atestat

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC DE MARINĂ

Nr. înreg

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENTE PROFESIONALE NIVEL 3 DE

CALIFICARE

CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

LA O FIRMA DE PRODUCTIE

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Profesor coordonator.

Cîrcota Roxana

Absolvent,

POPA VICTOR-IONUŢ

Clasa a 12-a C

Galaţi

2014

1

Introducere

3

Capitalurile reprezintă categoria economică formată din totalitatea resurselor

întreprinderii, care prin asociere cu ceilalţi factori de producţie, participă la realizarea de bunuri

economice, în scopul obţinerii de profit1.

Din punct de vedere financiar, capitalurile agenţilor economici reprezintă componente ale

pasivului patrimonial, destinate finanţării pe o perioadă mai mare de un an a activului, deci surse.

Capitalurile se formează de regulă la începutul activităţii întreprinderii, se modifică prin

creşterea sau diminuarea lor pe parcursul desfăşurării activităţii şi se lichidează la desfiinţarea

întreprinderii.

Principalul element al capitalurilor proprii îl constituie capitalul social, sursă proprie

permanentă a întreprinderii.

El se constituie la înfiinţarea acesteia, prin aportul în bani sau în natură avansat de

acţionari sau asociaţi.

Fiind un capital învestit, el reprezintă în acelaşi timp o creanţă reziduală, deoarece în

cazul lichidării societăţii comerciale, se achită mai întâi drepturile creditorilor acesteia, şi abia

după aceea, drepturile acţionarilor/asociaţilor.

Conform legislaţiei în vigoare, mărimea capitalului social diferă în funcţie de tipul de

societate constituită, astfel:

• pentru societăţile în nume colectiv (S.N.C.), nu există o limită a capitalului social şi nici a

numărului de persoane ce o constituie, iar ca structură, capitalul poate fi format atât din numerar

cât şi din bunuri economice sau drepturi de creanţă;

• pentru societăţile comerciale pe acţiuni (S.A.), limita minimă a capitalului social este de

25.000 euro, iar numărul acţionarilor nu poate fi mai mic de cinci. Constituirea societăţii are loc

numai când capitalul a fost complet subscris, iar acţionarii au vărsat 1/2 din valoarea acţiunilor în

bani şi integral aportul în natură (nu se admit aporturi în drepturi de creanţă);

• pentru societăţile comerciale cu răspundere limitată (S.R.L.), limita minimă a capitalului social

este de 200 lei, din care aportul în natură vărsat integral la constituirea societăţii nu poate depăşi

60%, iar numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.

Toate condiţiile enunţate se menţionează în statutul societăţii, depus la înfiinţare la

Registrul Comerţului.

Capitalul social se împarte în: capitalul subscris nevărsat şi capitalul subscris vărsat.

Subscrierea capitalului social constă în angajamentul scris al acţionarilor/asociaţilor de a

participa la constituirea capitalului prin aport în bani sau în natură.

Vărsarea capitalului social constă în realizarea efectivă a aporturilor subscrise.

1 Iacob Petru Pântea şi colectiv – Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România,Editura Intelcredo, Deva, 1998

4

Capitalul social se divide în acţiuni sau părţi sociale, în raport de natura juridică şi

economico-financiară a societăţilor comerciale (SEC, SĂ, SEL etc.).

Acţiunea reprezintă o fracţiune de capital social, constituind în acelaşi timp un titlu de

valoare şi de proprietate pentru drepturile şi obligaţiunile ce decurg din calitatea de acţionar.

Prin aportul la capitalul social, fiecare acţionar său asociat devine proprietarul unui

număr de acţiuni/părţi sociale, deci al unei părţi din capitalul social, dobândind dreptul ca la

sfârşitul exerciţiului financiar să obţină un venit variabil sub formă de dividende, proporţional cu

numărul acţiunilor deţinute.

Fiecare acţiune/parte socială posedă o valoare nominală egală, astfel încât produsul dintre

numărul acţiunilor emise de societate la înfiinţarea ei şi valoarea nominală a unei acţiuni,

reprezintă de fapt capitalul social de care dispune societatea comercială.

Acţiunea/partea socială – ca titlu de valoare şi de proprietate, va cuprinde: denumirea şi

durata societăţii, data contractului de societate, numărul de înregistrare la Registrul Comerţului,

capitalul social, numărul de acţiuni, valoarea nominală a unei acţiuni etc.

5

Capitol 1. Contabilitatea capitalurilor proprii

Operaţiunea de subscriere a capitalului social la înfiinţarea societăţii, se realizează

conform contractului şi statutului societăţii şi se înregistrează cu ajutorul conturilor:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” (bifuncţional), 1011“Capital social subscris

nevărsat” (pasiv).

456 = 1011

Operaţiunea de vărsare a capitalului social, respectiv aducerea aporturilor în bani sau în

natură se realizează pe bază de chitanţe, note şi procese verbale de recepţie şi se înregistrează cu

ajutorul conturilor:

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” (bifuncţional), 5121 “Conturi la bănci în lei”

(bifuncţional), 5311 “Casa în lei” (activ) – pentru aport în bani, iar pentru aport în natură –

conturile din clasa 2 (imobilizări) şi clasa 3 (stocuri), conturi de activ.

% = 456

5121

5311

2123

301

Operaţiunea de trecere a capitalului subscris în urma realizării aportului, de la categoria

“nevărsat” la categoria “vărsat”, se înregistrează cu ajutorul conturilor:

1011 “Capital social subscris vărsat” (pasiv) şi 1012 “Capital social subscris vărsat”(pasiv).

1011 = 1012

Pe parcursul desfăşurării activităţii, prin aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor sau

Asociaţilor (AGA), se pot produce majorări sau diminuări ale capitalului social.

A) Creşterea capitalului social se poate realiza prin:

• noi aporturi în natură şi/sau numerar;

• operaţii interne;

• conversia obligaţiunilor în acţiuni

a) Creşterea capitalului social prin noi aporturi este determinată de necesitatea procurării de noi

resurse pentru consolidarea situaţiei financiare.

Realizarea unor noi aporturi în bani sau în natură presupune emisiunea de noi acţiuni.

Aceasta implică stabilirea de către societate a preţului de emisiune pentru acţiunile noi, cuprins

de regulă între valoarea nominală a vechilor acţiuni (limită minimă) şi valoarea matematică

contabilă a acestora (limită maximă).

6

Înregistrarea în contabilitate a creşterii capitalului social prin subscrierea noilor acţiuni

se va face cu ajutorul conturilor: 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” (bifuncţional),

1011 “Capital social subscris nevărsat”(pasiv) şi 1041“Prime de emisiune” (pasiv).

456 = %

1011

1041

5311 = 456

Trecerea capitalului subscris, respectiv a creşterii de capital, la categoria“vărsat” se va

înregistra:

1011 = 1012

b) Creşterea capitalului social prin operaţii interne – are loc prin încorporarea primelor de

capital, a rezervelor, profitului şi rezultatului reportat (profitului nerepartizat).

Motivul creşterii îl constituie întărirea credibilităţii societăţii, asigurând acţionarii de

disponibilitatea unei mari părţi a resurselor proprii.

În acest mod, averea reală a întreprinderii nu se modifică, în schimb, ca şi în cazul

precedent, se procedează la emisiunea de noi acţiuni, atribuite gratuit vechilor acţionari, astfel

încât valoarea nominală a acţiunii se menţine constantă.

Raportul acţiuni vechi/acţiuni noi = 10.000/1.000 = 10/1.

Înregistrarea în contabilitate a creşterii capitalului social prin încorporarea rezervelor se

va face cu ajutorul conturilor: 1012 “Capital social subscris vărsat”(pasiv) şi 106 “Rezerve”

(pasiv).

106 = 1012

Dacă pentru creşterea capitalului social s-ar fi încorporat structuri precum: prime de

capital, rezultat reportat sau cotă din profitul exerciţiului curent, s-ar fi înregistrat cu ajutorul

conturilor: 1012 “Capital social subscris vărsat” (pasiv), 104 “Prime de capital” (pasiv), 117

“Rezultat reportat” (bifuncţional), 129 “Repartizarea profitului” (activ).

% = 1012

1041

1042

1043

1044

117.1

117.5

129

7

c) Creşterea capitalului social prin conversia obligaţiunilor în acţiuni asigură concomitent

diminuarea datoriilor pe termen mediu şi lung faţă de obligaţii (ne referim la împrumuturile din

emisiuni de obligaţiuni ce vor fi prezentate pe larg la capitolul “Contabilitatea împrumuturilor

din emisiuni şi obligaţiuni”).

Această modalitate de creştere a capitalului social este posibilă numai cu acordul obliga

tarului de a deveni acţionar în cadrul societăţii debitoare. În acest scop, acţiunile emise trebuie să

aibă o valoare nominală apropiată de valoarea obligaţiunilor, diferenţa dintre cele două valori

înregistrându-se ca primă de emisiune.

Obligat arul trebuie să fie interesat în transformarea obligaţiunilor, ca titluri cu dobândă fixă, în

acţiuni, ca titluri generatoare de venit variabil (dividende).

Înregistrarea conversiei se va face cu ajutorul conturilor: 1012 “Capital social subscris

vărsat” (pasiv), 1044 “Prime de conversie a obligaţiunilor” (pasiv) şi 161 “Împrumuturi din

emisiuni de obligaţiuni” (pasiv).

161 = %

1012

1044

B) Diminuarea capitalului social se poate realiza prin:

• rambursarea unei părţi către acţionari/asociaţi;

• acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente;

• răscumpărarea de la acţionari a propriilor acţiuni.

a) Diminuarea capitalului social prin rambursarea unei părţi către acţionari/asociaţi are loc atunci

când capitalul este supra proporţionat în raport cu activitatea, când se decide vânzarea unei părţi

din activul societăţii sau pur şi simplu la cererea acţionarilor, în condiţiile prevăzute de statut.

Aceasta presupune reducerea numărului de acţiuni.

Înregistrările se vor face utilizând conturile: 1012 “Capital social subscris vărsat” (pasiv),

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” (bifuncţional) şi 5121 “Conturi la bănci în lei”

(bifuncţional):

1012 = 456

456 = 5121

b) Diminuarea capitalului social prin acoperirea pierderilor precedente se produce numai în cazul

în care nu există altă modalitate de acoperire, în principiu, atunci când pierderea înregistrată este

atât de mare încât nu poate fi absorbită de profiturile exerciţiilor viitoare.

8

Modalitatea contabilă de finanţare a pierderii direct din capitalul social este aceea a

anulării numărului respectiv de acţiuni.

Înregistrarea diminuării capitalului social se realizează cu ajutorul conturilor:

117.1 “Rezultat reportat” (bifuncţional), 1012 “Capital social subscris şi vărsat” (pasiv) şi 1061

“Rezerve legale” (pasiv).

% = 117.1

1012

1061

c) Diminuarea capitalului social prin răscumpărarea de la acţionari a propriilor acţiuni are loc în

condiţiile legii, în vederea anulării lor. Are loc atunci când capitalul social constituit este

supradimensionat în raport cu volumul de activitate al firmei.

Răscumpărarea acţiunilor proprii se realizează la un preţ de răscumpărare poate fi: egal,

mai mare sau mai mic în raport cu valoarea nominală a acţiunilor.

c.1. Când preţul de răscumpărare = valoarea nominală

Se înregistrează cu ajutorul conturilor: 109 “Acţiuni proprii” (activ) şi 5121 “Conturi la

bănci în lei” (bifuncţional)

109 = 5121

Acţiunile răscumpărate se anulează, rezultând diminuarea capitalului social, cu ajutorul

conturilor: 109 “Acţiuni proprii” (activ) şi 1012 “Capital social subscris vărsat” (pasiv):

1012 = 109

c.2. Când preţul de răscumpărare > valoarea nominală, diferenţa nefavorabilă (societatea plăteşte

acţionarilor un preţ mai mare faţă de cel încasat de la acţionari la constituirea societăţii), se

înregistrează ca un consum din rezerve pentru acţiuni proprii (cont 1062 – pasiv), iar dacă

acestea nu există, ca o cheltuială privind operaţiile de capital (cont 6583 – activ).

• Răscumpărarea acţiunilor la preţ răscumpărare:

109 = 5121

•Anularea acţiunilor răscumpărate

% = 109

1012

(6583)

1062

c.3. Când preţul de răscumpărare < valoarea nominală, diferenţa favorabilă (societatea plăteşte

acţionarilor un preţ mai mic decât cel încasat de la aceştia pentru o acţiune, la înfiinţare), se

înregistrează fie ca primă de emisiune (cont 1041 – pasiv), fie ca venit din operaţii de capital

(cont 7583 – pasiv).

9

Răscumpărarea acţiunilor la preţ răscumpărare:

109 = 5121

Anularea acţiunilor răscumpărate

1012 = %

109

1041 (7583)

1.1.2. Contabilitatea primelor de capital

Primele de capital constituie structuri de capital propriu înregistrate în următoarele

situaţii:

a) La emisiunea de noi acţiuni, în scopul majorării capitalului social, că diferenţă între preţul de

emisiune al noilor acţiuni, mai mare, şi valoarea nominală a acestora, mai mică (prime de

emisiune).

Ele se înregistrează cu ajutorul contului 1041 “Prime de emisiune” (pasiv).

Exemplificarea s-a realizat în capitolul precedent, la prezentarea căilor de creştere a

capitalului social prin emisiune de noi acţiuni:

456 = % la preţ emisiune a acţiunilor noi

1011 la valoare nominală a acţiunilor

1041 diferenţa celor două valori (preţ emisiune – valoare nominală)

b) Când aportul corespunzător noilor acţiuni se realizează în natură, că diferenţă între valoarea de

aport a bunurilor, mai mare, şi valoarea nominală a acţiunilor, mai mică (prime de aport).

Înregistrarea se realizează cu ajutorul contului 1043, prin formulă asemănătoare cu cea de

mai sus.

c) În cazul fuziunii a două societăţi, că diferenţă între valoarea matematică contabilă a acţiunilor

stabilite în urma fuziunii şi valoarea lor nominală (prime de fuziune).

Înregistrarea acestora se realizează cu ajutorul contului 1042 “Prime de fuziune” (pasiv).

Utilizarea primelor de capital se înregistrează cu ajutorul conturilor: 1041“Prime de

emisiune” (pasiv), 1042 “Prime de fuziune” (pasiv), 1043 „Prime de aport” (pasiv), 1044 „Prime

de conversie a obligaţiunilor” (pasiv) şi respectiv 1012“Capital social subscris vărsat” (pasiv),

1068 “Alte rezerve” (pasiv) şi 1061 “Rezerve legale” (pasiv).

1041 = % 1042 = %

(1043; 1044) 1012

1061 1068

10

1.1.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Rezervele din reevaluare reprezintă structuri de capitaluri proprii ce apar cu ocazia

reevaluării activelor imobilizate. Ele reprezintă, în cele mai multe cazuri, plusuri de valoare

economică, rezultate că diferenţă între valoarea stabilită prin reevaluare (mai mare) şi valoarea

contabilă (rămasă) a imobilizărilor supuse reevaluării (mai mică). În acest caz avem rezerve din

reevaluare favorabile.

Dacă în urma reevaluării se costată o valoare mai mică decât cea contabilă, diferenţa în

minus se înregistrează ca o rezervă din reevaluare nefavorabilă.

Reevaluarea imobilizărilor din patrimoniu se realizează periodic, numai în baza

reglementărilor legale.

Fac obiectul reevaluării: imobilizările corporale şi financiare.

Imobilizările necorporale nu se supun reevaluării.

În cazul imobilizărilor amortizabile, rezervele din reevaluare constatate asupra acestora

se supun de asemenea amortizării (detalii în capitolul privind“contabilitatea amortizării

imobilizărilor”).

Înregistrarea rezervelor din reevaluare se realizează cu ajutorul contului 105.8“Rezerve

din reevaluare dispuse prin acte normative” (pasiv).

2133 = 105.8

La sfârşitul anului rezervele din reevaluare reprezentând plusuri de reevaluare pentru

imobilizări, trec asupra rezultatului reportat reprezentând surplusuri din reevaluare (cât. 117.5 –

pasiv).

105.8 = 117

1.1.4. Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezintă structuri de capitaluri proprii definite ca părţi din profit, constituite

în scopul conservării capitalului social (profituri capitalizate). În afara profitului, ca sursă de

constituire a rezervelor am amintit deja primele de capital.

Rezervele se clasifică în patru categorii:

• rezerve legale;

• rezerve pentru acţiuni proprii

• rezerve statutare;

• alte rezerve.

11

a) Rezerve legale – se constituie anual, în proporţie de 5% din profitul brut contabil până în

momentul în care rezervele ating 20% din capitalul social – pentru societăţile cu capital autohton

şi regii autonome, respectiv 25% – pentru societăţile cu capital străin şi mixt.

Rezervele legale întră în categoria deducerilor fiscale, respectiv, se scad la determinarea

profitului impozabil.

Ele se înregistrează cu ajutorul contului 1061 “Rezerve legale” (pasiv).

129 = 1061

Rezervele legale se utilizează pentru acoperirea pierderilor înregistrate în exerciţiile

anterioare.

1061 = 117.1

b) Rezerve pentru acţiuni proprii – se constituie la sfârşitul anului, din profitul net.

129 = 109

109 = %

1012

1062

c) Rezervele statutare – se constituie anual, conform condiţiilor prevăzute în statutul societăţii,

prin cote-părţi din profitul net obţinut şi se înregistrează cu ajutorul contului 1063 “Rezerve

statutare” (pasiv).

129 = 1063

1063 = 1012

d) Alte rezerve – se constituie anual, prin cote-părţi din profitul net obţinut (cont 1068 – pasiv).

129 = 1068

1068 = %

117.1

1012

1.1.5. Contabilitatea rezervelor din conversie

Rezervele din conversie sunt surse proprii care se înregistrează la data de 31 dec. pentru

creanţele şi datoriile în devize – pe termen lung, mediu şi scurt, neîncasate respectiv neplătite

până la această dată, când cursul valutar s-a modificat faţă de iniţial.

Ele pot fi: rezerve din conversie nefavorabile (activ) şi rezerve din conversie favorabile

(pasiv).

12

a) Rezervele din conversie nefavorabile – se înregistrează prin contul 107 (bifuncţional – activ)

astfel:

- pentru creanţe (creanţe imobilizate, clienţi, debitori diverşi, împrumuturi în cadrul grupului

etc.) – atunci când cursul valutar la 31 dec. a scăzut faţă de cursul din momentul facturării

(iniţial).

Înregistrarea reflectă o diminuare a creanţelor:

107 = %

267→ cu diferenţa dintre valoarea creanţei

la cursul din momentul facturării şi valoarea creanţei la curs 31 dec.

411

461

451

- pentru datorii (datorii pe termen mediu şi lung, furnizori, creditori diverşi, împrumuturi în

cadrul grupului, de la asociaţi etc.) – atunci când a crescut cursul valutar la 31 dec. faţă de cursul

din momentul facturării (iniţial).

Înregistrarea reflectă o creştere a datoriilor:

107 = %

161→ cu diferenţa dintre valoarea datoriei

la curs 31 dec. şi valoarea datoriei la cursul din momentul facturării.

162

166

167

401, 404

462

451

455

b) Rezervele din conversie favorabile – se înregistrează prin contul 107

(bifuncţional – pasiv) astfel:

- pentru creanţe – atunci când cursul valutar la 31 dec. a crescut faţă de cursul din momentul

facturării (iniţial).

- Înregistrarea reflectă o creştere a creanţelor:

13

% = 107

267→ cu diferenţa dintre valoarea

creanţei la curs 31 dec. şi valoarea creanţei la cursul din momentul facturării.

411.1

461

451

etc.

- pentru datorii – atunci când cursul valutar la 31 dec. a scăzut faţă de cursul din momentul

facturării (iniţial).

Înregistrarea reflectă o diminuare a datoriei:

% = 107

161→ cu diferenţa dintre valoarea

datoriei la cursul din momentul facturării şi valoarea datoriei la curs 31 dec.

162

166

167

401, 404

462

451

455

1.1.6. Contabilitatea rezultatului reportat

Rezultatul reportat se concretizează în profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită,

obţinute în exerciţiile precedente şi constituie – până la repartizarea profitului, respectiv

acoperirea pierderii – structuri de capital propriu.

Rezultatul reportat se înregistrează cu ajutorul contului 117.1 “Rezultat reportat”

(bifuncţional).

a) Se înregistrează profitul nerepartizat:

129 = 117.1

În exerciţiul următor, se hotărăşte repartizarea profitului astfel:

117.1 = %

1012

1068

457

14

b) Se înregistrează pierderea neacoperită:

117.1 = 121

Se hotărăşte acoperirea acestei pierderi:

% = 117.1

129

106

101

1.1.7. Contabilitatea rezultatului curent al exerciţiului

Rezultatul curent al exerciţiului se referă la profitul sau pierderea obţinute în anul curent,

ca urmare a desfăşurării unei activităţi economice, respectiv prin compararea veniturilor realizate

cu cheltuielile efectuate. Se înregistrează cu ajutorul contului 121 “Profit şi pierderi”

(bifuncţional).

a) Când rezultatul exerciţiului este profit, deci veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, contul

121 are funcţiune de pasiv.

121 = cl. 6 cl. 7 = 121

În continuare, se calculează profitul impozabil şi impozitul pe profit, iar profitul net

obţinut se repartizează pentru: rezerve, dividende de plată, creştere capital social, acoperire

pierderi, etc.

b) Când rezultatul exerciţiului este pierdere, deci cheltuielile sunt mai mari decât veniturile,

contul 121 are funcţiune de activ.

121 = cl. 6 cl. 7 = 121

15

STUDIU DE CAZ

Societatea comerciala INEDIT TRANS AUTO S.R.L. are sediul în, B-dul Bucurestii Noi,

nr. 40, Bl. PA, Ap. 3, sector 1, Bucuresti. Este constituita în forma juridica de societate cu

raspundere limitata, cu capital social integral privat.

Societatea comerciala este înregistrata la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti sub nr.

J40/5468/2004. Are cuprinse în obiectul de activitate, conform actului constitutiv, activitati din

domeniul productiei, comertului, prestari de servicii, însa obiectul principal de activitate îl

constituie reparatiile auto.

Capitalul social al societatii comerciale INEDIT TRANS AUTO S.R.L. este de 16.800 ron,

respectiv 8400 parti sociale în valoare de 2 lei, detinute de un singur asociat care este si

administrator.

Administratorul aproba anual bilantul contabil si contul de profit si pierderi si hotaraste

repartizarea profitului realizat anual.

Societatea comerciala are un numar de 31 salariati cu contracte de munca cu durata

nedeterminata.

Conform bilantului contabil pe anul 2007, societatea comerciala a realizat venituri totale de

212772,57 lei, venituri din exploatare de 212729,82 lei, venituri financiare de 42,75 lei, în

conditiile în care, la capitolul cheltuieli s-a realizat 197038,46 lei.

Compartimentul contabilitate are 4 salariati. Conform legii, în cadrul societatii comerciale,

contabilitatea este condusa în partida dubla, se întocmeste bilantul contabil cu toate

componentele dupa modelele elaborate de Ministerul Finantelor.

Prin modul de organizare a contabilitatii, în cadrul societatii se asigura:

întocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza

patrimoniul societatii;

înregistrarea în contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului;

întocmirea bilantului contabil;

controlul tuturor operatiunilor patrimoniale efectuate;

furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si a

rezultatelor societatii comerciale;

Organizarea contabila se realizeaza pe doua coordonate:

1. Contabilitatea generala sau financiara, care are drept obiectiv circuitul patrimonial al

societatii luat în totalitate si structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este acela de a

determina situatia patrimoniului sub forma echilibrului care trebuie asigurat, concomitent cu

rezultatul global al exercitiului, bazat pe gruparea si apoi decontarea cheltuielilor si a veniturilor

în functie de natura lor;

2. Contabilitatea de gestiune, care are drept obiectiv evidenta, calculul, analiza si

controlul costurilor si al rezultatelor analitice prin prisma componentelor activitatilor

consumatoare de resurse si producatoare de rezultate: pe feluri de produse, pe subdiviziuni

organizatorice interne, componente ale societatii. Criteriul folosit pentru delimitarea cheltuielilor

si rezultatelor este cel al destinatiei si functiei lor.

În cadrul societatii comerciale, sunt utilizate atât conturi de venituri si rezultate analitice

corespunzatoare cât si conturi de cheltuieli, pe destinatii si de calculatie a costurilor.

În legatura cu contabilitatea interna de gestiune, se cuvine a fi subliniate urmatoarele

aspecte constatate:

contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta în

parte;

materialele de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata se

înregistreaza pe cheltuieli integral;

contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric;

contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura lor;

contabilitatea clientilor, furnizorilor si a celorlalte creante si obligatii, se tine pe

categorii precum si pe fiecare persoana;

contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri dupa natura lor, compatibile cu

cheltuielile pe care le-au generat de asa maniera încât rezultatele financiare si profitul, se

pot determina lunar.

În cadrul societatii comerciale, sunt utilizate trei categorii de documente contabile:

documentele justificative, prin care se evidentiaza efectuarea ca atare a operatiunilor

economice, aceste documente formând majoritatea în totalul documentelor utilizate;

documente de evidenta si prelucrare contabila;

documente de sinteza si raportare contabila si financiar- fiscale.

Din categoria documentelor justificative, se utilizeaza:

documentele primare întocmite în unitatile de desfacere;

documentele centralizatoare întocmite pe baza documentelor primare, distinct pe

fiecare operatiune.

Ca elemente generale, documentele primare întocmite de societate, cuprind:

denumirea documentului (factura, chitanta, bon, etc.);

numarul de ordine;

data si locul întocmirii;

felul operatiunii cu indicarea elementelor cantitative si valorice;

semnatura persoanelor implicate, si dupa caz, aprobarea si confirmarea datelor de

catre persoanele abilitate;

semnatura de autorizare prin control a legalitatii operatiunii.

Societatea comerciala, are organizata arhiva pentru pastrarea documetelor în limitele

termenelor prevazute de lege astfel încât este asigurat oricând accesul retroactiv si controlul

activitatii desfasurate.

Între documentele justificative principale utilizate mentionam:

notele de receptie si constatare de diferente (tipizate);

bonurile de cosum (tipizate);

avizele de însotire a marfurilor (tipizate);

pentru mijloacele banesti si decontari, chitante, chitante fiscale, facturi (tipizate);

pentru salarii si alte drepturi de personal, state de salarii, liste de avans chenzinal,

ordine de deplasare (tipizate).

Pentru prelucrarea informatiilor cuprinse in documentele justificative, societatea comerciala

utilizeaza urmatoarele registre contabile: registru-jurnal, registrul-inventar si registrul Cartea

Mare.

În registrul-jurnal sunt înregistrate operatiunile patrimoniale în ordinea lor cronologica,

dupa data întocmirii documentelor sau intrarii lor în unitate. În cazul operatiunilor multiple, de

aceeasi natura privind acelasi loc de activitate, operatiunile se recapituleaza si într-un document

centralizator.

În registrul-inventar, se înregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv,

grupate dupa natura lor, potrivit posturilor din bilantul contabil, inventariate, potrivit legii.

Elementele patrimoniale din registrul-inventar au la baza listele de inventariere ori alte

documente ce stau la baza posturilor din bilant. Este utilizat registrul-inventar tipizat.

In registrul Cartea Mare sunt înscrise lunar înregisrarile care s-au efectuat în registrul-

jurnal. Registrul sta la baza întocmirii balantei de verificare lunare. Balanta de verificare serveste

la întocmirea bilantului.

În cadrul societatii comerciale, se utilizeaza inregistrarile contabile în forma "maestru-sah",

asigurându-se controlul operativ încrucisat al operatiunilor contabile, fiind dezvoltata pe conturi

corespondente, atât rulajul debitor cât si rulajul creditor al fiecarui cont sintetic.

2. Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la SC Inedit

Trans Auto SRL

2.1.Operatii privind capitalul social

2.1.1. Constituirea capitalului social

SC Inedit Trans Auto SRL s-a constituit sub forma unei societati cu raspundere limitata cu

un capital subscris de 16.800 lei divizat în 11.200 parti sociale, a 1,5 lei/ parte sociala. La

înfiintare s-a depus la banca contravaloarea a 4.800 parti sociale si s-au adus aporturi în natura

sub forma unui depozit evaluat la suma de 4.800 lei, pentru care s-au acordat 3.200 parti sociale.

Restul capitalului s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni de la înfiintare.

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris 16.800

Privind capitalul" nevarsat"

b) varsarea capitalului:

% = 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul" 12.000

5121 "Conturi la banci în lei" 7.200

212 "Constructii" 4.800

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 12.000

d) varsarea ulterioara a capitalului:

5121 "Conturi la banci în lei"= 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 4.800

e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:


2.1.2. Majorarea capitalului social

A. Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale.

Administratorul societatii, care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social

prin emisiunea unui pachet de 5.000 parti sociale cu valoare nominala de 1,5 lei, care se vor

achita ulterior în numerar.

a) subscrierea partilor sociale: 5.000 * 1,5 = 7.500

456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris nevarsat" 7.500

privind capitalul"

b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:

5311 "Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu asociatii 7.500

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat:


B. Majorarea capitalului social prin aporturi în natura.

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport în natura

concretizat într-un utilaj evaluat la 2.000 lei.

a) subscrierea aportului în natura:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris nevarsat" 2.000

privind capitalul"

b) intrarea în patrimoniu a aportului subscris:

2133 "Mijloace de transport" = 456 "Decontari cu asociatii 2.000

privind capitalul"



C. Majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve de

1.000 lei.

105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris varsat" 1.000

D. Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului.

Administratorul hotaraste încorporarea profitului reportat în suma de 151.352 lei.

117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat" 151.352

2.1.3. Diminuarea capitalului social

A. Diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei pierderi.

Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei în vederea acoperirii unei pierderi

reportate din exercitiile precedente.

1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul reportat" 178.602

B. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de partlori sociale, care ulterior vor fi

anulate.

În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.500 parti sociale

cu pretul de 4,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a actiunilor este de 5

lei.

a) rascumpararea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în lei" 6.750

b) anularea partilor sociale rascumparate:

1012 "Capital subscris varsat" = % 7.500

502 "Actiuni proprii" 6.750

768 "Alte venituri financiare" 750

C. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de numerar:

În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.000 parti sociale

cu pretul de 1,8 lei bucata, pe care, ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a partilor sociale este

de 1,5 lei.

a) achizitionarea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în lei" 1.800

b) anularea partilor sociale rascumparate:

% = 502 "Actiuni proprii" 1.800

1012 "Capital subscris varsat" 1.500

668 "Alte cheltuieli financiare" 500

D. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat:

Un asociat se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social în suma de

2.000 lei.

a) suma achitata asociatului care se retrage:

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" = 5311 "Conturi la banci în lei" 2.000

b) înregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind

diminuarea capitalului social:

1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 2.000

2.2. Operatii privind primele legate de capital

2.1. Primele de emisiune

Se emit 1.000 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1,3 lei si valoarea nominala de 1,1

lei, care se încaseaza în numerar. Ulterior, primele de emisiune se încorporeaza în capitalul

social.

a) emisiunea partilor sociale:

456"Decontari cu asociatii = % 1.300

privind capitalul" 1011 "Capital subscris nevarsat" 1.100

1041 "Prime de emisiune" 200

b) se încaseaza în numerar valoarea partilor sociale:

5311"Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu asociatii 1.300

privind capitalul"


1011 "Capital subsris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 1.100

d) încorporarea primei în capitalul social:

1041" Prime de emisiune" = 1012 "Capital subscris varsat" 200

2.2. Primele de fuziune

În urma fuziunii, societatea comerciala absorbanta SC Inedit Trans Auto SRL preia activul

societatii absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 3.000 lei si disponibilitati

banesti în conturile bancare de 2.000 lei. Se hotaraste ca în schimbul activului preluat sa se emita

4500 de parti sociale cu valoarea nominala de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior în

capitalul social.

valoarea contabila a activelor preluate: 5.000 lei

valoarea nominala a partilor sociale: 4.500 lei

prime de fuziune: 5.000 - 4.500 = 500 lei

a) subscrierea capitalului:

456 "Decontari cu asociatii = % 5.000

privind capitalul" 1011 "Capital subscris nevarsat" 4.500

1042 "Prime de emisiune" 500

b) preluarea activelor aduse prin fuziune:

% = 456 5.000

2131 3.000

5121 2.000

c) regularizarea capitalului:

1011 = 1012 4.500

d) integrarea primelor în capitalul social:

1042 = 1012 500

2.3. Primele de aport

Societatea SC Inedit Trans Auto SRL hotaraste majorarea capitalului social printr-un aport

reprezentat de un utilaj evaluat la 2.000 de lei, care este remunerat cu 18 parti sociale cu valoarea

a 100 lei fiecare. Prima de aport se încorporeaza ulterior la rezerve.

a) subscrierea capitalului:

456 = % 2.000

1011 1.800

1043 200

b) depunerea capitalului subscris:

2131 = 456 2.000

c) încorporarea primelor la alte rezerve:

1043 = 1068 200

2.3. Operatii privind rezervele din reevaluare

In exercitiul financiar 2006 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 9.000 lei, tinându-se

se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a

utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si

morale) este de 2.000 lei.

În exercitiul financiar 2007, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 4.000 lei,

amortizarea calculata între cele doua reevaluari fiind de 1.500 lei.

a) Înregistrari contabile în exercitiul 2006:

valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 - 2.000 =

6.000 lei

rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 9.000 - 6.000 =

3.000 lei

2131 = 105 3.000

valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/

valoarea contabila neta) = 8.000 * (9.000/ 6.000) = 12.000 lei

amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila

neta) = 2.000 * (9.000/ 6.000) = 3.000 lei

diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.000 - 2.000 =

1.000 lei

2131 = 2813 1.000

b) Înregistrari contabile în exercitiul 2007:

valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 12000 - (3000 +

1500) = 7.500 lei

rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 4.000 - 7.500 = -

3.500 lei

valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/

valoarea contabila neta) = 12.000 * (4.000/ 7.500) = 6.400 lei

amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila

neta) = 4.500 * (4.000/ 7.500) = 2.400 lei

diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.400 - 4.500 = -

2.100 lei

În acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, întrucât valoarea justa stabilita

prin reevaluare este mai mica decât valoarea contabila neta cu 3.500 lei. Acest minus din

reevaluare va fi acoperit partial din plusul din reevaluare va fi acoperit partial din plusul din

reevaluare stabilit la data de 31.10. 2006 (3.000 lei), iar diferenta ramasa neacoperita se

înregistreaza ca o cheltuiala (5.000 lei):

% = 2131 5.600

105 3.000

6588 500

2813 2.100

2.4. Operatii privind rezervele

2.4.1. Rezerve legale

SC Inedit Trans Auto SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase

din evideta contabila de la sfârsitul exercitiului financiar:

capital social: 16.800 lei;

venituri obtinute: 1.448.217 lei;

cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.

a) Se calculeaza:

profitul brut: 142.175 lei;

rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei.

b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

129 = 1061 7.109

2.4.2. Rezerve pentru actiuni proprii

Administratorul hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale. Dobândirea acestora se face cu

plata în numerar, la pretul de 2 lei/ parte sociala. Sursa de procurare a partilor sociale este

profitul distribuibil asociatilor. În exercitiul urmator, partile sociale se revând în numerar la

pretul de 2,5 lei/ parte social.

a) Rascumpararea în numerar a partilor sociale: 500 * 2 = 1.000 lei

502 = 5311 1.000

b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, în suma egala cu

valoarea partilor sociale rascumparate:

129 = 1062 1.000

c) Vânzarea în numerar a partilor sociale:

5311 = % 1.250

502 1.000

7642 250

d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul

reportat:

1062 = 117 1.000

2.4.3. Rezerve statutare sau contractuale

Se înregistreaza în contabilitate urmatoarele operatiuni:

a) Se constituie din profitul net al exercitiul curent rezerve statutare în suma de 100 lei:

129 = 1063 100

b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare în suma de 200 lei:

117 = 1063 200

c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent în suma

de 400 lei:

1063 = 121 400

d) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500 lei:

1063 = 121 500

e) Se majoreaza capitalul social prin încorporarea de rezerve statutare în suma de 600 lei:

1063 = 1012 600

446 = 5121 30

2.4.4. Alte rezerve

a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve în suma de 100 lei:

129 = 1068 100

b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve în suma de 200 lei:

117 = 1068 200

c) Se transfera la alte rezerve prime de emisiune în valoare de 1.000 lei:

1041 = 1068 1.000

d) Se încorporeaza în alte rezerve, rezerve din reevaluare în valoare de 500 lei:

105 = 1068 500

e) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent în suma de

400 lei:

1068 = 121 400

f) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500 lei:

1068 = 121 500

g) Se majoreaza capitalul social prin încorporarea altor rezerve în suma de 600 lei:

1068 = 1012 600

2.5. Operatii privind rezultatul reportat

2.5.1. Pierderea reportata

a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent în suma de 100 lei:

129 = 117 100

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta în suma de 80 lei:

1061 = 117 80

c) Se reporteaza profitul net realizat în exercitiul precedent, care nu a fost înca repartizat de

1.200 lei :

121 = 117 1.200

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata în exercitiul precedent de 50 lei:

117 = 121 50

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare în suma de 300 lei:

117 = 1063 300

2.5.2. Profitul reportat

Se încorporeaza în capital social o parte din profitul reportat în suma de 500 lei:

117 = 1012 500

2.6. Operatii privind subventiile pentru investitii

SC Inedit Trans Auto SRL primeste în contul bancar o subventie de 3.000 lei pentru

procurarea unui utilaj. Dupa achizitionarea utilajului în valoare de 5.000 lei plus TVA, se achita

factura prin banca. Durata normala de utilizare a utilajului este de 5 ani.

a) Înregistrarea subventiei de primit:

445 = 131 3.000

b) Primirea subventiei:

5121 = 445 3.000

c) Achizitionarea utilajului:

% = 404 5.950

2131 5.000

4426 950

d) Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari:

404 = 5121 5.950

e) Amortizarea lunara a utilajului: 5.000/ 60 luni = 83

6811 = 2813 83

f) Trecerea lunara la venituri a unei parti din subventie: 3000/ 60 luni = 50

131 = 7584 50

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concluzii Contabilitatea capitalurilor asigura evidenta existentei, maririi si micsorarii capitalurilor, a

subventiilor pentru investitii si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor

proprii, împrumuturilor pe termen lung si alte surse cu durata de finantare mai mare de un an de

zile.

Pentru contabilitate evidenta marimii si micsorarii capitalurilor constituie un obiectiv

fundamental; pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective operationale pentru organizarea

contabilitatii cum sunt:

dimensionarea corecta a marimii capitalului social al unitatii patrimoniale;

protectia si cresterea marimii capitalului social;

delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul social pe titulari -

persoane fizice sau juridice aportatoare;

valorificarea capitalului prin plasamente rentabile;

asigurarea autonomiei financiare a întreprinderii prin conservarea si dezvoltarea

capitalurilor proprii.

Dupa cum se poate observa pe baza studiului de caz efectuat la SC Inedit Trans Auto SRL,

societatea îsi asigura cu fermitate autonomia financiara prin conservarea si dezvoltarea

capitalurilor proprii. În organizarea contabilitatii capitalurilor proprii s-a tinut seama de urmatorii

factori specifici:

tipul de societate (comerciala);

forma de organizare juridica a unitatii patrimoniale si îndeosebi a societatii comerciale

(cu raspundere limitata);

caile si modalitatile de constituire a capitalului social (în natura, aport în numerar,

dubla crestere simultana de capital).

Propuneri

M-am gandit sa propun utilizarea noilor situatii financiare prevazute în bilantul contabil

care pun accentul pe defalcarea capitalurilor proprii si pe exemplificarea modalitatilor de calcul

mult mai explicite necesare utilizatorilor de informatii contabile.

BIBLIOGRAFIE

1. V. BARBACIORU

"Contabilitatea Societăţilor Comerciale - Sinteze Şi Studiu De Caz" - Editura Universitaria,

Craiova, 2000

2. LEFTER CHIRICA

"Curs Complet De Contabilitate Şi Fiscalitate" - Vol. ÎI, Editura Economică Bucureşti, 2000

3. MIHAI EPURAN, ION IONAŞCU

"Contabilitatea Financiară" - Vol. I - ÎI, Editura De Vest Timişoara, 1998

4. NICOLAE FELEAGA

"Tratat De Contabilitate Financiară" - Vol I - ÎI, Editura Economică, Bucureşti, 1998

5. LILIANA MALCIU

"Contabilitate Aprofundată" - Editura Economică, Bucureşti, 2000

6. MIHAI RISTEA, MIRELE DIMA

"Contabilitatea Societăţilor Comerciale" - Editura Universitaria, 2002

7. MARGARETA TRAŞCA

"Contabilitatea Capitalului Societăţilor Comerciale" - Vol. I Editura Mondo Ec. " Craiova, 1994

atestat

Documents