cu presa/revista presei 1... · web viewprin metode tehnologice, elementele de finisare,...

01.11.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI1 noiembrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

01.11.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 3

Miting de protest la Ministerul Mediului şi Pădurilor..................................................3

PRESA LOCALĂ..........................................................................................................4

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD.......................................................4Înainte de a vedea bărcuţe, turnuleţe şi terase suspendate. Bahluiul va fi rupt în două.............................................................................................................................4Cu barca pe Bahlui.......................................................................................................7Investitie de peste 10 mil. euro in zona de agrement de pe raul Bahlui......................7Lac de agrement intre Podul T. Vladimirescu si Podul de Piatra..................................8Statiile de epurare din Iasi vor fi controlate...............................................................10

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA...............................................11Teme de mediu...........................................................................................................11Sistem performant de gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.................11Ultimatumul ministrului Mediului dă rezultate. Master Planul de gestionare a deşeurilor pleacă luni la aprobare..............................................................................12

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................13“Canalul Morii” din Reghin, decolmatat.....................................................................14Teme de mediu...........................................................................................................14Exploatarea aurului şi argintului de la Certej, la un pas de avizul de mediu..............14Deponeul ecologic de la Boşorod primeşte finanţare până la finele anului...............15Construcţia deponeului ecologic este în întârziere....................................................15Felicitări Compania de Apă Arieş (C.A.A.) !!!..............................................................16Educaţie ecologică de la mic la mare.........................................................................16Ziua verde a Eco-Şcolilor............................................................................................17Aradul este partener al unui proiect de mediu la care participă cinci ţări.................18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................19Cel mai periculos gard din Baia Mare. Doar pe malul Sasarului.................................19Teme similare.............................................................................................................20

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

01.11.2011

Paradoxal, restricţii la consumul de apă în Colibiţa....................................................20EXCLUSIV - 500.000 de tone de pirita aurifera, scoase la licitatie internationala in Maramures.................................................................................................................20FARA BANI - Pompierii maramureseni au intrat in pana de motorina din cauza secetei........................................................................................................................22Teme de mediu...........................................................................................................23Proiectul depozitului ecologic, pus in practica etapizat.............................................23Amânare pentru centrul de deşeuri...........................................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................25Teme de mediu...........................................................................................................26Defrişările considerate ilegale continuă în Caraş-Severin..........................................26

PRESA CENTRALĂ

Miting de protest la Ministerul Mediului şi PădurilorCele 69 de ONG-uri care alcătuiesc Coaliţia pentru Mediu din România vor organiza pe 1 noiembrie un miting de protest în faţa sediului Ministerului Mediului şi Pădurilor. Organizaţiile de mediu iau astfel poziţie faţă de distrugerea râurilor şi pârâurilor de munte din România şi faţă de indiferenţa autorităţilor publice responsabile de protecţia mediului. Protestatarii cer oprirea lucrărilor ilegale şi sancţionarea autorităţilor responsabile. Reprezentanţii societăţii civile susţin că albiile mai multor râuri de munte din Judeţul Argeş - Capra, Buda, Otic, Topolog şi, odată cu ele, habitate naturale protejate prin lege, au fost distruse prin construcţia de microhidrocentrale. Organizaţiile Coaliţiei pentru Mediu aduc la cunoştinţă că astfel de lucrări, cu impact deosebit de grav asupra ecosistemelor naturale, vor continua şi pe alte râuri de munte din ţară (Porumbacu, Viştea, Ucea, Arpaş, Sâmbăta şi Pojorta). Conform avizelor eliberate de Administraţia Naţională Apele Române în număr de 300, aproximativ 3300 de râuri şi pârâuri pot fi distruse iremediabil. Organizaţiile neguvernamentale membre ale Coaliţiei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

01.11.2011

pentru Mediu din România se întrunesc marţi, 1 noiembrie, în faţa Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru un miting de protest de două ore, prin care vor solicita Ministrului Mediului şi Pădurilor, Domnul László Borbély, oprirea tuturor lucrărilor ilegale, şi sancţionarea corespunzătoare a celor direct implicaţi din instituţiile de profil: Administraţia Naţională Apele Române, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului./România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/miting-de-protest-la-ministerul-mediului-si-padurilor-243010.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Înainte de a vedea bărcuţe, turnuleţe şi terase suspendate. Bahluiul va fi rupt în două Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul „Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad” a fost urmată de o accelerare vizibilă a ritmului lucrărilor. Dacă anterior datei de 26 septembrie, puteau fi găsite la lucru doar două - trei excavatoare şi tot atâtea camioane, muncitorii firmei Dimar au atacat mai multe tronsoane. Este vorba în principal de terasări, realizate pe malul drept pe porţiunea Pod Metalurgie - Pod Tudor Vladimirescu, respectiv pe malul stâng dintre Podul Sf. Ioan spre Podul Metalurgiei. „În acest moment nu mai există nici un impediment financiar care să ţină lucrările pe loc. Una este să-ţi fie alocaţi 1,5 milioane de lei, aşa cum au stat lucrurile în perioada martie – octombrie, şi alta este să dispui de 1.000 de miliarde de lei”, susţine Dan Cârlan, iniţiatorul proiectului, cu referire la faptul că reprezentanţii Comisariatului European pentru Dezvoltare Regională au dat destul de târziu undă verde finanţării. Noi promisiuni. Lucrările la râul Bahlui au început încă din martie 2011, cu finanţare asigurată de la bugetul de stat, şi au ca termen de finalizare vara anului 2013. Principalele lucrări în cadrul proiectului, care are ca scop reducerea riscului de inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad, sunt executate pe sectorul de 11

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/miting-de-protest-la-ministerul-mediului-si-padurilor-243010.html

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/miting-de-protest-la-ministerul-mediului-si-padurilor-243010.html

01.11.2011

km de pe raza municipiului Iaşi. Cele mai avansate sunt lucrările dinspre Metalurgie spre Tudor Vladimirescu, unde s-a realizat decolmatarea albiei, ulterior fiind montate saltele şi gabioane pe aproape 400 de metri. „Acum se lucrează şi pe sectorul dintre Podul Sf. Ioan şi Podul Metalurgiei. Acestea vor avea un ritm alert în perioada următoare, întrucât firmei Dimar i-au fost decontate toate cheltuielile efectuate până acum. Practic, tot ce s-a făcut s-a făcut pe banii constructorului. Cu cei 150.000 de euro care îi vor intra în cont zilele următoare va fi achiziţionat un echipament performant din Germania, indispensabil pentru lucrările care vor fi realizate pe tronsonul central, de la Podul Tudor Vladimirescu spre Podu de Piatră”, a mai spus Dan Cârlan. Potrivit acestuia, albia Bahluiului va fi secţionată în lungime, pe un tronson de 50 de metri. Pe jumătate de curs se vor efectua lucrări de curăţenie, decolmatare şi betonare, după care muncitorii se vor muta pe cealaltă jumătate de curs.„Va fi ceva spectaculos şi mult mai vizibil decât ceea ce se face în prezent”, promite Dan Cârlan. Agrement nautic din Tudor până în Podu de Piatră. Studiul de fezabilitate propus pentru amenajarea de agrement a râului Bahlui a fost printre puţinele puncte aflate pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean care a fost aprobat fără amendamente. În virtutea calităţii de beneficiar al componentei de agrement din marele proiect privind amenajarea hidrotehnică a râului Bahlui, Consiliul Judeţean a trebuit să aprobe în plen respectivul studiu, pentru a permite demararea celorlalte proceduri prin care Bahluiul să prindă viaţă. „La începutul anului 2010, plenul Consiliului Judeţean a adoptat o hotărâre prin care a fost aprobată iniţierea Parteneriatului pentru Bahlui, având ca principali parteneri Ministerul Dezvoltări Regionale şi Turismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Pentru reducerea riscului de inundaţii, Ministerul Mediului a iniţiat un proiect complex de amenajare hidrotehnică a râului Bahlui, cu o valoare de 271 milioane de lei, pe fonduri europene nerambursabile. Prin intermediul componentei de turism a acestui proiect, iniţiată de Ministerul Mediului şi Turismului, sunt vizate lucrări de dezvoltare a infrastructurii de agrement pe parcursul urban al râului Bahlui, fiind vorba de porţiunea centrală a râului, între podul Tudor Vladimirescu şi Podu de Piatră, pe o lungime de aproximativ 2,5 km”, a declarat Constantin Simirad, preşedintele CJ. Gondole şi hidrobiciclete pe Bahlui. Potrivit studiului de fezabilitate propus dezbaterii CJ, pe zona centrală a râului Bahlui vor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

01.11.2011

fi amenajate pontoane pentru acostarea ambarcaţiunilor uşoare. „Cel mai mare impact, social şi economic, asupra oraşului va fi determinat de amenajarea unui veritabil lac de agrement, între Podul Tudor Vladimirescu şi Podu de Piatră. Lacul va fi amenajat prin construirea unui stăvilar în zona podului Tudor Vladimirescu, pentru a permite crearea acumulării pe care va fi posibilă navigaţia ambarcaţiunilor uşoare. Stăvilarul va avea o lungime de 11 metri şi o lăţime de 18,30 metri, de aici urmând să fie controlat nivelul apei pe râul Bahlui, pe zona centrală”, a spus Dan Cârlan, directorul general al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apelor. Impactul economic punctat va fi materializat prin crearea a aproximativ 125 de locuri de muncă, mai multe oferte pentru petrecerea timpului liber, dar şi taxele şi impozitele care vor fi plătite către bugetul local din activităţi economice şi de agrement. Pe lângă navigaţia cu ambarcaţiuni uşoare, pe porţiunea navigabilă vor fi amenajate şi terase. Astfel, la nivelul trotuarului de pe Splai vor fi amenajate câte 15 terase pe fiecare mal, iar la nivelul aleilor de promenadă - şase terase pe malul stâng şi cinci pe malul drept, deasupra apei. Printre alte construcţii care vor schimba radical imaginea Bahluiului, se va mai regăsi şi un turn de comandă şi control pentru stăvilar, ce va fi placat cu piatră naturală şi va avea în vârf un octogon de sticlă, acolo unde va fi amenajată camera de compresoare şi o magazie. „În vârful turnului va funcţiona cabina de comandă, dotată cu instalaţie de încălzire, climatizare şi de stins incendiu”, a explicat Dan Cârlan. Printre bărcile cu rame şi hidrobiciclete, prin proiect se doreşte introducerea pe porţiunea navigabilă şi a unei bărci de salvare SMURD, cu toate echipamentele necesare. Totodată, pe malurile râului Bahlui se vor amenaja alei de promenadă, cu bănci şi scări de acces de la trotuar spre albie, vor fi montaţi stâlpi de iluminat cu sursă de energie solară, garduri de protecţie către râu, coşuri de gunoi şi toalete ecologice. Costul total legat de amenajarea de agrement va ajunge la 44.369.000 lei, fără TVA, din care costurile de construcţie şi amenajare se ridică la 34,8 milioane lei. Lucrările vor dura 12 luni, din momentul în care vor fi obţinute toate avizele şi aprobările necesare. Studiul de fezabilitate aprobat ieri în plenul Consiliului Judeţean Iaşi, va fi transmis MDRT pentru fi inclus direct în lista de investiţii finanţate de minister, începând cu 2012./Evenimentul de Iasi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

01.11.2011

Cu barca pe BahluiEroul” (partea a doua) Dan Cârlan se întoarce, ca un adevărat pirat, şi pe unde altundeva, decât pe Bahlui! Ca un adevărat corsar, pedelistul şpanchi, după chipul şi asemănarea lupului de mare cu ochi de sticlă de la Cotroceni, va fi primul care va intra în Iaşi tolănit pe fundul unei bărci trase de sclavi. Până atunci, vor fi purtate discuţii cu Constantin Simirad pentru amenajarea unui lac de agrement a râului Bahlui. „Este vorba de porţiunea centrală a râului, între podul Tudor Vladimirescu şi Podul de Piatră, pe o lungime de aproximativ 2,5 kilometri. Investiţia se ridică la aproximativ 55 milioane lei, inclusiv TVA, fondurile urmând să fie alocate din bugetul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”, a declarat Dan Cârlan, coordonator al Parteneriatului pentru Bahlui din partea Ministerului Mediului şi Pădurilor. Lacul va fi amenajat prin construirea unui stăvilar, în zona podului Tudor Vladimirescu, pentru a permite crearea acumulării pe care va fi posibilă navigaţia ambarcaţiunilor uşoare, iar în zona centrală a râului Bahlui vor fi amenajate pontoane, pentru acostarea ambarcaţiunilor uşoare. Pe lângă bărci cu rame şi hidrobiciclete, Dan Cîrlan va mai aduce şi o barcă de salvare SMURD, cu toate echipamentele necesare, care să patruleze pe Bahlui. Doar în caz de accident prin sinucidere…/Barfa de Iasi

Investitie de peste 10 mil. euro in zona de agrement de pe raul Bahlui Consiliul Judetean Iasi va dezbate, luni, in sedinta de plen, studiul de fezabilitate propus pentru amenajarea de agrement a raului Bahlui. Este vorba de portiunea centrala a raului, intre podul Tudor Vladimirescu si Podul de Piatra, pe o lungime de aproximativ 2,5 km. Investitia se ridica la aproximativ 55 milioane lei, inclusiv TVA, fondurile urmand sa fie alocate din bugetul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, potrivit Hotararii Guvernului adoptate anul trecut, anunta e-bahlui.ro.

Lac de agrement intre Podul T. Vladimirescu si Podul de Piatra Cel mai mare impact, social si economic, asupra orasului va fi determinat de amenajarea unui veritabil lac de agrement, intre Podul T. Vladimirescu si Podul de Piatra. Lacul va fi amenajat prin construirea unui stavilar, in zona podului Tudor Vladimirescu, pentru a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

01.11.2011

permite crearea acumularii pe care va fi posibila navigatia ambarcatiunilor usoare. Stavilarul va avea o lungime de 11 metri si o latime de 18,30 metri, de aici urmand sa fie controlat nivelul apei pe raul Bahlui, pe zona centrala. Potrivit studiului de fezabilitate propus dezbaterii Consiliului Judetean, pe zona centrala a raului Bahlui vor fi amenajate pontoane, atat pentru acostarea ambarcatiunilor usoare, cat si pentru andocare, la malul stang, atat in amonte, cat si in aval de lacul de acumulare. Pe langa barci cu rame si hidrobiciclete, proiectul supus aprobarii Consiliul Judetean va asigura si o barca de salvare SMURD, cu toate echipamentele necesare. Pe malurile raului Bahlui se vor amenaja alei de promenada, cu banci si scari de acces de la trotuar spre albie. Desigur, nu vor lipsi dotarile de siguranta (stalpi de iluminat cu sursa de energie solara, garduri de protectie catre rau, hidranti), dar si de igiena (cosuri de gunoi, toaletele ecologice etc). Apare o noua zona comerciala in oras: Zona de agrement a raului Bahlui va oferi atat noi locuri de munca, cat si noi oferte pentru petrecerea timpului liber. Pe langa navigatia cu ambarcatiuni usoare (ex.: hidrobiciclete), pe portiunea amintita vor fi amenajate platforme comerciale (terase). La nivelul trotuarului de pe Splai vor fi amenajate cate 15 terase pe fiecare mal, deasupra malurilor, iar la nivelul aleilor de promenada - 6 terase pe malul stang si 5 pe malul drept, deasupra apei. Turn de comanda pentru stavilar, pe malul stang: Constructorii vor ridica un turn de comanda si control pentru stavilar, placat cu piatra naturala, avand in varf un octogon de sticla, unde va fi amenajata camera compresoare si o magazie. In varful turnului va functiona cabina de comanda, dotata cu instalatie de incalzire, climatizare si stins incendiu. Cat costa amenajarea de agrement: Costul total este calculat la 44.369.000 lei, fara TVA, din care costurile de constructie si amenajare se ridica la 34,8 milioane lei. Lucrarile vor dura 12 luni, din momentul in care sunt obtinute toate avizele si aprobarile necesare. O investitie rentabila: Prin amenajarea zonei de agrement pe tronsonul central al raului Bahlui, comunitatea ieseana primeste o oaza de verdeata in mijlocul orasului. Apar noi posibilitati de recreere si petrecere a timpului liber, dar si efecte pozitive in plan economic. Realizatorul studiului de fezabilitate estimeaza ca investitia se poate amortiza in aproximativ 10 ani, tinand cont de locurile de munca nou create (cca 125), dar si de taxele si impozitele platite catre bugetul local (din activitati economice si de agrement).

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

01.11.2011

In luna noiembrie incep lucrarile pe tronsonul central. In paralel cu demersurile legate de amenajarea zonei de agrement, pe raul Bahlui continua lucrarile de regularizare a albiei. In luna noiembrie, constructorul va ataca tronsonul central, cel pe care va fi amenajata, dupa lucrarile de regularizare, zona de agrement. "Si aceasta componenta a investitiei pentru un Bahlui curat, prietenos si frumos este in graficul sau. Dupa ce am semnat, in 26 septembrie, contractul de finantare pe fondurile europene, constructorul are toate conditiile materiale si organizatorice pentru a-si dubla sau tripla ritmul de lucru. Au fost comandate echipamentele necesare devierii apei, pentru a se putea lucra la uscat in albia Bahluiului, pe tronsonul din centrul Iasului, astfel incat in luna noiembrie se va putea ataca si acest tronson. Pe masura ce, in lunile urmatoare, partea de infrastructura de baza a raului va prinde contur in privinta lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, din urma va trebui sa se execute "imbracamintea de sarbatoare" a acesteia, adica dotarile privind infrumusetarea urbanistica si crearea zonei de agrement. De aceea, este timpul ca proiectul zonei de agrement sa intre si el pe linia dreapta”, a declarat Directorul General al Autoritatii pentru Inundatii si Managementul Apelor, Dan Carlan, in calitatea sa de Coordonator al Parteneriatului pentru Bahlui din partea Ministerului Mediului si Padurilor. Acesta a explicat importanta de a sincroniza ritmul celor doua proiecte gandite pentru raul Bahlui: protectia la inundatii si zona de agrement. "Nu ne-am grabit excesiv pentru proiectul legat de agrement, deoarece am vrut sa fie finalizat cat mai aproape de momentul inceperii efective a lucrului in zona centrala, pentru a cuprinde toate eventualele modificari de detaliu care mai puteau apare la proiectarea infrastructurii. Prin aportul Administratiei Bazinale de Apa Prut - Barlad, am apelat pentru studiul de fezabilitate al zonei de agrement la Romair Consulting, acelasi consultant care a realizat si primul proiect, cel aprobat de UE pentru valoarea de circa 73 de milioane de euro. Este si normal sa fie asa, fiind necesara o conceptie unitara a tot ceea ce se construieste acolo, chiar daca finantarea are doua surse (proiecte) diferite, potrivit destinatiei diferite a fiecarui obiect realizat in albie (aparare la inundatii sau agrement urban).

Suntem multumiti de calitatea si viteza de realizare a studiului, cat si de solutiile propuse.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

01.11.2011

Nu inventam roata, propunem solutii simple, de bun simt, pentru ca prin bani putini, cu sprijinul financiar al Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului, proiectul derulat prin CJ sa poata oferi Iasului un loc frumos, placut si atractiv.

Imediat dupa aprobarea in plenul CJ, Studiul de Fezabilitate va fi transmis MDRT pentru ca, in baza HG din martie anul trecut, proiectul sa fie inclus direct in lista de investitii finantate de minister incepand cu 2012. Facem lucrurile la timpul lor, si asta ne da un sentiment confortabil de siguranta ca totul merge bine. Voi fi prezent luni la sedinta CJ, cum am fost si astazi prezent la dezbaterile din comisiile reunite ale Consiliului Judetean, deoarece doresc sa stau la dispozitia consilierilor pentru orice fel de lamuriri sau explicatii ce ar fi necesare unui vot, sper eu, unanim”. /Newsiasi

Statiile de epurare din Iasi vor fi controlateToate statiile de epurare din judetul Iasi vor fi verificate in perioada urmatoare de inspectorii Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Prut-Barlad, in cadrul unei campanii nationale de control. Activitatea de verificare a demarat pe data de 10 octombrie a acestui an si se va desfasura pana pe 30 noiembrie. Controlul tematic al regiilor de apa si al unitatilor industriale din Iasi vizeaza verificarea starii tehnice a statiilor si indeplinirea masurilor dispuse in urma inspectiilor anterioare. In intervalul 10 octombrie - 30 noiembrie vor fi supuse inspectiei 15 statii de epurare din Iasi. Momentan, in judet functioneaza cinci statii de epurare orasenesti: in Iasi, Pascani, Harlau, Targu Frumos si Podu Iloaiei. Inspectia derulata de ABA Prut - Barlad va viza si cele cinci statii comunale din judet, de la Halaucesti, Tibanesti, Raducaneni, Belcesti si Vladeni. De asemenea, cele cinci statii care apartin unor mari unitati industriale, cum ar fi Antibiotice Iasi sau Cotnari, vor fi controlate in perioada urmatoare. /Buna Ziua Iasi

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIŢA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

01.11.2011

Teme de mediu

Sistem performant de gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolăriPrin metode tehnologice, elementele de finisare, materialele de zidărie vor fi recuperate, iar prin tehnologiile de sortare şi tratare, deşeurile din agregate minerale vor fi mărunţite şi depozitate în locuri bine stabilite. Anual zeci de mii de tone de deşeuri rezultate în urma unor demolări sînt aruncate de către marile firme de construcţii, dar şi de către populaţie în preajma cursurilor de apă, a pădurilor, în apropierea unor zone protejate aducînd un mare deserviciu mediului înconjurător. Deşi amenzile sînt usturătoare, nu sînt îndeajuns pentru a-i descuraja pe poluatori. În acest context autorităţile au găsit o metodă de valorificare a deşeurilor astfel încît acestea să nu mai ajungă în natură, ci să fie reutilizate. Colaborare Consiliul Judeţean şi Natura Management. Judeţul Buzău este primul din ţară care va pune la punct un proiect prin care se doreşte colectarea şi valorificarea deşeurilor rezultate în urma unor procese de construcţii. Mai precis, prin metode tehnologice, elementele de finisare, materialele de zidărie, cum ar fi cărămizile sau plăcile de teracotă, ţiglele sau rămăşiţele de beton vor fi recuperate, iar prin tehnologiile de sortare şi tratare, deşeurile din agregate minerale vor fi mărunţite şi depozitate în locuri bine stabilite. Consiliul Judeţean împreună cu societatea Natura Management desfăşoară proiectul şi cu scopul de a impulsiona autorităţile centrale în vederea aprobării unei legi prin care respectivele deşeuri să poată fi reutilizate, adică transformate din nou în materiale de construcţii. "Aţi demolat un zid, aţconstruit o aripă de casă şi în urma acestui proces a rezultat o cantitate de deşeuri şi v-aţi întrebat ce faceţi cu ea? Pe prundul gîrlei, ai probleme cu Garda de Mediu, cu Primăria, cu inspectorul, în curte unde să o pui şi atunci noi venim în întîmpinarea problemelor semnalate prin implementarea unui sistem de management al deşeurilor provenite din construcţii şi demolări", a precizat Eduard Coman, managerul proiectului Natura Management. Investiţia va fi derulată pe aproape trei ani. Din estimările Agenţiei pentru Protecţia Mediului Buzău, anual societăţile comerciale şi populaţia produc peste 90.000 de tone de deşeuri care de multe ori sînt depozitate în preajma apelor, a pădurilor poluînd ecosistemul respectiv. "Problema aceasta este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

01.11.2011

întîlnită de regulă la firmele de construcţii, care au dificultăţi atunci cînd trebuie să depoziteze rămăşiţele în urma demolărilor şi care, de obicei, o fac pe diverse căi nu tocmai ortodoxe", susţine Dumitra Drăghici, reprezentantul Consiliul Judeţean Buzău. Valoarea totală a proiectului este de 1,4 milioane de euro din care aproape 580 de mii de euro vor fi suportate de Uniunea Europeană. Investiţia se doreşte a fi derulată în perioada septembrie 2011 - iunie 2014 şi presupune o parte de analiză şi cercetare privind deşeurile de construcţii şi demolări, amenajarea a trei staţii de colectare a materialelor şi a unei instalaţii de tratare şi compostare. Pînă în prezent doar 4 state ale Uniunii Europene au reuşit să acceseze fonduri în scopul valorificării deşeurilor de construcţii. /Sansa Buzoiana

Ultimatumul ministrului Mediului dă rezultate. Master Planul de gestionare a deşeurilor pleacă luni la aprobareDocumentaţia a fost în sfîrşit definitivată după ce gestionarul gropii de gunoi de la Gălbinaşi şi-a dat acordul pentru utilizarea acesteia în cadrul proiectului privind sistemul de management integrat al deşeurilor. Master Planul Consiliului Judeţean Buzău privind sistemul de management integrat al deşeurilor va fi dus luni la avizare la Ministerul Mediului, pentru obţinerea finanţării. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Victor Mocanu, mai era necesară o singură semnătură, aceea a operatorului german care gestionează groapa de gunoi de la Gălbinaşi pentru ca documentaţia să fie definitivată. Reprezentantul RER Ecologic Service şi-a dat ieri acordul pentru includerea staţiei de colectare a deşeurilor în proiect şi astfel se va putea trece la următoarea etapă. "Reprezentatul RER Ecologic a fost de acord cu obiectivele şi cu anumite intersectări ale activităţii lor cu activitatea din Master Planul realizat la nivelul judeţului Buzău. Au semnat aceste chestiuni într-un proces verbal de protocol. Aceasta era ultima piesă care ne lipsea la dosarul pe care luni îl vom depune la Ministerul Mediului în vederea avizării şi aprobării finanţării... Sperăm să obţinem aprobare şi în ianuarie să înceapă licitaţia", a declarat ieri Victor Mocanu. Termen o lună. Miercuri, însă, la întîlnirea de la Bucureşti cu reprezentanţii Consiliilor Judeţene care au întîrzieri în pregătirea proiectelor ce trebuie depuse pe Axa 2, domeniul major de intervenţie 1 - Sisteme de management integrat al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

01.11.2011

deşeurilor, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, şi ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, au acordat un termen de o lună pentru ca cele 17 judeţe care au probleme cu implementarea proiectelor privind deşeurile să facă paşii necesari demarării acestora, în caz contrar urmînd retragerea finanţării. "Dacă nu reuşiţi să finalizaţi aceste aplicaţii veţi pierde banii. Am discutat cu dumneavoastră de nenumărate ori, dar nu văd nici un progres şi este ultima oară cînd vă mai cer acest lucru. Nu mă interesează certurile dintre Consiliile Judeţene şi municipalităţi, aici nu este o chestiune politică, ci este interesul cetăţeanului, adică al oamenilor care v-au mandatat să le îmbunătăţiţi condiţiile de viaţă...Vă mai acord o lună să vă clarificaţi situaţia, altfel veţi pierde fondurile", a precizat ministrul Mediului şi Pădurilor. Licitaţia, poate în ianuarie. Totodată, ţinînd cont de faptul că sînt proiecte în cadrul POS Mediu care au şanse să absoarbă bani europeni, László Borbély a adăugat că fondurile prevăzute pentru proiectele care nu au şanse de finalizare vor fi realocate pe alte axe ale POS Mediu. Judeţele cu întîrzieri în pregătirea aplicaţiilor de finanţare pentru Sistemele de management integrat al deşeurilor sînt: Bucureşti-Ilfov, Dolj, Galaţi, Harghita, Maramureş, Prahova, Buzău, Brăila, Iaşi, Constanţa, Tulcea, Bihor, Gorj, Mehedinţi, Hunedoara, Vîlcea şi Braşov. Preşedintele CJ Buzău spune însă că acum totul depinde numai de Ministerul Mediului, pentru că, funcţie de cît de repede se va da aprobare pentru proiect, vor demara procedurile de licitaţie. Sansa Buzoiana

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

“Canalul Morii” din Reghin, decolmatatAdministraţia Naţională „Apele Române” va executa în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie 2011 lucrări pentru decolmatarea „Canalului Morii” din Reghin, până la confluenţa cu râul Mureş. “Faţă de această situaţie ne adresăm cetăţenilor care deţin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

01.11.2011

proprietăţi în zona supusă decolmatării, cu solicitarea de a asigura accesul persoanelor autorizate în vederea realizării acestor lucrări, conform prevederilor articolelor 28 şi 40, din Legea Apelor nr. 107 /1996, actualizată. Împiedicarea realizării acestei acţiuni este sancţionată de către inspectorii Administraţiei Naţionale Apele Române şi comisarii Gărzii de Mediu”, a precizat ing. Nagy Andras, primarul municipiului Reghin. Zi de Zi MS

Teme de mediu

Exploatarea aurului şi argintului de la Certej, la un pas de avizul de mediuDeva Gold, societatea care gestionează proiectul de exploatare a zăcămintelor de aur şi argint din zona Certej ar putea obţine, anul acesta, avizul de mediu necesar. Potrivit estimărilor, din zona Certej se pot extrage aproximativ 50 de tone de aur. Situaţia zonei de la Certej şi a acestui proiect la care se lucrează de aproximativ zece ani s-a complicat în momentul în care zona respectivă a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat că, că până acum, Deva Gold deţine licenţa de exploatare a minereului de aur a parcurs toate etapele obţinerii avizului de mediu, însă va primi "undă verde" doar dacă se vor respecta cele mai bune practici agreate de Uniunea Europeană. "Pentru avizul de mediu, din informaţiile pe care le am de la colegi, urmează să mai aibă loc o Comisie de Analiză Tehnică, la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara şi se va finaliza procedura de avizare, probabil înainte de sfârşitul anului. Au avut loc şi consultările transfrontaliere cu Serbia şi Ungaria şi dacă nu mai intervin alte probleme, Ministerul Mediului nu se va opune", a precizat Borbely. Ca să poată obţine avizul de mediu şi proiectul să poată continua, societatea care deţine licenţa de exploatare a aurului de la Certej trebuie să mai îndeplinească anumite condiţii. Ministrul mediului susţine că va impune societăţii folosirea unor tehnologii care să reducă considerabil concentraţia ceanurilor, după modelul ţărilor nordice. "Exploatarea zăcămintelor trebuie să fie realizată în conformitate cu cele mai bune practici. În Suedia sau Finlanda există sisteme închise care reduc procentul de concentraţie a ceanurii astfel încât să nu mai fie dăunătoare mediului înconjurător. Impactul asupra mediului în acest caz este unul foarte mare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

01.11.2011

Desigur, după ce va fi dat avizul de mediu mai urmează să fie făcute studii de impact. Procedura nu se opreşte aici", a mai precizat ministrul. În zona Certejului a fost identificat un zăcământ estimat la aproximativ 30 de milioane de tone, care are un conţinut de două grame de aur per tonă. Suprafaţa care va fi afectată ca urmare a implementării acestui proiect este de peste 300 de hectare, la acestea adăugându-se o zonă de protecţie de peste 150 de hectare. /Adevărul de Seară HD - Tiberiu Stroia –

Deponeul ecologic de la Boşorod primeşte finanţare până la finele anuluiPrezent la Deva, ministrul Mediului Lazlo Borbely a declarat că judeţul Hunedoara va primi finanţarea necesară pentru a rezolva problema deponeului ecologic. Valoarea totală a acestui proiect se apropie de 58 de milioane de euro. Contractul de finanţare a proiectului care prevede construirea unui deponeu ecologic în judeţ va fi semnat până la finele anului. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a precizat că, deşi acest proiect a întâmpinat dificultăţi, unele chiar şi de natură politică, îşi va pune iscălitura pe contractul de finanţare până la finele acestui an. Valoarea proiectului se ridică la 58 de milioane de euro şi prevede amenajarea unui deponeu ecologic care să colecteze deşeurile din întreg judeţul începând din 2015, când toate gropile de gunoi vor trebui închise şi ecologizate. Judeţul Hunedoara se află printre ultimele patru din ţară care nu au semnat încă contractul de finanţare. /Adevărul de Seară HD - Tiberiu Stroia -

Construcţia deponeului ecologic este în întârziereDacă nu se vor mişca mai repede, autorităţile din judeţul Hunedoara riscă să piardă finanţarea pentru proiectul privind managementul deşeurilor. Autorităţile din judeţul Hunedoara sunt în întârziere cu proiectul pentru managementul deşeurilor şi asta, după ce luni în şir, au căutat o locaţie pentru amplasarea deponeului ecologic. “Trebuie să clarificaţi cât mai repede toate problemele pe care le mai aveţi, pentru a finaliza aplicaţia de finanţare. Nu ştiu dacă vă puteţi permite să pierdeţi 58,6 milioane euro, în condiţiile în care aveţi nouă depozite cu activitate sistată, iar alte patru depozite neconforme cu termene de sistare a activităţii, două în 2015 şi celelalte două în 2016”, a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

01.11.2011

avertizat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. De asemenea, referitor la proiectul de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţ, proiect care de asemenea are întârzieri, ministrul Borbely le-a cerut reprezentanţilor autorităţilor locale să urgenteze rezolvarea problemelor ce ţin de finalizarea aplicaţiei de finanţare, astfel încât, să poată fi semnat contractul cel târziu la începutul anului 2012. “Proiectele din sectorul de apă sunt cel mai greu de realizat. Sunt proiecte mari, cu perioadă de implementare mai largă. Practic, vă aflaţi pe ultima sută de metri. Ştiţi bine, cea mai mare problemă este implementarea şi apreciez faptul că aţi pornit deja unele licitaţii, fără a aştepta semnarea contractului de finanţare. Din experienţa altor judeţe, vă spun că proiectele cele mai avansate sunt cele în care beneficiarii au pornit lucrări din fonduri proprii, înainte de semnarea contractelor de finanţare”, a precizat ministrul Mediului şi Pădurilor. /Mesagerul Hunedorean HD -

Felicitări Compania de Apă Arieş (C.A.A.) !!!După o vară incendiară cu lucrări interminabile, cu săpături, instalaţii, praf, astuparea tranşeelor şi apoi din nou săpături pentru racordarea la noile conducte, greu, foarte greu..., dar lucrarea a fost finalizată iar beneficiarii şi anume locuitorii din Câmpia Turzii sunt ’’fericiţi’’ şi ’’mândri’’ de cum arată strada lor. Lucrarea s-a dovedit a fi îndr-adevăr de C.A.A........CAO !/Câmpia On-line CJ – nesemnat –

Educaţie ecologică de la mic la mareAsociaţia „Green & Wild” a demarat proiectul „Liber la natură. Reciclăm şi curăţăm!”, prin intermediul căruia preşcolarii, elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ din judeţul Mureş vor fi informaţi şi educaţi despre necesitatea colectării selective a deşeurilor. „Deşi există Legea 132 din 2010 care obligă instituţiile publice la colectarea selectivă a deşeurilor, multe instituţii din învăţământ nu o aplică. Proiectul îşi propune instruirea ecologică în care copilul, tânărul, dobândeşte anumite cunoştinţe ecologice referitoare la raporturile omului cu natura şi care vizează dobândirea comportamentelor umane, ecologice, care trebuie adoptate pentru utilizarea raţională a resurselor umane şi tehnicile de prevenire şi combatere a poluării şi în special participarea activă la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

01.11.2011

procesul de strângere selectivă a deşeurilor”, a precizat Camelia Nirăştean, de profesie educatoare, voluntară în cadrul Asociaţiei „Green & Wild”, coordonatoarea activităţilor din judeţul Mureş. Parteneriat cu APM Mureş. Potrivit acesteia, până în data de 10 noiembrie, la nivelul judeţului Mureş vor fi semnate protocoale de colaborare cu 69 de unităţi de învăţământ, dată de la care va demara şi campania de responsabilizare, care beneficiază şi de sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş. „Până în prezent am semnat 15 protocoale de colaborare cu grădiniţe, şcoli şi licee. Urmează şi universităţile. Mizăm ca până în 10 noiembrie să ajungem la 69 de unităţi de învăţământ din Mureş. Chiar azi (vineri, 28 octombrie – n.r.) am semnat un protocol de colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş care ne susţine în primul rând moral şi urmează ca împreună să derulăm o campanie de informare despre importanţa colectării selective a deşeurilor, pentru sensibilizarea instituţiilor care ar trebui să fie implicate în proiect”, a explicat Camelia Nirăştean, voluntară în cadrul „Green & Wild” din aprilie 2011. Diplome pentru colaboratori. De asemenea, persoanele care se vor implica în derularea proiectului vor fi răsplătite cu diplome de colaborare oferite de Asociaţia „Green & Wild”. „Vom oferi diplome de participare tuturor celor care vor colabora cu noi la acest proiect, atât pentru cadrele didactice cât şi preşcolarilor, elevilor şi studenţilor”, a conchis Camelia Nirăştean. Asociaţia “Green & Wild” are sediul în municipiul Cluj Napoca şi a fost fondată în iunie 2010 de către Raluca Gheorgheş, Adela Borbely şi Robert Pato. /Zi de Zi MS – Alex Toth –

Ziua verde a Eco-Şcolilor„Ziua verde” a fost sărbătorită cu fast şi la grădiniţa P.P. 15 Arad. Copiii grădiniţei cu program prelungit nr.15 Arad au sărbătorit împreună cu cadrele didactice Ziua Verde a Eco-Şcolilor, în cadrul programului mondial desfăşurat de unitate, „Eco-School 2011”, sub coordonarea Centrului de Geoecologie, Bucuresti. Activitatea a avut un scop dublu, întrucât, cu această ocazie a fost sărbătorită şi acordarea distincţiei „Steagul Verde”, unitatea şcolară intrând, astfel, din acest an, în rândul Eco-Grădiniţelor. La eveniment au participat invitaţi din partea Parcului Natural „Lunca Mureşului, ing. Hac Paul, A.P.M.Arad – Şerban Diana şi Miculiţă Carmen şi din partea S.C.Remat Arad S.A. –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

01.11.2011

director comercial, Pelok Robert. Cu acest prilej, directorul grădiniţei Alecu Marinela a prezentat invitaţilor şi părinţilor puncte importante din cadrul programului ecologic desfăşurat în ultimii doi ani şcolari în unitate, iar prof. Don Olimpia şi Moler Camelia au susţinut un microrecital cu specific ecologic împreună cu cei mici. La plantat de pomi. În partea a doua, micuţii ecologişti au plantat un pomişor în zona din jurul grădiniţei, dovedind dragoste dar şi responsabilitate pentru natură şi protejarea ei./Jurnalul Arădean AR - V.F. –

Aradul este partener al unui proiect de mediu la care participă cinci ţăriPrimăria Municipiului Arad a organizat vineri, un seminar de informare şi instruire pe teme de mediu, în cadrul proiectului CONURBANT, proiect finanţat de Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI) prin Programul Intelligent Energy Europe 2010.Evenimentul s-a desfăşurat în Sala Europa a Hotelului Best Western Central şi a reunit, alături de reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Arad, reprezentanţi ai primăriilor oraşelor din judeţ, partenere ale Aradului în cadrul acestui proiect (Lipova, Nădlac, Sântana, Pecica), ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai companiilor furnizoare de servicii publice (CET Arad, CTP Arad, ELBA), care joacă un rol însemnat în domeniul protecţiei mediului şi al energiilor durabile. Numele proiectului CONURBANT este un acronim, de la “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide urban areas in participating to the CovenANT of Mayors” („O abordare inclusivă, de la egal la egal, pentru implicarea conurbaţiilor şi aglomerărilor urbane largi din UE, pentru participarea la Pactul Primarilor”). Liderul proiectului CONURBANT este oraşul italian Vicenza, iar Aradul se numără printre cele trei oraşe partenere din România. Partenerii proiectului sunt municipalităţi, instituţii şi societăţi de consultanţă din Italia (SOGESCA, Municipalitatea din Padova), Croaţia (Municipalitatea din Osijek), Spania (Municipalitatea din Palma şi Albea Transenergy S.L.), Cipru (Municipalitatea din Limassol şi STRATAGEM Ltd), Letonia (Municipalitatea din Salaspils şi Ekodoma), Bulgaria (Municipalitatea şi Camera de Comerţ şi Industrie din Vratsa) şi România (municipiile Arad, Timişoara şi Alba–Iulia). Ca partener, municipiul Arad s-a angajat să deruleze o serie de activităţi printre care: organizarea de sesiuni de informare şi instruire asupra

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

01.11.2011

problematicii schimbărilor climatice şi energiilor durabile, realizarea unui inventar de bază al emisiilor de CO2, conturarea unor măsuri de eficienţă energetică, elaborarea şi implementarea unui Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED), inclusiv prin atragerea de finanţare prin instrumentele financiare existente la nivelul Uniunii Europene pentru domeniul energiilor durabile. De asemenea, în cadrul acestui proiect, Municipiul Arad acordă oraşelor partenere din judeţ sprijin pentru semnarea Pactului Primarilor, la care Aradul a aderat în anul 2010. Pactul Primarilor este o mişcare europeană în care sunt implicate autorităţile locale şi regionale care se angajează în mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă pe teritoriile lor. Durata de implementare a proiectului este de 36 luni (aprilie 2011- martie 2014)./www.ArTvNews.ro AR – nesemnat -

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Cel mai periculos gard din Baia Mare. Doar pe malul Sasarului Malul raului Sasar pune din nou in pericol viata baimarenilor. Aflat intr-un indelung proces de surpare, in special in zona Dragos Voda (aval de podul Decebal), malul este refacut de societatea Hidrocontructia. Insa acest lucru nu reduce riscul eventualelor accidente, ci, din contra. Ridicat la o inaltime de 6-7 m deasurpa nivelului apei, malul reprezinta un real pericol pentru locuitorii din zona. Riscul este dat de existenta unui gard metalic ce ar trebui sa previna eventualele caderi in rau. Insa acesta este atat de prost executat, incat copiii lasati nesupravegheati pot cadea cu usurinta in apa. Partea inferioara a gardului lipseste cu desavarsire, lasand un spatii nalt de aproximativ 40 cm fara nici un fel de protectie. Aflata in reabilitare, zona urmeaza a asigura viitoare locuri de parcare, locuri de joaca pentru copii, spatii destinate varstnicilor etc. Evident, un astfel de gard este cu totul impropriu. Locuitorii din zona se arata nemultumiti de gardul executat in bataie de joc si afirma ca vor solicita Societatii de Gospodarire a Apelor, beneficiarul lucrarii, inlocuirea sa. Vom reveni cu detalii./ZiarMM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

01.11.2011

Teme similare

Paradoxal, restricţii la consumul de apă în Colibiţa Cei aproximativ 200 localnici din Miţa vor trebui să-şi limiteze consumul de apă, mai mult, SC Aquabis SA Bistriţa impunând şi un program de furnizare a apei potabile între orele 7.00-22.00. Potrivit directorului general Ion Şandru, măsurile au fost luate pe fondul scăderii debitului în reţea, existând riscul ca unii locuitori să aibă apă în condiţii foarte bune, iar alţii deloc. Reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Miţa, din comuna Bistriţa Bârgăului, a fost realizată acum 25 ani, odată cu începerea amenajării lacului de acumulare de la Colibiţa. Pe parcursul anilor, a precizat Ion Şandru, au fost făcute mai multe captări de izvoare, care, din păcate, au dispărut. În prezent, localitatea Miţa depinde de o singură sursă de apă potabilă, însă, pe fondul secetei, debitul s-a înjumătăţit. O soluţie pentru asigurarea apei în Miţa ar fi o investiţie într-o staţie de tratare a apei, captată din râul Bistriţa, însă costurile depăşesc un milion de euro.Altfel, celelalte localităţi ale judeţului ale căror reţele de apă sunt administrate de SC Aquabis SA nu vor avea probleme, a dat asigurări directorul Ion Şandru, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural. Rǎsunetul

EXCLUSIV - 500.000 de tone de pirita aurifera, scoase la licitatie internationala in Maramures Compania Remin vrea sa evite intrarea in faliment si chiar sa iasa din procedura de insolventa achitandu-si datoriile prin vanzarea celor peste 500.000 de tone de pirita aurifera depozitate la Flotatia Centrala. Conducerea societatii a admis existenta unor oferte ferme de cumparare a piritei produse din minereul extras la Mina Suior, precum si inceputul demersurilor pentru vanzarea acestora in cadrul unei licitatii internationale. Desi a intrat in procedura insolventa inca din 2009, Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase Remin detine 6 tone de aur. E drept,aceasta impresionanta cantitate de metal pretios este amestecata intr-un munte de reziduuri de mine, care contine si mari cantitati de arsen. Specialistii maramureseni nu detin insa tehnologia necesara extragerii rentabile a aurului, dar spun ca valoarea depozitului de la Flotatia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

01.11.2011

Centrala ar depasi un miliard de lei la bursa din Londra, adica ar fi cu mult peste datoriile acumulate de Remin. „De 21 de ani dupa Revolutie, stau afara, in depozitele de langa fosta Flotatie Centrala, 500.000 de tone de pirite aurifere cu o concentratie de 11 grame pe tona.Deci acolo ar fi aproape 6 tone de aur si nu a gasit nimeni tehnologie de extragere, din cauza arseniului foarte ridicat din continutul piritelor. Ar fi singurul zacamant care ar putea fi luat în considerare, daca s-ar gasi soluţia de crestere a gradului de recuperare pana la nivelul de cel putin 60%. Azi, nivelul de recuperare e in jur de 30%, total nerentabil ”, a explicat fostul ministru al Minelor, Nicolae Dicu. Reziduuri miniere convertite in bani. Pirita aurifera provine din minereurile extrase la Mina Suior si, la inceput, a fost prelucrata la fostul combinat Phoenix, insa dupa ce s-a sesizat cresterea continutului de arsen din zacamantul de la Suior, reziduurile miniere nu au mai putut fi prelucrate pirometalic din cauza ca gradul de poluare ar fi depasit indicatorii de mediu. Pana la accidentul ecologic de la Bozanta Mare, din anul 2000, o alta metoda folosita pentru extragerea aurului din pirita arsenioasa de Suior a fost cianurarea. „In trecut, noi am prelucrat cateva zeci de mii de tone la fosta societate Transgold, prin procedeul cianurarii”, a mentionat Ovidiu Galca, director general al companiei Remin. Insa dupa interzicerea cianurarii in Romania, Remin a avut o singura solutie de convertire in bani a valoroaselor reziduuri miniere, vanzarea, pe care a aplicat-o in cazul altor pirite aurifere care n-au putu fi prelucrate in tara. Aceasta solutie extrema a revenit in actualitate acum, cand societatea se afla intr-o situatie financiara care ar putea duce la faliment. ”Noi am mai vandut pirite aurifere si din alte perimetre ale noastre. Acum, avem o cantitate apreciabila in stoc, aproximativ 500.000 de tone de concentrat aurifer cu un continut ridicat de arsen, care a fost produs la Flotatia Centrala din minereurile de Suior. In aceasta faza de insolventa pregatim vanzarea lor”, a declarat directorul general al Remin SA, precizand ca daca va fi pus in practica planul de redeschidere a minelor si daca se va reusi vanzarea piritei arsenioase, se justifica si redeschiderea Minei Suior pentru continuarea exploatarii zacamantului de acolo. Licitatie internationala, in Baia Mare. Cel mai dificil pas in punerea in practica a planului companiei Remin de a iesi din procedura de insolventa este stabilirea pretului, cantitatea fiind una impresionanta. Oficialii companiei au precizat ca, in urma unei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

01.11.2011

munci de detectiv, a fost detectata o vanzare similara in Grecia, asa ca acum mai trebuie doar ca un evaluator autorizat sa fixeze pretul de la care va incepe licitatia, iar procedura isi va urma cursul. „Vom face o licitatie internationala, conform legii, in vederea valorificarii lor la un pret cat mai bun, pentru a da bani creditorilor. Am intentii scrise din partea catorva firme care vor sa achizitioneze acest concentrat. Acestia au si solutia de valorificare, sau de prelucrare a concentratului, altfel n-ar cumpara o cantitate atat de mare”, a mai precizat seful Remin, Ovidiu Galca. Conducerea companiei Remin a precizat ca ofertele ferme pentru cumpararea piritei de la Flotatia Centrala sunt facute de firme din strainatate si ca, deocamdata, Romaltyn Mining (fosta uzina Aurul), subsidiara din Baia Mare a celui mai mare producator de aur din Europa, Polyus Gold, nu a depus vreo oferta in acest sens, desi a demarat de mai mult timp procedurile de autorizare a procesarii cu cianuri a sterilului minier. In Maramures, prelucrarea sterilului minier prin tehnologia cianurarii prin agitare a aparut in 1916, la doar 20 de ani dupa ce fusese brevetata in Scotia. Tehnologia era aplicata in exploatatiile miniere din Ilba si Valea Borcutului, iar mai tarziu s-a construit o uzina de preparare pe malul Sasarului. /emaramures

FARA BANI - Pompierii maramureseni au intrat in pana de motorina din cauza seceteiSeceta a afectat si bugetul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Maramures. Reprezentantii institutiei au semnalat astazi, 31 octombrie, ca inregistreza un deficit mare de fonduri din cauza transporturilor de apa menajera facute in aceasta toamna si nedecontate pana in prezent. Potrivit lor, s-au parcurs peste 2.000 de kilometri pentru alimentarea gospodariilor din judet iar initial s-a propus ca facturile sa ajunga la primariile care au beneficiat de aceste transporturi. Ideea a fost insa abandonata, dupa ce s-a ajuns la concluzia ca autoritatile locale nu au bani sa acopere aceasta cheltuiala. Pompierii maramureseni au fost nevoiti sa faca peste 1.300 de transporturi cu apa menajera in localitatile afectate de seceta si, pentru ca autoritatile nu s-au ocupat de acoperirea costurilor, acum au intrat in pana de motorina. Ei au cerut, astazi, sefilor judetului sa ia masuri pentru a acoperi deficitul creat. “De cand s-a instalat seceta, am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

01.11.2011

facut peste 1.300 transporturi apa - asta insumand in jur de 2.000 de kilometri. Pentru toate astea ar fi necesara motorina. Stam destul de slab la acest capitol. Dupa cum se vede, precipitatii nu se preconizeaza astfel incat sa scapam de seceta si aceste transporturi vor continua”, a precizat seful Centrului Operational ISU Maramures, locotenent-colonel Ioan Muresan. Reprezentantii pompierilor au aratat, astazi, ca pentru transporturile de apa menajeras-au utilizat aproximativ 2.000 de litri de motorina si ca primariile au intrat in impascand a fost voba despre decontarea acestor facturi. Prefectul judetului Maramures, Sandu Pocol, a afirmat ca, in mod normal, consiliile locale care au beneficiat de aceste transporturi de apa ar trebui sa achite facturile, insa, in apararea primariilor a sarit vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Emil Marinescu, care a aratat ca aceasta ar fi o povara financiara mult prea grea pentru administratiile locale deja inglodate in datorii.“Majoritatea primariilor, in acest moment, au probleme financiare, asa ca nu se vor gasi aceste resurse”, a explicat Marinescu. In urma discutiilor derulate la Palatul Administrativ, autoritatile maramuresene au convenit sa intocmeasca o nota de fundamentare care sa fie transmisa la nivel central, in vederea repartizarii sumelor necesare pentru aceste actiuni de ajutorare a populatiei in perioada de seceta. /emaramures

Teme de mediu

Proiectul depozitului ecologic, pus in practica etapizatProiectul privind realizarea depozitului ecologic de la Farcasa ar putea fi implementat in mai multe etape. O recunoaste insusi vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Emil Marinescu. Acesta, impreuna cu presedintele Mircea Man, au facut recent o vizita la Bucuresti legata tocmai de acest subiect, insa raspunsurile primite nu au fost in totalitate cele asteptate. “A fost evaluate a stadiului proiectelor pentru 18 judete, judetul Maramures regasindu-se intr-o forma mai aparte. Prima evaluare pentru noi a acestui proiect va avea loc cel mai probabil in data de 2 noiembrie, asa ca prin urmare nu stim ce precizari vor fi. Singura chestiune care ne vizeaza pe noi in acest moment este sa incercam sa fortam un pic nota cu societatea CFR sau cu Ministerul Transporturilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

01.11.2011

privind terenul de sub depozitul de la Sighet. In acest moment nu am primit niciun raport nici de la Bucuresti si nici de unitatea intermediara Cluj vizavi de unele precizari pe care le au de facut. Singura chestiune pe care am aflat-o este ca grantul reiesit din proiect este prea mare vizavi de ceea ce au spus ei ca vor repartiza judetelor, adica in jur de 55 de milioane de euro si gramtul reiesit din proiect este de 71 de milioane de euro in final”, a declarat Emil Marinescu. El a mai adaugat ca au fost pana la aceasta data purtate discutii cu proiectantul, dar si cu primarul localitatii Farcasa, unde va fi amplasat acest depozit si am stabilit, impreuna cu presedintele, ca "dorim sa aducem instalatii cat de cat de ultim moment, si nicidecum instalatii rudimentare ca si in alte judete unde acest proiect a fost implementat.Am primit o luna de zile pentru completari. Cei doi ministri prezenti la intalnire ne-au spus ca exista si forma de a implementa acest proiect si in etape. Astepatm acea luna si asteptam si eventualele obiectii de la cei care ne jurizeaza vizavi de acest proiect". /Citynews

Amânare pentru centrul de deşeuriNoul termen în dosar a fost stabilit pentru 16 noiembrie. Un verdict în cazul contestaţiei în instanţă privind centrul de management al deşeurilor întârzie să apară. La primul termen de judecată în dosar, care a avut loc săptămâna trecută, s-a decis doar o amânare. „S-a stabilit un nou termen de judecată pentru data de 16 noiembrie. Alături de contestaţia noastră, a fost deschisă o acţiune în instanţă şi de către cei de la Hidroconstrucţia (câştigătorii licitaţiei – n.r.). S-a decis amânarea pentru a se cupla cele două dosare”, a explicat pentru monitorul vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi totodată şeful comisiei de evaluare, Radu Bica (foto). Vă reamintim că forul judeţean a atacat în instanţă decizia Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) prin care este obligat să reia procedura de atribuire a licitaţiei pentru construirea noului centru de deşeuri. Practic, construirea centrului de deşeuri al Clujului a fost din nou blocată de către CNSC care a decis, pentru a doua oară, să admită contestaţia formulată de unul dintre participanţii la licitaţie şi a dispus reluarea procedurii de atribuire. Licitaţia, blocată de 12 luni. Licitaţia pentru construirea centrului de deşeuri a avut loc acum aproape un an, în 18 noiembrie anul trecut, câştigătoare fiind declarată asocierea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

01.11.2011

dintre Hidrocontrucţia SA, SC Iridex Group Construcţii SRL şi SC Agip Proiect SRL, care a avut cea mai mică ofertă financiară la licitaţie, de 103 milioane de lei. Până în prezent, proiectul nu a putut fi pus în aplicare, fiind blocat constant de contestaţii. Practic, firmele aflate pe locul al doilea (Confort SA, Atzwanger SPA, Ladurner Impianti SRL şi Vel Service SA) s-au încăpăţânat să conteste fiecare decizie a comisiei de licitaţie a Consiliului Judeţean, iar CNSC le-a dat câştig de cauză de fiecare dată. Contractul de finanţare pentru proiectul european „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Cluj” a fost semnat în luna iulie la Cluj-Napoca de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, şi de către ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, în prezenţa premierului Emil Boc. Pe lângă construirea centrului integrat de management al deşeurilor, proiectul mai prevede închiderea şi ecologizarea depozitelor urbane de deşeuri menajere neconforme şi realizarea a trei staţii de transfer în Mihai Viteazu, Gherla şi Huedin. Întârzierea construirii centrului de deşeuri pune în pericol întreg proiectul european privind sistemul de management al deşeurilor având în vedere că rampele de deşeuri neconforme trebuie închise în cel mai scurt timp. Practic, Clujul riscă să rămână cu gunoiul în stradă, iar autorităţile pot fi sancţionate de către UE. /Monitorul de Cluj

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Defrişările considerate ilegale continuă în Caraş-Severin Voluntari ai Grupului Ecologic de Colaborare Nera au depistat o nouă serie de defrişări, pe care le consideră ilegale, pe ambele maluri ale Nerei, la graniţa cu Serbia. După ce, nu cu multă vreme în urmă, o echipă a TVR Timişoara a fost împiedicată de Poliţia de Frontieră să-şi exercite profesia, în 28 până în 30 octombrie, alte defrişări care afectează biodiversitatea zonei au fost constatate în această arie, după cum ne informează preşedintele asociaţiei, Cornel Sturza Popovici. Situaţia i-a determinat pe cei de la GEC Nera, împreună cu Asociaţia Aurora din Serbia, să sesizeze autorităţile direct

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

01.11.2011

responsabile din România şi Serbia şi să ceară stoparea acestor defrişări considerate ilegale. Astfel au fost remise adrese în acest sens Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş – Severin, Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Caraş – Severin, Inspectoratul Judeţean pentru Regim Silvic şi Cinegetic şi Primăriei Socol. “O echipă mixtă de voluntari aparţinând Grupului Ecologic de Colaborare Nera şi Asociaţiei Aurora din Serbia, a realizat o monitorizare alternativă a mediului pe malul drept al râului Nera, în Serbia, într-o zonă cu lungimea de 7,5 km., situată pe teritoriul localităţii Kusič, din comuna Bela Crkva, susţine Cornel Sturza Popovici. Activitatea a fost realizată în cadrul proiectului de interes pubic Monitorizarea conservării biodiversităţii pe teritoritoriul României şi Serbiei, în zona de frontieră a râului Nera, pe care GEC Nera îl implementează în parteneriat cu Asociaţia Aurora. Pe toată perioada monitorizată s-a constatat că în zonă au loc defrişări masive ale arborilor, care contravin regimului silvic. Conform punctului de vedere exprimat şi cu alte ocazii de către GEC Nera, defrişările care se fac în contradicţie cu regimul silvic includ o zonă situată în imediata apropiere a ariilor speciale de protecţie şi conservare Balta Nera – Dunăre (România) şi Labudovo Okno (Serbia) iar arborii tăiaţi sunt o componentă importantă a ecosistemului transfrontalier comun aferent râului Nera plasat pe teritoriul României şi Serbiei care găzduieşte habitatul a numeroase specii de păsări. Conform liniei convenţionale de marcare a frontierei de pe hărţile Google, s-a constatat că este posibil ca tăierile să se realizeze atât pe teritoriul României cât şi pe cel al Serbiei. De aceea, am ataşat scrisorii trimise autorităţilor o hartă Google cu zona defrişată marcată cu linie roşie”. Cetăţenii sârbi care tăiau şi transportau masa lemnoasă din zonă au afirmat că ştiu că o parte a zonei defrişate este pe teritoriul României, dar au mai spus că acest teren a aparţinut strămoşilor lor înainte de trasarea liniei de frontieră dintre România şi Serbia, arată Sturza. “Indiferent de motivul pentru care se fac defrişările în această zonă, GEC Nera şi GEC Nera şi Asociaţia Aurora au decis, în urma celor constatate, să sesizeze autorităţile direct responsabile din România şi Serbia şi să ceară stoparea acestor defrişări ilegale”, consideră Cornel Sturza Popovici.(www.ziuadevest.ro/actualitate/31.10.2011/20:35 / Daniel Botgros)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

cu presa/revista presei 1... · web viewprin metode tehnologice, elementele de finisare,...

Documents