atelierul de artizanat de la dierna (or ova). de fibule. argument. l\ doua categorie de piese o...

$: Atelierul de artizanat de la Dierna (Or ova). de fibule. argument. l\ doua categorie de piese o reprezint de_eurile recuperate de me_terul bronzier din procesul de turnare _i prelucrare:$
Atelierul de artizanat de la Dierna (Orşova). Producţia de fibule.

Sorin COCIŞ

În 1979, A. Bodor şi I. Winkler publicau atelierul de artizanat de la Dierna (Orşova)\ Suprafa~a cercetată (68,5 mp) a permis autorilor să ajungă la concluzia existen~ei unui atelier de artizanat care a funqionat la Dierna de la începuturile provinciei până în secolul al IV d. Chr. La această cronologie autorii au ajuns pe baza

materialului arheologic descoperit,- monede, fibule, ceramică. Atelierul a func~ionat mai întâi într-o clădire de lemn, (până la sfârşitul domniei lui Hadrian) apoi a fost

reconstruit în piatră2 • Planul atelierului nu a putut fi surprins din cauza clădirilor existente în jur. Principalele elemente pentru identificarea spa~iului ca atelier an fost urmele unui cuptor, crenzete, bare şi

lingouri de plumb, piese de bronz semifabricate, şi finite, unelte (foarfecă şi cu~it de fier). Autorii ajung la concluzia existen~ei unui atelier complex de prelucrare a pieselor de metal şi a sticleP. Cercetările din atelierul de artizanat, din păcate, nu au fost publicate în întregime. Materialul arheologic

a ajuns în mare parte la Cluj-Napoca, în depozitele Institutului de Arheologie şi Istoria Artei. Cu ocazia restructurării depozit ului şi a preluării materialului arheologic din fostul laborator de restaurare a Institutului, am identificat noi materiale arheologice provenind din atelierul de la Dierna, (145 de piese). 4

În rândmile de mai jos vom încerca să punem în valoare acest material secundar şi să aducem în discu~ie noi aspecte privind prelucrarea bronzului la Dierna.

Materialul este compus din piese de bronz, şi fragmente de plumb. Prima piesă supusă discu(iei este o fibulă cu genunchi, varianta cu resortul în rolă. (pl. 1/5). Cap mic,

semicircular. Corpul, destul de arcuit, este fa~etat în cele mai multe cazuri. Picior scurt, terminat într-un buton, portagrafă dreptunghiulară. Semirola nu este cură~ată, în sensul că mai există mici mnstă~i din turnare care trebuiau îndepărtate pentru a se putea introduce resortul format din 8-16 spire. Lateral, pe rolă, sunt executate două orificii pentru prinderea suportului pe care urma să fie instalat resortul. Piesele de acest tip sunt executate din două elemente. Pe lângă această fibnlă mai apar şi alte piese ce tin de produqia de fibule, respectiv un resort de fibulă (pl. 1/6), două ace pentru fibule cu balama (pl. 1/7-8) şi un ac de fibulă în curs de prelucrare tot pentru fibule cu balama (pl. 1/9). Au fost găsite şi numeroase ace şi bare de bronz de mici dimensiuni care reprezintă fie rebuturi de ace de fibule, fie- în cazul celor cu seqiune dreptunghiulară- o formă intermediară de prelucrare a bronzului pentm ace şi resorturi de fibule (pl. 6/94-123).

Piesele dovedesc clar că în atelierul de artizanat de la Orşova se produceau şi fibule. De fapt existen~a acestui segment de produqie la Dierna era atestată dar nerecunoscută practic de autorii cercetării, "pe lângă un număr mare de fragmente de fibule, s-au găsit şi două piese întregi şi două fragmentare"5

• Din păcate acest număr mare de fragmente nu a putut fi localizat de noi. Analiza fibulelor cunoscute permite doar concluzii parliale asupra tipurilor produse aici. La Dierna s-au produs sigur fibule cu genunchi şi fibule de tip Aucissa. Fibulele cu genunchi apar1in mai multor variante: cu capul semirotund (pl. 1/1), cu resortul în rolă (pl. 1/5). şi cu balama (pl. 1/2). Prima variantă este foarte răspândită în Dacia şi imperiu. În privin~a momentului apari~iei, pe baza descoperirilor din atelierul de fibule de la Napoca, putem afirma că începutmile sunt legate încă de

1 Bodor, Winklc!r 1!l7!l, 141-155. OJ!. cit. 154.

" Ihidum. 1 Din păcate nu a fost găsit jurnalul de ş<mtier, s-au păslrnl doar elichelele cu marcarea mntc!rialului, respc!cliv, Orşova,

săpături. curlea Licc!ului Şlefnn Plnvă!. 5 Bodor, V\'inkler 107(!, 1411, f'ig. 7.

Revista Bistri{ei, XX, 2006, pp. 111-123

111

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

domnia lui Traian, în cazul Daciei după auul106 p. Chr. În privin~a datei ieşirii din modă a acestui tip de fibule, trebuie să avem în vedere perioada când fibulele cu genunchi cu resortul în rolă au început să se răspândească, adică al treilea sfert al sec. II d. Chr. r;. l\ dona \'ariantă cu resortul în rolă este răspândită în toată Dacia, şi în imperiu, perioada lor de folosintă fiind inte1Talul cuprins între deceniul şapte al sec. II şi primele două decenii ale sec. III p. Chr/. Variata cu balama are o arie de răspândire regională, cele mai multe exemplare fiind întâlnite în Moesia M, sporadic în Pannonnia!l, sau chiar Gallia10

• În Dacia, numărul lor este relativ mic, aria de răspândire fiind concentrată în sudul provinciei. Pentru această regiune, deşi nu există piese datate sigur în sec. II p. Chr., credem- pe baza formei corpului a portagrafei- că varianta în disculie începe să apară în al treilea sfert al secolului II d. Chr. şi este în uz până la mijlocul secolul următor. Fibulele l\ncissa (pl. 1/3-4) au ca arie de răspândire cele două Moesii11 şi Dacia. Pe teritoriul Daciei piesele de acest tip sunt răspândite mai ales în sud, dar nu lipsesc nici în celelalte zone ale provinciei. Ca pozi~ie cronologică, au fost încadrate de D. Grbic în perioada cuprinsă între sec. II şi prima jumătate a sec. III d. ClnY. Considerăm că această perioadă de folosire (aproximativ 150 de ani) este prea mare şi propunem -luând în consideratie sistemul de execulie al balamalei, precum şi exemplarele bine datate de la Porolissum 1:1 şi Potaissa 14

- reducerea perioadei de "modă" a acestor fibule la intervalul cuprins între domnia lui Hadrian şi începutul sec. III. d. Chr.

Fibulele din atelier sunt folosite de autori şi ca argument pentru datarea atelierului. Din analiza fibulelor cunoscute rezultă clar- cu exceplia fibnlei cu genunchi cu capul semirotund- o produclie de fibule începând cu epoca lui Hadrian până în primele decenii ale sec. III d. Chr. Pentru restul sec. III şi IV, nu există nici un argument.

l\ doua categorie de piese o reprezintă deşeurile recuperate de meşterul bronzier din procesul de turnare şi prelucrare: pâlnii de turnare (pl. 2/10-12) şi stropi (pl. 7/124-133).

l\ treia categorie o reprezintă piesele întregi sau fragmentare, care sunt produse finite, sau mai degrabă materie primă pentru oblinerea de noi piese. Repertoriul descoperirilor cuprinde: o monedă de bronz (as sec. I, pl. 2/13)1 5

, piese de echipament militar, (pl. 2/14-15; pl. 3/24, 25, 28-35) verigi, (pl. 3/20; pl. 4/39), o piesă de harnaşament (pl. 3/38), accesorii de mobilier (pl.2/19; pl. 3/3 7), accesorii de uz cotidian- spatule, (pl. 2/16- 17), ac de cusut, (pl. 2/18), greutăli, (pl. 3/21-23, 36), cuie (pl. 3/26, 27).

l\ patra categorie o reprezintă fragmentele de tablă (pl. 4/40-75; pl. 5/76-93). Ele au forme neregulate şi câteva dintre ele par a fi decupate. Probabil că ele reprezintă materie primă în cadrul unei şarje de topire a bronzului.

O ultimă categorie o reprezintă fragmentele de plumb (pl. 8/138-145).Cele mai multe au forme neregulate, dar nu este exclus ca piesa nr. 143 să fie un model în plumb al unui mâner pentru sertar de mobilier.

Plumbul reprezintă tm component de bază al bronzului fiind folosit în procesul de ob!jnere al aliajului dar şi al modelelor ini1iale. pentru procedeul de turnare denumit "metodă a formei pierdute"1

G. În acest caz, mai întâi se avea în vedere confeqionarea unui model din bronz, plumb, fier, lemn sau os. El este apăsat cam până la jumătate în partea netedă a unei fâşii de "lut plastic" (lut natural degresat cu pulin nisip fin şi materii organice pulverizate, probabil iarbă sau gunoi). Peste model se presa a doua jumătate din lut; ulterior modelul era scos din tipar, iar după decuparea pâlniei de turnare cele două jumătă1i se uneau, tiparul fiind lipit pe lungime. Bineînleles, după uscare, acesta era ars. Urma turnarea metalului în tipar. După răcire, tiparul era spatt şi piesa era supusă în continuare opera~iilor de prelucrare. Este de relinut faptul că "metoda formei pierdute" este unicul procedeu de turnare al bronzului atestat arheologic în Dacia.

6 Cociş 2004, 2!1. Cociş 2004, 30.

8 Bojovic l!IB:l, 5!1-Gl, pl. XXIII/211-222. !l l'atek Hl42, 1:15, pl. XXII/21; Koscevic l!lllO, pl. XLII/!Hi. 1° Feugcre 1!!115, pl. 1:1!!/1742. 11 c;rbic 1 !l!Hl, !17. 12 I!Jidum. J:J Piesa a fost găsilă într-un nivel arheologic dalal începfmd cu Iladrian şi continufmd pfmă în a doua jumălale a sec. II d.

Chr. (informatic N. Gudr.a). 14 Fibula a fost descoperilă în caslrul de la Jlotni.~.~n. în primul nivd, care începe aici în jurul anului 170 d. Chr. 15 Determinare C. Găzdac. w Drescher 1!!73, 411-62; Iludeczek 19BH, :J41-:Wi; Cociş 1!1!1~, 38:1-3!13; Bayley, Bucher 2004.

112


Din analiza întregului materinl arheologic publicat rezultă că atelierul de la Dierna, era un centru de produc~ie al pieselor de bronz. Aici se produceau sigur accesorii de vestimenta~ie ( catarame)l;, şi fibule. Pentru celelalte categorii de piese din bronz nu avem argumente clare. Cea mai bună analogie pentru ateliernl de aici îl reprezintă atelierul de la Tibiscnm 1H. Dierna este aşadar alături de Micia, Porolissum, Ilişua, Napoca

1!\ al 5

centru cunoscut de produqie al fibulelor (pl. 9). În privin~a prelucrării fiernlui aurului şi a sticlei analiza materialului arheologic nu aduce argumente

relevante pentru sns~inerea existen~ei acestui tip de produc~ie. Cronologic, nu există nici un argument pentru

datarea atelierului în secolul IV. d. Chr.

The artisan workshop from Dierna (Orşova) Brooches production

(Abstract)

In 1979, A. Bodor and 1. Winkler published tbe arlisan workshop from Dierna (Orşova). The size of the researched area (68.5 m2) led the authors to conclude that a craft workshop had been running in Dierna since the beginning of the provin ce, until the 4'" century AD. This chronology is based on the archeological material uncovered- coins, brooches and pottery. The workshop was first located in a wooden building until the end of Hadrian's reign; it was rebuilt in stane soon after that. The plan of tbe construction could not be determined due to the snrrounding buildings. The main reasons for assigning the researched area to a workshop were the remains of a an oven aud several other discoveries like melting pots, lead bars aud keel blocks, under processing or completed pieces, or tools (a pair of scissors aud an iron knife). The authors attributed all these discoveries to a complex metal aud glass ware workshop.

Alas, the resulls of the research were not fully published. Most of the archeological findings ended up in Cluj- Napoca, in the storage of the Institute of Archaeology and Art History. When the stare house was reorganized and the material in the former restoration laboratory was processed, unpublished findings from the workshop from Dierna were identified (145 pieces). They consist of brooches (pl. 1), ca sting shafts (pl. 2/10-12) and bronze pearls (pl. 7/124-133), plate fragments (pl. 4/40-75; pl. 5/76-93),a bronze cain (as sec. I, pl. 2/13)2n, fragments of military eqnipment, (pl. 2/14-15; pl. 3/24, 25, 28-35) shackles, (pl. 3/20; pl. 4/39), a piece of harness (pl. 3/38), furnitnre accessories (pl.2/19; pl. 3/37), daily use objects -palette knives (pl. 2/16- 17), a needle (pl. 2/18), weights (pl. 3/21-23, 36), nails (pl. 3/26, 27), aud lead fragments, (pl. 8).

The analysis of the archaeological finds indicates that the workshop from Dierna was bronze ware manufacturing center, where clothing accessories (buckles) 21 and brooches were produced. There is no clear evidence concerning other bronze ware being manufactured here. The best analogy for this workshop is the one from Tibiscm11. 22

• Dierma is, after Micia, Porolissum, Ilişua, and Napoca2:\ the 5'" center for the brooches

production (pl. 9). In what iron, gold, and glass manufactnring are concerned, the analysis of the archaeological finds brings

no relevant reason to support their existence. Chronologically speaking, there is no proof in fa vor of dating the workshop in the 4111 century AD.

17 llodor, Winkler 1!17!!, 14!1. fig. B/:i-4. 111 Benen, 1Hrovszky, 1!1117, 1, 22{)-23!1. 1" Cociş, 2004, 1!1.

"" Determinare C. Găzdnc. " llodor, Winkb 1 !17!1. 14!1, fig . H/:i-4. :z ll!!JJea, Pnlrovszky, 1!1!!7, 1, 221i-2:i!l. 2] Cociş, 2004, 1!1.

113


Bibliografie

Bayle:v. Bucher 2004

Benea, Petrovszky 1987

Bojovic 1983 Cociş 1995 Cociş 2004 Drescher 1973

Feugere 1985

Grbic 1996

Hudeczek 1988

Koscevic 1980 Patek 1942

114

J. Bayley, S. Bucher, lloman Brooches in JJril(lin, A 1bchnolo~ical und 1_\']mlogical Study /}(Jscd on thc llir:h/)()rou~h Collection, Londra 2004. Bodor, Winkler 1979, A. Bodor, I. Winkler, l 'n utdier de urtiwnal la JJiernu (Orşovu), ActaM.T\J, XVI, 1976, 141·155. D. Bojovic, Jlimske Jihule Singidunuma, Beograd, 1983. S. Cociş, Atdiere de hronzicri din ])ucia romană, ActaMN 32, /I, 1995, 383-391. S. Cociş, Filmlc:lc din JJacia romună, Cluj- Napoca, 2004. H. Drescher, JJcr Guji von Kh:inw:riil dufMcstr:llt an Fundcn cws prorinzialrnmischcn Werkstiilten, Early Medieval Studies 6 (Antikvarist Archiv 53), Stockholm 1973, 48-62. M. Feugere, h:s JiiJUlr:s en Gaulr: Mcridionulc de la conquctc r) la fin du V0 sii:clc aprcs f.-C., Revue Archeologique de Narbonnaise, Supplement 12, Paris 1985. D. Grbic, FiiJUlac w; Products of Local \Vorkshops al Diana, Roman Limes on the Middle and Lower Danube, Belgrade, 1996, 87-91. E. Hudeczek, ~u dcn Klr:inbronzegic:jiercic:n in Flavia Solw1 (Stciermark), în Griechische und rămische Statuetten und Groi)bronzen. Akten cler 9 Internationalen Tagung liber antike Bronzen, Wien, 21·25 April1986, Wien 1988, 341·345. R. Koscevic, Antickc fi/JUle s producja s Siska, Zagreb 1980. E.von Patek, \fl:rlm:itung und llcrkunft cler rnmischen Fibcltypen l'on Hmnonicn, DissPann. Ser.2, 19, Budapest 1942.


2.

5. 6. o

o

o

8.

o 1 Sem

9.

Pl. 1

115


10. o

13.

o

16.

116

o

14.

Pl. 2

o Sem

12.

15.

-o


0) 20. 21. 22.

o

l o

26. 27. 28.

31. 32.

35. 36.

o 1

23.

29.

{fff!ff??01 ~ ~~~f/':.0::::.:..· '•; 1 ~

. .-:.::,. . 1

37.

Pl. 3

. .

33.

Sem

-=

24. 25.

34.

117


118

46.

53.

ni \] 60.

66.

71.

47. 48.

54. 55.

61. 62.

67.

72. 73.

o 1

49. 50.

56. 57.

' \ } 68.

Pl. 4

63.

74.

Sem

51. 52.

~ ~Q

58. 59.

64. 65.

70.

75.


~-l \' .. '

~ : l~·. l ,, ; .1

~: . ..:·. ~~ .•g;~~ ·-~~--~

76. 77.

( 1

\

\

81. 82.

86. 87.

90. 91.

t .. :;::

,;

.··

..

78.

83.

88.

[/ ,.:· J

f 1

:: :: ·.· ::

Pl. 5

\ 1

~ 79.

92.

84.

89.

il lj )t

1

80.

1 j 1

\ \

\

93. --- __1

119


o

95.- 96.

, 97. 98. 99. n .. 100.

~ ~ o o

104. 105. 106. 107. 108. 109.

1 - i - o

~ 112. 113. 114. 115.

1

1

\ X 11

:· ~ o

118. 119. 120. 121. 122.

o 1 Sem

-c::==-~~------ -· --Pl. li

120

o 101.

110.

~-

'

116.

~ ~ c:J o

102 103.

111.

' !' 1 ~ o

117.

123.


V~ o

\ o

.

124. 125.

o 128. 129.

132.

135.

o 1

133.

136.

Pl. 7

o 126.

130.

Sem

127.

o

131.

134.

121


~.t~·/. ~ .. .' \ '

1'

: ; .:u·· . ' . (•. ! ::

' .

'

~

~ 138. 139. 140. 141. 142.

143.

o 144.

145.

o 1 Sem

Pl. 8

122


~ N w

Pl. 9. Distributia atelierelor de fibule elin Dacia Romană.


atelierul de artizanat de la dierna (or ova). de fibule. argument. l\ doua categorie de piese o...

Documents