Semne clinice Dispneea

“Setea de aer”

Dispneea permanentă – în IC avansată, pneumotorax

Dispneea de effort – procese pleuropulmonare, IC

Dispneea de decubit

Dispneea paroxistică – astm bronşic şi insuf. Ventriculului stâng (astm cardiac şi EPA)

După ritm:

Bradipneea – BPOC, astm

Tahipneea

După timpul respiraţiei

Inspiratorie – edem al glotei

Expiratorie – astm bronşic, emfizem pulmonar

Mixtă – pleurezii cu lichid mixt, pneumonia masivă

Respiraţia Cheyne-Stokes – alternanţe de polipnee şi apnee. În IC stângă, ateroscleroza cerebrală, uremii, tumori şi accidente vasculare cerebrale

Respiraţia Kussmaul – în 4 timp: inspir-pauza-expir-pauza. Mişcări profunde şi zgomotoase. În coma diabetică.

Respiraţia Biot – respiraţie agonică.

Semne clinice

Tensiunea arterială

Hipotensiunea arterială esenţială – are uneori un caracter familial şi se întâlneşte frecvent la cei care fac mari eforturi intelectuale

Hipotensiunea arterială simptomatică

În insuficienţa suprarenală, intoxicaţia cu alcool sau nicotină, boli cronice caşectizante, pericardita constrictivă, stenoza aortică sau mitrală, tumori cerebrale.

Hipotensiunea ortostatică

Datorită insuficienţei reflexelor vasoconstrictoare, rezultând o ischemie cerebrală trecătoare

Hipertensiunea arterială

Esenţială – fără o cauză organică

Secundară:

Stadiul I – depăşirea valorilor de 140-160/90-95 mm Hg Stadiul II – semne de hipertrofie vasculară (Hipertrofie ventricul

stâng, angipatie hipertensivă) Stadiul III – apariţia complicaţiilor cardiace, coronariene, cerebrale

şi renale

Cele mai multe HT au la bază creşterea rezistenţei periferice

Semne clinice Hipertensiuni arteriale simptomatice

De cauză renală: hipertensiuni renovasculare; tromboze, embolii; HT din bolile parenchimului renal

De cauza endocrina: feocromocitomul – trat. Chirurgical; Hiperaldosteronism primar; Sindrom Cushing – HT, obezitate, vergeturi, hirsutism şi creşterea eliminării urinare a 17-cetosteroizilor; HT endocrine

De cauza neurogena: in boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului

De cauza cardiovasculara: coarctatia aortica, blocul complet, insuficienta aortica si ateroscleroza

HTA esentiala:

Cea mai frecventa; maxim de frecventa intre 40-50 ani

Etiopatogenie: boala esential nervoasa. Modificari locale prin vasoconstrictie arteriala si cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare

Simptome: 3 stadii:

Stadiul prehipertensiv – testul presor la rece Stadiul hipertensiune intermitenta Stadiul de hipertensiune permanenta

Forma benigna: artere sinuase si rigide, puls bine batut; semne de fragilitate capilara; semne cerebrale; furnicaturi la nivelul extremitatilor; palpitatii, dureri precordiale, HVS;

Forma maligna: evolutie rapida si mortalitate ridicata

Semne clinice Tulburări de ritm

Bradicardia sinusală

Fiziologică la vârstnici, atleţi bine antrenaţi, în somn sau în cursul sarcinii

Patologică în: HT intracraniana, icter, febra tifoida, mixedem, IM, intoxicatii cu plumb sau digitala.

Tahicardia sinusală – ritm cardiac între 100-160/min

Apare la efort, emoţii, în timpul digestiei, după administrarea unor medicamente sau după abuzul de excitante

Obişnuit în boli febrile, hipertiroidism, IC, anemii, hemoragii, stări de colaps

Tahicardia paroxistică – ritm cardiac rapid 150-220/min. Supraventriculară sau ventriculară

TPSV forma cea mai frecventa, apare deseori pe un cord normal dar si in CI, cardita reumatica, stenoza mitrală, tireotoxicoză

Localizare ventriculară de obicei dată de boli miocardice grave: IM, HTA severă, CI gravă, intoxicaţia digitalică.

Debut brusc; palpitaţii violente, greţuri, vărsături. Uneori ameţeli, lipotimii, colaps. Dispare brusc, frecvent poliurie la sfârşitul crizei.

Tratamentul se începe cu sedative (Fenobarbital, Hidroxizin, Diazepam) şi manevre de stimulare vagală

Semne clinice

Semne clinice Tulburări de ritm

Fibrilaţia atrială

Etiologie: stenoza mitrala, CI, hipertiroidism

“Deficit al pulsului” - pulsatii radiale in minus fata de bataile cardiace

Tratament: soc electric sau blocarea nodului AV cu Digitala injectabila (Digoxin, Lanatosid-C 0,4 mg).

Semne clinice Tulburări de ritm

Fibrilaţia ventriculară – contracţii ventriculare, rapide şi ineficiente

Clinic: slăbiciune extremă, ameţeli, sincopă, convulsii, incontinenţă, moarte subită.

Etiologie: CI, IM, intoxicaţia cu digitală, Chinidină, anestezice, intervenţii pe cord

Tratament: şocuri electrice, masaj cardiac extern, combinat cu respiraţie artificială. În absenţa defibrilatorului se administrează, intracardiac sau iv, Adrenalină, Procainamidă, Xilină, Propranolol (2-4 mg).

Semne clinice Comele

Definiţie: stare patologică caracterizată prin pierderea completă sau parţială a cunoştinţei, motilităţii şi sensibilităţii cu conservarea funcţiilor vegetative

Clasificare:

Coma carus, sau coma profunda

Coma medie

Obnubilarea

DD:

Sincopa

Lipotimia

Colapsul circulator