aspecte de drept comunitar privind protectia consulara.doc

8/17/2019 Aspecte de Drept Comunitar privind Protectia Consulara.doc

1/104

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALAŢIFACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE DISERTAŢIE ÎN ADMINISTRAŢIECONSULARĂ

Coordonator ştn!"#L$#t%&n'%dr% (ana MAFTEI

A)*o+'$nt,

-../

1


2/104

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALAŢIFACULTATEA DE DREPT

ASPECTE DE DREPT COMUNITAR PRIVINDPROTEC IA CONSULARĂȚ

Coordonator ştn!"#L$#t%&n'%dr% (ana MAFTEI

A)*o+'$nt,

-../

2


3/104

ASPECTE DE DREPT COMUNITAR PRIVIND

PROTEC IA CONSULARĂȚ

INTRODUCERE 0000000000000000000000000%%%%%%%%%%%%%%%%%1

CAPITOLUL I%

RELA IILE CONSULARE ÎN SPA IUL COMUNITAR000000000%%%%%%%%%%%%%2Ț Ț

1.1. Viziune de ansamblu a rela iilor consulare…………………………………..........6ț

1.2. Subiec ii rela iilor consulare………………………………………………............9ț ț 1.3. Incetarea rela iilor consulare………………………………………………...........10ț

CAPITOLUL II%

CETĂ ENIA EUROPEANĂ00000000000000000000000%%%%%3-Ț

2.1. No iunea de cetă enie europeană…………………………………………………12ț ț

2.2. Relementări comunitare ce au consacrat cetă enia europeană ………………....13ț

2.3. !etă enia europeană i cetă enia na ională…………………………………….…1"ț ș ț ț

2.". Statutul cetă eanului european…………………………………………………...1#ț

2.".1. $reptul de participare la aleerile publice……………………………..16

CAPITOLUL III%

PROTEC IA CONSULARĂ REFLECTATĂ ÎN REGLEMENTĂRIȚ

INTERNA IONALE000000000000000000000000000%%-.Ț

4%3% A#t't, #on*&+ar$ 5r'nd r$a+6ar$a a*7&rar$a dr$5t&r+or #$t, $n+or%%%-.ț ș ț

3.1.1. %cti&ită i consulare pri&ind cetă enia…………………………………..22ț ț

3.1.2. %cti&ită i pri&ind e&iden a cetă enilor a'la i (n statul de re edin ă……..2"ț ț ț ț ș ț

3.1.3. %cordarea asisten ei i protec iei consulare…………………………….2#ț ș ț

3.1.". %cti&ită i pri&ind reprezentarea consulară a cetă enilor……………….. 31ț ț

3.1.#. )rotec ia consulară a minorilor* precum i a altor persoane lipsite deț ș

capacitate………………………………………………………………………………..…….3"

3.1.6. +ndeplinirea de către 'unc ionarii consulari de acte diplomatice i alteț ș

acti&ită i de natură politică……………………………………………………………………3#ț

3


4/104

3.1.,. %cti&ită i consulare de promo&are a rela iilor economice* comerciale*ț ț

te-nico tiin i'ice* turistice i prietenie (ntre state i popoare……………………………….."0ș ț ș ș

3.1./. %cti&ită i consulare (n materie de pa apoarte…………………….……"#ț ș

3.1.9.%cti&ită i consulare (n materie de stare ci&ilă……………………..……"/ț

3.1.10. %cti&ită i consulare (n materie notarială………………………..…….#2ț

3.1.11. %cti&ită i consulare (n materie succesorală……………………….…..#6ț

4%-% R$78&+ d$ dr$5t a+ o"#+or #on*&+ar$00000000000000%%%%%02-

3.2.1. +n'iin area o'iciului consular……………………………………..…….62ț

3.2.2. Numirea i admiterea personalului o'iciilor consulare…………...……66ș

3.2.3. +ncetarea o'iciului consular……………………………………..……../"

CAPITOLUL IV%

PROTEC IA CONSULARĂ COMUNITARĂ00000000000000%%00%91Ț

:%3% Prot$# +$ #on"$rt$ d$ #$t, $na $&ro5$an,000000000000091ț ț

".1.1.)rotec ia asiurată cetă enilor de autorită ile diplomatice i consulare aleț ț ț ș

statelor membre niunii uropene……………………………………………………..……./#

a $reptul de peti ionare……………………………………..………/,ț

b )lnerea către mediator i rolul mediatorului……………………/9ș

c $reptul de a comunica cu institu iile i oranele comunitare….….91ț ș

".1.2. )rotec ia consulară asiurată de autorită ile diplomatice i consulareț ț ș

cetă enilor din ările ter e niunii uropene…………………………………………….……92ț ț ț

:%-% Dr$5t&r+$ #on"$rt$ d$ Tratat&+ #on*tt& ona+ #$t, $n+or $&ro5$n0%0%/;ț ț

CONCLU


5/104

4 trecere (n re&istă c-iar 5i succintă a diplomaiei niunii uropene la acest

(nceput de secol 5i de mileniu permite (neleerea rolului ce ia re&enit (n construcia

europeană1

* precum 5i (n dez&oltarea 5i adaptarea $reptului diplomatic 5i consular 2

.n e&eniment ma7or (n diplomaia construciei europene la constituit semnarea la

Roma la 29 octombrie 200" a 8ratatului stabilind o !onstituie pentru uropa 3* (n care se

pre&ede* (ntre altele* instituirea 'unciei de ministru al %'acerilor terne al niunii

uropene".

Sa con&enit ca : (n realizarea mandatului său ; ministrul %'acerilor terne să

se spri7ine pe un ser&iciu european pentru aciune eternă* care ar urma să lucreze (n

colaborare cu ser&iciile diplomatice ale statelor membre#. )arlamentarii europeni au &otat la

2, mai 200# ; (n 'a&oarea oranizării unui ser&iciu diplomatic al niunii uropene6.

Statele sunt reprezentante pe lnă niunea uropeană ; prin misiuni

permanente* iar niunea uropeană este reprezentată pe lnă state prin deleaii permanente*

centre de in'ormare* birouri de corespondenă 5i de reprezentani rezideni. )e teritoriul

statelor membre* niunea bene'iciază de pri&ileiile 5i imunităile necesare (ndeplinirii

misiunii sale,.

8ratatul instituind !omunitatea uropeană a!ărbunelui si 4elului? 8ratatul instituind !omunitatea uropeană 5i R%84@< au implicat un e'ort deneociere diplomatică recunoscut 5i apreciat att de personalităile politice ale lumii* ct 5i de cei mai reputaispeciali5ti (n domeniul diplomatic.2 $upă cum se 5tie* niunea uropeană are drept de leaie* statele putnd 'i reprezentate pe lnă niuneauropeană* prin misiuni permanente* iar la rndul ei niunea uropeană este reprezentată permanent pe lnăun stat prin deleaii permanente* centre de in'ormare* birouri de corespondenă* reprezentani rezideni.3 8etul 8ratatului a 'osr neociat (n cadrul !on'erinei reprezentanii u&ernelor statelor membre* subconducerea 'ostului pre5edinte al =ranei* Aiscard dBstain." In baza 8ratatului* numirea ministrului %'acerilor terne al niunii se 'ace de către !omisia uropeană* cuma7oritate cali'icată* 5i cu acordul pre5edintelui !omisiei.# )ersonalul ser&iciului ar urma să 'ie alcătuit din 'uncionari competeni ai Secretanatului Aeneral al !onsiliuluisi al !omisiei 5i din personal deta5at de la ser&iciile diplomatice naionale.6 Ser&iciul diplomatic al niunii urmează să1 spri7ine pe ministru de eterne in (ndeplinirea atribuiilor sale*după intrarea (n &ioare a 8ratatului stabilind o !onstituie pentru uropa., %ceste pri&ileii 5i imunităi sunt stipulate (n )rotocolul asupra pri&ileiilor si imunităilor niunii uropene*care este parte a !onstituiei./ Nu pot 'i perc-eziionate* rec-iziionate* con'iscate sau epropriate.9 Sediul )arlamentului uropean este la Strasbour. Sediul comisiilor )arlamentului uropean este la Cruelles.Sediul Secretariatului Aeneral al )arlamentului uropean 5i ser&iciile sale se a'lă la


6/104

membru* 'uncionarii 5i ali aeni ai niunii bene'iciază de imunitate de 7urisdicie pentru

actele (ndeplinite de ei* inclusi& pentru declaraiile 'ăcute (n calitate o'icială 10? 'uncionarii 5i

ali aeni ai niunii bene'iciază de dreptul de a importa cu scutire de tae mobilierul 5i

e'ectele proprii cu ocazia (nceperii 'unciei (n statul interesat 5i de dreptul de a le reeporta cu

scutire de taă la (nc-eierea 'unciei11. Cunurile 5i a&erile niunii uropene nu poate 'ace

obiectul nici unei măsuri de constrnere administrati&ă sau 7udiciară neautorizată de !urtea

de Dustiie12.

CAPITOLUL I%

RELAŢIILE CONSULARE IN SPATIUL COMUNITAR

3%3% V6&n$ d$ an*a8)+& a r$+at+or #on*&+ar$

)rin noiunea de relaii consulare (neleem raporturile 7uridice con&enite (ntre

două state* prin care acestea (5i acordă drepturi 5i (5i asumă obliaii pri&itoare la

reprezentarea intereselor lor consulare* determină statutul 7uridic al consulatelor 5i 'iează

norme pri&ind des'ă5urarea acti&ităii aceastora* in scopul promo&ării reciproce a intereselor

economice* comerciale* culturale 5i (n alte domenii 5i al asiurării proteciei adec&atecetăenilor statului trimiator. persoane 'izice sau 7uridice.

Speci'ic relaiilor consulare este 'aptul că ele* (n principal* se derulează prin

instituiile specializate să reprezinte interesele statului trimiator 5i ale cetăenilor săi* ceea ce

a 'ăcut ca* uneori* să se identi'ice relaiile consulare cu (n'iinarea posturilor Fo'iciilor

consulare13.

Identi'icarea relaiilor consulare cu (n'iinarea de posturi Fo'icii consulare se 'ace*

uneori* implicit.

%naliza practicii statelor* a normelor dreptului consular* inclusi& 'aptul că (nsă5i

!on&enia de la Viena din anul 1963 consacră articole distincte celor două situaii art. 2 al

acesteia se re'eră la stabilirea relaiilor consulare* iar art. " relementează condiiile pri&ind

$ez&oltare este la


7/104

stabilirea unui post consular ne conduc la ideea că cele două instituii sunt separate* de5i (ntr

o interdependenă 'oarte strnsă* cum &om &edea1".

Relaiile consulare* odată stabilite* satis'ac interesele de reprezentare consulară

prin 'orme instituionale di'erite* nu neapărat prin (n'iinarea de consulate. %st'el*

reprezentarea intereselor consulare poate 'i (ncredinată numai posturilor Fo'iciilor consulare

proprii instituii care des'ă5oară plenar toate 'unciile consulare? ea poate 'i (ncredinată unor

consulate ale unor state tere* pe baza unor (neleeri tripartite? practica ma7orităii statelor*

ana7ate sau nu (n politici de economii buetare* este că (ncredinează misiunilor diplomatice

(ndeplinirea 'unciilor consulare.

8eoria identi'icării relaiilor consulare cu (n'iinarea de posturi consulare ar duce la

concluzia că statele arareori (ntrein relaii consulare* numai atunci cnd (n'iinează posturi

consulare* ceea ce* e&ident* este 'als.

Intre relaiile consulare 5i cele diplomatice eistă deosebiri de esenă.

$upă scopul lor* relaiile consulare se deosebesc de cele diplomatice prin aceea că.

primele* urmăresc realizarea unui interes preponderent economic* pe cnd secundele* sunt

destinate dialoului politic. Rezultă că> HRelaiile consulare nu pot a&ea consecine politice1#*

ceea ce eplică* de eemplu* 'aptul că statele care au (n'iinat posturi Fo'icii consulare (n

8aiJan au putut să stabilească sau să menină relaii diplomatice cu Republica )opulară

!-ineza* de5i aceasta consideră 8aiJanul ca o parte interantă a teritoriului său.

8otu5i* practica statelor arată că stabilirea relaiile consulare are 5i semni'icaii

politice. %st'el* se consideră că Au&ernul @arii Critanii a recunoscut* implicit anearea

tiopiei* (n anul 1936. de către Italia* atunci cnd ea a trans'ormat leaiunea sa de la %ddis

%beba (ntrun consulat eneral* al cărui 5e'a primit eeKuaturul de la @ussolini. 8ot ast'el*

S..%.? Noti'icarea 'ăcută @inisterului de terne erman* la data de 6 aprilie 193/* că

menine consulatul său de la Viena* a 'ost interpretată ca o recunoa5tere* de'acto* a aneiunii

%ustriei de către Aermania.16

%tt relaiile diplomatice ct 5i relaiile consulare se stabilesc (ntre state su&erane*

ca subiecte ale raporturilor internaionale. $ar* pe cnd relaiile diplomatice se stabilesc (ntre

state 5i u&erne care sau recunoscut reciproc* ca o condiie prealabilă* pentru stabilirea

relaiilor consulare nu se cere această condiie.

1" )ărerea nu este sinulară* (ntruct 5i unii teoreticieni ai dreptului diplomatic tratează stabilirea relaiilor diplomatice (mpreună cu cea a (n'iinării misiunii diplomatice. Vezi $r Ion @. %n-el* $reptul diplomatic* d.

Ltiini'ică 5i nciclopedica* Cucure5ti 19/"* p. 2.1# C. Seen* % diplomată GandbooE o' International


8/104

%5a se eplică de ce Romnia a desc-is* (n anul 196"* la =ranE'urt o reprezentană

consularcomercială* 'ără recunoa5terea R.=. Aermania> ast'el 'ără recunoa5terea reimului

politic al lui =ranco* Romnia a desc-is* la # ianuarie 196,* la @adrid* o reprezentana

consularcomercială? la 1/ octombrie 1992 ara noastră a (n'iinat la SEopi7e* o reprezentană

comercialconsulară* (nainte de a recunoa5te 'osta Republică Iuosla&ă a @acedoniei1,.

%ceea5i situaie a prezentat o'iciul consularcomercial de la )retoria* trans'ormat

ulterior* (n ambasadă.

Relaiile consulare au o independena relati&ă 'aă de relaiile diplomatice. %ceasta

(nsemană că statele pot stabili relaii consulare* 'ără a stabili 5i relaii diplomatice 5i* cele

dinti* pot dăinui c-iar (n cazul ruperii acestora din urmă.

%cest principiu este consacrat (n art. 2 alin. 3 al !on&eniei de la Viena din anul

1963* care stabile5te că> HIntreruperea relaiilor diplomatice nu atrae după sine ipso facto

ruperea relaiilor consulare.

%tt relaiile diplomatice ct 5i cele consulare se stabilesc prin acordul mutual al

statelor* eprimat neec-i&oc.1/ =aptul de a (nc-eia un tratat care are alt obiect dect stabilirea

relaiilor diplomatice sau consulare .7iu are* prin sine. &reun e'ect (n pri&ina relaiilor

diplomatice sau al relaiilor consulare pre&ede art. ," din !on&enia cu pri&ire la dreptul

tratatelor de la Viena din anul 1969. Stabilirea relaiilor diplomatice implică* dacă nu eistă o

indicaie contrara* consimămntul pentru stabilirea relaiilor consulare* a5a cum pre&ede art.

2 alin. 2 al !on&eniei de la Viena din anul 1963.

In toate celelalte cazuri* consimămntul mutual pentru stabilirea relaiilor

consulare trebuie să 'ie epres eprimat 5i 'ără ec-i&oc.l poate 'i eprimat direct* printrun

document 7uridic pertinent* care eprimă* (n acest sens. intenia u&ernelor interesate.

%cest document poate 'i o con&enie consulară care* de reulă* se (nc-eie (n

numele statelor nu al u&ernelor* un acord care relementează raporturi comerciale* aprobat

de u&ern* dar care se re'eră epres 5i la acti&itatea consulară.%cordul poate 'i eprimat* implicit* att prin stabilirea relaiilor diplomatice* dacă

nu eistă o indicaie contrară a5a cum sa arătat ct 5i prin acceptul statului de re5edină ca

statul trimiător să (n'iineze posturi Fo'icii consulare pe teritoriul său.19 %cest din urmă caz

1, Recunoa5terea 'ostei Republicii Iuosla&e a @acedoniei sa tăcut la 11 ianuarie 199#. dată de la care o'iciulcomercial consular sa trans'ormat (n ambasadă.1/ Vezi> $eclaraia Au&ernului Romniei pri&ind recunoa5terea Republicii Maza-stan. din 1,.11.1991? (neleerea pri&ind stabilirea relaiilor diplomatice dintre Romnia 5i Republica %rmenia* semnată de mini5trii de eterne aicelor două ări. la 1,*12.1991. Rezultă că 'orma de eprimare a consimămntului declaraie sau (neleere nu

are nici o importana* rezultatul 'iind acela5i.19 Statele latinoamericane sau pronunat la !on'erina de la Viena* con&ocată pentru adoptarea !on&enieiconsulare* pentru deplina libertate de a alee 'elul relaiilor pe care statele doresc să le stabilească* ne'iind de

/


9/104

presupune (nc-eierea unei (neleeri scrise* ceea ce se poate realiza numai prin stabilirea de

relaii (ntre două subiecte de drept internaional* 'ie 5i pentru a neocia (n'iinarea o'iciilor

consulare.20

=aptul că un post Fo'iciu consular nu se poate (n'iina dect printrun acord scris

(ntre state a determinat identi'icarea stabilirii relaiilor consulare cu 'aptul (n'iinării de posturi

Fo'icii consulare.

3%-% S&)$#! r$+a!+or #on*&+ar$

Subiecii relaiilor consulare sunt numai titularii su&eranităii personale care* pe

baza leăturilor de cetăenie* au dreptul 5i obliaia de a asiura tutela 7uridică a cetăenilor

lor.

)ot 'i subiecte ale relaiilor consulare statele a5a cum stabile5te art.2* alin. 2 al

!on&eniei de la Viena din anul 1963 mi5cările de eliberare naională* care 5iau constituit

orane proprii* inclusi& insurenii* (n cazul (n care ace5tia eercită controlul asupra unei pări

din teritoriul unui stat.

)otri&it con&enie de la @onte&ideo din aniul 1933* pentru ca un stat să aibă

personalitate internaională* sunt necesare următoarele condiii? a să aibă o populaie

permanentă? b un teritoriu determinat? c un u&ern care eercită autoritatea? d capacitatea

de a intra (n relaii cu alte state.

Statele au dreptul de a intra (n relaii (ntre ele sau cu alte subiecte de drept

internaional c-iar de la na5terea lor* acesta 'iind considerat ca un drept natural. +n dreptul

diplomatic se nume5te drept de legaţie capacitatea 7uridică a unui stat de a stabili relaii

diplomatice 5i drept de consulat* capacitatea de a (n'iina relaii consulare. ercitarea

dreptului de leaie este condiionată de recunoa5terea internaională a subiectului de drept

respecti&* care este o procedură specială* studiată de dreptul diplomatic. Spre deosebire de

eercitatrea dreptului de leaie* dreptul de consulat poate 'i eercitat 5i de statele care nu suntrecunoscute internaional.

$reptul de leaie 5i dreptul de consulat pot 'i cedate con&enional* 'ie amndouă*

'ie numai unul dintre acestea. %st'el*


10/104

l&eiei* iar %ndora lea cedat pe amndouă =ranei* 'iind sub protectoratul piscopatului

spaniol de reE alte state liliputane* ca @onaco 5i San @arino au cedat numai dreptul de

leaie Italiei* ele (ntrein relaii consulare. Statul )apal* care (5i eercită su&eranitatea pe un

teritoriu de 0*"3 Em2* (ntreine att relaii diplomatice ct 5i consulare* de5i are o populaie de

cea l 000 locuitori.

Insurenii au dreptul la consulat pasi&21* a&nd dreptul la consulat acti& numai (n

măsura (n care personalitatea lor 7uridică internaională este recunoscută.22

$in cele de mai sus rezultă că oranizaiile internaionale* care nu au drept de

tutelă pri&ind persoanele* nea&nd proprii cetăeni* nu pot primi 5i trimite consuli 5i nici

stabili relaii consulare.

3%4% În#$tar$a r$+a!+or #on*&+ar$

)otri&it principiului similitudinii 7uridice* relaiile consulare (ncetează prin acela5i

procedeu ca 5i cel care a dus la (n'iinarea lor* adică eprimarea* (n acest sens* a

consimămntului epres* direct al statelor.

$ar* dacă stabilirea implicită a relaiilor consulare este posibilă prin stabilirea

relaiilor diplomatice* (ncetarea relaiilor consulare nu se 'ace prin ruperea acestora din urmă*

principiu consacrat (n art.2* alin.3 al !on&eniei de la Viena din anul 1963.

In dreptul diplomatic este pre&ăzută 5i situaia (ncetării temporare a relaiilor

diplomatice* prin (ntrerupere sau prin suspendare. %st'el* multe state au considerat că relaiile

lor cu ările Caltice


11/104

$acă unele subiecte de drept internaional dispar* (n 'apt* prin ocupaiune*

misiunilor diplomatice eistente (n aceste state se pot trans'orma (n misiuni consulare. ste

situaia %ustriei* ocupată de către Aermania 'ascistă (n anul 193/* cnd mai multe state* (ntre

care 5i Romnia* au trans'ormat misiunile lor diplomatice (n consulate2".

)ractica statelor este (n sensul că misiunile consulare nu dispar o dată cu

(ntreruperea relaiilor diplomatice prin ocuparea ileală a unor state. %st'el* Statul )apal a

meninut consulatele sale (n S% 5i după des'iinarea sa* prin ocuparea de către Italia* din

anul 1/,02#. $e asemenea* !urtea Supremă din NeJ OorE a decis că se poate menine dreptul

stoniei de a a&ea un consulat la


12/104

#&8 ar " 'ot&+ o)+7ator& *a& *$r'#&+ 8+tar% !a reulă* cetăenia e recunoscută de către

stat cetăenilor săi care* ca membri ai !etăii* participă la u&ernarea !etăii. $ar eistă

ecepii* ca de eemplu Hcetăenia britanică de peste mări26 sau cea a niunii 'ranceze.

$reptul internaional recunoa5te acest statut pri&ileiat* condiionat de naionalitate* care

presupune* (n principal* dreptul de 5edere pe teritoriul naional* participarea la &iaa politică

Fdreptul de a alee 5i de a 'i ales* accesul la 'unciile publice* dreptul la protecia diplomatică.

Noiunea de cetăenie europeană ar putea să 'ie bazată pe aceste drepturi 5i

obliaii corespondente. a implică 'aptul că cetăenii niunii uropene bene'iciază* (n

această calitate* de acelea5i drepturi care sunt acordate (n mod tradiional propriilor cetăeni (n

ordinea 7uridică internă. %ceste drepturi corespund* aproape (n totalitate* cu ceea ce (n anii

19,#19/# erau Hdrepturi speciale' * rezer&ate cetăenilor statelor membre ale !omunităii.

8rebuie reinut* (n mod esenial* că structura niunii implică eercitarea anumitor

drepturi la ni&elul niunii uropene 5i eercitarea altora la ni&elul statelor membre.

$upă !onsiliul european de la =ontainebleau din 19/" o altă noiune sa dez&oltat

5i anume cea de E&ro5, a #$t,!$n+or. 4 putem distine cu di'icultate de cea precedentă* mai

ales că se do&ede5te reu de de'init2,. Ideea de bază este că cetăeanul european trebuie plasat

(n centrul construciei europene* pentru ai dez&olta sentimentul de apartenenă la niunea

uropeană* (n acest sens !omitetul ad-oc pri&ind uropa cetăenilor* numit 5i !omitetul

%$4NNIN4* creat la iniiati&a !onsiliului uropean de la =ontainebleau din 2#26 iunie

19/" a propus H8,*&r n '$d$r$a nt,rr ş 5ro8o',r d$ntt,! ş 8a7n

Co8&nt,! "a!, d$ #$t,!$n *, n +&8$.

)rintre drepturile speciale recunoscute (n perspecti&a unei urope a cetăenilor

'iurează* 'ără (ndoială* dr$5t&r+$ *5$#a+$ n$r$nt$ #$t,!$n$ $&ro5$n$ ş #ar$ n*tt&$ o

'$rta)+, #$t,!$n$ 5o+t#,. $ar putem ăsi. de asemenea* drepturi care rezultă din

interarea economică* cum ar 'i liberul acces la un loc de muncă (ntro ară aleasă 5i drepturi

noi care consacră lărirea domeniului interării* cum ar 'i dreptul la cultură sau proteciamediului. %cestea se (ncadrează mai bine concepiei celei mai lari Fmoderne a cetăeniei.

$ar această concepie răpe5te conceptului o parte (ntinsă a speci'icităii sale. deoarece

drepturile cetăeanului nu se mai distin de drepturile oricărei alte 'iine umane.

!on'uzia dintre cele 2 perspecti&e* cea de cetăenie europeană 5i cea de uropă a

cetăenilor* este des (ntlnită. %st'el* (n Rezoluia din 1, mai 199# asupra 'uncionării

8ratatului niunii uropene (n perspecti&a !on'erinei Interu&ernamentale din 1996*

26 8)I* 21 martie 1996* =%RRA1%* 8 230P9"* ). 1119#.2, !


13/104

)arlamentul uropean a cerut ca cetăenia europeană să 'ie (ntărită mai ales prin aderarea

niunii uropene la !on&enia europeană a drepturilor omului* interzicerea pedepsei cu

moartea* protecia minorităilor* ealitatea (ntre bărbai 5i 'emei ca 5i prin (ntărirea cetăeniei

politice* (n mod e&ident* aceste drepturi* de5i sunt recunoscute (n dreptul niunii uropene

sunt drepturi ale 'iinei umane (n eneral* deci nu sunt rezer&ate cetăenilor statelor membre 5i

nici drepturi inerente calităii de cetăean european.

-%-% R$7+$8$nt,r #o8&ntar$ #$ a& #on*a#rat #$t,!$na $&ro5$an,

8ratatul de la @aastric-t introduce cetăenia europeană (n scopul (ntăririi relaiei

eistente (ntre niunea uropeană 5i cetăenii statelor membre* dar nu de'ine5te această

noiune.

8ratatul se limitează să pre&adă că H$*t$ #$t,!$an a+ Un&n or#$ 5$r*oan, #ar$

ar$ #$t,!$na &n& *tat 8$8)r& 5i că H#$t,!$n Un&n *$ )&r, d$ dr$5t&r ş *&nt

*&5&ş o)+7a!+or 5r$',6&t$ d$ 5r$6$nt&+ tratat Ftratatul !* art. /* art. 1, nou. Li

paradoal* inserează dispoziiile consacrate cetăeniei niunii (n 8ratatul ! 5i nu (n 8ratatul

niunii uropene.

%ceastă redactare pe care unii au cali'icato drept Hcon'uză 5i -azardată2/ nu a

'ost ameliorată de 8ratatul de la %msterdam.

$e 'apt* tratatele de la @aastric-t 5i %msterdam* de5i se bazează pe cele 2

concepii* consacră un ansamblu de drepturi care se apropie mai mult de noiunea de cetăenie

(n sens tradiional* dect de cea de uropă a cetăenilor.

-%4% C$t,!$na $&ro5$an, ş #$t,!$na na!ona+,

a% !etăenia europeană este csenialmente distinctă de cea naională* pe care*con'orm 'ormulării 8ratatului de la %msterdam* o Hcompletează ...T 5i no (nlocuie5te

F8ratatul !* art. 1, nou* alin. 1. 8otu5i* prin condiiile sale de atribuire ea deri&ă* ca 5i

cetăenia naională* din naionalitatea acordată de către statele membre.

$eparte de a aboli cetăeniile naionale* cetăenia europeană li se adauă. !etăenii

statelor membre ale niunii europene bene'iciază ast'el de o dublă cetăenie. %st'el* un

cetăean 'rancez este (n acela5i timp cetăean 'rancez 5i cetăean european.

2/ D.G.G. U1


14/104

In principiu* cele două tipuri cetăenii nar trebui să se con'unde. !etăenia

europeană este relementată de dreptul niunii uropene Fdreptul comunitar european* (n

care5i ăse5te iz&oarele? iar cetăenia naională aparine eclusi& dreptului naional.

!etăenia europeană nu suprimă nici unul dintre drepturile inerente cetăeniei

naionale. )ur 5i simplu ea con'eră drepturi suplimentare care se eercită* 'ie la ni&elul

niunii Fde ex. &otul 5i dreptul de a 'i ales (n )arlamentul european* 'ie la ni&elul statelor

membre Fde ex. dreptul de a alee 5i de a 'i ales (n aleerile municipale.

%numite elemente ale cetăeniei europene pot 'i uneori de natură a slăbi cetăenia

naională (n măsura (n care unui resortisant dintrun alt Stat membru i se recunosc drepturi

care au 'ost rezer&ate (n trecut doar cetăenilor.

!etăenia europeană poate 'i deci percepută ca ameninnd sau concurnd

cetăenia naională. %cest lucru este e&ident mai ales (n ce pri&e5te dreptul de 5edere sau

dreptul de a alee sau de a 'i ales nu numai (n )arlamentul uropean* dar 5i (n aleerile

municipale. $e unde reticenele mai multor state 'aă de dez&oltarea cetăeniei europene.

%st'el* $anemarca a inut să declare că cetăenia niunii nu acordă (n nici un caz dreptul de a

dobndi cetăenia daneză.

)% !etăenia europeană este &n #oro+ar a+ na!ona+t,! &n& *tat 8$8)r&%

!on'orm art. /.1 ! Fnoul art 1,* Heste cetăean al niunii uropene orice persoană a&nd

cetăenia unui stat membru.

!alitatea de cetăean european este* deci* subordonată deinerii sau dobndirii

cetăeniei unui stat membru. Rezultă* deci* că re&ine dreptului naional al 'iecărui stat să

determine dacă o persoană are sau nu cetăenia sa. %ceastă soluie a 'ost epres con'irmată

prin $eclaraia pri&ind cetăenia unui stat membru aneată 8ratatului de la @aastric-t

con'orm căreia Hde 'iecare dată cnd 8ratatul instituind !omunitatea uropeană 'ace re'erire

la cetăenii statelor membre* problema de a 5ti dacă o persoană are cetăenia unuia sau altuia

dintre statele membre se rezol&ă numai recurnduse la dreptul naional al statului &izat.#% )entru a 'i con'orm cu dreptul internaional* acest principiu ridică di'icultăi (n

ipoteza (n care o persoana are mai multe cetăenii dintre care una ar 'i a unui stat nemembru al

niunii* In ordinea 7uridică internaională* opozabilitatea cetăeniei 'aă de statele tere este

subordonată eistentei unei Hleături e'ecti&e (ntre persoană 5i stat29. $ar !D! a recuzat

eiena e'ecti&ităii (n cazul @1!G


15/104

dar omoloată (n Spania (n aplicarea unei con&enii bilaterale (ntre cele 2 ări. Nu (i poate 'i*

deci* re'uzat dreptul de a se instala (n Spania (n &ederea eercitării pro'esiei pe moti&ul ca

re5edina sa obi5nuită era (n %rentina. !urtea interzice unui Stat membru dr$5t&+ d$ a

r$*tr?n7$ $"$#t$+$ atr)&r #$t,!$n$ &n& a+t *tat 8$8)r& #$r?nd o #ond!$

*&5+8$ntar, 5$ntr& r$#&noaşt$r$a a#$*t$ #$t,!$n n '$d$r$a $$r#t,r +)$rt,!+or

"&nda8$nta+$ 5r$',6&t$ d$ tratat.

$ar ceea ce este &alabil cu pri&ire la accesul la teritoriu 5i eerciiul unei acti&ităi

pro'esionale poate ti aplicat 5i (n ceea ce pri&e5te eerciiul drepturilor ci&ice* ca de eemplu

admiterea (n =unciile publice @ari di'icultăi pot apărea dacă statele niunii au leislaii 5i

practici di'erite (n materie de acordare 5i retraere a cetăeniei* Fcon'lict (ntre jus soli 5i jus

sanguinus* practici di'erite (n ceea ce pri&e5te naturalizarea lucrătorilor străini. Statele care

restrn dobndirea cetăeniei riscă să accepte cu reticenă desc-iderea teritoriului lor* a pieei

de muncă* a drepturilor politice pentru cetăenii pro&enind din alte state membre mai liberale.

!etăenia europeană in&ită (n mod loic la o anumită armonizare a leislaiilor pri&ind

acordarea cetăeniei* armonizare puin realizabilă (n prezent din cauza marii sensibilităi

politice a problemei.

-%:% Stat&t&+ #$t,!$an&+& $&ro5$an

a% $ispoziiile inserate (n cea dea doua parte a 8ratatului ! sub titlul H!etăenia

niunii ser&esc ca -id studiului statutului cetăeanului european.

8etul art. /.2 Fnoul art. 1,.2 proclamă (n mod loic că cetăenii niunii nu au

numai drepturi* dar sunt supu5i (n aceea5i măsură 5i unor obliaii* el se limitează (n ceea ce

pri&e5te obliaiile să trimită .*la (ndatoririle pre&ăzute de prezentul tratat* 'ără să le precizeze

coninutul.

)% %poi* cu pri&ire la drepturi* tratatul rea'irmă* pe de o parte* dreptul de7a

recunoscut anterior* dreptul de liberă circulaie 5i de 5edere* iar pe de altă parte* consacră noidrepturi* drepturi politice Fdreptul de a alee 5i de a 'i ales la aleerile europene 5i la cele

municipale* protecii Fprotecia diplomatică 5i consulară* dreptul de petiionare* plnerea

adresată mediatorului* dreptul de comunicare cu instituiile.

ste de necontestat că libertatea de circulaie 5i de 5edere constituie unul din

'undamentele !omunităii uropene.


16/104

#% In ceea ce pri&e5te celelalte drepturi* ele se inspiră din 2 concepte> cel al

cetăăniei europene 5i cel al uropei cetăenilor.

$ar* tratatul nu respectă (n (ntreime nici unul dintre cele 2 concepte. !etăenia* (n

sensul tradiional* pri&e5te un statut care este esenialmente politic> accesul la 'uncia publică

prezintă pentru acest moti& unele a'inităi cu drepturi politice cum ar 'i participarea la

aleerile pentru )arlamentul uropean 5i aleerile municipale FSI. )roteciile FS2 pre&ăzute

de tratat in de o uropă a cetăenilor care nu se limitează (nsă la cetăenii statelor membre ale

niunii. %ceste aranii prezintă o puternică complementaritate cu protecia 7urisdicională 5i

accesul la documente pe care* de alt'el* tratatele o consacră.

2.4.1. Dreptul de participare la alegerile publice

%leerile publice permit desemnarea membrilor autorităilor c-emate să reprezinte

cetăenii (n conducerea a'acerilor publice. )articiparea la aceste aleeri este rezer&ată (n cea

mai mare măsură cetăenilor proprii* con'orm dreptului naional. $esc-iderea pentru cetăenii

altor state membre constituie* deci* un prores semni'icati& către realizarea uniunii politice*

'ie că este &orba de aleerile pentru )arlamentul uropean* 'ie că este &orba de aleerile

municipale* 'apt ce depă5e5te cu mult măsurile simbolice ca drapelul niunii* imnul sau

pa5aportul comunitar.

)articiparea la aleerile pentru )arlamentul uropean este de natură să amelioreze

calitatea reprezentării cetăenilor europeni de către instituiile !omunităii* deci contribuie la

reducerea Hde'icitului democratic de care su'eră acestea. 8rebuie subliniat 'aptul că aportul

tratatului de la @aastric-t nu reprezintă dect (ncoronarea unei (ndeluni e&oluii.

a. Evoluţia anterioara Tratatului de la Maastricht asupra Uniunii Europene

%tributul ma7or al cetăeniei europene sa realizat e'ecti& prin intrarea (n &ioare a

deciziei !onsiliului din 20 septembrie 19,6 pri&ind aleerea reprezentanilor %dunării prin

&ot uni&ersal direct. =aptul că din 19,9* membrii )arlamentului uropean sunt* la 'iecare #ani* ale5i direct de cetăeni* a 5tirbit principiul tradiional al societăii internaionale* con'orm

căruia instituiile asiură doar o reprezentare indirectă a cetăenilor* deci nu sunt responsabile

politic cu pri&ire la politicaeuropeană (n 'aa acestora.

%leerea )arlamentului uropean merită* deci* să 'ie cali'icată ca un prores din

punct de &edere democratic* c-iar dacă slăbiciunea pe punctul de a 'i surmontată puterilor

%dunării 5i numeroasele imper'eciuni ale sistemului reprezentati& 'ac ca interarea

cetăenilor (n procesul de in&estire a puterii comunitare să 'ie (ncă insu'icientă. 8ratatulniunii uropene aduce tocmai o ameliorare care &a 'i analizată separat de&reme ce analiza

16


17/104

mecanismelor de aleere a )arlamentului uropean re&ine de obicei lucrărilor consacrate

instituiilor niunii.

)nă la 8ratatul asupra niunii uropene cetăenii comunitari care (5i a&eau

re5edina (n a'ara ării lor de oriine nu a&eau posibilitatea practică de a lua parte la aleerea

parlamentarilor europeni. Intrade&ăr* cu ecepia Irlandei* 4landei 5i Celiei F(n anumite

condiii* @area Critanie (n ceea cei pri&e5te pe cetăenii irlandezi* statele nu permiteau &otul

cetăenilor altor state membre. $e asemenea* dreptul de a 'i ales era rezer&at propriilor

cetăeni* cu ecepia Italiei. In aceste condiii* rămnea doar posibilitatea incomodă a &otului

prin procură sau prin corespondenă.

b. Tratatul de la Maastricht şi Directiva din 6 decebrie !""#

$reptul de a alee 5i de a 'i ales sunt acordate prin 8ratatul de la @aastric-t.

8ratatul !* (n art. /C Fnoul art. 19.2 pre&ede că> Hor#$ #$t,!$an a+ Un&n r$6d$nt ntr@

&n *tat 8$8)r& ş #ar$ n& $*t$ #$t,!$an a+ a#$*t&a ar$ dr$5t&+ d$ a a+$7$ ş d$ a " a+$* +a

a+$7$r+$ 5$ntr& Par+a8$nt&+ E&ro5$an n *tat&+ 8$8)r& n #ar#@ş ar$ r$ş$dn!a> n

a#$+$aş #ond! #a ş #$t,!$n a#$+& *tat. $irecti&a 93P109 din 6 decembrie 199330*

adoptată de !onsiliu (n unanimitate a5a cum pre&edea 8ratatul* a de'init modul de eercitare a

acestor drepturi.

)rincipiul este că orice cetăean al niunii dispune de dreptul de a alee 5i de a 'i

ales (n statul (n care (5i are re5edina (n acelea5i condiii ca 5i cetăenii acelui stat. l poate*

deci* eercita acest drept dacă (ndepline5te Hcondiiile impuse de leislaia statului membru de

re5edină pentru eercitarea dreptului de a alee 5i de a 'i ales pentru proprii cetăeni* (n

special condiia de re5edină Fart. 6. In consecină* cetăeanul comunitar dispune de aleerea

statului de oriine sau de re5edină (n care &otează sau candidează. $ar* nu poate să

eercite acest drept dect (ntrun sinur stat Fart. "> pentru a e&ita &otul sau candidaturile

multiple sunt pre&ăzute măsuri de siurană* cum ar 'i cooperarea (ntre statele membre.

$ecăderea din dreptul de a alee (n statul de oriine poate 'i luata (n considerare 5i de cătrestatul de re5edină (mpotri&a cetăeanului comunitar* (n timp ce decăderea din dreptul de a 'i

ales (n statul de oriine atrae interdicia de a 'i ales 5i (n statul de re5edină Fart* 6. Scopul

acestor dispoziii este de a (mpiedica cetăeanul european să5i recapete drepturile ci&ile prin

deplasarea dintrun stat (n altul.

erciiul dreptului de &ot este posibil prin (nscrierea cetăeanului comunitar pe

lista electorală a statului de re5edină care e (nsoită de renunarea la &ot (n orice alt stat. Votul

de&ine c-iar obliatoriu dacă leislaia (n &ioare (n acel stat de re5edină este (n acest sens.30 D4!


18/104

)osibilitatea unui reim deroator a 'ost pre&ăzută (n cazul (n care* (ntrun stat

membru* Hprocentul cetăenilor niunii care (5i au aici re5edina acolo 'ără a a&ea cetăenia

respecti&ă 5i care au &rsta cerută pentru &ot depă5e5te 20 din totalul cetăenilor niunii cu

&rsta de &ot 5i rezideni acolo. Statul (n cauză*


19/104

%ustria 5i =inlanda nu au transpuso dect parial. Li totu5i $irecti& a conine ample dispoziii

deroatorii.

$upă ce pre&ede căror colecti&ităi le corespund aleerile municipale F(n cazul

=ranei* comunele* $irecti&a 9"P/0 din 19 decembrie 199" reia sc-ema enerală reinută

pentru aleerea )arlamentului uropean. a o'eră cetăenilor europeni posibilitatea de a &ota

(n statul membru de re5edină dacă (5i mani'estă &oina (n acest sens Fart. ,* precum 5i

posibilitatea de a candida Fart. 9 (n acelea5i condiii ca 5i naionalii* inclusi& (n ceea ce

pri&e5te durata de re5edină (n colecti&itatea locală. Spre deosebire de pre&ederile pri&ind

aleerile pentru )arlamentul uropean* eercitarea dreptului de &ot (n Statul membru de

re5edină nu antrenează pierderea dreptului de &ot 5i de a 'i ales (n statul membru de oriine

dect dacă acesta din urmă a decis (n acest sens.

$ar numărul ecepiilor 'aă de reula enerala creste treptat* a5a cum lasă să se

(ntre&adă propunerea de directi&ă elaborată (n iunie 19// de către !omisia care 'acilitase

acordul (n timpul neocierii 8ratatului de la @aastric-t. )e de o parte* deroării

Hluembur-eze i sa adăuat o deroare &iznd Celia* care permitea acestui stat să impună

condiii particulare de durată a rezidenei (n anumite comune. )e de altă parte* se adauă o

deroare 'ranceză permanentă (n măsura (n care consacră 2 limite aduse eliibilităii

cetăenilor comunitari (n momentul re&izuirii !onstituiei din 2# iunie 1992 necesară datorită

rati'icării 8 .

-tatele pot s% re+erve propriilor cet%ţeni funcţiile de conduc%tor, de adjunct, de

supleant sau de ebru al )onsiliului director al executivului counal, 'apt ce se 7usti'ică

datorită 'unciilor de autoritate publică pe care tratatul le permite a 'i rezer&ate naionalilor

F8! art. "/ 5i ##* noile art. 39 5i "#. le pot dispune de asemenea ca ale5ii cetăeni ai unui

alt Stat membru Hsă nu poată participa la desemnarea electorilor unei adunări parlamentare

sau la desemnarea membrilor acestei adunări. ste &orba* (n primul rnd* de aleerile pentru

Senat Hmarele consiliu al comunelor 'ranceze* con'orm 'ormulei lui Aambetta. 8ot ast'el*leea oranică din 2# mai 199/ interzice consilierului municipal care nu are cetăenia

'ranceză să 'ie ales primar sau ad7unct sau să eercite c-iar 5i temporar aceste 'uncii* precum

5i să participe la coleiul electoral al senatorilor.

CAPITOLUL III%

PROTECŢIA CONSULARĂ REFLECTATĂ ÎN REGLEMENTĂRI

INTERNAŢIONALE

19


20/104

4%3% A#t't,! #on*&+ar$ 5r'nd r$a+6ar$a ş a*7&rar$a dr$5t&r+or

#$t,!$n+or

=unciile consulare reprezintă totalitatea atribuiilor pe care le au o'iciile consulare

si personalul lor consular? ele constituie coninutul relaiilor consulare substana 5i raiunea

lor de a 'i. %ceastă totalitate de atribuii pe care le au consulii* acti&itatea pe care ei o

des'ă5oară* stă la baza relaiilor consulare> ea eplică apariia instituiei consulare si dă

7usti'icare statutului consular si (ntreii structuri instituionale a consulatelor 32.

%tribuiile consulare sunt stabilite prin acordurile inter&enite (ntre statele (n cauză

orizsau con'erite prin leea statului trimiător* (n măsura (n care statul de re5edină nu se

opune la eercitarea lor. )rin urmare* coninutul 'unciilor consulare este determinat de

următoarele două coordonate>

a prima coordonată 7oacă rolul de premisă 5i o reprezintă sarcinile ce iau 'ost

con'erite o'iciului consular de către statul trimiător mandatul acestuia?

b a doua coordonată* care are un caracter peremptoriu* decisi&* o constituie

admiterea de către statul primitor a 'iecăreia dintre atribuiile o'iciului consular.

Statul primitor sinurul (n măsură să 'acă acte de 7urisdicie pe teritoriul său

poate consimi ca* alături de oranele sale* să eiste 5i să eercite anumite atribuii* 5i alte

orane dect cele ale sale o'iciile consolare străine? el este cel care* (n ultima analiză* admite

eercitarea unor 'uncii consulare 5i stabile5te condiiile 5i limitele eercitării lor. %ceastă

acceptare a eercitării de 'uncii consulare are loc* (n primul rnd* prin con&eniile consulare

ce se (nc-eie (ntre statul trimiător 5i statul de re5edină* (n care sunt enumerate atribuiile

consulilor* ct 5i condiiile de eercitare a acestora. $esiur că* limitele controlului pe care (l

eercită statul de re5edină asupra acti&ităii o'iciului consular &ariază (n raport cu natura

'unciei respecti&e* a5a (nct* (n unele cazuri* admiterea unei 'uncii consulare estecondiionată de leile 5i reulamentele statului de re5edină pentru ca* (n alte cazuri* să 'ie

supusă ordinii 7uridice interne* numai ct pri&e5te condiiile de eercitare sau e'ectele pe care

le poate produce. )rin urmare* 'uncia consulară este rezultatul unui acord dintre state* ea

constituie o epresie concretă a colaborării acestora. Rezultat a două ordini contrare Fdin

cauza caracterului de eclusi&itate pe carel are 'iecare din 7urisdiciile celor două state 5i a

tendinei de a se eclude una pe alta* dar 5i a intereselor pe care ambele state le au totu5i de a

32 ste e&ident că nu (nlrcua acti&itate a o'iciului reprezintă materializarea 'unciilor consulare? eistă 5i alteacti&ităi care nu au necesarmente caracter consular* dar care apar necesare pentru acti&itatea normală in globo a oranului consular.

20


21/104

colabora (n domeniul apărării drepturilor cetăenilor lor* instituia 'unciilor consulare

reprezintă măsura 5i dimensiunile posibilităii colaborării interstatale* dnd &iaă unei

necesităi obiecti&e.

%tribuiile consulare sunt numeroase 5i etrem de &ariate* (ntruct titularul lor*

consulul Fsau mai eact* consulatul reprezintă (n străinătate* pentru statul trimiător 5i

cetăenii săi> notarul* 7urisconsultul* o'ierul de stare ci&ilă* căpitanul de port* oranul de

urmărire penală 5i instana de 7udecată* oranul de meninere a ordinii publice 5i de e&idenă a

populaiei Fcu atribuia de a acorda pa5apoarte 5i di'erite &ize. !onsulul concentrează (n

persoana sa* (ntrun contet special* (n străinătate* toate aptitudinile oranelor a căror

competenă este de a soluiona di'eritele situaii care se pot i&i cu pri&ire la interesele statului

trimiător 5i ale cetăenilor acestuia.

%cti&itatea consulului este etrem de &astă Fmult mai lară 5i &ariată dect a

diplomatului 5i se concretizează (n 'unciile pe care le are33. le constau mai ales* (n a prote7a

(n statul de re5edină interesele statului trimiător 5i ale cetăenilor acestuia? a 'a&oriza

dez&oltarea relaiilor economicocomerciale 5i cultural5tiini'ice? a elibera pa5apoarte 5i

documente de călătorie cetăenilor statului trimiător* a aciona (n calitate de notar 5i o'ier de

stare ci&ilă? a apăra interesele cetăenilor statului trimiător (n succesiunile de pe teritoriul

statului de re5edină3".


22/104

urmare* apartenena prin cetăenie la statul trimiător constituie (n a'ară de cazurile

ecepionale criteriul decisi& pentru stabilirea s'erei competenei personale a consulului 5i

(nsu5i temeiul aciunii consulare.

1. &idena cetăenilor proprii 5i leătura care trebuie să eiste cu ei implică (n

mod necesar determinarea neec-i&ocă a unui element esenial 5i anume* leătura de cetăenie>

de aceea* consulilor le re&in o serie de sarcini* nu numai ct pri&e5te oranizarea 5i

des'ă5urarea de acti&ităi (n rndul colecti&ităii cetăenilor proprii* ci 5i mai ales* (n ceea ce

pri&e5te crearea colecti&ităii ca atare* rezol&nd sau contribuind la soluionarea unor

probleme de cetăenie. )rin aceasta* consulul participă direct la aciunea (nsă5i de creare a

premisei acti&ităilor leate nemi7locit de cetăenii proprii.

2. !ompetena consulului (n eercitarea 'unciilor administrati&e pri&ind

cetăenia* deri&ă din dreptul consular cutumiar? ea (5i ăse5te deplina 7usti'icare (n

considerarea calităii consulului de oran al statului c-emat să &eri'ice la persoanele

bene'iciare ale aciunii sale* (n primul rnd* calitatea de cetăeni ai statului propriu. l este 5i

oranul c-emat să contribuie la e'ectuarea acelor proceduri ; din care* cele mai multe sunt

declan5ate sau (nc-eiate c-iar (n străinătate prin care cetăenia poate 'i acordată unei anumite

persoane*

In !on&enia de la Viena din 1963 nu se menionează epres 'unciile consulare

pri&ind cetăenia. In doctrină la care ne alăturăm 5i noi se susine că respecti&a !on&enie

relementează (n mod implicit materia 5i aceasta* nu numai prin trimiterea lobală la dreptul

consular cutumiar* e'ectuată (n preambul Fa'irmnd că reulile dreptului internaional

cutumiar &or continua să relementeze problemele care nau 'ost pre&ăzute (n mod epres (n

dispoziiile prezentei con&enii* ci mai ales* prin 'ormulele utilizate Fart. # lit. t pentru a

stabili competena consulului (n&estit cu 'uncia de notar 5i de o'ier de stare ci&ilă Fa aciona

(n calitate de notar 5i de o'ier de stare ci&ilă 5i a eercita 'uncii similare* ca 5i unde 'uncii de

ordin administrati& ; subl. ns..!on&enia consulară europeană relementează materia de o manieră eplicită (n

art. 12 W l =uncionarii consulari au dreptul de a primi orice declaraie care ar putea 'i cerută

de către leile 5i reulamentele statului trimiător* mai ales (n ceea ce pri&e5te cetăenia.

In con&eniile consulare bilaterale mai recente este menionată (n mod epres

'uncia consulului pri&ind cetăenia.

3. %tribuiile consulului (n leătură cu cetăenia sunt numeroase 5i &ariate> (ntrun

prim moment* se plasează* ca acti&ităi tipice* &eri'icările pe care consulul trebuie să le 'acă(nainte de (nscrierea unei anumite persoane 'izice (n reistrul consular al cetăenilor săi*

22


23/104

certi'icatele pe care este competent să le elibereze pentru a atesta că o anumită persoană are

cetăenia statului său etc.? un alt rup (l constituie 'unciile re'eritoare la cele trei momente

care pri&esc cetăenia> dobndirea* pierderea sau redobndirea Fprimirea de declaraii pri&ind

dobndirea sau renunarea la cetăenie etc..

nele acte consulare pri&esc cetăenia (n mod nemi7locit Fprimirea de declaraii

re'eritor la dobndirea sau pierderea cetăeniei* altele (n mod implicit Feliberarea sau

re(nnoirea pa5aportului comportă &eri'icarea prealabilă a acestei calităi* după cum* eliberarea

unui act de na5tere al unui copil al cărui tată este cetăean sau a actului de căsătorie*

presupune calitatea de cetăean a persoanelor respecti&e.

4peraiunile consulare pri&ind cetăenia sunt e'ectuate (n con'ormitate cu normele

statului trimiător care relementează cetăenia.

". %tribuii ale consulilor (n materie de cetăenie sunt pre&ăzute (n toate

con&eniile noastre consulare.

Remarcăm (nsă că sa mani'estat o deosebită prudenă ast'el că* (n aproape toate

cazurile* pre&ederile se reduc la 'ormularea unor sarcini care in de oranizarea e&idenei

cetăenilor. 4 ecepie (n această pri&ină o constituie pre&ederile con&eniilor consulare cu

Celia Fart. 19 5i 'osta .R.S.S. Fart. 12 care sunt 5i mai lari> să primească cereri 5i

declaraii (n probleme de cetăenie 5i să (nmneze documente corespunzătoare* (n

con'ormitate cu leile 5i reulamentele statului trimiător.

#. !on'orm pre&ederilor reulamentare* o'iciul consular romn are o serie de

atribuii (n această materie* cum ar 'i> primirea cererilor de dobndire 5i de redobndire a

cetăeniei? primirea cererilor de aprobare a renunării la cetăenie? primirea cererilor de

clari'icare a situaiei cetăeniei? eliberarea do&ezilor de cetăenie 5.a.

@isiunile diplomatice 5i o'iciile consulare primesc 5i (naintează (n ară spre

rezol&are la oranele competente cererile de repatriere 5i cele pri&ind cetăenia. Le'ul de

misiune diplomatică sau de o'iciu consular eliberează persoanei căreia i sa acordat cetăeniaromnă un certi'icat constatator 5i do&ezi de cetăenie? sunt autorizai să primească 5i să

autenti'ice declaraii de 'a cetăenii romni care 5iau pierdut cetăenia romnă din di'erite

moti&e pentru redobndirea cetăeniei romne Fart. 21* 23* 5i 3, din


24/104

străinătate* precum 5i a oricăror altor cetăeni care se a'lă ocazional (n cadrul circumscripiei

consulare? alt'el* consulul nu ar a&ea posibilitatea stabilirii unor leături permanente 5i

sistematice cu cetăenii statului său* iar aportul luiBnu sar putea mani'esta dect sporadic 5i la

(ntmplare.

Inreistrarea consulară36 constă (n operaiunea pe care o 'ace o'iciul consular de

a (ntocmi o e&identă care să cuprindă numele 5i prenumele concetăenilor lui* (mpreună cu

celelalte date necesare indi&idualizării lor 5i (n special* locul unde pot 'i ăsii 5i căile de

stabilire 5i meninere a contactului. )entru a crea premisa realizării acestei aciuni de

(ntocmire a e&idenei* se pre&ede obliaia corelati&ă pentru cetăeni de a se (nmatricula la

o'iciul consular? (n practica unor state* (nmatricularea apare ca o obliaie Fsancionată sau

nu? (n practica altora* (nmatricularea are un caracter 'acultati&3,.

Strns leată de inerea e&idenei cetăenilor* este 5i eliberarea unor acte de

identitate pentru ace5tia.

2. %ceastă sarcină consulară este intim leată de apariia instituiei consulare*

reprezentnd o 'uncie consulară cu caracter consuetudinar? ea este* prin urmare* recunoscută

(n mod unanim de practica enerală a dreptului internaional 5i 'iecare stat este liber* din

punctul de &edere al dreptului internaional* să procedeze la (nreistrarea consulară (n mod

ratuit sau cu plata unei tae. !t pri&e5te e'ectele ei* (nreistrarea rămne un act intern al

statului trimiător ast'el că statul de re5edină* dacă nu se poate opune la (nreistrare* (n acela5i

timp* nici nu este inut a considera ca rele&ante asemenea operaiuni.

!um era 5i 'iresc* (nreistrarea o ăsim consacrată 5i (n !on&enia de la Viena din

1963 pri&ind codi'icarea dreptului consular* unde* (n art. # lit. '* se pre&ede că una din

atribuiile consulare constă (n a eercita unele 'uncii de ordin administrati&. %ceste 'uncii

'iurau 5i (n proiectul de con&enie* iar (n interpretarea care se dădea tetului se considerau a

'i susceptibile de a cuprinde* printre altele* 5i inerea unor e&idene a cetăenilor statului

trimiător care locuiesc (n circumscripia consulară. In !on&enia consulară europeană Fart. ,W a 5i c* se pre&ede că 'uncionarii consulari au dreptul de a (nmatricula cetăenii statului

trimiător 5i de a elibera 5i re(nnoi documente de identitate Fnoiune ce urmează a se de'ini

de către 'iecare stat prin leislaia sa.

In leislaia internă 5i reulamentele consulare ale di'eritelor state 'iurează* de

asemenea* 5i aceste acti&ităi printre 'unciile consulului.

36 In leatură cu scopurile (nreistrării consulare* &. %. @aresca* op.cit.* pa. "19"203, In practica beliană* (nreistrarea este 'acultati&ă FA.$iEmans* op.cit.* p. 119* iar in cea 'ranceză sa renunatla caracterul obliatoriu* neeist(nd &reo sanciune F%. Verdier* op.cit.* p.230

2"


25/104

3. In con&eniile noastre bilaterale* problema 5ia ăsit consacrare printro

menionare epresă? din

acest punct de &edere* practica noastră bilaterală este superioară celeia de la Viena.

)rin urmare* (n con&eniile (nc-eiate de Romnia se (nscrie atribuia consulilor de

a (ntocmi 5i ine e&idena cetăenilor statului lor* indi'erent dacă locuiesc permanent sau

temporar (n cadrul circumscripiei consulare? totodată* se 'ace delimitarea netă (ntre

(nreistrarea 5i e&idena consulară* care este acti&itatea statului trimiător 5i (ntreistrarea

populaiei pe care o 'ace orice stat de re5edină 5i care '6$a6, deci 5i pe cetăenii statului

trimiător.

3.1.3. Acordarea asistenţei si a protecţiei consulare

l. )rintre 'unciile etrem de numeroase 5i &ariate pe care consulul este c-emat a le

(ndeplini (n mod direct (n interesul conaionalilor săi 5i care* de 'apt* eprimă trăsătura

esenială a instituiei consulare* miezul acesteia se include ş a**t$n!a ş 5rot$#!a

#on*&+ar, Fcea mai reprezentati&ă 'uncie (n opinia unor autori de drept3/.

)rotecia consulară constă (n aciunea pe care consulul este (ndreptăit să o

des'ă5oare pe lnă autorităile locale ale statului de re5edină (n 'a&oarea cetăenilor statului

trimiător care locuiesc sau se ăsesc ocazional (n circumscripia sa consulară* atunci cnd

autorităile respecti&e leau aplicat un tratament necon'orm cu cel datorat. @ăsura

con'ormităii cu tratamentul 7uridice5te stabilit se determină prin raportarea la un

comportament al autorităilor care inoră tratamentul la care acei cetăenii au dreptul potri&it

cu leislaia statului de re5edină* precum 5i cu normele dreptului internaional con&enional 5i

cutumiar? deci* protecia consulară este consecina unui comportament al autorităilor locale*

rezultat din &iolarea normelor ce relementează condiia 7uridică a persoanei bene'iciare a

proteciei.

!aracteristica de bază a instituiei proteciei consulare constă (n 'aptul că'uncionarul consular acionează* nu (n &irtutea unui mandat eistent sau presupus* ci (n baza

raportului de cetăenie eistent* predominnd calitatea de oran al statului care &alori'ică un

drept propriu 5i un interes special rezultnd din 'acultatea con'erită de către dreptul

internaional de a5i prote7a cetăeanul său.

!on&eniile consulare* (n mod reulat* (nreistrează protecia cetăenilor ca una

dintre primele obliaii ale 'uncionarilor consulari.

3/ &.


26/104

2. Prot$#!a #on*&+ar, 39 reprezintă 'uncia consulară care a eistat (ncă (n cel

mai &ec-i drept internaional cutumiar* 'iind indestructibil leată* de la oriinile sale* ct 5i (n

dez&oltarea ulterioară* de dorina imperioasă a statului de a5i asiura protecie pentru

cetăenii săi a'lai (n străinătate.

Instituia proteciei consulare este consacrată (n !on&enia de codi'icare a

dreptului consular F'unciile consulare constau (n> a a prote7a (n statul de re5edină interesele

statului trimiător 5i ale cetăenilor săi* persoane 'izice 5i 7uridice* (n limitele admise de

dreptul internaional* art. # (n !on&enia consulară europeană* se stipulează de principiu că

=uncionarii consulari au dreptul de a prote7a pe cetăenii statului trimiător 5i de a le apăra

drepturile 5i interesele lor Fat. 2 W l 5i că* (n acest scop* pot să se in'ormeze despre orice

incident care a'ectează interesele acestor cetăeni 5i săi asiste (n raporturile lor cu autorităile

administrati&e competente din circumscripia lor Fart. ".

Instituia proteciei consulare este consacrată 5i (n alte con&enii consulare

multilaterale* 'iind (nscrisă (n marea ma7oritate a con&eniilor consulare bilaterale 5i

recunoscută (n dreptul internaional cutumiar 5i practica consulară actuală.


27/104

)rin epresia de a**t$n!, #on*&+ar,* se (nelee acel comple de sarcini pe care

consulul este c-emat să le (ndeplinească (n 'a&oarea conaionalilor săi (n scopul de a le 'acilita

'iecare moment al 5ederii pe teritoriul statului de re5edină"0? acti&itatea de asistenă are un

coninut &ast 5i reu de cuprins (n totalitatea sa.

!a atare* aciunea de asistenă are* de reulă* un caracter intern 5i nu duce la

stabilirea unui raport (ntre 'uncionarul consular 5i statul de re5edină* ci numai la un raport

(ntre 'uncionarul consular 5i conaionalul său care este a7utat (n des'ă5urarea acti&ităii sale

(ntrun mod care nu di'eră substanial de cel care ar putea 'i 'olosit de o persoană particulară

oarecare? (n cazul (n care totu5i 'uncionarul consular prezintă anumite aspiraii 5i ne&oi ale

conaionalilor* inter&enia lui* care prezintă* desiur* o anumită importană* (ntărind reutatea

poziiei acestora* are o &aloare de recomandare* care nu sc-imbă natura actului de asistenă*

iar raportul 'ormal continuă să 'ie des'ă5urat de către cetăeanul interesat.

Instituia asistenei consulare este o creaia a dreptului internaional cutumiar 5i

con'irmată (n dreptul con&enional (n con&enii multilaterale F!on&enia de la Viena din

1963 5i (n toate con&eniile consulare bilaterale.

#. %sistena consulară se realizează sub două "or8$. )rima mani'estare constă (n

contactele multiple ce se stabilesc (ntre consuli 5i conaionali? aceasta este 'acultatea pe care o

are consulul de a contacta pe cetăenii statului trimiător* de ai &izita 5i de ai primi (n &izită

la consulat sau de a comunica cu ei.

%ceastă 'uncie se realizează prin raportul direct 5i eclusi& dintre consul 5i

cetăeanul statului care a numit consulul* de obicei la sediul o'iciului consular. !etăeanul (n

cauză poate mere liber 5i epune problemele sale la o'iciul consular unde este primit de

consul. !onsulul trebuie săl asculte cu răbdare 5i amablitate.


28/104

a7utoare (n bani* spitalizare sau internarea (ntrun azil* distribuirea de alimente sau oranizarea

de cantine* repatrierea lor.

!ea dea doua mani'estare constă (n aciunile pe care consulul le des'ă5oară pe

lnă autorităile locale 5i (n cooperarea ce trebuie să eiste (ntre el 5i autorităile statului de

re5edină? această 'ormă de acti&itate este esenială pentru (ndeplinirea asistenei cetăenilor

statului trimiător* pentru că ea presupune concursul oranelor statului de re5edină.

)entru acordarea asistenei* consulul se poate adresa oranelor locale din

circumscripia consulară Foranele politicoadministrati&e* orane ale poliiei* orane ale

administraiei 'inanciare* orane 7urisdicionale* autorităile de conducere teritorială* ca>

primarii ora5elor* pre5edintele 5i oranele administraiei reionale* iar (n (mpre7urări

deosebite* c-iar autorităilor centrale ale statului de re5edină* altele dect ministerul a'acerilor

eterne.

!onsulul poate cere 5i obine de la autorităile competente in'ormaii asupra unor

situaii (n care sunt lezate sau implicate* (n orice mod* interese ale conaionalilor F(n leătură

cu eecutarea unor contracte de muncă* aciuni care tulbură &iaa normală a unui conaional

etc.? ei poate asista pe lnă autorităi pe cetăenii statului trimiător (n raporturile pe care ei

le au cu acestea Fprin corespondenă sau participarea personală a consulului alături de

cetăeanul care mere (ntro audienă* de eemplu* ce i sa acordat de autorităile locale* ori

săi asiste pe lnă oranele 7urisdicionale Fcomunicări scrise pe care consulul le 'ace direct

cu autoritatea 7urisdicională* desemnarea unui a&ocat de (ncredere pentru apărarea

concetăeanului* parte (ntrun proces* propunerea de a (ndeplini sau (ndeplinirea rolului de

interpretare* reprezentarea leală a cetăenilor abseni sau care din orice alt moti& se a'lă (n

imposibilitatea de a5i apăra personal interesele.

%sistena consulară se &ăde5te etrem de importantă* mai ales (n cazul persoanelor

supuse unor măsuri pri&ati&e de libertate. Norma cutumiară care sa 'ormat tinde să

stabilească o (ndatorire automată de in'ormare a consulului de către autorităile locale* (n celmai scurt timp* despre luarea unei asemenea măsuri 5i un drept al consulului de a comunica cu

conaionalul său care este deinut sau arestat pre&enti& ori arestat pentru eecutarea unei

pedepse pri&ate de libertate.

6. In !on&enia de la Viena din 1963 pri&ind codi'icarea dreptului consular* nu

numai că a 'ost menionată 'uncia consulară enerală a asistenei* dar ea a constituit obiectul

unei dispoziii speciale* distincte de cele pri&ind protecia consulară sau alte 'uncii cu

caracter administrati&. In acest sens* (n art% 1 se pre&ede>

2/


29/104

e* a acorda ajutor şi asistenţ% cet%ţenilor persoane fi+ice şi juridice ai statului

triiţ%tor/

g* a ap%ra interesele cet%ţenilor statului triiţ%tor, persoane fi+ice sau juridice, 0n

succesiunile de pe teritoriul statului de reşedinţ%.../

h* a ap%ra, 0n liitele fixate de legile şi regulaentele statului de reşedinţ%,

interesele inorilor şi incapabililor, cet%ţeni ai statului triiţ%tor, ai ales atunci c1nd este

cerut% instituirea unei tutele sau curatele cu privire la ei/

i* a acorda asistenţ% navelor şi aeronavelor.... precu şi echipajelor lor...2.

,. Li (n con&eniile noastre bilaterale* problema asistenei 5i proteciei consulare

att (n eneral* ca reulă* ct 5i ca aplicaiune (n cazuri speciale Fincapacitate* caz de arestare

etc. a 'ost rezol&ată (n sens a'irmati&* dar modul de eprimare 5i (nsă5i concepia ca atare nu

sunt unitare 5i lasă* (n unele cazuri* de dorit ca 'ormulare.

4 relementare superioară ăsim (nsă (n con&eniile consulare (nc-eiate dupănanul

1963 sub in'luenta practicii internaionale. &oluia ulterioară 'a&orabilă este marcată nu

numai de (nscrierea principiului (n toate con&eniile unde se menionează că reprezintă unul

din scopurile acti&ităii consulare* dar de asemenea* de etinderea ipotezelor (n care rolul

consulului trebuie să se mani'este* ct 5i a (ntinderii atribuiilor ce iau 'ost con'erite acestuia

din punct de &edere substanial.

4 'ormulare bine pusă la punct o ăsim (n !on&enia consulară cu Celia* unde* pe

lnă prezentarea apărării drepturilor 5i intereselor cetăenilor* ca unul dintre scopurile

'unciilor consulare* eistă 5i un tet special care consacră dreptul consulilor de a acorda

protecie 5i asistenă. In acest sens* art% 3- pre&ede>

2!. 3uncţionarii consulari au dreptul s% acorde cet%ţenilor statului triiţ%tor

asistenţa şi protecţia consular% necesar%/ ei pot s% counice cu cet%ţenii statului triiţ%tor,

s%4i vi+ite+e, s%4i 0ndrue+e şi, atunci c1nd este necesar, s% le acorde sprijin 0n ap%rarea

drepturilor recunoscute acestora de legile statului de reşedinţ% sau decurg1nd din acordurile

0n vigoare 0ntre 0naltele p%rţi contractante.

5. )et%ţenii statului triiţ%tor au dreptul s% counice cu funcţionarii consulari

şi s%4i vi+ite+e cu luarea 0n considerare, atunci c1nd este ca+ul, a dispo+iţiilor punctelor 5 şi #

din articolul !.

#. -ub re+erva prevederilor legislaţiei 0n vigoare 0n statul de reşedinţ%,

funcţionarii consulari sunt autori+aţi s% acorde asistenţ% consular% şi s% ia %suri 0n

scopul de a asigura repre+entarea corespun+%toare a cet%ţenilor statului triiţ%tor 0n faţa

instanţelor sau a altor autorit%ţi ale statului de reşedinţ% pentru a cere adoptarea de %suri

29


30/104

0n vederea ap%r%rii drepturilor şi intereselor acestor cet%ţeni, c1nd, din cau+a absenţei lor

sau pentru orice alt% cau+%, ei nu 4şi pot ap%ra drepturile şi interesele lor2.

)entru asistena 5i protecia unor cateorii de persoane care se a'lă (n situaii

speciale* eistă temeiuri eprese (n art. 13 Fpentru incapabili 5i alte persoane care se a'lă (ntro

situaie similară 5i art. 1" Fobliaia autorităilor competente ale statului de re5edină de a

(ncuno5tina 'ără (ntrziere 5i (n orice caz* (n termen de cinci zile o'iciul consular (n cazul (n

care un cetăean al statului trimiător ar 'i 'ost arestat sau supus oricărei 'orme de limitare a

libertăii personale* (n art. 21 Fdespre 'unciile pri&ind succesiunile* (n art. 2223 Fre'eritoare

la 'unciile pri&ind na&iaia maritimă 5i a&iaia ci&ilă 5.a.

/. ercitarea 'acultăii de a 'ace un demers consular (n &ederea materializării

'unciei de protecie"1 poate a&ea loc* numai dacă anumite condiii sunt (ndeplinite* căci un

demers 'ăcut (n numele unui stat reprezintă de7a punerea 'aă (n 'aă a doua state* adică

crearea de raporturi interstatale* a unui di'erend.

ste deci normal ca asemenea aciuni să se 'acă (ntrun anumit cadru* pe baza unor

reuli 5i nu la (ntmplare.

!erina 'undamentală a unui demers consular este aceea ca statul trimiător să5i

leitimeze calitatea de a 'ace* prin intermediul consulului său* asemenea demersuri* adică

trebuie să demonstreze că persoana 'izică are cetăenia* iar persoana 7uridică are naionalitatea

sa.


31/104

dauneinterese contra lui personal sau a statului pe care1 reprezintă a'ară dacă o asemenea

răspundere nu este impusă unuia sau altuia sau ambilor (mpreună prin leea acestui stat.

In al treilea rnd* la baza demersului trebuie să stea un pre7udiciu care să 'ie

rezultatul &iolării unor norme ale dreptului internaional sau ana7amentelor interstatale

&alabile ori să 'ie consecina nerespectării de către oranele statului de re5edină a leilor 5i

reulamentelor (n &ioare pe teritoriul acestuia.

In al patrulea rnd* inter&enia trebuie 'ăcută la oranele la care consulul are acces

potri&it reulilor stabilite 5i (n condiiile leale eistente (n statul de re5edină.

In s'r5it* (n abordarea (ntreii c-estiuni trebuie să se pornească de la respectarea

principiilor 'undamentale care u&ernează relaiile dintre state 5i de la respectarea

ana7amentelor internaionale &alabil asumate? demersul nu trebuie să 'ie nici un mi7loc de

presiune asupra statului de re5edină 5i nici un pretet pentru a 'ace inerine (n treburile

interne ale acestuia. !onsulul trebuie să 'ie preocupat tot timpul ca aciunea lui să aibă loc de

pe poziia constructi&ă a colaborării care trebuie să se realizeze (n relaiile dintre el 5i

autorităile statului de re5edină.

3.1.4. Activităţi privind reprezentarea consulară a cetaţenilor

1. !onsulul este (mputernicit* prin con&eniile internaionale ct 5i prin

relementările naionale* să 'acă acte de reprezentare (n numele cetăenilor statului trimiător?

este &orba de o reprezentare di'erită de cea cunoscută (n dreptul comun. Reprezentarea

#on*&+ar, n& ar$ nat&ra &n& 8andat* c-iar dacă produce unele e'ecte care sunt proprii

acestei instituii? natura raportului* care se stabile5te (ntre un oran de stat 5i cetăeanul (n

'a&oarea căruia se 'ace prestaia* este de drept public.

)rincipiul reprezentării consulare era recunoscut (ncă (n practica internaională

Finstituit de leislaia internă 5i con'irmat de 7urisprudena statelor anterioară !on&eniei de

codi'icare a dreptului consular.2. In practica unor state (nsă* noiunii de reprezentare consulară i sa dat un

(neles restricti& sau sa considerat că reprezentarea ex officio nu ar 'i posibilă (n lipsa unor

norme con&enionale speciale (n &ioare (ntre statul trimiător 5i statul de re5edină ori a unei

norme interne care să permită acest lucru sau* (n s'r5it* a 'ost pur 5i simplu neată.

%ceastă inter&enie apare necesară (n special* atunci cnd naionalii săi sunt

abseni* necunoscui sau incapabili 5i cnd deci* trebuie săi apere (mpotri&a măsurilor

&eatorii 5i arbitrarii sau contra unei deneări de dreptate* să le susină re&endicările lor leitime (n 'aa autorităilor locale.

31


32/104

!onsulul care 'ace acte de reprezentare* acionează (n calitatea sa o'icială* ca aent

al u&ernului său* 5i nu ca aent sau reprezentant personal al părilor interesate a'ară dacă a

primit un mandat special (n acest sens? dar* (n acest caz* nu se mai poate pre&ala de calitatea

o'icială.

In cazul reprezentării consulare* 'uncionarul consular acionează 'ără procură

specială Fex officio* iar actele e'ectuate de el au un caracter pro&izoriu* interimar* subsidiar 5i

conser&atoriu* pentru că inter&enia lui nu tinde la rezol&area de'initi&ă 5i de principiu a

cauzei* ci la crearea acelor condiii necesare pentru păstrarea proprietăii 5i asiurarea pentru

naionalii săi a mi7loacelor de a5i a'irma 5i apăra drepturile care le sunt puse (n discuie? el nu

se substituie (ntrutotul cetăeanului interesat* iar aciunea leitimată numai de imposibilitatea

cetăeanului de a5i apăra drepturile trebuie să 'ie circumscrisă luării acelor măsuri care sunt

strict neceare. ste discutabil dreptul de a primi posesiunea materială a unor bunuri 5i a

obiectelor litiioase a naionalilor săi. In practica unor state* se contestă dreptul 'uncionarului

consular ca ex officio 5i 'ără autorizaie specială (n acest scop* să introducă el (nsu5i o

procedură 7udiciară (n numele naionalului.

Se consideră că* (n orice caz* 'uncionarul consular trebuie să 'ie (mputernicit a

ridica anumite probleme (n 'aa tribunalului sau a 'ace suestii menite să apere drepturile 5i

interesele cetăenilor săi 5i a cere numirea unui a&ocat pentru a le prezenta instanelor.

$ar* c-iar 5i (n cazul unor 'ormulări enerale eistente (n con&eniile consulare*

această prezentare ex officio nu trebuie interpretată (n sensul lar care iar permite să5i asume

reprezentarea 7uridică a naionalilor săi* ci numai (n sensul căi dă drepul de a transmite

tribunalelor suestii* note* memorii 5i alte in'ormaii care pot conduce la stabilirea ade&ărului

5i la apărarea drepturilor 5i intereselor. %ceastă reprezentare trebuie să 'ie (ntotdeauna

impersonală 5i o'icială* deoarece 'uncionarul consular nu trebuie să se trans'orme niciodată

(n aent sau mandatar al naionalilor săi.

3. In !on&enia de codi'icare a dreptului consular Fart.# lit. i* reprezentareaconsulară a căpătat o relementare e-austi&ă* (n sensul că au 'ost determinate ipotezele

acestei reprezentări ex officio Fatunci cnd* datorită absenei lor sau din orice altă cauză* ei

nu5i pot apară (n timp util drepturile 5i interesele* sau determinat limitele mandatului

'uncionarului consular F... a reprezenta pe cetăenii statului trimiător sau a lua măsuri (n

scopul de a asiura reprezentarea lor adec&ată (n 'aa tribunalelor sau altor autorităi ale

statului de re5edină... pentru a cere adoptarea de măsuri pro&izorii (n &ederea apărării

drepturilor 5i intreselor acestor cetăeni 5i se precizează că att reprezentarea* ct 5i luareamăsurilor (n scopul de a asiura reprezentarea au loc sub rezer&a practicitor 5i procedurilor (n

32


33/104

&ioare (n statul de re5edină iar* cererea adoptării de măsuri se &a 'ace BIn con'ormitate cu

leile 5i reulamentele statului de re5edină.

In !on&enia consulară europeană* problema reprezentării consulare Fdreptul de a

5i asuma sarcina de a apăra personal interesele cetăenilor săi a 'ost relementată di'ereniat?

ast'el* (ntrun tet Fart. " W d* este &izată 7urisdicia raioasă* precum 5i orice procedură

necontradictorie ce se aplică* de asemenea* aciunilor (n 'aa tribunalelor administrati&e 5i de

muncă Fde ai a7uta* atunci cnd leile 5i reulamentele statului de re5edină nu se opun* (n

aciunile (n 'aa autorităilor 7udiciare* iar (n altul Fart. " W e* se indieă puterea pe care o are

'uncionarul consular de a propune un om de lee pentru a1 asista pe cetăean* att (n 'aa

autorităilor administrati&e* ct 5i a celor 7udiciare Fde a le asiura* dacă este cazul* asistena

unui om de drept.

". !on&eniile noastre consulare cuprind toate* 'ără ecepie* pre&ederi cu pri&ire

ia reprezentarea consulară. !a tr,*,t&r 7$n$ra+$ ale acestor relementări* notăm>

(n nici una din con&enii* nu se stipulează că 'uncionarul consular poate

reprezenta el (nsu5i* ci se pre&ede că ia măsuri (n scopul de a asiura reprezentarea

corespunzătoare a cetăenilor?

reprezentarea inter&ine numai (n caz de necesitate Fabsenă sau alte cauze

obiecti&e carel pun pe cetăean (n imposibilitatea de a5i apăra sinur drepturile?

reprezentarea are un caracter ex officio* dar subsidiar* pentru că (ncetează de

(ndată ce persoana respecti&ă (5i nume5te un reprezentant sau se ocupă personal de apărarea

intereselor sale?

(n unele con&enii* reprezentarea consulară se limitează numai la măsurile

conser&atorii?

(n toate cazurile* trebuie obser&ate pre&ederile leale ale statului de re5edină.

3.1.5. rotecţia consulară a !inorilor" precu! şi alte persoane lipsite de

capacitate

1. Sarcina 'uncionarului consular de a acorda protecie 5i asistenă consulară

cetăenilor statului trimiător capătă o importană specială* (n (mpre7urarea (n care ace5tia se

a'lă (ntro situaie di'icila* iar inter&enia consulului are* adeseori* un caracter strict necesar 5i

salutar? este &orba de persoanele care se a'lă (n stare pri&ati&ă de libertate* precum 5i de

minori sau de alte persoane lipsite de capacitate.

@inorii 5i alte persoane lipsite de capacitate au ne&oie de o acţiune propt%,calificat% şi de solicitudine pentru asigurarea supravegherii şi ajutorului pe care o ipune

33


34/104

situaţia 0n care ei se afl%. $e aceea* (n practica statelor Fcons'inită (n acorduri* ca 5i (n leile

5i reulamentele interne* se acordă 'uncionarului consular atribuii (n leătură cu t&t$+a 5i

#&rat$+a. )otri&it unor relementări* 'uncionarul consular poate institui* cu respectarea leii

statului trimiător* tutela sau curatela 'aă de cetăenii lor incapabili? potri&it altora*

'uncionarul consular are 'acultatea de a oraniza* (n con'ormitate cu leile statului

trimiător* tutela 5i curatela pentru incapabili? potri&it altora* 'uncionarul poate numai să ceară

autorităilor statului de re5edină luarea măsurilor respecti&e? a5adar* practica este &ariabilă.

!on&enia de la Gaa din 1902 pre&ede posibilitatea ca aentul diplomatic sau

consular să se (nri7ească de instituirea tutelei minorului (n con'ormitate cu leea statului

trimiător dacă statul de re5edină nu se opune> !on&enia de la Gaa din 1961* re'eritoare la

competena autorităilor 5i leea aplicabilă (n materie de protecie a minorilor* stipulează

acelea5i pre&ederi> consulii pot lua măsuri tinznd să prote7eze persoana 5i bunurile minorului*

ori de cte ori consideră necesar* in'ormnd (n prealabil autorităile statului de re5edină?

totu5i* oranele competente ale statului de re5edină pot lua măsuri de protecie (n cazul (n

care consulul nu a luat măsurile respecti&e* la cererea statului trimiător sau (n caz de pericol

iminent pentru persoana sau bunurile minorului. $eci* de reulă* competena (n materie

aparine 'uncionarului consular.

2. In !on&enia de codi'icare din 1963 se pre&ede* printre 'unciile consulare 5i

aceeea de a apăra* (n limitele 'iate de leile 5i reulamentele statului de re5edină* interesele

minorilor 5i incapabililor* cetăeni ai statului trimiător* mai ales atunci cnd este cerută

instituirea unei tutele sau curatele 'aă de el Fart. # lit -* iar pentru a asiura cooperarea

necesară (ntre consul 5i autorităile locale* se adauă că autorităile statului de re5edină sunt

obliate să noti'ice 'ără (ntrziere postului consular competent toate cazurile (n care numirea

unui tutore sau curator apare a 'i (n interesul unui cetăean minor sau incapabil al statului

trimiător. 8otu5i* acordarea acestei in'ormaii nu trebuie să pre7udicieze aplicarea leilor 5i

reulemantelor statului de re5edină (n ce pri&e5te numirea acestui tutore sau curator Fart. 3,lit. b.

In !on&enia europeană pri&itoare la 'unciile consulare Fart. 1"* se pre&ede> 1.

$acă lei 5i reulamente ale statului de re5edină nu se opun 5i 'ără a pune (n discuie nici un

'el de măsura pe care autorităile competente ale acestui stat ar putea so ia (n acest scop*

'uncionarii consulari au dreptul de a sal&arda interesele minorilor 5i ale altor incapabili

resortisani ai statului trimită tor 5i mai ales să oranizeze tutela 5i curatela lor.

3. $ar* c-iar 5i (n lipsa unei relementări internaionale* se recunoa5te ca r$7&+,7$n$ra+, că statele pot (nsărcina pe consulii lor (n străinătate cu oranizarea instituirii tutelei

3"


35/104

5i curatelei 5i a urmăririi modului (n care acestea se eercită? este e&ident că această &ocaie

enerală se &a materializa 5i &a căpăta conturul pe care statul de re5edină este dispusă să1

areeze. 4'iciile consulare &or aciona de principiu pentru instituirea tutelei ori de cte

ori autorităile statului de re5edină se declară

". )ractica noastră con&enională F(n special* cea anterioară codi'icării nu este

prea unitară (n această pri&ină.

In con&eniile (nc-eiate după codi'icare* problema a 'ost relementată. In

!on&enia consulară cu =rana Fart. 1.1* de eemplu* se pre&edea că> =uncionarii consulari

au dreptul ca* (n limitele admise de leile statului de re5edină* să ia măsuri pentru instituirea

tutelei sau curatelei* (n &ederea ocrotirii minorilor 5i a altor incapabili* cetăeni ai statului

trimiător? după cum se &ede* tetul nu are soluii precise* ci mai curnd enună un principiu

al cărui coninut concret se &a determina (n 'uncie de relementarea con&enională 5i

pre&ederile leii interne din statul de re5edină Fnu rezultă dacă să ia măsuri (n eneral ori să

instituie c-iar ei tutela 5. a..

3.1.#. $ndeplinirea de către funcţionarii consulari de acte diplo!atice şi alte

activităţi de natură politică

In practica internaională este cunoscut 'aptul că* uneori* statele (ncredinează

reprezentanelor lor consulare 5i sarcina de a e'ectua acte diplomatice sau acti&ităi cu caracter

politic Fcare* (n mod normal* sunt (ndeplinite de reprezentanii diplomatici.

!onstituind acti&ităi cu caracter politic prin ecelenă* actele diplomatice sunt

eercitate de către orane create (n mod special pentru acest scop reprezentanele sau* mai

eact* misiunile diplomatice.

+n unele cazuri (nsă* statele respecti&e* de5i au relaii diplomatice (ntre ele* nu au

posibilitatea (n'iinării de misiuni diplomatice rezidente Fdin considerente de ordin 'inanciar*

de eemplu* ori nu consideră oportun să 'aci acest lucru din alte moti&e? (n alte cazuri* poteista numai relaii consulare* ca o etapă intermediară ce duce spre recunoa5terea unui stat ori

stabilirea de relaii diplomatice"2. In toate aceste situaii* statele interesate pot atribui sarcina

de eercitare a actelor diplomatice altor reprezentane pe care le au 5i care* de obicei* sunt

o'iciile consulare. )rin urmare* (ndeplinirea de acte diplomatice de către o'iciile consulare are

un caracter subsidiar* deroatoriu 5i ecepional? cu toate acestea* (n practică* statele recur

'rec&ent Ia acest procedeu care prezintă totu5i unele a&anta7e.

"2 &. Dames $onnadieu*


36/104

8etul de'initi& al !on&eniei de la Viena din 1963 Fart. 1, a preluat )roiectul

(ntocmit de !omisie cu unele completări care se plasează pe linia enerală a ceea ce 'usese

elaborat de ea 5i care eplicitează ceea ce 5i a5a se sub(nelee>

1. Intrun stat (n care statul trimiător nu are misiune diplomatică 5i nu este

reprezentat prin misiunea diplomatică a unui stat ter* un 'uncionar consular poate* cu

consimămntul statului de re5edină 5i 'ără ca statutul său consular să 'ie a'ectat prin aceasta*

să 'ie (nsărcinat să (ndeplinească acte diplomatice* (ndeplinirea acestor acte de către un

'uncionar consular nui con'eră nici un drept la pri&ileiile 5i imunităile diplomatice.

2. n 'uncionar consular poate* după noti'icarea către statul de re5edină* să 'ie

(nsărcinat să reprezinte statul trimiător pe lnă orice oranizaie interu&ernamentală.

%cionnd (n această calitate* el are dreptul la toate pri&ileiile 5i imunităile acordate prin

dreptul internaional unui reprezentant pe lnă o oranizaie interu&ernamentală? totu5i* (n

ceea ce pri&e5te orice 'uncie consulară eercitată de el* nu are dreptul la o imunitate de

7urisdicie mai lară dect aceea de care bene'iciază un 'uncionar consular (n baza prezentei

con&enii.

4bser&ăm deci* că sau introdus precizările cu pri&ire Ia 'aptul că statul trimiător

nu trebuie să 'ie reprezentat nici de misiunea diplomatică a unui stat ter ceea ce subliniază 5i

mai mult caracterul subsidiar 5i ecepional al ipotezei (ndeplinirii de acte diplomatice de

către 5e'ul de o'iciu consular? totodată* se stabile5te că (ndeplinirea de acte diplomatice nu

a'ectează cu nimic statutul său consular plecnduse tocmai de la caracterul ecepional al

(ndeplinirii de acte diplomatice 5i a&nd (n &edere că statutul de 'uncionar consular se

păstrează (n continuare* deoarece* oricare ar 'i 'rec&ena actelor diplomatice (ndeplinite* el

eercită 'uncii consulare (n primul rnd* iar instituia nu5i sc-imbă caracterul ei consular.

In ceea ce pri&e5te posibilitatea ca un 'uncionar consular să 'ie (nsărcinat a

reprezenta statul trimiător pe lnă o o

aspecte de drept comunitar privind protectia consulara.doc

Documents