asupra investigaţiei sectoriale declanşate prin ordinul nr ... · 6 / 130 sistemului de iluminat...
TRANSCRIPT
1 / 130
CONSILIUL CONCURENŢEI
DIRECŢIA TERITORIALĂ
RAPORT
Asupra investigaţiei sectoriale declanşate prin Ordinul nr. 81 din
15.02.2017, emis de Preşedintele Consiliului Concurenţei,
pe piaţa serviciilor publice de iluminat
existente la nivelul municipiilor reşedințǎ de județ din România
(inclusiv ȋn Municipiul Bucureşti)
2 / 130
CUPRINS
1. Rezumatul cazului ................................................................................................ 3
2. Motivele şi procedura declanşării şi derulării investigaţiei ............................ 15
3. Aspecte generale privind iluminatul public ..................................................... 15
3.1. Termeni şi noţiuni ........................................................................................ 15
3.2. Serviciile comunitare de utilitati publice ................................................... 18
3.3. Serviciul public de iluminat ........................................................................ 19
4. Reglementări aplicabile în domeniul iluminatului public .............................. 21
4.1. Autorităţi de reglementare .......................................................................... 22
4.2. Legislaţia aferentă domeniului ................................................................... 25
4.3. Modul de funcţionare a pieţei ..................................................................... 34
4.4. Asociaţii profesionale ................................................................................... 43
5. Piaţa relevantă .................................................................................................... 47
5.1. Noţiuni generale ........................................................................................... 47
5.2. Piaţa produsului ........................................................................................... 50
5.2.1. Substituibilitatea la nivelul cererii ....................................................... 51
5.2.2. Substituibilitatea la nivelul ofertei ....................................................... 52
5.3. Piaţa geografică ............................................................................................ 52
5.4. Actorii prezenţi pe piaţă .............................................................................. 53
5.4.1. Cererea ................................................................................................... 53
5.4.2. Oferta ..................................................................................................... 58
5.5. Scurte concluzii ............................................................................................ 64
6. Analiza pieţei serviciului de iluminat public .................................................... 65
6.1. Tipul gestiunii ............................................................................................... 67
6.2. Poziţia principalilor operatori .................................................................... 69
6.3. Sumele plătite de unităţile administrativ-teritoriale ................................ 70
6.4. Durata contractelor şi posibilităţile de prelungire ................................. 102
6.5. Separarea funcţiei de reglementare de funcţia de operare .................... 107
6.6. Controlul asupra operatorului în cazul atribuirilor directe .................. 108
6.7. Exclusivităţile acordate ............................................................................. 108
6.8. Criterii de participare la licitaţie .............................................................. 109
6.9. Concesiune vs. achiziţie publică - regimul juridic al contractelor publice
prin care poate fi atribuit serviciul de iluminat public ................................. 111
6.10. Alte aspecte ............................................................................................... 115
7. Teoria afectării concurenţei ............................................................................. 115
8. Concluzii şi propuneri ...................................................................................... 120
8.1. Concluzii ..................................................................................................... 120
8.2 Propuneri / recomandări ............................................................................ 129
3 / 130
1. Rezumatul cazului
1. Prin Ordinul nr. 81 din 15.02.2017, emis de preşedintele Consiliului
Concurenţei, a fost dispusă declanşarea unei investigaţii sectoriale pe piaţa
serviciilor publice de iluminat existente la nivelul municipiilor reşedințǎ de județ
din România (inclusiv ȋn Municipiul Bucureşti), în baza art. 25 alin. (1) lit. g)
din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare1.
2. Investigaţia a fost declanşată ca urmare a existenţei unor aspecte ce sugereazǎ
posibilitatea restrȃngerii sau denaturǎrii concurenței pe piața serviciilor publice
de iluminat, precum: lipsa de uniformitate a modalitǎților de atribuire a
serviciului de iluminat public; un numǎr relativ redus de operatori activi din
totalul operatorilor licentiați sǎ presteze acest serviciu; durata relativ ridicatǎ a
unora dintre contractele de concesiune prin care sunt atribuite aceste servicii,
ceea ce poate genera restrȃngerea semnificativǎ a concurenței pe termen lung.
3. Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi
publice, desfăşurându-şi activitatea conform Legii nr. 230/2006 a serviciului de
iluminat public2. Acesta cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate
publică şi de interes economic şi social general desfăşurate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea
autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării iluminatului
public.
4. Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării
serviciului de iluminat public la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea
sistemelor de iluminat public intră în competenţa exclusivă a autorităţilor
administraţiei publice locale.
5. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure gestiunea serviciului
de iluminat public pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică şi
managerială, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de
performanţă a serviciului, stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii,
respectiv prin hotărârea de dare în administrare, în cazul gestiunii directe.
6. Elaborarea şi aprobarea strategiilor locale de dezvoltare a serviciului de iluminat
public, a programelor de investiţii privind dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente, a regulamentului propriu al serviciului,
a caietului de sarcini, alegerea modalităţii de gestiune, precum şi a criteriilor şi
procedurilor de delegare a gestiunii intră în competenţa exclusivă a consiliilor
locale, a asociaţiilor de dezvoltare comunitară sau a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, după caz.
1 Denumită, în continuare, Legea concurenţei. 2 Denumită, în continuare, Legea nr. 230/2006.
4 / 130
7. Alegerea formei de gestiune a serviciului de iluminat public se face prin hotărâre
a consiliilor locale, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a
asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, aceasta putând fi realizată fie
prin modalitatea gestiunii directă, fie prin modalitatea gestiunii delegate.
8. Indiferent de forma de gestiune adoptată, în virtutea competenţelor şi atribuţiilor
ce le revin potrivit legii, autorităţile administraţiei publice locale păstrează
dreptul de a aproba, a supraveghea şi a controla, după caz:
- modul de fundamentare a tarifelor şi respectarea metodologiei de stabilire,
ajustare sau de modificare a acestora, emise de ANRSC;
- modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori şi
activităţile desfăşurate de aceştia;
- calitatea şi eficienţa serviciului prestat, corespunzător indicatorilor de
performanţă a serviciului, stabiliţi conform legii;
- modul de administrare, de exploatare, de conservare şi de menţinere în
funcţiune, dezvoltarea şi/sau modernizarea sistemului de iluminat public.
9. Gestiunea la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau al asociaţiilor de
dezvoltare comunitară a serviciului de iluminat public, respectiv exploatarea şi
funcţionarea infrastructurii aferente, se organizează astfel încât să asigure
respectarea indicatorilor de performanţă, a nivelurilor de iluminare şi luminanţă
prevăzute de normativele specifice domeniului şi ţinând seama de următoarele:
- mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale
localităţilor;
- starea sistemului de iluminat public existent;
- posibilităţile locale de finanţare a exploatării, întreţinerii şi dezvoltării
serviciului şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente.
10. Actorii pieţei serviciului public de iluminat sunt structuraţi pe 3 paliere:
- utilizatorii serviciului de iluminat public - sunt fie autorităţile administraţiei
publice locale, fie asociaţiile de dezvoltare comunitară constituite cu acest
scop.
- beneficiarii serviciului de iluminat public - sunt comunităţile locale în
ansamblul lor sau, în cazul unei asociaţii de dezvoltare comunitară,
comunităţile locale componente.
- operatorii - sunt întreprinderile sau serviciile cu personalitate juridică aflate
în subordinea consiliilor locale care furnizează/prestează serviciile de
iluminat public în baza contractelor de delegare a gestiunii sau, respectiv, pe
baza hotărârilor de dare în administrare.
11. Autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de reprezentante ale
comunităţilor locale şi de semnatare ale contractelor de delegare a gestiunii, sunt
responsabile de asigurarea serviciului de iluminat public, de respectarea
regulamentului serviciului şi a prevederilor legislaţiei specifice.
5 / 130
12. Atribuirea contractelor de delegare se poate face:
− prin gestiune directă (atribuire directă):
o către un serviciu cu personalitate juridică aflat în subordinea
consiliului local/judeţean, prin hotărâre de dare în administrare;
o către o societate comercială controlată de unitatea administrativ-
teritorială, prin contract de delegare a gestiunii;
− prin gestiune delegată3:
o către o societate comercială, cu capital social privat, mixt sau public4,
prin contract de delegare a gestiunii.
13. Pot face obiectul contractelor de delegare a gestiunii activităţile de operare
propriu-zisă (gestionare, administrare, exploatare, întreţinere), precum şi
activităţile de pregătire, finanţare şi realizare a investiţiilor din infrastructura
aferentă serviciului de iluminat public.
14. Subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor
activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice este interzisă. Subcontractarea
de lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau
mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice delegat/delegată, se
face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.
15. Serviciul de iluminat public cuprinde următoarele activităţi:
- Iluminat Stradal-Pietonal
- Iluminat Stradal-Rutier - iluminatul căilor de circulaţie rutieră;
- Iluminat Arhitectural - iluminatul destinat punerii în evidenţă a unor
monumente de artă sau istorice, ori a unor obiective de importanţă
publică sau culturală pentru comunitatea locală;
- Iluminat Ornamental - iluminatul zonelor destinate parcurilor, spaţiilor de
agrement, pieţelor, târgurilor şi altora asemenea;
- Iluminat Ornamental-Festiv - iluminatul temporar utilizat cu ocazia
sărbătorilor şi altor evenimente festive.
Deşi fiecare dintre aceste activităţi pot fi prestate şi separat, documentele
analizate de autoritatea de concurenţă în cursul investigaţiei arată că aceste
activităţi sunt atribuite în majoritatea cazurilor împreună, prin acelaşi contract de
delegare.
Există şi UAT-uri care au luat decizia de a atribui prin contract separat
activitatea de iluminat festiv. Astfel, din totalul celor 41 de UAT-uri a căror
activitate face obiectul prezentei investigaţii, 16 au încheiat contracte separate
pentru respectiva activitate, în general fiind vorba de contracte pe durată mai
scurtă şi valoare mai mică, sau de situaţiile în care infrastructura aferentă
3 Procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte, după caz, în baza prevederilor
Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016
privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare. 4 În condiţiile art. 29 alin (5) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 (denumită, în
continuare, Legea nr. 51/2006).
6 / 130
sistemului de iluminat public este încă în proprietatea companiilor ce furnizează
energie electrică (caz în care nu pot fi emise hotărâri de dare în
administrare/contracte de delegare de gestiune, ci doar contracte de prestări
servicii).
16. Cu toate acestea, având în vedere modul de reglementare al pieţei, atât prin
prisma prevederilor Legii nr. 51/2006 şi ale Legii nr. 230/2006, cât şi prin
prisma modului de formare a tarifelor şi a modului de licenţiere, apreciem că
diferitele activităţi ce sunt parte a serviciului de iluminat public constituie o
singură piaţă relevantă, şi anume piaţa serviciului de iluminat public.
17. Luând în considerare barierele de natură legislativă (Legea nr. 51/2006, Legea
nr. 230/2006), modul de licenţiere, modul de stabilire al tarifelor şi, mai ales,
zona în care urmează să fie prestat serviciul public, fiecare unitate administrativ-
teritorială/asociaţie de dezvoltare intercomunitară poate încredinţa serviciul
public doar pe raza ei de competenţă.
Concurenţa şi, implicit, presiunea concurenţială, se manifestă doar la momentul
organizării licitaţiilor şi doar în situaţia în care serviciul de iluminat public nu
este atribuit direct în condiţiile Legii nr. 51/2006 (prin hotărâre de dare în
administrare sau prin contract de delegare către propriul operator). Existând un
singur adjudecatar, fiecare procedură de licitaţie constituie, practic, o piaţă
distinctă.
Prin urmare, piata geografică relevantă cuprinde aria administrativ teritorială în
care operatorul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile din contractul încheiat cu
autoritatea publică locală, fiind astfel piaţă locală.
18. Dat fiind faptul că investigaţia ce face obiectul prezentului Raport vizează doar
muncipiile reşedinţă de judeţ şi nu toate localităţile din România, cererea este
reprezentată de acestea.
19. Din punct de vedere al structurii, cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ au
atribuit serviciul de iluminat public astfel: 36 către întreprinderi, 5 către servicii
publice/compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de
specialitate al primariei.
20. La sfârşitul anului 2017, în sfera serviciului comunitar de iluminat public5 îşi
desfăşurau activitatea un număr de 626 de prestatori, iar fiecare dintre aceştia
putea, din punct de vedere teoretic, să participe la licitaţiile din orice comună,
oraş, municipiu. Numărul acestora este în creştere. Astfel, în anul 2016 existau
589 de prestatori, în anul 2015 existau 588 de prestatori, în anul 2014 existau
584 de prestatori, iar în anul 2013 existau 578 de prestatori.
Din totalul de 626 de operatori, doar 476 deţineau licenţă emisă de ANRSC la
data de 05.07.2018.
5 Pag. 10 din Raportul de activitate A.N.R.S.C. pentru anul 2017, disponibil la adresa:
http://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2018/08/raport-anual-ANRSC-2017-aprilie-cu-DGMC-si-
licente.pdf. 6 http://www.anrsc.ro/evidenta-licentelor-in-domeniul-serviciilor-comunitare-de-utilitati-publice/
7 / 130
Analiza documentelor de la dosarul cauzei a evidenţiat că în anul 2018, cele 41
de municipii reşedinţă de judeţ aveau încheiate contracte cu 48 de operatori
distincţi7, deoarece fie au fost atribuite contracte către mai multe întreprinderi în
asociere, fie au fost atribuite mai multe contracte cu sume mici/durată foarte
scurtă către mai multe întreprinderi, fie a fost atribuit un singur contract către un
singur operator pentru întreaga arie administrativ-teritorială a autorităţii
contractante.
21. Din datele prezentate în cuprinsul prezentului Raport se concluzionează că piaţa
relevantă este definită ca fiind piaţa serviciului de iluminat public, având o
dimensiune locală, la nivelul fiecărei unităţi contractante.
Concurenţa se manifestă pe aceasta piaţă doar cu ocazia organizării de către
UAT-uri a licitaţiilor în vederea selectării operatorului căruia i se va încredinţa
gestiunea delegată, în acel moment putând participa orice operator care se
califică condiţiilor stabilite de autoritatea contractantă, fiecare procedură de
licitaţie constituind, practic, o piaţă distinctă. Atunci când unitatea administrativ-
teritorială decide atribuirea directă a serviciului de iluminat public, nu se poate
vorbi de existenţa liberei concurenţe.
Având în vedere că după încheierea procedurii de delegare a gestiunii (indiferent
că este vorba de gestiune directă sau gestiune delegată) se încheie în general un
singur contract de delegare a gestiunii (sau hotărâre de dare în administrare,
după caz) cu un singur operator pentru întregul municipiu, pe un termen destul
de lung, se poate concluziona că pe durata existenţei documentului contractual
piaţa este închisă, fără să se manifeste concurenţa.
Piaţa serviciilor de iluminat public nu este o piaţa concurenţială, ci o piaţă
puternic reglementată, în care operarea implică obligativitatea deţinerii unei
licenţe emise de ANRSC, iar stabilirea, modificarea sau ajustarea tarifelor nu
este rezultatul jocului cerere-oferta, ci rezultatul reglementărilor şi deciziilor
ANRSC/UAT.
Ţinând cont de faptul că, la o licitaţie pot participa operatori din toată ţara şi
totodată, există operatori care prestează serviciul de iluminat public în mai multe
localităţi în acelaşi timp, piaţa poate avea o dimensiune naţională din punct de
vedere al ofertei. Cu toate acestea, dat fiind specificul pieţei de iluminat public
(piaţă reglementată, tip licitaţie), modul de definire a pieţei relevante nu este
influenţat în mod determinant de substituibilitatea la nivelul ofertei şi astfel,
piaţa geografică relevantă este o piaţă locală, întrucât aceasta cuprinde aria
administrativ-teritorială în care operatorul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile
din contractul încheiat cu autoritatea publică locală.
Astfel, în momentul desfăşurării licitaţiei piaţa poate fi considerată ca fiind de
monopson. În momentul în care unui operator i se atribuie prestarea serviciului
de iluminat public, el devine monopolist pe durata executării contractului
respectiv în aria administrativ-teritorială a autorităţii care face atribuirea.
7 Conform datelor furnizate de UAT-uri.
8 / 130
Practic, pe durata de desfăşurare a contractului, piaţa este închisă pentru
concurenţă.
22. Situaţia în cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ se prezintă astfel: 29 de
municipii au atribuit, prin proceduri concurenţiale, serviciul de iluminat public
către întreprinderi cu capital privat, 8 municipii au atribuit serviciul către
operatori cu capital public (3 întreprinderi şi 5 servicii cu personalitate juridică),
3 municipii au atribuit serviciul către operatori cu capital public (pentru
mentenanţă) şi către operatori cu capital privat (pentru iluminat festiv), iar 1
municipiu a atribuit serviciul către un operator cu capital privat (pentru
mentenanţă) şi către 1 operator cu capital public (pentru iluminat festiv). Sumele
plătite de municipiile reşedinţă de judeţ din România (ca procent din suma totală
anuală) către operatori fluctuează foarte mult de la an la an, atât în ceea ce
priveşte operatorii cu capital public, cât şi în ceea ce priveşte operatorii cu
capital privat. Se observă că, în anul 2017, anul declanşării investigaţiei ce face
obiectul prezentului Raport, suma totală plătită era în creştere comparativ cu
suma plătită în anul 2016 (având o creştere de aprox. 29%), însă în anul 2018
suma totală plătită a revenit la nivelul anului 2016.
23. În ceea ce priveşte poziţia principalilor operatori ce prestează serviciul de
iluminat public în municipiile reşedinţă de judeţ, în funcţie de sumele încasate
de la autorităţi (fiind luate în calcul strict datele transmise autorităţii de
concurenţă de unităţile administrativ-teritoriale), situaţia se prezintă astfel: în
perioada 2016-2017, întreprinderea Luxten Lighting Compay SA a înregistrat o
evoluţie ascendentă, de la un nivel de [] [50-60%], înregistrat în anul 2016, la
[][60-70%], înregistrat în anul 2017. In 2018 cota sa de piaţă s-a diminuat la
nivelul de[][40-50%], fapt datorat înfiinţării Companiei Municipale de
Iluminat Bucureşti, care a preluat, la sfârşitul anului 2018, prestarea serviciului
de iluminat festiv în Municipiul Bucureşti.
Întreprinderea Flash Lighting Services SA, în perioada 2016-2017, s-a situat pe
poziţia a doua, ca sumă încasată din totalul serviciilor de iluminat public efectiv
plătite de municipiile reşedinţă de judeţ, înregistrând o evoluţie descendentă, de
la un nivel de [][15-20%], înregistrat în anul 2016, la [][10-15%],
înregistrat în anul 2017. In 2018 cota sa de piaţă s-a mărit la nivelul de [][15-
20%].
Întreprinderea Elba SA s-a situat pe poziţia a treia în anul 2016 (cu[] [2-5%])
şi în anul 2018 (cu[] [6-9%]), în anul 2017 locul 3 fiind ocupat de Direcția
Administrării Domeniului Public Rm. Vâlcea cu [][1-3%].
24. Analiza sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ arată că, în perioada 2016-2018, Municipiul
Bucureşti a plătit cea mai mare parte din această sumă, fiind urmat de
municipiile Oradea şi Braşov în anii 2016 şi 2017, şi de municipiile Arad şi
Oradea în anul 2018. Astfel, sumele plătite de către Municipiul Bucureşti, pe
piaţa serviciilor de iluminat public, au înregistrat o evoluţie ascendentă, de la un
nivel de 39,59%, înregistrat în anul 2016, la 42.54%, înregistrat în 2017 ca
procent în sumă totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ. În anul
9 / 130
2018, pentru Municipiul Bucureşti sumele plătite s-au diminuat la nivelul de
34,48 procente în sumă totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ.
Analiza a arătat şi faptul că există oraşe cu număr mic de locuitori în care sunt
plătite sume mai mari comparativ cu sumele plătite de oraşele cu număr mai
mare de locuitori.
25. În ceea ce priveşte iluminatul festiv, în perioada analizată, sumele plătite de
către municipii, determinate din punct de vedere valoric, au fluctuat puternic,
lideri fiind inclusiv municipii cu număr de locuitori mic. Procentual, în anul
2016, Municipiul Cluj-Napoca a plătit cca. 10,4% din suma totală plătită la
nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind urmat de
municipiile Baia-Mare şi Constanţa, cu 8%, şi de municipiile Galaţi şi Brăila, cu
7%. În anul 2017, Municipiul Constanţa a plătit aprox. 25% din suma totală
plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind
urmat de Municipiul Bucureşti, cu 14,57 %, şi de municipiile Galaţi şi Alba-
Iulia, cu cca. 6 %. În anul 2018 se remarcă Municipiul Bucureşti, care a plătit
aprox. 41,03% din suma totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ
pentru iluminatul festiv, fiind urmat de Municipiul Constanţa, cu 16,18 %, şi de
Municipiul Cluj- Napoca, cu cca. 8,08 %.
Sumele efectiv plătite pentru iluminatul festiv în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, au avut
valori foarte mari, înregistrând valori procentuale chiar de peste 50%. Astfel, în
anul 2016, Municipiul Galaţi a plătit 77% din suma totală anuală aferentă
întregului serviciu de iluminat public doar pentru iluminatul festiv, Municipilul
Buzău a plătit 72%, Municipiul Vaslui 60%, Municipiul Slatina 52% şi
Municipiul Sibiu 44%. În anul 2017, Municipiile Constanţa şi Ploieşti au plătit
aprox. 87%, Municipiile Buzău şi Galaţi au plătit aprox. 86%, Municipiul Alba-
Iulia 63%, iar Municipiile Vaslui şi Reşiţa aprox. 54%. În anul 2018, Municipiul
Buzău a plătit 88%, Municipiul Constanţa a plătit 87%, Municipiul Focşani 80%
iar Municipiul Baia Mare 79% din suma totală anuală aferentă întregului
serviciu de iluminat public doar pentru iluminatul festiv.
Evoluţia sumelor plătite pentru iluminatul festiv în anii 2016, 2017 şi 2018, în
fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, reliefează faptul că Municipiul Constanţa a
plătit pentru iluminatul festiv o sumă cu mult mai mare în anul 2017, comparativ
cu anii 2016 şi 2018. Totodată, sumele plătite de Municipiul Bucureşti au avut o
evoluţie ascendentă în perioada analizată, creştere foarte mare comparativ cu
anii anteriori. În acelaşi timp, sumele plătite de municipiile Bistriţa, Târgu Jiu şi
Brăila au avut o evoluţie descendentă în perioada analizată.
26. Sumele efectiv plătite per locuitor pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ8 în perioada 2016 – 2018 arată o foarte mare
discrepanţă. Astfel, în anul 2016, în timp ce în anumite municipii sunt plătite
sume foarte mici, precum : 1,67 lei/locuitor (Slobozia) sau 3,54 lei/locuitor
(Bacău), în altele, sumele sunt mult mai mari, precum: 63,78 lei/locuitor
8 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de locuitori
transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica.
10 / 130
(Oradea), 54,06 lei/locuitor (Alba Iulia), 44,76 lei/locuitor (Târgu Jiu) sau 36,92
lei/locuitor (Bucureşti). În anul 2017, se remarcă Municipiul Focşani (cu 2,92
lei/locuitor), Municipiul Timişoara (cu 3,21 lei/locuitor) şi Municipiul Iaşi (cu
5,19 lei/locuitor), dar şi Municipiul Oradea (cu 167,38 lei/locuitor), Municipiul
Slobozia (cu 65.59 lei/locuitor) şi Municipiul Bucuresti (cu 50,99 lei/locuitor).
În anul 2018, situaţia se prezintă astfel: în timp ce în municipiile Reşiţa şi Bacău
sunt plătite sume de sub 5 lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca. 84.46
lei/locuitor, Municipiul Brasov 45.26 lei/locuitor, iar Municipiul Oradea 40.94
lei/locuitor.
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/locuitor
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că densitatea
populaţiei nu este aceeaşi în municipiile analizate şi, în plus, au relevanţă
investiţiile efectuate în sistemul de iluminat public.
Sumele efectiv plătite per km pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ9 în perioada 2016 – 2018 arată, de asemenea, o
foarte mare discrepanţă între municipii. Astfel, în anul 2016, în timp ce în
anumite municipii sunt plătite sume precum : 691,54 lei/ km² (Slobozia) sau
1783 lei/ km² (Reşiţa)), în alte municipii sumele sunt mult mai mari, precum:
322.984 lei/km² (Bucureşti), 122.982 lei/km² (Oradea), 121.316 lei/km² (Brăila).
În anul 2017, Municipiul Reşiţa plătea 3.459 lei/km², Municipiul Sf. Gheorghe
4.992 lei/km² şi Municipiul Focşani 5792 lei/km², în timp ce Municipiul
Bucureşti plătea 446.142 lei/km², Municipiul Oradea 322.723.44 lei/km² şi
Municipiul Brăila 131.199.24 lei/km². În anul 2018, situaţia se prezintă astfel: în
timp ce în municipiile Reşiţa şi Alexandria sunt plătite sume de sub 5.000
lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca. 84.46 lei/locuitor, Municipiul Brasov
45.26 lei/ km², Municipiul Bucureşti plătea 288.256 lei/km², Municipiul Piteşti
cu cca 143.509 lei/ km², iar Municipiul Brăila 140.053 lei/km².
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/km²
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că reţeaua
de iluminat public nu acoperă, în multe municipii, întreaga arie a unităţii
administrativ-teritoriale şi, în plus, au relevanţă investiţiile efectuate în sistemul
de iluminat public.
27. Din analiza sumelor efectiv plătite pentru investiţii în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ rezultă că, în
anul 2016, cele mai mari investiţii le-au făcut Municipiul Călăraşi (86% din
suma totală), Municipiul Drobeta-Turnu Severin (84%), Municipiul Târgu
Mureş (75%), Municipiul Tulcea (70%) şi Municipiul Arad (67%). În anul 2017,
cele mai mari investiţii le-a făcut Municipiul Slobozia (97% din suma totală),
fiind urmat de Municipiul Călăraşi (87%), Municipiul Drobeta-Turnu Severin
(85%), Municipiul Arad (80%) şi Municipiul Oradea (77%). În anul 2018, cele
mai mari investiţii le-au făcut municipiile Călăraşi şi Sf.Gheorghe, plătind 83%
9 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de kilometrii
pătraţi aferent ariei unităţii administrativ-teritoriale transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica.
11 / 130
din suma totală. De asemenea, Municipiul Drobeta-Turnu Severin a plătit 81%
din suma totală, iar Municipiul Arad 79% din suma totală.
Evoluţia investiţiilor pe anii 2016, 2017 şi 2018 în fiecare municipiu reşedinţă
de judeţ arată faptul că Municipiul Oradea a făcut investiţii în anuii 2016 şi
2017, Municipiul Arad în anii 2016 şi 2018, iar Municipiul Craiova a avut
investiţii aproximativ constante în perioada analizată.
28. Cu privire la durata contractuală, analizând cadrul legal incident, apreciem că
orice contract de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public ar trebui
limitat la o durată de maxim 5 ani, cu atât mai mult cu cât, analizând contractele
transmise autorităţii de concurenţă de unităţile administrativ-teritoriale, rezultă
că majoritatea investiţiilor sunt suportate de către autoritatea locală şi nu de către
operatori.
29. În ceea ce priveşte încheierea actelor adiţionale la contracte, prin care se
prelungeşte durata acestora, după cum se observă din Anexa 110 la prezentul
Raport, situaţia se regăseşte şi în acest domeniu de activitate.
Faţă de acest aspect, trebuie subliniat faptul că prelungirea nejustificată a unui
contract poate intra sub incidenţa art.8 din Legea concurenţei, întrucât o durată
excesivă a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de iluminat
poate conduce la distorsionarea mediului concurenţial, prin favorizarea
operatorului cu care s-a încheiat iniţial contractul şi interzicerea accesului altor
operatori care ar fi putut să efectueze acest serviciu în condiţii economice şi de
calitate superioare. Astfel, în condiţiile în care prelungirea valabilităţii
contractului de iluminat public se face cu nerespectarea prevederilor legale
referitoare la aplicarea principiului liberei concurenţe în cadrul acestui domeniu
de activitate, această acţiune poate reprezenta o intervenţie a administraţiei
publice locale care produce o denaturare a concurenţei.
30. Autorităţile publice trebuie să se asigure că prin contractul de delegare nu se
transmite operatorului şi posibilitatea de a se autoreglementa. Dat fiind faptul că
operatorul, pe durata desfăşurării contractului, este monopolist, deţinerea unor
drepturi de reglementare (precum acela de a decide zonele în care va face
investiţii, valoarea iluminatului festiv şi locurile de amplasare etc.) îi dă acestuia
posibilitatea de a abuza de poziţia sa dominantă.
Evitarea sau cel puţin reducerea riscurilor concurenţiale generate de cumularea
funcţiei de reglementare cu funcţia de operare presupune faptul că autoritatea
publică locală îşi păstrează prerogativele de reglementare, în timp ce funcţia de
operare este transferată către entităţi independente.
Astfel, deşi în documentele contractuale analizate nu au fost identificate astfel
de aspecte, dată fiind importanţa separării funcţiei de reglementare de funcţia de
operare, autoritatea delegatară trebuie să se asigure că, nici prin contractul de
delegare şi nici printr-un alt act, nu i se transmite operatorului posibilitatea de de
a se autoreglementa.
10 Date puse la dispoziţia Consiliului Concurenţei de ANRSC în februarie 2018.
12 / 130
31. Unul din elementele de deosebită importanţă la atribuirea unui contract de
delegare a gestiunii pentru un serviciu public printr-o procedură concurenţială o
reprezintă stabilirea criteriilor de participare la licitaţie. Din analiza
documentaţiei existente la dosarul cauzei a rezultat că principalele criterii de
participare la licitaţie sunt cele precum: licenţă ANRSC, atestate ANRE,
certificat constatator ONRC, certificat de atestare fiscal privind obligaţiile de
plată a impozitelor şi taxelor la bugetul local, certificat de atestare fiscal privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, standarde de asigurare a
calităţii şi protecţie a mediului (certificate ISO) etc.
Totodată, a fost identificat un criteriu de participare ce pare să limiteze numărul
participanţilor, în sensul că impune operatorilor ca cel puţin unul dintre angajaţii
săi să deţină un certificat emis de Comitetul Naţional Român de Iluminat
(CNRI). Mai mult, având în vedere că CNRI este o asociaţie profesională,
aceasta pare a fi favorizată, în detrimentul celorlalte entităţi care pot organiza
cursuri similare.
Deşi un astfel de criteriu poate fi considerat că influenţează rezultatul licitaţiei,
luându-se în considerare că licitaţiile în a căror documentaţie a fost identificat
respectivul criteriu s-au finalizat în urmă cu o perioadă destul de mare, unul
dintre contracte fiind chiar încetat, nu se impune o analiză suplimentară a
acestuia.
Autorităţile administrativ-teritoriale trebuie să acorde o deosebită importanţă
modalităţii de elaborare a documentaţiilor de atribuire şi alegerii acestor criterii
întrucât se poate influenţa, incorect, rezultatul licitaţiei. Criteriile de calificare /
selecţie restrictive sau prevederi din caietul de sarcini care conduc către o
singura sursă sunt interzise. În ipoteza în care o autoritate contractantă decide să
stabilească criterii de participare la licitaţie care favorizează/defavorizează
nejustificat un operator, acţiunea acesteia poate intra sub incidenţa art. 8 din
Legea concurenţei.
32. În ceea ce priveşte regimul juridic al contractelor publice prin care poate fi
atribuit serviciul de iluminat public, conform legislaţiei specifice, contractul de
delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi, atât în cazul gestiunii
directe cât şi în cazul gestiunii delegate:
- contract de concesiune de servicii11, sau
- contract de achiziţie publică de servicii12.
În orice situaţie în care o entitate contractantă intenţionează să realizeze un
proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung, care să cuprindă fie
executarea de lucrări şi operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea
11 Contractul de concesiune de servicii este un contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului
administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea şi
gestionarea de servicii unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru servicii este
reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept
însoțit de o plată. 12 Contractul de achiziţie publică este contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ,
încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care
are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.
13 / 130
şi operarea de servicii, entitatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu
de fundamentare prin care se vor demonstra necesitatea şi oportunitatea
realizării proiectului în acest mod. Prin acest studiu, entitatea contractantă are
obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi
semnificative a riscului de operare către operatorul economic. În cazul în care se
constată că o parte semnificativă a riscului de operare va fi transferată
operatorului economic, contractul va fi considerat contract de concesiune, iar în
cazul în care se constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi
transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract
de achiziţie publică.
Deşi multe din UAT-uri au încheiat contracte de concesiune, doar o mică parte
dintre acestea au transmis autorităţii de concurenţă o astfel de analiză a
riscurilor, însă până şi acestea prezentau riscuri în sarcina concesionarului ce nu
sunt decisive în vederea clasificării dreptului de concesiune, întrucât riscurile
respective sunt inerente fiecărui contract (precum riscul de greşeală de
proiectare, de întârziere a lucrărilor, de accidente de muncă, de furt etc.).
În contextul considerațiilor prezentate în Raportul de investigaţie, şi în mod
special a faptului că operatorul infrastructurii de iluminat public nu îşi asumă
riscul neacoperirii cheltuielilor de exploatare, acesta încasând contravaloarea
integrală a serviciilor prestate de la UAT, se poate concluziona că atribuirea
serviciul de iluminat public pare a se califica drept contract de achiziţie publică.
33. Prin prezentul Raport se propune formularea, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. m)
din Legea concurenţei, următoarelor recomandări:
➢ Se recomandă autorităţilor publice locale să întreprindă demersurile necesare
astfel încât să compatibilizeze contractele pentru serviciul de iluminat public
cu prevederile Legii nr. 51/2006 până la sfârşitul anului 2019, inclusiv în
ceea ce priveşte durata contractuală, luând în considerare investiţiile
prevăzute în sarcina operatorului prin contractul de delegare.
➢ Având în vedere efectele anticoncurenţiale pe care le pot genera, se
recomandă autorităţilor publice locale ca prelungirea duratei contractelor de
delegare a gestiunii serviciului de iluminat public să fie întreprinse în mod
excepţional, respectiv trebuie să fie justificate (adică să fie obiective,
necesare şi proporţionale cu scopul urmărit, inclusiv prin limitarea acestora
în timp).
➢ Se recomandă autorităţilor publice locale să se asigure că, nici prin contractul
de delegare şi nici printr-un alt act, nu i se transmite operatorului
posibilitatea de a se autoreglementa.
➢ Se recomandă autorităţilor publice locale să acorde o deosebită importanţă
modalităţii de elaborare a documentaţiilor de atribuire şi alegerii criteriilor de
participare, astfel încât să nu fie influenţat, incorect, rezultatul licitaţiilor.
➢ Se recomandă autorităţilor publice locale ca, în cazul în care contractul prin
care a fost delegat serviciul de iluminat public a fost considerat de
concesiune, să evalueze realist riscurile identificate, în conformitate cu art. 8
14 / 130
din Legea nr. 100/2016, astfel încât să aleagă în mod corect regimul juridic
aplicabil contractelor prin care se atribuie serviciul de iluminat public, ca
fiind de concesiune sau de achiziţie publică.
15 / 130
2. Motivele şi procedura declanşării şi derulării investigaţiei
În conformitate cu art. 25 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei, Consiliul
Concurenţei “efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii privind un anumit sector
economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, atunci când rigiditatea
preţurilor sau alte împrejurări sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării
concurenţei pe piaţă. Consiliul Concurenţei poate publica un raport cu privire la
rezultatele investigaţiei privind anumite sectoare ale economiei sau anumite
acorduri în diferite sectoare şi invită părţile interesate să formuleze observaţii”.
Prin urmare, având în vedere existenţa unor aspecte ce sugereazǎ posibilitatea
restrȃngerii sau denaturǎrii concurenței pe piața serviciilor publice de iluminat,
precum:
− lipsa de uniformitate a modalitǎților de atribuire a serviciului de iluminat
public;
− un numǎr relativ redus de operatori activi din totalul operatorilor licentiați sǎ
presteze acest serviciu;
− durata relativ ridicatǎ a unora dintre contractele de concesiune prin care sunt
atribuite aceste servicii, ceea ce poate genera restrȃngerea semnificativǎ a
concurenței pe termen lung, prin ordinul nr. 81 din 15.02.2017, emis de
preşedintele Consiliului Concurenţei, a fost dispusă declanşarea unei
investigaţii sectoriale pe piaţa serviciilor publice de iluminat existente la
nivelul municipiilor reşedințǎ de județ din România (inclusiv ȋn Municipiul
Bucureşti).
În investigaţie au fost formulate mai multe cereri de informaţii către toate
municipiile reşedințǎ de județ din România, întreprinderile ce activează pe piaţă,
asociaţii profesionale, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi Institutul Naţional de Statistică.
3. Aspecte generale privind iluminatul public
3.1. Termeni şi noţiuni
ADI: asociaţie de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi
publice, definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având ca
obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea,
monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice
furnizate/prestate pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale
membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de
interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării,
după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii;
16 / 130
Avizare preţuri şi tarife: activitatea de analiză şi verificare a preţurilor şi tarifelor,
desfăşurată de autorităţile de reglementare competente, cu respectarea
procedurilor de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor,
concretizată prin emiterea unui aviz de specialitate;
ANRSC: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilităţi Publice, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică,
având ca obiect principal reglementarea, monitorizarea şi controlul la nivel
central al activităţilor din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice
aflate în sfera sa de reglementare (alimentarea cu apă şi canalizarea;
salubrizarea localităţilor; iluminatul public şi transport public local de călători);
Autorităţile administraţiei publice: entităţile prin care se realizează autonomia locală
în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi
municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliile locale şi primarii
funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile
publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.
Compensaţie pentru obligaţia de serviciu public: orice beneficiu, în special
financiar, acordat operatorilor direct sau indirect din resurse de stat în perioada
de punere în aplicare a unei/unor obligaţii de serviciu public sau în legătură cu
perioada respectivă, pentru acoperirea costurilor nete aferente îndeplinirii unei
obligaţii de serviciu public, inclusiv un profit rezonabil;
Domeniu public: totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii,
aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit
legii ori prin natura lor, sunt de folosinţă sau interes public local ori judeţean,
declarate ca atare prin hotărâre a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi
care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz ori de interes public naţional;
Domeniu privat: totalitatea bunurilor mobile şi imobile, altele decât cele prevăzute
în domeniul public, intrate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale
prin modalităţile prevăzute de lege;
Infrastructură tehnico-edilitară: ansamblul sistemelor de utilităţi publice destinate
furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice;
Licenţă: act emis de autoritatea de reglementare competentă, în exercitarea
competenţelor partajate cu autorităţile administraţiei publice locale, prin care se
recunosc dreptul şi capacitatea de a furniza/presta un serviciu/o activitate de
utilitate publică în condiţiile legislaţiei aplicabile domeniului reglementat; în
domeniul iluminatului public, licenţa este actul tehnic şi juridic emis de
ANRSC, prin care se recunoaşte calitatea de operator al serviciului de iluminat
public, precum şi capacitatea şi dreptul de a presta acest serviciu;
Obligaţie de serviciu public: orice cerinţă specifică stabilită de către autoritatea
administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară în baza
mandatului primit, pentru a asigura furnizarea/prestarea serviciului de utilităţi
publice, pe care un operator, dacă ar ţine seama de propriile sale interese
17 / 130
comerciale, nu şi le-ar asuma sau nu şi le-ar asuma în aceeaşi măsură sau în
aceleaşi condiţii fără a fi remunerat corespunzător;
Operator de servicii de utilităţi publice, denumit şi operator: persoana juridică de
drept public sau de drept privat cu capital public, privat sau mixt, înregistrată în
România, într-un stat membru al Uniunii Europene ori în alt stat, care asigură
nemijlocit furnizarea/prestarea, în condiţiile reglementărilor în vigoare, a unui
serviciu de utilităţi publice sau a uneia sau mai multor activităţi din sfera
serviciilor de utilităţi publice;
Operator regional: operatorul societate reglementată de Legea societăţilor nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în
continuare, Legea nr. 31/1990), cu capital social integral al unora sau al tuturor
unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare
intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice. Operatorul regional
asigură furnizarea/prestarea serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de
competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, exploatarea sistemelor
de utilităţi publice aferente acestora, precum şi implementarea programelor de
investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării
şi/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor
servicii/activităţi, realizate în comun în cadrul asociaţiei. Operatorul regional se
înfiinţează în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare
intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, fie prin înfiinţarea
unei noi societăţi, fie prin participarea la capitalul social al unuia dintre
operatorii existenţi deţinut de o unitate administrativ-teritorială membră a
asociaţiei de dezvoltare intercomunitară;
SIP: sistem de iluminat public, ce reprezintă ansamblul tehnologic şi funcţional,
amplasat într-o dispunere logică, în scopul realizării unui mediu luminos
confortabil şi/sau funcţional şi/sau estetic, capabil să asigure desfăşurarea în
condiţii optime a activităţii comunităţii locale în care este organizat;
Sistem de utilităţi publice: ansamblul bunurilor mobile şi imobile, dobândite potrivit
legii, constând din terenuri, clădiri, construcţii şi instalaţii tehnologice,
echipamente şi dotări funcţionale, specific unui serviciu de utilităţi publice, prin
ale cărui exploatare şi funcţionare se asigură furnizarea/prestarea serviciului;
bunurile ce compun sistemele de utilităţi publice fac parte din domeniul public
ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt supuse regimului juridic
al proprietăţii publice sau private, potrivit legii;
Stabilirea preţurilor şi tarifelor: operaţiunea de stabilire a structurii şi nivelurilor
preţurilor şi tarifelor iniţiale, după caz, pentru serviciile de utilităţi publice, pe
baza metodologiei de calcul al preţurilor şi tarifelor, elaborată şi aprobată de
autoritatea de reglementare competentă;
UAT: unitate administrativ-teritorială (comună, oraş/municipiu şi judeţ). UAT-urile
sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi
patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale
codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de
18 / 130
trezorerie, precum şi la unităţile bancare. UAT-urile sunt titulare ale drepturilor
şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care
aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din
raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. În justiţie,
UAT-urile sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului
judeţean.
Utilizatori: persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect,
individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii.
3.2. Serviciile comunitare de utilitati publice
Serviciile comunitare de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea activităţilor care
asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public general cu
caracter social ale colectivităţilor locale, cu privire la:
• alimentarea cu apă;
• canalizarea şi epurarea apelor uzate;
• colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
• alimentarea cu energie termică în sistem centralizat;
• salubrizarea localităţilor;
• iluminatul public;
• alimentarea cu gaze naturale;
• transportul public local de călători.
Serviciile de utilităţi publice fac obiectul unor obligaţii specifice de serviciu public
în scopul asigurării unui nivel ridicat al calităţii siguranţei şi accesibilităţii, egalităţii
de tratament, promovării accesului universal şi a drepturilor utilizatorilor şi au
următoarele particularităţi: au caracter economico-social; răspund unor cerinţe şi
necesităţi de interes şi utilitate publică; au caracter tehnico-edilitar; au caracter
permanent şi regim de funcţionare continuu; regimul de funcţionare poate avea
caracteristici de monopol; presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare
adecvate; aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale
sau judeţene; sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă în condiţii care să le permită
să îşi îndeplinească misiunile şi obligaţiile specifice de serviciu public; modalitatea
de gestiune este stabilită prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei
publice locale; sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte";
recuperarea costurilor de exploatare şi de investiţie se face prin preţuri şi tarife sau
taxe şi, după caz, din alocaţii bugetare. Măsura poate implica elemente de natura
ajutorului de stat, situaţie în care autorităţile administraţiei publice locale solicită
avizul Consiliului Concurenţei.
Interesul general al comunităţilor locale este considerat prioritar în organizarea,
funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice, satisfacerea cât mai
completă a cerinţelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, întărirea
coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale, precum şi dezvoltarea
durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale având o însemnătate deosebită.
19 / 130
Organizarea şi funcţionarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să asigure
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public conform următoarelor exigenţe/cerinţe
fundamentale:
• universalitate;
• continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ;
• adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor;
• accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public;
• transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor.
Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice locale sau, după caz, a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca
scop serviciile de utilităţi publice, conform mandatelor acordate acestora prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre.
Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se gestionează cu respectarea
prevederilor legale, potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa
economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora
şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă.
Deosebit de important în organizarea, furnizarea/prestarea şi gestionarea serviciilor
de utilităţi publice este faptul că acestea trebuie să asigure:
• satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor;
• sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;
• protecţia utilizatorilor;
• funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de
rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor,
echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi
şi în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucţiunile de exploatare şi cu
regulamentele serviciilor;
• introducerea unor metode moderne de management;
• introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a strategiilor,
politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi
publice;
• dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului public şi privat al
unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia şi conservarea mediului, în
conformitate cu reglementările specifice în vigoare;
• informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor servicii;
• respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu
concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.
3.3. Serviciul public de iluminat
Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi
publice, desfăşurându-şi activitatea conform Legii nr. 230/2006 a serviciului de
iluminat public. Acesta cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate
publică şi de interes economic şi social general desfăşurate la nivelul unităţilor
20 / 130
administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea
autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării iluminatului public.
Organizarea şi desfăşurarea serviciului de iluminat public trebuie să asigure
satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţilor locale, şi
anume:
• ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii;
• creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor
locale, precum şi a gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale;
• punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi
peisagistice ale localităţilor, precum şi marcarea evenimentelor festive şi a
sărbătorilor legale sau religioase;
• susţinerea şi stimularea dezvoltării economico-sociale a localităţilor;
• funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă
economică a infrastructurii aferente serviciului.
Serviciile de iluminat public cuprind mai multe tipuri de activităţi desfăşurate în
interiorul unităţii adminstrativ-teritoriale (oras, municipiu etc):
a. Iluminat Stradal-Pietonal - iluminatul căilor de acces pietonal
Din punct de vedere al iluminatului pietonal şi al zonelor unde siguranţa pietonilor
este obiectivul principal, activitatile de iluminat trebuie orientate spre a-i ajuta pe
cetăţeni să distingă obstacolele sau alte pericole de pe drum şi să îi identifice pe
ceilalţi trecători care s-ar afla în apropiere. De aceea, atât iluminarea orizontală cât
şi cea verticală sunt importante.
b. Iluminat Stradal-Rutier - iluminatul căilor de circulaţie rutieră
Căile de circulaţie rutieră necesită un nivel destul de ridicat al luminantei şi
utilizarea aparatelor de iluminat cu lămpi de putere mare. Din punct de vedere al
gradului de redare al culorilor acesta prezintă o importanţă mai redusă, în
cornparaţie cu iluminatul zonelor pietonale. Iluminatul public stradal poate fi definit
ca fiind o instalaţie fixă de iluminat destinată să asigure, în timpul perioadelor
nocturne, o buna vizibilitate pentru utilizatorii zonelor publice exterioare de trafic,
cu scopul de a sustine siguranţa şi fluiditatea traficului, precum şi siguranţa publică.
c. Iluminat Arhitectural - Principalele funcţiuni ale iluminatului arhitectural
sunt:
- iluminatul fântânilor arteziene;
- iluminatul zonelor de promenadă;
- iluminatul parcurilor şi grădinilor;
- iluminatul clădirilor şi monumentelor.
Iluminatul arhitectural trebuie să îndeplineasca condiţiile prevăzute de normele
luminotehnice, fiziologice, de siguranţă a circulaţiei şi de estetică arhitectonică, în
urrmătoarele condiţii:
- utilizarea ratională a energiei electrice;
- recuperarea costului investiţiilor într-o perioada considerată cât mai
mică;
21 / 130
- reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a elementelor componente
aferente instalaţiilor electrice de iluminat arhitectural
d. Iluminat Ornamental - iluminatul zonelor destinate parcurilor, spaţiilor de
agrement, pieţelor, târgurilor şi altora asemenea;
e. Iluminat Ornamental-Festiv - Iluminatul festiv are un rol pur estetic si nu
prezinta neaparat o necesitate pentru buna derulare a vieţii cetăţenilor.
Totuşi, iluminatul festiv are un rol important în marcarea anumitor
evenimente sau sărbatori specifice cornunitatii (sărbătorile Pascale,
Crăciunul, zilele oraşului etc.).
Serviciul de iluminat public se realizează prin intermediul unui ansamblu tehnologic
şi funcţional, alcătuit din construcţii, instalaţii şi echipamente specifice, denumit
sistem de iluminat public.
Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul tehnologic şi funcţional,
amplasat într-o dispunere logică, în scopul realizării unui mediu luminos confortabil
şi/sau funcţional şi/sau estetic, capabil să asigure desfăşurarea în condiţii optime a
activităţii comunităţii locale în care este organizat. El este alcătuit din construcţii,
instalaţii şi echipamente specifice:
• linii electrice de joasă tensiune, subterane sau aeriene;
• corpuri de iluminat, console şi accesorii;
• puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere;
• echipamente de comandă, automatizare şi măsurare;
• fundaţii, elemente de susţinere a liniilor, instalaţii de legare la pământ,
conductoare, izolatoare, cleme, armături, utilizate pentru iluminatul public.
4. Reglementări aplicabile în domeniul iluminatului public
Înfiinţarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanţarea, monitorizarea şi
controlul funcţionării serviciului de iluminat public în comune, oraşe şi municipii
sunt reglementate prin Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public
(denumită, în continuare, Legea nr. 230/2006).
Serviciul de iluminat face parte din sfera serviciilor de utilităţi publice, aşa cum
acestea sunt definite în Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi
publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în
continuare, Legea nr. 51/2006).
Totodată, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilităţi Publice, în calitate de reglementator, a emis:
• Ordinul nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire,
ajustare sau modificare a valorii activităţilor serviciului de iluminat public;
22 / 130
• Ordinul nr. 93/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru privind folosirea
infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electrice pentru realizarea
serviciului de iluminat public13;
• Ordinul nr. 86/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de
iluminat public;
• Ordinul nr. 87/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al
serviciului de iluminat public.
Acordarea licenţelor pentru serviciul de iluminat public se face în condiţiile
prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului
privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice.
4.1. Autorităţi de reglementare
Potrivit prevederilor cadrului primar de reglementare, competenţele şi atribuţiile de
reglementare a pieţei serviciului de iluminat public sunt partajate, după cum
urmează:
a. ANRSC – eliberează licenţe, elaborează metodologii şi regulamente-cadru
pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare
(inclusiv serviciul de iluminat public) şi pentru piaţa acestor servicii şi
monitorizează modul de respectare şi implementare a legislaţiei aplicabile
acestor Servicii. A.N.R.S.C. are următoarele competenţe şi atribuţii privind
serviciile de utilităţi publice din sfera sa de reglementare14:
- elaborează şi stabileşte reglementări sectoriale de nivel terţiar cu caracter
obligatoriu;
- acordă, modifică, suspendă sau retrage licenţele ori autorizaţiile, după caz;
- avizează/aprobă stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor
pentru serviciile de utilităţi publice, atunci când/dacă aceste avize/aprobări
sunt prevăzute prin legile speciale;
- avizează proiectele de acte normative elaborate şi promovate de alte
autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu impact asupra domeniului
său de activitate;
- organizează sistemul informaţional de culegere, prelucrare şi sinteză a
datelor cu privire la serviciile de utilităţi publice din sfera sa de reglementare,
la infrastructura tehnico-edilitară aferentă acestora, precum şi la activitatea
operatorilor;
- întocmeşte şi gestionează baza de date necesară desfăşurării activităţii proprii
şi pentru furnizarea de informaţii Guvernului, ministerelor sau altor autorităţi
centrale şi locale interesate;
- monitorizează îndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice locale
sau, după caz, de către operatori a obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) şi
(7), aplică sancţiunile contravenţionale în cazul nerespectării acestora; 13 Acelasi Contract-cadru a fost aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
(A.N.R.E.) prin Ordinul nr. 5/2007. 14 Art. 20 alin.(1) din Legea nr. 51/2006.
23 / 130
- organizează sistemul de monitorizare, evaluare şi control în teritoriu privind
modul de aplicare a prevederilor prezentei legi şi a legislaţiei sectoriale
specifice fiecărui serviciu;
- monitorizează aplicarea şi respectarea de către operatori şi autorităţile
administraţiei publice locale a legislaţiei primare din domeniu, a
reglementărilor emise în aplicarea acesteia, a sistemului de preţuri şi tarife în
vigoare şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării acestora;
- monitorizează respectarea şi îndeplinirea de către operatori a obligaţiilor şi
măsurilor stabilite în condiţiile de emitere sau de menţinere a licenţei ori
autorizaţiei;
- sesizează Consiliul Concurenţei ori de câte ori constată nerespectarea
reglementărilor cu privire la concurenţă şi a celor din domeniul ajutorului de
stat;
- propune autorităţilor administraţiei publice locale şi Consiliului Concurenţei
măsuri pentru restrângerea ariilor în care se manifestă condiţii de monopol,
precum şi pentru prevenirea abuzului de poziţie dominantă pe piaţă, în
vederea limitării efectelor caracterului de monopol al serviciilor;
- iniţiază şi organizează programe de instruire şi pregătire profesională în
domeniile de activitate reglementate;
- prezintă anual Guvernului un raport cu privire la serviciile de utilităţi publice
din sfera sa de reglementare şi la activitatea proprie. Raportul se dă
publicităţii;
- colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări în domeniul său
de activitate;
- îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
b. Agenția Națională pentru Achiziții Publice – supraveghează organizarea şi
derularea procedurilor în vederea delegării gestiunii serviciilor de iluminat
public, atribuţiile şi competenţele acestei autorităţi de reglementare centrale
fiind prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2015 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,
respectiv de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi
completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 98/2016), Legea nr.
99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare
(denumită, în continuare, Legea nr. 99/2016), şi Legea nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de Servicii, cu modificările şi
completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 100/2016).
c. Autorităţile administraţiei publice locale (UAT-urile) – deţin competenţă
exclusivă în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi
funcţionarea serviciilor de utilităţi publice la nivelul fiecărei unităţi
administrativ teritoriale, în limitele prevederilor cadrului legal care
reglementează aceste servicii. Aceste competenţe pot fi delegate către
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi
publice, potrivit prevederilor art. 10 din Legea 51/2006.
Conform celor prezentate anterior, serviciul de iluminat public face parte din
categoria serviciilor comunitare de utilităţi publice, beneficiind totodată de un
24 / 130
cadru de reglementare propriu, în speţă, Legea 230/2006. Potrivit prevederilor
art. 8 alin. (1) din Legea 230/2006, serviciul de iluminat public este în
responsabilitatea UAT, care are competenţe exclusive în ceea ce priveşte
înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării
serviciului de iluminat public la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea
sistemelor de iluminat public.
În exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul
administrării şi gestionării serviciului de iluminat public, autorităţile
administraţiei publice locale adoptă hotărâri sau emit dispoziţii, după caz,
privitoare la15:
- aprobarea programelor de dezvoltare, reabilitare, extindere şi modernizare a
sistemelor de iluminat public existente, precum şi a programelor de înfiinţare
a unor noi reţele de iluminat public;
- coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul
realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu programele de
dezvoltare economico-socială a localităţilor şi de amenajare a teritoriului, de
urbanism şi de mediu;
- aprobarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea şi
modernizarea sistemelor de iluminat public, studii care vor stabili indicatorii
tehnico-economici, vor identifica sursele de finanţare a investiţiilor, precum
şi soluţia optimă din punct de vedere tehnico-economic;
- darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului de iluminat public,
precum şi încredinţarea exploatării bunurilor aparţinând patrimoniului public
sau privat al localităţilor, aferente serviciului, conform prevederilor legale;
- contractarea sau garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor pentru
finanţarea programelor de investiţii şi modernizări ale sistemelor de iluminat
public;
- elaborarea şi aprobarea regulamentului serviciului şi a caietului de sarcini, în
conformitate cu regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru, elaborate de
ANRSC;
- aprobarea taxelor speciale pentru prestarea serviciului de iluminat public, cu
respectarea reglementărilor în vigoare;
- rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii serviciului pentru
încălcarea repetată a clauzelor acestora şi pentru nerespectarea indicatorilor
de performanţă a serviciului.
d. Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) - are
rolul de a reglementa, monitoriza şi controla funcţionarea sectorului energiei şi
pieţelor energiei electrice şi gazelor naturale în condiţii de concurenţă,
transparenţă, eficienţă şi protecţie a consumatorilor, precum şi de a
implementa şi monitoriza măsurile de eficienţă energetică la nivel naţional şi
de a promova utilizarea la consumatorii finali a surselor regenerabile de
energie.
15 Art. 10 din Legea nr. 230/2006.
25 / 130
Prin ordin comun al preşedinţilor ANRE şi ANRSC a fost aprobat un Contract-
cadru privind folosirea infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei
electrice pentru realizarea serviciului de iluminat public. Astfel, pe baza unui
contract încheiat între autorităţile administraţiei publice locale şi proprietarul
sistemului de distribuţie a energiei electrice, serviciul de iluminat public poate
utiliza şi elemente ale sistemului de distribuţie al energiei electrice, caz in care
aceste elemente nu intră în cadrul sistemului de iluminat public. În acest caz
autorităţile administraţiei publice locale au drept de folosinţă cu titlu gratuit
asupra infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electrice utilizate
pentru iluminatul public, pe toată durata existenţei acestora.
4.2. Legislaţia aferentă domeniului
Conform celor prezentate anterior, organizarea, funcţionarea şi exploatarea
serviciului de iluminat public (SIP), se fac în condiţiile prevăzute de legea
serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea nr. 51/2006) cât şi a legii specifice
iluminatului public (Legea nr. 230/2006).
Sistemul de iluminat public destinat exclusiv prestării serviciului de iluminat public
este parte componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-
teritoriale care aparţin proprietăţii publice a acestora. În cazul în care serviciul de
iluminat public se realizează utilizând elemente ale sistemului de distribuţie a
energiei electrice, autorităţile administraţiei publice locale au drept de folosinţă cu
titlu gratuit asupra infrastructurii sistemului, pe toată durata existenţei acesteia, pe
baza unui contract încheiat între autorităţile administraţiei publice locale şi
proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice. Prin acest contract se
reglementează toate aspectele cu privire la asigurarea condiţiilor pentru prestarea
serviciului de iluminat public, cu respectarea echitabilă a drepturilor şi obligaţiilor
tuturor părţilor implicate.
Sistemele de iluminat public se amplasează, de regulă, pe terenuri aparţinând
domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
➢ Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
funcţionării serviciului de iluminat public
Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării
serviciului de iluminat public la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de
iluminat public intră în competenţa exclusivă a autorităţilor administraţiei publice
locale.
Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure gestiunea serviciului de
iluminat public pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică şi managerială,
având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului,
stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii, respectiv prin hotărârea de dare în
administrare, în cazul gestiunii directe.
26 / 130
Activităţile specifice serviciului de iluminat public se organizează şi se desfăşoară
în conformitate cu prevederile regulamentului propriu al serviciului de iluminat
public şi ale caietului de sarcini, elaborate şi aprobate de consiliile locale, de
Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţiile de dezvoltare
comunitară, după caz, în baza regulamentului-cadru al serviciului de iluminat public
şi a caietului de sarcini-cadru, elaborate de ANRSC.
Elaborarea şi aprobarea strategiilor locale de dezvoltare a serviciului de iluminat
public, a programelor de investiţii privind dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii tehnico-edilitare aferente, a regulamentului propriu al serviciului, a
caietului de sarcini, alegerea modalităţii de gestiune, precum şi a criteriilor şi
procedurilor de delegare a gestiunii intră în competenţa exclusivă a consiliilor
locale, a asociaţiilor de dezvoltare comunitară sau a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, după caz.
Alegerea formei de gestiune a serviciului de iluminat public se face prin hotărâre a
consiliilor locale, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a asociaţiilor
de dezvoltare comunitară, după caz, aceasta putând fi realizată fie prin modalitatea
gestiunii directă, fie prin modalitatea gestiunii delegate.
Indiferent de forma de gestiune adoptată, în virtutea competenţelor şi atribuţiilor ce
le revin potrivit legii, autorităţile administraţiei publice locale păstrează dreptul de a
aproba, a supraveghea şi a controla, după caz:
- modul de fundamentare a tarifelor şi respectarea metodologiei de stabilire,
ajustare sau de modificare a acestora, emise de ANRSC;
- modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori şi
activităţile desfăşurate de aceştia;
- calitatea şi eficienţa serviciului prestat, corespunzător indicatorilor de
performanţă a serviciului, stabiliţi conform legii;
- modul de administrare, de exploatare, de conservare şi de menţinere în
funcţiune, dezvoltarea şi/sau modernizarea sistemului de iluminat public.
Gestiunea la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau al asociaţiilor de
dezvoltare comunitară a serviciului de iluminat public, respectiv exploatarea şi
funcţionarea infrastructurii aferente, se organizează astfel încât să asigure
respectarea indicatorilor de performanţă, a nivelurilor de iluminare şi luminanţă
prevăzute de normativele specifice domeniului şi ţinând seama de următoarele:
- mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale
localităţilor;
- starea sistemului de iluminat public existent;
- posibilităţile locale de finanţare a exploatării, întreţinerii şi dezvoltării
serviciului şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente.
➢ Operatorii şi utilizatorii serviciului de iluminat public
Au calitatea de operatori ai serviciului de iluminat public prestatorii care îşi
desfăşoară activitatea în baza licenţei eliberate în condiţiile legii de ANRSC.
Operatorii din ţările Uniunii Europene care deţin licenţe în ţările de origine,
27 / 130
recunoscute de ANRSC, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi operatorii autohtoni,
pe toată durata de valabilitate a licenţelor.
Operatorii serviciului de iluminat public au mai multe obligaţii, printre care şi:
- să gestioneze serviciul de iluminat public pe criterii de competitivitate şi
eficienţă economică;
- să promoveze dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea eficientă a
infrastructurii aferente serviciului de iluminat public;
- să respecte sarcinile asumate potrivit contractului de delegare a gestiunii
serviciului sau pe cele stabilite prin hotărârea de dare în administrare, după
caz;
- să asigure respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului de iluminat
public, stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale în regulamentul
serviciului, anexat la hotărârea de dare în administrare sau la contractul de
delegare a gestiunii, după caz;
- să pună în aplicare metode performante de management, care să conducă la
reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor
concurenţiale impuse de normele legale în vigoare privind achiziţiile de
lucrări sau de bunuri;
- să asigure finanţarea pregătirii profesionale a propriilor salariaţi.
Utilizatorii serviciului de iluminat public sunt fie autorităţile administraţiei publice
locale, fie asociaţiile de dezvoltare comunitară constituite cu acest scop.
Beneficiarii serviciului de iluminat public sunt comunităţile locale în ansamblul lor
sau, în cazul unei asociaţii de dezvoltare comunitară, comunităţile locale
componente.
Autorităţile administraţiei publice locale, în calitate de reprezentante ale
comunităţilor locale şi de semnatare ale contractelor de delegare a gestiunii, sunt
responsabile de asigurarea serviciului de iluminat public, de respectarea
regulamentului serviciului şi a prevederilor legislaţiei specifice.
➢ Verificarea activităţii operatorilor
În raport cu operatorii, autorităţile administraţiei publice locale au mai multe
drepturi, precum:
- să aplice clauzele sancţionatorii, în cazul în care operatorul nu respectă
prevederile hotărârii de dare în administrare sau ale contractului de delegare
a gestiunii, după caz, inclusiv prevederile din regulamentul serviciului şi din
caietul de sarcini anexate la acestea;
- să verifice respectarea clauzelor de administrare, întreţinere şi predare a
bunurilor publice sau private afectate serviciului.
Contractele de delegare a gestiunii serviciului se reziliază şi în cazul retragerii
licenţei de operare. Părţile pot să prevadă în contracte şi alte clauze de reziliere.
28 / 130
➢ Răspunderea
Încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 230/2006 atrage răspunderea disciplinară,
patrimonială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. Autorităţile
administraţiei publice locale au dreptul să sancţioneze operatorul serviciului de
iluminat public în cazul în care acesta nu prestează serviciul la nivelul indicatorilor
de performanţă stabiliţi în hotărârea de atribuire a contractului de delegare a
gestiunii sau în hotărârea de dare în administrare, prin:
a) aplicarea unor penalizări corespunzătoare prejudiciilor aduse utilizatorilor sau
suficient de mari pentru a determina operatorul să remedieze deficienţele
constatate; penalizările vor fi precizate în contractul de delegare a gestiunii, în
hotărârea de dare în administrare sau în regulamentul serviciului, după caz;
b) solicitarea adresată autorităţii de reglementare competente de a suspenda,
retrage sau anula licenţele de operare;
c) revocarea hotărârii prin care s-a aprobat delegarea gestiunii şi rezilierea
contractului de delegare a gestiunii serviciului dacă, timp de 12 luni de la
încheierea acestuia, se constată încălcarea repetată a obligaţiilor contractuale.
Legea nr. 230/2006 prevede anumite contravenţii, ce se sancţionează cu amendă,
inclusiv pentru:
- atribuirea de către primar a unui contract de delegare a gestiunii serviciului
de iluminat public fără respectarea procedurilor legale;
- darea în administrare de către primar a serviciului de iluminat public unui
prestator fără licenţă de operare, respectiv încheierea contractului de delegare
a gestiunii serviciului cu un prestator fără licenţă de operare;
- neurmărirea de către primar a întocmirii regulamentului propriu al
serviciului, în termen de 90 de zile de la aprobarea regulamentului-cadru al
serviciului.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea 230/2006 se
fac de către reprezentanţi împuterniciţi ai ministrului administraţiei şi internelor şi ai
preşedinţilor ANRSC şi ANRE, de către primarii comunelor, oraşelor şi
municipiilor, de către primarul general al Municipiului Bucureşti, după caz, şi de
persoanele împuternicite de aceştia, conform competenţelor acestora.
Prin Legea nr. 51/2006 sunt stabilite şi alte contravenţii, ce se sancţionează cu
amendă, precum:
- refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la dispozitivele de
măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului, înregistrării
consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;
- nerespectarea de către utilizatori a termenelor pentru încheierea acţiunii de
contorizare individuală la nivel de apartament;
- întârzierea nejustificată a operatorilor de a branşa/racorda noi utilizatori,
precum şi impunerea unor soluţii de branşare/racordare inadecvate din punct
de vedere tehnico-economic şi neconforme actelor normative în vigoare şi
reglementărilor stabilite de autorităţile naţionale de reglementare
competente;
- sistarea nejustificată a serviciului sau refuzul de a realimenta utilizatorii după
achitarea la zi a debitelor restante.
29 / 130
- încălcarea de către operatori a prevederilor reglementărilor tehnice şi/sau
comerciale, inclusiv a reglementărilor-cadru ale serviciilor de utilităţi publice
stabilite de autorităţile de reglementare competente, precum şi nerespectarea
condiţiilor asociate licenţelor;
- refuzul operatorilor de a pune la dispoziţia autorităţilor de reglementare
competente datele şi/sau informaţiile solicitate ori furnizarea incorectă şi
incompletă de date şi/sau informaţii necesare desfăşurării activităţii acestora;
- furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice în afara parametrilor
tehnici şi/sau calitativi adoptaţi prin contractul de furnizare/prestare ori a
celor stabiliţi prin normele tehnice şi/sau comerciale adoptate de autoritatea
de reglementare competentă;
- refuzul operatorilor de a se supune controlului şi de a permite verificările şi
inspecţiile prevăzute prin reglementări sau dispuse de autoritatea de
reglementare competentă, precum şi obstrucţionarea acesteia în îndeplinirea
atribuţiilor sale;
- practicarea unor preţuri şi/sau tarife neaprobate sau mai mari decât cele
aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice sau de
autoritatea de reglementare competentă, după caz, în baza metodologiilor
stabilite de autorităţile de reglementare competente;
- încheierea de către autorităţile contractante a contractelor de delegare a
gestiunii serviciilor de utilităţi publice fără respectarea prevederilor Legii
51/2006 şi/sau a legislaţiei specifice fiecărui serviciu;
- nerespectarea de către unităţile administrativ-teritoriale sau de către
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de
utilităţi publice a dispoziţiilor Legii nr. 51/2006 şi a celorlalte reglementări
specifice serviciilor de utilităţi publice ori neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare a măsurilor dispuse de autorităţile de reglementare
competente.
Constatarea acestui tip de contravenţii şi aplicarea sancţiunilor se face de
reprezentanţi împuterniciţi ai ministrului afacerilor interne, ministrului dezvoltării
regionale şi administraţiei publice, ai ministrului finanţelor publice, ai preşedinţilor
ANRSC, ANRE, ai Gărzii Naţionale de Mediu din subordinea Ministerului
Mediului, Apelor şi Pădurilor, ai preşedinţilor consiliilor judeţene, ai primarilor sau,
după caz, ai preşedinţilor asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop
serviciile de utilităţi publice, în temeiul mandatului ce le-a fost acordat de unităţile
administrativ-teritoriale membre.
➢ Regimul bunurilor
Autorităţile administraţiei publice locale au competenţă exclusivă in ceea ce
priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea, reabilitarea şi exploatarea bunurilor
proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale care compun
sistemele de utilităţi publice.
30 / 130
Sistemele de utilităţi publice sau părţile componente ale acestora, realizate în comun
prin programe de investiţii noi realizate în cadrul unei asociaţii de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, aparţin
proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se înregistrează
în patrimoniul acestora conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind bunurile
proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza următoarelor
criterii:
a. bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unităţi administrativ-
teritoriale, pe care o şi deservesc, aparţin domeniului public al acesteia;
b. bunurile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale şi/sau
care deservesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale aparţin
domeniului public al judeţului, dacă toate unităţile administrativ-teritoriale
implicate sunt situate în acelaşi judeţ şi judeţul este membru al asociaţiei;
c. pentru bunurile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale
şi/sau care deservesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale, apartenenţa
acestora se stabileşte de către adunarea generală a asociaţiei şi este
prevăzută în contractul de delegare a gestiunii, dacă aceste unităţi
administrativ-teritoriale sunt situate în judeţe diferite sau dacă judeţul nu
este membru.
Bunurile ce compun sistemele de utilităţi publice prin intermediul cărora sunt
furnizate/prestate serviciile de utilităţi publice pot fi fie date în administrare şi
exploatate în baza hotărârii de dare în administrare, fie puse la dispoziţie şi
exploatate în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului.
În cazul gestiunii delegate, punerea la dispoziţie a sistemelor de utilităţi publice,
utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor şi/sau activităţilor care fac obiectul
delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a gestiunii. Aceste
sisteme se transmit operatorilor/operatorilor regionali spre administrare şi
exploatare pe perioada delegării gestiunii, odată cu gestiunea propriu-zisă a
serviciilor şi/sau a activităţilor delegate, în baza contractului de delegare a gestiunii.
Astfel, contractul de delegare a gestiunii va conţine prevederi cu privire la condiţiile
de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice cauză a
contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investiţiile
realizate, şi va fi însoţit în mod obligatoriu de anexe ce conţin inventarul bunurilor
mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-
teritoriale, aferente serviciului, procesul-verbal de predare-preluare a acestor bunuri.
Potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006, bunurile proprietate publică din componenţa
sistemelor de utilităţi publice în patrimoniul operatorilor, indiferent de modalitatea
de gestiune a serviciului sau de organizarea, forma de proprietate, natura capitalului
ori ţara de origine a operatorilor nu pot fi aduse ca aport la capitalul social al
societăţilor înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau ca participare
la constituirea unor societăţi cu capital mixt şi nu pot constitui garanţii pentru
creditele bancare contractate de autorităţile administraţiei publice locale sau de
operatori, fiind inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.
31 / 130
Bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale utilizate pentru
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice pot fi date în administrare sau pot
fi concesionate operatorilor în conformitate cu prevederile legale.
Bunurile proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale utilizate pentru
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice pot fi date în administrare,
concesionate sau trecute în proprietatea operatorilor, cu respectarea dispoziţiilor
legale în vigoare.
Bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiţii impuse
prin contractul de delegare a gestiunii constituie bunuri de retur care revin de drept,
la expirarea contractului, gratuit şi libere de orice sarcini, unităţilor administrativ-
teritoriale şi sunt integrate domeniului public al acestora.
Bunurile realizate în cadrul programelor de investiţii ale unităţilor administrativ-
teritoriale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, dacă sunt
finanţate din fonduri publice, sau revin în proprietatea publică a acestora, ca bunuri
de retur, dacă au fost realizate cu finanţare privată în cadrul unor programe de
investiţii asumate de operator prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, la
expirarea acestuia.
Potrivit art. 22 alin. (2) din Legea 230/2006, pe durata derulării contractului de
delegare a gestiunii, bunurile mobile sau imobile aparţinând domeniului public ori
privat al unităţilor administrativ-teritoriale, utilizate pentru realizarea serviciului, se
concesionează operatorului căruia i s-a atribuit contractul de delegare a gestiunii.
Cu toate acestea, potrivit art.11 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 54/2006 privind
regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările şi
completările ulterioare, în măsura în care, după întocmirea studiului de oportunitate,
se constată că exploatarea bunului ce va face obiectul concesionării implică în mod
necesar şi executarea unor lucrări şi/sau prestarea unor servicii, concedentul are
obligaţia ca, în funcţie de scopul urmărit şi de activităţile desfăşurate, să califice
natura contractului potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
➢ Atribuirea contractelor
Atribuirea contractelor de delegare se poate face:
− prin gestiune directă (atribuire directă):
o către un serviciu cu personalitate juridică aflat în subordinea
consiliului local/judeţean, prin hotărâre de dare în administrare;
o către o societate comercială controlată de unitatea administrativ-
teritorială, prin contract de delegare a gestiunii;
− prin gestiune delegată16:
o către o societate comercială, cu capital social privat, mixt sau public17,
prin contract de delegare a gestiunii.
16 Procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte, după caz, în baza prevederilor
Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016
privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.
32 / 130
➢ Contractul de delegare a gestiunii
Pot face obiectul contractelor de delegare a gestiunii activităţile de operare propriu-
zisă (gestionare, administrare, exploatare, întreţinere), precum şi activităţile de
pregătire, finanţare şi realizare a investiţiilor din infrastructura aferentă serviciului
de iluminat public.
Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi, atât în
cazul gestiunii directe cât şi în cazul gestiunii delegate:
- contract de concesiune de servicii, sau
- contract de achiziţie publică de servicii.
Contractul de delegare a gestiunii pentru serviciul de iluminat public cuprinde în
mod obligatoriu clauze referitoare la:
a) denumirea părţilor contractante;
b) obiectul contractului;
c) durata contractului;
d) aria teritorială pe care vor fi prestate serviciile;
e) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante cu privire la
furnizarea/prestarea serviciului şi la sistemul de utilităţi publice aferent,
inclusiv conţinutul şi durata obligaţiilor de serviciu public;
f) modul de repartizare a riscurilor între părţi, în cazul contractelor de
concesiune;
g) natura oricăror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;
h) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la investiţii/programele de
investiţii, precum reabilitări, modernizări, obiective noi, extinderi, inclusiv
modul de finanţare a acestora;
i) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului şi
modul de monitorizare şi evaluare a îndeplinirii acestora;
j) preţurile/tarifele pe care delegatul are dreptul să le practice la data începerii
furnizării/prestării serviciului, precum şi regulile, principiile şi/sau
formulele de ajustare şi modificare a acestora;
k) compensaţia pentru obligaţiile de serviciu public în sarcina delegatului,
dacă este cazul, cu indicarea parametrilor de calcul, control şi revizuire a
compensaţiei, precum şi modalităţile de evitare şi recuperare a oricărei
supracompensaţii;
l) modul de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct
utilizatorilor şi/sau delegatarului, după caz;
m) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; la stabilirea nivelului
redevenţei, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea
calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate
publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea
serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al
populaţiei Nivelul redevenţei se stabileşte în mod transparent şi
nediscriminatoriu pentru toţi potenţialii operatori de servicii de utilităţi
publice, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul;
17 În condiţiile art. 29 alin (5) din Legea nr. 51/2006.
33 / 130
n) garanţia de bună execuţie a contractului, cu indicarea valorii, modului de
constituire şi de executare a acesteia;
o) răspunderea contractuală;
p) forţa majoră;
q) condiţiile de revizuire a clauzelor contractuale;
r) condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din
orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor
rezultate din investiţiile realizate;
s) menţinerea echilibrului contractual;
t) cazurile de încetare şi condiţiile de reziliere a contractului de delegare a
gestiunii;
u) forţa de muncă;
v) alte clauze convenite de părţi, după caz.
Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit în mod obligatoriu de următoarele
anexe:
i. caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;
ii. regulamentul serviciului;
iii. inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a
unităţilor administrativ-teritoriale, aferente serviciului;
iv. procesul-verbal de predare-preluare a respectivelor bunuri;
v. indicatori tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional.
Cesiunea sau novaţia contractului de delegare a gestiunii este posibilă numai în
cazul divizării, fuzionării ori înfiinţării unei filiale a operatorului, cu respectarea
condiţiilor contractuale iniţiale şi cu aprobarea autorităţilor deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale.
Subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor activităţi
din sfera serviciului de utilităţi publice este interzisă. Subcontractarea de lucrări sau
servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau mai multor
activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice delegat/delegată, se face numai în
condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.
➢ Modul de finanţare
În vederea asigurării continuităţii serviciului de iluminat public, autorităţile
administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare comunitară, au
responsabilitatea planificării şi urmăririi lucrărilor de investiţii necesare asigurării
funcţionării sistemului în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin
prescripţiile tehnice; în acest scop se vor întocmi programe de investiţii bazate pe
planificarea multianuală a investiţiilor şi ţinându-se seama de etapele procesului
bugetar, în conformitate cu reglementările legale.
Cuantumul şi regimul taxelor speciale necesare asigurării finanţării serviciului de
iluminat public se stabilesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Structura şi nivelul taxelor speciale vor fi stabilite astfel încât:
• să acopere costul efectiv al prestării serviciului;
34 / 130
• să asigure prestarea serviciului de iluminat public la nivelurile de calitate şi
indicatorii de performanţă stabiliţi de consiliile locale prin caietul de sarcini,
regulamentul serviciului de iluminat public şi prin contractele de delegare a
gestiunii, după caz;
• să asigure realizarea unui raport calitate-cost cât mai bun pentru serviciul de
iluminat public prestat pe perioada angajată şi asigurarea unui echilibru între
riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante;
• să asigure întreţinerea şi exploatarea eficientă a bunurilor aparţinând
domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, afectate
serviciului de iluminat public;
• să încurajeze investiţiile de capital;
• să respecte şi să asigure autonomia financiară a operatorului.
Finanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi de exploatare a serviciului de
iluminat public se asigură din veniturile proprii ale operatorilor, venituri ce provin
din: alocaţii bugetare (în cazul gestiunii directe) sau încasarea de la autorităţile
administraţiei publice locale, în calitate de reprezentante ale comunităţilor locale
beneficiare ale serviciului de iluminat public, a sumelor reprezentând
contravaloarea serviciului prestat (în cazul gestiunii delegate).
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, obiectivele de investiţii publice
specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi publice, ce
implică fonduri de la bugetele locale, transferuri de la bugetul de stat sau fonduri
comunitare, promovate de autorităţile administraţiei publice locale ori, după caz, de
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, se
nominalizează în listele anuale de investiţii anexate la bugetele locale, respectiv ale
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de
utilităţi publice, după caz, şi se aprobă odată cu acestea prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, ale adunărilor
generale ale asociaţiilor respective. Aceste obiective de investiţii, se realizează cu
respectarea prevederilor legale în vigoare privind elaborarea, avizarea şi aprobarea
documentaţiilor de execuţie, a prevederilor legale în vigoare privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, precum şi a documentaţiilor de urbanism şi
amenajarea teritoriului aprobate conform legii.
4.3. Modul de funcţionare a pieţei
Aşa cum s-a arătat mai sus, serviciul de iluminat face parte din categoria serviciilor
comunitare de utilităţi publice, beneficiind totodată de un cadru de reglementare
propriu, în speţă, Legea nr. 230/2006. Potrivit prevederilor legale, serviciul public
de iluminat al localităţilor este în responsabilitatea UAT/ADI, care are competenţe
exclusive în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea, coordonarea şi
atribuirea acestui serviciu. Consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare şi
funcţionare pe termen mediu şi lung a acestui serviciu, ţinând seama de planurile de
35 / 130
urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-
teritoriale.
Delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice este acţiunea prin care o unitate
administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor operatori, în condiţiile
prezentei legi, furnizarea/prestarea unui serviciu ori a unei activităţi din sfera
serviciilor de utilităţi publice a cărui/cărei răspundere o are. Delegarea gestiunii unui
serviciu/unei activităţi de utilităţi publice implică operarea propriu-zisă a
serviciului/activităţii, punerea la dispoziţie a sistemului de utilităţi publice aferent
serviciului/activităţii delegat/delegate, precum şi dreptul şi obligaţia operatorului de
a administra şi exploata sistemul de utilităţi publice respectiv. Delegarea gestiunii
poate fi efectuată şi de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop
serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-
teritoriale membre, în baza unui mandat special acordat de acestea.
Serviciul de iluminat public se deleagă, aşa cum s-a menţionat mai sus, fie prin
modalitatea gestiunii directe, fie prin modalitatea gestiunii delegate.
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune
a serviciilor de utilităţi publice (gestiune directă sau delegată) se stabileşte prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în baza
unui studiu de oportunitate, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea
asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă
ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea
sistemelor de utilităţi publice.
➢ Gestiunea directă
Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative şi
executive, în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, îşi
asumă şi exercită nemijlocit toate competenţele şi responsabilităţile ce le revin
potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice,
respectiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice
aferente acestora.
Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau
privat, fără aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii
nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi Legii nr. 100/2016 privind concesiunile
de lucrări şi concesiunile de servicii, care pot fi:
• servicii publice de interes local sau judeţean, specializate, cu
personalitate juridică, înfiinţate şi organizate în subordinea consiliilor
locale sau consiliilor judeţene, după caz, prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;
• societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral
al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.
Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz,
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi
36 / 130
publice, în baza mandatului primit, pot încredinţa unui operator de drept privat
gestiunea serviciilor de utilităţi publice sau a uneia ori mai multor activităţi din sfera
acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu
respectarea următoarelor condiţii cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data
atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât şi pe toată durata acestui contract:
- unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în calitate
de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau,
după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic
al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al
consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă
asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului
regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe
care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;
- operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfăşoară exclusiv
activităţi din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice destinate
satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de
competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei,
respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a încredinţat gestiunea
serviciului;
- capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în
totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv
de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul
social al operatorului regional/operatorului este exclusă.
Serviciile de utilităţi publice pot fi furnizate/prestate şi de regii autonome de interes
local sau judeţean, reglementate de Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea
unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu
modificările ulterioare, numai dacă acestea mai au în derulare proiecte de investiţii
cofinanţate din fonduri europene, până la finalizarea acestora.
Operatorii organizaţi ca servicii publice de interes local sau judeţean, cu
personalitate juridică, sunt subiecte juridice de drept fiscal, sunt titulari ai codului
unic de înregistrare fiscală şi ai conturilor deschise la unităţile teritoriale ale
trezoreriei sau la unităţile bancare şi întocmesc, în condiţiile legii, buget de venituri
şi cheltuieli şi situaţii financiare anuale. Aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza
unei hotărâri de dare în administrare care trebuie să conţină prevederi detaliate şi
complete privind atribuţiile şi responsabilităţile acestora cu privire la
furnizarea/prestarea serviciului şi operarea sistemului de utilităţi publice aferent şi,
totodată, se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament de organizare şi
funcţionare aprobat de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor serviciilor publice de interes
local sau judeţean cu personalitate juridică, care gestionează servicii de utilităţi
publice, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Disponibilităţile
provenite din fonduri externe nerambursabile sau din împrumuturi destinate
37 / 130
cofinanţării acestora se administrează şi se utilizează potrivit acordurilor de
finanţare încheiate.
Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune directă, societăţi
comerciale cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, se
organizează şi funcţionează pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare
aprobat de către consiliul de administraţie al acestora.
Potrivit prevederilor art. 32 alin. (3) teza a III-a din Legea nr. 51/2006, în cazul
gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia celor care
sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca,
periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a
serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după
caz.
➢ Obţinerea avizului Consiliului Concurenţei pentru atribuirea directă a
contractelor de delegare
În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Legea nr. 51/200618, contractele de delegare
a gestiunii vor putea fi atribuite direct doar după obţinerea avizului Consiliului
Concurenţei cu privire la respectarea prevederilor specifice din domeniul
concurenţei şi al ajutorului de stat.
Astfel, înainte de a atribui direct un contract de delegare a gestiunii serviciului
public de iluminat, unitatea administrativ-teritorială sau asociaţia de dezvoltare
intercomunitară ce face atribuirea va trebui să notifice autoritatea de concurenţă.
Documentele sunt transmise în formă de proiect, actele administrative prin care se
deleagă gestiunea urmând să fie aprobate de catre consiliile locale doar după
obţinerea avizului Consiliului Concurenţei.
Trebuie subliniat faptul că, în conformitate cu prevederile exprese ale art. 52 din
Legea nr. 51/2006, se notifică autorităţii de concurenţă doar intenţia de a atribui
direct serviciul public de iluminat către societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990,
controlate de UAT-uri.
Elementele pe care autoritatea de concurenţă le ia în considerare atunci când
analizează compatibilitatea măsurii de atribuire directă cu prevederile specifice din
domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat sunt, în principal, următoarele:
- tipul serviciului delegat (piaţa pe care urmează să activeze operatorul);
- exclusivităţile acordate (să nu depăşească ceea ce este necesar pentru
furnizarea serviciului de utilitate publică în discuţie);
- controlul asupra operatorului;
- durata contractului;
- separarea funcţiei de reglementare de funcţia de operare (mai exact, nici prin
contractul de delegare şi nici printr-un alt act, nu trebuie să i se transmită
operatorului posibilitatea de autoreglementare).
18 Astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile art. 1 pct. 86 din Legea 225/2016.
38 / 130
De asemenea, pentru analiza din punct de vedere al legislaţiei în domeniul ajutorului
de stat, în vederea emiterii avizului prevăzut la art. 52 din Legea nr. 51/2006, au
relevanţă, pe lângă cele de mai sus, şi următoarele:
- fundamentarea necesității adoptării măsurii de atribuire directă a contractelor
de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi publice propriului operator de
drept privat;
- potențialele măsuri de natura ajutorului de stat, modul de acordare a acestora,
cuantumul și încadrarea acestora în prevederile și condițiile legislației din
domeniul ajutorului de stat;
- o analiză comparativă a costurilor pe care le-ar suporta autoritatea publică în
cazul încredințării serviciului public către propriul operator versus selectarea
unui operator prin procedură competitivă, deschisă, transparentă,
necondiționată și nediscriminatorie;
- impunerea, de către furnizor către beneficiar, a obligației de păstrare a unor
evidențe contabile distincte pentru activitatea aferentă prestării serviciului
public în cauză, față de alte activități desfășurate de operator.
În plus, autoritatea de concurenţă analizează documentele contractuale pentru a
identifica eventuale clauze ce pot afecta concurenţa, precum:
- clauze care pot conduce la prelungirea perioadei de încredințare a seviciului
peste termenul limită prevăzut în contractul prin care se deleagă gestiunea
serviciului public;
- clauze contractuale care pot permite operatorului să își extindă drepturile
exclusive acordate în afara celor aferente serviciului respectiv, pe alte pieţe
sau în alte zone geografice;
- clauze contractuale care pot permite operatorului să utilizeze eventualele
compensații acordate în alte activități decât pentru desfășurarea serviciului
încredințat;
- clauze contractuale care pot permite operatorului să utilizeze bunurile aferente
serviciului, puse la dispoziție de către autoritatea publică locală, pentru alte
activități decât pentru desfășurarea serviciului încredințat, în anumite condiţii;
- clauze care limitează activitatea operatorului mai mult decât este necesar etc.
Atât elementele, cât şi tipul de clauze enumerate (nelimitativ) mai sus vor fi analizate
punctual şi, în funcţie de condiţiile existente efectiv pe piaţă, autoritatea de
concurenţă va lua decizia de a aviza măsura de atribuire sau va putea declanşa o
investigaţie dacă identifică probleme din punct de vedere concurențial și dacă, la
recomandarea autorităţii de concurenţă, autoritatea publică locală nu modifică
documentaţia transmisă iniţial.
Trebuie menţionat şi faptul că, potrivit prevederilor legale incidente19, atribuirea
gestiunii directe a serviciului de iluminat public local către serviciile publice de
interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi
organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz, se
poate realiza doar în baza unei hotărâri de dare în administrare și nu în baza unui
contract de delegare a gestiunii. Prin urmare, în această situație nu mai este aplicabil
19 Art. 23 coroborat cu prevederile art. 28 alin. (5) din Legea nr. 51/2006.
39 / 130
art. 52 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, dar poate fi incident art. 52 alin. (1) din
aceeași lege în cazul în care, pentru prestarea serviciului, autoritatea locală
intenționează să acorde ajutoare de stat.
➢ Gestiunea delegată
Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe
seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor
operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii
privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract,
denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a
serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor
de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia
acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme.
Delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice, respectiv operarea, administrarea
şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente, se poate face pentru toate sau
numai pentru o parte dintre activităţile componente ale serviciilor, pe baza unor
analize tehnico-economice şi de eficienţă a costurilor de operare, concretizate într-
un studiu de oportunitate.
Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat, care
pot fi:
• societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social privat;
• societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social mixt.
Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral public pot
participa la procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor
de utilităţi publice în zona teritorială de competenţă a unităţilor administrativ-
teritoriale care exercită o influenţa dominantă asupra acestora sau în afara acestei
zone dacă operatorul nu are încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit
direct.
În ceea ce priveşte atribuirea contractelor de delegare, Legea 230/2006 conţine
prevederi care nu împiedică concurenţa. Astfel, în art. 22 alin. (6) se prevede
explicit faptul că : ʺExistenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorului,
precum şi indicatorii de performanţă şi nivelul tarifelor aplicate privind prestarea
serviciului în condiţii de calitate şi de cantitate corespunzătoare constituie criteriile
principale pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii. Operatorii nou-
înfiinţaţi pot fi admişi într-o procedură de atribuire a unei delegări de gestiune în
aceleaşi condiţii ca şi societăţile existente.ʺ
➢ Licenţierea
În conformitate cu art. 28 din Legea 230/2006, operatorii licenţiaţi să presteze
serviciul de iluminat public pot participa la procedurile de delegare a gestiunii şi pot
40 / 130
presta serviciul în orice localitate, în mod direct sau prin intermediul unei filiale, pe
baze contractuale, în virtutea principiului liberei concurenţe pe piaţa serviciilor
comunitare de utilităţi publice. Operatorul care prestează mai multe tipuri de
servicii, în una sau mai multe localităţi, are obligaţia să ţină evidenţe şi contabilitate
separate pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte.
Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, constituie contravenţie şi se sancţionează
cu amendă nesolicitarea de către operatori a acordării licenţei, în termen de 90 de
zile de la data aprobării hotărârii de dare în administrare sau, după caz, de la data
semnării contractului de delegare a gestiunii.
Acordarea licenţelor se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 şi ale
Hotărârii Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind
acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice. Astfel,
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi
Publice este abilitată, ca autoritate competentă, să acorde, să modifice, să suspende,
să retragă licenţele sau să retragă permisiunea de a presta/furniza
serviciul/activităţile într-o unitate administrativ-teritorială, pentru serviciul public
de iluminat public al localităţilor.
Indiferent de modalitatea de gestiune a serviciilor adoptată la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi de statutul juridic, forma de organizare,
natura capitalului, tipul de proprietate ori ţara de origine din Uniunea Europeană ale
operatorilor, deţinerea licenţei este obligatorie.
În conformitate cu prevederile acestui Regulament, pentru serviciul de iluminat
public, ANRSC acordă o singură licenţă valabilă pentru toate activităţile specifice
serviciului.
Pe baza licenţei emisă de ANRSC, titularul de licenţă are dreptul să participe, în
unităţi administrativ-teritoriale corespunzătoare clasei de licenţiere acordate, la
proceduri de delegare a gestiunii serviciului sau a activităţilor menţionate în aceasta.
Licenţele se acordă următoarelor categorii de solicitanţi:
a. autorităţilor administraţiei publice locale sau unei structuri proprii a acestora
cu personalitate juridică;
b. asociaţiilor de dezvoltare comunitară;
c. societăţilor comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale
sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităţilor
administrativ-teritoriale;
d. societăţilor comerciale cu capital social privat sau mixt.
Licenţele se atribuie, pe 3 clase, solicitanţilor care nu prestează niciun
serviciu/activitate de utilităţi publice din sfera de reglementare a ANRSC, dar au
această capacitate, precum şi furnizorilor/prestatorilor care asigură serviciul ori una
sau mai multe activităţi specifice acestuia în funcţie de numărul de locuitori
deserviţi, după cum urmează:
• clasa 1 - pentru un număr mai mare sau egal cu 300.000 de locuitori;
• clasa 2 - pentru un număr cuprins între 50.000 şi 300.000 de locuitori;
• clasa 3 - pentru un număr mai mic sau egal cu 50.000 de locuitori.
41 / 130
Operatorului care doreşte să participe la proceduri de delegare a gestiunii
serviciului/activităţii de utilităţi publice i se eliberează o licenţă a cărei valabilitate
este de un an. Licenţa care conferă titularului permisiunea de a presta/furniza
serviciul de utilităţi publice ori a uneia sau mai multor activităţi specifice acestuia
are o valabilitate de maxim 5 ani.
Conform informaţiilor publice20, la sfârşitul anului 2017 existau 626 de prestatori în
serviciile de iluminat public. Dintre aceştia, 4721 de operatori deţineau licenţă la
data de 05.07.2018, şi doar 48 activează în municipiile reşedinţă de judeţ.
Totodată, durata de valabilitate a licenţei este pe durata de valabilitate a licenţelor/
autorizaţiilor/atestatelor emise în ţările de origine ale operatorilor din Uniunea
Europeană, dar nu mai mare de 5 ani.
In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a unui contract de delegare a
gestiunii serviciului/activităţilor, persoanele juridice care au câştigat o licitaţie de
delegare a gestiunii serviciului/activităţilor pe baza unei licenţe, au obligaţia să
solicite de la ANRSC acordarea unei noi licenţe.
Acordarea unei licenţe se face pe baza unor criterii obligatorii. Existenţa hotărârii de
dare în administrare a gestiunii serviciului/activităţii pentru care solicită licenţa,
emisă de autorităţile administraţiei publice locale, în cazul gestiunii directe precum
şi existenţa în termen de valabilitate a contractelor încheiate cu autorităţile
administraţiei publice locale, în baza cărora solicitantul prestează/furnizează
serviciul/activităţile pentru care se solicită licenţa, în cazul gestiunii directe (către
propriul operator) sau al gestiunii delegate sunt printre cele mai importante criterii
de care trebuie să se ţină cont. Totodată, trebuie demonstrată legalitatea contractelor
de delegare a gestiunii serviciului/activităţii prezentate de solicitanţi. Asigurarea
dotării tehnico-materiale cu utilaje corespunzătoare necesare desfăşurării
serviciului/activităţii pentru care solicită licenţa este, de asemenea, un criteriu de
care trebuie să se ţină cont.
Licenţa poate fi suspendată sau retrasă de către autoritatea de reglementare română
emitentă, în cazul licenţelor acordate operatorilor români sau de către autoritatea de
reglementare româna competentă, în cazul suspendării licenţelor operatorilor străini
licenţiaţi în ţara de origine.
Pe toată durata de valabilitate a licenţelor, operatorii din ţările Uniunii Europene
care deţin licenţe în ţara de origine, recunoscute de autorităţile de reglementare
române corespondente, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi operatorii români.
Retragerea sau încetarea valabilităţii licenţei atrage revocarea hotărârii de dare în
administrare ori a hotărârii privind atribuirea contractului de delegare a gestiunii,
după caz, şi conduce la organizarea unei noi proceduri de selectare a unui operator,
în conditiile legii.
20 Pag. 10 din Raportul de activitate A.N.R.S.C. pentru anul 2017, disponibil la adresa:
http://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2018/08/raport-anual-ANRSC-2017-aprilie-cu-DGMC-si-
licente.pdf 21 http://www.anrsc.ro/evidenta-licentelor-in-domeniul-serviciilor-comunitare-de-utilitati-publice/
42 / 130
➢ Stabilirea tarifelor
În conformitate cu prevederile Ordinului 77/2007 privind aprobarea Normelor
metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităţilor serviciului
de iluminat public, emis de ANRSC, autorităţile administraţiei publice locale au
competenţă exclusivă în aprobarea valorii activităţilor de iluminat public.
Aceste norme metodologice au ca scop stabilirea modului de calcul al valorii
activităţilor specifice pentru serviciul de iluminat public, trebuind să asigure atât
viabilitatea economică a operatorilor prestatori ai serviciilor de iluminat public, cât
şi interesele utilizatorilor.
Valorile activităţilor serviciului de iluminat public se fundamentează pe baza
cheltuielilor de producţie şi exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a
amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a
costurilor pentru protecţia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor
contractate, a costurilor derivând din contractul de delegare a gestiunii, precum şi a
unei cote de profit.
Valorile activităţilor serviciului de iluminat public nu cuprind cheltuielile cu energia
electrică consumată pentru iluminat, care se facturează separat.
UAT-urile au competenţa exclusivă de a aproba valorile activităţilor specifice
serviciului de iluminat public, acestea fiind stabilite, ajustate sau modificate pe
baza solicitărilor operatorilor, prestatori ai serviciului de iluminat public, în
conformitate cu prevederile normelor metodologice elaborate şi aprobate de
ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare competentă.
Trebuie specificat faptul că respectivele valori se determină de către operatori,
luând în calcul numai cheltuielile care sunt specifice activităţii respective.
Fundamentarea costurilor fiecărei activităţi în parte se face pe baza cheltuielilor
materiale, cheltuielilor salariale şi a cheltuielilor operaţionale.
➢ Durata contractuală
În conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2006:
Durata unui contract prin care se deleagă gestiunea nu poate fi mai mare decât
durata necesară amortizării investiţiilor, fără a depăşi 49 de ani. Această durată
poate fi prelungită numai în următoarele cazuri:
• pentru motive de interes general, caz în care durata contractului nu poate fi
prelungită cu mai mult de 2 ani;
• în cazul în care operatorul, la cererea autorităţii administraţiei publice locale
şi pentru buna executare a serviciului sau pentru extinderea sistemului de
iluminat public, a realizat investiţii care nu ar putea fi amortizate în termenul
rămas până la expirarea contractului iniţial decât printr-o creştere excesivă a
tarifelor sau a taxelor locale.
Prelungirea va fi decisă de către consiliul local, de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz.
43 / 130
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006:
Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de
delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se
stabileşte, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr.
99/2016 şi ale Legii nr. 100/2016 şi nu va depăşi durata maximă necesară
recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin
contractul de delegare. În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice
locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize
privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de
gestiune a serviciilor publice, după caz.
4.4. Asociaţii profesionale
A. Asociaţia Română pentru Iluminat
Asociaţia Română pentru Iluminat (denumită, în continuare, ARI) este persoană
juridică de drept privat cu scop nepatrimonial, independentă, apolitică, non-
guvernamentală, nonprofit.
Asociaţia are ca scop reprezentarea, identificarea, promovarea, susţinerea şi
apărarea sistematică şi unitară a intereselor economice, profesionale, tehnice şi
juridice ale membrilor organizaţiei în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele
şi cu alte persoane juridice şi fizice, în plan naţional şi internaţional.
Asociaţia sprijină introducerea pe piaţă a produselor conforme cu directivele şi
normele europene şi naţionale.
În conformitate cu prevederile statutare, asociaţia urmăreşte realizarea unor
activităţi de interes naţional în domeniul iluminatului. De asemenea, facilitează
accesul membrilor săi la resursele private şi publice şi sprijină acţiunea de
parteneriat cu autorităţile publice locale şi centrale şi cu alte persoane juridice din
ţară şi din străinatate.
Asociaţia îşi desfăşoară activitatea în scopul promovării domeniului luminii şi
iluminatului sub aspect profesional, legislativ, economic, social şi educaţional şi
apărarea intereselor industriei de profil.
Conform Statutului său, pentru realizarea scopului declarat, ARI are obiective
precum:
a) sprijină activitatea academică și Comitetul Național Român de Iluminat
(CNRI);
b) dezvoltă programe proprii și în regim de parteneriat cu autoritățile publice
din țară și din străinătate;
44 / 130
c) apară, reprezintă și promovează interesele economice, tehnice, profesionale
și juridice ale membrilor săi, susținând libertatea de acțiune a acestora în
scopul dezvoltării și eficientizării activității în domeniul scopului asociației;
d) promovează concurența loială, în condițiile prevăzute de lege, cu scopul de a
asigura șanse egale fiecăruia dintre membri;
e) combate prejudiciile cauzate membrilor, prin aplicarea abuzivă a unor
prevederi legale scoase din context sau a unor măsuri administrative, precum
și fenomenele de concurență neloială;
f) desemnează, în condițiile legii, reprezentanți la negociere și la alte tratative și
acorduri în relațiile cu autoritățile publice și sindicatele, precum și în
structurile tripartite de conducere și de dialog social;
g) informează opinia publică și instituțiile statului asupra problemelor,
dorințelor și revendicărilor Asociației;
h) asigură pentru membrii săi informații, promovează relațiile între aceștia,
precum și cu alte asociații naționale și internaționale;
i) asigură membrilor servicii de asistență și consultanță de specialitate în
domeniul iluminatului;
j) susține inițiative legislative și propune reglementări tehnico-administrative
necesare menținerii și dezvoltării activității asociației, consolidării
structurilor tripartite de conducere și de dialog social, precum și a drepturilor
profesionale ale membrilor;
k) supraveghează ca activitatea în domeniul iluminatului să fie exercitată numai
de entități juridice sau persoane fizice care dețin autorizație/licență eliberată
de organele legale;
l) organizează o Comisie de Etică Profesională care să medieze eventualele
neînțelegeri ce pot apărea între membri și alte probleme de interes general;
m) se implică în formarea experților și facilitarea accesului la documentația
didactică dobândită în urma participării la conferințele naționale și
internaționale în domeniul iluminatului;
n) încurajează și promovează acțiuni de cercetare și formare a învățământului
profesional și contribuie la creșterea nivelului de calificare profesională în
domeniu, prin dezvoltarea de activități de formare, evaluare și certificare de
personal;
o) apară și promovează profesiile și profesionalismul în domeniul luminii și
iluminatului și recunoașterea națională a profesiilor de: specialist în iluminat,
inginer/designer în iluminat etc. pe lângă organizațiile și instituțiile de
învățământ naționale, precum și pe lângă organizațiile internaționale de
profil;
p) organizează stagii și seminare de perfecționare profesională a membrilor săi
în țară și în străinătate;
q) realizează și editează cărți, publicații periodice de specialitate, lucrări de
sinteză, documentare, studii, pliante, afișe, broșuri și alte materiale
informative din domeniul său de activitate;
r) dezvoltă activități economice proprii în vederea autofinanțării etc.
45 / 130
Membrii Asociatiei Romane pentru Iluminat sunt:
- membri fondatori (SC Flash Lighting Services SA, SC Philips Lighting
România SRL, SC Energolux SRL, SC Schreder România SRL şi 6
persoane fizice în nume propriu);
- membri asociaţi (SC Elba SA, SC Elbi Electric & Lighting SRL, Asociația
Recolamp, SC MK Illumination SRL, SC Gewiss SRL şi 3 persoane fizice în
nume propriu);
Dintre membrii ARI, doar două întreprinderi sunt active pe piaţa serviciului de
iluminat public în municipiile reşedinţă de judeţ, mai exact: SC Flash Lighting
Services SA (în municipiile Botoșani, Brașov, Tulcea, Alba Iulia, Călărași,
Craiova,Galați,Iaşi) şi SC Elba SA (în Municipiul Arad).
B. Comitetul Național Român de Iluminat
Comitetul Naţional Român de Iluminat, denumit în continuare CNRI, este o
asociaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, nonprofit, apolitică,
cu patrimoniu şi buget propriu, autonomă şi independentă având rolul de a
reprezenta, promova şi proteja interesele domeniului iluminatului.
CNRI este membru al Comisiei Internationale de Iluminat (CIE – Commission
Internationale de l’Eclairage).
Din CNRI fac parte specialişti cu studii superioare (ingineri, arhitecti, medici) care
lucrează în domeniul ştiinţei, tehnologiei sau artei luminii şi iluminatului. În 1996, a
fost introdusă calitatea de “Membru Asociat al CNRI” (membru colectiv) pentru
firme, instituţii particulare sau de stat. Membrii Asociati beneficiază de facilităţi
deosebite privind informarea si documentarea in domeniu, prin acces permanent la
biblioteca CNRI, participarea făra taxe la manifestările organizate de CNRI,
primirea gratuită a Buletinului Informativ, a volumului lucrărilor manifestărilor
tehnico-ştiinţifice organizate de CNRI şi a Buletinului Ştiinţific.
Printre membrii asociaţi ai CNRI se regăsesc şi întreprinderi care sunt active piaţa
serviciului de iluminat public în municipiile reşedinţă de judeţ, precum: SC Elba
SA, SC Flash Lighting Services SA sau Luxten Lighting Company SA.
În conformitate cu Statutul său, printre obiectivele CNRI se regăsesc următoarele:
• menţinerea calităţii de membru CIE;
• realizarea şi mentinerea de parteneriate cu alte organizaţii naţionale şi
internaţionale privind ştiinţa, tehnologia, normarea, protecţia mediului şi
sustenabilitate, în domeniul luminii şi iluminatului;
• desfăşurarea de activităţi de formare profesională continuă, evaluare şi
certificare profesională în domeniul luminii şi iluminatului;
• sprijinirea cursurilor în domeniul luminii şi iluminatului din instituţiile de
învăţământ superior;
• reprezentarea şi susţinerea domeniului iluminatului în faţa autorităţilor
publice şi administrative, în spiritul respectării valorilor profesionale şi
morale.
46 / 130
În conformitate cu prevederile statutare, CNRI are printre atribuţii:
• propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea
promovării si aplicării lor;
• urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei cu respectarea
codului Etic al CNRI;
• promovează şi protejează calitatea în domeniul iluminatului;
• reprezintă interesele domeniului iluminatului în faţa autorităţilor publice şi
administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;
• participă la comitetele tehnice de lucru internaţionale pentru realizarea
normelor CEN şi a recomandărilor CIE;
• colaborează cu autorităţi publice care au legătură cu iluminatul, la realizarea
reglementărilor şi normelor aplicabile în domeniul iluminatului;
• cooperează cu alte organisme şi asociaţii profesionale din domenii
complementare;
• realizarea unei reviste de specialitate care să prezinte lucrări ştiinţifice din
domeniul luminii şi iluminatului;
• organizarea de conferinţe, simpozioane, seminarii.
CNRI are printre atribuţii acordarea certificatului de atestare profesională în
iluminat, procedură evidenţiată prin Regulament propriu de desfăşurare a
examenului de atestare.
CNRI are rol de centru de formare şi evaluare a competenţelor profesionale în
domeniul luminii şi iluminatului:
• Organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul luminii şi
iluminatului.
• Evaluează şi certifică calitatea de specialist în iluminat.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 230/2006, ANRSC, în
colaborare cu CNRI, va realiza şi va dezvolta un sistem informaţional ce va permite
colectarea, monitorizarea şi compararea continuă a fiecărui indicator de performanţă
specific serviciului de iluminat public cu nivelul atins de operatorul cel mai
performant în domeniu.
În conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 230/2006, operatorii serviciului
de iluminat public au printre obligaţii să furnizeze autorităţilor administraţiei
publice locale, ANRSC şi CNRI informaţiile solicitate şi să asigure accesul la toate
informaţiile necesare verificării şi evaluării funcţionării şi dezvoltării serviciului de
iluminat public.
47 / 130
5. Piaţa relevantă
Conform prevederilor Instructiunilor privind definirea pieţei relevante22, piaţa
relevantă cuprinde un produs sau un grup de produse şi aria geografică pe care
acestea se produc şi/sau se comercializează. Piaţa relevantă are deci două
componente: piaţa produsului şi piaţa geografică.
5.1. Noţiuni generale
În practică, există abordări diferite cu privire la definirea pieţei relevante, în funcţie
de practica analizată: concentrare economică (dobândirea controlului unic sau în
comun) sau practică anticoncurenţială (înţelegere sau abuz de poziţie dominantă). În
cazul concentrărilor economice, analiză care se realizează este de tip ex ante,
urmărindu-se identificarea pieţelor pe care părţile implicate în concentrarea
economică sau societatea nou înfiinţată ar ajunge să deţină o poziţie dominantă care
să afecteze concurenţa. În cazul practicilor anticoncurenţiale, analiza se face de la
caz la caz, în funcţie de particularităţile existente, ex post, şi are ca scop delimitarea
pieţei/pieţelor pe care comportamentul părţilor a avut un obiect sau efect
anticoncurenţial.
Definirea pieţei relevante, atât la nivelul produsului, cât şi geografic, trebuie să
permită identificarea concurenţilor reali ai întreprinderilor în cauză, care sunt
capabili să influenţeze comportamentul respectivelor întreprinderii şi să le
împiedice să acţioneze independent de presiunile unei concurenţe efective.
Prin întreprindere se înţelege orice entitate angajată într-o activitate economică,
adică o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată,
independent de statutul său juridic şi de modul de finanţare.
În cadrul investigaţiilor sectoriale de piaţă, un rol determinant în analiza
eventualelor distorsionări ale concurenţei îl are delimitarea şi definirea pieţelor
relevante, ca fiind spaţiile în interiorul cărora se exercită concurenţa între
întreprinderi. Scopul principal al definirii pieţelor relevante este acela de a identifica
în mod sistematic constrângerile concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile
în cauză.
Elementele care trebuie luate în considerare sunt substituibilitatea la nivelul cererii,
substituibilitatea la nivelul ofertei şi concurenţa potenţială.
Conceptul de substituibilitate reprezintă cheia definirii pieţei relevante. Produsele ce
ar trebui incluse în piaţa relevantă precum şi aria geografică a pieţei sunt
determinate de măsura în care consumatorii pot alege cu uşurinţă între produse
substituibile (substituibilitatea la nivelul cererii), sau de măsura în care agenţii
economicii pot uşor să-şi reorienteze producţia în vederea obţinerii unor astfel de
produse substituibile (substituibilitatea la nivelul ofertei).
22 Publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 553 din 05/08/2010.
48 / 130
În cazul serviciului de iluminat public, cererea este formată de unităţile
administrativ- teritoriale sau, respectiv, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară,
iar oferta, de întreprinderile ce prestează astfel de servicii.
Rolul cel mai important în definirea pieţei relevante îl are substituibilitatea la
nivelul cererii, aceasta fiind o forţă de constrângere eficientă şi imediată. Astfel, din
punct de vedere economic, pentru definirea pieţei relevante, substituibilitatea la
nivelul cererii reprezintă cel mai rapid şi eficace element disciplinar care acţionează
asupra furnizorilor unui anumit produs, în special în ceea ce priveşte deciziile
acestora în materie de preţuri. O întreprindere sau o asociaţie de întreprinderi nu
poate avea un impact semnificativ asupra condiţiilor de vânzare existente, de
exemplu, asupra preţurilor, atunci când clienţii săi sunt în măsură să se orienteze
fără dificultate spre produse substituibile sau spre furnizori situaţi în altă parte. De
aceea, procesul de definire a pieţei relevante constă, în principal, în identificarea
surselor alternative reale de aprovizionare la care clienţii întreprinderilor în cauză
pot apela, atât sub aspectul produselor/serviciilor propuse de ceilalţi furnizori, cât şi
sub aspectul localizării geografice a acestora.
În definirea pieţei relevante s-ar putea, de asemenea, ţine seama de substituibilitatea
la nivelul ofertei, în cazurile în care aceasta ar avea efecte echivalente celor ale
substituibilităţii la nivelul cererii, în ceea ce priveşte eficacitatea şi obţinerea unor
rezultate imediate. Aceasta înseamnă că, în cazul în care un monopolist ipotetic ar
practica, în acea zonă geografică, pentru produsul respectiv, o creştere a preţului
mică, dar semnificativă şi de durată, furnizorii care nu produc în mod curent
produsul respectiv ar trebui să fie în măsură să îşi reorienteze producţia spre acesta
şi să îl comercializeze în termen scurt fără a suporta costuri sau riscuri suplimentare
semnificative. Atunci când aceste condiţii sunt îndeplinite, producţia suplimentară
introdusă pe piaţa relevantă va avea un efect disciplinar asupra comportamentului
concurenţial al întreprinderilor implicate. Un astfel de efect este echivalent, sub
aspectul eficacităţii şi al rezultatelor imediate, cu cel al substituibilităţii la nivelul
cererii.
Dat fiind specificul pieţei de iluminat public, substituibilitatea la nivelul ofertei nu
influenţează modul de definire al pieţei relevante în mod determinant.
Concurenţa potenţială nu prezintă interes din punctul de vedere al definirii pieţei
relevante în cazul dat întrucât în cazul de faţă discutăm de o piaţă reglementată, pe
care concurenţa se manifestă la momentul atribuirii contractului de delegare a
gestiunii. Dat fiind faptul că, de regulă, concurenţa potenţială este analizată într-o
etapă ulterioară definirii pieţei relevante, în general atunci când poziţia agenţilor
economici pe piaţa relevantă a fost deja determinată, iar în cazul serviciului de
iluminat public operatorul căruia i s-a atribuit contractul are monopol pe durata
desfăşurării contractului, concurenţa potenţială nu reprezintă un element care poate
fi luat în calcul.
Mai exact, o particularitate a pieţei iluminatului public este faptul că prestarea
serviciilor este încredinţată de către autorităţile contractante în urma organizării
unor proceduri de atribuire (directă sau prin licitaţie). Atunci când serviciul de
iluminat public nu este prestat în modalitatea gestiunii directe, accesul
49 / 130
întreprinderilor la acesta se face în urma licitaţiilor organizate de către beneficiar,
respectiv statul reprezentat de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-
teritoriale ori, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilităţi publice. Prin urmare, piaţa serviciilor de iluminat
public este o piaţă de tip licitaţie.
Pieţele de tip licitaţie prezintă o serie de trăsături specifice, în special privind
modalitatea de formare a preţului. În cazul de faţă, pe piaţa serviciilor de iluminat
public, stabilirea, modificarea sau ajustarea tarifelor nu este rezultatul jocului
cerere-oferta, ci rezultatul reglementarilor şi deciziilor ANRSC/UAT. Aşa cum se
detaliază în cuprinsul prezentului Raport, fiecare UAT are competenţa exclusivă de
a aproba structura şi nivelul tarifului pentru serviciul de iluminat public, în urma
solicitării operatorului care prestează serviciul pe raza respectivei unităţi
administrativ-teritoriale, luând în calcul numai cheltuielile care sunt specifice acelei
activităţi şi o cotă de profit, în conformitate cu prevederile normelor metodologice
elaborate şi aprobate de ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare
competentă.
Termenul de „piaţă de licitaţie”, în mod normal include următoarele concepte23:
- „câştigătorul ia tot”, în care fiecare furnizor fie câştigă prestarea serviciului
în integralitatea sa, fie nu câştigă nimic; astfel, nu există o legătură între
preţul oferit şi cantitatea vândută;
- „concurenţă neregulată”, în sensul că fiecare licitaţie câştigată are o valoare
mare în totalul vânzărilor/prestării de servicii ale respectivului furnizor;
- „fiecare licitaţie este o nouă licitaţie”, cu alte cuvinte, câştigarea unei licitaţii
nu îţi oferă o garanţie că o vei câştiga şi pe următoarea;
- câteodată, „intrarea unui nou concurent pe piaţă este uşoară”;
- vizează un proces de licitaţie.
Pe aceste pieţe, concurenţa se exercită în momentul derulării licitaţiei, existând un
singur adjudecatar. Fiecare procedură de licitaţie constituie o piaţă distinctă.
Numărul de participanţi la licitaţie, respectiv numărul de participanţi care
îndeplinesc criteriile de eligibilitate impuse de către autoritatea contractantă şi care
aleg să participe la licitaţie, influenţează atât preţul, cât si concurenţa pe piaţă.
Puterea de piaţă a cumpărătorului reprezintă o altă caracteristică a pieţelor de tip
licitaţie. Cu cât este mai mare valoarea contractului raportată la cifra de afaceri a
participanţilor la licitaţie, cu atât este mai probabil ca beneficiarul să aibă resurse
mai mari decât participanţii la licitaţie. Un achizitor cu putere mare de cumpărare pe
pieţele de licitaţii are capacitatea de a influenţa însusi procesul de licitaţie (creşterea
preţurilor, obiectivul licitat, facilitarea intrării pe piaţă). Astfel, acesta poate să
preîntâmpine unele probleme inerente pieţelor de tip licitaţie.
Capacitatea de a modifica regulile licitaţiei poate acţiona ca o barieră împotriva
înţelegerilor anticoncurenţiale sau din contră, poate constitui un risc în plus, un
23 http://www.oecd.org/competition/cartels/38773965.pdf
50 / 130
element care poate favoriza înţelegerile între cumpărător şi unii participanţi la
licitatie.
Fiind piaţă de licitaţie, utilizarea testului monopolistului ipotetic (testul SSNIP -
creşterea mică, dar semnificativă şi de durată a preţurilor) în procesul de definire a
pieţei relevante pentru serviciul de iluminat public este dificilă deoarece, spre
deosebire de pieţele clasice, nu există un singur preţ al produsului sau serviciului (ci
preţuri diferite pentru fiecare contract semnat în urma licitaţiei), iar concurenţa se
desfăsoară simultan şi nu secvential (şi, astfel, nu există un preţ la care să fie aplicat
testul SSNIP - nu există aşa numitul preţ al pieţei).
Astfel, în definirea pieţei relevante, substituibilitatea (atât la nivelul cererii cât şi la
nivelul ofertei), nu trebuie să aibă în vedere preţul ci trebuie să se bazeze pe alţi
factori, precum: caracteristicile produsului şi modul de folosire al acestuia,
unicitatea, tipul de cumpărători, gradul de specializare al întreprinderilor ce pot
presta serviciul etc.
5.2. Piaţa produsului
Piaţa relevantă a produsului include toate produsele şi/sau serviciile care sunt
considerate de către consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită
caracteristicilor, preţului şi utilizării date acestora.
Problema care se pune de obicei în procesul de definire a pieţei relevante a
produsului este de a stabili, într-o primă etapă, pe baza informaţiilor disponibile
dacă anumite produse/servicii aparţin sau nu aceleiaşi pieţe relevante a produsului.
Ulterior vor fi luate în considerare o serie de elemente de fapt care permit evaluarea
măsurii în care substituţia între produse ar putea avea loc. Astfel, în anumite cazuri,
în funcţie de caracteristicile şi de specificitatea sectoarelor din economie şi a
produselor şi serviciilor care sunt analizate, anumite elemente de fapt pot fi
decisive, în timp ce, în alte cazuri, aceleaşi elemente de fapt ar putea fi irelevante. În
majoritatea cazurilor, evaluarea trebuie să se bazeze pe examinarea mai multor
elemente de fapt. Acesta este un mod de abordare deschis, cu scopul de a exploata
în mod eficace toate informaţiile disponibile care ar putea fi relevante în evaluarea
cazurilor individuale. Din acest motiv, la nivel general, nu se utilizează o ierarhie
strictă a diferitelor surse de informaţii sau a diferitelor tipuri de elemente de fapt
pentru stabilirea existenţei substituibilităţii.
Piata relevantă a produsului cuprinde activităţile ce fac obiectul fiecarei hotărâri de
dare în administrare a serviciului (şi, implicit a sistemului de utilităţi publice aferent
serviciului) / fiecărui contract de delegare a activităţilor aferente serviciului de
iluminat public (şi, implicit, punerea la dispoziţie a sistemului de utilităţi publice
aferent serviciului).
51 / 130
5.2.1. Substituibilitatea la nivelul cererii
Aşa cum s-a detaliat mai sus, atribuirea contractelor este realizată de către unităţile
administrativ-teritoriale / asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. Prin urmare,
UAT/ADI formează cererea pe piaţa serviciului de iluminat public.
În plus, în baza unei metodologii stabilite de ANRSC24, autorităţile administraţiei
publice locale au competenţă exclusivă în aprobarea valorii activităţilor de iluminat
public. Practic, indiferent de ceea ce propune operatorul pe baza costurilor sale,
UAT-urile sunt cele care verifică şi stabilesc preţurile ce urmează să fie efectiv
plătite.
Asa cum s-a precizat anterior, în cuprinsul prezentului Raport, serviciul de iluminat
public cuprinde următoarele activităţi:
- Iluminat Stradal-Pietonal
- Iluminat Stradal-Rutier - iluminatul căilor de circulaţie rutieră;
- Iluminat Arhitectural - iluminatul destinat punerii în evidenţă a unor
monumente de artă sau istorice, ori a unor obiective de importanţă publică
sau culturală pentru comunitatea locală;
- Iluminat Ornamental - iluminatul zonelor destinate parcurilor, spaţiilor de
agrement, pieţelor, târgurilor şi altora asemenea;
- Iluminat Ornamental-Festiv - iluminatul temporar utilizat cu ocazia
sărbătorilor şi altor evenimente festive.
Deşi fiecare dintre aceste activităţi poate fi prestată şi separat, documentele
analizate de autoritatea de concurenţă în cursul investigaţiei arată că aceste activităţi
sunt atribuite în majoritatea cazurilor împreună, prin acelaşi contract de delegare.
Există şi UAT-uri care au luat decizia de a atribui prin contract distinct activitatea
de iluminat festiv. Astfel, din totalul celor 41 de UAT-uri a căror activitate face
obiectul prezentei investigaţii, 16 au încheiat contracte distincte pentru respectiva
activitate, în general fiind vorba de contracte pe durată mai scurtă şi valoare mai
mică, sau de situaţiile în care infrastructura aferentă sistemului de iluminat public
este încă în proprietatea companiilor ce furnizează energie electrică (caz în care nu
pot fi emise hotărâri de dare în administrare/contracte de delegare de gestiune, ci
doar contracte de prestări servicii). Analiza valorilor anuale efectiv plătite,
indiferent că vorbim de un contract pe termen lung sau de mai multe contracte cu
valori mai mici/termene mai scurte, se regăseşte în cuprinsul prezentului Raport, în
capitolul 6 (Analiza pieţei serviciului de iluminat public).
Cu toate acestea, având în vedere modul de reglementare al pieţei, atât prin prisma
Legii nr. 51/2006 şi a Legii nr. 230/2006, cât şi prin prisma modului de formare a
tarifelor şi a modului de licenţiere, apreciem că diferitele activităţi ce sunt parte a
serviciului de iluminat public constituie o singură piaţă relevantă, şi anume piaţa
serviciului de iluminat public.
De asemenea, separat de serviciul de iluminat public, există pe piaţă şi o cerere din
partea unor întreprinderi private pentru iluminarea anumitor proiecte specifice: spre
24 În conformitate cu prevederile Ordinului 77/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire,
ajustare sau modificare a valorii activităţilor serviciului de iluminat public.
52 / 130
exemplu, iluminarea ornamentală a unui anumit festival privat sau iluminarea
arhitecturală pentru un anumit proiect. Deşi teoretic este vorba de acelaşi serviciu,
din cauza diferenţelor majore de atribuire (iluminatul public trebuind să se supună
restricţiilor legale, în timp ce serviciile contractate în privat putând fi atribuite oricui
vrea contractorul), de durată a contractelor (pentru iluminatul public durata fiind
mult mai mare comparativ cu durata proiectelor private) şi de volum şi valoare
(evident, iluminatul public necesitând o forţă de muncă mai mare şi dotări
complexe).
5.2.2. Substituibilitatea la nivelul ofertei
Aşa cum s-a detaliat mai sus, oferta este formată de întreprinderile ce pot presta
serviciul de iluminat public. La finalul anului 2018, în cele 41 de municipii reşedinţă
de judeţ operează 48 de întreprinderi. La nivelul anului 2007, ANRSC licenţiase 47
de operatori pentru prestarea serviciului de iluminat public din totalul de 626 de
prestatori în serviciile de iluminat public existenţi la nivel naţional25.
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea
Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de
utilităţi publice, pentru serviciul de iluminat public, ANRSC acordă o singură
licenţă valabilă pentru toate activităţile specifice serviciului.
Prin urmare, oricare dintre întreprinderile ce doreşte să presteze una dintre
activităţile ce sunt parte a serviciului de iluminat public (iluminatul stradal-pietonal,
iluminatul stradal-rutier, iluminatul architectural, iluminatul ornamental şi
iluminatul ornamental-festiv), va fi licenţiată de reglementator pentru prestarea
întregului serviciu.
Numărul de participanţi la licitaţie, respectiv numărul de participanţi care
îndeplinesc criteriile de eligibilitate impuse de către autoritatea contractantă şi care
aleg să participe la licitaţie, influenţează atât preţul, cât şi concurenţa pe piaţă.
În plus, dat fiind specificul pieţei de iluminat public (piaţă reglementată, tip
licitaţie), substituibilitatea la nivelul ofertei nu influenţează modul de definire al
pieţei relevante în mod determinant.
5.3. Piaţa geografică
Piaţa relevantă geografică, ca definiţie, cuprinde zona în care întreprinderile sunt
implicate în cererea şi oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de
concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi delimitată de zonele
geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă diferă în mod apreciabil în
respectivele zone.
25 Pag. 10 din Raportul de activitate A.N.R.S.C. pentru anul 2017, disponibil la adresa:
http://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2018/08/raport-anual-ANRSC-2017-aprilie-cu-DGMC-si-
licente.pdf. La finalizarea prezentului Raport, Raportul de activitate al ANRSC pentru anul 2018 nu era încă
disponibil.
53 / 130
Astfel, luând în considerare barierele de natură legislativă (Legea nr. 51/2006,
Legea nr. 230/2006), modul de licenţiere, modul de stabilire al tarifelor şi, mai ales,
zona în care urmează să fie prestat serviciul public, fiecare unitate administrativ-
teritorială/asociaţie de dezvoltare intercomunitară poate încredinţa serviciul public
doar pe raza ei de competenţă.
Concurenţa şi, implicit, presiunea concurenţială, se manifestă doar la momentul
organizării licitaţiilor şi doar în situaţia în care serviciul de iluminat public nu este
atribuit direct în condiţiile Legii nr. 51/2006 (prin hotărâre de dare în administrare
sau prin contract de delegare către propriul operator). Existând un singur
adjudecatar, fiecare procedură de licitaţie constituie, practic, o piaţă distinctă.
Cu toate că, din punct de vedere al ofertei, piaţa relevantă poate fi considerată ca
fiind naţională, prin prisma faptului că există posibilitatea ca operatorii din toată
ţara să participe la licitaţii, totuşi piaţa geografică relevantă este o piaţă locală,
întrucât aceasta cuprinde aria administrativ-teritorială în care operatorul trebuie să-
şi îndeplinească obligaţiile din contractul încheiat cu autoritatea publică locală.
5.4. Actorii prezenţi pe piaţă
Actorii pieţei serviciului public de iluminat sunt structuraţi pe 3 paliere:
➢ utilizatorii serviciului de iluminat public - sunt fie autorităţile administraţiei
publice locale, fie asociaţiile de dezvoltare comunitară constituite cu acest
scop.
➢ beneficiarii serviciului de iluminat public – sunt comunităţile locale în
ansamblul lor sau, în cazul unei asociaţii de dezvoltare comunitară,
comunităţile locale componente.
➢ operatorii – sunt întreprinderile sau serviciile cu personalitate juridică aflate
în subordinea consiliilor locale care furnizează/prestează serviciile de
iluminat public în baza contractelor de delegare a gestiunii, sau respectiv pe
baza hotărârilor de dare în administrare.
5.4.1. Cererea
Dat fiind faptul că investigaţia ce face obiectul prezentului Raport vizează doar
muncipiile reşedinţă de judeţ şi nu toate localităţile din România, cererea se prezintă
după cum urmează:26
Municipiul Alba Iulia, reşedinţă a judeţului Alba, are o suprafaţă de 102.48 km² şi
o populaţie de 74425 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Flash
Lighting Services S.A. în urma licitaţiei desfăşurate în anul 2012, durata
contractului fiind de 10 ani.
26 Potrivit datelor comunicate de ANRSC si INS aferente anului 2017
54 / 130
Municipiul Alexandria, reşedinţă a judeţului Teleorman, are o suprafaţă 97.82km²
şi o populaţie de 51447 locuitori. Iluminatul public este încredinţat A.D.P.
Alexandria, atribuit în anul 2006 durata încredinţării fiind nedeterminată.
Municipiul Arad, reşedinţă a judeţului Arad, are o suprafaţă de 239.57 km² şi o
populaţie de 178337 locuitori. Iluminatul public este încredinţat asocierii formate
de Elba Com S.A şi Elba S.A, în urma licitaţiei desfăşurate în anul 2013, durata
contractului fiind 25 de ani.
Municipiul Bacău, reşedinţă a judeţului Bacău, are o suprafaţă de 43.07 km² şi o
populaţie de 197003 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Societăţii de
Servicii Publice Municipale Bacău, atribuit în anul 2018, durata contractului fiind
de 5 ani.
Municipiul Baia Mare, reşedinţă a judeţului Maramureş, are o suprafaţă de
233.64km² şi o populaţie de 147005 locuitori. Iluminatul public este încredinţat
societăţii Luxten Lighting Company S.A atribuit în anul 2017, durata contractului
fiind de 4 ani.
Municipiul Bistriţa, reşedinţă a judeţului Bistrita-Nasaud, are o suprafaţă de
145.82 km² şi o populaţie de 93680 locuitori. Iluminatul public este încredinţat
societăţii SC Electro Ursa Servcom Srl, atribuit în anul 2017, durata contractului
fiind de 3 ani.
Municipiul Botoşani, reşedinţă a judeţului Botoşani, are o suprafaţă de 41.28 km²
şi o populaţie de 121756 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Flash
Lighting Services. S.A., atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 3 ani.
Municipiul Brăila, reşedinţă a judeţului Brăila, are o suprafaţă de 43.66 km² şi o
populaţie de 208186 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Luxten
Lighting Company SA, atribuit în anul 2016, durata contractului fiind de 10 ani.
Municipiul Braşov, reşedinţă a judeţului Braşov, are o suprafaţă de 186.94km² şi o
populaţie de 290348 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Flash
Lighting Services. S.A, atribuit în anul 2005, prelungit prin act adiţional până în
anul 2020.
Municipiul Bucureşti, are o suprafaţă de 240.35km² şi o populaţie de 2102912
locuitori. Iluminatul public este încredinţat Luxten Lighting Company SA, atribuit
în anul 1997, durata contractului fiind de 20 ani şi prelungit prin acte adiţionale
până în martie 2019. Municipiul Bucuresti a atribuit direct in anul 2018, iluminatul
festiv Companiei Municipale de Iluminat Public București SA, întreprindere
deţinută şi controlată de acesta.
Municipiul Buzău, reşedinţă a judeţului Buzău, are o suprafaţă de 81.79 km² şi o
populaţie de 134457 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii General
Stan Energo S.R.L, atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 9 luni.
Municipiul Calăraşi, reşedinţă a judeţului Calăraşi , are o suprafaţă 133.22 km² şi
o populaţie de 77183 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Flash Lighting
Services S.A , atribuit în anul 2012. durata contractului fiind de 10 ani.
55 / 130
Municipiul Cluj, reşedinţă a judeţului Cluj-Napoca, are o suprafaţă de 179.23 km²
şi o populaţie de 322572 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Elin
Gmbh & Co Kg, atribuit în anul 2007, durata contractului fiind de 15 ani.
Municipiul Constanţa, reşedinţă a judeţului Constanţa, are o suprafaţă de 116.2
km² şi o populaţie de 316263 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii
Luxten Lighting Company S.A, atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de
1an.
Municipiul Craiova, reşedinţă a judeţului Dolj, are o suprafaţă de 81.97 km² şi o
populaţie de 304089 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Flash
Lighting Services S.A., atribuit în anul 2015, durata contractului fiind de 10 ani.
Municipiul Deva, reşedinţă a judeţului Hunedoara, are o suprafaţă de 58.78 km² şi
o populaţie de 69924 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Electro
Stancalie Srl atribuit în anul 2015, durata contractului fiind de 2 ani, prelungit până
în luna octombrie 2018.
Municipiul Drobeta-Turnu Severin, reşedinţă a judeţului Mehedinţi, are o
suprafaţă 59.61km² şi o populaţie de 108491 locuitori. Iluminatul public este
încredinţat societăţii Luxten Lighting Company S.A atribuit în anul 2011, durata
contractului fiind de 10 ani, prelungit cu încă 5 ani, până în anul 2026.
Municipiul Focşani, reşedinţă a judeţului Vrancea, are o suprafaţă 47.3km² şi o
populaţie de 93741 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Electric Light
Vârteşcoiu, atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 2 ani.
Municipiul Galaţi, reşedinţă a judeţului Galaţi, are o suprafaţă de 243.63 km² şi o
populaţie de 303111 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Flash
Lighting Services S.A., atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 8 luni.
Municipiul Giurgiu, reşedinţă a judeţului Giurgiu, are o suprafaţă 53.88 km² şi o
populaţie de 68360 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Giurgiu Servicii
Publice SA, atribuit în anul 2017, durata contractului fiind de 2 ani si 1 lună.
Municipiul Iaşi, reşedinţă a judeţului Iaşi, are o suprafaţă de 91.51 km² şi o
populaţie de 368818 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Flash
Lighting Services S.A atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 14 luni.
Municipiul Miercurea Ciuc, reşedinţă a judeţului Harghita, are o suprafaţă de
118.86 km² şi o populaţie de 41966 locuitori. Iluminatul public este încredinţat
societăţii Electric-Inst S.R.L, atribuit în anul 2017, durata contractului fiind de 4
ani.
Municipiul Oradea, reşedinţă a judeţului Bihor, are o suprafaţă de 115.24 km² şi o
populaţie de 222193 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Luxten
Lighting Company SA, în urma licitaţiei desfăşurate în anul 2001, durata
contractului fiind de 20 de ani.
Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţă a judeţului Neamţ, are o suprafaţă 76.9 km² şi
o populaţie de 114291 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Luxten
Lighting Company atribuit în anul 2004, durata contractului fiind de 15 ani.
56 / 130
Municipiul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, are o suprafaţă de 40.94 km² şi o
populaţie de 175653 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Serviciului Public
de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Piteşti, prin HCL nr. 21 / 30.01.2018,
durata nedeterminată.
Municipiul Ploieşti, reşedinţă a judeţului Prahova, are o suprafaţă 58.26 km² şi o
populaţie de 231491 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Luxten Lighting
Company, atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 5 ani.
Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţă a judeţului Vâlcea, are o suprafaţă 85.21
km² şi o populaţie de 118361 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Direcției
Administrării Domeniului Public, atribuit în anul 2017, durată nedeterminată.
Municipiul Reşiţa, reşedinţă a judeţului Caraş-Severin, are o suprafaţă de 198.34
km² şi o populaţie de 87511 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Serviciul
De Iluminat Public Si Dezăpezire din cadrul Direcţiei pentru întreţinerea si
Repararea Patrimoniului, atribuit în anul 2018, durată nedeterminată.
Municipiul Satu Mare, reşedinţă a judeţului Satu Mare, are o suprafaţă 148.85 km²
şi o populaţie de 121680 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Interconect Srl,
atribuit în anul 2017, durata contractului fiind de 2 ani.
Municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţă a judeţului Covasna, are o suprafaţă de
72.64 km² şi o populaţie de 64773 locuitori. Iluminatul public este în curs de
delegare.
Municipiul Sibiu, reşedinţă a judeţului Sibiu, are o suprafaţă 121.65 km² şi o
populaţie de 169317 locuitori. Mentenanta sistemului de iluminat public este
încredinţată asocierii între Energotehnica Srl si Dragomir Electro, atribuit în anul
2018, durata contractului fiind de 18 luni.
Municipiul Slatina, reşedinţă a judeţului Olt, are o suprafaţă 50.74 km² şi o
populaţie de 83752 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Directiei
Administrarea Strazilor si Iluminatului Public, atribuit în anul 2010, durată
nedeterminată.
Municipiul Slobozia, reşedinţă a judeţului Ialomiţa, are o suprafaţă de 127.35 km²
şi o populaţie de 52643 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Enel
Energie S.A. atribuit în anul 2019, durata contractului fiind de 11 luni.
Municipiul Suceava, reşedinţă a judeţului Suceava, are o suprafaţă 52.23 km² şi o
populaţie de 117626 locuitori. Iluminatul public este încredinţat asocierii dintre
Loial Impex Srl şi Electroconstructia Elco Suceava, atribuit în anul 2018, durata
contractului fiind de 1an.
Municipiul Timişoara, reşedinţă a judeţului Timiş, are o suprafaţă 129.33 km² şi o
populaţie de 331862 locuitori. Iluminatul public este încredinţat SC Societatea de
Transport Public Timişoara SA, atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 5
ani.
Municipiul Târgoviste, reşedinţă a judeţului Dâmboviţa, are o suprafaţă de 52.68
km² şi o populaţie de 92859 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii
Municipal Construct S.A, atribuit în anul 2014, durata contractului fiind de 5 ani.
57 / 130
Municipiul Târgu Jiu, reşedinţă a judeţului Gorj, are o suprafaţă de 103.81 km² şi
o populaţie de 96196 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Serviciului
Gospodarie Comunitară, atribuit în anul 2016, până la finalizarea procedurii de
delegare.
Municipiul Târgu Mureş, reşedinţă a judeţului Mureş, are o suprafaţă 49.22 km² şi
o populaţie de 149509 locuitori. Iluminatul public este încredinţat societăţii Insta
Grup Srl atribuit în anul 2017, durata contractului fiind de 1 an.
Municipiul Tulcea, reşedinţă a judeţului Tulcea, are o suprafaţă 199.99 km² şi o
populaţie de 89747 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Flash Lighting
Services S.A, atribuit în anul 2006, durata contractului fiind de 15 ani.
Municipiul Vaslui, reşedinţă a judeţului Vaslui, are o suprafaţă 68.01 km² şi o
populaţie de 104929 locuitori. Iluminatul public este încredinţat Electric Company
S.A, atribuit în anul 2018, durata contractului fiind de 8
luni.
Municipiul Zalău, reşedinţă a judeţului Sălaj, are o suprafaţă 90.3 km² şi o
populaţie de 69581 locuitori. Iluminatul public este încredinţat asocierii dintre Neon
Lighting SRL şi Citadin Zalau Srl, atribuit în anul 2016, durata contractului fiind
de 5 ani.
Din punct de vedere al structurii, cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ au atribuit
serviciul de iluminat public astfel: 36 către întreprinderi şi 5 către servicii
publice/compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de specialitate
al primariei.
58 / 130
Situaţia aferentă anului 2018 se prezintă astfel:
Nr. municipii de judeţ Tipul capitalului
29 Privat
8 Public ( 3 întreprinderi şi 5 servicii cu personalitate juridică)
3 Public (pentru mentenanţă) şi Privat (pentru iluminat festiv)
1 Privat (pentru mentenanţă) şi Public (pentru iluminat festiv)
Situaţia detaliată, pe fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, se regăseşte în Anexa 3 la
prezentul Raport.
5.4.2. Oferta
Astfel, la sfârşitul anului 2017, în sfera serviciului comunitar de iluminat public27 îşi
desfăşurau activitatea un număr de 626 de prestatori, iar fiecare dintre aceştia putea,
din punct de vedere teoretic, să participe la licitaţiile din orice comună, oraş,
municipiu. Numărul acestora este în creştere. Astfel, în anul 2016 existau 589 de
prestatori, în anul 2015 existau 588 de prestatori, în anul 2014 existau 584 de
prestatori, iar în anul 2013 existau 578 de prestatori. Din totalul de 626 de operatori,
doar 4728 deţineau licenţă emisă de ANRSC la data de 05.07.2018.
Analiza documentelor de la dosarul cauzei a arătat că, în anul 2018, cele 41 de
municipii reşedinţă de judeţ aveau încheiate contracte cu 48 de operatori distincţi29.
Astfel, fie au fost atribuite contracte către mai multe întreprinderi în asociere, fie au
fost atribuite mai multe contracte cu sume mici/durată foarte scurtă către mai multe
întreprinderi, fie a fost atribuit un singur contract către un singur operator pentru
întreaga arie administrativ-teritorială a autorităţii contractante. La solicitarea
autorităţii de concurenţă, ANRSC a transmis, în februarie 2018, o listă a operatorilor
ce prestează servicii de iluminat public în municipiile reşedinţă de judeţ, listă ce se
regăseşte în Anexa 1 la prezentul Raport.
Astfel, sunt prezentaţi mai jos, în ordine alfabetică, cei mai importanţi 25 de
prestatori din punctul de vedere al veniturilor realizate/durata contractuală/calitatea
de lider a asocierii, ce operează pe piaţa serviciului de iluminat public în municipiile
reşedinţă de judeţ:
Administratia Domeniului Public Alexandria, cu sediul în str. Ion Creanga, cod
fiscal 13924437, este o institutie publică, organizată ca serviciu public de interes
local sub autoritatea Consiliului Local Alexandria.
27 Pag. 10 din Raportul de activitate A.N.R.S.C. pentru anul 2017, disponibil la adresa:
http://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2018/08/raport-anual-ANRSC-2017-aprilie-cu-DGMC-si-
licente.pdf 28 http://www.anrsc.ro/evidenta-licentelor-in-domeniul-serviciilor-comunitare-de-utilitati-publice/ 29 Conform datelor furnizate de UAT-uri.
59 / 130
Unitatea prestează activităţi de utilitate publică, precum: modernizarea, reparaţia şi
întreţinerea arterelor de circulaţie din municipiu; sistematizarea circulaţiei rutiere
(marcaje, semnalizare rutiere etc.); măturatul străzilor si salubrizarea altor locuri
aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului; efectuarea deszăpezirii şi a
combaterii poleiului pe raza Municipiului; întreţinerea iluminatului public.
Administraţia Domeniului Public administrează în prezent iluminatul public din
Municipiul Alexandria.
Citadin Zalau SA cu sediul în Zalău, str Fabricii nr. 28, jud Sălaj, CUI 27243753
este o societate comercială pe acțiuni, cu capital public integral, având ca unic
actionar Municipiul Zalău, care administrează în prezent sistemul de iluminat public
din Municipiul Zalău.
Direcţia Administrarea Străzilor si Iluminatului Public cu sediul în Strada
Crișan 33, Slatina , CUI 18115577 administrează în prezent sistemul de iluminat
public din Municipiul Slatina.
Direcția Administrării Domeniului Public Râmnicu Vâlcea cu sediul în Str.
Eroilor, nr. 5, Râmnicu Vâlcea, CUI 9509173 administrează în prezent sistemul de
iluminat public din Municipiul Râmnicu Vâlcea.
Elba SA cu sediul în Timişoara, str. Paul Morand nr.135, CUI 1816318, cu o tradiţie
de aproape 100 de ani, având ca domeniu de activitate principal fabricarea de
echipamente electrice de iluminat, acţionarii întreprinderii sunt persoane fizice tip
listă. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din Municipiul Arad.
Electric Company SA cu sediul în Str. Huşului 104 Vaslui, CUI 6985768 este o
societate comercială înfiinţată în anul 1995 cu capital integral privat, având ca
domeniu de activitate principal lucrări de instalaţii electrice, acţionari sunt domnii
Popa Tolontan Aurel (49.28%) si Ilas Doru(49.28%), cât şi alţi acţionari minoritari.
Administrează în prezent sistemul de iluminat public din Municipiul Vaslui.
Electric Light Vârteşcoiu SRL cu sediul în Strada Leopoldina Bălănuță 3A,
Focșani, CUI, 19537863 a fost înfiinţată în anul 2006 cu capital integral privat
având ca domeniu de activitate principal lucrări de instalaţii electrice, acţionarul
unic este domnul Pepene Simion. Administrează în prezent sistemul de iluminat
public din Municipiul Focşani.
Electric-Inst SRL cu sediul în Miercurea Ciuc, Str Bdul Frăţiei nr. 9, CUI
15922718, este o societate comercială cu capital integral privat, având ca domeniu
de activitate principal lucrări de instalaţii electrice, acţionarul unic este domnul
Lakatos Laszlo. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din Municipiul
Miercurea Ciuc.
Electro Stancalie SRL cu sediul în Strada Munteniei 5 bis, Hunedoara, CUI
13908016, a fost înfiinţată în anul 2001 cu capital integral privat, având ca domeniu
de activitate principal lucrări de instalaţii electrice, acţionarul unic este domnul
Stancalie Gheorghe. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din
Municipiul Deva.
Electro-Ursa Servcom SRL cu sediul în str. Bulevardul Independenţei nr.4,
Bistriţa, CUI 7782958, a fost înfiinţată în anul 1995 şi este o societate cu capital
60 / 130
integral privat, având ca domeniu de activitate principal lucrări de instalaţii electrice,
acţionarul unic este domnul Ursa Gavril. Administrează în prezent sistemul de
iluminat public din Municipiul Bistriţa.
Elin Gmbh & Co Kg Austria, Sucursala Cluj-Napoca cu sediul în Str. Napoca 3 E,
Cluj, CUI 24340166, având ca domeniu de activitate principal, lucrări de construcţii
a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, a fost înfiinţată în anul 2008 cu capital
integral privat austriac. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din
Municipiul Cluj.
Energotehnica SRL cu sediul în str.Viile Sibiului, nr.1, Mun. Sibiu, CUI 11050284
este o societate comercială înfiinţată în anul 1998 cu capital integral privat, având ca
domeniu de activitate principal lucrări de instalaţii electrice, acţionarul unic este
domnul Colceriu Mircea. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din
Municipiul Sibiu.
Flash Lighting Services SA cu sediul în Bucureşti, Bd.Dimitrie Pompeiu nr 5-7,
sector 2, București CUI 13845929, având ca domeniu de activitate principal,
lucrările de instalaţii electrice. Acţionarii întreprinderii sunt Flash Trading House Srl
(cota de participare 48.5%), domnul Sandu Bogdan Gabriel (cota de participare
31%), doamna Sandu Crina Simona (cota de participare 19.5%), cât şi alţi acţionari
minoritari. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din 8 municipii
reşedintă de judeţ (Botoșani, Brașov, Tulcea, Alba Iulia, Călărași, Craiova, Galaţi,
Iaşi).
General Stan Energo SRL cu sediul în Str. Depozitului, 2, Com. Marăcineni,
judeţul Buzău, CUI 5500015, a fost înfiinţată în anul 1994, este o societate cu
capital integral privat, având ca domeniu de activitate principal lucrări de instalaţii
electrice, acţionarul unic este domnul Georgescu P Stan. Administrează în prezent
sistemul de iluminat public din Municipiul Buzău.
Giurgiu Servicii Publice SA cu sediul în Aleea Plantelor 25, Giurgiu, este o
societate comercială pe acțiuni, cu capital public integral, având ca unic acţionar
Municipiul Giurgiu, şi administrează în prezent sistemul de iluminat public din
Municipiul Giurgiu.
Insta Grup SRL cu sediul în str. Căminului nr.35, Mun. Tg Mures, CUI 9808027
este o societate comercială înfiinţată în anul 1997 cu capital integral privat, având
ca domeniu de activitate principal lucrări de instalaţii electrice, acţionarul majoritar
este domnul Muresan Valentin Teofil(79,57%). Administrează în prezent sistemul
de iluminat public din Municipiul Tg Mureş.
Interconect SRL cu sediul în Str.Bogdan Petriceicu Haşdeu nr. 34, Satu Mare, CUI
14112381, este o societate comercială cu capital integral privat având ca domeniu de
activitate principal lucrări de instalaţii electrice, acţionarul unic este domnul Ulici
Marius Florin. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din Municipiul
Satu Mare.
Loial Impex SRL cu sediul în Str. Oborului 75, Schei, judeţul Suceava, CUI
3176126 este o societate comercială înfiinţată în anul 1993, cu capital integral
privat, având ca domeniu de activitate principal lucrări de instalaţii electrice,
61 / 130
acţionarul unic este domnul Iacob Gabriel-Sorin. Administrează în prezent sistemul
de iluminat public din Municipiul Suceava.
Luxten Lighting Company SA cu sediul în Bucureşti, Str. Parângului nr. 76, sector
1, este o companie cu capital integral privat românesc, având ca domeniu de
activitate principal, lucrările de instalaţii electrice. Acţionarii întreprinderii sunt
AEM Timişoara (cota de participare 6.3774%), domnul Rădulescu Nicolae Claudiu
(cota de participare 40.3137%), domnul Pepenică Ionel (cota de participare
23.4328% %), cât şi alţi acţionari minoritari. Luxten Lighting Company S.A
administrează în prezent sistemul de iluminat public din 8 municipii reşedintă de
judeţ (Bucureşti, Oradea, Ploieşti, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Baia Mare,
Piatra Neamţ şi Brăila).
Municipal Construct SA cu sediul în Str. I. C. Bratianu nr. 38 l Târgovişte, CUI
28075461, comercială pe acțiuni, cu capital public integral, având ca unic actionar
Municipiul Târgovişte. Administrează în prezent sistemul de iluminat public din
Municipiul Târgovişte.
Serviciul de Iluminat Public şi Deszăpezire Reşiţa cu sediul în Bulevardul muncii
nr. 25, Reşiţa, CUI 15082947 administrează în prezent sistemul de iluminat public
din Municipiul Reşiţa.
Serviciului Gospodarie Comunitară cu sediul in Târgu Jiu, Bd. Constantin
Brâncuși, nr. 19, CUI 4956065, administrează în prezent sistemul de iluminat public
din Municipiul Târgu Jiu.
Serviciului Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Piteşti cu sediul
în str. Calea Bucureşti, Piteşti, CUI 18812396, administrează în prezent sistemul de
iluminat public din Municipiul Piteşti.
Societatea de Servicii Publice Municipale Bacău SA cu sediul în str. Constantin
Ene nr. 3, CUI 36886430, este o societate comercială pe acțiuni, cu capital public
integral, având ca unic actionar Municipiul Bacău. Societatea oferă servicii pentru
mentenanța și îmbunătățirea performanțelor sistemului de iluminat. În prezent,
societatea desfășoară intervenții la sistemul public de iluminat al Municipiului
Bacău, în baza contractului semnat cu Primăria Bacău pentru anul 2018.
Societatea de Transport Public Timişoara SA cu sediul in Str.Take Ionescu 56 C
Timişoara, CUI 2490570 administrează în prezent sistemul de iluminat public din
Municipiul Timişoara.
Pentru o imagine completă asupra puterii de piaţă a întreprinderilor, în tabelul de
mai jos sunt prezentate datele financiare pe ultimii 3 ani pentru 19 operatori/
prestatori din municipiile reşedinţă de judeţ ce au calitatea de întreprinderi30, în
ordine alfabetică.
30 Nefiind incluse serviciile cu personalitate juridică aflate în subordinea consiliilor locale.
62 / 130
Tabelul nr. 1
Nr. crt.
Denumire întreprindere
Cifra de afaceri realizată în
anul 2015 (lei)
Cifra de afaceri realizată în
anul 2016 (lei)
Cifra de afaceri realizată în
anul 2017 (lei)
Evolutia cifrei de
afaceri în anul 2017
faţă de anul 2015 %
Profit net / pierdere netă în anul 2015
(lei)
Profit net / pierdere netă în anul 2016
(lei)
Profit net / pierdere neta în 2017 (lei)
Nr mediu de
salariaţi în anul 2017
1 Citadin Zalau 9,429,000.00
10,307,551.00
19,299,226.00
105.30
122,019.00
130,984.00
179,737.00
234
1 Citadin Zalau 9,429,000.00 10,307,551.00 19,299,226.00 105.30 122,019.00 130,984.00
179,737.00
234
2 Electric Company SA Vaslui 4,401,098.00 4,511,066.00 4,875,542.00 11.40 768,105.00 1,049,146.00
708,981.00
28
3 Electric-Inst SRL Miercurea Ciuc 2,007,767.00 1,265,716.00 2,112,794.00 5.00 191,675.00
92,779.00
438,896.00
19
4
Elba SA Timisoara 195,304,443.00 225,265,592.00 250,246,514.00 28.10 14,256,172.00 11,401,961.00 17,702,383.00 1,086 5 Electro Stancalie
SRL Deva 2,714,221.00 3,800,748.00 4,280,845.00 59.30
7,705.00 699,706.00
995,949.00
34
6 ElectroUrsa Servcom SRL Bistrita 8,607,983.00 8,694,048.00 9,676,526.00 12.80 1,994,426.00 1,201,118.00
1,443,165.00
41
7 Electric Light Vartescoiu
5,019,964.00 4,102,698.00 2,979,304.00 (59,34) 1,340,919.00 1,385,183.00
4,672,014.00 20
8 ELIN GMBH & CO KG Cluj Napoca 5,626,218.00 3,158,103.00 2,427,166.00 (43.00) (201,688.00) 566,415.00
606,909.00
17
9 Energotehnica SRL Sibiu 16,433,723.00 18,895,685.00 17,256,314.00 5.50 371,286.00 374,228.00 (420,220.00) 115
63 / 130
10 Flash Lighting Services SA Bucuresti
42,478,810.00 71,806,419.00 67,134,059.00 57.90 1,135,549.00 1,505,815.00
3,347,917.00 116
11 Giurgiu Servicii Publice SA
779,072.00
99,169.00 5,207,093.00 3.00
2,987.00
149,475.00
434,539.00 137
12 SC General Stan Energo SRL
Maracineni-BZ 2,137,526.00 2,086,351.00 1,218,692.00 (43.00) 179,799.00 331,369.00
143,334.00
12
13 Insta Grup SRL Targu Mures 14,777,788.00 17,780,510.00 13,677,381.00 (7.30) 2,281,829.00 3,370,309.00
1,940,256.00
67
14 Interconect SRL Satu Mare 2,345,277.00 4,304,290.00 3,140,921.00 (34.80)
6,547.00
377,641.00
142,677.00 19
15 Loial Impex SRL Scheia- SV
144,765,147.00 29,778,317.00 53,899,854.00 (37.23) 4,997,859.00 437,024.00
2,378,258.00
209
16 Luxten Lighting Compay SA Bucuresti
164,218,007.00 153,869,781.00 179,762,757.00 9.40 13,883,861.00 17,924,126.00 16,113,010.00 346
17 Municipal Construct SA Targoviste 6,937,216.00 7,252,446.00 8,784,089.00 27.50 342,751.00
5,757.00
723,148.00
111
18 Servicii Publice Municipale Bacau
SA - - 1,986,611.00 - - - (281,625.00) 28
19 Societatea de transport public
Timisoara 77,760,326.00 88,746,638.00 92,518,224.00 1,1897 6,265,985.00 (1,390,232.00) 13,341,197.00 948
64 / 130
5.5. Scurte concluzii
În mod normal, structura concurenţială a pieţei se poate caracteriza prin câteva
elemente: numărul şi puterea agenţilor economici care formează cererea şi oferta,
gradul de omogenitate a serviciilor, existenţa barierelor la intrare, gradul de
transparenţă a pieţei, gradul de mobilitate al actorilor pe piaţă, diferite politici
naţionale sau locale etc.
Din datele prezentate în cuprinsul prezentului Raport se concluzionează că piaţa
relevantă este definită ca fiind piaţa serviciului de iluminat public, şi această piaţă
are o dimensiune locală, la nivelul fiecărei unităţi contractante (fie UAT, fie ADI).
Concurenţa se manifestă pe aceasta piaţă doar cu ocazia organizării de către UAT-
uri a licitaţiilor în vederea selectării operatorului căruia i se va încredinţa gestiunea
delegată, în acel moment putând participa orice operator care se califică condiţiilor
stabilite de autoritatea contractantă, fiecare procedură de licitaţie constituind,
practic, o piaţă distinctă. Atunci când unitatea administrativ-teritorială decide
atribuirea directă a serviciului de iluminat public, nu se poate vorbi de existenţa
liberei concurenţe.
Având în vedere că după încheierea procedurii de delegare a gestiunii (indiferent că
este vorba de gestiune directă sau gestiune delegată) se încheie în general un singur
contract de delegare a gestiunii (sau hotărâre de dare în administrare, după caz) cu
un singur operator pentru întregul municipiu, se poate concluziona că pe durata
existenţei documentului contractual piaţa este închisă, fără să se manifeste
concurenţa.
Piata serviciilor de iluminat public nu este o piata concurenţială, ci o piaţă puternic
reglementată, în care operarea implică obligativitatea deţinerii unei licenţe emise de
ANRSC, iar stabilirea, modificarea sau ajustarea tarifelor nu este rezultatul jocului
cerere-oferta, ci rezultatul reglementarilor şi deciziilor ANRSC/UAT. Aşa cum s-a
detaliat mai sus, în cuprinsul prezentului Raport, fiecare UAT are competenţa
exclusivă de a aproba structura şi nivelul tarifului pentru serviciul de iluminat
public, în baza solicitării operatorului care prestează serviciul de iluminat public pe
raza respectivei unităţi administrativ-teritoriale, luând în calcul numai cheltuielile
care sunt specifice acelei activităţi şi o cotă de profit, în conformitate cu prevederile
normelor metodologice elaborate şi aprobate de ANRSC, în calitate de autoritate de
reglementare competentă.
Ţinând cont de faptul că, la o licitaţie, pot participa operatori din toată ţara şi,
totodată, există operatori care prestează serviciul de iluminat public în mai multe
localităţi în acelaşi timp, piaţa poate avea o dimeniune naţională din punct de vedere
al ofertei. Cu toate acestea, dat fiind specificul pieţei de iluminat public (piaţă
reglementată, tip licitaţie), modul de definire a pieţei relevante nu este influenţat în
mod determinant de substituibilitatea la nivelul ofertei şi, astfel, piaţa geografică
relevantă este o piaţă locală, întrucât aceasta cuprinde aria administrativ-teritorială
în care operatorul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile din contractul încheiat cu
autoritatea publică locală.
65 / 130
Astfel, în momentul desfăşurării licitaţiei piaţa poate fi considerată ca fiind de
monopson31:
OFERTA
(întreprinderile existente pe
piaţă)→
Număr mare
Număr mic
Unu
CERERE
(autoritatea contractantă) ↓
Număr mare
Concurenţă
perfectă
Oligopol
Monopol
Număr mic
Oligopson
Oligopol bilateral
Monopol
contrariat
Unu
Monopson
Monopson
contrariat
Monopson
bilateral
În momentul în care unui operator i se atribuie prestarea serviciului de iluminat
public el devine monopolist pe durata executării contractului respectiv în aria
administrativ-teritorială a autorităţii care face atribuirea. Practic, pe durata de
desfăşurare a contractului, piaţa este închisă pentru concurenţă.
6. Analiza pieţei serviciului de iluminat public
Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, are drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui
mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, serviciul de iluminat public, fiind
un serviciu de utilitate publică, trebuie să asigure satisfacerea nevoilor esenţiale de
utilitate şi interes public general cu caracter social ale colectivităţilor locale.
Deşi în general se consideră că există o afectare a concurenţei pe pieţele serviciilor
comunitare de interes public din cauza reglementărilor, acest lucru nu este
întotdeauna real. Având în vedere că scopul atât al legislaţiei în domeniul serviciilor
de utilitate publică cât şi al legislaţiei în domeniul concurenţei este creşterea
bunăstării consumatorilor, se impun următoarele precizări:
- în primul rând, serviciile de interes public vizează, mai presus de toate,
consumatorul, mai exact asigurarea faptului că acesta beneficiază de cea mai
largă gamă de servicii posibile, la cea mai bună calitate şi la cel mai mic preţ
posibil;
- în al doilea rând, o protecţie din partea concurenţei nu este necesară pentru
toate situaţiile în care există servicii de interes public, obligaţia de serviciu
31 Monopson: Situație caracterizată prin prezența unui singur vânzător, pe piața unui produs, și a numeroși
cumpărători.
66 / 130
public şi drepturile exclusive putând fi acordate doar atunci când există un
eşec al pieţei, în sensul că aceasta, în lipsa reglementării, nu este capabilă să
furnizeze serviciul către consumatori în termeni rezonabili de calitate şi preţ;
Regula generală este aceea că libera concurenţă este cea mai în măsură să asigure
satisfacerea nevoilor consumatorilor. Însă, este recunoscut unanim şi faptul că,
mecanismul liberei concurenţe are limitele sale, iar potenţialele sale beneficii pot să
nu acopere întreaga populaţie. În astfel de situaţii trebuie să intervină statul, pentru a
se asigura că interesul public general este bine asigurat.
Prin urmare, legiuitorul este cel mai în măsură să aprecieze necesitatea
reglementării unui anumit tip de serviciu, punând în balanţă interesul economic
general, pe de o parte, şi libera concurenţă pe de altă parte.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, aşa cum s-a detaliat anterior, în capitolele
precedente, atribuirea serviciului de iluminat public, poate fi realizată prin decizia
unităţii administrativ-teritoriale ce intenţionează să facă delegarea:
- fie prin gestiune directă, prin hotărâre de dare în administrare (către serviciul
propriu cu personalitate juridică) sau prin contract de delegare (către
operatorul propriu);
- fie prin gestiune delegată, prin contract de delegare (către întreprinderi cu
capital privat, mixt sau integral public32).
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune
a serviciilor de utilităţi publice (gestiune directă sau delegată) se stabileşte prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în baza
unui studiu de oportunitate, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea
asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă
ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea
sistemelor de utilităţi publice.
Astfel, unitatea administrativ-teritorială este singura în măsură să stabilească, pentru
cetăţenii din raza ei de competenţă, dacă este în beneficiul acestora să atribuie
serviciul public de iluminat prin proceduri concurenţiale sau trebuie să intervină,
atribuind direct prin hotărâre de dare în administrare către un serviciu cu
personalitate juridică aflat în subordinea consiliului local (caz în care nu se
urmăreşte obţinerea profitului ) sau către un operator deţinut de către autoritate (caz
în care profitul este limitat şi, mai mult, poate fi reinvestit în totalitate).
Din punct de vedere al legislaţiei în domeniul concurenţei, orice măsură de atribuire
directă a unui contract de către UAT/ADI poate intra sub incidenţa art. 8 din Legea
concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
(denumită, în continuare, Legea concurenţei), care prevede faptul că “sunt interzise
orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice
centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care
restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu
respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.”
32 În condiţiile art. 29 alin (5) din Legea nr. 51/2006.
67 / 130
Cu toate acestea, art. 2 din Legea concurenţei prevede, explicit, faptul că dispoziţiile
acestei legi se aplică actelor şi faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează
concurenţa, săvârşite inclusiv de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice
centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin
reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect
concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor
legi sau pentru apărarea unui interes public major.
Astfel, atunci când o autoritate publică decide să atribuie direct serviciul public de
iluminat, şi aceasta se încadrează în prevederile legii speciale, nu poate fi incident
art. 8 din Legea concurenţei. Trebuie subliniat faptul că, sunt exceptate de la art. 8
din Legea concurenţei numai acele măsuri administrative care transpun prevederi
legale exprese, ce fac necesară emiterea actelor administrative în cauză, în limitele
prevăzute.
Astfel, nu există temei de fapt şi de drept pentru declanşarea unei investigaţii atunci
când atribuirea directă a fost realizată cu respectarea legislaţiei în domeniul
serviciilor comunitare de utilităţi publice. În măsura în care atribuirea directă a
operat cu depăşirea condiţiilor impuse de legislaţia în domeniul serviciilor
comunitare de utilităţi publice, de natură a aduce atingere concurenţei, Consiliul
Concurenţei poate, în temeiul indiciilor de care dispune, să declanşeze o investigaţie
pentru încălcare.
Legiuitorul a stabilit şi faptul că33, în cazul gestiunii directe, autorităţile
administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să
facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe
modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.
Astfel, şi în situaţiile în care serviciul de iluminat public este furnizat în modalitatea
gestiunii directe, există obligaţia UAT de a proceda pro-concurenţial, prin
schimbarea modalităţii de gestiune, în vederea eficientizării economice a acestuia şi,
implicit, a asigurării bunăstării consumatorilor.
6.1. Tipul gestiunii
După cum se observă atât din cele prezentate în capitolul 5.4.1. de mai sus cât şi din
Anexa 3 la prezentul Raport, la nivelul anului 2018, situaţia în cele 41 de municipii
reşedinţă de judeţ se prezintă astfel: 29 de municipii au atribuit, serviciul de
iluminat public către întreprinderi cu capital privat, serviciul de iluminat public
către întreprinderi cu capital privat, 8 municipii au atribuit serviciul către operatori
cu capital public (3 întreprinderi şi 5 servicii cu personalitate juridică), 3 municipii
au atribuit serviciul către operatori cu capital public (pentru mentenanţă) şi către
operatori cu capital privat (pentru iluminat festiv), iar 1 municipiu a atribuit
serviciul către un operator cu capital privat (pentru mentenanţă) şi către 1 operator
cu capital public (pentru iluminat festiv).
33 Art. 32 alin. (3) teza a III-a din Legea nr. 51/2006.
68 / 130
În perioada 2016 - 2018, din punct de vedere valoric, situaţia s-a prezentat astfel34:
Tabel nr.2. Sumele plătite pentru serviciul public de iluminat la nivelul tuturor municipiilor
reşedinţă de judeţ, după forma de proprietate a întreprinderii, în anul 2016
Nr.
crt. Tipul întreprinderii
Valoarea serviciilor de iluminat public
plătită efectiv de UAT-uri (lei) %
1. Total întreprinderi capital privat 181,002,981.48 92.31
2. Total întreprinderi capital de stat35 15,082,338.57 7.69
Total 196,085,320.05 100.00
Tabel nr.3. Sumele plătite pentru serviciul public de iluminat la nivelul tuturor municipiilor
reşedinţă de judeţ, după forma de proprietate a întreprinderii, în anul 2017
Nr.
crt. Tipul întreprinderii
Valoarea serviciilor de iluminat public
plătită efectiv de UAT-uri (lei) %
1. Total întreprinderi capital privat 233,713,897.10 92.73
2. Total întreprinderi capital de stat36 18,326,903.63 7.27
Total 252,040,800.73 100.00
Tabel nr.4. Sumele plătite pentru serviciul public de iluminat la nivelul tuturor municipiilor
reşedinţă de judeţ, după forma de proprietate a întreprinderii, în anul 2018
Nr.
crt. Tipul întreprinderii
Valoarea serviciilor de iluminat public
plătită efectiv de UAT-uri (lei) %
1. Total întreprinderi capital privat37 167,567,403.39 83.40
2. Total întreprinderi capital de stat38 33,347,659.51 16.60
Total 200,915,062.90 100.00
După cum se observă din cele de mai sus, sume plătite de municipiile reşedinţă de
judeţ din România (ca procent din suma totală anuală) către operatori fluctuează
foarte mult de la an la an, atât în ceea ce priveşte operatorii cu capital public, cât şi
în ceea ce priveşte operatorii cu capital privat. Se observă că, în anul 2017, anul
declanşării investigaţiei ce face obiectul prezentului Raport, suma totală plătită era
în creştere comparativ cu suma plătită în anul 2016 (având o creştere de aprox.
29%), însă în anul 2018 suma totală plătită a revenit la nivelul anului 2016.
34 Sursa informaţii prelucrate în cadrul investigaţiei, furnizate de către întreprinderi,UAT-uri şi ANRSC. 35 Fiind inclusă în această categorie şi suma platită de Municipiul Sf Gheorghe,care conform datelor primite
de la acesta şi de la ANRSC, nu are contract de delgare cu un operator privat; cu toate acestea, plăţitle efectiv
realizate sunt către operatori privati (sursa: adresa UAT Sf Gheorghe înregistrată la Consiliul Concurentei
sub nr. 10718/13.08.2018). 36 Fiind inclusă în această categorie şi suma plătită de municipiile Sf Gheorghe si Târgu Jiu, care conform
datelor primite de la acestea şi de la ANRSC, nu au contract de delegare cu operatori privaţi; cu toate acestea,
plăţile efectiv realizate sunt către operatori private (sursa: adresa UAT Sf Gheorghe înregistrată la Consiliul
Concurentei sub nr. 10718/13.08.2018 şi adresa UAT Târgu Jiu înregistrată la Consiliul Concurentei sub nr.
11223/27.08.2018). 37 În această sumă intră şi sumele efectiv plătite către SC Corvin Design SRL conform adresei UAT Giurgiu
nr. 9560/26.02.2019. 38 În această sumă intră şi sumele efectiv plătite către Compania Municipală de Iluminat Public Bucureşti SA
conform adresei UAT Bucureşti nr.3169/12.03.2019. Totodată, sunt incluse în această categorie şi sumele
platite de municipiile Sf Gheorghe şi Târgu Jiu, în condiţiile în care, care conform datelor primite de la
acestea şi de la ANRSC, nu au contract de delegare cu operatori privaţi; cu toate acestea, plăţile efectiv
realizate sunt către operatori private (sursa: adresa UAT Sf Gheorghe 3116/12.03.2019 şi adresa UAT Târgu
Jiu 10618/07.03.2019) .
69 / 130
6.2. Poziţia principalilor operatori
În ceea ce priveşte poziţia principalilor operatori ce prestează serviciul de iluminat
public în municipiile reşedinţă de judeţ, fiind luate în calcul strict datele transmise
autorităţii de concurenţă de către unităţile administrativ-teritoriale, situaţia se
prezintă astfel:
Tabel nr.5. Clasamentul întreprinderilor, în funcţie de suma încasată de la UAT-uri în anul
2016
Nr.
crt. Denumirea întreprinderii
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită de UAT-uri (lei)
%
1. Luxten Lighting Compay SA [] [50-60]
2. Flash Lighting Services SA [] [10-20]
3. Elba SA [] [1-5]
4. Direcția Administrării Domeniului Public Rm Vâlcea [] [1-3]
5. Serviciul Gospodarie Comunitară Târgu Jiu [] [1-3]
6. Insta Grup Srl [] [1-3]
7. Electro Ursa Servcom [] [1-2]
8. Municipal Construct S.A Târgovişte [] [0-1]
9. AdministrareaStrăzilor şi Iluminatului Public Slatina [] [0-1] 10. Loial Impex SRL [] [0-1] 11. Alţii [] [10-15]
Total 196.085.320,05 100,0000
Din datele de mai sus rezultă că în anul 2016 Luxten Lighting Compay SA a fost
lider, cu o cotă de [][50-60%], aceasta fiind de aprox. 3,44 ori mai mare decât a
întreprinderii situate pe poziţia a doua (Flash Lighting Services SA), respectiv de
aprox. 16,43 ori mai mare decât a întreprinderii situate pe poziţia a treia (Elba SA). Tabel nr.6. Clasamentul întreprinderilor, în funcţie de suma încasată de la UAT-uri în anul
2017
Nr.
crt. Denumirea întreprinderii
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită de UAT-uri (lei)
%
1. Luxten Lighting Compay SA [] [60-70]
2. Flash Lighting Services SA [] [10-15]
3. Direcția Administrării Domeniului Public Rm. Vâlcea [] [1-2]
4 Insta Grup Srl [] [1-2] 5. Electroconstructia Elco S.A [] [1-2] 6. Municipal Construct S.A Târgovişte [] [1-2] 7. Serviciului Exploatare a Patrimoniului Piteşti [] [1-2] 8. Elin GMBH [] [1-2] 9. Electro Stancalie Srl [] [0-1]
10. Elba SA [] [0-1] 11. Neon Lighting SRL [] [0-1] 12. Alţii [] [10-13]
Total 252.040.800,73 100,0000
Din datele de mai sus rezultă că în anul 2017 Luxten Lighting Compay SA a fost
lider, cu o cotă de[][ 60-70 %], aceasta fiind de aprox. 5,44 ori mai mare decât a
întreprinderii situate pe poziţia a doua (Flash Lighting Services SA), respectiv de
70 / 130
aprox. 38 ori mai mare decât a întreprinderii situate pe poziţia a treia (Direcția
Administrării Domeniului Public Rm. Vâlcea).
Tabel nr.7. Clasamentul întreprinderilor, în funcţie de suma încasată de la UAT-uri în anul
2018
Nr.
crt. Denumirea întreprinderii
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită de UAT-uri (lei)
%
1. Luxten Lighting Compay SA [] [40-50]
2. Flash Lighting [] [15-20]
3. Elba [] [5-10]
4 Compania Municipala de Iluminat Bucuresti [] [5-10]
5 Elin GMBH [] [2-5]
6. Serviciului Exploatare a Patrimoniului Piteşti [] [2-5]
7. Direcția Administrării Domeniului Public Rm valcea [] [2-5]
8. Insta Grup Srl [] [1-2]
9. Interconect Srl [] [1-2] 10. Municipal Construct S.A [] [1-2] 11. Administrarea Iluminatului Public Slatina [] [1-2] 12. Alţii [] [8-13]
Total 109.571.371,85 100,0000
Din datele de mai sus rezultă că în anul 2018 Luxten Lighting Compay SA a fost
lider, cu o cotă de [][40-50%], aceasta fiind de aprox 2.44 ori mai mare decât a
întreprinderii situate pe poziţia a doua (Flash Lighting Services SA), respectiv de
aprox 5.84 ori mai mare decât a întreprinderii situate pe poziţia a treia (Elba SA).
Astfel, în perioada 2016-2017, întreprinderea Luxten Lighting Compay SA a
înregistrat o evoluţie ascendentă, de la un nivel de [] [50-60%], înregistrat în anul
2016, la [][60-70%], înregistrat în anul 2017. In 2018 cota sa de piaţă s-a
diminuat la nivelul de[][40-50%], fapt datorat înfiinţării Companiei Muncipale
de Iluminat Bucureşti, care a preluat, la sfârşitul anului 2018, prestarea serviciului
de iluminat festiv în Municipiul Bucureşti.
Întreprinderea Flash Lighting Services SA, în perioada 2016-2017, s-a situat pe
poziţia a doua, ca sumă încasată din totalul serviciilor de iluminat public efectiv
plătite de către municipiile reşedinţă de judeţ, înregistrând o evoluţie descendentă,
de la un nivel de [][15-20%], înregistrat în anul 2016, la [][10-15%],
înregistrat în anul 2017. In 2018 cota sa de piaţă s-a mărit la nivelul de [][15-
20%].
Întreprinderea Elba SA s-a situat pe poziţia a treia în anul 2016 (cu[] [2-5%]) şi
în anul 2018 (cu[] [6-9%]), în anul 2017 locul 3 fiind ocupat de Direcția
Administrării Domeniului Public Rm. Vâlcea cu [][1-3%].
6.3. Sumele plătite de unităţile administrativ-teritoriale
Sumele plătite efectiv de unităţile administrativ-teritoriale operatorilor ce prestează
serviciul de iluminat public în municipiile reşedinţă de judeţ sunt următoarele:
71 / 130
Tabel nr.8 . Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2016
Nr. Denumire municipiu
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită (lei)
%
1. Municipiul Bucuresti 77.629.322,00 39,59
2. Municipiul Oradea 14.172.498,99 7,23
3. Municipiul Brasov 10.499.410,47 5,35
4. Municipiul Craiova 7.539.611,26 3,85
5. Municipiul Baia Mare 6.150.224,63 3,14
6. Municipiul Arad 5.937.184,89 3,03
7. Municipiul Iasi 5.615.303,29 2,86
8. Municipiul Constanta 5.321.826,26 2,71
9. Municipiul Braila 5.296.677,68 2,70
10. Municipiul Râmnicu Vâlcea 4.747.901,00 2,42
11. Municipiul Târgu Jiu 4.305.730,99 2,20
12. Municipiul Cluj-Napoca 4.156.243,32 2,12
13. Municipiul Drobeta-Turnu Severin 4.035.984,68 2,06
14. Municipiul Alba Iulia 4.023.618,00 2,05
15. Municipiul Târgu Mures 3.217.742,25 1,64
16. Municipiul Tulcea 3.054.358,38 1,56
17. Municipiul Galati 2.365.425,32 1,21
18. Municipiul Calarasi 2.303.864,05 1,17
19. Municipiul Bistrita 1.987.774.65 1,01
20. Municipiul Târgoviste 1.907.728,33 0,97
21. Municipiul Slatina 1.777.948,83 0,91
22. Municipiul Suceava 1.769.577,28 0,90
23. Municipiul Pitesti 1.756.995,92 0,90
24. Municipiul Alexandria 1.582.102.00 0,81
25. Municipiul Vaslui 1.502.581,22 0,76
26. Municipiul Deva 1.469.425,61 0,75
27. Municipiul Botosani 1.313.770,00 0,67
28. Municipiul Buzau 1.312.951,88 0,67
29. Municipiul Timisoara 1.266.220,91 0,65
30. Municipiul Satu Mare 1.229.046,46 0,63
31. Municipiul Miercurea Ciuc 1.077.213,75 0,55
32. Municipiul Piatra Neamt 904.175,29 0,46
33. Municipiul Ploiesti 849.072,70 0,43
34. Municipiul Giurgiu 819.464,03 0,42
35. Municipiul Bacau 698.504,00 0,35
36. Municipiul Focsani 697.720.00 0,36
37. Municipiul Sibiu 607.323,00 0,31
38. Municipiul Zalau 447.512,15 0,23
39. Municipiul Resita 353.724,00 0,18
40. Municipiul Sfântu Gheorghe 293.493,58 0,15
41. Municipiul Slobozia 88.067,00 0,04
Total 196.085.320,05 100,00
Analiza sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public arată că Municipiul
Bucureşti plăteşte aprox. 40% din această sumă, fiind de cca. 5,46 ori mai mare
decât cea plătită de municipiul situat pe poziţia a doua (Oradea), respectiv de cca.
7,40 ori mai mare decât cea plătită de municipiul situat pe poziţia a treia (Braşov).
De asemenea, după cum se observă din cele de mai sus, în oraşe cu număr mic de
locuitori sunt plătite sume mai mari comparativ cu municipiile ce au număr mai
mare de locuitori. Astfel, spre exemplu, în Baia Mare (oraş cu 147.000 de locuitori)
72 / 130
a fost plătită o sumă de aproape 5 ori mai mare decât în Timişoara (oraş ce are peste
300.000 de locuitori). Tabel nr.9 . Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2017
Nr. Denumire municipiu
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită (lei)
%
1. Municipiul Bucuresti 107.230.268,00 42,5448
2. Municipiul Oradea 37.190.649,14 14,7558
3. Municipiul Brasov 10.499.963,80 4,1659
4. Municipiul Constanta 10.320.302,58 4,0947
5. Municipiul Craiova 8.662.188,14 3,4368
6. Municipiul Braila 5.728.159,01 2,2727
7. Municipiul Cluj-Napoca 5.295.547,91 2,1011
8. Municipiul Baia Mare 5.167.836,23 2,0504
9. Municipiul Râmnicu Vâlcea 4.366.518,00 1,7325
10. Municipiul Târgu Mures 4.235.388,80 1,6804
11. Municipiul Tulcea 3.544.032,57 1,4061
12. Municipiul Drobeta-Turnu Severin 3.517.067,45 1,3954
13. Municipiul Slobozia 3.453.111,00 1,3701
14. Municipiul Alba Iulia 3.333.704,52 1,3227
15. Municipiul Târgoviste 3.166.288,41 1,2563
16. Municipiul Pitesti 3.147.225,55 1,2487
17. Municipiul Galati 2.583.392,85 1,0250
18. Municipiul Deva 2.208.610,65 0,8763
19. Municipiul Calarasi 2.111.132,09 0,8376
20. Municipiul Iasi 1.913.318,37 0,7591
21. Municipiul Ploiesti 1.690.021,00 0,6705
22. Municipiul Zalau 1.687.972,69 0,6697
23. Municipiul Miercurea Ciuc 1.659.026,81 0,6582
24. Municipiul Bistrita 1.637.648,91 0,6498
25. Municipiul Arad 1.575.465,01 0,6251
26. Municipiul Suceava 1.558.327,19 0,6183
27. Municipiul Bacau 1.505.747,00 0,5974
28. Municipiul Slatina 1.409.024,59 0,5590
29. Municipiul Satu Mare 1.375.753,74 0,5458
30. Municipiul Vaslui 1.221.818,45 0,4848
31. Municipiul Buzau 1.217.731,06 0,4831
32. Municipiul Târgu Jiu 1.183.144,20 0,4694
33. Municipiul Timisoara 1.066.428,00 0,4231
34. Municipiul Botosani 1.048.690,00 0,4161
35. Municipiul Alexandria 1.000.817,00 0,3971
36. Municipiul Piatra Neamt 886.825,22 0,3519
37. Municipiul Resita 885.945,91 0,3515
38. Municipiul Sibiu 686.076,57 0,2722
39. Municipiul Giurgiu 433.011,00 0,1718
40. Municipiul Sfantu Gheorghe 362.623,31 0,1440
41. Municipiul Focsani 273.998,00 0,1087
Total 252.040.800,73 100,0000
Analiza sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public arată că Municipiul
Bucureşti plăteşte 42,54 % din această sumă, fiind de aprox. 2,88 ori mai mare
decât cea plătită de Municipiul situat pe poziţia a doua (Oradea), respectiv de aprox.
10,21 ori mai mare decât cea plătită de Municipiul situat pe poziţia a treia (Braşov).
În anul 2017, Municipiul Brăila (localitate cu 208.000 locuitori, operatorul
sistemului de iluminat fiind întreprinderea Luxten Lighting Compay SA ), a plătit
sume mai mari decât Cluj-Napoca (oraş cu 322.000 de locuitori), Iaşi (368.000 de
locuitori) sau Timişoara (300.000 de locuitori).
73 / 130
Tabel nr.10 . Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2018
Nr. Denumire municipiu
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită (lei)
%
1. Municipiul Bucuresti 69.282.350,52 34,48
2. Municipiul Arad 15.062.606,09 7,50
3. Municipiul Brasov 13.139.740,17 6,54
4. Municipiul Oradea 9.097.594,29 4,53
5. Municipiul Craiova 8.459.727,37 4,21
6. Municipiul Cluj-Napoca 6.417.119,44 3,19
7. Municipiul Braila 6.114.719,32 3,04
8. Municipiul Constanta 5.894.490,45 2,93
9. Municipiul Pitesti 5.875.262,00 2,92
10. Municipiul Râmnicu Vâlcea 4.063.341,00 2,02
11. Municipiul Galati 3.740.889,14 1,86
12. Municipiul Dr.Tr. Severin 3.432.979,86 1,71
13. Municipiul Targu Mures 3.374.137,17 1,68
14. Municipiul Satu Mare 3.349.384,64 1,67
15. Municipiul Ploiesti 3.325.610,90 1,66
16. Municipiul Targoviste 3.053.780,61 1,52
17. Municipiul Baia Mare 2.963.880,84 1,48
18. Municipiul Tulcea 2.638.068,45 1,31
19. Municipiul Alba Iulia 2.542.876,83 1,27
20. Municipiul Slatina 2.335.206,60 1,16
21. Municipiul Calarasi 2.297.326,14 1,14
22. Municipiul Iasi 1.963.758,32 0,98
23. Municipiul Deva 1.844.783,36 0,92
24. Municipiul Suceava 1.696.751,15 0,84
25. Municipiul Vaslui 1.685.468,38 0,84
26. Municipiul Bistrita 1.654.308,24 0,82
27. Municipiul Zalau 1.546.339,62 0,77
28. Municipiul Focsani 1.433.065,20 0,71
29. Municipiul Sibiu 1.386.008,17 0,69
30. Municipiul Buzau 1.320.316,69 0,66
31. Municipiul Miercurea Ciuc 1.306.709,75 0,65
32. Municipiul Botosani 1.272.726,62 0,63
33. Municipiul Slobozia 1.165.941,05 0,58
34. Municipiul Timisoara 1.131.202,47 0,56
35. Municipiul Bacau 973.073,00 0,48
36. Municipiul Piatra Neamt 970.546,33 0,48
37. Municipiul Sfintu Gheorghe 912.641,46 0,45
38. Municipiul Târgu Jiu 761.926,75 0,38
39. Municipiul Giurgiu 680.958,40 0,34
40. Municipiul Resita 424.731,11 0,21
41. Municipiul Alexandria 322.715,00 0,16
Total 200.915.062,90 100,0000
Analiza sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public arată că Municipiul
Bucureşti plăteşte cca. 34 % din această sumă, fiind de aprox. 4,59 ori mai mare
decât cea plătită de Municipiul situat pe poziţia a doua (Arad), respectiv de aprox.
5,27 ori mai mare decât cea plătită de Municipiul situat pe poziţia a treia (Braşov).
În anul 2018 se remarcă Municipiul Craiova, care a plătit sume mai mari decât
Municipiile Cluj-Napoca sau Constanţa.
74 / 130
Grafic, situaţia se prezintă astfel :
Grafic 1: Suma efectiv plătită de UAT-uri pentru serviciul de iluminat public (lei,
inclusiv TVA) pe fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anii 2016, 2017 şi 2018
75 / 130
Analiza sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public la nivelul municipiilor
reşedinţă de judeţ arată că, în perioada 2016-2018, Municipiul Bucureşti a plătit cea
mai mare parte din această sumă, fiind urmat de municipiile Oradea şi Braşov în
anii 2016 şi 2017 şi de municipiile Arad şi Oradea în anul 2018. Astfel, sumele
plătite de către Municipiul Bucureşti, pe piaţa serviciilor de iluminat public, au
înregistrat o evoluţie ascendentă, de la un nivel de 39,59%, înregistrat în anul 2016,
la 42.54%, înregistrat în 2017 ca procent în sumă totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ. În anul 2018, pentru Municipiul Bucureşti sumele
plătite s-au diminuat la nivelul de 34,48 procente în sumă totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ. Analiza a arătat şi faptul că există oraşe cu număr
mic de locuitori în care sunt plătite sume mai mari comparativ cu sumele plătite de
oraşele cu număr mai mare de locuitori. Tabel nr.11 . Sume plătite de UAT-uri pentru iluminatul festiv în anul 2016
Nr. Denumire municipiu Sume plătite pentru
iluminatul festiv (lei) %
1. Municipiul Cluj-Napoca 2.559.352,65 10,3983
2. Municipiul Baia Mare 2.038.385,74 8,2817
3. Municipiul Constanta 1.967.132,05 7,9922
4. Municipiul Galati 1.826.284,79 7,4200
5. Municipiul Braila 1.783.499,82 7,2461
6. Municipiul Arad 1.225.494,55 4,9790
7. Municipiul Craiova 1.201.331,86 4,8809
8. Municipiul Alba Iulia 1.164.790,01 4,7324
9. Municipiul Bucuresti 1.109.505,00 4,5078
10. Municipiul Buzau 946.319,40 3,8448
11. Municipiul Slatina 932.543,68 3,7888
12. Municipiul Târgu Jiu 907.506,35 3,6871
13. Municipiul Vaslui 897.177,88 3,6451
14. Municipiul Bistrita 777.568,15 3,1592
15. Municipiul Tulcea 599.999,65 2,4377
16. Municipiul Satu Mare 474.740,02 1,9288
17. Municipiul Brasov 453.376,44 1,8420
18. Municipiul Iasi 436.400,99 1,7730
19. Municipiul Târgu Mures 434.656,29 1,7660
20. Municipiul Botosani 358.570,00 1,4568
21. Municipiul Ploiesti 336.151,88 1,3657
22. Municipiul Focsani 312.500,00 1,2696
23. Municipiul Suceava 307.560,00 1,2496
24. Municipiul Sibiu 254.301,60 1,0332
25. Municipiul Timisoara 219.760,64 0,8929
26. Municipiul Pitesti 199.210.80 0,8094
27. Municipiul Bacau 175.786,00 0,7142
28. Municipiul Piatra Neamt 167.032,51 0,6786
29. Municipiul Resita 109.948,00 0,4467
30. Municipiul Deva 96.625,18 0,3926
31. Municipiul Râmnicu Vâlcea 85.834,00 0,3487
32. Municipiul Giurgiu 59.395,00 0,2413
33. Municipiul Zalau 51.641,23 0,2098
34. Municipiul Alexandria 43.814,00 0,1780
35. Municipiul Calarasi 42.706,20 0,1735
36. Municipiul Miercurea Ciuc 29.801,97 0,1211
37. Municipiul Sfantu Gheorghe 26.400,00 0,1073
38. Municipiul Drobeta-Turnu Severin - -
39. Municipiul Oradea - -
40. Municipiul Slobozia - -
76 / 130
41. Municipiul Târgoviste - -
Total 24.613.104,33 100,0000
Din cele de mai sus rezultă că Municipiul Cluj-Napoca a plătit cca. 10,4% din suma
totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind
urmat de Municipiile Baia-Mare şi Constanţa, cu 8%, şi de Municipiile Galaţi şi
Brăila, cu 7%.
Tabel nr.12 . Sume plătite de UAT-uri pentru iluminatul festiv în anul 2017
Nr. Denumire municipiu Sume plătite pentru
iluminatul festiv (lei) %
1. Municipiul Constanta 9.062.791,00 25,64
2. Municipiul Bucuresti 5.148.907,00 14,57
3. Municipiul Galati 2.225.595,82 6,30
4. Municipiul Alba Iulia 2.126.976,56 6,02
5. Municipiul Cluj-Napoca 2.088.428,13 5,91
6. Municipiul Craiova 1.792.028,90 5,07
7. Municipiul Ploiesti 1.480.001,25 4,19
8. Municipiul Baia Mare 1.180.383,00 3,34
9. Municipiul Buzau 1.056.720,00 2,99
10. Municipiul Pitesti 739.280,19 2,09
11. Municipiul Vaslui 670.311,22 1,90
12. Municipiul Brasov 651.641,94 1,84
13. Municipiul Tulcea 649.738,87 1,84
14. Municipiul Bistrita 617.980,10 1,75
15. Municipiul Satu Mare 616.770,63 1,74
16. Municipiul Târgu Mures 599.863,69 1,70
17. Municipiul Braila 565.447,47 1,60
18. Municipiul Târgu Jiu 416.611,49 1,18
19. Municipiul Resita 371.654,00 1,05
20. Municipiul Sibiu 351.675,91 0,99
21. Municipiul Suceava 338.340,00 0,96
22. Municipiul Slatina 309.054,19 0,87
23. Municipiul Botosani 275.539,00 0,78
24. Municipiul Bacau 262.885,00 0,74
25. Municipiul Piatra Neamt 250.851,31 0,71
26. Municipiul Timisoara 245.580,97 0,69
27. Municipiul Arad 210.885,14 0,60
28. Municipiul Deva 196.348,81 0,56
29. Municipiul Iasi 178.168,71 0,50
30. Municipiul Râmnicu Vâlcea 147.218,00 0,42
31. Municipiul Focsani 146.067,00 0,41
32. Municipiul Zalau 99.963,02 0,28
33. Municipiul Giurgiu 85.201,00 0,24
34. Municipiul Sfantu Gheorghe 52.550,40 0,15
35. Municipiul Slobozia 47.470,00 0,13
36. Municipiul Calarasi 43.796,64 0,12
37. Municipiul Miercurea Ciuc 30.987,30 0,09
38. Municipiul Alexandria 15.954,00 0,05
39. Municipiul Drobeta-Turnu Severin - -
40. Municipiul Oradea - -
41. Municipiul Târgoviste - -
Total 35.349.667,66 100,00
Din cele de mai sus rezultă că Municipiul Constanţa a plătit aprox. 25% din suma
totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind
77 / 130
urmat de Municipiul Bucureşti, cu 14,57 %, şi de municipiile Galaţi şi Alba-Iulia,
cu cca. 6 %.
Tabel nr.13 . Sume plătite de UAT-uri pentru iluminatul festiv în anul 2018
Nr. Denumire municipiu Sume plătite pentru
iluminatul festiv (lei) %
1. Municipiul Bucuresti 12.972.804,71 41,0323
2. Municipiul Constanta 5.117.060,93 16,1850
3. Municipiul Cluj-Napoca 2.556.809,29 8,0871
4. Municipiul Arad 2.416.345,84 7,6428
5. Municipiul Baia Mare 2.351.826,75 7,4387
6. Municipiul Galati 2.087.514,89 6,6027
7. Municipiul Ploiesti 1.611.732.77 5,0978
8. Municipiul Craiova 1.585.013,02 5,0133
9. Municipiul Alba Iulia 1.402.343,40 4,4355
10. Municipiul Buzau 1.164.243,64 3,6824
11. Municipiul Focsani 1.149.813,70 3,6368
12. Municipiul Brasov 899.801,05 2,8460
13. Municipiul Slatina 888.827,66 2,8113
14. Municipiul Vaslui 875.838,15 2,7702
15. Municipiul Satu Mare 848.129,09 2,6826
16. Municipiul Tulcea 749.976,52 2,3721
17. Municipiul Pitesti 589.988,20 1,8661
18. Municipiul Timisoara 553.279,09 1,7500
19. Municipiul Targu Mures 517.240,99 1,6360
20. Municipiul Suceava 405.533,56 1,2827
21. Municipiul Targu Jiu 402.051,84 1,2717
22. Municipiul Bistrita 392.640,27 1,2419
23. Municipiul Ramnicu Valcea 368.640,24 1,1660
24. Municipiul Botosani 344.600,72 1,0900
25. Municipiul Bacau 335.619,00 1,0615
26. Municipiul Iasi 334.343,53 1,0575
27. Municipiul Zalau 307.762,74 0,9734
28. Municipiul Piatra Neamt 307.742,78 0,9734
29. Municipiul Deva 177.297,08 0,5608
30. Municipiul Giurgiu 159.983,60 0,5060
31. Municipiul Sibiu 154.700,00 0,4893
32. Municipiul Slobozia 152.598,70 0,4827
33. Municipiul Miercurea Ciuc 120.548,79 0,3813
34. Municipiul Braila 86.051,01 0,2722
35. Municipiul Sfintu Gheorghe 67.830,00 0,2145
36. Municipiul Alexandria 61.644,00 0,1950
37. Municipiul Calarasi 44.700,33 0,1414
38. Municipiul Resita 25.987,16 0,0822
39. Municipiul Dr.Tr. Severin 0.00 0.0000
40. Municipiul Oradea 0.00 0.0000
41. Municipiul Targoviste 0.00 0.0000
Total 31.616.060,33 100,00
Din cele de mai sus rezultă că Municipiul Bucureşti a plătit cca. 41,03% din suma
totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind
urmat de Municipiul Constanţa, cu 16,18 %, şi de Municipiul Cluj- Napoca, cu cca.
8,08 %.
În perioada analizată, sumele plătite de către municipii, determinate din punct de
vedere valoric, au fluctuat puternic, lideri fiind inclusiv municipii cu număr de
locuitori mic. Procentual, în anul 2016, Municipiul Cluj-Napoca a plătit cca. 10,4%
78 / 130
din suma totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul
festiv, fiind urmat de municipiile Baia-Mare şi Constanţa, cu 8%, şi de municipiile
Galaţi şi Brăila, cu 7%. În anul 2017, Municipiul Constanţa a plătit aprox. 25% din
suma totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv,
fiind urmat de Municipiul Bucureşti, cu 14,57 %, şi de Municipiile Galaţi şi Alba-
Iulia, cu cca. 6 %. În anul 2018 se remarcă Municipiul Bucureşti, care a plătit aprox.
41,03% din suma totală plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru
iluminatul festiv, fiind urmat de Municipiul Constanţa, cu 16,18 %, şi de Municipiul
Cluj- Napoca, cu cca. 8,08 %.
Grafic 2: Suma efectiv plătită pentru iluminatul festiv în total sumă plătită pentru serviciul de
iluminat public (lei, inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anul 2016
79 / 130
După cum se observă din cele de mai sus, în anul 2016, Municipiul Galaţi a plătit
77% din suma totală doar pentru iluminatul festiv. De asemenea, Municipilul Buzău
a plătit 72%, Municipiul Vaslui 60%, Municipiul Slatina 52%, Municipiul Sibiu
44%.
80 / 130
Grafic 3: Suma efectiv plătită pentru iluminatul festiv în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public (lei, inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în
anul 2017
După cum se observă din cele de mai sus, în anul 2017, Municipiile Constanţa si
Ploieşti au plătit cca. 87% din suma totală doar pentru iluminatul festiv. De
asemenea, Municipiile Buzău şi Galaţi au plătit cca.86%, Municipiul Alba-Iulia
63%, iar Municipiile Vaslui şi Reşiţa cca.54%.
81 / 130
Grafic 4: Suma efectiv plătită pentru iluminatul festiv în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public (lei, inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în
anul 2018
82 / 130
După cum se observă din cele de mai sus, în anul 2018, Municipiul Buzău a plătit
88 % din sumă doar pentru iluminatul festiv. De asemenea, Municipiul Constanţa a
plătit 87%, Municipiul Focşani 80% şi Municipiul Baia Mare 79%.
Astfel, sumele efectiv plătite pentru iluminatul festiv în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, au avut valori
foarte mari, înregistrând valori procentuale chiar de peste 50%. Astfel, în anul 2016,
Municipiul Galaţi a plătit 77% din suma totală anuală aferentă întregului serviciu de
iluminat public doar pentru iluminatul festiv, Municipilul Buzău a plătit 72%,
Municipiul Vaslui 60%, Municipiul Slatina 52% şi Municipiul Sibiu 44%. În anul
2017, Municipiile Constanţa şi Ploieşti au plătit aprox. 87%, Municipiile Buzău şi
Galaţi au plătit aprox. 86%, Municipiul Alba-Iulia 63%, iar Municipiile Vaslui şi
Reşiţa aprox. 54%. În anul 2018, Municipiul Buzău a plătit 88%, Municipiul
Constanţa a plătit 87%, Municipiul Focşani 80% iar Municipiul Baia Mare 79% din
suma totală anuală aferentă întregului serviciu de iluminat public doar pentru
iluminatul festiv.
Grafic 5: Evoluţie sume plătite pentru iluminat festiv în anii 2016, 2017, 2018 (lei,
inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ
83 / 130
După cum se observă, Municipiul Constanţa a plătit pentru iluminatul festiv o sumă
cu mult mai mare în anul 2017, comparativ cu anii 2016 şi 2018. Totodată, sumele
plătite de Municipiul Bucureşti au avut o evoluţie ascendentă în perioada analizată,
creştere foarte mare comparativ cu anii anteriori. În acelaşi timp, sumele plătite de
Municipiile Bistriţa, Târgu Jiu şi Brăila au avut o evoluţie descendentă în perioada
analizată.
84 / 130
Tabel nr.14. Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2016 per locuitor
Nr. Denumire municipiu Capital
public/privat
Valoarea serviciilor
de iluminat public
efectiv plătită (lei)
Lei per
locuitor
1. Municipiul Oradea privat 14,172,498.99 63.78
2. Municipiul Alba Iulia privat 4,023,618.00 54.06
3. Municipiul Târgu Jiu public 4,305,730.99 44.76
4. Municipiul Baia Mare privat 6,150,224.63 41.84
5. Municipiul Râmnicu Vâlcea public 4,747,901.00 40.11
6. Municipiul Drobeta-Turnu Severin privat 4,035,984.68 37.20
7. Municipiul Bucuresti privat 77,629,322.00 36.92
8. Municipiul Brasov privat 10,499,410.47 36.16
9. Municipiul Tulcea privat 3,054,358.38 34.41
10. Municipiul Arad privat 5,937,184.89 33.29
11. Municipiul Alexandria public 1,582,102.00 30.75
12. Municipiul Calarasi privat 2,303,864.05 29.85
13. Municipiul Miercurea Ciuc privat 1,077,213.75 25.67
14. Municipiul Braila privat 5,296,677.68 25.42
15. Municipiul Craiova privat 7,539,611.26 24.79
16. Municipiul Târgu Mures privat 3,217,742.25 21.52
17. Municipiul Slatina public 1,777,948.83 21.23
18. Municipiul Bistrita privat 1,987,774.65 21.22
19. Municipiul Deva privat 1,469,425.61 21.01
20. Municipiul Târgoviste public 1,907,728.33 20.54
21. Municipiul Constanta privat 5,321,826.26 16.81
22. Municipiul Iasi privat 5,615,303.29 15.23
23. Municipiul Suceava privat 1,769,577.28 15.04
24. Municipiul Vaslui privat 1,502,581.22 14.32
25. Municipiul Cluj-Napoca privat 4,156,243,32 12,88
26. Municipiul Botosani privat 1,313,770.00 10.79
27. Municipiul Giurgiu public 698,504.00 10.22
28. Municipiul Satu Mare privat 1,229,046.46 10.10
29. Municipiul Pitesti public 1,756,995.92 10.00
30. Municipiul Buzau privat 1,312,951.88 9.76
31. Municipiul Piatra Neamt privat 904,175.29 7.91
32. Municipiul Galati privat 2,365,425.32 7.80
33. Municipiul Focsani privat 607,323.00 6.48
34. Municipiul Zalau public 447,512.15 6.43
35. Municipiul Sibiu privat 819,464.03 4.84
36. Municipiul Sfântu Gheorghe public 293,493.58 4.53
37. Municipiul Resita public 353,724.00 4.04
38. Municipiul Timisoara public 1,266,220.91 3.82
39. Municipiul Ploiesti public 849,072.70 3.67
40. Municipiul Bacau public 697,720.00 3.54
41. Municipiul Slobozia privat 88,067.00 1.67
Total 196,085,320.05
Din cele de mai sus rezultă că Municipiul Oradea plăteşte cca. 63,78 lei per locuitor,
fiind urmat de Municipiul Alba Iulia, cu cca.54,06 lei per locuitor şi de Municipiul
Târgu Jiu, cu cca. 44,76 lei per locuitor. Astfel, comparativ cu Muncipiul Bucureşti,
suma alocată per locuitor în Municipiul Oradea este cu cca. 72,75% mai mare.
Situaţia grafică se prezintă astfel:
85 / 130
Grafic 6: Suma efectiv plătită per locuitor pentru serviciul de iluminat public (lei,
inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anul 2016
86 / 130
Tabel nr.15. Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2017 per locuitor
Nr. Denumire municipiu Capital
public/privat
Valoarea serviciilor
de iluminat public
efectiv plătită (lei)
Lei per
locuitor
1. Municipiul Oradea privat 37,190,649.14 167.38
2. Municipiul Slobozia privat 3,453,111.00 65.59
3. Municipiul Bucuresti privat 107,230,268.00 50.99
4. Municipiul Alba Iulia privat 3,333,704.52 44.79
5. Municipiul Tulcea privat 3,544,032.57 39.93
6. Municipiul Miercurea Ciuc privat 1,659,026.81 39.53
7. Municipiul Râmnicu Vâlcea public 4,366,518.00 36.89
8. Municipiul Brasov privat 10,499,963.80 36.16
9. Municipiul Baia Mare privat 5,167,836.23 35.15
10. Municipiul Târgoviste public 3,166,288.41 34.10
11. Municipiul Constanta privat 10,320,302.58 32.60
12. Municipiul Dr.Tr. Severin privat 3,517,067.45 32.42
13. Municipiul Deva privat 2,208,610.65 31.59
14. Municipiul Craiova privat 8,662,188.14 28.49
15. Municipiul Târgu Mures privat 4,235,388.80 28.33
16. Municipiul Braila privat 5,728,159.01 27.49
17. Municipiul Calarasi privat 2,111,132.09 27.35
18. Municipiul Zalau public 1,687,972.69 24.26
19. Municipiul Alexandria public 1,000,817.00 19.45
20. Municipiul Pitesti public 3,147,225.55 17.92
21. Municipiul Bistrita privat 1,637,648.91 17.48
22. Municipiul Slatina public 1,409,024.59 16.82
23. Municipiul Cluj-Napoca privat 5,295,547.91 16.42
24. Municipiul Suceava privat 1,558,327.19 13.25
25. Municipiul Târgu Jiu public 1,183,144.20 12.30
26. Municipiul Vaslui privat 1,221,818.45 11.64
27. Municipiul Satu Mare privat 1,375,753.74 11.31
28. Municipiul Buzau privat 1,217,731.06 9.06
29. Municipiul Arad privat 1,575,465.01 8.83
30. Municipiul Botosani privat 1,048,690.00 8.61
31. Municipiul Galati privat 2,583,392.85 8.52
32. Municipiul Resita public 686,076.57 7.84
33. Municipiul Piatra Neamt privat 886,825.22 7.76
34. Municipiul Bacau public 1,505,747.00 7.64
35. Municipiul Ploiesti privat 1,690,021.00 7.30
36. Municipiul Giurgiu public 433,011.00 6.33
37. Municipiul Sfântu Gheorghe public 362,623.31 5.60
38. Municipiul Sibiu privat 885,945.91 5.23
39. Municipiul Iasi privat 1,913,318.37 5.19
40. Municipiul Timisoara privat 1,066,428.00 3.21
41. Municipiul Focsani privat 273,998.00 2.92
Total 252,040,800.73
Din cele de mai sus rezultă că Municipiul Oradea plăteşte cca. 167,38 lei per
locuitor, fiind urmat de Municipiul Slobozia, cu cca. 65.59 lei per locuitor, şi de
Municipiul Bucuresti, cu cca. 50,99 lei per locuitor. Astfel, comparativ cu
Muncipiul Bucuresti, suma alocată per locuitor în Municipiul Oradea este de cca.
3,28% mai mare.
Situaţia grafică se prezintă astfel:
87 / 130
Grafic 7: Suma efectiv plătită per locuitor pentru serviciul de iluminat public (lei,
inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anul 2017
88 / 130
Tabel nr.16. Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2018 per locuitor
Nr. Denumire municipiu Capital
public/privat
Valoarea serviciilor
de iluminat public
efectiv plătită (lei)
Lei per
locuitor
1. Municipiul Arad privat 15,062,606.09 84.46
2. Municipiul Brasov privat 13,139,740.17 45.26
3. Municipiul Oradea privat 9,097,594.29 40.94
4. Municipiul Ramnicu Valcea public 4,063,341.00 34.33
5. Municipiul Alba Iulia privat 2,542,876.83 34.17
6. Municipiul Pitesti public 5,875,262.00 33.45
7. Municipiul Bucuresti privat 69,282,350.52 32.95
8. Municipiul Targoviste public 3,053,780.61 31.75
9. Municipiul Dr.Tr. Severin privat 3,432,979.86 31.64
10. Municipiul Miercurea Ciuc privat 1,306,709.75 31.14
11. Municipiul Calarasi privat 2,297,326.14 29.76
12. Municipiul Tulcea privat 2,638,068.45 29.72
13. Municipiul Braila privat 6,114,719.32 29.35
14. Municipiul Slatina public 2,335,206.60 27.88
15. Municipiul Craiova privat 8,459,727.37 27.82
16. Municipiul Satu Mare privat 3,349,384.64 27.53
17. Municipiul Deva privat 1,844,783.36 26.38
18. Municipiul Zalau privat 1,546,339.62 22.22
19. Municipiul Slobozia privat 1,165,941.05 22.15
20. Municipiul Baia Mare privat 2,963,880.84 20.16
21. Municipiul Cluj-Napoca privat 6,417,119.44 19.89
22. Municipiul Constanta privat 5,894,490.45 18.62
23. Municipiul Bistrita privat 1,654,308.24 17.66
24. Municipiul Vaslui privat 1,685,468.38 16.06
25. Municipiul Focsani privat 1,433,065.20 15.29
26. Municipiul Suceava privat 1,696,751.15 14.42
27. Municipiul Ploiesti privat 3,325,610.90 14.37
28. Municipiul Sfintu Gheorghe public 912,641.46 14.09
29. Municipiul Galati privat 3,740,889.14 12.34
30. Municipiul Timisoara public 1,131,202.47 12.18
31. Municipiul Botosani privat 1,272,726.62 10.45
32. Municipiul Targu Mures public 3,374,137.17 10.17
33. Municipiul Giurgiu public 680,958.40 9.96
34. Municipiul Buzau privat 1,320,316.69 9.82
35. Municipiul Piatra Neamt privat 970,546.33 8.49
36. Municipiul Sibiu privat 1,386,008.17 8.19
37. Municipiul Alexandria public 322,715.00 6.27
38. Municipiul Iasi privat 1,963,758.32 5.32
39. Municipiul Targu Jiu privat 761,926.75 5.10
40. Municipiul Bacau public 973,073.00 4.94
41. Municipiul Resita public 424,731.11 4.85
Total 200,915,062.90
Din cele de mai sus rezultă că Municipiul Arad plăteşte cca. 84.46 lei per locuitor,
fiind urmat de Municipiul Brasov, cu cca. 45.26 lei per locuitor, şi de Municipiul
Oradea, cu cca. 40.94 lei per locuitor. Astfel, comparativ cu Municipiul Bucuresti,
suma alocată per locuitor în Municipiul Arad este de cca 2,56 mai mare.
Situaţia grafică se prezintă astfel:
89 / 130
Grafic 8: Suma efectiv plătită per locuitor pentru serviciul de iluminat public (lei,
inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anul 2018
Sumele efectiv plătite per locuitor pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ39, în perioada 2016 – 2018, arată o foarte mare
discrepanţă,între acestea. Astfel, în anul 2016, în timp ce în anumite municipii sunt
plătite sume foarte mici, precum : 1,67 lei/locuitor (Slobozia) sau 3,54 lei/locuitor
(Bacău), în altele, sumele sunt mult mai mari, precum: 63,78 lei/locuitor (Oradea),
54,06 lei/locuitor (Alba Iulia), 44,76 lei/locuitor (Târgu Jiu) sau 36,92 lei/locuitor
(Bucutreşti). În anul 2017, se remarcă Municipiul Focşani (cu 2,92 lei/locuitor),
Municipiul Timişoara (cu 3,21 lei/locuitor) şi Municipiul Iaşi (cu 5,19 lei/locuitor),
39 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de locuitori
transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica.
90 / 130
dar şi Municipiul Oradea (cu 167,38 lei/locuitor), Municipiul Slobozia (cu 65.59
lei/locuitor) şi Municipiul Bucureşti (cu 50,99 lei/locuitor). În anul 2018, situaţia se
prezintă astfel: în timp ce în Municipiile Reşiţa şi Bacău sunt plătite sume de sub 5
lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca. 84.46 lei/locuitor, Municipiul Braşov
45.26 lei/locuitor, iar Municipiul Oradea 40.94 lei/locuitor.
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/locuitor
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că densitatea
populaţiei nu este aceeaşi în municipiile analizate şi, în plus, au relevanţă investiţiile
efectuate în sistemul de iluminat public.
Tabel nr.17. Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2016 per km²
Nr. Denumire municipiu
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită (lei)
Lei per km²
1. Municipiul Bucuresti 77,629,322.00 322,984.49
2. Municipiul Oradea 14,172,498.99 122,982.46
3. Municipiul Braila 5,296,677.68 121,316.48
4. Municipiul Craiova 7,539,611.26 91,980.13
5. Municipiul Dr.Tr. Severin 4,035,984.68 67,706.50
6. Municipiul Târgu Mures 3,217,742.25 65,374.69
7. Municipiul Iasi 5,615,303.29 61,362.73
8. Municipiul Brasov 10,499,410.47 56,164.60
9. Municipiul Râmnicu Vâlcea 4,747,901.00 55,720.00
10. Municipiul Constanta 5,321,826.26 45,798.85
11. Municipiul Pitesti 1,756,995.92 42,916.36
12. Municipiul Târgu Jiu 4,305,730.99 41,477.03
13. Municipiul Alba Iulia 4,023,618.00 39,262.47
14. Municipiul Târgoviste 1,907,728.33 36,213.52
15. Municipiul Slatina 1,777,948.83 35,040.38
16. Municipiul Suceava 1,769,577.28 33,880.48
17. Municipiul Botosani 1,313,770.00 31,825.82
18. Municipiul Baia Mare 6,150,224.63 26,323.51
19. Municipiul Deva 1,469,425.61 24,998.73
20. Municipiul Arad 5,937,184.89 24,782.67
21. Municipiul Cluj-Napoca 4,156,243.32 23,189.44
22. Municipiul Vaslui 1,502,581.22 22,093.53
23. Municipiul Calarasi 2,303,864.05 17,293.68
24. Municipiul Bacau 697,720.00 16,199.67
25. Municipiul Alexandria 1,582,102.00 16,173.60
26. Municipiul Buzau 1,312,951.88 16,052.72
27. Municipiul Tulcea 3,054,358.38 15,272.56
28. Municipiul Ploiesti 849,072.70 14,573.85
29. Municipiul Bistrita 1,987,774.65 13,631.70
30. Municipiul Giurgiu 698,504.00 12,964.07
31. Municipiul Focsani 607,323.00 12,839.81
32. Municipiul Piatra Neamt 904,175.29 11,757.81
33. Municipiul Timisoara 1,266,220.91 9,790.62
34. Municipiul Galati 2,365,425.32 9,709.09
35. Municipiul Miercurea Ciuc 1,077,213.75 9,062.88
36. Municipiul Satu Mare 1,229,046.46 8,256.95
37. Municipiul Sibiu 819,464.03 6,736.24
38. Municipiul Zalau 447,512.15 4,955.84
39. Municipiul Sfintu Gheorghe 293,493.58 4,040.39
40. Municipiul Resita 353,724.00 1,783.42
41. Municipiul Slobozia 88,067.00 691.54
Total 196,085,320.05
91 / 130
Repartizarea sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public, raportate la
kilometru pătrat, relevă faptul că Municipiul Bucureşti plăteşte cca 322,984.49
lei/km², fiind urmat de Municipiul Oradea cu cca 122,982.46 lei/ km² şi de
Municipiul Brăila cu cca 121,316.48 lei/km². Astfel, comparativ cu Municipiul
Bucureşti, suma alocată raportată la kilometru pătrat în Municipiul Braila este de
cca. 2,66 ori mai mică.
Situaţia grafică se prezintă astfel:
Grafic 9: Suma efectiv plătită per kilometru patrat aferent fiecarui municipiu reşedinţă
de judeţ, pentru serviciul de iluminat public (lei, inclusiv TVA) în în anul 2016
92 / 130
Tabel nr.18. Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2017 per km²
Nr. Denumire municipiu
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită (lei)
Lei per km²
1. Municipiul Bucuresti 107,230,268.00 446,142.16
2. Municipiul Oradea 37,190,649.14 322,723.44
3. Municipiul Braila 5,728,159.01 131,199.24
4. Municipiul Craiova 8,662,188.14 105,675.10
5. Municipiul Constanta 10,320,302.58 88,815.00
6. Municipiul Târgu Mures 4,235,388.80 86,050.16
7. Municipiul Pitesti 3,147,225.55 76,874.10
8. Municipiul Târgoviste 3,166,288.41 60,104.18
9. Municipiul Dr.Tr. Severin 3,517,067.45 59,001.30
10. Municipiul Brasov 10,499,963.80 56,167.56
11. Municipiul Râmnicu Vâlcea 4,366,518.00 51,244.20
12. Municipiul Deva 2,208,610.65 37,574.19
13. Municipiul Bacau 1,505,747.00 34,960.46
14. Municipiul Alba Iulia 3,333,704.52 32,530.29
15. Municipiul Suceava 1,558,327.19 29,835.86
16. Municipiul Cluj-Napoca 5,295,547.91 29,546.10
17. Municipiul Ploiesti 1,690,021.00 29,008.26
18. Municipiul Slatina 1,409,024.59 27,769.50
19. Municipiul Slobozia 3,453,111.00 27,115.12
20. Municipiul Botosani 1,048,690.00 25,404.31
21. Municipiul Baia Mare 5,167,836.23 22,118.80
22. Municipiul Iasi 1,913,318.37 20,908.30
23. Municipiul Zalau 1,687,972.69 18,692.94
24. Municipiul Vaslui 1,221,818.45 17,965.28
25. Municipiul Tulcea 3,544,032.57 17,721.05
26. Municipiul Calarasi 2,111,132.09 15,846.96
27. Municipiul Buzau 1,217,731.06 14,888.51
28. Municipiul Miercurea Ciuc 1,659,026.81 13,957.82
29. Municipiul Piatra Neamt 886,825.22 11,532.19
30. Municipiul Târgu Jiu 1,183,144.20 11,397.21
31. Municipiul Bistrita 1,637,648.91 11,230.62
32. Municipiul Galati 2,583,392.85 10,603.76
33. Municipiul Alexandria 1,000,817.00 10,231.21
34. Municipiul Satu Mare 1,375,753.74 9,242.55
35. Municipiul Timisoara 1,066,428.00 8,245.79
36. Municipiul Giurgiu 433,011.00 8,036.58
37. Municipiul Sibiu 885,945.91 7,282.74
38. Municipiul Arad 1,575,465.01 6,576.22
39. Municipiul Focsani 273,998.00 5,792.77
40. Municipiul Sfântu Gheorghe 362,623.31 4,992.06
41. Municipiul Resita 686,076.57 3,459.09
Total 252,040,800.73
Repartizarea sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public raportate la
kilometru pătrat relevă faptul că Municipiul Bucureşti plăteşte cca 446,142.16
lei/km², fiind urmat de Municipiul Oradea cu cca 322,723.44 lei/ km² si de
Municipiul Brăila cu cca 131,199.24 lei/km². Astfel, comparativ cu Municipiul
Bucureşti, suma alocată raportată la kilometru pătrat în Municipiul Brăila este de
cca. 3,40 ori mai mică.
Situaţia grafică se prezintă astfel:
93 / 130
Grafic 10: Suma efectiv plătită per kilometru patrat aferent fiecarui municipiu reşedinţă
de judeţ, pentru serviciul de iluminat public (lei, inclusiv TVA) în în anul 2017
94 / 130
Tabel nr.19. Sume totale plătite de UAT-uri în anul 2018 per km²
Nr. Denumire municipiu
Valoarea serviciilor de
iluminat public efectiv
plătită (lei)
Lei per km²
1. Municipiul Bucuresti 69,282,350.52 288,256.09
2. Municipiul Pitesti 5,875,262.00 143,509.09
3. Municipiul Braila 6,114,719.32 140,053.12
4. Municipiul Craiova 8,459,727.37 103,205.16
5. Municipiul Oradea 9,097,594.29 78,944.76
6. Municipiul Brasov 13,139,740.17 70,288.54
7. Municipiul Arad 15,062,606.09 62,873.51
8. Municipiul Dr.Tr. Severin 3,432,979.86 57,590.67
9. Municipiul Ploiesti 3,325,610.90 57,082.23
10. Municipiul Constanta 5,894,490.45 50,727.11
11. Municipiul Ramnicu Valcea 4,063,341.00 47,686.20
12. Municipiul Slatina 2,335,206.60 46,022.99
13. Municipiul Cluj-Napoca 6,417,119.44 35,803.82
14. Municipiul Suceava 1,696,751.15 32,486.14
15. Municipiul Deva 1,844,783.36 31,384.54
16. Municipiul Botosani 1,272,726.62 30,831.56
17. Municipiul Focsani 1,433,065.20 30,297.36
18. Municipiul Targoviste 3,053,780.61 29,417.02
19. Municipiul Targu Mures 3,374,137.17 26,089.36
20. Municipiul Alba Iulia 2,542,876.83 24,813.40
21. Municipiul Vaslui 1,685,468.38 24,782.66
22. Municipiul Bacau 973,073.00 22,592.83
23. Municipiul Satu Mare 3,349,384.64 22,501.74
24. Municipiul Timisoara 1,131,202.47 21,473.09
25. Municipiul Iasi 1,963,758.32 21,459.49
26. Municipiul Calarasi 2,297,326.14 17,244.60
27. Municipiul Zalau 1,546,339.62 17,124.47
28. Municipiul Buzau 1,320,316.69 16,142.76
29. Municipiul Targu Jiu 761,926.75 15,480.02
30. Municipiul Galati 3,740,889.14 15,354.80
31. Municipiul Tulcea 2,638,068.45 13,191.00
32. Municipiul Baia Mare 2,963,880.84 12,685.67
33. Municipiul Giurgiu 680,958.40 12,638.43
34. Municipiul Piatra Neamt 970,546.33 12,620.89
35. Municipiul Sfintu Gheorghe 912,641.46 12,563.90
36. Municipiul Sibiu 1,386,008.17 11,393.41
37. Municipiul Bistrita 1,654,308.24 11,344.87
38. Municipiul Miercurea Ciuc 1,306,709.75 10,993.69
39. Municipiul Slobozia 1,165,941.05 9,155.41
40. Municipiul Alexandria 322,715.00 3,299.07
41. Municipiul Resita 424,731.11 2,141.43
Total 200,915,062.90
Repartizarea sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public raportate la
kilometru pătrat relevă faptul că Municipiul Bucureşti plăteşte cca 288,256.09
lei/km², fiind urmat de Municipiul Pitesti cu cca 143,509.09 lei/ km² şi de
Municipiul Brăila cu cca 140,053.12 lei/km². Astfel, comparativ cu Municipiul
Bucuresti, suma alocată raportată la kilometru pătrat în Municipiul Brăila este de
cca. 2,05 ori mai mică.
Situaţia grafică se prezintă astfel:
95 / 130
Grafic 11: Suma efectiv plătită per kilometru patrat aferent fiecarui municipiu reşedinţă
de judeţ, pentru serviciul de iluminat public (lei, inclusiv TVA) în în anul 2018
Sumele efectiv plătite per km pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ40 în perioada 2016 – 2018 arată, de asemenea, o foarte
mare discrepanţă între municipii. Astfel, în anul 2016, în timp ce în anumite
municipii sunt plătite sume precum: 691,54 lei/ km² (Slobozia) sau 1783 lei/ km²
(Reşiţa), în alte municipii sumele sunt mult mai mari, precum: 322.984 lei/km²
(Bucureşti), 122.982 lei/km² (Oradea), 121.316 lei/km² (Brăila). În anul 2017,
40 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de kilometrii
pătraţi aferent ariei unităţii administrativ-teritoriale transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica.
96 / 130
Municipiul Reşiţa plătea 3.459 lei/km², Municipiul Sf. Gheorghe 4.992 lei/km² şi
Municipiul Focşani 5792 lei/km², în timp ce Municipiul Bucureşti plătea 446.142
lei/km², Municipiul Oradea 322.723.44 lei/km² şi Municipiul Brăila 131.199.24
lei/km². În anul 2018, situaţia se prezintă astfel: în timp ce în Municipiile Reşiţa şi
Alexandria sunt plătite sume de sub 5.000 lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca.
84.46 lei/locuitor, Municipiul Braşov 45.26 lei/ km², Municipiul Bucureşti plătea
288.256 lei/km², Municipiul Piteşti cu cca 143.509 lei/ km², iar Municipiul Brăila
140.053 lei/km².
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/km2 pentru
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că reţeaua de
iluminat public nu acoperă, în multe municipii, întreaga arie a unităţii administrativ-
teritoriale şi, în plus, au relevanţă investiţiile efectuate în sistemul de iluminat
public.
Grafic 12: Suma efectiv plătită pentru investiţii în total sumă plătită pentru serviciul de
iluminat public (lei, inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anul 2016
97 / 130
După cum se observă din cele de mai sus, în anul 2016, cele mai mari investiţii le-a
făcut Municipiul Călăraşi, plătind 86% din suma totală. De asemenea, Municipiul
Drobeta-Turnu Severin a plătit 84%, Municipiul Târgu Mures 75%, Municipiul
Tulcea 70%, iar Municipiul Arad 67%.
Grafic 13: Suma efectiv plătită pentru investiţii în total sumă plătită pentru serviciul de
iluminat public (lei, inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anul 2017
98 / 130
După cum se observă din cele de mai sus, în anul 2017, cele mai mari investiţii le-a
făcut Municipiul Slobozia, plătind 97% din suma totală. De asemenea, Municipiul
Călăraşi a plătit 87%, Municipiul Drobeta-Turnu Severin 85%, Municipiul Arad
80%, iar Municipiul Oradea 77%.
Grafic 14: Suma efectiv plătită pentru investiţii în total sumă plătită pentru serviciul de
iluminat public (lei, inclusiv TVA) în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ în anul 2018
99 / 130
După cum se observă din cele de mai sus, în 2018, cele mai mari investiţii le-au
făcut municipiile Călăraşi şi Sf.Gheorghe, plătind 83% din suma totală. De
asemenea, Municipiul Drobeta-Turnu Severin a plătit 81% din suma totală, iar
Municipiul Arad 79% din suma totală.
Grafic 15: Evoluţie investiţii pe anii 2016, 2017, 2018 (lei, inclusiv TVA) în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ
100 / 130
Din cele de mai sus rezultă faptul că Municipiul Oradea a făcut investiţii în anii
2016 şi 2017, Municipiul Arad în anii 2016 şi 2018, iar Municipiul Craiova a avut
investiţii aproximativ constante în perioada analizată.
Din analiza sumelor efectiv plătite pentru investiţii în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ rezultă că, în
anul 2016, cele mai mari investiţii le-au făcut Municipiul Călăraşi (86% din suma
totală), Municipiul Drobeta-Turnu Severin (84%), Municipiul Târgu Mureş (75%),
Municipiul Tulcea (70%) şi Municipiul Arad (67%). În anul 2017, cele mai mari
investiţii le-a făcut Municipiul Slobozia (97% din suma totală), fiind urmat de
Municipiul Călăraşi (87%), Municipiul Drobeta-Turnu Severin (85%), Municipiul
Arad (80%) şi Municipiul Oradea (77%). În anul 2018, cele mai mari investiţii le-
au făcut municipiile Călăraşi şi Sf.Gheorghe, plătind 83% din suma totală. De
asemenea, Municipiul Drobeta-Turnu Severin a plătit 81% din suma totală, iar
Municipiul Arad 79% din suma totală.
Scurte concluzii
Analiza sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public la nivelul municipiilor
reşedinţă de judeţ arată că, în perioada 2016-2018, Municipiul Bucureşti a plătit cea
mai mare parte din această sumă, fiind urmat de Municipiile Oradea şi Braşov în
anii 2016 şi 2017, şi de Municipiile Arad şi Oradea în anul 2018. Astfel, sumele
plătite de către Municipiul Bucureşti, pe piaţa serviciilor de iluminat public, au
înregistrat o evoluţie ascendentă, de la un nivel de 39,59%, înregistrat în anul 2016,
la 42.54%, înregistrat în 2017 ca procent în sumă totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ. În anul 2018, pentru Municipiul Bucureşti sumele
plătite s-au diminuat la nivelul de 34,48 procente în sumă totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ. Analiza a arătat şi faptul că există oraşe cu număr
mic de locuitori în care sunt plătite sume mai mari comparativ cu sumele plătite de
oraşele cu număr mai mare de locuitori.
În ceea ce priveşte iluminatul festiv, în perioada analizată, sumele plătite de către
municipii, determinate din punct de vedere valoric, au fluctuat puternic, lideri fiind
inclusiv municipii cu număr de locuitori mic. Procentual, în anul 2016, Municipiul
Cluj-Napoca a plătit cca. 10,4% din suma totală plătită la nivelul municipiilor
reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind urmat de municipiile Baia-Mare şi
Constanţa, cu 8%, şi de municipiile Galaţi şi Brăila, cu 7%. În anul 2017,
Municipiul Constanţa a plătit aprox. 25% din suma totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind urmat de Municipiul
Bucureşti, cu 14,57 %, şi de Municipiile Galaţi şi Alba-Iulia, cu cca. 6 %. În anul
2018 se remarcă Municipiul Bucureşti, care a plătit aprox. 41,03% din suma totală
plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind urmat
de Municipiul Constanţa, cu 16,18 %, şi de Municipiul Cluj- Napoca, cu cca.
8,08%.
Sumele efectiv plătite pentru iluminatul festiv în total sumă plătită pentru serviciul
de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, au avut valori foarte mari,
înregistrând valori procentuale chiar de peste 50%. Astfel, în anul 2016, Municipiul
101 / 130
Galaţi a plătit 77% din suma totală anuală aferentă întregului serviciu de iluminat
public doar pentru iluminatul festiv, Municipilul Buzău a plătit 72%, Municipiul
Vaslui 60%, Municipiul Slatina 52% şi Municipiul Sibiu 44%. În anul 2017,
Municipiile Constanţa şi Ploieşti au plătit aprox. 87%, Municipiile Buzău şi Galaţi
au plătit aprox. 86%, Municipiul Alba-Iulia 63%, iar Municipiile Vaslui şi Reşiţa
aprox. 54%. În anul 2018, Municipiul Buzău a plătit 88%, Municipiul Constanţa a
plătit 87%, Municipiul Focşani 80% iar Municipiul Baia Mare 79% din suma totală
anuală aferentă întregului serviciu de iluminat public doar pentru iluminatul festiv.
Evoluţia sumelor plătite pentru iluminatul festiv în anii 2016, 2017 şi 2018, în
fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, reliefează faptul că Municipiul Constanţa a
plătit pentru iluminatul festiv o sumă cu mult mai mare în anul 2017, comparativ cu
anii 2016 şi 2018. Totodată, sumele plătite de Municipiul Bucureşti au avut o
evoluţie ascendentă în perioada analizată, creştere foarte mare comparativ cu anii
anteriori. În acelaşi timp, sumele plătite de Municipiile Bistriţa, Târgu Jiu şi Brăila
au avut o evoluţie descendentă în perioada analizată.
Sumele efectiv plătite per locuitor pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ41 în perioada 2016 – 2018 arată o foarte mare
discrepanţă. Astfel, în anul 2016, în timp ce în anumite municipii sunt plătite sume
foarte mici, precum : 1,67 lei/locuitor (Slobozia) sau 3,54 lei/locuitor (Bacău), în
altele, sumele sunt mult mai mari, precum: 63,78 lei/locuitor (Oradea), 54,06
lei/locuitor (Alba Iulia), 44,76 lei/locuitor (Târgu Jiu) sau 36,92 lei/locuitor
(Bucutreşti). În anul 2017, se remarcă Municipiul Focşani (cu 2,92 lei/locuitor),
Municipiul Timişoara (cu 3,21 lei/locuitor) şi Municipiul Iaşi (cu 5,19 lei/locuitor),
dar şi Municipiul Oradea (cu 167,38 lei/locuitor), Municipiul Slobozia (cu 65.59
lei/locuitor) şi Municipiul Bucuresti (cu 50,99 lei/locuitor). În anul 2018, situaţia se
prezintă astfel: în timp ce în Municipiile Reşiţa şi Bacău sunt plătite sume de sub 5
lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca. 84.46 lei/locuitor, Municipiul Brasov
45.26 lei/locuitor, iar Municipiul Oradea 40.94 lei/locuitor.
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/locuitor
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că densitatea
populaţiei nu este aceeaşi în municipiile analizate şi în plus, au relevanţă investiţiile
efectuate în sistemul de iluminat public.
Sumele efectiv plătite per km pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ42 în perioada 2016 – 2018 arată, de asemenea, o foarte
mare discrepanţă între municipii. Astfel, în anul 2016, în timp ce în anumite
municipii sunt plătite sume precum : 691,54 lei/ km² (Slobozia) sau 1783 lei/ km²
(Reşiţa)), în alte municipii sumele sunt mult mai mari, precum: 322.984 lei/km²
(Bucureşti), 122.982 lei/km² (Oradea), 121.316 lei/km² (Brăila). În anul 2017,
Municipiul Reşiţa plătea 3.459 lei/km², Municipiul Sf. Gheorghe 4.992 lei/km² şi
Municipiul Focşani 5792 lei/km², în timp ce Municipiul Bucureşti plătea 446.142
lei/km², Municipiul Oradea 322.723.44 lei/km² şi Municipiul Brăila 131.199.24
41 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de locuitori
transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica. 42 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de kilometrii
pătraţi aferent ariei unităţii administrativ-teritoriale transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica.
102 / 130
lei/km². În anul 2018, situaţia se prezintă astfel: în timp ce în Municipiile Reşiţa şi
Alexandria sunt plătite sume de sub 5.000 lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca.
84.46 lei/locuitor, Municipiul Brasov 45.26 lei/ km², Municipiul Bucureşti plătea
288.256 lei/km², Municipiul Piteşti cu cca 143.509 lei/ km², iar Municipiul Brăila
140.053 lei/km².
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/km2 pentru
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că reţeaua de
iluminat public nu acoperă, în multe municipii, întreaga arie a unităţii administrativ-
teritoriale şi, în plus, au relevanţă investiţiile efectuate în sistemul de iluminat
public.
Din analiza sumelor efectiv plătite pentru investiţii în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ rezultă că, în
anul 2016, cele mai mari investiţii le-au făcut Municipiul Călăraşi (86% din suma
totală), Municipiul Drobeta-Turnu Severin (84%), Municipiul Târgu Mureş (75%),
Municipiul Tulcea (70%) şi Municipiul Arad (67%). În anul 2017, cele mai mari
investiţii le-a făcut Municipiul Slobozia (97% din suma totală), fiind urmat de
Municipiul Călăraşi (87%), Municipiul Drobeta-Turnu Severin (85%), Municipiul
Arad (80%) şi Municipiul Oradea (77%). În anul 2018, cele mai mari investiţii le-
au făcut Municipiile Călăraşi şi Sf.Gheorghe, plătind 83% din suma totală. De
asemenea, Municipiul Drobeta-Turnu Severin a plătit 81% din suma totală, iar
Municipiul Arad 79% din suma totală.
Evoluţia investiţiilor pe anii 2016, 2017 şi 2018 în fiecare municipiu reşedinţă de
judeţ arată faptul că Municipiul Oradea a făcut investiţii în anii 2016 şi 2017,
Municipiul Arad în anii 2016 şi 2018, iar Municipiul Craiova a avut investiţii
aproximativ constante în perioada analizată.
6.4. Durata contractelor şi posibilităţile de prelungire
Aşa cum s-a arătat anterior în cuprinsul prezentului Raport, Legea nr. 230/2006 are
prevederi diferite de Legea nr. 51/2006 cu privire la durata contractuală în cazul
delegării serviciului de iluminat public.
Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 230/2006, durata unui contract prin
care se deleagă gestiunea nu poate fi mai mare decât durata necesară amortizării
investiţiilor, fără a depăşi 49 de ani. Această durată poate fi prelungită numai în
următoarele cazuri:
• pentru motive de interes general, caz în care durata contractului nu poate fi
prelungită cu mai mult de 2 ani;
• în cazul în care operatorul, la cererea autorităţii administraţiei publice locale
şi pentru buna executare a serviciului sau pentru extinderea sistemului de
iluminat public, a realizat investiţii care nu ar putea fi amortizate în termenul
rămas până la expirarea contractului iniţial decât printr-o creştere excesivă a
tarifelor sau a taxelor locale.
103 / 130
Prelungirea va fi decisă de către consiliul local, de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, durata contractelor de delegare a
gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată
estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabileşte, după caz, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 şi ale Legii nr. 100/2016 şi nu
va depăşi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina
operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. În cazul gestiunii
directe, autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre
ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o
dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să
schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.
Durata de 5 ani a fost introdusă în Legea nr. 51/2016 prin Ordonanta de urgentă nr.
58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra
domeniului achiziţiilor publice, ordonanţă intrată în vigoare în septembrie 2016.
Ulterior, în noiembrie 2016, a fost aprobată Legea nr. 225/2016 pentru modificarea
şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. Acest
act normative prevede, la art. IX, că: “(1) În termen de 3 ani de la intrarea în vigoare
a prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare
pentru asigurarea conformităţii contractelor încheiate cu respectarea dispoziţiilor
Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
cu cele aduse de prezenta lege. (2) Nerespectarea dispoziţiilor de la alin. (1)
constituie contravenţie şi se constată de către autorităţile de reglementare şi se
sancţionează conform art. 47 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.”
Astfel, analizând cadrul legal incident, apreciem că orice contract de delegare a
gestiunii serviciului de iluminat public ar trebui limitat la o durată de maxim 5 ani
cu atât mai mult cu cât, analizând contractele transmise autorităţii de concurenţă de
unităţile administrative-teritoriale, rezultă că majoritatea investiţiilor sunt suportate
de autoritatea locală, şi nu de operatori.
Având în vedere cele de mai sus, autorităţile locale trebuie să întreprindă
demersurile necesare astfel încât să compatibilizeze contractele pentru serviciul de
iluminat public cu prevederile Legii nr. 51/2006 până la sfârşitul anului 2019,
inclusiv în ceea ce priveşte durata contractuală, luând în considerare investiţiile
prevăzute în sarcina operatorului prin contractul de delegare.
În ceea ce priveşte încheierea actelor adiţionale la contracte, prin care se prelungeşte
durata acestora, după cum se observă din Anexa 143 la prezentul Raport, situaţia se
regăseşte şi în acest domeniu de activitate.
În urma analizei documentelor contractuale/hotarârilor de dare în administrare
transmise autorităţii de concurenţă de către unităţile administrativ-teritoriale,
situaţia sintetică a duratelor contractuale se prezintă astfel:
43 Date puse la dispoziţia Consiliului Concurenţei de ANRSC în februarie 2018.
104 / 130
Tabel nr.20. Durata atribuirii
Denumire
municipiu
Denumire
operator
Tipul
capitalul:
public /
privat
Anul
atribuirii
serviciului
Durata
atribuirii
Acte
adiţionale
DA/NU
Act
adiţional de
prelungire a
contractului
(noua
durată)
Alba Iulia Flash Lighting
Services SA privat 2012 10 ani NU
Alexandria A.D.P. Alexandria public 2006 Nedeter-
minată
Arad
Asocierea Elba
Com S.A - Elba
SA
privat 2013 25 ani NU
Bacău Servicii Publice
Municipale Bacău public 2018 5 ani NU
Baia Mare Luxten Lighting
Company SA privat 2017 4 ani NU
Bistriţa Electro- Ursa
Servcom SRL privat 2016 3 ani NU
Botoşani Flash Lighting
Services S.A. privat 2018 3 ani NU
Brăila Luxten Lighting
Company SA privat 2016 10 ani NU
Braşov Flash Lighting
Services SA privat 2005 10 ani DA Încă 5 ani
Bucureşti44 Luxten Lighting
Company SA privat 1997 20 ani DA Încă 2 ani
Buzău General Stan
Energo SRL privat 2018 9 luni NU
Călăraşi Flash Lighting
Services SA Privat 2012 10 ani NU
Cluj-
Napoca
Elin GMBH & CO
KG Privat 2007 15 ani NU
Constanţa Luxten Lighting
Company SA Privat 2018 1 an NU
Craiova Flash Lighting
Services SA privat 2015 10 ani NU
Deva Electro Stancalie
SRL privat 2015 2 ani DA Încă 1 an
Drobeta Tr.
Severin
Luxten Lighting
Company SA privat 2011 10 ani DA Încă 5 ani
Focşani Electric Light
Vârteşcoiu SRL privat 2018 2 ani NU
Galati Flash Lighting
Services SA privat 2018 8 luni NU
44 La finalul anului 2018, a fost atribuit către Comapnia Municipală Iluminat Public Bucureşti SA, iluminatul
festiv.
105 / 130
Giurgiu Giurgiu Servicii
Publice SA public 2017
2 ani şi 1
luna NU
Iaşi Flash Lighting
Services SA privat 2018
1 ani şi 2
luni NU
Miercurea
Ciuc Electric Inst SRL privat 2017 4 ani NU
Oradea Luxten Lighting
Company SA privat 2001 20 ani NU
Piatra
Neamt
Luxten Lighting
Company SA privat 2004 15 NU
Piteşti
Serviciul Public de
Exploatare a
Patrimoniului
Municipiului Piteşti
public 2008 Nedeter-
minată
Ploiesti Luxten Lighting
Company S.A. privat 2018 5 ani NU
Râmnicu
Vâlcea
Directia
Administrarii
Domeniului Public
public 2017 Nedeter-
minată
Reşiţa
Serviciul de
Iluminat Public şi
Dezapezire
public 2018 Nedeter-
minată
Satu Mare Interconect SRL privat 2017 2 ani NU
Sfîntu
Gheorghe în curs de delegare
Sibiu
asocierea
Energotehnica -
Dragomir Electro
privat 2018 18 luni NU
Slatina
Directia
Administrarea
Strazilor si
Iluminatului Public
public 2010 Nedeter-
minată
Slobozia Enel Energie SA 2019 11 luni NU
Suceava
Asociarea Loial
Impex SRL şi
Electroconstrucţia
Elco Suceava SA
privat 2018 1 an NU
Timişoara
Societatea de
Transport Public
Timişoara SA
public 2018 5 ani NU
Târgovişte Muncipal Construct
SA public 2014 5 ani NU
Târgu Jiu
Serviciul
Gospodarire
Comunală
public 2016
Până la
finalizarea
procedurii
de delegare
Târgu
Mureş Insta Grup SA privat 2017 1 an NU
106 / 130
Tulcea Flash Lighting
Services SA privat 2006 10 ani DA Până în 2021
Vaslui Electric Company
SA privat 2018 8 luni NU
Zalău Neon Lighting SRL privat 2016 5 ani NU
După cum se poate observa din cele de mai sus, în cinci municipii au fost adoptate
hotărâri de dare în administrare, către propriul serviciu45, pe durată nedeterminată.
Totodată, din datele de mai sus rezultă că durata atribuirii variază foarte mult, de la
câteva luni la 25 ani. De asemenea, în 5 municipii durata contractuală a fost
prelungită prin acte adiţionale, către operatori privaţi.
Faţă de acest aspect, trebuie subliniat faptul că prelungirea nejustificată a unui
contract poate intra sub incidenţa art. 8 din Legea concurenţei, întrucât o durată
excesivă a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de iluminat poate
conduce la distorsionarea mediului concurenţial, prin favorizarea operatorului cu
care s-a încheiat iniţial contractul şi interzicerea accesului altor operatori care ar fi
putut să efectueze acest serviciu în condiţii economice şi de calitate superioare.
Astfel, în condiţiile în care prelungirea valabilităţii contractului de iluminat public
se face cu nerespectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiului
liberei concurenţe în cadrul acestui domeniu de activitate, această acţiune poate
reprezenta o intervenţie a administraţiei publice locale, prin care are loc o
denaturare a concurenţei.
În general, cea mai eficientă modalitate de delegare a gestiunii unui serviciu public
este licitaţia publică, procedură care impune respectarea principiilor liberei
concurenţe, a transparenţei şi a tratamentului egal pentru toţi operatorii care doresc
să intre pe piaţă.
Prin urmare, acţiunea de prelungire a unui contract de delegare a gestiunii unui
serviciu de utilităţi publice trebuie să se înscrie în limitele prevederilor legislaţiei
din domeniul achiziţiilor publice şi al concesiunilor. Durata contractului de delegare
a gestiunii unui serviciu de utilităţi publice nu trebuie extinsă în mod artificial, prin
prelungirea nejustificată a acestuia. Având în vedere efectele anticoncurenţiale pe
care le pot genera, acțiunile autorităţilor administraţiei publice locale competente de
prelungire a duratei contractului de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi
publice trebuie întreprinse în mod excepţional, respectiv trebuie să fie justificate
(adică să fie obiective, necesare şi proporţionale cu scopul urmărit, inclusiv prin
limitarea acestora în timp).
Prelungirea duratei contractului de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi
publice este justificată numai în situaţii limitate, care fac necesară realizarea unor
noi investiţii (în vederea realizării serviciului în cauză), ce respectă în mod
cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt necesare şi specifice activităţilor incluse în sfera serviciului de utilităţi
publice încredinţat;
45 Serviciu cu personalitate juridică, aflat în subordinea Consiliului Local.
107 / 130
b) nu puteau fi prevăzute la momentul încheierii contractului de delegare a
gestiunii serviciului de utilităţi publice, fiind impuse de modificarea
legislaţiei naţionale sau europene din domeniul respectiv;
c) nu pot fi amortizate în termenul rămas până la expirarea contractului de
delegare a gestiunii serviciului de utilităţi publice respectiv decât printr-o
creştere a tarifelor serviciului de utilităţi publice peste nivelul de
suportabilitate a acestora;
d) nivelul acestora permite menţinerea nivelului tarifelor prevăzute în contractul
de delegare a gestiunii serviciului public, eventual modificate şi ajustate
potrivit prevederilor cadrului de reglementare, fără a fi necesară organizarea
unei noi proceduri concurenţiale de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi
publice.
O circumstanţă excepţională care poate conduce la necesitatea prelungirii
contractului de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi publice o constituie
contestarea rezultatului procedurii concurenţiale de delegare a gestiunii serviciului
de utilităţi publice, însă numai până la finalizarea procedurilor prevăzute de
legislaţia din domeniul concesiunilor şi a achiziţiilor publice, respectiv a
procedurilor judiciare.
Având în vedere cele de mai sus, autorităţile locale trebuie să analizeze temeinic
fiecare situaţie în parte şi să ia măsuri astfel încât contractele de delegare a gestiunii
serviciului de iluminat public să fie prelungite doar în circumstanţe speciale,
prevăzute explicit de normele legale, în caz contrar acţiunea acestora putând intra
sub incidenţa art. 8 din Legea concurenţei.
6.5. Separarea funcţiei de reglementare de funcţia de operare
Autorităţile publice trebuie să se asigure că prin contractul de delegare nu se
transmite operatorului şi posibilitatea de a se autoreglementa. Dat fiind faptul că
operatorul, pe durata desfăşurării contractului, este monopolist, deţinerea unor
drepturi de reglementare (precum acela de a decide zonele în care va face investiţii,
valoarea iluminatului festiv şi locurile de amplasare etc.) îi dă acestuia posibilitatea
de a abuza de poziţia sa dominantă.
Evitarea sau cel puţin reducerea riscurilor concurenţiale generate de cumularea
funcţiei de reglementare cu funcţia de operare presupune faptul că autoritatea
publică locală îşi păstrează prerogativele de reglementare în timp ce funcţia de
operare este transferată către entităţi independente.
Astfel, deşi în documentele contractuale analizate nu au fost identificate astfel de
aspecte, dată fiind importanţa separării funcţiei de reglementare de funcţia de
operare, autoritatea delegatară trebuie să se asigure că, nici prin contractul de
delegare şi nici printr-un alt act, nu i se transmite operatorului posibilitatea de a se
autoreglementa.
108 / 130
6.6. Controlul asupra operatorului în cazul atribuirilor directe
Controlul este definit drept posibilitatea exercitării unei influenţe determinante
asupra unei întreprinderi. Controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte
elemente care, fiecare în parte ori luate împreună şi ţinând seama de circumstanţele
de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influenţă determinantă
asupra unei întreprinderi, în special prin drepturi de proprietate sau de folosinţă
asupra totalităţii ori a unei părţi din activele unei întreprinderi, sau drepturi sau
contracte care conferă o influenţă determinantă asupra structurii întreprinderii,
votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.
Atât în cadrul legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice cât şi în legislaţia
serviciilor de utilitate publică este permisă atribuirea directă a unui contract de
delegare către un operator controlat de autoritatea publică care face respectiva
atribuire.
Pentru a stabili dacă autoritatea locală competentă exercită controlul, sunt luaţi în
considerare factori, precum: structura acţionariatului/asociaţilor operatorului
intern/operatorului regional, gradul de reprezentare în organele administrative, de
conducere sau supraveghere, dispoziţiile referitoare la această reprezentare în actul
constitutiv, participarea la capitalul social, influenţa efectivă şi controlul efectiv
asupra deciziilor strategice şi asupra deciziilor manageriale individuale. Un acţionar
fără drept de control nu poate influenţa comportamentul concurenţial al operatorului
din moment ce nu poate decide cu privire la activitatea întreprinderii.
Astfel, deşi în documentele analizate nu au fost identificate aspecte de natură a
afecta dreptul de control asupra propriului operator, autorităţile publice trebuie să se
asigure că actul constitutiv/statutul operatorului nu conţine dispoziţii ce ar permite
administratorului (sau vreunui membru al consiliului de administraţie/ unei alte
persoane fizice/juridice) să deţină drepturi de control, precum: drepturi de veto,
dreptul de a decide nivelul investiţiilor, aprobarea planului de afaceri/a strategiei
întreprinderii etc.
6.7. Exclusivităţile acordate
În conformitate cu prevederile legale, în cazul atribuirii unor contracte de delegare a
gestiunii serviciului de iluminat public, autoritatea contractantă poate decide ca
acest serviciu sau una din activităţile acestui serviciu să fie prestate în mod exclusiv
de un anumit operator pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale.
Astfel, deşi delegarea gestiunii serviciului de iluminat public către un singur
operator conduce ca pe perioada desfăşurării contractului să existe un monopol de
facto, prin contract se poate stabili faptul că operatorul are un drept exclusiv de a
presta serviciul respectiv în toată perioada contractuală, fapt ce împiedică
autoritatea ca ulterior să achiziţioneze servicii din aceeaşi sferă de la alţi operatori
(spre exemplu, în prezent există un municipiu reşedinţă de judeţ46 care a atribuit
unui operator activitatea de iluminat stradal, unui alt operator activitatea de iluminat
festiv şi urmează să încredinţeze separat activitatea de iluminat treceri de pietoni).
46 Cluj-Napoca.
109 / 130
Se consideră, astfel, că este în beneficiul concurenţei ca exclusivităţile să fie
acordate doar în cazuri limitate şi doar în urma unei decizii fundamentate.
În plus, instituirea unui monopol prin extinderea drepturilor exclusive acordate
operatorilor ce prestează activităţi cuprinse în serviciul de iluminat public şi asupra
altor activităţi economice poate constitui o intervenţie a autorităţii publice, prin care
se limitează libertatea comerţului sau autonomia întreprinderilor, respectiv se
stabilesc condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor pe pieţele
afectate.
Într-o astfel de ipoteză este blocat accesul pe piaţă al operatorilor privaţi (ca, de
exemplu, cei care pot presta serviciul de iluminat arhitectural pentru evenimente
private) şi totodată, dezavantajat consumatorul care este în imposibilitatea de a
alege în funcţie de preţ/calitatea serviciului/serviciile conexe
furnizate/disponibilitatea operatorului pentru o anumită perioadă/interval orar (ca,
de exemplu, organizatorul unui festival).
Astfel de practici pot fi considerate anticoncurenţiale dacă favorizează operatorul cu
care se încheie contractul public şi creează bariere la intrarea pe piaţă a altor
operatori ce ar putea presta acelaşi serviciu în condiţii de eficienţă economică mai
ridicată, putând intra astfel sub incidenţa prevederilor art. 8 din Legea concurenţei.
Analiza efectuată în cadrul investigaţiei ce face obiectul prezentului raport nu a
condus la identificarea unor astfel de exclusivităţi, însă dată fiind importanţa pentru
mediul concurenţial, unităţile administrativ-teritoriale trebuie să acorde o atenţie
deosebită acestora la momentul atribuirii contractelor de delegare.
6.8. Criterii de participare la licitaţie
Unul din elementele de deosebită importanţă la atribuirea unui contract de delegare
a gestiunii pentru un serviciu public printr-o procedură concurenţială o reprezintă
stabilirea criteriilor de participare la licitaţie.
În conformitate cu cadrul legislativ actual, autoritatea contractantă are obligaţia de a
stabili criterii de calificare şi selecţie clare, obiective şi nediscriminatorii, care
trebuie să fie precizate în mod explicit în documentele achiziţiei, precum
capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară,
capacitatea tehnică şi profesională, criterii ce trebuie să aibă legătură cu obiectul
contractului şi să fie proporţionale prin raportare la obiectul acestuia.
Astfel, la stabilirea criteriilor de calificare şi selecţie, autoritatea contractantă este
obligată să respecte principiul proporţionalităţii. Respectarea acestui principiu
presupune asigurarea corelaţiei între necesitatea autorităţii contractante, obiectul
contractului de achiziţie publică, precum şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite.
În aceste condiţii, criteriile de calificare şi selecţie stabilite de către autoritatea
contractantă nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar în vederea atingerii
obiectivului urmărit prin achiziţia publică. În caz contrar, se creează premisele
restrângerii, împiedicării sau denaturării concurenţei prin constituirea unor bariere
artificiale la intrarea ofertanţilor pe piaţa licitaţiilor.
110 / 130
O autoritate contractantă, în vederea optimizării achiziţiei sale, trebuie să permită o
participare cât mai numeroasă a ofertanţilor, ştiut fiind faptul că doar prin
concurenţă se obţine calitate la preţ minim. Cu toate acestea, autoritatea
contractantă cunoaşte cel mai bine care sunt necesitaţile sale şi stabileşte criteriile
de calificare şi selecţie, dar şi specificaţiile tehnice care satisfac cel mai bine nevoia
sa.
Din analiza documentaţiei existente la dosarul cauzei a rezultat că principalele
criterii de participare la licitaţie sunt cele precum: licenţă ANRSC, atestate ANRE,
certificate constatator ONRC, certificat de atestare fiscal privind obligaţiile de plată
a impozitelor şi taxelor la bugetul local, certificat de atestare fiscal privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, standarde de asigurare a calităţii şi
protecţie a mediului (certificate ISO) etc.
Totodată, a fost identificat un criteriu de participare ce pare să limiteze numărul
participanţilor, în sensul că impune operatorilor ca cel puţin unul din angajaţii săi să
deţină un certificat emis de Comitetul Naţional Român de Iluminat (CNRI).
CNRI este o asociaţie profesională, cu personalitate juridică de drept privat, ce are
rolul de a reprezenta, promova şi proteja interesele domeniului iluminatului. CNRI
are printre atribuţii acordarea certificatului de atestare profesională în iluminat,
procedură evidenţiată prin Regulament propriu de desfăşurare a examenului de
atestare. Astfel, CNRI are rol de centru de formare şi evaluare a competenţelor
profesionale în domeniul luminii şi iluminatului, în sensul că:
• Organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul
luminii şi iluminatului.
• Evaluează şi certifică calitatea de specialist în iluminat.
Astfel, prin introducerea drept criteriu de participare la licitaţiile organizate de
unităţile administrativ-teritoriale a obligativităţii deţinerii unui certificat emis de
CNRI, având în vedere că CNRI este o asociaţie profesională, aceasta pare a fi
favorizată, în detrimentul celorlalte entităţi care pot organiza cursuri similare.
Practic, un operator este obligat să angajeze persoane care au urmat cursurile
organizate de CNRI sau să trimită la specializare proprii angajaţi la CNRI.
Mai exact, la licitaţia organizată în anul 2012, unitatea administrativ-teritorială a
Municipiului Călăraşi, a organizat o licitaţie pentru delegarea serviciului de iluminat
public, iar unul din criteriile de calificare pentru a participa la licitaţie a fost
“deţinerea unui atestat emis de CNRI, valabil la data deschiderii ofertelor”.
Unitatea administrativ-teritorială a Municipiului Arad a introdus şi ea, la licitaţia
organizată în anul 2013, ca şi criteriu de calificare: “3 persoane cu certificate de
atestare profesională în iluminat”. Şi unitatea administrativ-teritorială a
Municipiului Galaţi a introdus, la licitaţia organizată în anul 2015, ca şi criteriu de
calificare: “inginer/subinginer specializat luminotehnică, atestat professional în
iluminat de tip CAPI emis de Comitetul Naţional Român de Iluminat sau certificate
echivalente eliberate de Comisia Internaţională de Iluminat”.
Deşi un astfel de criteriu poate fi considerat că influenţează rezultatul licitaţiei,
luându-se în considerare că licitaţiile în a căror documentaţie a fost identificat
111 / 130
respectivul criteriu s-au finalizat în urmă cu o perioadă destul de mare, unul dintre
contracte fiind chiar încetat, nu se impune o analiză suplimentară a acestuia.
În concluzie, autorităţile administrativ-teritoriale trebuie să acorde o deosebită
importanţă modalităţii de elaborare a documentaţiilor de atribuire şi alegerii acestor
criterii întrucât se poate influenţa, incorect, rezultatul licitaţiei. Criteriile de
calificare / selecţie restrictive sau prevederi din caietul de sarcini care conduc către
o singura sursă sunt interzise.
În ipoteza în care o autoritate contractantă decide să stabilească criterii de
participare la licitaţie care favorizează/defavorizează nejustificat un operator,
acţiunea acesteia poate intra sub incidenţa art. 8 din Legea concurenţei.
6.9. Concesiune vs. achiziţie publică - regimul juridic al contractelor
publice prin care poate fi atribuit serviciul de iluminat public
Aşa cum s-a arătat anterior în cuprinsul prezentului Raport, operarea rețelei de
iluminat public la nivelul municipiilor este asigurată de operatori privati, operatori
publici sau de catre servicii publice cu personalitate juridică aflate in subordinea
consiliilor locale.
Concurenţa pe piaţa iluminatului public se manifestă doar în cadrul procedurii de
licitaţie, întrucât după data atribuirii serviciului prin licitaţie, acesta va putea fi
prestat doar de către un singur operator sau mai mulţi operatori în ipoteza în care
infrasctructura de operare a fost împărţită între aceştia.
In aceste condiții, este essential ca modalitatea de gestionare a serviciului de
iluminat public care să corespundă cel mai bine interesului public şi obiectivelor de
serviciu public să respecte întru totul dispozițiile legale relevante în domeniu.
Dreptul achizițiilor publice şi al concesiunilor reglementează regulile de atribuire,
contestare si management al contractelor de achiziții publice si concesiuni, ce își au
ca sursă norme juridice internaționale, europene și naționale. Contractul de delegare
a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi, atât în cazul gestiunii directe cât şi
în cazul gestiunii delegate:
- contract de concesiune de servicii;
- contract de achiziţie publică de servicii.
În conformitate cu Legea nr. 230/2006, utilizatorii serviciului de iluminat public
sunt fie autorităţile administraţiei publice locale, fie asociaţiile de dezvoltare
comunitară constituite cu acest scop, iar beneficiarii serviciului de iluminat public
comunităţile locale în ansamblul lor sau, în cazul unei asociaţii de dezvoltare
comunitară, comunităţile locale componente.
Datorita faptului ca serviciul de iluminat public se pretează la finanțarea in primul
rând prin tarife, modalitatea de gestionare adecvată pare a fi achiziţia, care
presupune ca operatorul care prestează serviciul să încaseze tarife de la utilizatori
(UAT/ADI).
112 / 130
➢ Opțiunea între achiziție publică şi concesiune
Normele europene și cele naționale de transpunere fac distincție clară între două
tipuri de contracte care uneori sunt confundate, în condițiile în care alegerea
instrumentului contractual este o decizie esențială pentru autoritățile contractante în
procesul de cheltuire a fondurilor publice. Astfel, contractul de concesiune se
deosebește de contractul de achiziție publică prin compensația pentru
lucrările/serviciile efectuate, care poate consta fie exclusiv în dreptul de exploatare
a lucrării/serviciului, fie în dreptul de exploatare și o plată. În plus, doar
concesiunea de lucrări și servicii este reglementată la nivelul UE, concesiunea de
bunuri fiind o opțiune pur națională, la noi reglementată prin OUG 54/2006 privind
concesiunea de bunuri.
În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit.l) din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice,
cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr.
98/2016), contractul de achiziţie publică este contractul cu titlu oneros, asimilat,
potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi
operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect
execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;
În conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile
de lucrări şi concesiunile de Servicii, cu modificările şi completările ulterioare
(denumită, în continuare, Legea nr. 100/2016), contractul de concesiune de servicii
este un contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat
în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea şi
gestionarea de servicii unuia sau mai multor operatori economici, în care
contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata
serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată.
În conformitate cu art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 100/2016, în orice situaţie în care o
entitate contractantă intenţionează să realizeze un proiect prin atribuirea unui
contract pe termen lung, care să cuprindă fie executarea de lucrări şi operarea
rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de servicii, entitatea
contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de fundamentare prin care se vor
demonstra necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului în acest mod. Prin acest
studiu, entitatea contractantă are obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului
implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul
economic. În cazul în care se constată că o parte semnificativă a riscului de operare
va fi transferată operatorului economic, contractul va fi considerat contract de
concesiune, urmând a se aplica prevederile Legii nr. 100/2016, iar în cazul în care
se constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată
operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie
publică.
În legislaţia concesiunilor, riscul de operare este definit ca fiind riscul care
îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
• este generat de evenimente care nu se află sub controlul părţilor la contractul
de concesiune;
• implică expunerea la fluctuaţiile pieţei;
113 / 130
• ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în
condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate
şi a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.
Astfel, riscul de operare poate consta în:
• fie riscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile
care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii;
• fie riscul de ofertă - riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care
fac obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special
riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă
poate fi împărţit în riscul de construcţie şi riscul operaţional legat de
disponibilitatea serviciilor atunci când construcţia şi operarea constituie cele
două mari faze ale proiectului de concesiune;
• fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă.
Trebuie reținut faptul că dreptul de a exploata lucrările sau serviciile reprezintă
principala caracteristică a contractului de concesiune și implică mereu transferul
către concesionar a unui risc de operare de natură economică, chiar dacă o parte a
riscului revine în continuare autorității. Riscul transferat concesionarului implică o
expunere reală la situațiile neprevăzute care pot apărea pe piață şi, totodată, riscul
trebuie să fie semnificativ. Riscul de operare ar trebui să reiasă din factori care nu
depind de părți. Riscurile de tipul celor legate de gestionarea inadecvată, de
nerespectarea contractelor de către operatorul economic sau de o situație de forță
majoră nu sunt hotărâtoare în vederea clasificării drept concesiune, întrucât riscurile
respective sunt inerente fiecărui contract, fie că este vorba de un contract de
achiziții publice sau de o concesiune.47
În calificarea contractelor ca fiind de concesiune sau de achiziţie publică, este util să
fie luată în calcul şi jurisprudența Curţii de Justiție în materia contractelor de
concesiune. Astfel, Curtea de Justiţie a constatat că:
• Spre deosebire de contractele de achiziții publice, unde remunerația este
reprezentată de plata directă făcută de autoritate operatorului economic, în
cazul concesiunilor această remunerație constă în dreptul de exploatare a
propriilor prestații, concesionarul asumându-și riscul acestei exploatări
(Hotărârea Parking Brixen, pct. 39-43);
• Instanța națională este singura în măsură să aprecieze, analizând contractul
de concesiune, dacă riscul existent a fost transferat în totalitate sau într-o
proporție semnificativă de către autoritatea contractantă, cu mențiunea că nu
trebuie luate în considerare riscurile de ordin general ce rezultă din
modificările reglementării, survenite în cursul executării contractului
(Hotărârea pronunțată în cauza Eurawasser C-206/08, pct. 77-79);
• Riscul de exploatare economică trebuie înțeles ca riscul de expunere la
hazardul pieței care se poate traduce prin riscul de concurență cu alți
operatori, riscul unei inadecvări între oferta şi cererea de servicii, riscul de
47 DIRECTIVA 2014/23/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 26 februarie
2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, pct. 20.
114 / 130
insolvabilitate a debitorilor prețurilor serviciilor furnizate, riscul neacoperirii
integrale a cheltuielilor de exploatare prin încasări sau riscul de răspundere
pentru un prejudiciu legat de o neîndeplinire a serviciului (Hotărârea
pronunțată în cauza Eurawasser pct. 66-68);
• Nu intră în sfera riscului de exploatare specific concesiunilor riscul legat de
proasta gestionare sau de erorile de apreciere din partea operatorului
economic, acestea fiind inerente oricărui contract, indiferent dacă acesta
corespunde unui contract de achiziții publice sau unei concesionări de
servicii (Hotărârea pronunțată în cauza Privater Stadler pct. 38);
• Constituie o concesiune și contractul de servicii în derularea căruia tarifele
percepute de operatorul economic de la utilizatorii finali nu sunt stabilite
unilateral de către acesta, ci sunt negociate cu autoritățile contractante. De
asemenea, nu schimbă calificarea faptul că plata tarifelor pentru serviciile
prestate nu se face direct de către utilizatorii finali, ci prin intermediul unui
organism de reglementare însărcinat cu colectarea și virarea sumelor în
discuție (Hotărârea pronunțată în cauza Privater Stadler pct. 28).
Relevant este şi faptul că un concesionar dispune în cadrul unui contract de
concesiune de o anumită liberate economică pentru a stabili condițiile de exploatare
a dreptului dobândit prin contractul încheiat cu autoritatea contractantă, fiind prin
urmare expus riscurilor legate de acea exploatare. De asemenea, pentru a fi în
prezența unei concesiuni trebuie verificat dacă modul de remunerare constă în
dreptul de a exploata un serviciu și implică asumarea riscului legat de exploatarea
acestui serviciu. Calificarea unui contract drept contract de concesiune impune ca
autoritatea contractantă să transfere către concesionar totalitatea sau cel puțin o
parte a riscurilor la care este expusă.
În investigaţia ce face obiectul prezentului Raport, au fost transmise către toate
unităţile administrativ-teritoriale din municipiile reşedinţă de judeţ cereri de
informaţii prin care li s-a solicitat ca, în cazul în care contractul prin care a fost
delegat serviciul de iluminat public a fost considerat de concesiune, să prezinte
riscurile identificate, în conformitate cu art. 8 din Legea nr. 100/2016. Deşi multe
din UAT-urilor au încheiat contracte de concesiune, doar o mica parte din acestea
au transmis autorităţii de concurenţă o astfel de analiză a riscurilor, însă şi acestea
prezentau riscuri în sarcina concesionarului ce nu sunt hotărâtoare în vederea
clasificării drept concesiune, întrucât riscurile respective sunt inerente fiecărui
contract (precum riscul de greşeală de proiectare, de întârziere a lucrărilor, de
accidente de muncă, de furt etc.).
In contextul considerațiilor expuse anterior, şi în mod special a faptului că
operatorul infrastructurii de iluminat public nu îşi asumă riscul neacoperirii
cheltuielilor de exploatare, acesta încasând contravaloarea integrală a serviciilor
prestate de la UAT, se poate concluziona că atribuirea serviciul de iluminat public
pare a se califica drept contract de achiziţie publică.
Astfel, este necesar ca autorităţile publice locale să evalueze realist riscurile
identificate, în conformitate cu art. 8 din Legea nr. 100/2016, astfel încât să aleagă
în mod corect regimul juridic aplicabil contractelor prin care se atribuie serviciul de
iluminat public, ca fiind de concesiune sau de achiziţie publică.
115 / 130
6.10. Alte aspecte
În Raportul său de activitate pentru anul 2017, ANRSC a precizat că a iniţiat o
acțiune de control tematic privind respectarea reglementărilor specifice serviciului
de iluminat public, fiind efectuate un număr de 41 de controale tematice. Acţiunile
de control tematic sunt foarte eficiente atât pentru implementarea legislaţiei
serviciilor de utilităţi publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale cât
şi pentru depistarea eventualelor neconcordanţe sau lacune din punct de vedere
legislativ. Totodată, ANRSC a precizat că48: „[…] activitatea de îndrumare
metodologică a autorităților administrației s-a diversificat prin transmiterea de
adrese de informare, pe tematici prioritare pentru evoluția serviciilor de utilități
publice concomitent cu obținerea de informații în domeniul respectiv și actualizarea
bazei de date a ANRSC. […] Plecând de la concluziile activității desfășurate în
ultimii ani, respectiv organizarea insuficientă la nivelul serviciului de iluminat
public, au fost atenționate toate cele 3181 de unități administrativ-teritoriale –
municipii, orașe și comune privind: modul de organizare a serviciului de iluminat
public, modalitățile de gestiune a serviciilor de iluminat public, tipurile de contracte
specifice serviciului de iluminat public, obligativitatea deținerii licenței ANRSC,
sancțiunile prevăzute de legislația specifică pentru nerespectarea prevederilor
legale.”
De altfel şi din documentaţia existentă la dosarul cauzei rezultă că au existat
probleme referitoare la obţinerea licenţelor de la ANRSC. Astfel, spre exemplu,
Municipiul Ploieşti a atribuit direct, către propriul operator, contractul de delegare a
gestiunii serviciului de iluminat public, însă acesta nu a obţinut licenţa de la
ANRSC. Operatorul (cu intervenient UATM) a acţionat ANRSC în instanţă şi a
pierdut. În această situaţie, UATM Ploieşti a încheiat contract cu un operator privat
prin cerere de ofertă.
Prin urmare, autorităţile administrativ-teritoriale trebuie să aibă în vedere toate
elementele înainte de a lua decizia efectuării unei atribuiri directe, inclusiv
verificarea îndeplinirii de către propriul operator a condiţiilor de licenţiere.
7. Teoria afectării concurenţei
O teorie a afectării concurenței reprezintă o ipoteză referitoare la modul în care pot
apărea efecte anticoncurențiale pe o piață, efecte ce influentează în mod negativ
consumatorii 49.
În capitolele anterioare s-a pus în evidență faptul că atribuirea serviciului public de
iluminat poate intra sub incidența legislației în domeniul concurenței atunci când
48 Pag. 16 din Raportul de activitate A.N.R.S.C. pentru anul 2017, disponibil la adresa:
http://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2018/08/raport-anual-ANRSC-2017-aprilie-cu-DGMC-si-
licente.pdf 49 Competition Commission, (2013), Guidelines for market investigations: Their role, procedures, assessment
and remedies, pag. 39.
116 / 130
aceasta este făcută fără respectarea cadrului legal în domeniul serviciilor publice, în
măsura în care există elemente care au potenţial anticoncurenţial.
Nu există temei de fapt şi de drept pentru declanşarea unei investigaţii privind
posibila încălcare a art. 8 din Legea concurenţei atunci când atribuirea a fost
realizată cu respectarea legislaţiei în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi
publice. În măsura în care atribuirea directă/prin licitaţie s-a realizat cu
nerespectarea prevederilor legale din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi
publice, de natură a aduce atingere concurenţei, Consiliul Concurenţei poate, în
temeiul indiciilor de care dispune, să declanşeze o investigaţie privind posibila
încălcare a Legii concurenţei.
După cum s-a detaliat mai sus, piaţa serviciilor de iluminat public nu este o piaţă
concurenţială, ci o piaţă puternic reglementată, în care operarea implică
obligativitatea deţinerii unei licenţe emise de ANRSC, iar stabilirea, modificarea sau
ajustarea tarifelor nu este rezultatul jocului cerere-oferta, ci rezultatul
reglementarilor şi deciziilor ANRSC/UAT. Fiecare UAT are competenţa exclusivă
de a aproba structura şi nivelul tarifului pentru serviciul de iluminat public, în baza
solicitării operatorului care prestează serviciul de iluminat public pe raza respectivei
unităţi administrativ-teritoriale, luând în calcul numai cheltuielile care sunt specifice
acelei activităţi şi o cotă de profit, în conformitate cu prevederile normelor
metodologice elaborate şi aprobate de ANRSC, în calitate de autoritate de
reglementare competentă.
Astfel, o caracteristică importantă a serviciului public de iluminat este gradul ridicat
de reglementare existent la nivel naţional. Deşi, în general, se consideră că există o
afectare a concurenţei pe pieţele serviciilor comunitare de interes public din cauza
reglementărilor, acest lucru nu este întotdeauna real. Având în vedere că scopul atât
al legislaţiei în domeniul serviciilor de utilităţi publice, cât şi al legislaţiei în
domeniul concurenţei este creşterea bunăstării consumatorilor, se impun
următoarele precizări:
- în primul rând, serviciile de interes public vizează, mai presus de toate,
consumatorul, mai exact asigurarea faptului că acesta beneficiază de cea mai
largă gamă de servicii posibile, la cea mai bună calitate şi la cel mai mic preţ
posibil;
- în al doilea rând, manifestarea concurenţei nu este necesară pentru toate
situaţiile în care există servicii de interes public, obligaţia de serviciu public
şi drepturile exclusive putând fi acordate doar atunci când există un eşec al
pieţei, în sensul că aceasta, în lipsa reglementării, nu este capabilă să
furnizeze serviciul către consumatori în termeni rezonabili de calitate şi preţ.
Regula generală este aceea că libera concurenţă este cea mai în măsură să asigure
satisfacerea nevoilor consumatorilor. Însă, este recunoscut unanim şi faptul că,
mecanismul liberei concurenţe are limitele sale, iar potenţialele sale beneficii pot să
nu acopere întreaga populaţie. În astfel de situaţii trebuie să intervină statul, pentru a
se asigura că interesul public general este satisfăcut.
117 / 130
Prin urmare, legiuitorul este cel mai în măsură să aprecieze necesitatea
reglementării unui anumit tip de serviciu, punând în balanţă interesul economic
general, pe de o parte, şi libera concurenţă, pe de altă parte.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, aşa cum s-a detaliat în capitolele
precedente, atribuirea serviciului de iluminat public, poate fi făcută, prin decizia
unităţii administrativ-teritoriale ce intenţionează să facă delegarea:
- fie prin gestiune directă, prin hotărâre de dare în administrare (către serviciul
propriu cu personalitate juridică) sau prin contract de delegare (către
operatorul propriu de drept privat);
- fie prin gestiune delegată, prin contract de delegare (către întreprinderi cu
capital privat, mixt sau integral public50).
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune
a serviciilor de utilităţi publice (gestiune directă sau delegată) se stabileşte prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în baza
unui studiu de oportunitate, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea
asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă
ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea
sistemelor de utilităţi publice.
Astfel, unitatea administrativ-teritorială este singura în măsură să stabilească, pentru
cetăţenii din raza ei de competenţă, dacă este în beneficiul acestora să atribuie
serviciul public de iluminat prin proceduri concurenţiale sau în mod direct, prin
hotărâre de dare în administrare către un serviciu cu personalitate juridică aflat în
subordinea consiliului local (caz în care nu se urmăreşte obţinerea profitului ) sau
către un operator deţinut de către autoritate (caz în care profitul este limitat şi, mai
mult, poate fi reinvestit în totalitate).
Atunci când serviciul de iluminat public nu este prestat în modalitatea gestiunii
directe, accesul întreprinderilor la acesta se face în urma licitatiilor organizate de
către beneficiar, respectiv statul reprezentat de autorităţile deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale ori, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. Prin urmare, piaţa serviciilor de
iluminat public este o piaţă de tip licitaţie.
Pieţele de tip licitaţie prezintă o serie de trăsături specifice, în special privind
modalitatea de formare a pretului.
Termenul de „piaţă de licitaţie”, în mod normal include următoarele concepte51:
- „câştigătorul ia tot”, în care fiecare furnizor fie câştigă prestarea serviciului
în integralitatea sa, fie nu câştigă nimic; astfel, nu există o legătură între
preţul oferit şi cantitatea vândută;
- „concurenţă neregulată”, în sensul că fiecare licitaţie câştigată are o valoare
mare în totalul vânzărilor/prestării de servicii ale respectivului furnizor;
50 În condiţiile art. 29 alin (5) din Legea nr. 51/2006. 51 http://www.oecd.org/competition/cartels/38773965.pdf
118 / 130
- „fiecare licitaţie este o nouă licitaţie”, cu alte cuvinte, câştigarea unei licitaţii
nu îţi oferă o garanţie că o vei câştiga şi pe următoarea;
- câteodată, „intrarea unui nou concurent pe piaţă este uşoară”;
- vizează un proces de licitaţie.
Pe aceste pieţe, concurenţa se exercită în momentul derulării licitaţiei, existând un
singur adjudecatar. Fiecare procedură de licitaţie constituie o piaţă distinctă.
Numărul de participanţi la licitaţie, respectiv numărul de participanţi care
îndeplinesc criteriile de eligibilitate impuse de către autoritatea contractantă şi care
aleg să participe la licitaţie, influenţează atât preţul, cât şi concurenţa pe piaţă.
Chiar dacă la o licitaţie pot participa operatori din toată ţara şi, totodată, există
operatori care prestează serviciul de iluminat public în mai multe localităţi în acelaşi
timp şi, astfel, piaţa poate avea o dimensiune naţională din punct de vedere al
ofertei, dat fiind specificul acesteia, modul de definire a pieţei relevante nu este
influenţat în mod determinant de substituibilitatea la nivelul ofertei. În consecinţă,
piaţa geografică relevantă este o piaţă locală, întrucât aceasta cuprinde aria
administrativ-teritorială în care operatorul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile din
contractul încheiat cu autoritatea publică locală.
Astfel, deşi în cazul atribuirilor prin metoda gestiunii delegate există concurenţă pe
piaţă la momentul realizării licitaţiei, după atribuirea serviciului tot autoritatea
contractantă este cea care controlează desfăşurarea activităţii prin intermediul
contractului, în baza cadrului de reglementare existent.
Prin urmare, piața, ca atare, nu poate să repartizeze eficient resursele și, ca urmare a
fost nevoie de intervenția autorităților în acest proces, astfel încât locuitorii fiecărei
unităţi administrativ-teritoriale să poată beneficia de serviciul de utilitate publică în
discuţie, atât de necesar pentru asigurarea unui nivel ridicat de siguranţă a
cetăţeanului, pentru desfăşurarea optimă a circulaţiei rutiere şi, nu în ultimul rând,
dezvoltarea mediului socio-cultural cu ajutorul iluminatului ornamental şi festiv.
Astfel, deşi în mod normal concurenţa este cea care asigură bunăstarea
consumatorilor, în cazul de faţă modul de reglementare a fost gândit de legiuitor, la
nivel naţional, tocmai în beneficiul acestora şi, prin urmare, afectarea concurenţei nu
poate fi considerată un efect negativ atunci când vorbim de asigurarea serviciilor de
utilitate publică.
Analiza domeniului din punct de vedere al Theory of Harm (teorie a afectării
concurenței, care reprezintă o ipoteză referitoare la modul în care pot apărea efecte
anticoncurențiale pe o piață, efecte ce influenţează în mod negativ consumatorii),
conduce la constatarea situației așa numitului eșec de piață - market failure52.
Pe o asemenea piaţǎ, “mâna invizibilǎ” (concurența) nu funcţioneazǎ din diverse
motive: transparența asimetrică a informațiilor despre piață, bunuri publice,
existența unor monopoluri, dreptul proprietății, exces de reglementare sau
intervenții guvernamentale insuficient fundamentate etc.
52 Termenul de „eşec” al pieţei este utilizat pentru a desemna o situaţie în care piaţa, singurǎ, nu poate aloca
resursele în mod eficient.
119 / 130
Aplicarea conceptelor elaborate de teoriile economice, în cazul în care o măsură
contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun, poate fi înțeleasă din punct
de vedere al contribuției acestuia la bunăstare, în general, şi la eficiență sau din
punct de vedere al eficienței (și anume, modul de distribuire a bunăstării). Astfel,
toate obiectivele de interes comun pot fi descrise drept o contribuție la eficiență
și/sau echitate. Contribuțiile la eficiență sunt analizate în contextul eșecului de piață.
În absența unei dovezi contrare într-un caz specific, se consideră că piețele asigură o
alocare eficientă a resurselor în economie. Cu toate acestea, pot fi situații în care se
poate demonstra că piețele nu pot asigura un rezultat eficient53, de exemplu nu se
întreprind investiții profitabile din punct de vedere social ori unele activități sunt
oferite în exces ori nu sunt oferite la cele mai reduse prețuri. În astfel de situaţii se
analizează prezența și amploarea eșecului de piață.
Se consideră că există un eșec de piață atunci când, în lipsa reglementărilor, forțele
pieței nu pot să asigure un rezultat eficient. În acest caz, o intervenție
guvernamentală bine gândită are potențialul de a îmbunătăți alocarea factorilor de
producție, de a corecta eșecul de piață și de a permite atingerea obiectivului de
interes comun.
Spre deosebire de alte domenii, reglementările în domeniul serviciilor de iluminat
public sunt axate pe beneficiul cetăţenilor. În lipsa acestor măsuri de reglementare,
asigurarea serviciului de utilitate publică în discuţie ar putea avea de suferit,
conducând chiar la probleme în asigurarea siguranţei cetăţenilor.
Mai mult, deşi pe perioada derulării contractelor de delegare există monopol în
fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, creat de exclusivitatea prevăzută de
lege, în practică, titularii contractelor nu pot abuza de respectiva poziţie pentru că nu
ei sunt cei care controlează calitatea serviciului sau preţul acestuia: tocmai unitatea
administrativ- teritorială care a delegat serviciul este cea care stabileşte normele de
calitate şi tot aceasta este cea care aprobă modificarea sau ajustarea tarifelor în baza
rezultatului reglementărilor ANRSC.
Contrar altor domenii și a regulilor generale privind concurenţa imperfectă54,
restrângerea concurenţei datorită legislaţiei este în măsură să conducă la efecte
benefice. Reglementarea unui domeniu, element care în mod normal descurajează
dezvoltarea concurenţei, în domeniul furnizării serviciului de iluminat public are
rolul de a asigura un nivel optim de siguranţă beneficiarilor.
În urma analizei desfăşurate, se relevă faptul că, în prezent, cadrul legal aplicabil în
domeniul serviciului de iluminat public, limitează posibilitatea operatorilor care
prestează acest serviciu de a abuza de poziţia pe care o deţin pe piaţă.
Deşi este monopolist, operatorul care prestează serviciul de iluminat public nu are
beneficiile ce rezultă dintr-o astfel de poziţie pe piaţă: nu poate stabili nici
cantitatea/volumul, nici calitatea şi nici preţul serviciilor furnizate de el. Unităţile
53 În termeni economici, un rezultat eficient corespunde situației în care alocarea resurselor este optimă, în
sensul că nimeni nu poate fi avantajat fără ca altcineva să fie dezavantajat. 54 Situația de pe o piață în care condițiile necesare pentru existența concurenței perfecte nu sunt satisfăcute.
Concurența perfectă reprezintă o formă ipotetică a pieței în care niciun producător sau consumator nu are
puterea de a influența prețurile de pe piață.
120 / 130
administrativ-teritoriale care atribuie serviciul de iluminat public, indiferent că
discutăm de gestiune directă sau delegată, au în atribuţii să stabilească volumul,
calitatea şi preţul serviciilor furnizate de operator.
Trebuie subliniat faptul că instituţia publică ce are în atribuţii să verifice dacă
unităţile administrativ-teritoriale procedează în mod corect, atunci când stabilesc
condiţiile de operare, este Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi este cea care
se poate pronunţa asupra oportunităţii şi legalităţii folosirii banului public.
Analiza cadrului de reglementare existent pe piaţa serviciilor de iluminat public nu a
identificat aspecte care pot conduce la o afectare a concurenţei într-o măsură mai
mare decât ceea ce este necesar pentru asigurarea interesului public. Un eventual
abuz al unei unităţi administrativ-teritoriale, spre exemplu privind alocarea unor
sume prea mari iluminatului festiv sau a unor sume prea mici pentru investiţii, nu
poate face obiectul analizei autorităţii de concurenţă.
În concluzie, pentru piaţa evidențiată mai sus apare ca fiind benefic cadrul de
reglementare riguros ce asigură un maximum de eficiență, în condițiile în care jocul
liber al cererii cu oferta (de altfel, regulă generală a piețelor pe care se manifestă
concurența) nu poate asigura satisfacerea nevoilor de interes public.
8. Concluzii şi propuneri
8.1. Concluzii
Din datele prezentate în cuprinsul prezentului Raport se concluzionează că piaţa
relevantă este definită ca fiind piaţa serviciului de iluminat public, şi această piaţă
are o dimensiune locală, la nivelul fiecărei unităţi contractante.
Concurenţa se manifestă pe această piaţă doar cu ocazia organizării de către UAT-
uri a licitaţiilor în vederea selectării operatorului căruia i se va încredinţa gestiunea
delegată, în acel moment putând participa orice operator care se califică condiţiilor
stabilite de autoritatea contractantă, fiecare procedură de licitaţie constituind,
practic, o piaţă distinctă. Atunci când unitatea administrativ-teritorială decide
atribuirea directă a serviciului de iluminat public, nu se poate vorbi de existenţa
liberei concurenţe.
Având în vedere că după încheierea procedurii de delegare a gestiunii (indiferent că
este vorba de gestiune directă sau gestiune delegată) se încheie în general un singur
contract de delegare a gestiunii (sau hotărâre de dare în administrare, după caz) cu
un singur operator pentru întregul municipiu, pe un termen destul de lung, se poate
concluziona că pe durata existenţei documentului contractual piaţa este închisă, fără
să se manifeste concurenţa.
121 / 130
Piaţa serviciilor de iluminat public nu este o piaţă concurenţială, ci o piaţă puternic
reglementată, în care operarea implică obligativitatea deţinerii unei licenţe emise de
ANRSC, iar stabilirea, modificarea sau ajustarea tarifelor nu este rezultatul jocului
cerere-oferta, ci rezultatul reglementarilor şi deciziilor ANRSC/UAT.
Ţinând cont de faptul că, la o licitaţie, pot participa operatori din toată ţara şi,
totodată, există operatori care prestează serviciul de iluminat public în mai multe
localităţi în acelaşi timp, piaţa poate avea o dimensiune naţională din punct de
vedere al ofertei. Cu toate acestea, dat fiind specificul pieţei de iluminat public
(piaţă reglementată, tip licitaţie), modul de definire a pieţei relevante nu este
influenţat în mod determinant de substituibilitatea la nivelul ofertei şi, astfel, piaţa
geografică relevantă este o piaţă locală, întrucât aceasta cuprinde aria administrativ-
teritorială în care operatorul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile din contractul
încheiat cu autoritatea publică locală.
Astfel, în momentul desfăşurării licitaţiei piaţa poate fi considerată ca fiind de
monopson. In momentul în care unui operator i se atribuie prestarea serviciului de
iluminat public el devine monopolist pe durata executării contractului respectiv în
aria administrativ-teritorială a autorităţii care face atribuirea. Practic, pe durata de
desfăşurare a contractului piaţa este închisă pentru concurenţă.
Legea concurenţei are drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi
a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor
consumatorilor.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, serviciul de iluminat public, fiind
un serviciu de utilitate publică, trebuie să asigure satisfacerea nevoilor esenţiale de
utilitate şi interes public general cu caracter social ale colectivităţilor locale.
Deşi în general se consideră că există o afectare a concurenţei pe pieţele serviciilor
comunitare de interes public din cauza reglementărilor, acest lucru nu este
întotdeauna real. Având în vedere că scopul atât al legislaţiei în domeniul serviciilor
de utilitate publică cât şi al legislaţiei în domeniul concurenţei este creşterea
bunăstării consumatorilor, se impun următoarele precizări:
- în primul rând, serviciile de interes public vizează, mai presus de toate,
consumatorul, mai exact asigurarea faptului că acesta beneficiază de cea mai
largă gamă de servicii posibile, la cea mai bună calitate şi la cel mai mic preţ
posibil;
- în al doilea rând, o protecţie din partea concurenţei nu este necesară pentru
toate situaţiile în care există servicii de interes public, obligaţia de serviciu
public şi drepturile exclusive putând fi acordate doar atunci când există un
eşec al pieţei, în sensul că aceasta, în lipsa reglementării, nu este capabilă să
furnizeze serviciul către consumatori în termeni rezonabili de calitate şi preţ;
Regula generală este aceea că libera concurenţă este cea mai în măsură să asigure
satisfacerea nevoilor consumatorilor. Însă, este recunoscut unanim şi faptul că,
mecanismul liberei concurenţe are limitele sale, iar potenţialele sale beneficii pot să
nu acopere întreaga populaţie. În astfel de situaţii trebuie să intervină statul, pentru a
se asigura că interesul public generals este bine asigurat.
122 / 130
Prin urmare, legiuitorul este cel mai în măsură să aprecieze necesitatea
reglementării unui anumit tip de serviciu, punând în balanţă interesul economic
general, pe de o parte şi libera concurenţă pe de altă parte.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, aşa cum s-a detaliat mai sus, în capitolele
precedente, atribuirea serviciului de iluminat public, poate fi realizată, prin decizia
unităţii administrativ-teritoriale ce intenţionează să facă delegarea:
- fie prin gestiune directă, prin hotărâre de dare în administrare (către serviciul
propriu cu personalitate juridică) sau prin contract de delegare (către
operatorul propriu);
- fie prin gestiune delegată, prin contract de delegare (către întreprinderi cu
capital privat, mixt sau integral public55).
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune
a serviciilor de utilităţi publice (gestiune directă sau delegată) se stabileşte prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în baza
unui studiu de oportunitate, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea
asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă
ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea
sistemelor de utilităţi publice.
Astfel, unitatea administrativ-teritorială este singura în măsură să stabilească, pentru
cetăţenii din raza ei de competenţă, dacă este în beneficiul acestora să atribuie
serviciul public de iluminat prin proceduri concurenţiale sau trebuie să intervină,
atribuind direct prin hotărâre de dare în administrare către un serviciu cu
personalitate juridică aflat în subordinea consiliului local (caz în care nu se
urmăreşte obţinerea profitului ) sau către un operator deţinut de către autoritate (caz
în care profitul este limitat şi, mai mult, poate fi reinvestit în totalitate).
Din punct de vedere al legislaţiei în domeniul concurenţei, orice măsură de atribuire
directă a unui contract de către UAT/ADI poate intra sub incidenţa art. 8 din Legea
concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
(denumită, în continuare, Legea concurenţei), care prevede faptul că “sunt interzise
orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice
centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care
restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu
respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.”
Cu toate acestea, art. 2 din Legea concurenţei prevede, explicit, faptul că dispoziţiile
acestei legi se aplică actelor şi faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează
concurenţa, săvârşite inclusiv de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice
centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin
reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect
concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor
legi sau pentru apărarea unui interes public major.
55 În condiţiile art. 29 alin (5) din Legea nr. 51/2006.
123 / 130
Astfel, atunci când o autoritate publică decide să atribuie direct serviciul public de
iluminat, şi aceasta se încadrează în prevederile legii speciale, nu poate fi incident
art. 8 din Legea concurenţei.
Trebuie subliniat faptul că, sunt exceptate de la art. 8 din Legea concurenţei numai
acele măsuri administrative care transpun prevederi legale exprese, ce fac necesară
emiterea actelor administrative în cauză, în limitele prevăzute.
Legiuitorul a stabilit şi faptul că56, în cazul gestiunii directe, autorităţile
administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să
facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe
modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.
Astfel, şi în situaţiile în care serviciul de iluminat public este furnizat în modalitatea
gestiunii directe, există obligaţia UAT de a proceda pro-concurenţial, prin
schimbarea modalităţii de gestiune, în vederea eficientizării economice a acestuia şi
implicit, a asigurării bunăstării consumatorilor.
Din punct de vedere al structurii, cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ au atribuit
serviciul de iluminat public astfel: 36 către întreprinderi, 5 către servicii
publice/compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de specialitate
al primariei.
La sfârşitul anului 2017, în sfera serviciului comunitar de iluminat public îşi
desfăşurau activitatea un număr de 626 de prestatori, iar fiecare dintre aceştia putea,
din punct de vedere teoretic, să participe la licitaţiile din orice comună, oraş,
municipiu. Numărul acestora este în creştere. Astfel, în anul 2016 existau 589 de
prestatori, în anul 2015 existau 588 de prestatori, în anul 2014 existau 584 de
prestatori, iar în anul 2013 existau 578 de prestatori.
Din totalul de 626 de operatori, doar 4757 deţineau licenţă emisă de ANRSC la data
de 05.07.2018.
Analiza documentelor de la dosarul cauzei a evidenţiat că, în anul 2018, cele 41 de
municipii reşedinţă de judeţ aveau încheiate contracte cu 48 de operatori distincţi58,
deoarece fie au fost atribuite contracte către mai multe întreprinderi în asociere, fie
au fost atribuite mai multe contracte cu sume mici/durată foarte scurtă către mai
multe întreprinderi, fie a fost atribuit un singur contract către un singur operator
pentru întreaga arie administrativ-teritorială a autorităţii contractante.
Astfel, situaţia în cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ se prezintă astfel: 29 de
municipii au atribuit, prin proceduri concurenţiale, serviciul de iluminat public către
întreprinderi cu capital privat, 8 municipii au atribuit serviciul către operatori cu
capital public (3 întreprinderi şi 5 servicii cu personalitate juridică), 3 municipii au
atribuit serviciul către operatori cu capital public (pentru mentenanţă) şi către
operatori cu capital privat (pentru iluminat festiv), iar 1 municipiu a atribuit
serviciul către un operator cu capital privat (pentru mentenanţă) şi către 1 operator
56 Art. 32 alin. (3) teza a III-a din Legea nr. 51/2006. 57 http://www.anrsc.ro/evidenta-licentelor-in-domeniul-serviciilor-comunitare-de-utilitati-publice/ 58 Conform datelor furnizate de UAT-uri.
124 / 130
cu capital public (pentru iluminat festiv). Sumele plătite de municipiile reşedinţă de
judeţ din România (ca procent din suma totală anuală) către operatori fluctuează
foarte mult de la an la an, atât în ceea ce priveşte operatorii cu capital public, cât şi
în ceea ce priveşte operatorii cu capital privat. Se observă că, în anul 2017, anul
declanşării investigaţiei ce face obiectul prezentului Raport, suma totală plătită era
în creştere comparativ cu suma plătită în anul 2016 (având o creştere de aprox.
29%), însă în anul 2018 suma totală plătită a revenit la nivelul anului 2016.
În ceea ce priveşte poziţia principalilor operatori ce prestează serviciul de iluminat
public în municipiile reşedinţă de judeţ, în funcţie de sumele încasate de la autorităţi
(fiind luate în calcul strict datele transmise autorităţii de concurenţă de către
unităţile administrativ-teritoriale), situaţia se prezintă astfel: în perioada 2016-2017,
întreprinderea Luxten Lighting Compay SA a înregistrat o evoluţie ascendentă, de
la un nivel de [] [50-60%], înregistrat în anul 2016, la [][60-70%], înregistrat
în anul 2017. In 2018 cota sa de piaţă s-a diminuat la nivelul de[][40-50%], fapt
datorat înfiinţării Companiei Muncipale de Iluminat Bucureşti, care a preluat, la
sfârşitul anului 2018, prestarea serviciului de iluminat festiv în Municipiul
Bucureşti.
Întreprinderea Flash Lighting Services SA, în perioada 2016-2017, s-a situat pe
poziţia a doua, ca sumă încasată din totalul serviciilor de iluminat public efectiv
plătite de către municipiile reşedinţă de judeţ, înregistrând o evoluţie descendentă,
de la un nivel de [][15-20%], înregistrat în anul 2016, la [][10-15%],
înregistrat în anul 2017. In 2018 cota sa de piaţă s-a mărit la nivelul de [][15-
20%].
Întreprinderea Elba SA s-a situat pe poziţia a treia în anul 2016 (cu[] [2-5%]) şi
în anul 2018 (cu[] [6-9%]), în anul 2017 locul 3 fiind ocupat de Direcția
Administrării Domeniului Public Rm. Vâlcea cu [][1-3%].
Analiza sumelor plătite pentru serviciile de iluminat public la nivelul municipiilor
reşedinţă de judeţ arată că, în perioada 2016-2018, Municipiul Bucureşti a plătit cea
mai mare parte din această sumă, fiind urmat de municipiile Oradea şi Braşov în
anii 2016 şi 2017, şi de municipiile Arad şi Oradea în anul 2018. Astfel, sumele
plătite de către Municipiul Bucureşti, pe piaţa serviciilor de iluminat public, au
înregistrat o evoluţie ascendentă, de la un nivel de 39,59%, înregistrat în anul 2016,
la 42.54%, înregistrat în 2017 ca procent în sumă totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ. În anul 2018, pentru Municipiul Bucureşti sumele
plătite s-au diminuat la nivelul de 34,48 procente în sumă totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ. Analiza a arătat şi faptul că există oraşe cu număr
mic de locuitori în care sunt plătite sume mai mari comparativ cu sumele plătite de
oraşele cu număr mai mare de locuitori.
În ceea ce priveşte iluminatul festiv, în perioada analizată, sumele plătite de către
municipii, determinate din punct de vedere valoric, au fluctuat puternic, lideri fiind
inclusiv municipii cu număr de locuitori mic. Procentual, în anul 2016, Municipiul
Cluj-Napoca a plătit cca. 10,4% din suma totală plătită la nivelul municipiilor
reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind urmat de Municipiile Baia-Mare şi
125 / 130
Constanţa, cu 8%, şi de Municipiile Galaţi şi Brăila, cu 7%. În anul 2017,
Municipiul Constanţa a plătit aprox. 25% din suma totală plătită la nivelul
municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind urmat de Municipiul
Bucureşti, cu 14,57 %, şi de Municipiile Galaţi şi Alba-Iulia, cu cca. 6 %. În anul
2018 se remarcă Municipiul Bucureşti, care a plătit aprox. 41,03% din suma totală
plătită la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ pentru iluminatul festiv, fiind urmat
de Municipiul Constanţa, cu 16,18 %, şi de Municipiul Cluj- Napoca, cu cca.
8,08%.
Sumele efectiv plătite pentru iluminatul festiv în total sumă plătită pentru serviciul
de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, au avut valori foarte mari,
înregistrând valori procentuale chiar de peste 50%. Astfel, în anul 2016, Municipiul
Galaţi a plătit 77% din suma totală anuală aferentă întregului serviciu de iluminat
public doar pentru iluminatul festiv, Municipilul Buzău a plătit 72%, Municipiul
Vaslui 60%, Municipiul Slatina 52% şi Municipiul Sibiu 44%. În anul 2017,
Municipiile Constanţa şi Ploieşti au plătit aprox. 87%, Municipiile Buzău şi Galaţi
au plătit aprox. 86%, Municipiul Alba-Iulia 63%, iar Municipiile Vaslui şi Reşiţa
aprox. 54%. În anul 2018, Municipiul Buzău a plătit 88%, Municipiul Constanţa a
plătit 87%, Municipiul Focşani 80% iar Municipiul Baia Mare 79% din suma totală
anuală aferentă întregului serviciu de iluminat public doar pentru iluminatul festiv.
Evoluţia sumelor plătite pentru iluminatul festiv în anii 2016, 2017 şi 2018, în
fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, reliefează faptul că Municipiul Constanţa a
plătit pentru iluminatul festiv o sumă cu mult mai mare în anul 2017, comparativ cu
anii 2016 şi 2018. Totodată, sumele plătite de Municipiul Bucureşti au avut o
evoluţie ascendentă în perioada analizată, creştere foarte mare comparativ cu anii
anteriori. În acelaşi timp, sumele plătite de Municipiile Bistriţa, Târgu Jiu şi Brăila
au avut o evoluţie descendentă în perioada analizată.
Sumele efectiv plătite per locuitor pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ59 în perioada 2016 – 2018 arată o foarte mare
discrepanţă. Astfel, în anul 2016, în timp ce în anumite municipii sunt plătite sume
foarte mici, precum : 1,67 lei/locuitor (Slobozia) sau 3,54 lei/locuitor (Bacău), în
altele, sumele sunt mult mai mari, precum: 63,78 lei/locuitor (Oradea), 54,06
lei/locuitor (Alba Iulia), 44,76 lei/locuitor (Târgu Jiu) sau 36,92 lei/locuitor
(Bucutreşti). În anul 2017, se remarcă Municipiul Focşani (cu 2,92 lei/locuitor),
Municipiul Timişoara (cu 3,21 lei/locuitor) şi Municipiul Iaşi (cu 5,19 lei/locuitor),
dar şi Municipiul Oradea (cu 167,38 lei/locuitor), Municipiul Slobozia (cu 65.59
lei/locuitor) şi Municipiul Bucuresti (cu 50,99 lei/locuitor). În anul 2018, situaţia se
prezintă astfel: în timp ce în Municipiile Reşiţa şi Bacău sunt plătite sume de sub 5
lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca. 84.46 lei/locuitor, Municipiul Brasov
45.26 lei/locuitor, iar Municipiul Oradea 40.94 lei/locuitor.
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/locuitor
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că densitatea
populaţiei nu este aceeaşi în municipiile analizate şi, în plus, au relevanţă investiţiile
efectuate în sistemul de iluminat public.
59 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de locuitori
transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica.
126 / 130
Sumele efectiv plătite per km pentru serviciul de iluminat public în fiecare
municipiu reşedinţă de judeţ60 în perioada 2016 – 2018 arată, de asemenea, o foarte
mare discrepanţă între municipii. Astfel, în anul 2016, în timp ce în anumite
municipii sunt plătite sume precum : 691,54 lei/ km² (Slobozia) sau 1783 lei/ km²
(Reşiţa)), în alte municipii sumele sunt mult mai mari, precum: 322.984 lei/km²
(Bucureşti), 122.982 lei/km² (Oradea), 121.316 lei/km² (Brăila). În anul 2017,
Municipiul Reşiţa plătea 3.459 lei/km², Municipiul Sf. Gheorghe 4.992 lei/km² şi
Municipiul Focşani 5792 lei/km², în timp ce Municipiul Bucureşti plătea 446.142
lei/km², Municipiul Oradea 322.723.44 lei/km² şi Municipiul Brăila 131.199.24
lei/km². În anul 2018, situaţia se prezintă astfel: în timp ce în municipiile Reşiţa şi
Alexandria sunt plătite sume de sub 5.000 lei/locuitor, Municipiul Arad plăteşte cca.
84.46 lei/locuitor, Municipiul Brasov 45.26 lei/ km², Municipiul Bucureşti plătea
288.256 lei/km², Municipiul Piteşti cu cca 143.509 lei/ km², iar Municipiul Brăila
140.053 lei/km².
Trebuie subliniat faptul că datele de mai sus (sume plătite de UAT-uri/km2 pentru
pentru anii 2016, 2017 şi 2018) sunt prezentate sub rezerva faptului că reţeaua de
iluminat public nu acoperă, în multe municipii, întreaga arie a unităţii administrativ-
teritoriale şi, în plus, au relevanţă investiţiile efectuate în sistemul de iluminat
public.
Din analiza sumelor efectiv plătite pentru investiţii în total sumă plătită pentru
serviciul de iluminat public în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ rezultă că, în
anul 2016, cele mai mari investiţii le-au făcut Municipiul Călăraşi (86% din suma
totală), Municipiul Drobeta-Turnu Severin (84%), Municipiul Târgu Mureş (75%),
Municipiul Tulcea (70%) şi Municipiul Arad (67%). În anul 2017, cele mai mari
investiţii le-a făcut Municipiul Slobozia (97% din suma totală), fiind urmat de
Municipiul Călăraşi (87%), Municipiul Drobeta-Turnu Severin (85%), Municipiul
Arad (80%) şi Municipiul Oradea (77%). În anul 2018, cele mai mari investiţii le-
au făcut municipiile Călăraşi şi Sf.Gheorghe, plătind 83% din suma totală. De
asemenea, Municipiul Drobeta-Turnu Severin a plătit 81% din suma totală, iar
Municipiul Arad 79% din suma totală.
Evoluţia investiţiilor pe anii 2016, 2017 şi 2018 în fiecare municipiu reşedinţă de
judeţ arată faptul că Municipiul Oradea a făcut investiţii în anuii 2016 şi 2017,
Municipiul Arad în anii 2016 şi 2018, iar Municipiul Craiova a avut investiţii
aproximativ constante în perioada analizată.
Cu privire la durata contractuală, analizând cadrul legal incident, apreciem că orice
contract de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public ar trebui limitat la o
durată de maxim 5 ani cu atât mai mult cu cât, analizând contractele transmise
autorităţii de concurenţă de unităţile administrativ-teritoriale, rezultă că majoritatea
investiţiilor sunt suportate de către autoritatea locală, şi nu de către operatori.
Având în vedere cele de mai sus, autorităţile locale trebuie să întreprindă
demersurile necesare astfel încât să compatibilizeze contractele pentru serviciul de
60 Suma totală raportată de fiecare UAT în parte Consiliului Concurenţei, împărţită la numărul de kilometrii
pătraţi aferent ariei unităţii administrativ-teritoriale transmis autorităţii de Institutul Naţional de Statistica.
127 / 130
iluminat public cu prevederile Legii nr. 51/2006 până la sfârşitul anului 2019,
inclusiv în ceea ce priveşte durata contractuală, luând în considerare investiţiile
prevăzute în sarcina operatorului prin contractul de delegare.
În ceea ce priveşte încheierea actelor adiţionale la contracte, prin care se prelungeşte
durata acestora, după cum se observă din Anexa 161 la prezentul Raport, situaţia se
regăseşte şi în acest domeniu de activitate .
Faţă de acest aspect, trebuie subliniat faptul că prelungirea nejustificată a unui
contract poate intra sub incidenţa art. 8 din Legea concurenţei, întrucât o durată
excesivă a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de iluminat poate
conduce la distorsionarea mediului concurenţial, prin favorizarea operatorului cu
care s-a încheiat iniţial contractului şi interzicerea accesului altor operatori care ar fi
putut să efectueze acest serviciu în condiţii economice şi de calitate superioare.
Astfel, în condiţiile în care prelungirea valabilităţii contractului de iluminat public
se face cu nerespectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiului
liberei concurenţe în cadrul acestui domeniu de activitate, această acţiune poate
reprezenta o intervenţie a administraţiei publice locale, prin care are loc o
denaturare a concurenţei.
În general, cea mai eficientă modalitate de delegare a gestiunii unui serviciu public
este licitaţia publică, procedură care impune respectarea principiilor liberei
concurenţe, a transparenţei şi a tratamentului egal pentru toţi operatorii care doresc
să intre pe piaţă.
Prin urmare, acţiunea de prelungire a unui contract de delegare a gestiunii unui
serviciu de utilităţi publice trebuie să se înscrie în limitele prevederilor legislaţiei
din domeniul achiziţiiilor publice şi al concesiunilor. Durata contractului de
delegare a gestiunii unui serviciu de utilităţi publice nu trebuie extinsă în mod
artificial, prin prelungirea nejustificată a acestuia.
Având în vedere efectele anticoncurenţiale pe care le pot genera, acțiunile
autorităţilor administraţiei publice locale competente de prelungire a duratei
contractului de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi publice trebuie întreprinse
în mod excepţional, respectiv trebuie să fie justificate (adică să fie obiective,
necesare şi proporţionale cu scopul urmărit, inclusiv prin limitarea acestora în timp).
Autorităţile publice trebuie să se asigure că prin contractul de delegare nu se
transmite operatorului şi posibilitatea de a se autoreglementa. Dat fiind faptul că
operatorul, pe durata desfăşurării contractului, este monopolist, deţinerea unor
drepturi de reglementare (precum acela de a decide zonele în care va face investiţii,
valoarea iluminatului festiv şi locurile de amplasare etc.) îi dă acestuia posibilitatea
de a abuza de poziţia sa dominantă.
Evitarea sau cel puţin reducerea riscurilor concurenţiale generate de cumularea
funcţiei de reglementare cu funcţia de operare presupune faptul că autoritatea
publică locală îşi păstrează prerogativele de reglementare în timp ce funcţia de
operare este transferată către entităţi independente.
61 Date puse la dispoziţia Consiliului Concurenţei de ANRSC în februarie 2018.
128 / 130
Astfel, deşi în documentele contractuale analizate nu au fost identificate astfel de
aspecte, dată fiind importanţa separării funcţiei de reglementare de funcţia de
operare, autoritatea delegatară trebuie să se asigure că, nici prin contractul de
delegare şi nici printr-un alt act, nu i se transmite operatorului posibilitatea de a se
autoreglementa.
De asemenea, unul din elementele de deosebită importanţă la atribuirea unui
contract de delegare a gestiunii pentru un serviciu public printr-o procedură
concurenţială o reprezintă stabilirea criteriilor de participare la licitaţie. Din analiza
documentaţiei existente la dosarul cauzei a rezultat că principalele criterii de
participare la licitaţie sunt cele precum: licenţă ANRSC, atestate ANRE, certificate
constatator ONRC, certificat de atestare fiscal privind obligaţiile de plată a
impozitelor şi taxelor la bugetul local, certificat de atestare fiscal privind obligaţiile
de plată la bugetul general consolidat, standarde de asigurare a calităţii şi protecţie a
mediului (certificate ISO) etc.
Totodată, a fost identificat un criteriu de participare ce pare să limiteze numărul
participanţilor, în sensul că impune operatorilor ca cel puţin unul din angajaţii săi să
deţină un certificat emis de Comitetul Naţional Român de Iluminat (CNRI). Mai
mult, având în vedere că CNRI este o asociaţie profesională, aceasta pare a fi
favorizată, în detrimentul celorlalte entităţi care pot organiza cursuri similare.
Deşi un astfel de criteriu poate fi considerat că influenţează rezultatul licitaţiei,
luându-se în considerare că licitaţiile în a căror documentaţie a fost identificat
respectivul criteriu s-au finalizat în urmă cu o perioadă destul de mare, unul dintre
contracte fiind chiar încetat, nu se impune o analiză suplimentară.
Autorităţile administrativ-teritoriale trebuie să acorde o deosebită importanţă
modalităţii de elaborare a documentaţiilor de atribuire şi alegerii acestor criterii
întrucât se poate influenţa, incorect, rezultatul licitaţiei. Criteriile de calificare /
selecţie restrictive sau prevederi din caietul de sarcini care conduc către o singura
sursă sunt interzise. În ipoteza în care o autoritate contractantă decide să stabilească
criterii de participare la licitaţie care favorizează/defavorizează nejustificat un
operator, acţiunea acesteia poate intra sub incidenţa art. 8 din Legea concurenţei.
În ceea ce priveşte regimul juridic al contractelor publice prin care poate fi atribuit
serviciul de iluminat public, conform legislaţiei specific, contractul de delegare a
gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi, atât în cazul gestiunii directe cât şi
în cazul gestiunii delegate:
- contract de concesiune de servicii62, sau
- contract de achiziţie publică de servicii63.
62 Contractul de concesiune de servicii este un contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului
administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea şi
gestionarea de servicii unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru servicii este
reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept
însoțit de o plată. 63 Contractul de achiziţie publică este contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ,
încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care
are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.
129 / 130
În orice situaţie în care o entitate contractantă intenţionează să realizeze un proiect
prin atribuirea unui contract pe termen lung, care să cuprindă fie executarea de
lucrări şi operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de
servicii, entitatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de fundamentare
prin care se vor demonstra necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului în acest
mod. Prin acest studiu, entitatea contractantă are obligaţia să analizeze dacă
atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de
operare către operatorul economic. În cazul în care se constată că o parte
semnificativă a riscului de operare va fi transferată operatorului economic,
contractul va fi considerat contract de concesiune, iar în cazul în care se constată că
o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului
economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie publică.
Deşi multe din UAT-urilor au încheiat contracte de concesiune, doar o mica parte
din acestea a transmis autorităţii de concurenţă o astfel de analiză a riscurilor, însă şi
acestea prezentau riscuri în sarcina concesionarului ce nu sunt hotărâtoare în
vederea clasificării drept concesiune, întrucât riscurile respective sunt inerente
fiecărui contract (precum riscul de greşeală de proiectare, de întârziere a lucrărilor,
de accidente de muncă, de furt etc.).
În contextul considerațiilor de mai sus, şi în mod special a faptului că operatorul
infrastructurii de iluminat public nu isi asumă riscul neacoperirii cheltuielilor de
exploatare, acesta încasând contravaloarea integrală a serviciilor prestate de la
UAT, se poate concluziona că atribuirea serviciul de iluminat public pare a se
califica drept contract de achiziţie publică.
8.2 Propuneri / recomandări
Prin prezentul Raport se propune formularea, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. m) din
Legea concurenţei, următoarele recomandări:
1. Se recomandă autorităţilor publice locale să întreprindă demersurile necesare
astfel încât să compatibilizeze contractele pentru serviciul de iluminat public
cu prevederile Legii nr. 51/2006 până la sfârşitul anului 2019, inclusiv în
ceea ce priveşte durata contractuală, luând în considerare investiţiile
prevăzute în sarcina operatorului prin contractul de delegare.
2. Având în vedere efectele anticoncurenţiale pe care le pot genera, se
recomandă autorităţilor publice locale ca prelungirea duratei contractelor de
delegare a gestiunii serviciului de iluminat public să fie întreprinse în mod
excepţional, respectiv trebuie să fie justificate (adică să fie obiective,
necesare şi proporţionale cu scopul urmărit, inclusiv prin limitarea acestora
în timp).
3. Se recomandă autorităţilor publice locale să se asigure că, nici prin contractul
de delegare şi nici printr-un alt act, nu i se transmite operatorului
posibilitatea de a se autoreglementa.
130 / 130
4. Se recomandă autorităţilor publice locale să acorde o deosebită importanţă
modalităţii de elaborare a documentaţiilor de atribuire şi alegerii criteriilor de
participare, astfel încât să nu fie influenţat, incorect, rezultatul licitaţiilor.
5. Se recomandă autorităţilor publice locale ca, în cazul în care contractul prin
care a fost delegat serviciul de iluminat public a fost considerat de
concesiune, să evalueze realist riscurile identificate, în conformitate cu art. 8
din Legea nr. 100/2016, astfel încât să aleagă în mod corect regimul juridic
aplicabil contractelor prin care se atribuie serviciul de iluminat public, ca
fiind de concesiune sau de achiziţie publică.