avram

7/28/2019 Avram

http://slidepdf.com/reader/full/avram 1/31

I

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢEAGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCAŞCOALA DE STUDII DOCTORALĂFACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Ing. Simona Maria AVRAM (MAN)

CALITATEA SOIURILOR DE GRÂU

CULTIVATE ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI

ŞI IDENTIFICAREA CONTAMINĂRII CU

MICOTOXINE

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFICProf.univ.dr. Sevastiţa MUSTE

CLUJ- NAPOCA2011

7/28/2019 Avram


II

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................III1. SCOP ŞI OBIECTIVE ................................................................................................V2. MATERIAL ŞI METODĂ..........................................................................................V

2.1. FACTORII EXPERIMENTALI ...........................................................................V2.2. MATERIAL ŞI METODĂ ............................................................................... VIII2.3. METODE DE CERCETARE ...........................................................................VIII

3. REZULTATE ŞI DISCUŢII ......................................................................................IX3.1. REZULTATE PRIVIND IMPLICAREA FACTORILOR EXPERIMENTALIASUPRA CALITĂŢII GRÂULUI DE TOAMNĂ .....................................................IX

3.1.1. Influenţa condiţiilor climatice asupra calităţii grâului.....................................IX3.1.2. Influenţa soiului asupra calităţii grâului .........................................................IX3.1.3. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului.................................................X3.1.4. Influenţa tratamentelor asupra calităţii grâului ...............................................XI3.1.5. Interacţiunea factorilor de interes (ani, soi, agrofond, tratamente) asupra

parametrilor de calitate ai grâului .......................................................................... XII3.2. REZULTATE PRIVIND CALITATEA SOIURILOR DE GRÂU CULTIVATEÎN DOUĂ ZONE PEDOCLIMATICE DIFERITE (TURDA şi TÂRGU MUREŞ).XIII

3.2.1. Influenţa zonei de cultur ă asupra calităţii grâului ........................................XIII3.2.2. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului cultivat în două zone diferite(Turda şi Târgu Mureş) ........................................................................................XIV3.2.3. Influenţa soiului asupra calităţii grâului cultivat în două zone diferite ................(Turda şi Târgu Mureş) ........................................................................................XIV3.2.4. Interacţiunea factorilor de interes (zona de cultur ă, agrofond şi soi,) asupra

parametrilor de calitate ai grâului .......................................................................... XV3.3. REZULTATE PRIVIND IDENTIFICAREA COTELOR DE PATICIPARE AFACTORILOR STUDIAŢI ŞI A INTERACTIUNILOR DINTRE ACEŞTIA LAREALIZAREA CALITĂTII GRÂULUI DE TOAMNĂ .........................................XVI3.4. CORELAŢII ÎNTRE PARAMETRII CALITATIVI AI GRÂULUI SUBINFLUENŢA FACTORILOR STUDIAŢI ........................................................... XVIII3.5. ANALIZA REGRESIILOR ÎNTRE PARAMETRII DE CALIATE CORELAŢIPOZITIV.................................................................................................................. XX

3.5.1. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi glutenul umed.................................. XX3.5.2. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele glutenic............................... XX3.5.3. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele Zeleny ...............................XXI3.5.4. Relaţia dintre conţinutul degluten umed şi indicele glutenic.......................XXI3.5.5. Relaţia dintre conţinutul de gluten umed şi indicele Zeleny........................XXII3.5.6. Relaţia dintre indicele glutenic şi indicele Zeleny .................................... XXIII

3.6. REZULTATE PRIVIND CONTAMINAREA CU AFLATOXINE TOTALE AGRÂULUI, PRIN CROMATOGRAFIE ÎN STRAT SUBTIRE DE ÎNALTĂPERFORMANŢĂ (HPTLC) ................................................................................ XXIII

3.6.1. Determinarea calitativă a aflatoxinelor totale (B1, B2, G1, G2) din grâul detoamnă cultivat la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş................................... XXIII

4. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDǍRI ...............................................XXVIIBIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ................................................................................ XXXI

7/28/2019 Avram


III

INTRODUCERE

Valoarea deosebită pe care o prezintă cerealele pentru alimentaţie decurge dinavantajele pe care acestea le ofer ă în raport cu alte materii prime ale industriei alimentare.

Având în vedere faptul că are o mare importanţă ca produs alimentar, asigurând omare parte din glucidele şi proteinele necesare omului şi mai mult de jumătate dincaloriile consumate de către omenire, fiind materia primă principală în industria

panificaţiei, s-a ales grâul ca obiect al cercetării de faţă.Cunoaşterea particularităţilor biologice ale grâului reprezintă o etapă esenţială atât

în studiile de genetică şi ameliorare cât şi în cercetările privind tehnologia de cultivare şiapoi în tehnologia de prelucrare prin care se urmăreşte imprimarea unor caracteristicicalitative care să asigure obţinerea unor produse de calitate , dar şi sigure pentru consum.

Potenţialul de producţie şi implicit de calitate şi siguranţă poate fi îmbunătăţit prinaplicarea unei tehnologii de cultur ă optime ce are ca punct de plecare fertilizareaechilibrată, combaterea bolilor (în special care se transmit prin sămânţă ), menţinerealanului curat de buruieni, combaterea dăunătorilor, recoltarea la maturitatea deplină şidepozitarea corectă .

Soiul cultivat în diferite condiţii climatice, fertilizarea şi tratamentele sunt factoriimportanţi pentru realizarea unor recolte mari, de calitate şi sigure pentru consum,considerent pentru care am efectuat cercetări în această direcţie.

Practica a demonstrat faptul că, la depozitarea cerealelor, a produselor de măcinişşi panificaţie apare în anumite condiţii o microflor ă care favorizează creştereamucegaiurilor şi producerea de micotoxine.

Micotoxinele au fost o problemă pentru om şi animale, de când omul a început săcultive cereale şi să depoziteze alimente. În orice parte a globului, unde se cultivă cereale,furaje de orice natur ă, în condiţii de umiditate şi temperatur ă ridicată, în funcţie de poziţiageografică, de modul de cultivare, recoltare şi depozitare, unul sau mai multe genuri defungi pot contamina substratul respectiv şi implicit să producă micotoxine.

Principalele micotoxine ca apar în cereale şi produse din cereale, pentru care existăşi reglementări ale comunităţii Europene, sunt aflatoxinele, ochratoxinele,deoxinivalenolul şi zearalenona.

Studii europene recente au indicat existenţa unor concentraţii ridicate de micotoxineîn cereale şi produse din cereale. Aceste rezultate reclamă o atitudine vigilentă şi luareaunor măsuri care să protejeze consumatorii, şi care să crească încrederea acestora în

produsele ce valorifică superior potenţialul nutritiv al cerealelor.Rezultatele obţinute pe parcursul cercetărilor pot fi utile cultivatorilor de grâu în

stabilirea dozei optime pentru fertilizarea de bază, precum şi combinaţia ideală detratamente aplicate în perioada de vegetaţie a grâului, pentru obţinerea unor recolte decalitate.

Identificarea contaminării cu micotoxine a grâului este importantă pentru procesatori datorită faptului că, deşi contaminarea cu micotoxine survine în timpulvegetaţiei, nivelul acestora poate creşte substanţial în timpul depozitării şi al prelucr ăriiindustriale.

Tehnologia de cultivare aplicată este esenţială pentru obţinerea unei seminţe de

calitate. Trebuie respectată fiecare verigă a tehnologiei privind alegerea soiului,fertilizarea, combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor precum şi recoltarea. De

7/28/2019 Avram


IV

asemenea pentru menţinerea sănătăţii seminţelor sunt foarte importante condiţiile detransport şi depozitare.

Ţinând cont de cele menţionate, s-a considerat oportună abordarea unei tematici decercetare complexe, care constituie obiectul prezentei teze de doctorat cu titlul “Calitatea

soiurilor de grâu cultivate în centrul Transilvaniei şi identificarea contaminării cu

micotoxine”. Lucrarea este sintetizată pe 8 capitole şi cuprinde 259 pagini, 48 tabele, 111figuri. În cadrul tezei au fost citate un număr de 140 titluri bibliografice iar pe parcursul

perioadei de doctoratur ă unele rezultate au fost publicate în reviste de specialitate.

STRUCTURA TEZEI

Teza este structurată în două părţi principale, prima parte incluzând stadiulcunoaşterii în domeniu, iar cea de-a doua parte, cercetări proprii, rezultate şi discuţii,concluzii şi bibliografia.

PARTEA ÎNTÂI: STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII , cuprinde treicapitole, desf ăşurate pe 83 de pagini:

Capitolul 1. Conceptul de calitate şi importanţa grâului, descrie istoricul şiimportanţa grâului, r ăspândirea geografică, compoziţia chimică, calitatea şi valoareanutritivă a acestuia, precum şi importanţa factorilor ecologici, biologici şi tehnologiciasupra calităţii grâului.

Capitolul 2. Importanţa microflorei de contaminare şi a micotoxinelor asupracalităţii cerealelor, descrie sursele de contaminare şi structura microflorei decontaminare, condiţii care favorizează dezvoltarea microorganismelor, măsuri de

prevenire a contaminării cu mucegaiuri şi de inactivare a micotoxinelor, precum şi odescriere a principalilor fungi producători de aflatoxine

Capitolul 3. Micotoxinele, contaminanţi cu efect asupra siguranţeialimentare, cuprinde informaţii legate de incidenţa micotoxinelor în cereale, o descrieregenerală a aflatoxinelor, precum şi aspecte legislative privind micotoxinele din cereale.

PARTEA A DOUA: CERCETĂRI PROPRII, este structurată pe cinci capitole,desf ăşurate pe 176 de pagini şi cuprinde: motivaţia cercetării, scop şi obiective, materialsi metodă, studiul condiţiilor pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările, rezultate şidiscuţii, concluzii şi recomandări.

Capitolul 4. Scop şi obiective, cuprinde motivaţia scopul şi obiective cercetării.Capitolul 5. Material şi metodă, în care sunt prezentaţi factorii experimentali,

materialul biologic şi metodele de cercetare folosite.Capitolul 6. Studiul condiţiilor pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările,

în care sunt prezentate sub aspectul geografic şi al condiţiilor pedoclimatice zonele încare s-au efectuat cercetările.

Capitolul 7. Rezultate şi discuţii, în care sunt prezentate rezultatele obţinute şidiscuţiile aferente fiecărui obiectiv.

Partea de cercetări proprii se încheie cu Capitolul 8. Concluzii şi recomandăriale studiului şi Bibliografia aferentă studiilor efectuate.

7/28/2019 Avram


V

1. SCOP ŞI OBIECTIVE

Scopul cercetărilor efectuate a fost influenţa factorilor ecologici, biologici şitehnologici asupra calităţii grâului cultivat în centrul Transilvaniei şi identificarea şievaluarea gradului de contaminare cu aflatoxine a materiilor prime folosite în panificaţie.

Obiectivele cercet ărilor :· implicarea factorilor ecologici, biologici şi tehnologici şi a interacţiunilor dintre

aceştia asupra calităţii grâului de toamnă;· studiu comparativ privind calitatea soiurilor de grâu luate în studiu, cultivate în

două zone pedoclimatice diferite (Turda şi Târgu Mureş);· identificarea cotelor de participare a factorilor studiaţi şi a interacţiunilor dintre

aceştia la realizarea indicilor de calitate la grâul de toamnă;· stabilirea corelaţiilor între valorile paramentrilor studiaţi în vederea cunoaşterii

gradului de asociere dintre ele;

· identificarea aflatoxinelor din grâu, materie primă, pentru obţinerea f ăinii şi a produselor de panificaţie.

2. MATERIAL ŞI METODĂ

2.1. FACTORII EXPERIMENTALI

Pentru realizarea obiectivului privind implicarea factorilor ecologici, biologici şitehnologici şi a interacţiunilor dintre aceştia asupra calitaţii grâului de toamnă, în anii2008, 2009, 2010, a fost organizată la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă

Turda, o experienţă de tip staţionar polifactorială după metoda parcelelor subdivizate cu patru factori experimentali în trei repetiţii (experien ţ a 1).

Experienţa 1: Influenţa soiului, agrofondului şi a tratamentelor complexe cu îngraşăminte foliare, fungicide şi insecticide, asupra calităţii grâului de toamnă, încondiţii climatice diferite, cu următoarele graduări:

Factorul A: anul de cultură sub aspectul condiţiilor climatice, cu următoarelegraduări:

A1 – 2007 – 2008 (Mt.)A2 – 2008 – 2009

A3 – 2009 – 2010Factorul B: soiul, cu următoarele graduări:B1 – Arieşan (Mt.)B2 – ApullumB3 – DumbravaFatorul C: agrofondul, cu următoarele graduări:C1 – N40P40 kg/ha la semanat (Mt.)C2 – N40P40 kg/ha la semanat + N20P20 kg/ha în primavar ă la reluarea vegetaţieiFactorul D: combinaţii de tratamente cu îngr ăşăminte foliare, fungicide şi

insecticide la patru momente fenologice importante în vegetaţie cu graduările (tabelul

15):

7/28/2019 Avram


VI

D1 – aplicarea tratamentelor la toate cele patru momente fenologice importantedin perioda de vegetaţie a grâului (Mt.)

D2 – neaplicarea tratamentelor la reluarea vegetaţieiD3 – neaplicarea tratamentelor la reluarea vegetaţiei şi în fenofaza de burduf D4 – neaplicarea tratamentelor în fenofaza de burduf

Tabelul 1Graduările factorului D (tratamente pe vegetaţie)

Graduarea La reluarea vegetaţieiFenofaza sfârşitul înfrăţitului ( şi

erbicidare)

Fenofaza deburduf

Fenofaza de înflorit

D1(Mt.) ÎF + IS ÎF ÎF+FG+IS ÎF+FG+ISD2 - ÎF + IS ÎF+FG+IS ÎF+FG+ISD3 - ÎF + IS - ÎF+FG+ISD4 ÎF + IS ÎF + IS - ÎF+FG+ISÎF - îngr ăşamânt foliar Polyfeed 19:19:19 + microelemente 5kg/haIS - insecticide: Capypso 100 ml/ha în fenofazele 1 şi 2, Proteus 0,4 1/ha în fenofazele 3 şi 4

FG - fungicides Falcon 480 EC 0,6 1/ha în fenofaza 3 şi Prosaro 11/ha în fenofaza 4

Din combinaţia factorilor şi a graduărilor, pentru fiecare soi a rezultat o experienţă polifactorială de tipul 3 x 3 x 2 x 4, cu 72 variante, asemănătoare, prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2Prezentarea variantelor experimentale la experienţa I

A1 (2007/2008)

B1 (ARIEŞAN) B2 (APULLUM) B3 (DUMBRAVA)

C1 (N40P40) C2 (N60P60) C1 (N40P40) C2 (N60P60) C1 (N40P40) C2 (N60P60)

D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4A2 (2008/2009)



D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4

A3 (2009/2010)



D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4

Cultura premergătoare a fost cea de soia boabe. S-au realizat în fiecare an conform

planului experimental, cu încadrarea în momentul optim de lucrare. Suprafaţa parceleiexperimentale a fost de 3m x 7,5m (22,5m2), în trei repetiţii.

Deoarece la experienţa 1, s-au realizat tratamente complexe la principalelemomente fenologice din perioada de vegetaţie a grâului, urmărindu-se influenţa acestoraasupra indicilor de calitate, pentru realizarea obiectivului privind identificareaaflatoxinelor din grâu, materie primă, pentru obţinerea f ăinii şi a produselor de panificaţies-a realizat în cadrul câmpului experimental la SCDA Turda şi SCDCB Mureş în anul2009/2010 o experienţă polifactorilă după metoda parcelelor subdivizate în trei repetiţii(experien ţ a 2).

7/28/2019 Avram


VII

Experienţa 2: Influenţa soiului şi a agrofondului asupra calităţii şicontaminării cu micotoxine a grâului de toamnă, în condiţii climatice diferite, cuurmătoarele graduări:

Factorul A – zona de cultur ă cu următoarele graduări:A1 – Turda (Mt.)A2 – Târgu MureşFactorul B – agrofondul cu următoarele graduări:B1 – nefertilizat(Mt.)B2 – fertilizat cu N40P40

Factorul C – soiul cu următoarele graduări:C1 – Arieşan (Mt.)C2 – ApullumC3 – DumbravaC4 – Turda 2000C5 – ExoticC6 – Faur C7 – SerinaC8 – GlosaC9 – Josef C10 – DropiaExperienţele au fost amplasate în 3 repetiţii respectând riguros tehnologia de

cultivare a grâului în vederea punerii în evidenţă a factorilor experimentali urmăriţi.Lucr ările solului au constat într-o lucrare de dezmiriştire cu grapa cu discuri,

urmată de o ar ătur ă la 20cm şi două lucr ări cu grapa cu discuri pentru formarea patuluigerminativ, planta premergătoare fiind borceag de primăvar ă.

Din combinaţia factorilor şi a graduărilor, pentru fiecare soi a rezultat o experienţă polifactorială de tipul 10 x 2 x 2, cu 40 variante, asemănătoare, prezentate în tabelul 3

Tabelul 3Prezentarea variantelor experimentale la experienţa II

A1 (TURDA) A2 (TÂRGU MUREŞ)

B1 (N0P0) B2 (N40P40) B1 (N0P0) B2 (N40P40)

C1 (Arieşan) C1 (Arieşan) C1 (Arieşan) C1 (Arieşan)C2 (Apullum) C2 (Apullum) C2 (Apullum) C2 (Apullum)

C3 (Dumbrava) C3 (Dumbrava) C3 (Dumbrava) C3 (Dumbrava)C4 (Turda 2000) C4 (Turda 2000) C4 (Turda 2000) C4 (Turda 2000)C5 (Exotic) C5 (Exotic) C5 (Exotic) C5 (Exotic)C6 (Faur) C6 (Faur) C6 (Faur) C6 (Faur)C7 (Serina) C7 (Serina) C7 (Serina) C7 (Serina)C8 (Glosa) C8 (Glosa) C8 (Glosa) C8 (Glosa)C9 (Josef) C9 (Josef) C9 (Josef) C9 (Josef)C10 (Dropia) C10 (Dropia) C10 (Dropia) C10 (Dropia)

Pe întreaga perioadă de vegetaţie s-a urmărit influenţa factorilor climatici asupradezvoltării plantelor, rezistenţa soiurilor la factorii de stres şi un accent deosebit s-a pus

7/28/2019 Avram


VIII

pe influenţa factorilor tehnologici asupra însuşirilor calitative, în special cele pentru panificaţie.

Probele au fost prelevate de la SCDA Turda şi SCDCB Mureş, ambele staţiunifiind situate în zona centrală a Transilvaniei. Recoltarea şi formarea probelor s-a efectuatrespectând stasurile în vigoare, SR ISO 13690/2001, care înlocuieşte STAS 1068-75.

Pentru fiecare experienţă în parte, la recoltare, probele au fost alese de corpurilestr ăine şi păstrate în pungi de hârtie la temperatura de 20°C până la determinareaînsuşirilor fizico-chimice şi de panificaţie. Au fost pregătite şi probe pentru determinareacontaminării cu micotoxine, acestea fiind păstrate la temperatura de 3 – 4°C până ladeterminare în laborator.

2.2. MATERIAL ŞI METODĂ

În vederea studierii influenţei factorilor ecologici, biologici şi tehnologici asupracalităţii grâului pentru panificaţie (experienţa 1 realizată la SCDA Turda, în perioada2007 – 2010), s-au folosit 3 soiuri de grâu de toamnă, respectiv soiul Arieşan, Apullum şiDumbrava. Pentru experienţa 2 privind studiu comparativ al calităţii grâului şiidentificarea contaminării cu aflatoxine s-au luat in studiu zece soiuri de grâu de toamnăautohtone dar şi din import, cultivate în aceleaşi condiţii tehnologice şi acelaşi an(2009/2010), dar în zone de cultur ă diferite, la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş.

Aceste soiuri au fost următoarele: Arieşan, Apullum, Dumbrava, Turda 2000,Exotic, Faur, Serina, Glosa, Josef şi Dropia.

2.3. METODE DE CERCETARE

În vederea aprecierii calităţii soiurilor de grâu s-a determinat umiditatea prinmetoda uscării la etuvă, masa hectolitrică cu ajutorul balanţei hectolitrice, conţinutul de

proteină prin metoda Kjeldahl, conţinutul de gluten umed prin spălare cu soluţie declorur ă de sodiu 2%, indicele de deformare prin termostatarea glutenului, indiceleglutenic cu ajutorul formulei de calcul, indicele de sedimentare Zeleny, prin metodasedimentării particulelor de faină în prezenţă de acid lactic şi albastru de bromfenol,urmată de citirea volumului de sediment iar indicele de cădere cu ajutorul aparatuluiFalling number.

Pentru identificarea micotoxinelor în probele de grâu s-a folosit o metodă fiabilădin punct de vedere a tehnicii de lucru cât şi al costului - cromatografia pe strat subţire -după o metodă de extracţie de la Camag cu metanol şi apă distilată, analiza calitativăfiind urmată de citirea plăcilor HPTLC cu un scanner Camag.

7/28/2019 Avram


IX

3. REZULTATE ŞI DISCUŢII

3.1. REZULTATE PRIVIND IMPLICAREA FACTORILOR EXPERIMENTALIASUPRA CALITĂŢII GRÂULUI DE TOAMNĂ

3.1.1. Influenţa condiţiilor climatice asupra calităţii grâului

În anul 2008/2009, caracterizat ca un an cald din punct de vedere termic şi excesivde secetos, toţi parametrii de calitate analizaţi au fost influenţaţi favorabil de condiţiileclimatice ale anului înregistrând diferenţe foarte semnificativ pozitive faţă de anul2007/2008, considerat martor.

Conţinutul de proteină cresţe cu 5.04%, în anul 2008/2009 (de la 9.31% la14.35%) şi cu 1.05% în anul 2009/2010 (de la 9.31% la 10.36%), iar glutenul umedcreşte cu 18.62% (de la 16.11% la 34.73%), în anul 2008/2009 şi cu 4.11% în anul2009/2010.

În anul 2009/2010, caracterizat ca fiind un an normal termic, dar excesiv de ploios,doar conţinutul în proteină, conţinutul de gluten umed şi indicii de calitate ai glutenului(indice de deformare şi indice glutenic) au înregistrat diferenţe foarte semnificativ

pozitive faţă de martor. Astfel masa hectolitrică, creşte de la 75.94 kg/hl la 79.50 kg/hl(+3.56), în anul 2008/2009, iar în anul 2009/2010 scade la 72.15 kg/hl, înregistrânddiferenţe foarte semnificativ negative (-3.78) faţă de martor.

Indicele de deformare înregistrează o creştere uşoar ă de la 3.61mm la 4.67mm înanul 2008/2009 până la 5.11 mm în anul 2009/2010 timp ce indicele glutenicînregistrează o creştere considerabilă de la 28.42% la 58.13% (+29.71), în anul2008/2009 şi de la 28.42% la 39.71% în anul 2009/2010.

În ceea ce priveşte indicele de sedimentare şi indicele de cădere remarcăm în anul2008/2009, diferenţe foarte semnificativ pozitive, (+17.69 pentru indicele de sedimentareşi +16.90 pentru indicele de cădere), în timp ce în anul 2009/2010, care a fost un anexcesiv de ploios se remarcă deferenţe foarte semnificativ negative (-5.71 pentru indicelede sedimentare şi -172.13 pentru indicele de cădere). Aceste valori ne arată importanţadeosebită a condiţiilor climatice a anilor exerimentali asupra calităţii proteinelor şi maiales asupra activităţii amilizice.

3.1.2. Influenţa soiului asupra calităţii grâului

Soiul reprezintă unul din factorii cei mai importanţi în tehnologia de cultur ă agrâului.

Din punct de vedere genetic între soiurile de grâu există diferenţe destul de pronunţate după conţinutul în substanţe proteice. Conţinutul de proteine şi de gluten lagrâu, sunt caracteristici ereditare, puternic influenţate de factorii de mediu şi de condiţiilede cultur ă.

Cele trei soiuri de grâu studiate, Arieşan, Apullum si Dumbrava, se deosebesc netîn privinţa calităţii de panificaţie.

Astfel, soiul Arieşan, folosit de noi ca martor în experienţele analizate este soiul

cel mai extins în producţia din zonă, recunoscut pentru potenţialul ridicat de producţieasociat cu o bună calitate a recoltelor. Acesta s-a dovedit mai bun calitativ decât soiurile

7/28/2019 Avram


X

Apullum şi Dumbrava la majoritatea parametrilor calitativi analizaţi, având valori de74.55 kg/hl pentru masa hectolitrică, 11.80% pentru conţinutul de proteină, 25.45%

pentru conţinutul de gluten umed, 5.38 mm pentru indicele de deformare, 43.46 sec pentru indicele de cădere şi 37.33 ml pentru indicele Zeleny. Soiurile de grâu Apullum şiDumbrava au înregistrat diferenţe foarte semnificative negativ la toţi parametrii decalitate, cu excepţia masei hectolitrice, care a înregistrat diferenţe foarte semnificativ

pozitive faţă de martor, prin creşterea masei hectolitrice de la 74.55 kg/hl la 78.20 kg/hl(3.65%) la soiul Apullum şi de la 74.55 kg/hl la 74.85 kg/hl (0.30%) la soiul Dumbrava.

Remarcăm de asemenea activitatea α-amilazei scăzută la soiul Dumbrava, care aînregistrat diferenţe foarte semnificative negativ (-32.43), faţă de soiul Arieşan,considerat martor.

3.1.3. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului

Un factor important asupra calităţii grâului, îl constituie agrofondul, care, princantităţile diferenţiate de azot şi fosfor puse la dispoziţia plantelor în diferite faze devegetaţie, poate influenţa acumularea proteinelor glutenice în boabele de grâu, curepercursiuni asupra însuşirilor calitative ale acestora.

Varianta de fertilizare N40P40 kg/ha la semănat, a fost aleasă ca martor înexperienţa pe trei ani realizată la SCDA Turda.

Se remarcă valori semnificative pozitiv pentru toţi parametrii analizaţi cu excepţiaindicelui de cădere care a înregistrat valori foarte semnificative negativ faţă doza deîngr ăşământ aplicată (-18.0).

Prin aplicarea dozelor de azot şi fosfor la semănat şi la reluarea vegetaţiei în primăvar ă (N60P60) s-a realizat o creştere a valorilor parametrilor de calitate, în funcţie desoiul studiat. Masa hectolitrică creşte cu 0.29 – 0.89 kg/hl (figura 1), proteina cu 0.75 – 1.17% (figura 2), glutenul umed cu 3.67 – 4.09% (figura 3), indicele glutenic cu 4.08 – 6.83% (figura 4) iar indicele de sedimentare cu 4.28 - 6.67 ml (figura 5). De asemenearemarcăm faptul că la toţi parametrii de calitate, indiferent de agrofondul aplicat, soiul degrâul Arieşan a înregistrat valorile cele mai mari, cu excepţia masei hectolitrice, care aînregistrat cele mai mari valori indiferent de agrofondul aplicat la soiul Apullum.

74.11

74.99

77.91

78.48

74.71

74.99

70 72 74 76 78 80

Masa hectolitrică /Weight test (kg/hl)

ARIEŞAN

(+0.89)

APULLUM

(+ 0.57)

DUMBRAVA

(+0.29)

N60P60***

N40P40(Mt.)

Fig. 1 Evoluţia masei hectolitrice în funcţie de fertilizare la soiurilede grâu de toamnă (SCDA Turda)

11.53

12.27

10.63

11.79

10.42

11.39

9 9.5 10 10.5 11 11.5 12 12.5

Conţinut de proteină /Protein content

(%)

ARIEŞAN

(+0.75)

APULLUM

(+1.17)

DUMBRAVA

(+0.97)

N60P60***

N40P40(Mt.)

Fig. 2 Evoluţia conţinutului de proteină în funcţie de fertilizare lasoiurile de grâu de toamnă (SCDA Turda)

7/28/2019 Avram


XI

35.1939.47

32.69

38.25

32.17

38.83

5 15 25 35 45

Indice Zeleny/Zeleny index (ml)

ARIEŞAN

(+4.28)

APULLUM

(+5.56)

DUMBRAVA

(+6.67)

N60P60***

N40P40(Mt.)

Fig. 3 Evoluţia glutenului umed în funcţie de fertilizare la soiurilede grâu de toamnă (SCDA Turda)

23.61

27.28

21.35

25.33

20.22

24.31

10 15 20 25 30

Gluten umed/Wet gluten (%)

ARIEŞAN

(+3.67)

APULLUM

(+3.98)

DUMBRAVA

(+4.09)

N60P60***

N40P40(Mt.)

Fig.4 Evoluţia indicelui glutenic în funcţie de fertilizare la soiurilede grâu de toamnă (SCDA Turda)

41.42

45.5

39.33

44.25

37.58

44.42

5 15 25 35 45 55

Indice glutenic/Gluten index (%)

ARIEŞAN

(+4.08)

APULLUM

(+4.92)

DUMBRAVA

(+6.83)

N60P60***

N40P40(Mt.)

Fig. 5 Evoluţia indicelui Zeleny în funcţie de fertilizare la soiurilede grâu de toamnă (SCDA Turda)

3.1.4. Influenţa tratamentelor asupra calităţii grâului

Reuşita culturilor de grâului, este frecvent condiţionată de apariţia diferitelor bolişi dăunători care, prin atacul produs, contribuie la reducerea potenţialului de producţie şial calităţii soiurilor sub nivelul condiţiilor agrotehnice asigurate. Este necesar ăsupravegherea culturii de grâu în perioada de vegetaţie, prin aplicarea la momentul optima insecticidelor şi a fungicidelor necesare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, dar şi

prin aplicarea îngr ăşămintelor foliare la reluarea vegetaţiei, pentru a obţine o calitate mai bună a recoltelor.

S-a f ăcut reprezentarea grafică a evoluţiei parametrilor de calitate la fiecare soiluat în studiu, sub influenţa tratamentelor aplicate în perioada de vegetaţie a grâului,varianta de tratament D1, la care s-au aplicat tratamente complexe la toate cele patru

momente fenologice importante fiind considerată martor.Astfel, la toate variantele experimentale observăm că prin aplicarea tratamentelor în diferite faze ale vegetaţiei, există diferenţe foarte semnificative pozitiv sau negativ latoţi parametrii de calitate analizaţi cu excepţia indicelui de deformare şi a indicelui decădere, la care apar diferenţe nesemnificative la majoritatea variantelor.

Referitor la parametrii de calitate: conţinut de proteină ( figura 7), gluten umed(figura 8), indice glutenic (figura 9) şi indice de sedimentare Zeleny (figura 10),observăm diferenţe foarte semnificative negativ faţă de martor la toate soiurile de grâustudiate, varianta de tratament D1, la care s-au aplicat tratamente pe vegetaţie în toatecele patru momente fenologice importante, înregistrând valorile cele mai ridicate, 11.33%

- 12.41% pentru proteină, 23.38% - 25.86% pentru gluten umed, 43.33% - 46% pentruindicele glutenic, 36.83 ml – 39.83 ml pentru indicele de sedimentare.

7/28/2019 Avram


XII

În ceea ce priveşte masa hectolitrică (figura 6), observăm că există diferenţe foartesemnificative pozitiv faţă de martor (D1) la toate soiurile de grâu, în cazul variantelor detratament D3 şi D4, ceea ce ne sugerează o creştere a capacităţii de umplere a boabelor

prin neaplicarea tratamentelor în faza de burduf.

74.56

73.71

75.0974.84

78.1978.19

78.58 78.49

74.774.13

75.1875.39

71

72

73

74

75

76

77

78

79

M a s a h e c t o l i o t r i c ă / W e i g h t t e s t

( k g / h l )

Arieşan Apullum Dumbrava

D1 (Mt.)

D2 (ooo)

D3 (***)

D4 (***)

Fig. 6 Evoluţia masei hectolitrice sub influenţa tratamentelor

25.8625.48

24.12

26.3424.57

23.6122.09

23.08 23.3822.47

21.1622.06

0

5

10

15

20

25

30

G l u t e n u m e d / W e t g l u t e n ( % )


D1 (Mt.)

D2 (-)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig.8 Evoluţia glutenului umed sub influenţa tratamentelor

12.41

11.92

11.5

11.78

11.511.36

10.9111.08

11.33

10.91

10.49

10.88

9.5

10

10.5

11

11.5

12

12.5

C o n ţ i n u t d e p r o t e i n ă / P r o t e i n

c o n t e n t ( % )


D1 (Mt.)

D2 (ooo)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig. 7 Evoluţia conţinutului de proteină sub influenţa tratamentelor

46

43.17

41.17

43.5 43.5

42

39.17

42.543.33

41.67

38.67

40.33

34

36

38

40

42

44

46

I n d i c e g l u t e n i c / G l u t e n i n d e x ( % )


D1 (Mt.)

D2 (ooo)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig. 9 Evoluţia indicelui glutenic sub influenţa tratamentelor

39.83

37.56

34.83

37.1137.56

35

33.67

35.67

36.83

36

33.33

35.83

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

I n d i c e Z e l e n y / Z e l e n y i n d e x ( m l )


D1 (Mt.)

D2 (ooo)

D3 (ooo)

D4 (ooo)

Fig. 10 Evoluţia indicelui Zeleny sub influenţa tratamentelor

3.1.5. Interacţiunea factorilor de interes (ani, soi, agrofond, tratamente)asupra parametrilor de calitate ai grâului

Complexitatea parametrilor de calitate ai grâului este şi mai evidentă dacă se ia înconsiderare interacţiunea acestor elemente cu factorii ecologici, biologici şi tehnologici,în sensul îmbunătăţirii calităţii recoltelor. Interacţiunea dintre factorii studiaţi ani, soi,agrofond şi tratamente asupra parametrilor de calitate ai grâului este diferită în funcţie de

parametrul analizat. Astfel, interacţiunea factorilor a fost analizată statistic prin analiza polifactorială a varianţei în parcele subdivizate, cu ajutorul căreia s-au realizat combinaţii

între variante şi obţinerea de semnificaţii pozitive sau negative.

7/28/2019 Avram


XIII

În cazul interacţiunii an ´ soi, indiferent de soiul cultivat, realizarea parametrilor de calitate analizaţi la grâu este influenţată de condiţiile climatice ale anilor experimentali, cu o menţiune specifică asupra indicelui de cădere a cărui valori suntinfluenţate în mare măsur ă de condiţiile climatice, în special de precipitaţii.

În ceea ce priveşte interacţiunea an ´ agrofond, indiferent de condiţiile climaticeale anului de cultur ă, agrofondul aplicat, influenţează favorabil toţi parametrii de calitate.

În cazul interacţiunii tratament ´ an , indiferent de condiţiile climatice ale anuluide cultur ă, tratamentele pot influenţa parametrii de calitate, în special masa hectolitrică

prin neaplicarea tratamentelor în faza de burduf, dar nu pot influenţa indicele de cădere,acesta fiind influenţat într-o măsur ă mai mare de condiţiile climatice.

3.2. REZULTATE PRIVIND CALITATEA SOIURILOR DE GRÂUCULTIVATE ÎN DOUĂ ZONE PEDOCLIMATICE DIFERITE (TURDA şi TÂRGUMUREŞ)

3.2.1. Influenţa zonei de cultură asupra calităţii grâului

Factorii ecologici, reprezentaţi privind condiţiile pedoclimatice diferite ale zonelor de cultur ă pot influenţa acumularea proteinei şi a glutenului în bob, dar şi calitateaacestora, prin variaţiile de temperatur ă şi precipitaţii, mai ales în perioada de umplere a

boabelor.La experienţa realizată la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, în anul

2009/2010, caracterizat ca fiind un an normal termic, dar excesiv de ploios în ambelezone de cultur ă, toţi parametrii de calitate analizaţi au înregistrat diferenţe semnificative

şi distinct semnificative pozitiv faţă de zona de cultur ă Turda, considerată martor (tabelul4), ceea ce ne arată ca alături de influenţa favorabiă a condiţiilor climatice ale zonei mai

pot interacţiona şi alţi factori ecologici. Astfel conţinutul de proteină creşte cu 0.36% (dela 11.94% la SCDA Turda, la 12.30% la SCDCB Târgu Mureş), conţinutul de glutenumed creşte cu 1.26% (de la 26.51% la SCDA Turda, la 27.77% la SCDCB TârguMureş) iar indicele de sedimentare Zeleny creşte de la 35.75 ml la SCDA Turda, la 37.78ml la SCDCB Târgu Mureş (+2.03).

Tabelul 4

Influenţa factorului zona de cultur ă asupra parametrilor calitativi ai grâului,în anul 2009 – 2010

Zona de cultură (A) Specificaţie Proteina, %Gluten

umed, %

Indice desedimentareZeleny, ml

Caracterizareaanului

TURDA (A1) – Mt. Valoare (Mt.) 11.94 26.51 35.75 Normal termic

Excesiv de ploiosValoare 12.30 27.77 37.78

% 103.0 104.8 105.7Dif. ± +0.36 +1.26 +2.03

TÂRGU MUREŞ (A2)

Semnif. * ** **

Normal termicExcesiv de ploios

5% +0.22 +0.27 +0.571% +0.50 +0.62 +1.31DL

0.1% +1.59 +1.98 +4.16-

Semnificaţia efectului: NS nesemnificativ; *semnificativ pozitiv; **distinct semnificativ pozitiv; ***foarte semnificativ pozitiv, 0semnificativnegativ; 00distinct semnificativ negativ; 000foarte semnificativ negativ

7/28/2019 Avram


XIV

3.2.2. Influenţa agrofondului asupra calităţii grâului cultivat în două zonediferite (Turda şi Târgu Mureş)

Un factor important asupra calităţii grâului, îl constituie agrofondul, care, princantităţile diferenţiate de azot şi fosfor puse la dispoziţia plantelor, poate influenţa

acumularea proteinelor glutenice în boabele de grâu, cu repercursiuni asupra însuşirilor calitative ale acestora.

În cadrul experienţelor realizate la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş în anul2009 – 2010 s-au cultivat zece soiuri de grâu pe agrofond nefertilizat şi fertilizat cu odoză de azot şi fosfor de N40P40 kg/ha. Din analiza statistică a datelor prezentate în tabelul5 observăm variaţii foarte semnificativ pozitive pentru toţi parametrii de calitate analizaţi,

prezenţa dozelor de azot si fosfor fiind puternic resimţite asupra conţinutului de proteinăcare creşte de la 11.01% la 13.23% (+2.22) şi asupra glutenului umed care creşte de la23.29% la 30.98% (+7.69), dar şi asupra indicelui de sedimentare Zeleny care creşte de la28.34 ml la 45.19 ml (+16.85).

Tabelul 5

Influenţa factorului agrofond asupra parametrilor calitativi ai grâului la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş(2009/2010)

Doza de îngrăşământ(kg/ha) (B)

Specificaţie Proteina, %Gluten umed,

%

Indice desedimentare Zeleny,

ml

N0P0 (B1) – Mt. Valoare (Mt.) 11.01 23.29 28.34Valoare 13.23 30.98 45.19

% 120.2 133.0 159.4Dif. ± +2.22 +7.69 +16.85N40P40 (B2)

Semnif. *** *** ***

5% +0.07 +0.09 +0.671% +0.11 +0.15 +1.11DL

0.1% +0.21 +0.29 +2.08Semnificaţia efectului: NS nesemnificativ; *semnificativ pozitiv; **distinct semnificativ pozitiv; ***foarte semnificativ pozitiv, 0semnificativnegativ; 00distinct semnificativ negativ; 000foarte semnificativ negativ

3.2.3. Influenţa soiului asupra calităţii grâului cultivat în două zone diferite(Turda şi Târgu Mureş)

Soiul reprezintă unul din factorii cei mai importanţi în tehnologia de cultur ă agrâului, deoarece calitatea acestuia depinde într-o măsur ă destul de mare de potenţialulgenetic al fiecărui soi.

Soiul de grâu Arieşan, a fost folosit de noi ca martor în experienţele analizate fiindsoiul cel mai cultivat în zonele de cercetare. Valorile parametrilor de calitate analizaţi aufost de 12.25% proteină, 27.38% gluten umed şi 36.59 ml indice de sedimentare.

Din analiza statistică a datelor observăm că la majoritatea soiurilor de grâu luate înstudiu s-au înregistrat diferenţe semnificativ negative sau nesemnificative faţă de soiulArieşan considerat martor, cu excepţia soiului de grâu Josef care a înregistrat diferenţefoarte semnificativ pozitive la toţi parametrii calitativi analizaţi, cu o creştere de +0.83%

a conţinutului de proteină (figura 11), +3.60% a conţinutului de gluten umed (figura 12)şi +7.28 ml a indicelui de sedimentare Zeleny (figura 13).

7/28/2019 Avram


XV

Soiul de grâu Josef a fost urmat de soiul de grâu Turda 2000, care a înregistratdiferenţe nesemnificative la conţinutul de proteină (+0.11 faţă de martor) (figura 11),diferenţe foarte semnificativ pozitive la conţinutul de gluten umed (+0.52% faţă demartor) (figura 12), şi indicele de sedimentare Zeleny (+1.85 ml faţă de martor) (figura

13)

11.65

12.28

12.05

11.9

12.38

(+0.11)

12.13

11.22

(-1.05)

11.95

13.1

(+0.83)

12.57

(+0.30)

10

10.5

11

11.5

12

12.5

13

13.5

A p u l l u m

º

D u m b r

a v a º º º

T u r d a 2 0 0 0

( N S )

E x o t i c º º

º

F a u r ( N S )

S e r i n

a º º º

G l o

s a º º º

J o s e f * * *

D r o p i a * *

C o n ţ i n u t d e p r o t e i n ă / P r o t e i n c o n t e n t ( % )

Fig.11 Variaţia conţinutului de proteină la zece soiuri de grâu detoamnă (SCDA Turda, SCDCB Târgu Mureş, 2009/2010)

28.13

(+0.75)

30.98

(+3.60)

27.38

26.88

26.75

27.9

(+0.52)25.03

27.38

24.01

(-3.37)

26.95

10

15

20

25

30

35

A p u l l u

m º º º

D u m b r

a v a º º º

T u r d a 2 0

0 0 * * *

E x o t i c º º º

F a u r ( N S )

S e r i n

a º º º

G l o

s a º º º

J o s e f * * *

D r o p i a * * *


Fig. 12 Variaţia conţinutului de gluten umed la zece soiuri de grâu detoamnă (SCDA Turda, SCDCB Târgu Mureş, 2009/2010)

37.48

(+0.55)

44.2

(+7.28)

34.9

30.35

(-6.57)

34.38

35.33

38.78

(+1.85)

37.22

38.13

36.59

10

15

20

25

30

35

40

45

50

A p u l l u

m * *

D u m b r

a v a ( N S

)

T u r d a 2 0 0 0 * * *

E x o t i c º º º

F a u r º º º

S e r i n

a º º º

G l o s a º º º

J o s e f * * *

D r o p i a

( N S )

I n d i c e l e Z e l e n y / Z e l e n y i n d e x ( m l )

Fig. 13 Variaţia indicelui Zeleny la zece soiuri de grâu de toamnă(SCDA Turda, SCDCB Târgu Mureş, 2009/2010)

3.2.4. Interacţiunea factorilor de interes (zona de cultură, agrofond şi soi,)asupra parametrilor de calitate ai grâului

Interacţiunile zona de cultur ă × agrofond, zona de cultur ă × soi, influenţeazăsemnificativ calitatea grâului deşi s-au înregistrat şi valori nesemnificative, se poatespune că indiferent de zona de cultur ă, agrofondul, prin aplicarea îngr ăşămintelor cu azotşi fosfor şi soiul de grâu, prin potenţialul genetic, poate contribui la îmbunătăţirea

parametrilor de calitate ai grâului.

7/28/2019 Avram


XVI

3.3. REZULTATE PRIVIND IDENTIFICAREA COTELOR DE PATICIPARE AFACTORILOR STUDIAŢI ŞI A INTERACTIUNILOR DINTRE ACEŞTIA LAREALIZAREA CALITĂTII GRÂULUI DE TOAMNĂ

Obiectivele specifice urmărite în cadrul cercetărilor noastre au avut în vedere:studierea influenţei factorilor ecologici (temperatura şi precipitaţiile anilor experimentalişi a zonelor de cultur ă), a soiului şi a fertilizării cu diferite doze de îngr ăşăminte, precumşi tratamentele complexe cu îngr ăşăminte foliare, fungicide şi insecticide asupra unuinumăr de şapte parametri specifici, atât calităţii boabelor de grâu cât şi calităţii de

panificaţie a f ăinii obţinute din grâu.În acest sens ne-am folosit de calculele statistice şi anume de analiza varianţei

pentru a stabili cauza variabilităţii fiecărui factor asupra caracteristicilor tehnologice alegrâului şi f ăinii de grâu.

Dintre parametrii statistici care caracterizează cel mai bine variabilitatea unor

factori asupra indicilor de calitate în astfel de studii au fost luaţi în calcul suma pătratelor,gradele de libertate, pătratul mediu şi factorul F.Pentru o ilustrare mai sugestivă a influenţei complexe a factorilor şi a

interacţiunilor dintre aceştia asupra parametrilor de calitate analizaţi s-a f ăcut cu ajutorulanalizei varianţei estimarea cotei procentuale cu care participă fiecare factor la realizareaînsuşirilor de panificaţie ale grâului.

Coeficientul de participare al condiţiilor climatice din cei trei ani experimentali, laexperienţa polifactorială realizată la Turda, este foarte mare în cazul conţinutului de

proteină, 88% (figura 15), gluten umed, 89% (figura 16), indice glutenic, 88% (figura17), indice de sedimentare, 85% (figura 18) indice de cădere, 82% (figura 19) şi masa

hectolitrică, 71% (figura 14).Cota de participare a condiţiile climatice din anul 2009 – 2010 în localităţile Turdaşi Tărgu Mureş influenţează însă într-o propor ţie foarte mică conţinutul de proteină şigluten umed, 2% (figura 20 şi 21) şi doar 1% (figura 22) indicele de sedimentare.

Din analiza cotelor de participare a factorilor la realizarea parametrilor de calitate,rezultă că soiul are cea mai mare contribuţie asupra masei hectolitrice, 22% (figura 14).

Acţiunea îngr ăşămintelor în cazul experienţei pe trei ani a influenţat în propor ţieasemănătoare atât conţinutul de proteină, 4% (figura 15), conţinutul de gluten umed, 5%(figura 16) şi indicele glutenic, 4% (figura 17) cât şi indicele de sedimentare Zeleny, 17%(figura 18), însă acţiunea îngr ăşămintele în cazul experienţei realizată în acelaşi an

agricol, dar în zone diferite de cultur ă, influenţează într-o propor ţie foarte mareconţinutul de proteină, 78% (figura 20), gluten umed, 78% (figura 21) şi indice desedimentare, 82% (figura 22).

Tratamentele complexe pe vegetaţie, au influenţat într-o propor ţie redusă parametrii calitativi, respectiv, 2%, masa hectolitrică (figura 14), indicele glutenic (figura17), indicele de sedimentare (figura 18), 1%, conţinutul de proteină (figura 15) şi glutenumed (figura 16)

Ponderea interacţiunilor a fost mai ridicată în cazul indicelui de cădere 11%,(figura 19), efectul interacţiunii asupra celorlalţi parametrii calitativi fiind mult mairedus. Foarte semnificativ în cazul cercetărilor realizate în condiţiile climatice ale anilor

2007 – 2010 la SCDA Turda este influenţa pregnantă asupra calităţii recoltei, acondiţiilor climatice urmate de soi, respectiv de agrofond, iar în cazul cercetărilor

7/28/2019 Avram


XVII

efectuate în două zone diferite la Turda şi Târgu Mureş, o pondere mare a avutagrofondul, urmat de soi şi zona de cultur ă.

Masa hectolitrică /Weight test (kg/hl)

71%

224 2%

1%

A (ani)/ A(year)

B (soi)/ B(variety)

C (agrofond)/

C(fertilization)

D (tratamente)/

D(crop tratament)

I (interacţiuni)/

I(interactions)

Fig.14 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B),agrofondului (C) şi a tratamentelor pe vegetaţie (D) la realizarea masei

hectolitrice

Conţinut de proteină /Protein content (% )

88%

3%4%1%4%

A (ani)/ A(year)

B (soi)/ B(variety)

C (agrofond)/

C(fertilization)

D (tratamente)/

D(crop tratament)

I (interacţiuni)/

I(interactions)

Fig. 15 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B),agrofondului (C) şi a tratamentelor pe vegetaţie (D) la realizarea

conţinutului de proteină


89%

2%5%1%3%

A (ani)/ A(year)

B (soi)/ B(varie ty)

C (agrofond)/C(fertilization)

D (tratamente)/

D(crop tratame nt)

I (interacţiuni)/I(interactions)

Fig. 16 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B),agrofondului (C) şi a tratamentelor pe vegetaţie (D) la realizarea

conţinutului de gluten umed


88%

1%4%2%5%

A (ani)/ A(year)

B (soi)/ B(variety)

C (agrofond)/

C(fertilization)

D (tratamente)/ D(crop

tratament)

I (interacţiuni)/

I(interactions)

Fig. 17 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B),agrofondului (C) şi a tratamentelor la realizarea indicelui glutenic

Indice de sedimentetre Zeleny/Zeleny index (ml)

85%

1%7%2%5

A (ani)/ A(year)

B (soi)/ B(variety)

C (agrofond)/

C(fertilization)

D (tratamente)/

D(crop tratament)

I (interacţiuni)/

I(interactions)

Fig. 18 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B),agrofondului (C) şi a tratamentelor la realizarea indcelui de

sedimentare Zeleny

Indice de cădere/Falling number (sec)

82%

6%11% 10%

A (ani)/ A(year)

B (soi)/ B(variety)

C (agrofond)/

C(fertilization)

D (tratamente)/

D(crop tratament)

I (interacţiuni)/

I(interactions)

Fig. 19 Cotele de participare a condiţiilor climatice (A), soiului (B),agrofondului (C) şi a tratamentelor la realizarea indicelui de cădere

Conţinut de proteină /Protein content (%)

2%

78%

15%5%

A (zona de cultur ă) /

A (area of the culture)

B (agrofond)/ B

(fertilization)

C (soi)/ C (variety)

I (interacţiuni)/ I

(interactions)

Fig. 20 Cotele de participare a zonei de cultur ă (A), agrofondului (B) şia soiului (C) la realizarea conţinutului de proteină


2%

78%

16%4%



B (agrofond)/ B

(fertilizarion)

C (soi)/ C (variety)


(interactions)

Fig. 21 Cotele de participare a localităţii (A), agrofondului (B) şi asoiului (C) la realizarea conţinutului de gluten umed

Indice de sedimentare Zeleny/Zeleny index(ml)

82%

13%4%1%



B (agrofond)/ B

(fertilizarion)

C (soi)/ C(variety)


(interactions)

Fig. 22 Cotele de participare a localităţii (A), agrofondului (B) şi a soiului (C)la realizarea indicelui de sedimentare Zeleny

7/28/2019 Avram


XVIII

3.4. CORELAŢII ÎNTRE PARAMETRII CALITATIVI AI GRÂULUI SUBINFLUENŢA FACTORILOR STUDIAŢI

Pentru analiza gradului de asociere a parametrilor de calitate studiaţi la cele treisoiuri de grâu cultivate la SCDA Turda în anii experimentali 2007 – 2010 şi, respectiv

cele zece soiuri de grâu cultivate în aceleaşi condiţii de cultur ă şi în acelaşi anexperimental (2009/2010), dar în zone de cultur ă diferite, la SCDA Turda şi SCDCBTârgu Mureş, s-a recurs la calculul coeficienţilor de corelaţie (r). Studiul relaţiilor existente î ntre parametrii de calitate analizaţi este de mare utilitate în industria de mor ăritşi panificaţie, prin faptul că permite selecţia de soiuri care posedă simultan asocierea maimultor indici de calitate optimi pentru panificaţie, dar în acelaşi timp ne atrage atenţiaasupra dificultăţilor de realizare a acestor cerinţe.

Rezultatele privind coeficienţii de corelaţie dintre parametrii de calitate studiaţi lacele trei soiuri de grâu de toamnă cultivate la SCDA Turda în anii 2007 – 2010, precumşi coeficienţii de corelaţie dintre parametrii de calitate urmăriţi la cele zece soiuri de grâude toamnă cultivate la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş sunt prezentate în tabelele 6şi 7.

După cum putem observa coeficienţii de corelaţie obţinuţi arată existenţa unor legături strânse şi semnificative între caracterele studiate. Astfel, la experienţa realizată laSCDA Turda în perioada 2007 – 2010, (tabelul 6) constatăm relaţia pozitivă puternicădintre conţinutul de proteine şi gluten (r = 0.9947***) corelaţie firească, dacă avem învedere că cea mai mare parte din proteine la grâu este reprezentată de proteineleglutenice, gliadină şi glutenină, fracţiuni componente ale glutenului. La fel conţinutul de

proteine a fost corelat pozitiv cu indicele glutenic (r = 0.9569***), indice carecaracterizează calitatea glutenului şi cu indicele de sedimentare Zeleny (r = 0.8950***),care caracterizează calitatea proteinei. De asemenea glutenul umed a fost corelat pozitivcu indicele glutenic (r = 0.9640***), şi cu indicele de sedimentare Zeleny (r =0.8950***). Masa hectolitrică a fost corelată pozitiv în primul rând cu indicele desedimentare Zeleny (r = 0.7534***) şi cu indicele de cădere (r = 0.7130***), şi apoi cu

proteina (r = 0.5635***), glutenul umed (r = 0.5821***) şi indicele glutenic (r =0.4833***), dar nu şi cu indicele de deformare (r = -0.3274**). Dintre celelalte corelaţiile

pozitive observate, în anii 2007 – 2010 la SCDA Turda, amintim corelaţia foartesemnificativă între indicele glutenic şi indicele de sedimentare(r = 0.8147***), indicelede sedimentare şi indicele de cădere (r = 0.5675***) şi corelaţia semnificativă întreindicele de deformare şi indicele glutenic (0.2723*).

Dintre corelaţiile nesemnificative constatate în anii 2007 – 2010 la SCDA Turdaamintim relaţia indicelui de deformare cu indicele de sedimentare Zeleny (r = 0.0230 NS)şi cu indicele de cădere (r = -0.2396 NS).

7/28/2019 Avram


XIX

Tabelul 6

Coeficienţii de corelaţie între parametrii calitativi la soiurile de grâu în experienţa polifactorialăcu 4 factori în 3 repetiţii (2007 – 2010)

Parametriicalitativi

Masahectolitrică,

kg/hlProteina,%

Glutenumed,

%

Indice dedeformare,

mmIndiceglutenic, %

Indice desedimentare,

ml

Indice

decădere,sec

Masahectolitrică,kg/hl

1

Proteină, % 0.5635*** 1Gluten umed, % 0.5821*** 0.9947*** 1Indicedeformare,mm

-0.3274** 0.3476*** 0.3188** 1

Indice glutenic,%

0.4833*** 0.9569*** 0.9640*** 0.2723* 1

Indicesedimentare, ml 0.7534*** 0.8950*** 0.8950*** 0.0236 N.S. 0.8147*** 1

Indice de cădere,sec

0.7130*** 0.3169** 0.3236*** -0.2396 N.S. 0.1541 N.S. 0.5675*** 1

r 5% = 0.24r 1% = 0.31

Analiza rezultatelor în anul 2008/2009 la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş,(tabelul 7) arată că, coeficientul de corelaţie dintre conţinutul de proteine şi glutenulumed atât la SCDA Turda cât şi la SCDCB Târgu Mureş a înregistrat o valoare pozitivăridicată, la SCDA Turda (r = 0.9937***), iar la SCDCB Târgu Mureş (r = 0.9801***). În

acelaşi timp se observă valoarea pozitivă, ridicată a coeficientului de corelaţie (r =0,9574***) între proteină şi indicele de sedimentare la Turda şi (r = 0.9817***) între proteină şi indicele de sedimentare la SCDCB Târgu Mureş, ceea ce sugereazăimportanţa conţinutului de proteine asupra indicelui de calitate a acestora, oferind

posibilitatea folosirii indicelui de sedimentare Zeleny drept criteriu de selecţie asupracalităţii grâului în vederea identificării de soiuri cu calităţi foarte bune pentru panificaţie.Dintre celelalte corelaţii pozitive semnificative consider ăm că merită amintită şi relaţia

pozitivă ridicată între indicele de sedimentare Zeleny şi glutenul umed la SCDA Turda (r = 0.9633***), iar la SCDCB Târgu Mureş (r = 0.9432***), ceea ce ne sugerează încăodată importanţa ridicată a proteinelor şi a calităţii acestora asupra glutenului umed.

Tabelul 7

Coeficienţii de corelaţie între parametrii calitativi la 10 soiuri de grâucultivate la Turda şi Târgu Mureş (2009/2010)

TURDA TÂRGU MUREŞParametriicalitativi Proteina,

%Gluten umed,

%Indice de

sedimentare, mlProteina,

%Gluten umed,

%Indice de

sedimentare, ml

Proteină, % 1 1Gluten umed, 0.9937*** 1 0.9801*** 1Indicesedimentare,

ml

0.9574*** 0.9633*** 1 0.9817*** 0.9432*** 1

r 5% = 0.44r 1% = 0.56

7/28/2019 Avram


XX

3.5. ANALIZA REGRESIILOR ÎNTRE PARAMETRII DE CALIATECORELAŢI POZITIV

În vederea unei examinări mai precise a corelaţiilor găsite la soiurile de grâu detoamnă, între parametrii de calitate panificabili s-a realizat analiza regresiilor pentru cele

mai importante însuşiri. În cazul parametrilor de calitate analizaţi în localităţi diferite(Turda şi Târgu Mureş), regresiile au fost prezentate pe acelaşi grafic, pentru a putea faceo comparaţie mai uşoar ă a relaţiilor existente între parametrii de calitate, în zone decultur ă diferite.

3.5.1. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi glutenul umed

Asocierea conţinutului de proteine cu conţinutul de gluten umed în anii 2007 – 2010, în experienţa realizată la SCDA Turda (figura 23) şi în anul 2008/2009 înexperienţa realizată la SCDA Turda şi SCDCB Mureş (figura 24), la soiurile de grâu de

toamnă este descrisă de câte o dreaptă de regresie cu o pantă puternic ascendentă(b=3.66) la SCDA Turda, 2007 – 2010 şi repectiv b = 3.48 la SCDA Turda şi b = 3.45 laSCDCB Târgu Mureş, 2009/2010), care arată că conţinutul de gluten umed este direct

propor ţional cu conţinutul de proteine.Distribuţia soiurilor de grâu în jurul dreptei de regresie este foarte grupată,

indicând relaţia foarte strânsă între cele două însuşiri analizate, având coeficientul decorelaţie r = 0.9947*** (SCDA Turda, 2007 – 2010), respectiv r = 0.9937*** şi r =0.9801*** (SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, 2010).

Coeficientul de determinaţie (R 2) calculat indică faptul că din variaţia totală aconţinutului de gluten umed 98% (SCDA Turda, 2007 – 2010), respectiv 98% şi 96%

(SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, 2010) este determinată de variaţia conţinutului de proteine.

y = 3.6666x - 17.909

r = 0.9947

R2

= 0.9896

10

15

20

25

30

35

40

45

7 9 11 13 15 17



Fig. 23 Relaţia dintre conţinutul de proteine şi gluten umed la treisoiuri de grâu de toamnă (Turda, 2007 – 2010)

TURDA:

y = 3.4824x - 15.092

r = 0.9937

R2

= 0.9876

TARGU MURES:

y = 3.4555x - 14.619

r = 0.9801

R2

= 0.9607

15

20

25

30

35

40

9 10 11 12 13 14 15



TURDA TARGU MURES Linear (TURDA) Linear (TARGU MURES)

Fig. 24 Relaţia dintre conţinutul de proteine şi şi gluten umed la zecesoiuri de grâu de toamnă (Turda şi Târgu Mureş, 2010)

3.5.2. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele glutenic

În figura 25 este prezentată grafic relaţia dintre conţinutul de proteine şi indiceleglutenic pentru soiurile de grâu de toamnă de la SCDA Turda în perioada 2007 – 2010.Coeficientul de corelaţie cu valoarea r = 0.9569*** indică existenţa unei relaţii pozitive

foarte semnificative, sugerând importanţa acestui indicator pentru aprecierea calităţii.

7/28/2019 Avram


XXI

Relaţia este descrisă de o dreaptă de regresie cu panta b = 5.39 exprimând o relaţiefoarte strânsă între conţinutul de proteine şi indicele glutenic.

Coeficientul de determinaţie (R 2 = 0.9156) indică faptul că, în cazul soiurilor analizate, din variaţia totală a indicelui glutenic numai aproximativ 91% poate fi atribuităvariaţiei conţinutului de proteină.

y = 5.3939x - 19.004

r = 0.9569

R2

= 0.9156

10

20

30

40

50

60

70

80

7 9 11 13 15 17


I n d i c e g l u t e n i c / G l u t e n i n d e x ( % )

Fig. 25 Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele glutenicla trei soiuri de grâu de toamnă (Turda, 2007 – 2010)

3.5.3. Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele Zeleny

Între conţinutul de proteine şi indicele de sedimentare există o relaţie foartestrânsă, descrisă de dreapta de regresie cu panta b = 4.15% (SCDA Turda, 2007 – 2010)(figura 26), respectiv b = 6.48 şi b = 8.18 (SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, 2010)

(figura 27), relaţie firească având în vedere ca indicele de sedimentare caracterizeazăcalitatea proteinelor.Coeficientul de determinaţie R 2 are valori mari, 0.8012 (SCDA Turda, 2007 –

2010), respectiv 0.9167 şi 0.9817 (SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, 2010), ceea ceînseamnă că variaţia indicelui de sedimentare este determinată în propor ţie de 80%, 91%şi 98% de variaţia conţinutului de proteină.

y = 4.181x - 11.306

r = 0.8950

R2

= 0.8012

10

20

30

40

50

60

70

7 9 11 13 15 17



Fig. 26 Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele Zeleny la treisoiuri de grâu de toamnă (Turda, 2007 – 2010)

TURDA:

y = 6.4857x - 41.716

r = 0.9574

R2

= 0.9167

TARGU MURES:

y = 8.183x - 62.254

r = 0.9817

R2

= 0.9637

10

15

20

25

30

35

4045

50

55

60

9 10 11 12 13 14 15


I n d i c e Z e l e n y / Z e l e n y i n d e x

( m l )

TURDA TARGU MURES Linear (TURDA) Linear (TARGU MURES)

Fig. 27 Relaţia dintre conţinutul de proteine şi indicele Zeleny la zecesoiuri de grâu de toamnă (Turda şi Târgu Mureş, 2010)

7/28/2019 Avram


XXII

3.5.4. Relaţia dintre conţinutul de gluten umed şi indicele glutenic

Relaţia liniar ă între conţinutul de gluten umed şi indicele glutenic este prezentatăîn figura 28. Asocierea conţinutului de gluten umed cu indicele glutenic este descrisă de odreaptă de regresie cu o pantă ascendentă b = 1.47, care sugerează legătura strânsă între şicalitatea glutenului, reprezentată de indicele glutenic şi cantitatea de gluten. Coeficientulde determinaţie (R 2 = 0.9294), arată că 92% din variaţia indicelui glutenic este influenţatăde conţinutul de gluten umed.

y = 1.4744x + 7.2639

r = 0.9640

R2

= 0.9294

10

20

30

40

50

60

70

80

10 15 20 25 30 35 40 45


I n d i c e g

l u t e n i c / G l u t e n i n d e x ( % )

Fig. 28 Relaţia dintre conţinutul de gluten umed şi şi indicele glutenic latrei soiuri de grâu de toamnă (Turda, 2007 – 2010)

3.5.5. Relaţia dintre conţinutul de gluten umed şi indicele Zeleny

În figurile 29 şi 30 sunt prezentate grafic relaţiile dintre conţinutul de gluten umedşi indicele Zeleny pentru soiurile de grâu de toamnă de la SCDA Turda pe anii 2007 – 2010 şi de la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş pe anul 2009/2010.

Relaţia dintre aceşti parametrii calitativi este descrisă de câte o dreaptă de regresiecu o pantă ascendentă (b = 1.13 la SCDA Turda, 2007 – 2010 şi repectiv b = 1.86 laSCDA Turda şi b = 2.30 la SCDCB Târgu Mureş, 2010), care arată că indicele Zelenyeste direct propor ţional cu conţinutul de proteine.

Coeficientul de determinaţie (R 2) calculat indică faptul că din variaţia totală aindicelui Zeleny 80% (SCDA Turda, 2007 – 2010), respectiv 92% şi 88% (SCDA Turdaşi SCDCB Târgu Mureş, 2010) este determinată de variaţia conţinutului de gluten umed.

y = 1.1339x + 9.2663

r = 0.8947

R2

= 0.8005

10

20

30

40

50

60

70

10 15 20 25 30 35 40 45

Gluten umed/Wet gluten (% )


Fig. 29 Relaţia dintre conţinutul de gluten umed şi indicele Zeleny latrei soiuri de grâu de toamnă (Turda, 2007 – 2010)

TURDA:

y = 1.8622x - 13.602

r = 0.9633

R2

= 0.928

TARGU MURES:

y = 2.3062x - 23.056

r = 0.9432

R2

= 0.8897

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

15 20 25 30 35

Gluten umed/Wet gluten (% )


( m l )

TURDA TARGU M URE S Linear (TURDA ) Linear (TARGU MURE S)

Fig. 30 Relaţia dintre conţinutul de gluten umed şi indicele Zeleny lazece soiuri de grâu de toamnă (Turda şi Târgu Mureş, 2010)

7/28/2019 Avram


XXIII

3.5.6. Relaţia dintre indicele glutenic şi indicele Zeleny

Relaţia între indicele de calitate a glutenului (indice glutenic) şi indicele de calitatea proteinelor (indicele Zeleny), este prezentată în figura 31.

Ecuaţia de regresie liniar ă ne arată faptul că există şi între aceşti indici de calitateo relaţie (b = 0.67), dar nu la fel de strânsă ca între proteină şi gluten umed, ceea ce nesugerează că alături factorii tehnologici aplicaţi în favoarea cantităţii şi calităţii

proteinelor şi a glutenului umed contribuie într-o măsur ă foarte mare condiţiile climaticeale anului experimental, care pot influenţa calitatea proteinelor şi a glutenului.

Coeficientul de determinaţie (R 2 = 0.6639) indică faptul că, în cazul soiurilor analizate, din variaţia totală a indicelui Zeleny doar 66% poate fi atribuită variaţieiindicelui glutenic.

y = 0.6752x + 7.6326

r =0.8147

R2

= 0.6639

10

20

30

40

50

60

70

10 20 30 40 50 60 70 80



( m l )

Fig. 31 Relaţia dintre conţinutul de indicele glutenic şi indicele Zeleny latrei soiuri de grâu de toamnă (Turda, 2007 – 2010)

3.6. REZULTATE PRIVIND CONTAMINAREA CU AFLATOXINE TOTALEA GRÂULUI, PRIN CROMATOGRAFIE ÎN STRAT SUBTIRE DE ÎNALTĂPERFORMANŢĂ (HPTLC)

3.6.1. Determinarea calitativă a aflatoxinelor totale (B1, B2, G1, G2) din grâulde toamnă cultivat la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş

Micotoxinele vizate pentru acest studiu au fost: aflatoxinele totale (AFL B1, AFL

B2, AFL G1, AFL G2), fiind alese datorită prezenţei masive în cereale.Prin interpretarea cromatogramei şi a spectrelor obţinute după developare, la

camera U.V. (366 nm) (figura 32) şi după scanare la scaneerul Camag, (figura 33) în ceeace priveşte determinarea aflatoxinelor totale la cele 40 de probe de grâu de toamnă doar la trei probe s-a confirmat prezenţa aflatoxinelor fiind considerate astfel pozitive.

7/28/2019 Avram


XXIV

Fig. 32 Separarea probelor alături de standard

Fig. 33 Aflatoxinele G2,G1,B2 şi B1 la diferite concentraţii alături de probe

În tabelul 8 sunt prezentate rezultatele pentru cele 40 de variante, în ceea ce priveşte prezenţa sau absenţa aflatoxinelor.

7/28/2019 Avram


XXV

Tabelul 8

Identificarea prezenţei aflatoxinelor la soiurile de grâu de toamnă cultivate în Turda şi Târgu Mureş

NEFERTILIZATE FERTILIZATEZona de

cutură

Codul

probei Soiul de grâu

Tipul

aflatoxinei

Codul

probei Soiul de grâuTipul

aflatoxinei

P1 Arieşan AFL B2 P11 Arieşan NDP2 Apullum ND P12 Apullum NDP3 Dumbrava ND P13 Dumbrava NDP4 Turda 2000 ND P14 Turda 2000 NDP5 Exotic ND P15 Exotic NDP6 Faur ND P16 Faur NDP7 Serina ND P17 Serina NDP8 Glosa ND P18 Glosa NDP9 Josef ND P19 Josef ND

TURDA

P10 Dropia ND P20 Dropia ND

P21 Arieşan ND P31 Arieşan NDP22 Apullum ND P32 Apullum NDP23 Dumbrava ND P33 Dumbrava NDP24 Turda 2000 ND P34 Turda 2000 NDP25 Exotic AFL B1 P35 Exotic NDP26 Faur ND P36 Faur NDP27 Serina ND P37 Serina NDP28 Glosa ND P38 Glosa NDP29 Josef AFL B1 P39 Josef ND

TÂRGUMUREŞ

P30 Dropia ND P40 Dropia ND

ND- neidentificat

După cum se observă în tabelul 8 s-a depistat prezenţa aflatoxine B1 şi B2, probele pozitive fiind: soiul Arieşan cultivat la SCDA Turda (AFL B2) şi soiurile Exotic şi Josef cultivate la SCDCB Târgu Mureş în sistem nefertilizat (AFL B1). Se poate spune că,fertilizarea, pe lângă faptul că influenţează favorabil calitatea soiurilor de grâu este şi omăsur ă de prevenire a contaminării cu micotoxine, deoarece nu s-a identificat aflatoxineîn nici una din probele luate în studiu (figura 34).

100

00

92.5

52.5

0

20

40

60

80

100

120

Probe AFL B1

Samples AFL B1

Probe AFL B2

Samples AFL B2

Probe negative

Negative samples P r e z e n ţ a a f l a t o x i n e l o r / P r e s e n c

e o f

a f l a t o x i n s ( % )

Probe fertilizate / Fertilized samples

Probe nefertilizate / Unfertilized samples

Fig. 34 Distribuţia procentuală a probelor contaminate cu aflatoxine

7/28/2019 Avram


XXVI

Referitor la prezenţa aflatoxinelor în probele de la Turda şi Târgu Mureş, s-a f ăcutşi distribuţia procentuală în ceea ce priveşte frecvenţa aflatoxinelor în probe (figura 35).

5 %

95 %

10 %

90 %

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

N u m ă r p r o b e

S a m p l e n u m b e r

Turda Târgu Mureş

Probe negative /

Negative samples

Probe pozitive /

Positive samples

Fig. 35 Prezenţa aflatoxinelor în probele de la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş

Având în vedere rezultatele privind identificarea prezenţei aflatoxinelor în boabelede grâu panificabil din Transilvania, s-a observat că:

· în 92.5% din probele analizate nu s-a regăsit nici una din micotoxineledeterminate (figura 34);

· în 5% din probele analizate s-a regăsit AFL B1;· în 2.5% din probele analizate s-a regăsit AFL B2

· referitor la zona de cultur ă, la Turda 5% din probe au fost contaminate cuaflatoxine, iar la Târgu Mureş, 10%.

7/28/2019 Avram


XXVII

4. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDǍRI

CONCLUZII

Rezultatelor obţinute în urma cercetărilor efectuate la soiurile de grâu de toamnă,

producţie 2007 – 2010 (SCDA Turda) şi 2009/2010 (SCDA Turda şi SCDCB TârguMureş), pot fi sintetizate pentru fiecare obiectiv prin următoarele concluzii:

1. Primul obiectiv a constat în implicarea factorilor ecologici, biologici şitehnologici şi a interacţiunilor dintre aceştia asupra calităţii grâului de toamnă.

· Cultivarea unor soiuri de grâu de toamnă în condiţiile climatice diferite dela SCDA Turda, în anii 2007/2008, 2008/2009 şi 2009/2010, au demonstrat că însuşirilede calitate variază în funcţie de condiţiile climatice ale anilor de experienţă, de soi şi decondiţiile tehnologice, îndeosebi fertilizarea şi într-o măsur ă mai mică tratamentele;

· Anul agricol 2008/2009, un an propice din punct de vedere termic şi pluviometric în perioada de umplere a boabelor, dar şi la recoltare, a fost cel mai

favorabil pentru toţi parametrii de calitate analizaţi, obţinându-se rezultate foarte bunesemnificativ pozitive faţă de anul martor 2007/2008;

· În condiţiile anilor 2007 – 2010, la SCDA Turda, soiul de grâu Arieşan aobţinut cele mai bune rezultate la parametrii de calitate analizaţi, urmat de soiul de grâuApullum şi în final soiul de grâu Dumbrava;

· Fertilizarea influenţează în mod hotărâtor procentul de proteină, glutenumed indice glutenic şi indice de sedimentare Zeleny; Prin cantitatea de elementenutritive aduse grâului în diferite faze ale vegetaţiei, contribuie la creşterea procentului de

proteine glutenice, precum şi la creşterea calităţii acestora, cu rezultate bune asupracalităţii de panificaţie.

· Tratamentele aplicate au evidenţiat diferenţe mici între variante, cele mai bune rezultate s-au obţinut în varianta de tratament D1, prin aplicarea îngr ăşămintelor foliare în toate cele patru momente fenologice importante, insecticid la reluarea vegetaţieiîn primăvar ă, în faza de burduf şi înflorire, iar fungicid în faza de burduf şi înflorit;

· Masa hectolitrică creşte prin neaplicarea tratamentelor în faza burduf,variantele de tratamente D3 şi D4;

· Realizarea unei calităţi bune pentru grâul de panificaţie este posibilă numaidacă se iau în considerare factorii climatici, biologici şi tehnologici; orice intervenţie care

produce dezechilibre în interacţiunea acestora determină şi modificări nefavorabile ale

calităţii de panificaţie a grâului;2. Al doilea obiectiv a urmărit studiu comparativ privind calitatea soiurilor degrâu luate în studiu, cultivate în două zone pedoclimatice diferite (Turda şi Târgu Mureş);

· În zona de cultur ă Târgu Mureş s-au înregistrat valori mai mari pentruconţinutul de proteină, gluten umed şi indice de sedimentare, obţinându-se valorisemnificative şi distinct semnificative faţă de zona de cultur ă Turda, considerată martor;

· În privinţa aplicării îngr ăşămintele cu azot şi fosfor, acestea au influenţattoţi parametrii de calitate în sens pozitiv, obţinându-se valori foarte semnificative pozitivfaţă de varianta martor nefertilizată.

· În condiţiile de la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş, în anul agricol

2009/2010, soiul de grâu Josef a înregistrat cele mai mari valori, urmat de soiul de grâuTurda 2000 şi Dropia, iar cele mai mici valori s-au obţinut la soiul de grâu Serina;

7/28/2019 Avram


XXVIII

3. Al treilea obiectiv a urmărit identificarea cotelor de participare a factorilor studiaţi şi a interacţiunilor dintre aceştia la realizarea indicilor de calitate la grâul detoamnă;

· Analiza varianţei a permis stabilirea cotelor de participare ale condiţiilor climatice, zonei de cultur ă, soiului, fertilizării, tratamentelor şi interacţiunea dintrefactorii de interes la realizare principalelor însuşiri de calitate ale grâului;

· Astfel condiţiile climatice (temperatura şi precipitaţiile), influenţează în propor ţia cea mai mare conţinutul de proteină (88%), gluten umed (89%), indice glutenic(88%), indice de sedimentare Zeleny (85%), indice de cădere (82%) şi masa hectolitrică(71%);

· Zonele de cultur ă influenţează într-o măsur ă destul de mică conţinutul de proteină (2%), gluten umed (2%) şi indice de sedimentare Zeleny (1%), condiţiileclimatice ale zonelor de cultur ă în anul de experienţă 2009/2010 fiind asemănătoare;

· Influenţa mai mare a soiului s-a manifestat la masa hectolitrică (22%);·

În condiţiile de la SCDA Turda, în anii de experienţă 2007 – 2010, factoriitehnologici (agrofondul şi tratamentele), influenţează într-o măsur ă destul de mică, înschimb în condiţiile anului agricol 2009/2010 la SCDA Turda şi SCDCB Târgu Mureş,unde avem probe nefertilizate şi fertilizate agrofondul are o influenţă puternică asupraconţinutului de proteină (78%), gluten umed (78%) şi indice de sedimentare Zeleny(82%);

· Parametru de calitate influenţat în cea mai mare măsur ă de interacţiuneafactorilor ecologici, biologici şi tehnologici este indicele de cădere (11%);

4. Obiectivul patru a constat în stabilirea corelaţiilor între valorile parametrilor studiaţi în vederea cunoaşterii gradului de asociere dintre ele.

· În perioada 2007 – 2010, la SCDA Turda au fost obţinute corelaţii puternicsemnificative între: proteină şi gluten umed (r=0.9947***), proteină şi indiceglutenic(r=0.9569***), proteină şi indice de sedimentare Zeleny(r=0.8950***), glutenumed şi indice glutenic (r=0.9640***), gluten umed şi indice de sedimentare Zeleny(r=0.8950***) şi o corelaţie semnificativ pozitivă mai redusă între indicele glutenic şiindicele de sedimentare Zeleny (r=0.8147***);

· Dintre coeficienţii de corelaţie cu valoare negativă şi nesemnificativă seevidenţiază relaţia între: masa hectolitrică şi indicele de deformare (r=-0.3274**), indicelede deformare şi indicele de cădere (r=-0.2396 N.S), indicele de deformare şi indicele desedimentare Zeleny (r=0.0236 N.S) şi relaţia între indicele glutenic şi indicele de cădere

(r=0.1541 N.S).;· Din analiza corelaţiilor între parametrii de calitate obţinuţi prin cultura

grâului în aceleaşi condiţii, dar în zone de cultur ă diferite (Turda şi Târgu Mureş),remarcăm corelaţii puternic semnificative între toţi parametrii analizaţi, cu mici diferenţe,influenţate de condiţiile climatice ale zonelor de cultur ă;

· Cu ajutorul regresiei liniare s-a stabilit relaţia foarte strânsă între parametriide calitate corelaţi pozitiv;

· Variaţia conţinutului de gluten umed depinde în propor ţie de 98% devariaţia conţinutului de proteină, la experienţa realizată în perioada 2007 – 2010 la SCDATurda;

7/28/2019 Avram


XXIX

· La experienţa 2 realizată la zece soiuri de grâu de toamnă cultivate în douăzone diferite, variaţia conţinutului de gluten umed depinde de variaţia conţinutului în

proteină în propor ţie de 98% la SCDA Turda şi 96% la SCDCB Târgu Mureş;· Variaţia indicelui glutenic depinde în propor ţie de 91% de variaţia

conţinutului de proteină şi în propor ţie de 92% de variaţia conţinutului de gluten umed;· Variaţia indicelui de sedimentare Zeleny depinde în propor ţie de 80% de

variaţia conţinutului de proteină şi gluten umed, la experienţa realizată în perioada 2007 – 2010 la SCDA Turda;

· La experienţa 2 realizată la zece soiuri de grâu de toamnă cultivate în douăzone diferite, variaţia indicelui de sedimentare Zeleny depinde de variaţia conţinutului în

proteină în propor ţie de 91% la SCDA Turda şi 96% la SCDCB Târgu Mureş şi devariaţia conţinutului de gluten umed în propor ţie de 92% la SCDA Turda şi 88% laSCDCB Târgu Mureş;

· Variaţie indicelui de sedimentare Zeleny depinde în propor ţie de 66% de

variaţia indicelui glutenic;5. Ultimul obiectiv a constat în identificarea aflatoxinelor din grâu, materie primă, pentru obţinerea f ăinii şi a produselor de panificaţie.

· Pentru evaluarea prezenţei micotoxinelor în probele de grâu s-a folosit ometodă fiabilă din punct de vedere a tehnicii de lucru cât şi al costului - cromatografia pestrat subţire - după o metodă de extracţie de la Camag cu metanol şi apă distilată, analizacalitativă fiind urmată de citirea plăcilor HPTLC cu un scanner Camag; 92.5% din

probele analizate nu au fost contaminate cu nici una din micotoxinele determinate;· Aflatoxina B1 a fost regăsită în 5% din probele analizate, aflatoxina B2 doar

în 2.5%, iar aflatoxinele G1 şi G2 nu au fost regăsite în nici una din variantele luate în

studiu;· Din variantele luate în studiu, doar în probele nefertilizate s-au regăsit

aflatoxine, probele fertilizate fiind necontaminate, ceea ce ne sugerează posibilitateafolosirii fertilizării şi ca măsur ă de prevenire a contaminării cu micotoxine;

RECOMANDĂRI

· Creearea de soiuri româneşti aclimatizate la noile modificări climatice dinultimii ani;

· Extinderea culturii grâului în areale calde şi precipitaţii în limita potenţialului biologic al culturii si folosirea unor doze echilibrate de azot şi fosfor,înscrise în limitele şi principiile agrochimice;

· Aplicarea unei tehnologii de cultur ă adecvată, ţinând cont de cerinţelefitosanitare prin care să se urmărească nu numai obţinerea unor producţii ridicate, ci maiales asigurarea unei stări de sănătate superioare boabelor de grâu;

· Recoltarea grâului la momentul optim şi asigurarea unor condiţii optime dedepozitare, care să nu permită evoluţia microorganismelor implicate în infecţia şidegradarea calitativă a boabelor destinate prelucr ării în vederea obţinerii de produsealimentare;

·

Eliminarea loturilor de seminţe contaminate din procesele de prelucrare,găsindu-se o altă destinaţie decât în hrana animalelor.

7/28/2019 Avram


XXX

· Diversificarea metodelor de identificare a micotoxinelor în scopul evităriifolosirii acestora în produsele de panificaţie

ELEMENTE DE ORIGINALITATE:

· Stabilirea corelaţiilor, urmărind influenţa factorilor experimentali asupracalităţii grâului, materie primă, folosită în panificaţie, cultivate în aceleaşi condiţiitehnologice, dar în zone de cultur ă diferite;

· Date comparative privind calitatea şi siguranţa soiurilor de grâu autohtone şia soiurilor de grâu de import în condiţiile de cultur ă şi pedoclimatice din centrulTransilvaniei;

· Evaluarea efectului agrofondului şi a zonei de cultur ă asupra contaminări cuaflatoxine.

PERSPECTIVE DESCHISE:

· Realizarea unui studiu privind parametrii de calitate şi identificareacontaminării cu micotoxine a grâului pentru panificaţie şi la alte soiuri de grâu dinimport;

· Monitorizarea prezenţei micotoxinelor pe parcursul depozitării în grâu,materie primă, pentru obţinerea f ăinii şi a produselor de panificaţie.

7/28/2019 Avram


BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ABDEL-HAD A., 2011, Molecular ecology of Aspergillus section flavi species:approaches to understand the role of aflatoxin genes in aflatoxin biosynthesis, PhD

Thesis Academic year: 2007-2011, CRANFIELD UNIVERSITY 2. APOSTU, S., ANCUŢA ROTAR, 2009, Boli transmisibile prin aliment, Editura

AcademicPres, Cluj-Napoca

3. ARDELEAN, M., R. SESTRAŞ, MIRELA CORDEA, 2007, Tehnică experimentalăhorticolă , Editura Academicpres, Cluj-Napoca

4. AVRAM MIHAELA, 2007, Cercetări privind micotoxinele din grâu şi porumb, rezumat

Tez ă doctorat, Bucure şti

5. BANU IULIANA, 2010, Procesarea cerealelor în industria mor ăritului, Editura Gala ţ i

Universitypress

6. BANU IULIANA, IULIANA APRODU, ANCA NICOLAU, DANIELA BORDA,DANIELA DUMITRAŞCU, CORINA NEAGU, GEORGETA STOENESCU,

VIOLETA SORINA IONESCU, 2011, Controlul procesului tehnologic de măciniş, Editura Gala ţ i University press

7. BORDEI DESPINA, GABRIELA BAHRIM, V. PÂSLARU, CARMEN GASPAROTTI,ALINA ELISEI, IULIANA BANU, LUMINIŢA IONESCU, GEORGIANA CODINĂ,2007, Controlul calităţii în industria panificaţiei, Editura Academica, Gala ţ i

8. KADAR ROZALIA, V. MOLDOVAN, MIHAELA TIANU, VIORICA MARCA, 1999,Cercetări privind calitatea de panificaţie a grâului de toamnă, Contribu ţ ii ale cercet ării

ştiin ţ ifice la dezvoltarea agriculturii, VOL. VI, 25-43

9. KADAR ROZALIA, 2002, Studiul interacţiunii genotip-condiţii de cultur ă în realizareacalităţii de panificaţie la grâul de toamnă. Teza de doctorat. Biblioteca USAMV Cluj-Napoca

10. MAN SIMONA, SEVASTIŢA MUSTE, CONSTANŢA, MODORAN ANAMARIABIROU (POP), ANAMARIA POP, RODICA KADAR , 2009, Quality Studies o WheatRomanian Varieties from N-V of Transilvania, Bulletin UASVM, Agriculture, 66(2), p.

358-363

11. MAN SIMONA, SEVASTIŢA MUSTE, MUREŞAN V., ANAMARIA BIROU (POP),CARMEN CHIRCU, RODICA KADAR, 2010, Influence of Genotype and Agrofond theQuality of Wheat Varieties from Transylvania, Bulletin UASVM, Agriculture, 67(2), pag.

273-277

12. MĂRUŢOIU, C., S. PUIU, M.I. MOISE, L. SORAN, O.F. MĂRUŢOIU, L. BOBOŞ,2004, Optimization of the separation of some aflatoxins by thin-layer chromatography, J.

Planar Chromatogr.17, 372-374

13. MĂRUŢOIU, C., MARIA TOFANĂ, 2001, Analiza micotoxinelor, Editura NapocaStar Cluj-Napoca

14. MUSTE SEVASTIŢA, MARIA TOFANĂ, CRINA MUREŞAN, ANAMARIABIROU (POP), SIMONA AVRAM (MAN), IOANA BOUDI, S. BOUDI, 2009,Monitoring of Wheat Varieties in the North-Western of Transylvania, Bulletin

UASVM, Agriculture, 66(2), 390-39515. NAJMUS SAHAR, AHMED MUBARIK, PARVEEN ZAHIDA, ILYAS AMBER,

BHUTTO ABBAS, 2009, Screening of mycotoxins in wheat, fruits and Vegetablesgrown in sindh, pakistan, Pak. J. Bot., 41(1), 337-341

16. SALEEMULLAH, IQBAL AMJAD, A. IQTIDAR, KHALIL, HAMIDULLAH SHAH,2006, Aflatoxin contents of stored and artificially inoculated cereals and nuts, Food

Chemistry 98,699–703

avram

Documents