caracteristici ale form - insse.ro · angajaţilor, volumul şi caracteristicile formării...

CARACTERISTICI ALE FORMĂRII

PROFESIONALE

ÎN ÎNTREPRINDERILE

DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015

Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin ancheta privind formarea profesională în România (FORPRO) desfăşurată în întreprinderi şi având ca perioadă de referinţă anul 2015.

- 2017 -

CUPRINS I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI

1. Obiectivele anchetei 7 2. Sfera de cuprindere 7 3. Unitatea de observare 8 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă 8 5. Perioada şi metoda de înregistrare a datelor 8 6. Planul de sondaj 9 7. Concepte şi definiţii 11 7.1. Indicatori primari, colectaţi 11 7.2. Indicatori derivaţi 16 8. Clasificări utilizate 18

II. REZULTATELE ANCHETEI Sinteză 21 1. Oferta de formare profesională continuă 23 1.1. Cursurile de formare profesională continuă 24 1.1.1. Participarea la cursurile de formare profesională continuă 25 1.1.2. Durata cursurilor de formare profesională continuă 29 1.1.3. Costul formării profesionale continue 31 1.2. Alte forme de FPC 35 2. Întreprinderi care nu au oferit formare profesională continuă 36 3. Oferta de formare profesională iniţială 37

III. TABELELE CU REZULTATE – conţinute în Excel pe CD 1. Repartizarea întreprinderilor după participarea la FPC, pe tipuri de

FPC, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 2. Repartizarea întreprinderilor pe tipuri de furnizori de cursuri de FPC

externe, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 3. Repartizarea întreprinderilor dupǎ aptitudinile şi competenţele spre

care s-au orientat cursurile furnizate 4. Numărul participanţilor şi rata de participare la cursurile de FPC, pe

sexe, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 5. Repartizarea timpului de pregătire la cursurile de FPC (interne şi

externe), pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

3

6. Repartizarea timpului de pregătire la cursurile de FPC, pe sexe, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

7. Numărul participanţilor şi rata de participare la cursurile de FPC, pe grupe de vârstă, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

8. Repartizarea timpului alocat FPC, pe tipuri de cursuri, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

9. Costul FPC dependent şi independent de contribuţii şi încasări, pe elemente componente, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

10. Costul cursurilor de FPC, pe elemente componente, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

11. Costul mediu al FPC şi al cursurilor de FPC, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

12. Repartizarea întreprinderilor pe motive de neacordare de FPC, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

13. Repartizarea întreprinderilor după participarea la FPI, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

14. Repartizarea întreprinderilor după motivul acordării de FPI, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor

4

I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI

Caracteristici ale formării profesionale în întreprinderile din România în anul 2015

1. Obiectivele anchetei Obiectivul principal al anchetei privind formarea profesională în România (FORPRO) este acela de a furniza informaţii referitoare la:

- programele elaborate de întreprinderi pentru formarea profesională continuă (FPC) a angajaţilor, volumul şi caracteristicile formării profesionale continue;

- dimensiunea formării profesionale iniţiale (FPI).

Ancheta furnizează informaţii despre toate tipurile de formare profesională la care sunt antrenaţi angajaţii unei întreprinderi, dar şi asupra formării iniţiale a tinerilor care nu au încă o calificare profesională.

Proiectarea instrumentarului anchetei s-a realizat în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr.1552/2005 privind statisticile formării profesionale în întreprinderi şi în Regulamentul Comisiei Europene nr.1153/2014 privind datele care trebuie colectate şi cerinţele referitoare la eşantionare, precizie şi calitate.

Informaţiile colectate prin anchetă se grupează în două categorii distincte:

FPC - formarea profesională continuă, cu informaţii: de ordin calitativ:

- aptitudini şi competenţe considerate de mare importanţă pentru dezvoltarea întreprinderii;

- categorii de furnizori de cursuri externe spre care s-au orientat întreprinderile; - motivele pentru care unitatea nu a oferit FPC angajaţilor săi în perioada de

referinţă. de ordin cantitativ:

- numărul participanţilor din rândul angajaţilor care au luat parte la cursurile de FPC, după diverse variabile socio-economice;

- numărul participanţilor din rândul angajaţilor care au luat parte la alte forme de FPC, altele decât cursurile;

- costul cursurilor de FPC pe elemente componente; - durata cursurilor de FPC.

FPI - formarea profesională iniţială, cu informaţii despre motivele acordării şi numărul de întreprinderi care au efectuat FPI.

2. Sfera de cuprindere

Activităţi CAEN Ancheta FORPRO se adresează întreprinderilor cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma juridică. Sunt incluse în cercetare întreprinderile care desfăşoară ca activitate economică principală oricare din activităţile CAEN Rev.2 (Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională): B – N, R şi S.

Mărimea întreprinderii Eşantionul anchetei a cuprins unităţile cu 10 sau mai mulţi salariaţi. În proiectarea eşantionului s-a luat în considerare necesitatea asigurării reprezentativităţii datelor pe trei clase de mărime ale întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi:

• 10 - 49 salariaţi; • 50 - 249 salariaţi; • 250 salariaţi şi peste.

7


Profil teritorial Obiectul anchetei l-au constituit unităţile economice cu personalitate juridică, cu 10 salariaţi şi peste, selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban cât şi din cel rural. Centralizarea datelor s-a realizat după activitatea principală a unităţii, iar gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei este asigurat la nivel de total ţară (NUTS 01).

Categorii de angajaţi Formează obiectul anchetei toate persoanele angajate în întreprindere, cu următorul statut profesional:

• salariat care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de tipul programului de lucru (complet sau parţial), inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul;

• patron care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii;

• lucrător familial neremunerat care reprezintă persoana care îşi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii.

Au fost excluşi: ucenicii (cu sau fără contract de ucenicie), salariaţii detaşati în străinătate, cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la întreprinderea raportoare şi forţa de muncă furnizată de alte unităţi, care contribuie la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii în unitatea respectivă (de exemplu: personalul de întreţinere şi reparaţii aflat pe statul de plată al altei întreprinderi prestatoare de servicii, detaşaţii de la alte unităţi etc.).

3. Unitatea de observare Unitatea de observare şi de selecţie este întreprinderea cu personalitate juridică, definită conform regulilor comunitare pentru statistica întreprinderilor ca fiind ”cea mai mică combinaţie de unităţi legale, care constituie o unitate organizaţională de producere de bunuri sau de prestări servicii şi care are puterea de decizie asupra modului de procurare a resurselor şi de utilizare a acestora”.

4. Periodicitatea şi perioada de referinţă Pentru a se asigura colectarea de informaţii fiabile şi în măsură să realizeze o caracterizare cât mai completă a formării profesionale în întreprinderi, dar şi pentru a se furniza date statistice comparabile din punct de vedere metodologic la nivel european, s-a ales ca perioadă de referinţă anul calendaristic 2015. Având în vedere faptul că fenomenele surprinse de anchetă (formarea profesională) nu suferă modificări de esenţă în timp şi ţinând seama şi de recomandările Eurostat, ancheta se desfăşoarǎ cu o periodicitate de 5 ani.

5. Perioada şi metoda de înregistrare a datelor Datele s-au colectat de la unităţile incluse în eşantion în perioada martie – iunie 2016.

La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei s-a utilizat metoda auto-înregistrǎrii, prin intermediul Portalului web pentru preluarea online a datelor statistice eSOP (e-Survey Online Portal), sistem care a permis colectarea şi validarea on-line a acestora începând cu anul de referinţă 2010.

1 Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS).

8


6. Planul de sondaj Ancheta privind formarea profesională în întreprinderi s-a realizat pe un eşantion de aproximativ 9100 întreprinderi, reprezentativ la nivelul economiei naţionale şi pe grupe de întreprinderi stabilite după activitate şi/sau clasă de mărime.

Planul de sondaj aplicat a fost cel al sondajului stratificat, iar metoda de selecţie utilizată a fost selecţia simplă aleatoare fără revenire.

Baza de sondaj Baza de sondaj (REGIS) conţine lista întreprinderilor din populaţia statistică de referinţă, precum şi informaţii cât mai actuale la momentul extragerii eşantionului pentru fiecare unitate, respectiv:

datele de identificare a întreprinderii (C.U.I., adresă etc.); codul de activitate conform clasificării CAEN Rev.2; numărul mediu de salariaţi, care permite încadrarea întreprinderii într-o anumită clasă de

mărime.

Populaţia statistică de referinţă a cuprins totalitatea întreprinderilor, fără restricţii de formă de proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2). Prin urmare, din registrul statistic REGIS s-a selectat mulţimea întreprinderilor cu personalitate juridică, active la 31 decembrie 2014, care nu au declarat în sursele administrative încetare de activitate până la data de 30 noiembrie 2015 şi a căror activitate principală a făcut parte din sfera de cuprindere a anchetei.

Conţinutul bazei de sondaj a corespuns cerinţelor anchetei, neexistând situaţii de sub sau supra acoperire a anumitor activităţi.

Unitatea de selecţie Unitatea de selecţie a fost întreprinderea.

Variabilele de stratificare Pentru selecţie au fost utilizate două variabile de stratificare:

- secţiuni CAEN Rev.2 B-N, R, S, pentru 20 de grupări, astfel: B, C10-C12, C13-C15, C17-C18, C19-C23, C24-C25, C26-C28+C33, C29-C30, C16+C31-C32, D-E, F, G45, G46, G47, H, I, J, K64-K65, K66, L+M+N+R+S;

- clase de mărime ale întreprinderii: • 10 - 49 salariaţi; • 50 - 249 salariaţi; • 250 salariaţi şi peste.

Straturile s-au format prin intersecţia variabilelor de stratificare, iar în cadrul fiecărui strat metoda de selecţie a fost selecţia aleatoare simplă fără revenire – fiecare unitate din strat având aceeaşi probabilitate de a fi inclusă în eşantion.

Mărimea şi alocarea eşantionului Eşantionul extras asigură reprezentativitatea datelor, atât la nivelul economiei naţionale cât şi în cadrul fiecăruia dintre cele 20x3 de straturi rezultate din combinarea celor 20 de grupări de activităţi CAEN Rev.2 cu cele trei clase de mărime ale întreprinderii după numărul de salariaţi.

Extragerea efectivă este în totalitate aleatoare fără a se ţine cont de variabilele referitoare la faptul că o întreprindere oferă sau nu FPC.

9


Volumul eşantionului a cuprins aproximativ 9100 întreprinderi, rata de răspuns2 fiind de 92,38%, iar cea de refuz de 4,29%.

Extragerea eşantionului În vederea asigurării reprezentativităţii eşantionului la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul celor 20 de grupe de activităţi CAEN Rev.2, procedura de extragere a eşantionului a parcurs următoarele trepte: 1. Unităţile din baza de sondaj au fost grupate pe 20 de activităţi şi clase de mărime rezultând

o structură matriceală de 20x3. 2. Volumul de eşantionare s-a determinat pornind de la premisa că eroarea estimatorului

medie număr de salariaţi este de 0,02, la un nivel de încredere de 95%. 3. Pentru asigurarea obţinerii unui număr suficient de mare de răspunsuri din partea unităţilor

raportoare a fost impus un prag minim de 65 unităţi selectate la nivel de strat (acolo unde au existat unităţi).

4. Întreprinderile cu 250 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare, împreună cu unităţile comune anchetelor „Costul forţei de muncă - S3” şi „Structura câştigurilor salariale – SCS” care au avut cheltuieli cu formarea profesională în anul 2014.

Extinderea rezultatelor Calculul coeficienţilor de extindere a rezultatelor a fost realizat parcurgând următoarele etape de lucru: 1. Ataşarea fiecărei unităţi selectate a ponderii de selecţie (πih). Ponderea de selecţie este o

pondere Horvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie astfel:

h

h

h

hihih n

N

Nnp

===11π

unde: pih = probabilitatea de selecţie a unităţii i din celula de selecţie h Nh = numărul de unităţi din celula de selecţie h nh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h

2. Calculul coeficienţilor de redresare (ch). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de selecţie în parte ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unităţilor non-repondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile repondente aferente stratului din care fac parte.

h

h

h

hrhh m

n

nmp

c ===11

unde: prh = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h nh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h mh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h care

au răspuns la anchetă 3. Calculul coeficientului de extindere ( ) rezultă din înmulţirea ponderii de selecţie cu

coeficientul de redresare:

extihCOEF

hihext

ih cCOEF ⋅= π

4. Variabila auxiliară utilizată la extinderea datelor este numărul de salariaţi. Coeficienţii finali de extindere au fost ajustaţi pe baza comparaţiei între numărul estimat de salariaţi în cazul

2 Cauzele care intră în calculul ratei de răspuns sunt: răspuns, unităţi temporar fără activitate, unităţi pentru care răspunde altcineva, unități cu evenimente organizatorice (absorbție, fuziune).

10


anchetei FORPRO şi numărul de salariaţi obţinut din alte surse administrative şi statistice. Ajustarea a fost făcută la nivel de celulă, iar apoi s-a realizat verificarea la nivel de categorie CAEN, la nivel de clasă de mărime şi la nivel total.

∑ ⋅⋅==

ihihhih

h

h

hh tc

T

T

Ta

π^

unde: Th = numărul de salariaţi obţinut din alte surse, în stratul h

hT^

= numărul estimat de salariaţi calculat prin aplicarea coeficientului final de extindere la numărul de salariaţi pentru unitaţile selectate în eşantion, în stratul h

Coeficientul final de extindere, pentru unităţile din stratul h devine: hhihih ac ⋅⋅=∏ π

Calibrarea datelor Determinarea coeficienţilor de extindere la nivel de întreprindere s-a realizat prin ponderarea non-răspunsurilor şi prin calibrarea acestora la nivel de diviziune CAEN Rev.2 cu informaţiile referitoare la întreprinderile active din România în anul 2015. Variabila auxiliară a fost efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2015 din ancheta Costul forţei de muncă - S3. Calibrarea datelor s-a realizat cu ajutorul rutinei CLAN, dezvoltată şi pusă la dispoziţie de Oficiul de Statistică al Suediei. Metoda presupune ajustarea coeficienţilor de extindere astfel încât estimarea variabilei de interes să fie cât mai aproape de sursa auxiliară utilizată.

7. Concepte şi definiţii Definirea indicatorilor are la bază, atât legislaţia naţională în vigoare, cât şi recomandările de specialitate ale Oficiului de Statistică al Uniunii Europene - EUROSTAT.

7.1. Indicatori primari, colectaţi

Numărul angajaţilor existent în întreprindere la sfârşitul anului cuprinde angajaţii care se aflau în evidenţele întreprinderii la 31 decembrie 2015, cu următorul statut profesional:

- salariat care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de tipul programului de lucru (complet sau parţial), inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul;

- patron care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii;

- lucrător familial neremunerat care reprezintă persoana care îşi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii.

Au fost excluşi: ucenicii (cu sau fără contract de ucenicie), salariaţii detaşati în străinătate, cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la întreprinderea raportoare şi forţa de muncă furnizată de alte unităţi, care contribuie la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii în unitatea respectivă (de exemplu: personalul de întreţinere şi reparaţii aflat pe statul de plată al altei întreprinderi prestatoare de servicii, detaşaţii de la alte unităţi etc.).

Numărul total al orelor efectiv lucrate se referă la timpul plătit efectiv lucrat, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului normal de lucru stabilit prin contractul colectiv de muncă şi timpului lucrat suplimentar, în zilele lucrătoare peste programul normal de lucru şi în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare.

11


Nu se include timpul aferent: transportului la şi de la locul de muncă, pauzelor de masă, concediului de odihnă, concediului medical în caz de boală, accidente de muncă şi boli profesionale, concediului de maternitate, pentru creşterea copilului până la 2 ani, îngrijirea copilului bolnav până la 3 ani, concediului de studii plătit, precum şi alt timp nelucrat.

Costul total al forţei de muncă (Cf.m.) reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de întreprindere pentru folosirea forţei de muncă, şi este alcătuit din:

- sumele brute ce se regăsesc în câştigurile salariale ale angajaţilor, plătite din fondul de salarii, din profitul net realizat, din alte fonduri şi din bugetul asigurărilor sociale de stat (cheltuieli directe);

- alte cheltuieli ale unităţii pentru forţa de muncă, neincluse în câştigurile salariale brute, cum ar fi: contribuţiile plătite de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, asigurărilor sociale de sănătate, asigurărilor pentru accidentele de muncă şi boli profesionale rămasă după plata unor drepturi acordate salariaţilor, asigurărilor sociale de stat, la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate rămasă după plata unor drepturi acordate salariaţilor, la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, la asigurările voluntare de sănătate, la fondurile de pensii facultative, cheltuielile pentru formarea profesională a angajaţilor, cheltuielile pentru creşe şi grădiniţe, cheltuielile cu alimente de întărire a organismului, cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de odihnă şi tratament, cheltuielile pentru echipamentul de protecţie, cheltuielile cu transportul personalului de la şi la locul de muncă, cheltuielile cu recrutarea personalului, sume plătite salariaţilor care părăsesc întreprinderea, sume plătite pentru întreruperi ale lucrului, alte cheltuieli cu forţa de muncă (cheltuieli indirecte).

Aptitudinile şi competenţele sunt interpretate în sensul de potenţial al unui individ de a ocupa în mod eficient un post şi de a executa sarcini specifice acestuia în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Lista de aptitudini şi competenţe:

Aptitudini IT generale: utilizarea computerului, tehnoredactare, utilizare Internet Aptitudini IT profesionale: programare, proiectare pagini web Aptitudini de organizare: coordonarea unui grup de oameni aflaţi în subordine,

planificarea activităţilor unei unităţi, compartiment etc. Aptitudini de a lucra în echipă: activităţi de relaţionare şi colaborare în scop profesional

la locul de muncă Aptitudini de comunicare cu clienţii: colaborare, comunicare şi negociere cu clienţii Aptitudini de soluţionare a problemelor: găsirea şi aplicarea soluţiilor pentru rezolvarea

diverselor probleme survenite Aptitudini administrative, muncă de birou: aptitudini de facturare şi aptitudini necesare

pentru a organiza timpul în scopul îndeplinirii anumitor sarcini, derulării activităţilor unui proiect etc. sau pentru a prioritiza sarcinile în funcţie de urgenţa şi importanţa acestora

Cunoştinţe de limbi străine: aptitudini de citire, scriere, înţelegere şi vorbire în una sau mai multe limbi străine

Aptitudini tehnice, practice sau specifice locului de muncă: aptitudini în utilizarea unor instrumente, aparate sau în prestarea anumitor servicii

Aptitudini de comunicare orală sau în scris: aptitudini oratorice sau de realizare a unor prezentări, raportări etc. în scris sau oral

Aptitudini de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii

Formarea profesională reprezintă ansamblul de măsuri sau activităţi de pregătire (cursuri sau alte forme de formare profesională) pe care întreprinderile le organizează şi finanţează, total sau parţial, pentru angajaţii lor. Pentru ca o activitate să fie inclusă în

12


categoria celor de formare profesională, aceasta trebuie să îndeplinească următoarele trei condiţii:

- să fie planificată în avans; - să fie finanţată cel puţin parţial de către întreprindere (dar pentru FPI acesta nu este un

criteriu obligatoriu); - să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea/însuşirea de cunoştinţe.

Formarea profesională continuă (FPC) reprezintă ansamblul de măsuri sau activităţi de pregătire pe care întreprinderile le organizează şi finanţează, total sau parţial, pentru angajaţii lor şi se adresează tuturor persoanelor angajate care au deja o calificare obţinută fie în sistemul naţional de educaţie3, fie la locul de muncă (actual sau precedent).

Formarea profesională continuă (FPC) se realizează prin: - cursuri (interne sau externe); - alte forme de formare profesională continuă.

Cursurile de formare profesională continuă sunt evenimente organizate şi coordonate de o întreprindere, concepute exclusiv cu scopul de a oferi instruire sau formare profesională unui grup de persoane, în altă parte decât la locul de muncă (de exemplu: într-o sală de curs, în incinta unui centru de pregătire), instruirea realizându-se de către personal calificat (de exemplu: profesori, lectori, specialişti etc.) pentru o perioadă de timp bine stabilită şi planificată în avans de către organizatorii cursului.

În funcţie de organizatorul şi coordonatorul cursului se disting două tipuri de cursuri: - cursuri interne - organizate şi coordonate de întreprinderea însăşi, chiar dacă locul de

desfăşurare al cursurilor este situat în afara întreprinderii (de exemplu: într-o sală de conferinţe a unui hotel, a unei universităţi, a altei întreprinderi, înăuntrul sau în afara localităţii respective sau pe teritoriul altei ţări etc.).

- cursuri externe - organizate şi coordonate de o altă organizaţie sau unitate, total separată de întreprinderea intervievată, chiar dacă locul de desfăşurare al cursurilor este situat în incinta întreprinderii respondente sau a centrului de pregătire pe care aceasta îl deţine.

Alte forme de formare profesională continuă cuprind:

perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă care presupun pregătirea profesională practică (şi mai puţin teoretică) a angajaţilor pe parcursul unor perioade de timp determinate şi planificate în avans, utilizând uneltele, instrumentele sau echipamentele de muncă obişnuite, fie la locul de muncă, fie în imediata vecinătate a locului de muncă;

pregătire planificată prin rotirea personalului la locuri de muncă diferite, prin schimb de experienţă, detaşare temporară pentru specializare - în această categorie se includ numai acţiunile care au fost planificate în avans şi au avut ca scop principal dezvoltarea sau îmbunătăţirea cunoştinţelor, îndemânărilor sau a deprinderilor practice şi teoretice ale angajaţilor implicaţi. Nu se includ transferurile obişnuite ale lucrătorilor de la un loc de muncă la altul, în funcţie de necesităţile apărute, deoarece nu constituie formare profesională continuă;

3 Sistemul Naţional de Educaţie este organizat pe niveluri care asigură coerenţa şi continuitatea instruirii şi educaţiei, având următoarea structură:

preuniversitar – învăţământ primar, secundar inferior (gimnazial), secundar superior – liceal şi profesional, post secundar - neechivalent primului nivel universitar (şcoală postliceală de specialitate sau tehnică de maiştri); terţiar universitar – de scurtă durată, ciclul I – licenţă, ciclul II – master, ciclul III – doctorat, postdoctorat.

13


instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii al căror scop principal este formarea profesională a angajaţilor - participarea la aceste forme este calificată drept pregătire numai dacă scopul este acela de formare profesională a angajaţilor, respectiv de dobândire de noi cunoştinţe sau de îmbunătăţire a celor existente şi dacă au fost planificate în avans;

participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a cunoştinţelor, cercuri de calitate - cercurile de pregătire sunt constituite din grupuri de salariaţi care se întâlnesc periodic, la intervale de timp prestabilite, cu scopul de a-şi însuşi sau îmbunătăţi cunoştinţele referitoare la cerinţele procedeelor de producţie, locului de muncă, modului de organizare a muncii etc. Este o formă de pregătire individuală în cadrul unui grup. Tot în această categorie intră şi cercurile de calitate formate din grupuri de lucru care au ca scop identificarea şi dezbaterea problemelor apărute fie în cadrul procesului de muncă, fie la locul de muncă şi respectiv căutarea sau sugerarea de soluţii pentru rezolvarea lor. Participanţii trebuie să fie integraţi în procedurile de control şi planificare ale întreprinderii. În mod obişnuit aceste cercuri se desfăşoară sub supravegherea unui coordonator. autoinstruire inclusiv prin mijloace electronice de învăţare - caracteristica acestui tip de pregătire este aceea că însăşi persoana instruită este cea care decide asupra modului în care să se facă această pregătire/instruire, asupra timpului dedicat acestei pregătiri precum şi asupra locului unde aceasta urmează să aibă loc (centru de pregătire, biblioteci sau secţiuni destinate exclusiv pregătirii). Nu se consideră FPC dacă autoinstruirea se face în scop personal şi nu este organizată şi finanţată (cel puţin parţial) de întreprindere.

Formarea profesională iniţială (FPI): - se acordă persoanelor care se formează în cadrul sistemului naţional de educaţie unde

perioadele de pregătire practică alternează cu cele de pregătire teoretică (nivel gimnazial, liceal şi postliceal – ISCED 2-4) şi care nu au obţinut încă o calificare;

- are ca scop obţinerea unui certificat/diplomă care să ateste calificarea pe o ocupaţie sau grupă de ocupaţii, după absolvirea cu succes a nivelului de instruire;

- durata totală a programului (pregătire practică şi teoretică) este de minim 6 luni şi maxim 6 ani;

- presupune existenţa unui acord/contract/convenţie de pregătire practică între participantul la formarea profesională şi întreprindere direct sau prin intermediul instituţiei de învăţământ;

- participantul beneficiază de o formă de remunerare în bani sau în natură (salariu, indemnizaţie, bursă, primă, altă formă de remunerare).

Participantul la formarea profesională continuă este acea persoană, angajată în unitatea respondentă care, în cursul anului de referinţă, a luat parte la unul sau mai multe cursuri de FPC (interne şi/sau externe) şi sau la una sau mai multe alte forme de FPC (altele decât cursurile).

Participantul la alte forme de formare profesională continuă este acea persoană, angajată în unitatea respondentă, care în cursul anului de referinţă, a luat parte la una sau mai multe alte forme de FPC (altele decât cursurile). Deoarece o persoană putea să participe la mai mult de o formă de FPC (alta decât cursurile), informaţiile obţinute din anchetă se referă la structura participării pe alte forme de FPC şi nu la numărul participanţilor (care conţine dublă sau multiplă numărătoare şi nu se poate însuma).

Participantul la cursuri de formare profesională continuă este acea persoană, angajată în unitatea repondentă, care în cursul anului de referinţă, a luat parte la unul sau mai multe cursuri de FPC (interne şi/sau externe).

14


Timpul petrecut în cadrul cursurilor de formare profesională continuă (Tc-FPC) reprezintă numărul total de ore pe care participanţii la cursuri l-au petrecut în cadrul cursurilor, pe parcursul anului de referinţă.

Timpul din cadrul programului de lucru petrecut în cadrul cursurilor de formare profesională continuă (Tc-FPC) reprezintă numărul total de ore pe care participanţii la cursuri l-au petrecut în cadrul cursurilor desfăşurate în timpul programului de lucru, pe parcursul anului de referinţă.

Costul cursurilor de formare profesională continuă (Cc-FPC) include: 1.Taxe şi plăţi către unităţile care au furnizat cursuri de FPC inclusiv taxa de curs,

plata examinatorilor precum şi plata instructorilor externi care au susţinut cursurile interne Se cuprind: - costul cursurilor externe, respectiv plăţile/taxele către furnizorul de FPC; când cursul

este organizat şi desfăşurat de altă unitate decât cea respondentă (curs extern); acesteia i se percepe o taxă de curs (pe persoană sau în sumă globală), indiferent de locul de desfăşurare al cursului (în incinta sau în afara întreprinderii intervievate);

- plăţile efectuate instructorilor externi (care nu fac parte din personalul angajat al întreprinderii respondente) care au ţinut instruirile, indiferent de tipul cursului, intern sau extern;

- plăţile efectuate consultanţilor, specialiştilor, examinatorilor externi (care nu fac parte din personalul angajat al întreprinderii respondente) şi care şi-au adus aportul, cât de mic, la organizarea, planificarea cursului sau la elaborarea materialului şi documentaţiei ce au constituit suportul de curs, indiferent de tipul cursului, intern sau extern;

- orice plată efectuată de întreprindere pentru cursuri, interne sau externe, chiar dacă angajatul sau angajaţii au participat la cursurile respective exclusiv în timpul lor liber.

Nu s-au inclus taxele pentru cursurile de pregătire destinate ucenicilor şi stagiarilor.

2. Plăţi efectuate pentru participanţi la cursurile de FPC pentru transport, diurnă şi cazare Se includ sumele aferente cursurilor de FPC (interne şi externe), respectiv: - plăţile suportate de întreprindere pentru plata transportului local al participanţilor la

cursuri, pentru cursurile desfăşurate în localitate; - plăţile suportate de întreprindere pentru plata transportului între localităţi (în ţară sau în

afara ţării) pentru cursurile desfăşurate în afara localităţii; - cazarea şi diurna aferente participanţilor la cursuri, suportate de întreprindere; - orice plăţi suplimentare suportate de întreprindere aferente călătoriei către şi de la locul

de desfăşurare a cursurilor.

3. Costul forţei de muncă al instructorilor interni şi personalului propriu al centrului de pregătire, precum şi al altor persoane implicate exclusiv sau parţial în coordonarea şi susţinerea cursurilor de FPC Se includ plăţile efectuate personalului implicat exclusiv şi/sau parţial în planificarea, organizarea şi desfăşurarea cursurilor de FPC. Se cuprind următoarele categorii de personal: - instructorii interni (angajaţi ai întreprinderii) care au susţinut cursurile de FPC, indiferent

dacă în această perioadă au desfăşurat sau nu o altă activitate profesională; - directorii sau alte cadre superioare de conducere care se ocupă de pregătirea şi

elaborarea programelor de pregătire a personalului angajat;

15


- funcţionarii şi personalul administrativ care deservesc programele şi activităţile de

pregătire a personalului întreprinderii. Tot aici se includ şi sumele luate în calculul costului forţei de muncă corespunzătoare managerului, liderului de sindicat şi altui tip de personal implicat parţial în activitatea de desfăşurare a FPC (în studierea şi aprobarea programului de FPC, al modului de desfăşurare etc.) care se estimează corespunzător timpului aproximat de lucru în acest domeniu.

4. Costul spaţiului de pregătire (sălile de curs), al echipamentelor şi materialelor didactice, inclusiv consumabilele folosite pentru cursurile de formare profesională continuă Se includ: - cheltuielile de funcţionare a spaţiului de pregătire (exclusiv costurile personalului

angajat), inclusiv cheltuielile de întreţinere, folosit pentru desfăşurarea cursurilor de FPC; cheltuielile de întreţinere ale centrului de pregătire (apă, electricitate, serviciile de salubritate, reparaţii etc.); se include numai cota-parte aferentă cursurilor desfăşurate (de exemplu: una, două săli, 30% din spaţiul centrului etc.);

- cheltuielile cu achiziţionarea echipamentelelor şi materialelor destinate exclusiv desfăşurării cursurilor de FPC;

- cheltuielile materiale de utilizare exclusiv pentru desfăşurarea cursurilor de FPC a echipamentelor şi materialelor aflate în dotarea întreprinderii.

Costul cursurilor de FPC este calculat atât în varianta dependentă de valoarea contribuţiilor şi încasărilor, cât şi independent de aceste două componente de cost.

5. Contribuţii la acorduri de finanţare colectivă (de exemplu: taxe, cotizaţii, contribuţii, subscripţii pentru cursurile de FPC) către diferite fonduri (de exemplu: naţionale, regionale) Se includ sumele corespunzătoare contribuţiilor la fondurile naţionale de finanţare (numai contribuţiile destinate în mod special pentru pregătirea FPC), prin intermediul Guvernului României şi organizaţiilor intermediare, pentru a permite o estimare corectă a costului total pentru acele întreprinderi care au organizat cursuri de pregătire pentru angajaţii lor.

6. Încasări de la diverse fonduri colective, (de exemplu: sponsorizări) pentru FPC, din alte surse Se includ sumele provenite din fondurile colective de finanţare, subvenţii şi asistenţă financiară, asistate prin Guvernul României şi cele provenite din alte surse de finanţare.

7.2. Indicatori derivaţi

Costul mediu al cursurilor pe participant (C c-FPC) reprezintă raportul dintre costul cursurilor de FPC şi numărul de participanţi la cursuri.

⎯ Cc-FPC = Cc-FPC /Np-FPC unde: ⎯Cc-FPC = costul mediu al cursurilor pe participant Cc-FPC = costul cursurilor de FPC Np-FPC = numărul de participanţi la cursuri

Costul mediu orar al cursurilor (C h-c-FPC) reprezintă raportul dintre costul cursurilor de FPC şi numărul de ore petrecut în cadrul cursurilor de către participanţi.

⎯Ch-c-FPC = Cc-FPC /Tc-FPC unde: ⎯Ch-c-FPC = costul mediu orar al cursurilor Cc-FPC = costul cursurilor de FPC

16


Tc-FPC = numărul de ore petrecute la cursuri

Costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri (Cf.m-p) reprezintă parte din suma investită de angajator pentru formarea profesională a angajaţilor şi se calculează ca raport între costul total al forţei de muncă şi numărul de ore lucrate, ponderat cu numărul de ore petrecute în cadrul cursurilor de FPC.

Cf.m-p = (Cf.m /Tl) x Tc-FPCunde: Cf.m-p = costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri Cf.m = costul total al forţei de muncă Tl = numărul de ore lucrate Tc-FPC = numărul de ore petrecute la cursuri

Costul total al formării profesionale continue (CFPC) include costul cursurilor de formare profesională şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri, corespunzător perioadei în care s-au desfăşurat cursurile de FPC.

CFPC = Cc-FPC + Cf.m-p unde: CFPC = costul total al FPC Cc-FPC = costul cursurilor de FPC Cf.m-p = costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri

Costul mediu al formării profesionale continue pe participant (C p-FPC) reprezintă raportul dintre costul total al formării profesionale continue şi numărul de participanţi la cursuri de FPC.

⎯Cp-FPC = CFPC/ Np-FPC unde: ⎯Cp-FPC = costul mediu al FPC pe participant CFPC = costul FPC Np-FPC = numărul de participanţi la cursuri

Costul mediu al formării profesionale continue orar (C h-FPC) reprezintă raportul dintre costul total al formării profesionale continue şi numărul de ore petrecute în cadrul cursurilor de FPC de către participanţi.

⎯Ch-FPC = CFPC/Tc-FPC unde: ⎯Ch-FPC = costul mediu orar al FPC CFPC = costul FPC Tc-FPC = numărul de ore petrecute la cursuri

Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă (Rg.p_FPC) reprezintă ponderea participanţilor la cursuri de FPC în total angajaţi din toate întreprinderile care au format obiectul anchetei.

Rg.p_FPC = (Np-FPC /Ntot. într.) x 100unde: Rg.p_FPC = rata globală de participare la cursurile de FPC Np-FPC = numărul de participanţi la cursuri de FPCNtot. într = numărul angajaţilor din toate întreprinderile

17


Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă4 (Rp_FPC) reprezintă ponderea participanţilor la cursuri de FPC în total angajaţi din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC.

Rp_FPC = (Np-FPC /N-FPC) x 100unde: Rp_FPC = rata de participare la cursurile de FPC Np-FPC = numărul de participanţi la cursuri de FPCN-FPC = numărul angajaţilor din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC

8. Clasificări utilizate

• CAEN Rev.2 – Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională, armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice (NACE Rev.2), aprobată prin Ordin al Preşedintelui INS nr. 337/2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293/03.05.2007. Sunt prezentate secţiunile aferente sferei de cuprindere a anchetei:

CAEN Rev.2 (nivel secţiune) Denumirea secţiunii

B Industria extractivă C Industria prelucrătoare

D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

F Construcţii

G Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

H Transport şi depozitare I Hoteluri şi restaurante J Informaţii şi comunicaţii K Intermedieri financiare şi asigurări L Tranzacţii imobiliare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative S Alte activităţi de servicii

4 Rata de participare pe grupe de vârstă s-a calculat prin raportarea participanţilor la cursuri la numărul mediu al angajaţilor din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC.

18

II. REZULTATELE ANCHETEI

Sinteză

Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin ancheta privind formarea profesională în România (FORPRO) desfăşurată în întreprinderi pentru anul 2015 ca perioadă de referinţă.

Principalul obiectiv al anchetei a fost acela de a capta informaţii privind programele elaborate de întreprinderi pentru formarea profesională continuă (FPC) a angajaţilor, volumul şi caracteristicile FPC şi dimensiunea formării profesionale iniţiale (FPI). Aceste informaţii vor fi evidenţiate cu prioritate în analiza ce urmează. Rezultatele detaliate sunt conţinute în tabelele de pe CD.

Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a lucrării. În anul 2015, furnizarea de programe de formare profesională angajaţilor în scopul corelǎrii nivelului de educaţie şi calificare cu cerinţele pieţei muncii a constituit un obiectiv prioritar pentru peste 13 mii de întreprinderi. Faţă de numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de referinţă a cercetării statistice (51 mii), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă (FPC) angajaţilor a fost de 26,7%, înregistrându-se o creştere faţă de anul 2010 cu 2,6 puncte procentuale. În cazul celor 37 mii întreprinderi (73,3%) care nu au oferit nicio formă de pregătire angajaţilor, motivul invocat cel mai frecvent (de 83,5% din totalul întreprinderilor care nu au oferit FPC) a fost „nivelul actual de calificări, aptitudini şi competenţe ale angajaţilor a corespuns nevoilor unităţii“.

Din totalul întreprinderilor care au furnizat FPC angajaţilor, 82,7% au optat să îşi instruiască angajaţii prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile), în timp ce 79,1% au furnizat cursuri (interne şi/sau externe) angajaţilor.

Întreprinderile au apelat la modalităţi de pregătire a angajaţilor prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile), respectiv: perioade planificate de pregătire ghidată la locul de muncă, pregătire planificată prin rotirea personalului prin schimb de experienţă, participare la cercuri de pregătire, instruire la conferinţe, seminarii, prelegeri, autoinstruire.

Peste 10 mii de întreprinderi au organizat instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor.

Rata de participare la cursurile de FPC a fost în anul 2015 de 42,3%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2010. Ca şi în anul de referinţǎ precedent, femeile au participat la cursurile de FPC în grad mai mare decât bărbaţii (44,1% faţǎ de 41,1% în 2015, comparativ cu 42,6% faţǎ de 40,2% în 2010).

Costul total al FPC (dependent de influenţa contribuţiilor şi încasărilor/subvenţiilor), compus din costul cursurilor de FPC şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri, s-a ridicat la 1246,3 milioane lei, din care, partea corespunzătoare costului cursurilor de FPC a acoperit peste o treime (36,4%).

Fără influenţa contribuţiilor la fondurile colective/mutuale destinate formării profesionale şi a subvenţiilor primite în scopul finanţării cursurilor, costul total al FPC s-a ridicat la 1246,3 milioane lei.

Costul mediu al FPC ce revine pe participant, atât în varianta dependentă de influenţa contribuţiilor la fondurile colective/mutuale destinate formării profesionale şi a subvenţiilor primite în scopul finanţării cursurilor, cât şi în cea independentă de acestea, a fost de 1705 lei.

Ora de FPC a costat în medie 43,4 lei, atât în varianta care ţine cont de contribuţii şi încasări, cât şi în cea fără influenţa celor două componente de cost.

Costul mediu pe participant al cursurilor de FPC, atât în varianta dependentă de influenţa contribuţiilor la fondurile colective/mutuale destinate formării profesionale şi a subvenţiilor primite în scopul finanţării cursurilor, cât şi în cea independentă de acestea, a fost de 621 lei, în timp ce costul mediu orar al cursurilor de FPC a fost de 15,8 lei/oră.

În anul 2015, dintre întreprinderile care au făcut obiectul cercetării statistice (51 mii), 4,0% (respectiv circa 2 mii întreprinderi) au oferit FPI, dintre acestea 81,5% au oferit şi FPC.


23

1. Oferta de formare profesională continuă În anul 2015, corelarea nivelului de educaţie şi calificare cu cerinţele pieţei muncii a constituit un obiectiv prioritar pentru circa 13,6 mii întreprinderi.

Faţă de numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de referinţă a cercetării statistice (51 mii), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă (FPC) angajaţilor a fost de 26,7%, înregistrându-se o creştere faţă de anul 2010, când 24,1% dintre întreprinderi implementaseră astfel de programe pentru angajaţii lor.

Formarea profesională continuă oferită de întreprinderile din România, în cursul anului 2015, s-a axat mai mult pe instruirea personalului angajat prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile) de tipul: pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă; rotirea personalului la locuri de muncă diferite, prin schimb de experienţă, detaşare temporară pentru specializare; instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii, al căror scop principal este formarea profesională a angajaţilor; participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a cunoştinţelor, cercuri de calitate; autoinstruire inclusiv prin mijloace electronice de învăţare.

Astfel, din totalul întreprinderilor care au furnizat FPC angajaţilor, 82,7% au optat să îşi instruiască angajaţii prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile), în timp ce 79,1% au furnizat cursuri de FPC (interne şi/sau externe) angajaţilor.

Prin raportare la numărul total al întreprinderilor care au fǎcut obiectul anchetei, peste o cincime (22,1%) dintre acestea au furnizat alte forme de FPC, ponderea celor care au facilitat formarea profesionalǎ a angajaţilor prin intermediul cursurilor fiind uşor mai micǎ (21,1%). Pe activităţi economice, ponderi mai ridicate ale întreprinderilor care au oferit FPC (în total întreprinderi din fiecare activitate economică) au fost înregistrate în activităţile de: producţie şi furnizare de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat (51,4%), tranzacţii imobiliare (48,6%), intermedieri financiare şi asigurǎri (44,8%), alte activităţi de servicii (41,6%) şi informaţii şi comunicaţii (41,2%). Cea mai scăzută pondere s-a regăsit în hoteluri şi restaurante (12,9%).

Tabelul 1. Repartizarea întreprinderilor după tipul ofertei de FPC şi pe activităţi economice, în anul 2015

Întreprinderi care au oferit FPC cursuri de FPC alte forme de FPCActivităţi economice Total

întreprinderi număr în % faţă

de total număr în % faţă de total număr în % faţă

de total Total 50926 13586 26,7 10748 21,1 11231 22,1 Industria extractivă 320 85 26,6 67 21,0 70 21,8 Industria prelucrătoare 12171 3308 27,2 2698 22,2 2735 22,5 Producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat 193 99 51,4 99 51,4 91 47,1 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare 939 228 24,3 202 21,5 209 22,2 Construcţii 6838 1793 26,2 1375 20,1 1430 20,9 Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 13904 3309 23,8 2473 17,8 2787 20,0 Transport şi depozitare 2462 561 22,8 521 21,1 404 16,4 Hoteluri şi restaurante 3279 422 12,9 304 9,3 336 10,3 Informaţii şi comunicaţii 1844 760 41,2 529 28,7 613 33,2 Intermedieri financiare şi asigurǎri 653 293 44,8 251 38,5 272 41,7 Tranzacţii imobiliare 646 314 48,6 237 36,6 306 47,4 Activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2741 995 36,3 759 27,7 791 28,9


24

Întreprinderi care au oferit FPC cursuri de FPC alte forme de FPCActivităţi economice Total

întreprinderi număr în % faţă

de total număr în % faţă de total număr în % faţă

de total Activitǎţi de servicii administrative şi activitǎţi de servicii suport 2828 732 25,9 625 22,1 556 19,7 Activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative 1057 248 23,5 232 22,0 225 21,3 Alte activitǎţi de servicii 1053 438 41,6 377 35,8 406 38,5

O analizǎ detaliată la nivelul industriei prelucrǎtoare evidenţiază că peste 50% din numărul întreprinderilor care au făcut obiectul anchetei au oferit FPC în activităţile de fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria metalurgică, fabricarea băuturilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

Tabelul 2. Distribuţia întreprinderilor după oferta de FPC, pe clase de mărime, în anul 2015

Întreprinderi care au oferit FPC Clase de mărime a întreprinderilor Total întreprinderi număr în % faţă de total

Total 50926 13586 26,7 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 38757 8420 21,7 Întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 10314 3916 38,0 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) 1855 1250 67,4

Investiţia în formare profesională s-a manifestat mai pregnant la nivelul întreprinderilor mari (67,4%). Peste o treime (38,0%) dintre întreprinderile de mărime mijlocie au oferit FPC angajaţilor în anul 2015, iar dintre întreprinderile mici, peste o cincime (21,7%).

1.1. Cursurile de formare profesională continuă Din numărul total al întreprinderilor furnizoare de FPC în anul 2015, circa 10,7 mii au organizat instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor.

Peste două treimi dintre aceste întreprinderi au optat pentru instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor externe, manifestându-se un interes mai ridicat comparativ cu cele interne (70,6% faţă de 59,5%), situaţie asemănătoare cu a anilor de referinţă precedenţi (72,1% faţă de 55,4% în anul 2010, respectiv 73,9% faţă de 49,2% în 2005).

Numărul întreprinderilor care au oferit cursuri externe (7,6 mii întreprinderi) a fost mai mare faţă de al celor care şi-au instruit angajaţii prin cursuri interne (6,4 mii întreprinderi). În ceea ce priveşte numărul de ore petrecute de toţi participanţii la cele două tipuri de cursuri, raportul se inversează. Astfel, volumul de timp alocat de participanţi cursurilor interne a fost de 1,7 ori mai mare decât cel alocat cursurilor externe (18125 mii om-ore de cursuri interne faţă de 10621 mii om-ore de cursuri externe).

Pe activitǎţi economice, circa o pătrime din totalul întreprinderilor care au asigurat instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor (interne şi/sau externe) au aparţinut industriei prelucrǎtoare (25,1%), urmată de comerţ (23,0%) şi construcţii (12,8%), în timp ce numai 0,6% din întreprinderi au asigurat instruirea prin cursuri în industria extractivă.

La nivelul industriei prelucrǎtoare, din numărul total al întreprinderilor care au făcut obiectul anchetei au oferit cursuri în proporţie de peste 50% cele din activităţile de fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.

Pe clase de mărime, ponderea întreprinderilor mici în totalul întreprinderilor care au oferit FPC a fost de 55,8%, în timp ce întreprinderile mari au reprezentat doar 11,0%.


25

Cele aproximativ 10,7 mii întreprinderi care au furnizat cursuri de FPC s-au orientat cu precădere spre dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor tehnice şi practice sau specifice locului de muncă (7769 întreprinderi, dintre care 53,8% fiind întreprinderi mici), aptitudini de lucru în echipă (51,2% din numărul întreprinderilor) şi cele de soluţionarea problemelor (47,0% din numărul întreprinderilor) (5049 unitǎţi, dintre care 58,1% fiind unitǎţi mici).

Orientarea spre aptitudinile tehnice, practice sau specifice locului de muncă a reprezentat o caracteristică în rândul tuturor claselor de mărime, dar în proporţii aproape egale în rândul întreprinderilor mari (75,6%) şi mijlocii (75,5%).

Întreprinderile mici s-au orientat cu preponderenţă tot spre aceste aptitudini, într-o proporţie uşor mai scăzută (69,7%).

Tabelul 3. Distribuţia întreprinderilor după aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat cursurile de FPC, pe clase de mărime, în anul 2015

Categorii de aptitudini şi competenţe

Total întreprinderi care au oferit

cursuri de FPC

Întreprinderi mici

(10-49 angajaţi)

Întreprinderi mijlocii

(50-249 angajaţi)

Întreprinderi mari (250 angajaţi şi

peste) Total 10748 6002 3563 1184 din care în % pe categorii IT generale 13,3 13,0 13,4 14,7 IT profesionale 19,4 20,6 17,8 18,2 organizare 32,4 29,1 37,4 33,9 lucru în echipă 51,2 51,4 50,5 52,8 comunicare cu clienţii 33,0 34,1 31,9 30,3 soluţionarea problemelor 47,0 48,8 45,1 43,3 administrative, muncă de birou 14,9 17,3 12,6 9,1 limbi străine 7,7 5,9 9,0 13,4 tehnice, practice sau specifice locului de muncă 72,3 69,7 75,5 75,6 comunicare orală sau în scris 4,7 4,1 5,4 5,4 aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 0,1 - - 0,3 Altele 1,4 2,0 0,4 1,0

Întreprinderile mari au manifestat interes şi pentru dezvoltarea aptitudinilor de lucru în echipă (52,8%), respectiv pentru cele de soluţionarea problemelor (43,3%).

La nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, accentul a fost pus pe furnizarea aceloraşi tipuri de cursuri de FPC, în proporţii uşor diferite, astfel: dezvoltarea aptitudinilor de lucru în echipă (51,4% din întreprinderile mici şi 50,5% din cele mijlocii), respectiv pentru cele de soluţionarea problemelor (48,8% din întreprinderile mici şi 45,1% din cele mijlocii).

Principalii furnizori ai cursurilor externe au fost unităţile private de pregătire (81,4% din întreprinderi au beneficiat de serviciile acestora), respectiv unităţi furnizoare de echipamente (54,9% din întreprinderi au beneficiat de serviciile acestora). La polul opus s-au situat uniunile sindicale sau profesionale care au furnizat cursuri externe doar pentru 8,9% din întreprinderi.

Pentru cursurile externe s-a apelat în proporţie de peste 90% la unităţile private de pregătire în tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, respectiv în întreprinderile mari.

Analiza la nivelul industriei prelucrǎtoare a arătat că peste 90% din întreprinderi au beneficiat de cursurile externe oferite de unităţile private de pregătire, respectiv de unităţile furnizoare de echipamente în activităţile: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria metalurgică, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea produselor din tutun,


26

fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, alte activităţi industriale n.c.a.

Pe clase de mărime, întreprinderile mari, deşi au reprezentat doar 13,2% din numărul total al unităţilor care au oferit cursuri externe de FPC, au beneficiat în proporţie de 90,7% de oferta unităţilor private de pregătire.

1.1.1. Participarea la cursurile de formare profesională continuă Rata globală de participare la cursurile de FPC1 a fost de 21,3%, în creştere cu 3,5 puncte procentuale faţă de anul 2010, respectiv cu 3,9 puncte procentuale faţă de anul 2005.

Rata globală de participare a femeilor la cursurile de FPC a fost uşor mai ridicată comparativ cu cea a bărbaţilor (21,5% pentru femei faţǎ de 21,1% pentru bărbaţi).

Pe activitǎţi economice, cele mai ridicate valori ale ratei globale de participare s-au înregistrat în intermedieri financiare şi asigurări (52,9%), producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat (45,8%), industria extractivă (37,3%), respectiv informaţii şi comunicaţii (32,2%). Cele mai scăzute rate globale de participare s-au regăsit în alte activitǎţi de servicii (6,9%), respectiv hoteluri şi restaurante (8,7%).

La nivelul industriei prelucrǎtoare, cele mai ridicate rate globale de participare se evidenţiază în activităţile de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (59,3%), respectiv în cele de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (53,2%). La polul opus, cu cele mai mici rate globale de participare s-au situat activităţile de tăbăcirea şi finisarea pieilor, inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (6,8%), respectiv alte activităţi industriale n.c.a. (6,9%).

Rata globală de participare la cursurile de FPC a femeilor o depăşeşte pe cea corespunzătoare bărbaţilor, cu precǎdere în tranzacţii imobiliare (22,3% pentru femei, faţă de 8,4% pentru bărbaţi), industria extractivă (43,5% pentru femei, faţă de 35,9% pentru bărbaţi), activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative (17,3% pentru femei, faţǎ de 12,5% pentru bărbaţi), respectiv în intermedieri financiare şi asigurǎri (54,0% pentru femei, faţă de 50,4% pentru bărbaţi).

Figura 1. Rata globală de participare la cursurile de FPC, pe sexe şi pe activităţi economice, în anul 2015

Activităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2 - vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 8. Clasificări utilizate)

6,812,5

15,721,0

8,4

50,4

31,8

8,2

21,1

35,9

25,7

47,4

22,3

9,9

17,6 19,4

7,0

17,317,021,822,3

54,0

32,8

9,1

21,821,5

43,5

20,1

40,0

22,5

11,2

19,8

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Total B C D E F G H I J K L M N R S

%

Bărbaţi Femei

Pe clase de mărime, nivelul cel mai ridicat al ratei globale de participare la cursurile de FPC (32,6%) s-a observat în rândul întreprinderilor mari. Întreprinderile mici s-au situat la polul opus, cu o rată globală de participare de 8,8%.

1 ponderea participanţilor la cursuri în total angajaţi din toate întreprinderile care au format obiectul anchetei


27

Rata de participare la cursurile de FPC2 a fost în anul 2015 de 42,3%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2010, respectiv cu 11,5 puncte procentuale faţă de anul 2005.

Rata de participare a femeilor la cursurile de FPC a fost superioară celei a bărbaţilor (44,1% pentru femei faţǎ de 41,1% pentru bărbaţi).

Pe activitǎţi economice, cele mai ridicate valori ale ratei de participare s-au înregistrat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurǎri (67,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (49,3%), informaţii şi comunicaţii (49,2%), comerţ (47,3%), respectiv industria extractivă (46,5%). Cele mai scăzute rate de participare s-au regăsit în construcţii (27,4%), respectiv alte activitǎţi de servicii (29,7%).

La nivelul industriei prelucrǎtoare, cele mai ridicate rate de participare s-au regăsit în activităţile de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (69,3%), respectiv în cele de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (60,1%). La polul opus, cu cele mai mici rate de participare s-au situat alte activităţi industriale n.c.a. (20,2%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (22,7%).

Rata de participare la cursurile de FPC a femeilor o depăşeşte pe cea corespunzătoare bărbaţilor, cu precǎdere în tranzacţii imobiliare (40,7% pentru femei, faţă de 18,5% pentru bărbaţi), activitǎţi de spectacole culturale şi recreative (45,0% pentru femei, faţǎ de 32,9% pentru bărbaţi), informaţii şi comunicaţii (54,2% pentru femei, faţǎ de 46,1% pentru bărbaţi), respectiv în hoteluri şi restaurante (42,8% pentru femei, faţǎ de 34,9% pentru bărbaţi).

Figura 2. Rata de participare la cursurile de FPC, pe sexe şi pe activităţi economice, în anul 2015


28,932,937,1

41,8

18,5

66,0

46,1

34,931,8

45,9

27,433,7

51,044,745,3

41,130,4

45,042,541,840,7

67,4

54,2

42,8

26,8

48,6

27,432,1

43,341,9

51,144,1

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0


%

Bărbaţi Femei

Pe clase de mărime, nivelul cel mai ridicat al ratei de participare la cursurile de FPC (51,7%) s-a observat în rândul întreprinderilor mici. Întreprinderilor mijlocii le-a revenit cel mai scăzut nivel al ratei de participare (36,5%).

În cadrul grupei de vârstă 25-54 ani s-a înregistrat cea mai mare rată de participare la cursurile de FPC (47,2%), urmată îndeaproape de cea a tinerilor sub 25 de ani (44,3%).

2 ponderea participanţilor la cursuri în total angajaţi din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC


28

Tabelul 4. Rata de participare la cursurile de FPC pe grupe de vârstă3 şi activităţi economice, în anul 2015

Grupe de vârstă Total sub 25 ani 25 – 54 ani 55 ani şi pesteActivităţi economice

- % - Total 42,3 44,3 47,2 33,3 Industria extractivă 46,5 24,8 46,1 45,1 Industria prelucrătoare 43,5 45,3 48,6 36,8 Producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat 49,3 30,0 49,3 45,4 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare 33,2 31,3 36,6 28,8 Construcţii 27,4 19,9 32,2 17,8 Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 47,3 51,9 53,7 29,9 Transport şi depozitare 30,3 35,3 32,5 25,5 Hoteluri şi restaurante 39,4 36,9 46,2 27,7 Informaţii şi comunicaţii 49,2 57,3 52,6 42,5 Intermedieri financiare şi asigurǎri 67,0 61,8 75,8 66,2 Tranzacţii imobiliare 30,4 32,8 34,3 17,5 Activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 41,8 28,9 48,3 31,9 Activitǎţi de servicii administrative şi activitǎţi de servicii suport 38,9 39,4 44,3 39,9 Activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative 39,9 59,6 42,5 29,1 Alte activitǎţi de servicii 29,7 16,7 37,6 18,6

Pe activitǎţi economice, cea mai semnificativă valoare a ratei de participare s-a înregistrat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (75,8%) în grupa de vârstă 25-54 ani, iar cea mai scăzută rată de participare la tinerii sub 25 ani din alte activităţi de servicii (16,7%).

Pe clase de mărime, nivelul cel mai ridicat de participare la cursurile de FPC (56,8%) se observă la grupa de vârstă 25-54 ani din întreprinderile mici, iar la polul opus se situează grupa de vârstă 55 ani şi peste, din întreprinderile mijlocii (25,0%).

Tabelul 5. Rata de participare la cursurile de FPC pe grupe de vârstă3 şi clase de mărime, în anul 2015

Grupe de vârstă Total sub 25 ani 25 – 54 ani 55 ani şi pesteClase de mărime a întreprinderilor - % -

Total 42,3 44,3 47,2 33,3 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 51,7 56,1 56,8 36,3 Întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 36,5 35,4 41,9 25,0 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) 43,2 46,3 47,8 36,1

Întreprinderile mari urmează aceeaşi tendinţă înregistrată la nivelul întregii economii, cu rate de participare uşor mai ridicate în cadrul grupei de vârstă 25-54 ani (47,8%), respectiv în cea a tinerilor sub 25 de ani (46,3%).

3 Rata de participare pe grupe de vârstă s-a calculat prin raportarea participanţilor la cursuri la numărul mediu al angajaţilor din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC


29

1.1.2. Durata cursurilor de formare profesională continuă În anul 2015, timpul total de pregătire alocat de participanţi cursurilor de FPC (în cadrul şi în afara programului normal de lucru) a fost de 28747 mii ore-om, cu o durată medie de 39 ore/participant.

Pe activitǎţi economice, în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a înregistrat cea mai ridicată durată medie de participare la cursurile de FPC (62 ore/participant, cu 23 ore/participant peste media pe ţară). La polul opus s-au situat hotelurile şi restaurantele cu o durată medie de 21 ore/participant (cu 18 ore/participant sub media pe ţară).

Figura 3. Abaterile duratei medii de participare la cursurile de FPC faţă de media pe ţară, pe activităţi economice, în anul 2015

Durata medie = 39 ore/participant

-14

5

23

-7 -4-8

-3

-18

8

-10-15

04

-17

-9

-25-20-15-10

-505

10152025

B C D E F G H I J K L M N R SActivităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2

- vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 8. Clasificări utilizate)

ore/participant

Durata medie de participare (+/- faţă de media pe ţară)

În industria prelucrătoare, participanţii au alocat în medie 44 ore pentru cursurile de FPC (cu 5 ore/participant peste media pe ţară). Se detaşează activităţile de fabricarea produselor textile (75 ore/participant), industrie metalurgică (65 ore/participant) şi cele de fabricare a altor mijloace de transport (62 ore/participant). Cea mai redusă durată medie de participare la cursurile de FPC din cadrul activităţilor industriei prelucrătoare s-a înregistrat în fabricarea băuturilor (16 ore/participant).

Pe clase de mărime s-a observat că participanţii din întreprinderile mijlocii şi mari au alocat în medie 40 ore pentru cursurile de FPC, în timp ce participanţii din întreprinderile mici doar 29 ore.

Majoritatea orelor de cursuri de FPC (peste 89%) s-au desfăşurat în cadrul programului de lucru, iar durata medie a acestora a fost de 35 ore/participant.

Pe activitǎţi economice, cursurile de FPC s-au desfăşurat în totalitate în cadrul programului de lucru (29 ore/participant) în intermedieri financiare şi asigurări. Puţin peste jumătate din numărul orelor de cursuri de FPC s-au desfăşurat în cadrul programului de lucru în activităţile de tranzacţii imobiliare (13 ore/participant din totalul de 24 ore/participant).

În industria prelucrătoare, cursurile de FPC s-au desfăşurat în totalitate în cadrul programului de lucru în activităţile de fabricarea produselor din tutun (38 ore/participant), tăbăcirea şi finisarea pieilor, inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (37 ore/participant), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (21 ore/participant).

Pe clase de mărime, întreprinderilor mijlocii le-a revenit cea mai mare durată medie de participare la cursurile de FPC în cadrul programului de lucru (37 ore/participant, reprezentând 92,5% din numărul total al orelor de curs). Acestea au fost urmate de întreprinderile mari cu 36 ore/participant (reprezentând 90,0% din numărul total al orelor de curs), respectiv întreprinderile mici cu 26 ore/participant (reprezentând 86,7% din numărul total al orelor de curs).

Pe tipuri de cursuri de FPC, aproape două treimi din timpul total de pregătire aferent cursurilor de FPC a fost alocat cursurilor interne (18125 mii ore-om).


30

În majoritatea activităţilor economice timpul de pregătire a fost alocat cu preponderenţă cursurilor interne, cu excepţia industriei extractive, altor activităţi de servicii şi tranzacţiilor imobiliare, unde ponderea cursurilor externe a depăşit 50%.

O analizǎ detaliată la nivelul industriei prelucrǎtoare relevă faptul că peste două treimi din timpul de pregătire a fost alocat cursurilor interne în fabricarea produselor textile (88,4% din timpul total), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (80,6% din timpul total), respectiv în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (78,5% din timpul total).

Timpul de pregătire a fost alocat cu preponderenţă cursurilor externe în alte activităţi industriale n.c.a. (83,7% din timpul total), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite) (71,4% din timpul total) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (68,4% din timpul total).

Tabelul 6. Durata cursurilor de FPC pe tipuri de cursuri şi clase de mărime, în anul 2015

Timp total de pregătire alocat

cursurilor de FPC

Întreprinderi mici

(10-49 angajaţi)


(50-249 angajaţi)


peste) Tipuri de cursuri

- mii ore-om - Total 28747 1996 5856 20895 din care în % pe tipuri de cursuri Cursuri interne 63,1 55,8 55,2 66,0 Cursuri externe 36,9 44,2 44,8 34,0

Pe clase de mărime s-a observat aproximativ aceeaşi repartizare a timpul total de pregătire alocat cursurilor de FPC pentru participanţii din întreprinderile mari ca şi pe total ţară. În schimb, în întreprinderile mici şi mijlocii timpul total de pregătire alocat cursurilor interne şi externe a fost distribuit aproape egal.

După timpul alocat formării profesionale s-a observat că procentul cursurilor obligatorii în materie de sănătate şi siguranţă la locul de muncă a reprezentat puţin peste o pătrime (26%) din totalul timpului petrecut la cursurile de FPC, restul timpului fiind alocat celorlaltor tipuri de cursuri.

Tabelul 7. Repartizarea timpului alocat formării profesionale pe tipuri de cursuri şi clase de mărime, în anul 2015

Cursuri obligatorii în materie de sănătate şi siguranţă la

locul de muncă Celelalte cursuri Clase de mărime a întreprinderilor

- % - Total 26 74 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 37 63 Întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 33 67 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) 23 77

În întreprinderile mici s-a acordat o atenţie mai mare cursurilor obligatorii în materie de sănătate şi siguranţă la locul de muncă (37% din timpul alocat FPC), în timp ce în întreprinderile mari aproape o pătrime din timpul FPC a fost alocat acestor tipuri de cursuri.


31

1.1.3. Costul formării profesionale continue Costul total al FPC4, independent de valoarea contribuţiilor şi încasǎrilor/subvenţiilor unitǎţilor a fost de 1246271 mii lei. Din totalul acestor cheltuieli, furnizarea cursurilor de FPC s-a ridicat la 36,4%, restul costurilor implicate fiind cu forţa de muncă aferentă participanţilor la curs.

Costul total al FPC4, dependent de valoarea contribuţiilor şi încasǎrilor (inclusiv subvenţii) unitǎţilor s-a ridicat la 1246332 mii lei, din care, partea corespunzătoare costului cursurilor de FPC a acoperit peste o treime (36,4%).

Aceasta înseamnă că valoarea contribuţiilor şi încasărilor (subvenţiilor) a fost redusă, neavând o influenţă semnificativă asupra costului total al FPC.

Tabelul 8. Costul total al FPC şi costul cursurilor de FPC, în varianta dependentă de valoarea contribuţiilor şi încasărilor, pe activităţi economice, în anul 2015

Costul total al FPC din care: Costul cursurilor de FPC Activităţi economice

-mii lei- în % faţă de costul total al FPC

Total 1246332 453629 36,4 Industria extractivă 46682 26036 55,8 Industria prelucrătoare 402940 118414 29,4 Producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat 97584 20673 21,2

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare 22343 7329 32,8

Construcţii 35848 12979 36,2 Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 156789 70954 45,3

Transport şi depozitare 81308 32890 40,5 Hoteluri şi restaurante 5648 2032 36,0 Informaţii şi comunicaţii 173417 67578 39,0 Intermedieri financiare şi asigurǎri 114065 40197 35,2 Tranzacţii imobiliare 7472 4895 65,5 Activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 60770 21302 35,1 Activitǎţi de servicii administrative şi activitǎţi de servicii suport 61274 23709 38,7

Activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative 7116 3448 48,5

Alte activitǎţi de servicii 3034 1191 39,2

În ceea ce priveşte structura costului cursurilor de FPC dependent de valoarea contribuţiilor şi încasǎrilor (inclusiv subvenţii) s-au constatat variaţii semnificative între diferitele ramuri ale economiei. Astfel, ponderea costului cursurilor în costul total al FPC a fost cuprinsă între 65,5% în tranzacţii imobiliare, şi respectiv 21,2% în producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat.

La nivelul industriei prelucrǎtoare, puţin peste 50% din costul total a fost alocat cursurilor de FPC în fabricarea produselor din tutun, respectiv în alte activităţi industriale n.c.a. Ponderile cele mai scăzute ale costului cursurilor de FPC s-au regăsit în activităţile de fabricarea altor mijloace de transport (14,4%), respectiv fabricarea de mobilă (14,0%).

4 compus din costul cursurilor de FPC şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri


32

Tabelul 9. Costul total al FPC şi costul cursurilor de FPC, în varianta dependent� de valoarea contribuţiilor şi încasărilor, pe clase de mărime, în anul 2015

Costul total al FPC din care: Costul cursurilor de FPC Clase de mărime a întreprinderilor

-mii lei- în % faţă de costul total al FPC

Total 1246332 453629 36,4 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 90103 49250 54,7 Întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 242630 96873 39,9 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) 919439 307506 33,4

Pe clase de mărime, costul FPC a fost cel mai ridicat în cazul întreprinderilor mari (919439 mii lei) şi a reprezentat 73,8% din costul total, iar cheltuiala întreprinderilor mici a fost doar de 7,2%. Îmbunătăţirea calităţii cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale ale angajaţilor implică eforturi financiare din partea angajatorilor, concretizate în cheltuieli pentru plata taxelor de curs, a instructorilor (interni şi/sau externi), a transportului, diurnei şi cazării participanţilor la cursuri, a spaţiului de pregătire (chirie, consum de energie, apă etc.), a materialelor consumabile etc. Totalul cheltuielilor suportate de întreprinderi pentru desfăşurarea cursurilor de FPC (compuse din costul cursurilor de FPC şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri), în varianta independentă de contribuţii şi încasări, a fost de 1246271 mii lei şi a reprezentat circa 1,5% din costul total al forţei de muncă suportat de unităţile care au oferit cursuri de FPC. Costurile cursurilor de FPC au fost direct proporţionale cu mărimea întreprinderilor. Astfel, prin excluderea influenţei încasărilor/subvenţiilor şi a contribuţiilor la diverse fonduri mutuale de formare profesională, costul cursurilor de FPC în întreprinderile mari a reprezentat 67,8% din costul total. În întreprinderile mici costul cursurilor de FPC a avut ponderea cea mai mică, de doar 10,8%. Cheltuielile cu taxele către unităţile furnizoare de cursuri de FPC au reprezentat peste jumătate (55,9%) din totalul acestor costuri.

Tabelul 10. Costul cursurilor de FPC pe elemente componente şi clase de mărime a întreprinderilor, în anul 2015

din care: în % pe clase de mărime a întreprinderilor: Elemente componente de cost Total

- mii lei - Întreprinderi

mici (10-49 angajaţi)


(50-249 angajaţi)


peste) Total, din care: 453567 10,8 21,4 67,8 Taxe către unităţile furnizoare de cursuri de FPC 253544 9,2 22,9 68,0 Plăţi pentru transportul, diurna şi cazarea participanţilor la cursurile de FPC) 75074 16,2 18,5 65,3 Costul forţei de muncă al personalului implicat în susţinerea FPC 80277 13,9 27,1 59,0 Costul spaţiului de pregătire 9260 9,0 22,4 68,5 Echipamente 11270 15,7 10,0 74,3

Valoarea contribuţiilor la fondurile de finanţare colectivă a fost de numai 611 mii lei. Deşi în cea mai mare parte au fost efectuate din resurse proprii, costurile cursurilor de FPC au fost susţinute şi din încasări din alte surse de finanţare (550 mii lei).


33

Tabelul 11. Contribuţiile şi încasările/subvenţiile aferente FPC, pe activităţi economice, în anul 2015

Contribuţii Încasǎri Activităţi economice - mii lei -

Total 611 550 Industria extractivă 115 - Industria prelucrătoare 281 147 Producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat - 15 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare - 37 Construcţii 6 30 Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 41 169 Transport şi depozitare 29 1 Hoteluri şi restaurante - - Informaţii şi comunicaţii 133 6 Intermedieri financiare şi asigurǎri 3 14 Tranzacţii imobiliare - - Activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 3 108 Activitǎţi de servicii administrative şi activitǎţi de servicii suport - 1 Activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative - 23 Alte activitǎţi de servicii - -

Pe activităţi economice, cea mai mare parte a încasărilor/subvenţiilor pentru FPC au fost în activităţile de comerţ (30,7%), respectiv în cele din industria prelucrătoare (26,7%). În ceea ce priveşte contribuţiile la fonduri mutuale de FPC, activităţile din industria prelucrătoare au deţinut ponderea cea mai ridicată (45,9%), urmată de cele din informaţii şi comunicaţii (21,8%).

Tabelul 12. Contribuţiile şi încasările/subvenţiile privind FPC pe clase de mărime, în anul 2015

Contribuţii Încasǎri Clase de mărime a întreprinderilor - mii lei -

Total 611 550 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 120 27 Întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 204 196 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) 288 326

Pe clase de mărime, întreprinderile mari au atras cele mai multe subvenţii (59,3%), dar au alocat în acelaşi timp şi cea mai mare parte din contribuţii (47,1%). La polul opus, s-au regăsit întreprinderile mici, care au atras doar 5,0% din subvenţii şi au alocat 19,6% din contribuţii.

Costul mediu al FPC şi al cursurilor de FPC

În anul 2015, costul mediu al FPC ce a revenit unui participant, atât în varianta dependentă cât şi în cea independentă de valoarea contribuţiilor unităţilor la fonduri destinate formării profesionale şi de încasări/subvenţii, a fost de 1705 lei.

Faţă de costul mediu al FPC pe participant (în varianta dependentă) înregistrat pentru întreprinderile care au oferit cursuri de FPC, s-au observat valori semnificativ mai mari în activităţile de informaţii şi comunicaţii (3602 lei, de 2 ori peste media pe economie), producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldă şi aer condiţionat (3010 lei, de 1,8 ori peste media pe economie), respectiv în industria extractivă (2917 lei, de 1,7 ori peste media pe economie). Cele mai mici valori au fost înregistrate în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (775 lei), respectiv hoteluri şi restaurante (579 lei).


34

Tabelul 13. Costul mediu al FPC şi costul mediu al cursurilor de FPC, în varianta dependent� de valoarea contribuţiilor şi încas�rilor, pe activităţi economice, în anul 2015

Costul mediu al FPC pe

participant Costul mediu orar al FPC

Costul mediu al cursurilor de

FPC pe participant

Costul mediu orar al cursurilor

de FPC Activităţi economice

- lei - - lei/oră - - lei - - lei/oră - Total 1705 43,4 621 15,8

Industria extractivă 2917 119,0 1627 66,4 Industria prelucrătoare 1465 33,3 431 9,8 Producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat 3010 48,9 638 10,4 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare 1034 32,0 339 10,5 Construcţii 1123 32,2 407 11,6 Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 1448 47,4 655 21,4 Transport şi depozitare 1648 45,3 667 18,3 Hoteluri şi restaurante 579 27,1 208 9,7 Informaţii şi comunicaţii 3602 76,1 1403 29,6 Intermedieri financiare şi asigurǎri 2255 76,6 795 27,0 Tranzacţii imobiliare 2196 91,8 1439 60,2 Activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2106 53,9 738 18,9 Activitǎţi de servicii administrative şi activitǎţi de servicii suport 1402 32,6 543 12,6 Activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative 775 34,8 375 16,9 Alte activitǎţi de servicii 1118 36,8 439 14,4

Atât în varianta dependentă de contribuţii şi încasări, cât şi în cea independentă de contribuţii şi încasări, o oră de FPC a costat în medie 43,4 lei. Variaţii semnificative s-au observat între diferite activităţi economice, de la 119,0 lei/oră în industria extractivă şi 91,8 lei/oră în tranzacţii imobiliare, la 27,1 lei/oră în hoteluri şi restaurante.

Tabelul 14. Costul mediu al FPC şi costul mediu al cursurilor de FPC, în varianta dependent� de valoarea contribuţiilor şi încasărilor, pe clase de mărime, în anul 2015

Costul mediu al FPC pe

participant Costul mediu orar al FPC

Costul mediu al cursurilor de FPC pe participant

Costul mediu orar al

cursurilor de FPC

Clase de mărime a întreprinderilor

- lei - - lei/oră - - lei - - lei/oră - Total 1705 43,4 621 15,8 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 1311 45,1 717 24,7 Întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 1662 41,4 663 16,5 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) 1781 44,0 596 14,7

Pe clase de mărime, doar pentru întreprinderile mari (1781 lei) costul mediu al FPC pe participant, în varianta dependentă de contribuţii şi încasări, s-a situat peste media pe economie.

În întreprinderile mici, costul mediu orar al FPC a fost cel mai ridicat (45,1 lei/oră), în principal ca urmare a numărului redus de om-ore alocate acestor cursuri.


35

Atât în varianta dependentă de contribuţii şi încasări, cât şi în cea independentă de contribuţii şi încasări, costul mediu al cursurilor de FPC pe participant a fost de 621 lei. Pe activităţi economice, cele mai ridicate niveluri ale costului mediu al cursurilor de FPC pe participant (în varianta dependentă) s-au regăsit în activităţile din industria extractivă (1627 lei, de 2,6 ori peste media pe economie), tranzacţii imobiliare (1439 lei), respectiv din informaţii şi comunicaţii (1403 lei). La polul opus s-au situat activităţile de hoteluri şi restaurante (208 lei). Pentru întreprinderile din industria prelucrătoare, costul mediu al cursurilor de FPC pe participant din activităţile de fabricarea produselor din tutun (1913 lei) a fost de circa 3 ori mai mare decât media pe economie, în timp ce în activităţile de fabricarea mobilei, costul mediu a fost de doar 152 lei. Pe clase de mărime, în întreprinderile mici s-a înregistrat cel mai ridicat cost al cursurilor de FPC pe participant (717 lei), în timp ce în întreprinderile mari s-au cheltuit în medie 596 lei/participant. Pe activităţi economice, în varianta dependentă de contribuţii şi încasări, costul mediu orar al cursurilor de FPC a fost de 15,8 lei/oră şi a înregistrat valori cuprinse între 66,4 lei/oră (industria extractivă) şi 9,7 lei/oră (hoteluri şi restaurante). Întreprinderile mici au cheltuit în medie 24,7 lei/oră pentru cursurile de FPC, în timp ce întreprinderile mari, doar 14,7 lei/oră.

1.2. Alte forme de FPC Din totalul întreprinderilor care au furnizat angajaţilor FPC, circa 11,2 mii au facilitat accesul angajaţilor la alte forme de FPC (altele decât cursurile).

Peste 50% din întreprinderi au furnizat FPC prin intermediul perioadelor planificate de pregătire ghidată (58,9%) şi autoinstruire (53,2%). Cea mai redusă formă de FPC a constituit-o participarea la cercuri de pregătire, formă care a fost oferită de 19,3% din întreprinderi.

Pe activităţi economice s-au constatat ponderi mai ridicate ale instruirii prin intermediul altor forme de FPC în tranzacţii imobiliare (47,4%), distribuţia apei, salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (47,1%), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (41,7%). Ponderi mai reduse s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (10,3%), transport şi depozitare (16,4%), respectiv activităţile de servicii administrative şi servicii suport (19,7%).

În cadrul activităţilor din industria prelucătoare, angajaţii din activităţile de fabricarea tutunului au beneficiat exclusiv de alte forme de FPC, în timp ce întreprinderile din activităţile de fabricarea mobilei şi cele de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au oferit în proporţie mai redusă acest tip de FPC (10,6%, respectiv 10,9%).

În ceea ce priveşte modalităţile de instruire a angajaţilor, pregătirea ghidată la locul de muncă a fost oferită de majoritatea întreprinderilor din hoteluri şi restaurante (76,2%). Cele mai multe întreprinderi din activităţile de informaţii şi comunicaţii au ales autoinstruirea (75,2%) ca formă de FPC pentru angajaţii lor, în timp ce modalitatea preponderentă de FPC din alte activităţi de servicii a fost instruirea la conferinţe, prelegeri, seminarii (74,1%).

Modalitatea de instruire prin pregătirea ghidată la locul de muncă a fost oferită cu preponderenţă şi de întreprinderile din industria prelucrătoare, printre activităţi evidenţiindu-se fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., industria metalurgică şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor. Autoinstruirea ca formă de FPC deţine un loc important în întreprinderile care au desfăşurat activităţi de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor din tutun şi repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor.


36

Figura 4. Structura întreprinderilor care au furnizat alte forme de FPC, pe clase de mărime, în anul 2015

Întreprinderi mici61,2%

Întreprinderi mijlocii28,9%

Întreprinderi mari9,9%

Cel mai mare interes pentru formarea profesională a salariaţilor săi prin alte forme de FPC s-a acordat în întreprinderile mari (60,1% din totalul clasei de mărime corespunzătoare), iar cel mai redus interes s-a manifestat în întreprinderile mici (17,7% din totalul clasei de mărime corespunzătoare).

Tabelul 15. Distribuţia întreprinderilor furnizoare de alte forme de FPC, pe tipuri de FPC şi clase de mărime, în anul 2015

din care: în % faţă de total

Clase de mărime a întreprinderilor

Întreprinderi furnizoare de alte forme de

FPC

Perioade planificate de

pregătire ghidată

Rotirea personalului prin

schimb de experienţă

Instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii

Participare la cercuri de pregătire

Auto-instruire

Total 11231 58,9 21,6 45,9 19,3 53,2 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) 6877 53,6 17,9 37,5 14,2 55,6 Întreprinderi mijlocii (50-249 angajaţi) 3240 65,0 24,6 54,6 25,5 46,5 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) 1114 73,4 35,5 71,9 32,3 57,5

Întreprinderile mici au fost interesate de autoinstruirea angajaţilor (55,6%), în timp ce pentru întreprinderile mijlocii şi mari cel mai mare interes a fost pentru pregătirea ghidată la locul de muncă (65,0%, respectiv 73,4%).

Atât întreprinderile mici, cât şi cele mari au manifestat un interes mai scăzut pentru instruirea angajaţilor prin participarea la cercuri de pregătire (14,2%, respectiv 32,3%), iar întreprinderile mijocii pentru rotirea personalului prin schimb de experienţă (24,6%).

2. Întreprinderi care nu au oferit formare profesională continuă În anul 2015, din cele aproape 51 mii întreprinderi care au format obiectul anchetei, 73,3% (37 mii întreprinderi) nu au oferit nicio formă de pregătire angajaţilor (cursuri sau alte tipuri de FPC) comparativ cu 75,9% în anul 2010, respectiv 59,7% în anul 2005. Motivul cel mai frecvent invocat (83,5% din întreprinderile care nu au oferit FPC) a fost cel referitor la faptul că „nivelul actual de calificări, aptitudini şi competenţe al angajaţilor corespunde nevoilor unităţii”. De asemenea, în proporţie semnificativă (78,3% din întreprinderile care nu au oferit FPC) întreprinderile nu au oferit formare profesională datorită faptului că „s-a preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi competenţe necesare locului de muncă”. Pe activităţi economice, motivul „nivelul actual de calificări, aptitudini şi competenţe al angajaţilor corespunde nevoilor unităţii” a fost invocat de 92,6% dintre întreprinderile non-furnizoare de FPC care au desfăşurat activităţi de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă şi aer condiţionat, de 88,1% dintre cele cu activităţi de transport şi depozitare şi 88,0% dintre cele cu activităţi din industria extractivă.


37

Motivul „s-a preferat recrutarea persoanelor cu calificări, aptitudini şi competenţe necesare locului de muncă” a fost declarat de 85,2% dintre întreprinderile non-furnizoare de FPC din hoteluri şi restaurante şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice. Toate întreprinderile non-furnizoare de FPC care au desfăşurat activităţi de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au invocat cele două motive mai sus menţionate, precum şi „costul ridicat al cursurilor de FPC”. Pe clase de mărime, întreprinderile mari şi mijlocii care nu au oferit FPC au invocat cel mai des motivul „recrutării de personal cu calificări, aptitudini şi competenţe necesare locului de muncă” (85,5%, respectiv 84,1%), în timp ce întreprinderile mici au considerat în proporţie de 84,0% că „nivelul actual de calificări, aptitudini şi competenţe al angajaţilor corespunde nevoilor unităţii”.

3. Oferta de formare profesională iniţială În anul 2015, din cele aproape 51 mii întreprinderi care au format obiectul anchetei, 4,0% (circa 2 mii întreprinderi) au oferit FPI, iar dintre acestea 81,5% au oferit şi FPC. Pe activităţi economice, opţiunea unităţilor cu privire la oferta de FPI a diferit în funcţie de specificul fiecăreia, dar şi de resursele financiare şi materiale disponibile. Din totalul întreprinderilor din activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice care au format obiectul anchetei, 10,0% au oferit FPI. În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, deşi întreprinderile care au oferit FPC au depăşit uşor 50%, cele care au oferit şi FPI au reprezentat doar 7,8%.

Figura 5. Distribuţia întreprinderilor după oferta de FPI şi FPC, pe activităţi economice, în anul 2015


41,6

23,525,9

36,3

48,644,841,2

12,9

22,823,826,224,3

51,4

27,226,626,7

2,6 0,02,93,510,07,47,6

2,33,63,52,44,47,84,42,54,0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0


%

Întreprinderi care au oferit FPCÎntreprinderi care au oferit FPI

La nivelul industriei prelucrătoare, ponderi mai ridicate ale întreprinderilor care au oferit FPI în totalul celor care au format obiectul anchetei s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (50,0%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (17,7%), respectiv industria metalurgică (16,3%).

Din totalul întreprinderilor care au furnizat FPI, preponderente au fost cele din industria prelucrătoare şi cele din comerţ (cu circa o pătrime fiecare). În schimb, întreprinderile din alte activităţi de servicii nu au oferit FPI.


38

Figura 6. Distribuţia întreprinderilor după oferta de FPI şi FPC, pe clase de mărime, în anul 2015

67,4

38,0

21,7

26,7

15,4

6,2

2,9

4,0

0 10 20 30 40 50 60

Întreprinderi mari


Întreprinderi mici

Total

-%-70

Întreprinderi care au oferit FPC Întreprinderi care au oferit FPI Pe clase de mărime se observă că din totalul întreprinderilor care au oferit FPI în anul 2015, mai mult de jumătate (54,7%) au fost întreprinderi mici, în timp ce doar 14,0% din întreprinderile mari au oferit FPI.

Motivul principal pentru care întreprinderile au oferit FPI este „calificarea potenţialilor salariaţi în conformitate cu nevoile întreprinderii” (91,7% din întreprinderi). Peste 40% din întreprinderi au invocat şi motivele „selectarea viitorilor angajaţi ai întreprinderii din rândul persoanelor cel mai bine pregatite”, respectiv „evitarea recrutării de personal calificat necorespunzător cu necesităţile întreprinderii”.

În anul 2015, ca rezultat al acordării de FPI, aproape două treimi din întreprinderile care au oferit o astfel de formare profesională obişnuiesc să îi şi angajeze pe participanţi. Dintre acestea se detaşează întreprinderile care desfăşoară activităţi de informaţii şi comunicaţii, respectiv de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care de obicei angajează participanţi la FPI în proporţie de 88,7%, respectiv 80,0%.

Acest comportament se evidenţiază cu precădere în rândul întreprinderilor mari care oferă FPI şi care, de obicei, îi şi angajează pe participanţi (71,6%).

* * *

Datele prezentate în tabelele de pe CD oferă o imagine de detaliu asupra multitudinii aspectelor ce caracterizează formarea profesională furnizată de întreprinderile din România în anul 2015.

caracteristici ale form - insse.ro · angajaţilor, volumul şi caracteristicile formării...

Documents