Stiri 15 aprilie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 15.04.2020

1 EUR 4.8345

1 USD 4.4215

Teroare în satele românești! ”Nu mai dormim noaptea de frica hoților! Se fură porci, cai, se taie vaca în grajd!” agrointeligenta.ro - 14 aprilie 2020 Numărul infracțiunilor din mediul rural este în creștere. Nu vorbim despre cifre, ci despre cazuri concrete. Sunt comune și sate unde oamenii sunt de-a dreptul terorizați de atacurile date noaptea în curți și grajduri. Ținta hoților poate fi orice: de la un utilaj agricol la animalul din grajd sau sacii cu sămânță pentru câmp.

Lângă București, în comuna ilfoveană Dascălu, fermierul Cristian Lungu a ajuns să își sacrifice nopțile pentru a-și păzi gospodăria. În localitate s-au petrecut deja mai multe hoții, unele de-a dreptul cutremurătoare și care îi fac pe oameni să se teamă inclusiv pentru viața lor.

”A început hoția zdravănă în localitate! Se fură porci, să taie vaci în grajd, se fură cai! Poliția nu se mai mișcă decât pe coronavirusul acesta nenorocit. La Dascălu s-a furat porc, s-a tăiat vaca în grajd! Atât timp a avut să taie și vaca în grajd, doi cai…Zilnic oamenii stau de pază pentru că se dă târcoale la noi. Am un vecin care de trei seri la rând nu mai doarme după ce găsit ușa grajdului deschisă, se aud mereu semnale, se aude gălăgie. Îi este și frică să iasă afară”, ne-a relatat fermierul Cristian Lungu.

Infractorii sunt cunoscuți, spune fermierul care este convins că dacă ar exista bunăvoință și autoritățile s-ar implica, astfel de furturi ar fi stopate. ”Autoritatea ce face? Aceia pe care noi îi plătim – noi îi plătim să facă treaba

1

aceasta, de pază, pentru că localitatea trăiește prin contribuția fiecăruia dintre noi. Nu se vede poliția decât în stradă și că dă amendă fiecăruia dacă nu are declarație. Acesta e rolul Poliției? Stau în mijlocul localității și se uită în stânga dreapta după mașini. Altceva nimic nu fac cei de aici, din localitate, localii!„, este supărarea fermierului Lungu.

”E strigător la cer și atenție, este începutul, este începutul. Localitatea noastră e cunoscută că este la cheremul hoților. Avem câteva exemplare care se știe foarte bine cum se lucrează, cu cine sunt mână în mână. Repet acest lucru: noi plătim să fim apărați, noi plătim să se producă totuși o siguranță a locului respectiv. Păi ei ce fac? De ce îi mai plătim atunci? Atât de în siguranță sunt că nu dorm nopțile, stau eu de pază”, ne-a mai spus fermierul.

Hoții nu dau doar atacuri în gospodării, ci în această perioadă a crescut și numărul atacurilor la depozite și ferme. Cel mai recent caz este cel al unui depozit al companiei Agro-Est Muntenia de unde s-au sustras mii de litri de produse agricole. Făptașii au venit pregătiți cu mașini, s-au organizat să fure cât mai mult într-un timp scurt și au purtat inclusiv echipament special termoizolator ca să evite tehnica modernă de supraveghere. Citiți mai multe în articolul: Furt la un depozit Agro-Est Muntenia! Hoții au sustras mii de litri de produse! ”Sunt foarte bine organizați! E un asediu!” 

Prognoza agrometeo: seceta pedologica persista. Care vor fi temperaturile medii Aprilie 15, 2020

Potrivit ultimei prognoze agrometeorologice ANM, valabila pentru intervalul 15-21 aprilie, in prima parte a perioadei va predomina un regim termic al

2

aerului mai scazut decat in mod obisnuit, dupa care, se va produce o incalzire treptata a vremii, pe intreg teritoriul agricol al tarii.

Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 1…12°C in primele zile, abaterile termice negative fiind de 1…5°C si 7…19°C spre sfarsitul intervalului, valori mai ridicate cu 1…7°C comparativ cu mediile climatologice.

Temperatura maxima a aerului se va incadra intre 9…26°C, in cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Temperatura minima a aerului va fi cuprinsa intre -7…12°C la nivelul intregii tari, valorile cele mai scazute fiind posibile in zonele depresionare, unde izolat vor fi conditii de producere a brumei si a inghetului superficial la sol.

Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 5 cm va oscila intre 9…17°C, limite optime desfasurarii fazelor incipiente de vegetatie (germinare-rasarire) la culturile semanate pana la aceasta data, precum si continuarii insamantarilor de primavara (sfecla de zahar, cartof, floarea-soarelui, porumb, etc).

Se intrevad ploi locale, izolat cu caracter de aversa, fiind insotite de intensificari temporare ale vantului, in majoritatea zonelor de cultura.

Caracteristici agrometeorologice

In cultura graului de toamna, continutul de apa in stratul de sol 0-100 cm, va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Moldova si Dobrogea, cea mai mare partea a Munteniei, local in nordul si nord-vestul Banatului, sudul, estul, nord-vestul si izolat in centrul Transilvaniei.

Rezerva de umiditate din sol se va incadra in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim, in Maramures, Crisana si Oltenia, local in nord-estul si vestul Banatului, nordul, nord-estul si centrul Transilvaniei, nord-vestul, sudul si sud-vestul Munteniei.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Ca urmare, procesele vegetative ale culturilor de toamna se vor desfasura pe ansamblu normal in cea mai mare parte a tarii si mai lent in zonele depresionare din nordul si centrul teritoriului agricol. In general, uniformitatea si vigurozitatea plantelor se va prezenta buna si medie in

3

semanaturile efectuate in epoca optima, respectiv medie si slaba la cele tardive.

Orzul si graul de toamna semanate in perioada optima vor parcurge infratirea (40-100%) si alungirea paiului (10-70%), iar cele intarziate fenologic isi vor continua aparitia frunzei a treia si infratirea (50-100%).

Cultura de rapita va inregistra infrunzirea (11-19 frunze), alungirea tulpinii (10-60%), precum si izolat, aparitia inflorescentelor in zonele de campie.

Pomii fructiferi isi vor continua dezmugurirea, inflorirea, infrunzirea si local legarea rodului la speciile timpurii de samburoase (cais, cires).

In toate podgoriile, vita de vie se va afla in fazele de „plans”, inmugurire si izolat chiar dezmugurire, indeosebi la speciile timpurii.

La sfecla de zahar si cartoful pentru consum se vor semnala primele faze de vegetatie (germinare-rasarire), continuandu-se totodata lucrarile de semanat, in aproape toate bazinele specializate.

Floarea-soarelui si porumbul infiintate pana la aceasta data se vor afla la germinare-rasarire, extinzandu-se suprafetele agricole insamantate.

Pe ansamblu, lucrarile agricole in camp (arat, pregatirea patului germinativ, semanat/plantat, fertilizari, erbicidari, taieri si tratamente fito-sanitare in vii si livezi) se vor desfasura pe ansamblu in bune conditii.

Recomandari de specialitate

Definitivarea insamantarii culturilor din prima urgenta (orzoaica, ovaz, borceag, lucerna, sfecla de zahar);

Pregatirea patului germinativ si efectuarea lucrarilor de semanat/plantat la culturile de primavara (floarea-soarelui, porumb, cartof);

Fertilizarea faziala a cerealierelor de toamna cu ingrasaminte minerale complexe;

Continuarea efectuarii lucrarilor de intretinere (combaterea buruienilor, tratamente fito-sanitare, taieri de rodire in vii si livezi), la speciile de camp si pomi-viticole.

4

Județul unde a plouat cel mai mult: 16-19 l/mp! Cum arată ”bursa ploilor” în celelalte județe! Ramona Dascălu - 15 aprilie 2020 Val de ploi…și nu prea! Fermierii speră că zilele acestea vor aduce nu doar vreme mai rece și cer cu nori, dar și precipitații consistente care să salveze culturile de toamnă și să le ajute să răsară pe cele abia înființate. Cel mai mare pericol este cel ca semințele puse în pîmânt să fie ”mințite”, adică să primească apă cât să germineze, dar umiditatea să nu fie suficientă pentru o răsărire corespunzătoare.

După ziua de ieri, marți – 14 aprilie, când ploile și-au făcut apariția în mai multe zone din țară, cei mai norocoși se pot considera fermierii din Giurgiu, întrucât aici au căzut și 19 litri de precipitații în unele zone. Cantitatea nu a fost uniformă, dar la nivelul acestui județ s-au raportat de către fermieri cele mai consistente precipitații.

În Răcari, județul Giurgiu, la ferma agricultorului Achim Ion au căzut 16 l/mp. ”A venit și pe la noi!”, a anunțat agricultorul pe un grup de fermieri.

Tot în Giurgiu, dar de această dată la Radu Vodă au fost 19 l/mp.

În județul Călărași, la Borcea, au căzut 1,5 l/mp, iar la Chirnogi, 6 l/mp.

În Constanța, în mai multe zone din județ au căzut 5 l/mp.

În partea Moldovei, precipitațiile nu au fost prea bogate. Doar 2 l/mp la Băcău și 0,5 l/mp la Vaslui.

La Râciu, în județul Mureș, au căzut 5 l/mp, în timp ce la Satu Mare doar 2 l/mp.

În județul Brașov, fermierii au măsurat doar 3,5 l/mp. Aproape aceeași cantitate de precipitații a căzut și în Prahova – 3 l/mp.

Sunt însă și județe în care nu a plouat deloc: ”Numai în județul Brăila niciun strop”, a scris Cristina Maria Colceag.

Nici în Tulcea, Galați și Ialomița nu a căzut niciun strop de ploaie.

Zonele din țară unde este secetă pedologică puternică și extremă

Agenția Națională de Meteorologie (ANM) a publicat astăzi date referitoare la rezerva de umiditate din sol la acest moment.

Astfel, la data de 15 aprilie 2020, ANM anunță că în cultura grâului de toamnă, conținutul de apă în stratul de sol 0-100 cm, prezintă valori scăzute

5

(secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Moldova și Dobrogea, cea mai mare partea a Munteniei și a Transilvaniei, local în nordul și nord-vestul Banatului. Rezerva de umiditate din sol se încadrează în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, în Maramureș și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în nord-estul și vestul Banatului, nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, izolat în nord-vestul Munteniei.

Rezerva de apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor), se situează în limite satisfăcătoare și apropiate de optim, în Maramureș și Crișana, cea mai mare parte a Banatului și Olteniei, nordul, local centrul și sudul Transilvaniei, sudul, sud-vestul, vestul și nord-vestul Munteniei, izolat în nord-vestul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) se înregistrează în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în estul, centrul și sud-vestul Transilvaniei, izolat în nord-vestul Banatului și estul Olteniei.

Prognoza meteo: Ce vreme se anunţă de Paşte. Când va fi România lovită de un nou val de frig, unde cad ploi şi brumă 15 aprilie 2020, 08:19de Ionela Stănilă

Vremea se îndreaptă începând de miercuri, temperaturile cresc, însă în weekend cresc şansele de precipitaţii , iar un nou val de aer rece loveşte România. Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), vineri, în Câmpia Română sunt aşteptate maxime de 25 de grade.

  Joi, valorile termice vor fi mai ridicate decât în ziua precedentă, însă dimineaţa va fi rece pentru această dată în cea maimare parte a ţării. Cerul va fi mai mult senin ziua şi variabil în cursul nopţii. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte şi mai ales în zona Carpaţilor Orientali, iar îndeosebi în prima parte a intervalului şi pe litoral şi în Delta Dunării.

Temperaturile maxime, peste mediile multianuale în special în regiunile estice, se vor situa, în general,între 14 şi 22 de grade, iar cele minime între 0 şi 10 grade, uşor mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali.Noaptea, local în Transilvania şi izolat în depresiunile subcarpatice ale Munteniei şi Olteniei, se va forma brumă, iar în zonele joase vor fi condiţii de ceaţă. Şi în Capitală cresc temperaturile, însă dimineaţa va fi rece pentru această dată. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 20...21 de grade, iar cea minimă de 6...7 grade, mai scăzută în zona preorăşenească spre 3 grade.    

Vineri, 17 aprilie, vremea va deveni caldă pentru a doua decadă a lunii aprilie, chiar deosebit de caldă în regiunile extracarpatice. Cerul va fi

6

variabil, cu înnorări temporar accentuate în regiunile nordice, unde, mai ales spre seară şi în cursul nopţii, pe arii restrânse, vor fi averse posibil însoţite de descărcări electrice.

În zona montană înaltă din nordul Carpaţilor Orientali,trecător se vor semnala precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte, dar trecător şipe arii restrânse şi în sudul, centrul şi estul teritoriului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 14...16 grade pe litoral şi 25 de grade, izolat în Câmpia Română, iar cele minime între 3 şi 12 grade, uşor mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali, unde vor mai fi condiţii de brumă.

În Bucureşti, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat.Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă de 7...9 grade.

Înainte de Paşte, vremea va intra într-un proces de răcire, dar în primele două zile ale intervalului, îndeosebi în jumătatea de sud, valorile termice se vor menţine peste mediile multianuale. Probabilitatea pentru ploi va fi în creştere, la început în regiunile nordice, apoi şi în rest.  

APIA si SUBVENTII

BANI PENTRU FERMIERI! ANUNȚ FĂCUT ASTĂZI DE MINISTERUL AGRICULTURII! Agroinfo: 14 aprilie 2020 ULTIMA ORĂ! Suma anunțată de Ministerul Agriculturii pentru plata unui ajutor de stat către fermieri este 528 de milioane de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, afișat ASTĂZI în dezbatere publică pe site-ul oficial MADR.

Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 este de 528.000,00 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020, se arată în proiectul de hotărâre de Guvern care modifică HG 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ajutorul de stat la motorina folosită în agricultură se acordă prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă practicată la motorina utilizată pentru lucrările din agricultură.

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

7

CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM CU PLATA SUBVENȚIILOR pentru FERMIERI! Agroinfo 14 aprilie 2020 - DECIZIE DE CARE ATÂRNĂ PLĂȚILE FERMIERILOR. Plata către fermieri a subvențiilor agricole este, în acest moment, pe muchie de cuțit. Se caută soluții pentru ca plățile să continue! Miercuri, 15 aprilie 2020, va fi o ședință crucială pentru plata subvențiilor către fermieri. Membrii COMAGRI, Parlament European, trebuie să cadă de acord dacă perioada de tranziție până la aplicarea noii politici agricole comune se prelungește la doi ani. Dacă nu se amână aplicarea noua PAC, fermierii ar putea rămâne fără subvenții.

Criza sanitară pe care o traversăm îngreunează și mai mult luarea deciziilor la nivel european pentru noua politică agricolă comună 2021-2027.  Este aproape sigur că până la 30 septembrie 2020, termenul fixat de decidenții UE, nu va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene noul Regulament al Parlamentului European și Consiliului, Regulamentul privind planurile naționale strategice PAC, documentul esențial care stabilește cadrul legislativ în care vor fi acordate toate schemele de ajutor pentru fermieri în perioada 2021-2027.

Ca să fie salvate plățile fermierilor, se recurge acum la soluții de compromis. Chiar așa sunt denumite, amendamente de compromis, care propun prelungirea perioadei de tranziție până-n 2022 și elaborarea unui regulament UE de tranziție ca să fie evitat pericolul neachitării plăților către fermieri. Practic, noua PAC ar urma să-și intre în drepturi abia în 2023. Anii 2021 și 2022 să fie de tranziție.  

AGROINFO a intrat în posesia proiectului de Raport privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliuluide stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anul 2021, amendamentele de compromis din acest document vor fi supuse dezbaterii mâine, 15 aprilie, în Parlamentul European. La ședință participă și comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski.

Comisia  Europeană a propus o perioadă de tranziție de un an. În contextul complexităților și al situației actuale din cadrul procedurii decizionale cu privire la următorul cadru financiar anual și la reforma PAC, există posibilitatea ca o perioadă de un an să nu fie suficientă. Potrivit propunerii cu privire la PAC post-2020, Comisia Europeană preconizează că statele membre și administrațiile naționale ar avea nevoie de cel puțin un an premergător pentru a-și elabora planurile strategice, iar Comisia Europeană ar avea, apoi, la dispoziție mai multe luni pentru procesul de aprobare. Din

8

aceste motive și fiind de acord, totodată, cu principiul unei perioade de tranziție de un an, raportoarea Elsi Katainen (Renew), propune în document prelungirea perioadei de tranziție cu încă un an, se arată în Expunerea de motive la document.

Deși se pronunță ferm în favoarea procesului actual al reformei PAC, raportoarea este conștientă de posibilitatea reală ca noua PAC să nu fie adoptată în timp util astfel încât să existe timp suficient pentru ca statele membre să elaboreze planurile strategice naționale, iar Comisia să le aprobe. Acest lucru ar fi o garanție suficientă pentru ca toți actorii să înceapă pregătirile chiar înainte de publicarea actului. În caz contrar, singura cale de a asigura sprijin continuu fermierilor constă în prelungirea perioadei de tranziție cu încă un an, susține raportoarea.

Procedura legislativă nu a fost încheiată în timp util pentru a permite statelor membre și Comisiei să pregătească toate elementele necesare în vederea aplicării noului cadru juridic și a noilor planuri strategice PAC începând de la 1 ianuarie 2021, conform propunerii inițiale a Comisiei. Această întârziere creează incertitudine pentru fermieri și pentru sectorul agricol. Pentru a reduce această incertitudine, prezentul regulament prevede aplicarea continuă a normelor actuale și furnizarea fără întrerupere a plăților pentru fermieri și pentru alți beneficiari.

Prin urmare, pentru a se asigura faptul că în 2021 se poate acorda sprijin fermierilor și altor beneficiari din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Uniunea ar trebui să acorde în continuare acest sprijin, timp de încă un an sau, după caz, doi ani, în condițiile cadrului juridic existent, care acoperă perioada 2014-2020.

Statele membre ar trebui să asigure continuarea fără întrerupere a acestui sprijin pentru fermieri și pentru alți beneficiari în perioada de tranziție. În plus, pentru a se facilita tranziția de la schemele de sprijin existente la noul cadru juridic preconizat să acopere perioada ce începe la 1 ianuarie 2022, ar trebui stabilite norme de reglementare a modului în care vor fi integrate în noul cadru juridic anumite ajutoare acordate pe bază multianuală, scrie în proiectul de Raport, raportoare Elsi Katainen (Renew).

Justificarea este: prezentul regulament ar trebui să faciliteze efectuarea fără întârzieri în perioada de tranziție a plăților către beneficiarii finali de către administrațiile naționale și agențiile de plăți.

Prezentul regulament ar trebui să acorde statelor membre timp suficient pentru a-și pregăti planurile strategice naționale, precum și structurile administrative necesare pentru punerea în aplicare cu succes a

9

noului cadru juridic. Acest lucru ar asigura stabilitatea și securitatea atât de necesare pentru sectorul agricol.

Pentru îndeplinirea obiectivului de modernizare și simplificare a PAC, statele membre și Comisia ar trebui să consulte pe larg fermierii și toate părțile interesate relevante în timpul elaborării planurilor strategice PAC ale țărilor membre. Pentru ca fermierii să beneficieze de o tranziție fără probleme în noua perioadă de programare, lucrările pregătitoare cu privire la elaborarea planurilor strategice PAC ale statelor membre ar trebui să se desfășoare fără întârziere.

Elaborarea în timp util a planurilor strategice PAC ale statelor membre și tranziția fără probleme la perioada de programare următoare vor fi o provocare pentru administrațiile naționale, în special având în vedere tranziția către noul model de performanță, astfel cum se prevede în propunerea legislativă a Comisiei privind Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului [Regulamentul privind planurile strategice PAC]. Prin urmare, este necesar ca statelor membre să li se permită posibilitatea de a dedica un procent mai mare din fonduri asistenței tehnice în perioada de tranziție, care ar trebui să fie compensat cu un procent proporțional mai mic în anii ulteriori.

Având în vedere faptul că Uniunea ar trebui să sprijine în continuare dezvoltarea rurală în 2021 sau, după caz, în 2022, statele membre care demonstrează că sunt expuse riscului de a rămâne fără fonduri și de a nu-și putea asuma noi angajamente juridice în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 ar trebui să dispună de posibilitatea de a-și prelungi pe tot parcursul perioadei de tranziție programele de dezvoltare rurală sau anumite programe regionale de dezvoltare rurală sprijinite de FEADR și de a finanța respectivele programe prelungite din alocarea bugetară pentru anii corespunzători. Programele prelungite ar trebui să vizeze menținerea cel puțin a aceluiași nivel general de ambiție în domeniul mediului și al climei, este un alt amendament din Raportul europarlamentarului Elsi Katainen (Renew).

Acest amendament prevede o opțiune de a prelungi la doi ani aplicarea regulamentului de tranziție în cazul în care reforma PAC nu va fi adoptată în timp util, justitifică raportoarea.

În cazul în care statele membre decid să-și prelungească până la 31 decembrie 2021 sau, după caz, până la 31 decembrie 2022 programele de dezvoltare rurală sau anumite programe de dezvoltare rurală sprijinite de FEADR, ar trebui să li se permită să compenseze orice reducere a alocărilor lor totale din FEADR pentru perioada următorului CFM (Cadru

10

Financiar Multianual) cu o creștere corespunzătoare a cofinanțării lor naționale. De asemenea, statelor membre ar trebui să li se permită ca, în cazul în care este necesar, să-și adapteze măsurile de mediu luate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013.

În ceea ce privește continuarea aplicării normelor actuale privind PAC, statele membre trebuie să poată să își crească cofinanțarea. Reducerile propuse de Comisie în CFM pentru FEADR nu pot fi acceptate. 

Programele de dezvoltare rurală actuale trebuie să continue fără nicio reducere pentru fermieri și pentru beneficiari. Acest lucru ar permite statelor membre să-și mențină măsurile de mediu cel puțin la nivelul actual, astfel cum este propus de Comisie, și le-ar permite atât statelor membre, cât și fermierilor să-și adapteze programele sau să le prelungească pentru a răspunde provocărilor de mediu.

Având în vedere faptul că planurile strategice PAC care trebuie întocmite de statele membre în conformitate cu noul cadru juridic urmează să fie aplicabile cel mai devreme la 1 ianuarie 2022, ar trebui stabilite norme tranzitorii care să reglementeze tranziția de la schemele de sprijin existente la noul cadru juridic, se mai arată în proiectul de Raport.

Același document precizează că statele membre UE, printre care și România, trebuie să notifice Comisia Europeană despre prelungirea cu încă un an, anul 2022, a perioadei de tranziție la noua PAC.  Chiar dacă se subliniază că singura soluție pentru asigurarea plăților către fermieri este amânarea cu încă un an a aplicării noii PAC, Comisia poate respinge cererea statului membru.

Comisia comunică statului membru în cauză motivele care justifică refuzul prelungirii, precum și, dacă este posibil, recomandărispecifice privind modul de a îmbunătăți notificarea pentru a o face să fie aplicabilă.

Statul membru în cauză poate, în termen de patru săptămâni de la comunicarea unor astfel de recomandări de către Comisie, să transmită o notificare actualizată care explică modul în care va pune în aplicare recomandările Comisiei cu privire la aplicabilitatea prelungirii, mai precizează documentul.

11

SUBVENŢIA pe 2019 din care APIA NU A PLĂTIT NICI UN LEU! CÂT au de primit fermierii şi CÂND vin banii! Ferma 15 aprilie 2020 Singura schemă de plată pentru care APIA nu a plătit până acum nici un ban fermierilor pentru anul de cerere 2019 este sprijinul cuplat vegetal, pentru care sunt alocate 85,5 milioane de euro (406,121 milioane de lei).

Conform datelor comunicate de APIA, la solicitarea FERMA, alocarea financiară aferentă Sprijinului cuplat în sectorul vegetal pentru Campania 2019 este de 85,5 milioane euro, stabilită în conformitate cu prevederile proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 din data de 26.03.2020, astfel:Denumire schemă APIA - Plafoane Campania 2019Sprijinul cuplat în sectorul vegetal:

soia - 33,434 milioane euro lucernă - 16,354 milioane euro leguminoase boabe pentru industrializare/ procesare: mazăre boabe şi

fasole boabe - 440.000 euro cânepă pentru ulei şi/sau fibră - 196.560 euro orez - 4,902 milioane euro sămânţă de cartof - 840.000 euro hamei - 131.760 euro sfeclă de zahăr - 18,752 milioane euro tomate pentru industrializare cultivate în câmp - 1,440 milioane euro castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp - 53.650 euro legume cultivate în sere şi solarii: tomate pentru consum în stare

proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă - 3,457 milioane euro

fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre - 510.000 euro

cartof timpuriu pentru industrializare - 4,995 milioane euro TOTAL 85,506 MILIOANE EURO

"Valoarea cuantumurilor aferente Campaniei 2019 pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal nu a fost stabilită până la această dată.

Schemele aferente sprijinului cuplat în sectorul vegetal sunt singurele scheme care până la acest moment nu au intrat pe procedura de autorizare la plată în Campania 2019, datorită condiţionării acestora de termenele de depunere ale documentelor doveditorare (documente livrare/comercializare/consum, pentru sămanţă certificată etc.), specifice

12

fiecărui sector", mai precizează APIA, în răspunsul trimis în data de 14 aprilie 2020, la solicitarea FERMA.

Mai exact, 31 martie 2020 a fost ultima zi pentru depunerea la APIA a documentelor justificative pentru fermierii care au solicitat sprijinul cuplat pentru soia, lucernă, cânepă şi orez în 2019.

„Sunt stabilite plafoanele, hotărârea de Guvern este pe circuitul de avizare şi sperăm că în scurt timp să intre în şedinţa de Guvern şi să fie avizată şi pe urmă vom stabili cuantumurile şi dăm drumul la plată. (...) În momentul în care hotărârea e publicată în Monitorul Oficial, a doua zi putem da drumul (plăţilor - n.red.)”, a declarat, pe 7 aprilie, directorul general al APIA, Adrian Pintea, pentru AGROINFO.

AFIR si FINANTARI

Se dau bani de la stat! Mii de lei pentru acești români. Înscrierile încep pe 17 aprilie   Corina Chiriac 15 aprilie 2020   

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu a dat startul unui nou program menit să îi ajute pe români. Programul se numește ”IMM Invest” și are ca menire sprijinirea afacerilor mici care au fost afectate de criza coronavirusului.

Potrivit unei postări de pe pagina personală de Facebook a ministrului Finanțelor, înscrierile în programul ”IMM Invest” vor începe pe data de 17 aprilie a.c. În aceeași postare, Florin Cîțu menționează plafonul maxim de garantare alocat care este în valoare de 15 miliarde lei.Ce spune mai exact Florin Cîțu

”Reconstruim economia!Pe 17 Aprilie incep înscrierile în cel mai important program de susținere a IMM-urilor din ultimii 30 de ani.Împreună o să ieșim din această perioadă cu o economie mai puternică și mai competitivă.”, anunță Florin Cîțu.

Programul IMM INVEST ROMANIA permite IMM-urilor afectate semnificativ de criza COVID-19 sa isi asigure lichiditatile pentru derularea activitatii curente sau pentru investitii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investitii si/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de catre FNGCIMM in numele si contul statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice.Plafonul maxim de garantare alocat este de 15 miliarde lei.

13

Care sunt avantajele:Statul poate garanta pana la 90% din valoarea creditelor pe care le accesati la una din bancile partenere!Nu platiti dobanda, comision de garantare sau alte costuri de acordare! Costurile finantarii sunt subventionate in procent de 100% de la bugetul de stat, pana la data de 31.12.2020, cu posibilitati de prelungire.Nu platiti comision de rambursare anticipata!Valoarea maxima a creditelor poate fi de pana la 10.000.000 lei pentru investitii si pana la 5.000.000 lei pentru capital de lucru!”, a fost mesajul acestuia.

AFIR, despre platile ajunse la beneficiari in primele luni ale acestui an Aprilie 15, 2020

AFIR a platit in primul trimestru al anului 2020 catre beneficiarii PNDR 2014 – 2020  peste 160 milioane de euro, semnificativ superior fata de previziunile de plata stabilite anterior.

Sumele platite de catre AFIR reprezinta fonduri europene nerambursabile, acordate prin PNDR 2020 (exclusiv contributia Uniunii Europene), fara contributia de la bugetul national.

Din totalul sumelor platite la nivel national pentru primul trimestru al acestui an, in regiunea 1 Nord-Est Iasi au fost efectuate plati prin Centrul Regional, de 21,3 milioane de euro, iar in regiunea 2 Sud-Est Constanta, de 27,7 milioane de euro. La nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 3 Sud Targoviste s-au efectuat plati de 15,9 milioane de euro in primul trimestru, iar prin Centrul Regional 4 Sud-Vest Craiova, AFIR a platit 23,8 milioane de euro beneficiarilor PNDR.

De asemenea, Centrul Regional 5 Vest Timisoara a efectuat, in primul trimestru al acestui an, plati in valoare de 14,6 milioane de euro. Centrul Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare a platit suma de 28,8 milioane de euro beneficiarilor sai. In regiunea 7 Centru Alba Iulia, AFIR a realizat plati prin Centrul Regional in valoare de 13,5

14

milioane de euro, iar Centrul Regional 8 Bucuresti-Ilfov a platit 14,8 milioane de euro beneficiarilor investitiilor finantate prin PNDR 2020.

De la demararea PNDR 2020 in 2015 si pana in prezent, AFIR a platit 5,58 miliarde de euro (fonduri europene si buget national), ceea ce reprezinta un grad de absorbtie de peste 59%.

EXCLUSIV! Surse de finantare pentru tanarul fermier. Conditii de accesare si sectoare prioritare In apr. 15, 2020

Tinerii fermieri pot beneficia de sprijin financiar din partea statului sau sprijin european prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru aceasta este nevoie să cunoască condițiile de acordare a finanțărilor și să depună cererile prin programele PNDR, subiect abordat în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” al postului de televiziune AGRO TV. Realizatorul emisiunii, Ovidiu Ghinea a discutat cu invitați speciali, consultanți pentru accesarea fondurilor financiare care au oferit mai multe detalii despre procedura de accesare și criteriile de eligibilitate.

Submăsura 6.1 este un sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care are drept scop susținerea stabilirii pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau conducători unici ai unei exploatații agricole. Câteva dintre criteriile cele mai importante de selecție au fost prezentate de către Marinela Strâmbulescu, consultant fonduri europene din zona Gorjului. „Un tânăr fermier trebuie să aibă cel mult vârsta de 41 de ani dar neîmpliniți la depunerea cererilor de finanțare”, explică specialista. 

Astfel, „tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

„A doua mare condiție de eligibilitate importantă este ca Fermierul să nu fi fost autorizat cu cod CAEN la Registrul Comerțului cu mai mult de 24 de luni înainte de depunerea cererii de finanțare. Data de referință este Registrul Comerțului”, spune consultantul.

A treia mare condiție de eligibilitate este ca ferma să aibă peste 12.000 de SO. „Aici trebuie să știe tinerii fermieri, că în exploatație trebuie neapărat să aibă și un sector prioritar, care este și unul dintre criteriile de selecție. Ne

15

referim în sectorul vegetal la legumicultură și pomicultură, iar în sectorul zootehnic la creșterea bovinelor de lapte, creșterea caprinelor și ovinelor sau apicultură. Deci pentru anul 2020 aceste sectoare sunt prioritare. Altfel, dosarul va primi un scor mic și nu va putea intra în competiție”, a explicat Marinela Strâmbulescu, consultant fonduri europene, în exclusivitate pentru AGRO-TV.

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și este de:

50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 S.O. și 50.000 SO 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 29.999 SO

Pentru mai multe detalii privind accesarea sprijinului financiar prin Submasura 6.1 puteți privi emisiunea integrală „Agricultura la Raport” pe pagina de Youtube AGRO TV (click aici).

ALTELE

Despagubirile pentru seceta, discutate in sedinta de Guvern Aprilie 15, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a sustinut astazi in cadrul sedintei de Guvern necesitatea acordarii de despagubiri fermierilor afectati de seceta.„Trebuie mentionat ca de 10 ani nu s-au mai acordat despagubiri pentru seceta”, a subliniat seful MADR, Adrian Oros.

Ludovic Orban: Trebuie completate rezervele de stat cu cereale Aprilie 15, 2020Premierul Ludovic Orban a declarat astazi, joi 15.04.2020, in cadrul sedintei de Guvern, ca trebuie identificate sursele de finantare, astfel incat sa fie asigurata securitatea alimentara a statului.  Astfel, cel mai probabil se vor aloca bani de la Fondul de Rezerva pentru a se achizitiona cereale care să completeze rezervele de stat ale Romaniei.

„Trebuie sa identificati cat mai urgent cantitatile necesare si sa demarati procedurile”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Premierul a mai adaugat ca fermierii ar mai putea sa reia exportul anumitor produse catre unele tari dar nu inainte  de a se completa rezervele de stat.

MADR si Ministerul Finatelor trebuie sa se ocupe de aceasta sarcina si sa demareze urgent procedurile de achizitie.

16

ANSVSA, videoconferinta cu operatorii din industria agroalimentara. Care a fost scopul intalnirii Aprilie 15, 2020

Videoconferinta organizata de ANSVSA cu participarea ANPC si asociatiile de profil din industria de morarit si panificatie, a producatorilor de produse traditionale si retelelor  comerciale, ca urmare a postarii pe site-ul ANSVSA a Ghidurilor privind siguranta alimentelor de la Comisia Europeana si Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimente si Agricultura / Organizatia Mondiala a Sanatatii, in contextul evolutiei COVID-19.Ca urmare a postarii pe site-ul ANSVSA a ghidului „Covid-19 si siguranta alimentelor: ghid pentru operatorii din industria alimentara” elaborat de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) in colaborare cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si a ghidului Comisiei Europene privind „Covid-19 si siguranta alimentelor”, Presedintele ANSVSA a organizat o teleconferinta la care au participat ANPC, asociatiile de profil din industria de morarit si panificatie, ale producatorilor de produsele traditionale si marilor retelele comerciale.

„Respectarea cu strictete a regulilor privind siguranta alimentelor, a celor de igiena personala si de informare adecvata a consumatorilor garanteaza ca produsele alimentare comercializate sunt sigure, cu atat mai mult cu cat nu exista dovezi stiintifice ca virusul responsabil de COVID-19 se transmite prin alimente”, a fost mesajul transmis de catre dr.Robert Chioveanu, presedintele ANSVSA participantilor la videoconferinta.

In cadrul videoconferintei, au fost aduse la cunostinta principalele elemente ale ghidurilor, actiunile de verificare si control realizate in contextul actual, astfel incat sa se asigure ca toate produsele alimentare plasate pe piata sunt sigure. Reprezentantii asociatiilor de profil, prezenti la teleconferinta, au mentionat ca sunt constienti de regulile si bunele practici pe care trebuie sa le aplice si ca iau toate masurile pentru implementarea adecvata a cerintelor legislative din sectorul in care isi desfasoara activitatea.

17

PERMIS AGRICULTORILOR, APICULTORILOR ȘI CELOR DIN ACVACULTURĂ! Agroinfo: 15 aprilie 2020 CLARIFICĂRI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat ASTăZI, într-o conferință de presă susținută la Ministerul Agriculturii, transmisă live pe pagina Facebook a ministerului, că agricultorii, apicultorii, cei care muncesc în acvacultură, în pescuitul comercial, au dreptul să se deplaseze în câmp, la ferme și cu stupinele în afara localităților de domiciliu.

Ministrul Adrian Oros a subliniat miercuri, 15 aprilie 2020, că sunt permise deplasările celor care lucrează pământul, în ferme, în câmp, a apicultorilor care merg în pastoral și a celor care muncesc în acvacultură.

Se permite deplasarea tuturor persoanelor care ies la munci agricole, în câmp și în fermă. De asemenea, se permite deplasarea persoanelor care lucrează în agricultură pentru a-și comercializa produsele agricole.

În ultima ordonanță (Ordonanța militară 8 n.r.), am introdus, de asemenea, articole legate de deplasarea celor care lucrează în acvacultură și pescuitul comercial, insist, pescuitul comercial. Pescuitul sportiv nu este permis mai ales că, în această perioadă, este prohibiție. Și acolo au fost interpretări eronate.

De asemenea, pentru apicultori, pentru că marea majoritate încep să iasă, cei care ies cu stupinele în afara localității, am permis, în această ordonanță, și deplasarea acestor persoane care se ocupă de apicultură, a declarat ministrul agriculturii.

MADR: Conferinta de presa a ministrului Nechita-Adrian Oros 1 , 15 04 2020.

https://www.facebook.com/madr.ro/videos/627907784427118/

1 Cititi denumirea ministerului de pe panoul din spatele ministrului Oros. GB

18

Ministrul Agriculturii, replică pentru marii fermieri! ”Iau subvenții uriașe, acum trebuie să participe la acest efort comun!”agrointeligenta.ro - 15 aprilie 2020

Replica Ministrului Agriculturii Adrian Oros pentru fermierii care l-au criticat că a luat măsuri drastice privind exporturile de cereale și alte produse agroalimentare. Într-o declarație de presă susținută astăzi, miercuri – 15 aprilie, Adrian Oros le-a transmis acestor producători de cereale că ”trebuie să participe la acest efort comun împreună cu toți cetățenii”.

”Nu a fost o decizie ușoară, sunt tratate bilaterale, sunt contracte încheiate, cu siguranță că această decizie – au profitat de ea unii traderi, chair și unii dintre marii fermieri. Dar economia României trece, la fel ca și cea a UE, prin momente grele și la un moment dat trebuie luate decizii”, a spus Adrian Oros.

”Acum am monitorizat de la începutul crizei stocurile. Principala noastră misiune aici este să asigurăm securitatea alimentară a cetățenilor. Noi trebuie să avem certitudinea că românii au și vor avea pe masă pâine și toate produsele de bază, la prețuri corecte. Am spus încă de la început că în această situație dificilă trebuie să trecem cu toții: și producătorii, și procesatorii, și comercianții, și consumatorii. Nimeni nu trebuie să profite prin declarații sau gesturi iresponsabile de această situație, această perioadă grea. Fac apel la toți cei care în ultima perioadă au câștigat bani frumoși din agricultură. Au terenuri concesionate la redevențe nu foarte mari, beneficiază de subvenții uriașe, și acum trebuie să participe la acest efort comun împreună cu toți cetățenii, împreună cu Guvernul României, la traversarea acestei etape grele”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Oros a reiterat faptul că lista cu produsele inetrzise la export poate fi completată/actualizată în funcție de evoluția situației interne, arătând că astfel de modificări pot surveni ”în zilele sau în perioada următoare”.

Ministrul a dat asigurări că rezerva națională de cereale poate susține consumul intern pe timp de criză, dar întrebat despre ce perioadă ar putea fi vorba, Oros a precizat doar că ”pe toată durata perioadei de criză”.

Ministrul Agriculturii: Oricând putem lua decizia de relaxare sau de suspendare a exporturilor pentru alte produse de bază 15.04.2020 Măsura de suspendare a exporturilor de cereale poate fi modificată oricând, în funcţie de evoluţia lucrurilor, și, de asemenea, pot fi pot fi decise blocarea sau relaxarea exporturilor și pentru alte produse de bază, a anunţat miercuri ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

19

„Măsurile pe care le-am luat le putem modifica în funcţie de ceea de se întâmplă, în funcţie de evoluţia lucrurilor. Măsurile vor fi graduale. Oricând putem lua şi alte decizii, de relaxare sau, dimpotrivă, de suspendare a exporturilor altor produse de bază, dacă vom considera că este necesar, pentru că fiecare guvern în această perioadă îşi face calculele, fiecare guvern încearcă să se asigure că cetăţenii ţării sale au tot ceea ce le trebuie. Nu ştim exact cât va dura această criză şi, de aceea, noi trebuie să ne asigurăm că sunt suficiente alimente de bază pe toată perioada crizei”, a declarat Adrian Oros în cadrul unui briefing de presă, potrivit Agerpres.

El a precizat că decizia de suspendare a exporturilor de cereale nu a fost una uşoară, pentru că sunt în vigoare tratate bilaterale şi contracte încheiate.

"Cu siguranţă că această decizie a provocat deranj pentru unii traderi, chiar şi pentru unii dintre marii fermieri, dar economia României trece, la fel ca şi cea a Europei, prin momente grele şi la un moment dat trebuie luate decizii. Am monitorizat încă de la începutul crizei stocurile. Principala noastră misiune aici este să asigurăm securitatea alimentară a cetăţenilor. Noi trebuie să avem certitudinea că românii au şi vor avea pe masă pâine şi toate produsele de bază la preţuri corecte. Am spus încă de la început că prin această situaţie dificilă trebuie să trecem cu toţii: şi producătorii şi procesatorii şi comercianţii şi consumatorii. Nimeni nu trebuie să profite prin declaraţii sau gesturi iresponsabile de această perioadă grea. Fac apel la toţi cei care în ultima perioadă au câştigat bani frumoşi din agricultură, pentru că au terenuri concesionate la redevenţe nu foarte mari, beneficiază de subvenţii uriaşe şi acum trebuie să participe la acest efort comun împreună cu toţi cetăţenii, cu Guvernul României, la traversarea acestei perioade grele", a adăugat ministrul Agriculturii. Editor: B.P.

LOVITURĂ PUTERNICĂ PENTRU FERMIERI!Agroinfo 4 aprilie 2020

SCRISOARE DESCHISĂ MINISTRULUI AGRICULTURII! Interzicerea exporturilor de cereale este o lovitură puternică pentru fermierii români. Prețul grâului la poarta fermei a căzut în cap, iar fermierii riscă să

20

nu aibă unde să-și vândă stocurile de porumb. Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) ne-a transmis o scrisoare deschisă pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Domnului Ministru Adrian OROSDomnului secretar de stat Emil Florian DUMITRU

Stimate domnule ministru, Stimați domni secretari de stat, Permiteți-ne să ne adresăm dvs. pentru a vă face cunoscută poziția APPR legată de măsura de interzicere a exporturilor de cereale și alte produse agroalimentare, luată prin ordonanță militară. Considerăm că această măsură nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei într-un an deosebit de greu pentru producători, și, pe de alta parte, va produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, afectând pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra- si extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze. Argumentele noastre sunt formulate în cele ce urmează.

Prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15% de la anunțarea măsurii săptămâna precedentă, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă. La grâu, pentru care consumul anual total este de cca 4.2-4.5 mil. tone, analiza ar trebui să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă.

Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern, guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare. In acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului; cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de tranport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare.

In vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli membri APPR (și, evident, orice alte structuri și societăți interesate). În cazul porumbului, fermierii din România depind în mare măsură de piețele de export, deoarece nu există capacitate internă de procesare, iar consumul intern a fost redus în ultimii ani și pe fondul micșorarii efectivelor de animale (in sectorul de cresterea porcului au fost sacrificate peste 600 000 animale din cauza epidemiei de pestă porcină africană). Din producția de cca 16 mil tone a anului de piață 2019/2020, se consumă

21

intern aproximativ 7 milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de de cca 2 mil tone, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial. In mod tradițional, România exportă anual 5-7 mi tone porumb boabe, din care 50% în UE si 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii.

Orice măsură nejustificată si disproporționată va afecta grav credibilitatea României, care, având un excedent considerabil de producție, recurge la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent. Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali din România.

Nu în ultimul rând, România ocupă o poziție de top în UE la producția de semințe, care este o activitate deosebit de importantă pentru agricultura națională, deoarece asigură o valoare adăugată mare pe hectar (în funcţie de cultură, fermierii multiplicatori pot obține venituri de cca. 3 ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura comercială).

În consecință, și comerţul României cu semințe a înregistrat un trend ascendent în ultimul deceniu. La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare, de aceea interzicerea exporturilor de semințe va crea un excedent care va depăși mult nevoile fermierilor din România și va împiedica realizarea unor venituri importante pe filieră, inclusiv încasarea de către România a veniturilor din taxele aferente.

Apreciem eforturile pe care le-ați făcut pentru a permite fermierilor afectați de seceta pedologică extremă din acest an să irige și sperăm să putem beneficia de apa care a început să curgă pe canale, deși suntem încă extrem de afectați de carantina din zona orașului Țăndărei și din alte zone, pentru care v-am solicitat măsuri care să permită fermierilor să efectueze muncile agricole. Apreciem și acțiunile pe care ați început să le intreprindeți legate de constatarea daunelor provocate de secetă și așteptăm cu îndreptățită nerăbdare să avem un program funcțional de despăgubire a fermierilor.

Totuși, vă rugăm să aveți in vedere consultarea urgentă a tuturor actorilor de pe filiera cerealelor și oleaginoaselor pentru elaborarea unor măsuri de redresare a neajunsurilor provocate de măsura de interzicere a exporturilor acestor produse, astfel încât să se evite situații care pot avea avea costuri foarte mari pe termen mediu și lung pentru producătorii agricoli din România.

Cu considerație, Nicolae SITARU Președinte APPR

22

Sitaru, replică-fulger pentru Oros: Decât să se plângă, mai bine să actualizeze redevențele! Văd că am devenit dușmanii poporului! agrointeligenta.ro - 15 aprilie 2020

Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) a avut o reacție la cald față de declarațiile din urmă cu câteva minute ale lui Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

”Văd că am devenit dușmanii poporului, noi fermierii mai mari. Mi se pare ciudată declarația, mai ales din gura unui liberal, unui om de dreapta. Domnul Oros ar putea să majoreze redevențele pentru terenurile statului aflate în concesiune, dacă este nemulțumit de ceva și are ceva de reproșat fermierilor care au luat pământ de la ADS (Agenția Domeniilor Statului – n.r.). Este o decizie pe care o poate lua imediat. Nouă, celor care avem teren arendat de la proprietari, ne-a crescut arenda de la an la an, și o plătim, nu înțeleg de ce domnul ministru nu poate face acest lucru cu terenurile statului.

Cât despre fermierii mari, așa, în general, îi reamintesc domnului Oros și de impozitele pe care plătim, nu doar de subvențiile pe care le luăm și care sunt un drept european, nu sunt o pomană. Să nu uităm de investițiile pe care le facem, de salariile pe care le plătim, de contribuția pe care o aducem la PIB și la bugetul statului. Să nu uităm nici de protecția socială pe care o facem prin sutele de mii de contracte de arendă la nivel național, produse care ajung de cele mai multe ori la cea mai săracă pătură socială din România. Să nu uite domnul ministru nici de donațiile pe care fermierii le fac și vor continua să le facă pentru sistemul sanitar din România care se luptă cu pandemia. Una peste alta, fermierii din România sunt solidari cu întreaga societate, sunt alături de Guvern pentru asigurarea securității alimentare”, a spus Nicolae Sitaru.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a declarat miercuri, 15 aprilie, în cadrul unui briefing de presă: ”Fac apel la toți cei care în ultima perioadă au

23

câștigat bani frumoși din agricultură. Au terenuri concesionate la redevențe nu foarte mari, beneficiază de subvenții uriașe, și acum trebuie să participe la acest efort comun împreună cu toți cetățenii, împreună cu Guvernul României, la traversarea acestei etape grele”.

Cine îl dezinformează pe ministrul Oros? Fermierii au primit despăgubiri de secetă pentru culturile calamitate în 2015! agrointeligenta.ro - 15 aprilie

Ministrul Agriculturii, dezinformat cu privire la istoricul despăgubirilor de secetă din România! În cadrul declarației de presă pe care a susținut-o astăzi, șeful de la MADR a anunțat că fermierii vor primi, pentru prima dată în ultimii 10 ani, despăgubiri pentru culturile calamitate de secetă.

Informația este falsă –  cu intenție sau nu, nu știm, însă Agrointeligența – AGROINTEL.RO era alături de fermieri și în 2015, când în perioada aprilie-septembrie, România a traversat o secetă cruntă pentru care, în toamna 2015, Guvernul de la acea vreme a instituit o schemă de sprijin de ajutor de stat. Mai mult, și în 2012, țara noastră a primit fonduri europene pentru a-i ajuta pe fermierii afectați de secetă.

”Vreau să subliniez că de 10 ani, fermierii nu au mai fost despăgubiți pentru pagubele produse de secetă”, a declarat astăzi ministrul Adrian Oros.

În realitate, ultima schemă de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă s-a acordat în 2015. Probabil că sfătuitorii ministrului nu aveau nicio tangență cu agricultura în 2015, atunci când, în data de 27 octombrie 2015 a fost publicată, în Monitorul Oficial nr. 797, Ordonanţa de urgenţă nr. 45 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

Plăţile compensatorii pentru secetă s-au acordat în urmă cu mai puțin de 5 ani pentru pierderile de venit survenite la următoarele culturi: porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşuni şi fâneţe.

În 2015, au beneficiat de ajutorul de stat producătorii agricoli care îşi desfăşoară activitatea în producţie agricolă primară, respectiv:

a)producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol;

24

b)producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;

c)producători agricoli persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii.

Criteriile de eligibilitate pentru despăgubirile de secetă din 2015 au fost:

a)să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi 20 octombrie 2015, conform legislaţiei pentru situaţiile de urgenţă, semnat de membrii comisiei şi în care să fie înscrise cel puţin informaţii privind cultura, suprafaţă calamitată, precum şi procentul de calamitare de peste 30%;

b)să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cerere unică de plată aferentă anului 2015.

Nu au fost eligibili acestei scheme beneficiarii declaraţi, de APIA, neeligibili pentru schema de plată unică pe suprafaţă aferentă anului 2015, în urma controlului administrativ. Cererea de solicitare a ajutorului de stat s-a depus depune la centrele APIA locale sau judeţene unde solicitantul a depus cererea unică de plată pentru anul 2015.

Ministrul grec al agriculturii: România încalcă principiile UE prin interzicerea exportului unor produse alimentare din cauza coronavirusului/ Comisia Europeană și-a exprimat deja dezaprobarea și evaluează impactul asupra pieței unice ANALIZE • 15 APRILIE 2020 • Surse: Capital.gr/ Bloomberg/ Traducerea: Carolina Ciulu Ministrul grec al Dezvoltării Agricole şi Alimentaţiei, Makis Voridis, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la decizia României de a interzice exportul unor produse, într-o scrisore adresată comisarilor europeni abilitaţi pe probleme de agricultură, Janusz Wojciechowski, comerţ, Phil Hogan, piaţă internă, Thierry Breton, şi sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, scrie Capital.gr

După cum precizează Voridis, această decizie încalcă principiile de bază şi regulamentele atât ale Pieţei Comune, cât şi ale Politicii Agricole Comune şi de aceea cere Comisiei Europene să intervină imediat pentru a nu fi nevoite şi alte state membre să adopte practici similare şi să aplice contramăsuri drept răspuns la această evoluţie negativă.

25

Ministrul grec semnalează că în cazul în care va fi aplicată, această decizie va avea consecinţe asupra funcţionării normale a lanţului de aprovizionare şi alimentar în cadrul Uniunii Europene.

Voridis subliniază că decizia respectivă din partea României reprezintă o încălcare clară a articolului 35 al Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene (TFEU) şi subliniază că un astfel de lucru nu poate fi justificat în niciun caz prin nevoia de protejare a vieţii umane şi a sănătăţii.

La sfârşit, el precizează că această acţiune loveşte şi în spiritul de solidaritate şi colaborare care trebuie să prevaleze între statele membre ale Uniunii, în eforturile acestora de a depăşi criza fără precedent provocată de pandemia de coronavirus.

Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia României de a interzice exporturile agricole și a anunțat că în prezent evaluează impactul potențial al deciziei asupra comerțului în interiorul pieței unice.România a adoptat săptămâna aceasta interdicția privind vânzarea mai multor mărfuri în afara UE, între care grâu, porumb și zahăr, transmite Bloomberg.

Guvernul român intenționează să permită în continuare vânzarea de produse alimentare în interiorul UE, dar cumpărătorii trebuie să probeze că bunurile nu vor fi exportate.

Comisia Europeană a declarat că nu există vreun motiv legat de piață pentru restricționarea comerțului în interiorul ori exteriorul pieței unice. Restricțiile care plasează o „povară nejustificată” pe exportatorii agricoli vor dăuna siguranței alimentare, conform unui comunicat difuzat sâmbătă prin e-mail.

„Comisia nu deține nici o informație care să indice că Românie se confruntă ori se va confrunta curând cu o penurie de produse agricole destinate consumului uman”, a declarat comisarul agriculturii Janusz Wojciechowski.

„Măsura anunțată pare a nu fi proporțională.”

Premierul român Ludovic Orban a declarat joi că țara „nu-și poate permite să rămână fără grâu din cauza lăcomiei unor proprietari de cereale”.

26

Țara e unul dintre cei mai mari comercianți de grâu, porumb și orz ai UE, deservind piețe de pe toată întinderea Africii de Nord și Orientului Mijlociu.

Comisia Europeană se află în legătură cu oficiali români și încă mai evaluează impactul noii interdicții.Menținerea unui lanț de aprovizionare funcțional este o prioritate pe perioada pandemiei de coronavirus, a declarat ea.

Context

După anunțarea interdicțiilor la export, premierul Ludovic Orban a declarat că suspendarea, pe perioada stării de urgenţă, a exportului de cereale şi a altor produse agricole nu se aplică şi spre ţările din Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.

Nu exportul spre ţările Uniunii Europene, vreau să fac această precizare, pentru că, din păcate, s-a transmis greşit informaţia, noi nu am interzis şi nici nu putem interzice exportul în ţări din Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, unde există libertate deplină de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, ca atare, interdicţia nu se referă la exporturile către ţări din Uniunea Europeană, ci către ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană, a declarat Ludovic Orban, vineri, la Antena 1, întrebat dacă România este în pericol să intre într-o „criză de pâine” după ce s-a luat decizia interzicerii exportului de cereale.

Tranzacţiile cu cereale din zona Mării Negre. Cine vinde şi cu cât?Gheorghe Ghise  15 aprilie 2020

În cadrul licitaţiei din 11 februarie a.c., Egiptul a achiziţionat 360 mii tone de grâu din România şi Rusia, cu livrare în perioada 21-31 martie 2020, la un preţ mediu de 239,43 dolari/tonă (C&F).

Din România, Ameropa BV va livra 180 mii tone grâu de panificaţie la preţul de 227,90 dolari/tonă (FOB). Iar din Rusia vor pleca 60 mii tone de grâu - trader Agro AST, la preţul de 227,80 dolari/tonă (FOB) şi alte 120 mii tone livrate de Solaris Commodities SA, la preţul de 227,50 dolari/tonă (FOB).La licitaţia anterioară (30 ianuarie a.c.), Egiptul a achiziţionat 180 mii tone grâu de panificaţie din Franţa, la preţul de 246,10 dolari/tonă (C&F), cu livrare în perioada 10-25 martie 2020.

27

Prognoza USDA privind comerţul cu cereale în regiuneÎn raportul din februarie a.c., Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) a ridicat cu 1,3 milioane tone prognoza pentru exporturile de cereale din regiunea Mării Negre. Majoritatea estimărilor privind producţia şi exportul de cereale al statelor din regiune, în sezonul 2019/2020, au rămas neschimbate faţă de previziunile din ianuarie. Principalele modificări au vizat Ucraina - creşterea producţiei de porumb (+300 mii tone) şi a exporturilor (cu 500 mii tone), precum şi a exporturilor de grâu din Kazahstan (cu 800 mii tone).USDA estimează producţia de cereale din statele regiunii Mării Negre la 198,6 mil. tone şi exporturile la 109,7 mil. tone.Numai Ucraina a exportat în acest sezon (1 iulie 2019 - 20 februarie 2020) 38,988 mil. tone de cereale, cu 7,9 mil. mai mult decât în aceeaşi perioadă a sezonului precedent. Din totalul exporturilor ucrainene, grâul a reprezentat 16,3 mil. tone, orzul 3,97 mil. tone, porumbul 18,26 mil. tone, ovăzul 5 mii tone şi făina 246 mii tone.

Cum vor evolua producţiile?• Producţia mondială de grâu în sezonul 2019/2020 este estimată la 763,95 mil. tone, în creştere cu 32,5 mil. tone (+4,44%). Principalii mari producători de grâu sunt: Uniunea Europeană - 154 mil. tone; China - 133,59 mil. tone; India - 102,19 mil. tone; Rusia - 73,5 mil. tone; Statele Unite - 52,258 mil. tone; Canada - 32,35 mil. tone; Ucraina - 29 mil. tone; Pakistan - 25,6 mil. tone; Argentina - 19 mil. tone şi Turcia - 19 mil. tone.• Producţia mondială de rapiţă, în sezonul 2019/2020, conform raportului USDA din februarie, a fost estimată la 67,75 mil. tone metrice. Sezonul trecut producţia mondială de rapiţă a fost de 72,37 mil. tone. Dacă estimarea se va realiza, atunci ar reprezenta o scădere de 4,62 mil. tone (-6,38%). Principalii producători vor fi: Canada - 19 mil. tone, UE - 17 mil. tone, China - 13,1 mil. tone, India - 7,7 mil. tone, Ucraina - 3,3 mil. tone, Rusia -

28

2,1 mil. tone şi Australia - 2 mil. tone.• Producţia mondială de orz, în sezonul 2019/2020, este prognozată la 156,12 mil. tone, cu circa 0,07 mil. tone mai mult decât proiecţia din luna ianuarie a.c. În sezonul trecut (2018/2019), producţia mondială de orz a fost de 138,67 mil. tone. Dacă estimarea se va realiza, atunci aceasta ar reprezenta o creştere de 17,45 mil. tone (12,58%). Producţia de orz a statelor UE este estimată la 62,75 mil. tone, Rusia 20,0 mil. tone şi Canada 10,4 mil. tone.

Egiptul mai vrea uleiAutoritatea Generală pentru Aprovizionare din Egipt a emis o cerere de ofertă pentru a achiziţiona 10 mii tone ulei de floarea-soarelui şi 30 mii tone ulei de soia, cu perioada de livrare în perioada 10-30 aprilie 2020. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost 20 februarie 2020.La ultima licitaţie, din 13 februarie, GASC a cumpărat 41,5 mii tone ulei de soia, iar în luna ianuarie, 41 mii tone ulei de floarea-soarelui (preţ mediu 804 dolari/tonă) şi 60 mii tone ulei de soia (878,69 dolari/tonă).

 CINE SUNT LIDERII MONDIALI LA ULEIUL DE FLOARE?

Ucraina şi Rusia continuă să fie lideri mondiali în producţia şi exportul de ulei de floarea-soarelui şi în 2019. Producţia Rusiei de ulei brut a fost cu 19,2% mai mare în 2019 faţă de 2018, ajungând până la 5,3 mil. tone.În Ucraina, potrivit Serviciului de Statistică de Stat, în 2019, producţia de ulei de floarea soarelui a crescut cu 13,8% comparativ cu anil 2018, până la 5,606 mil. tone. Numai în decembrie 2019, comparativ cu decembrie 2018, producţia de ulei de floarea-soarelui şi fracţiunile sale a crescut cu 10,1%, până la 591 mii tone.

Creşte interesul pentru floarea high oleicăConform estimărilor Oil World, în 2019, suprafaţa semănată cu floarea-soarelui high oleică a fost de 1,3 mil. ha, în creştere cu 40% (360 mii ha) faţă de anul 2018. De asemenea, producţia de floarea-soarelui high oleică a fost de 1,1 mil. tone, în creştere cu 37,5% faţă de cele numai 800 mii tone obţinute în 2018.Principalele ţările cultivatoare de floarea-soarelui high oleică au fost în 2019: Franţa 450 mii ha (faţă de 360 mii ha); Ucraina 360 mii ha (250 mii ha în 2018); Spania 220 mii ha (140 mii ha în 2018) şi Argentina 210 mii ha (150 mii ha în 2018).

  Grâul rusesc se întăreşte în zona Mării Negre Gheorghe GHIŞE 15 aprilie 2020 Prețurile de export pentru grâul rusesc au crescut săptămâna trecută, în special datorită limitărilor de export impuse de România şi Ucraina. Astfel, preţul pentru grâul de panificaţie (12,5%

29

proteină), încărcat din porturile ruseşti de la Marea Neagră a crescut cu 3 dolari, până la 225 dolari/tonă (FOB) la sfârșitul săptămânii trecute. Pentru orz preţul a rămas neschimbat, 177 dolari/tonă. În acelaşi timp, rubla s-a întărit față de dolar.

Egiptul a mai cumpărat 120 mii tone

În cadrul ultimei licitații, din 14 aprilie 2020, Egiptul a achiziționat 120 mii tone grâu din Rusia, la un preț mediu de 250,98 USD/tonă (MT C&F). Frunizorii sunt AST Agro pentru 60 mii tone grâu cu 239,95 USD/tonă (FOB) şi livrare în perioada 15 - 25 mai şi Grain Export cu 60 mii tone, cu 243,0 USD/tonă (FOB) şi livrare în intervalul 26 mai - 5 iunie 2020.

La licitaţia anterioară (11 februarie), Egiptul a achiziționat 360 mii tone din România şi Rusia, la un preţ mediu de 239,43 USD /tonă (MT C&F), cu livrare în perioada 21 - 31 martie 2020.

Conform IKAR, o agenţiei de consultanţă pentru agricultură, prețurile pentru grâul rusesc din viitoarea recoltă şi cu livrare la sfârşitul lunii iulie vor ajunge la 202 dolari/tonă, cu 4 dolari mai mult decât era cotat săptămâna trecută.

Seceta din această primăvară şi prognozele care anunţă lipsa precipitaţiilor în următoarele două săptămâni au început să stârnească îngrijorare în rândul fermierilor și analiștilor ruși.

De la începutul sezonului actual (1 iulie 2019) şi până în 9 aprilie, Rusia a exportat 32,1 milioane tone de cereale, cu 15% mai puţin decât în perioada similară din sezonul trecut. Din totalul exporturilor, grâul a reprezentat 27,6 milioane tone.

Vă reamintim că România a interzis săptămâna trecută exporturile de cereale către destinațiile din afara Uniunii Europene iar Ucraina a impus o cantitate maximă de grâu pentru export. Şi Rusia a impus o cotă la export de cereale (7 milioane tone) pentru perioada aprilie-iunie.

30

Ministrul Agriculturii: S-a instalat o secetă extremă. Mare parte din producția de cereale ar putea fi compromisă. 15 apr, 2020 | ECONOMICA.net Vom da despăgubiri Ministrul Agriculturii, Adrian Oroș, anunță că în mare parte a țării s-a instalat o secetă extremă, cele mai afectate fiind Dobrogea și Moldova. El spune că fermierii vor fi despăgubiți și că acum

31

se vor face evaluări.

Mare parte din producția de cereale însămânțate în toamna 2019 ar putea fi compromisă urmare a unei secete pedelogice (lipsa apei în sol) extreme, a anunțat astăzi ministrul Adrian Oroș. El spune că în perioada următoare echipe ale departamentelor pentru Situații de Urgență vor merge în teren, acolo unde vor exista solicitări, pentru a constata și evalua pagubele.

Aceasta pentru ca fermierii să poată fi despăgubiți, pentru prima dată în următorii zece ani. În toamna anului trecut a fost însămânțată cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și rapiță o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de hectare.

"Din păcate, peste criza coronavirus în perioada aceasta s-a instalat o seceta puternică, extremă. Fermierii din Dobrogea au spus că nu au mai întâlnit o asemenea secetă. Chiar dacă în ultimele ore și probabil următoarele zile o să mai fie precipitații, datele pe care le avem de la ANM nu sunt încurajatoare.

Din păcate, în Moldova, Dobrogea există deficit de apă în sol, iar seceta este semnificativ de lungă durată. Seceta pedologică puternică și extremă a compromis culturile de toamnă acolo unde nu a fost posibili de a se iriga", a declarant Oroș. Potrivit acestuia, în momentul de față au fost semnate peste 760 de contracte între asocațiile de udători și ANIF ceea ce presupune că o suprafață de 830.000 de hectare poate fi irigată. Ar mai fi astfel aproximativ 200.000 de hectare ce ar mai putea fi udate, după semnarea contractelor dintre asociații și ANIF, în condițiile în care, în total, se pot iriga 1.000.610 hecatre. Se vor da despăgubiri Oroș a asigurat fermierii că Ministerul va da despăgubiri celor afectați de secetă, cuantumul, resursele și termenele de plata urmând a fi stabilite după ce se va evalua situația.

"Acum ne concentrăm ca la nivel de Comisii județene să se constate care este dimensiunea pagubei, suprafața caliamitate și procent. Modalitatea de calcul ( a subvenției n.red) o vom stabilim apoi. Acum ne interesează ca cei ce vor să intre în statistici să o poată face și comisiile pentru situații de urgență să se prezinte (în teren n.red) și să facă aceste constatări.Unii vor dori să se facă evaluările acum , altii doresc ca procesele verbale să fie încheiate după data de 10 mai, astfel încât evaluarea să fie reală. Banii vor ajunge la fermieri după recoltare când vom ști dimensiunea pagubelor și vom identifica resursele", mai spune ministrul.

32

Acesta a precizat că va exista și baza legală pentru ca echipele pentru situații de urgență ce se vor constitui la nivel local și județean să poată constata pagubele generate de secetă, prin emiterea unui ordin de ministru care va stabili regulamentul de punere în aplicare a HG 557/2016 privind managementul tipului de risc.

Totodată, în 2012, România a reușit să ofere fermierilor despăgubiri din fonduri europene, alocarea financiară pentru sprijinirea fermierilor venind direct de la Comisia Europeană. Detalii: https://www.mediafax.ro/social/romania-va-primi-despagubiri-pentru-seceta-din-2012-dupa-ce-pe-a-votat-rectificarea-bugetului-11557185

Previziuni: Care vor fi preturile pentru cereale? In apr. 15, 2020

România a interzis săptămâna trecută exporturile de cereale către destinațiile din afara Uniunii Europene, până la mijlocul lunii mai, pentru a-și putea satisface nevoile interne, pe fondul epidemiei de coronavirus. Lipsa precipitațiilor a început să creeze deja îngrijorări cu privire la recolta de cereale din acest an în rândul fermierilor și analiștilor. Care sunt previziunile privind prețul cerealelor pentru anul acesta, având în vedere toate aceste constrângeri, ne spune fondatorul Agro-Est Muntenia, Mihai Moraru.

În ceea ce privește prețurile, specialistul a explicat că în mod normal atunci când pe piață oferta este mai mică, ceea ce înseamnă producții mai mici, prețurile ar trebui să crească. Cu toate aceste, „dacă Guvernul va limita exportul sau comerțul de cereale fără a veni cu legea compensației sau cu alte instrumente prin care prețul să fie corect, va fi un dezastru,” spune Mihai Moraru.

„E foarte greu de spus, sunt foarte multe informații care au o dinamică foarte mare. Avem această secetă, iar noi nu avem legislație pentru calamitate. Noi nu avem un cadru legal prin care fermierul să poată să fie ajutat în caz de calamitate. Avem în schimb foarte multe informări venind de la instituții care ne anunță zilnic nivelul de precipitații,  starea de urgență în agricultură, dar Guvernul nu vine cu un program concret de susținere a fermierilor și de declarare a calamităților”, a declarat Mihai Moraru, fondator Agro-Est Muntenia. 

„Limitând exportul și neavând un alt instrument de compensare și autoreglare, ne putem trezi cu prețuri impuse de către unii jucători

33

importanți în procesare și atunci fermierul nu va avea șanse. Nu va putea negocia ca până acum. În momentul în care marii comercianți de cereale stagnează în ofertare, e clar că nu poți să îți dai seama unde va fi prețul”, afirmă fondatorul Agro-Est Muntenia.

Potrivit specialistului, logic ar fi ca prețurile să crească. „Avem o primăvară dificilă în toată Europa, cu aceste episoade de ger intercalate cu zile foarte călduroase care au limitat foarte mult producția la grâu. Avem în foarte multe zone secetă și avem această pandemie care a creat foarte multe probleme  pe forța de muncă în agricultură. Sunt deja țări în care lucrările agricole sunt întârziate, inclusiv semănatul”, a declarat Mihai Moraru.

Prin urmare este posibilă o creștere a prețurilor, dar specialistul spune că depinde foarte mult de Guvernul României care ar trebui să facă un echilibru între principiile pieței libere și siguranța alimentară.

In timp ce unii se inghesuie la sparanghel in Germania, fermierii romani muncesc singuri sute de hectare VOIn apr. 15, 2020

În timp ce concetățeni de-ai noștri pleacă, sau cel puțin încearcă să plece, cu miile în vest, la cules de sparanghel, criza de forță de muncă din țară dă bătăi de cap fermierilor români. Agricultorii spun că oamenii sunt îndemnați să stea în casă să nu se îmbolnăvească și, în același timp, sunt încurajați să părăsească țara și să muncească pe nu știu ce plantație din UE. Și cum un necaz nu vine niciodată singur, în aceste timpuri tulburi, fermieri se plâng și de lipsa inputurilor. Ei spun că pe lângă faptul că nu se găsesc, mai sunt și scumpe. Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu, nu își explică de ce prețurile la aceste produse nu au scăzut, odată ce costul combustibilului este mai mic cu procente bune.

https://youtu.be/rBjVjd6hbes

34

Solutii pentru scaderea pretului la legume. ”MADR sa ne sprijine cu 75% din productie” In apr. 15, 2020

Lucrul pe care românii îl simt deja atunci când merg la magazin este confirmat de creșterea prețurilor la alimente. Pe fondul pandemiei și a blocării multor sectoare din agricultură, alimentele de bază par să devina un lux pentru mulți concetățeni de-ai noștri. Odată cu venirea primăverii, românii speră că legumele autohtone vor fi pentru buzunarul tuturor și vor ajunge mult mai ușor în coșul zilnic al fiecărui consumator. Vlad Gheorghe, reprezentantul legumicultorilor din zona de sud a țării, vine cu o serie de propuneri referitoare la scăderea prețurilor acestor produse.

https://youtu.be/KZH_xwUQtmA

Ministrul Agriculturii: ”Toți producătorii trebuie să aibă acces în piețe! Unii au fost scoși în mod abuziv!” agrointeligenta.ro - 15 aprilie 2020

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a făcut astăzi, miercuri – 15 aprilie, o serie de precizări cu privire la cum se vor desfășura vânzările în piețe pe toată perioada stărrii de urgență care a fost prelungită cu încă o lună de președintele Klaus Iohannis. Șeful de la Agricultură a ținută să sublinieze încă o dată că piețele agroalimentare trebuie să rămână deschise.

35

”(…)Vreau să fac în final câteva precizări legate de interpretarea particulară a unor texte din Ordonanță. În primul rând legat de piețele agro-alimentare. Am spus încă de la începutul crizei că aceste piețe agroalimentare trebuie să rămână deschise pentru că sunt singurele locuri unde producătorii mici, producătorii locali pot să își vândă produsele, mai ales produsele de sezon. Sigur respectând toate măsurile, toate normele care au fost impuse. Și să respecte și lanțurile unde se face comerț: în marile magazinele sau în magazinele mici de cartier care au rămas în această perioadă deschise”, a transmis ministrul Oros.

Acesta a enumerat și documentele pe care trebuie să le dețină producătorii agricoli, fie că sunt persoane fizice sau persoane fizice autorizate.

”Prezența în aceste piețe trebuie să fie asigurată atât producătorilor care sunt persoane fizice, repet persoane fizice, care sunt deținători ai unui atestat de producător și a unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol. Pentru că nu s-a înțeles foarte clar. Toți ceilalți producători agricoli, persoane fizice autorizate, indiferent de modul de organizare, dacă au activități autorizate în agricultură, în industria alimentară, în comerțul cu alimente, trebuie să aibă în continuare acces în piețe. Spun asta pentru că unii în unele locuri au fost scoși în mod abuziv din piețe”, a mai spus ministrul.

VIDEO – Cin’ te mâncă, mielule? Nu știu cine, domnule… In apr. 15, 2020

În ciuda restricțiilor de circulație impuse de ordonanțele militare, unii crescători de ovine susțin că au mai multe cereri pentru miei decât anul trecut, iar prețurile au crescut. Cei care ajung la poarta fermei pot cumpăra carcasa de miel cu 22 de lei pe kilogram, față de 20 anul trecut, în timp ce kilogramul în viu se dă cu 12 lei. Stemate George, din județul Călărași, primește zilnic telefoane de la cumpărători și spune că, în momentul de față, a arvunit toți mieii fătați anul acesta. Și cu toate acestea, comenzile apar neîncetat.

36

https://youtu.be/i9php1SzHH4

România are o şansă istorică să crească după 30 de ani de dezechilibre. Avem resurse interne, avem oameni, avem companii, avem experienţă, putem să ne revenim şi să creştem împreună. Putem să ieşim mai puternici după această criză Alexandra Cepăreanu,   Miruna Diaconu ,   Cristina Bellu 15.04.2020, 00:15 2960

Conferinţa ZF/BT/ Scandia Food: Cum trecem împreună criza? Hai alături de noi!

♦ Avem nevoie să fim lăsaţi să muncim  

♦ Avem nevoie de lideri mai mult ca niciodată

♦ Avem nevoie de câteva proiecte economice majore

♦ Avem nevoie de unitate, trebuie să lucrăm împreună. Să nu lăsăm să se rupă lanţurile valorice

♦ Avem nevoie să consumăm produse locale

♦ Avem nevoie să mizăm pe cărţile pe care le avem, pentru că România are nişte atuuri pe care trebuie să le folosească: resurse naturale, populaţie tânără, tradiţie în industrie, în agricultură, industrie alimentară, plus dezvoltarea din zona IT&C.

Criza economică generată de pandemia de Covid-19 poate reprezenta o oportunitate pentru România, care, după 30 de ani de dezechilibre, ar putea să folosească resursele pe care le deţine pentru a găsi soluţii de sprijin şi relansare a economiei româneşti, au spus speakerii prezenţi în cadrul celei

37

mai mari videoconferinţe pentru antreprenori “Cum trecem împreună criza“, organizată ieri de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania alături de Scandia Food.

„România poate să transforme această criză într-o oportunitate de relansare a investiţiilor publice în zone cheie precum sistemul de sănătate, educaţie, infrastructură. Sistemul bancar dispune de resurse pentru a le susţine“, a spus Omer Tetik, CEO Banca Transilvania. El consideră că în aceste momente antreprenorii trebuie să ia în calcul şi impactul pe care alte in-dustrii sau sectoare de activitate îl pot avea în domeniile care astăzi sunt pilonul economiei. „Fiecare se gândeşte la businessul lui, la sectorul lui, dar nu văd o discuţie unde să se facă legătura cu alte sectoare. Să se pună problema «Sectorul meu ce impact are asupra altora sau ce alte sectoare au impact asupra domeniului în care activez eu?».“

La rândul său, Tiberiu Moisă, director general adjunct Mid Corporate şi IMM în cadrul Băncii Transilvania, consideră că perioada de dinainte de februarie 2020 nu era cea mai sustenabilă pentru economia românească, în condiţiile în care importurile sunt mai mari decât exporturile, România are deficit în industria alimentară, nu consumă din producţie internă nici în sectoarele care ar trebui să fie dominante româneşti.

„Nu tot ce se întâmplă în acest moment, chiar dacă situaţia de acum este foarte dură, este negativ pentru economie. Dacă reuşim să ne întoarcem ochii de la zbaterea pe care o are antreprenorul la nivel micro şi să ne uităm la nivelul macro, am putea să vedem o oportunitate istorică pentru economia românească“, a spus Tiberiu Moisă.

Silviu Stratulat, avocat în cadrul casei de avocatură Stratulat Albulescu, spune că în această perioadă este nevoie de investiţii publice, idee susţinută şi de Cristian Erbaşu, proprietar Construcţii Erbaşu şi vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

Astfel, Cristian Erbaşu spune că pe perioada crizei este important ca domeniul construcţiilor să nu îşi întrerupă activitatea, deoarece acest sector reprezintă una dintre sursele care rotesc motoarele de repornire a economiei. „Investiţiile trebuie să scadă cât mai puţin posibil. Proiectele de dezvoltare trebuie să fie sursa de repornire a economiei, dacă acestea se închid, pe orizontală sunt afectate multe alte activităţi. Chiar şi sectorul serviciilor, dacă vrem să îşi revină, avem nevoie ca unităţile de producţie să diminueze ritmul cât mai puţin posibil. Servicile vor fi revitalizate doar dacă există producţie“, a spus Cristian Erbaşu.

38

INS: 48 % dintre managerii români nu pot estima evoluția propriei afaceri meatmilk  15 aprilie 2020

În vederea măsurării impactului SARS-Cov.2, INS a realizat o anchetă ad-hoc care s-a desfășurat în perioada 17-19 martie 2020 referitoare la estimarea evoluției activității și a numărului de salariați pentru perioadele 17/19 – 31 martie și 1 – 30 aprilie 2020.

Managerii întreprinderilor au fost întrebați asupra percepției privind evoluția activității economice, respectiv dacă vor considera că activitatea se va restrânge cu până la 25%, între 25-50%, peste 50% sau se va închide, dar și dacă activitatea nu se va restrânge sau chiar ar putea crește.

Având în vedere incertitudinea evoluției SARS-Cov.2, managerii au avut posibilitatea de a opta pentru versiunea de răspuns „nu pot estima”.

Din analiza răspunsurilor, unul din cinci manageri a menționat că până la sfârșitul lunii martie activitatea ar putea scădea cu până la 25%.

Trei sferturi din managerii care au menționat că activitatea va crește sunt din sectorul comerț cu amănuntul. Referitor la evoluția activității din cursul lunii aprilie 2020, gradul de incertitudine crește, astfel peste 48% dintre respondenți au menționat că nu pot estima cum va evolua activitatea economică.

Ponderea managerilor care au estimat că activitatea nu se va restrânge în cursul lunii aprilie s-a redus la jumatate din valoarea lunii martie. În industrie, circa o treime dintre respondenții care au menționat că activitatea se va restrânge în cursul lunii aprilie au apreciat că activitatea ar putea fi redusă între 25% și 50%.

Cele mai afectate vor fi întreprinderile mici și mijlocii ai căror manageri au estimat ca principal risc reducerea cu peste 50% sau chiar închiderea activității. În ceea ce privește estimarea evoluției numărului de salariați până la sfârșitul lunii martie, aproape un sfert dintre manageri au menționat că nu pot estima cum va evolua acesta.

Scăderile cele mai mari sunt estimate a se înregistra în sectorul servicii. Incertitudinea pentru luna aprilie crește, astfel ponderea managerilor care au menționat că nu pot estima evoluția numărului de salariați a fost de 43% din total respondenți.

39

……………………….

LEGISLATIV

 

Legislaţie românească

Ordinul nr. 100/2020 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Sălcioara din judeţul Tulcea, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 313 din 14.04.2020. A intrat în vigoare la 14.04.2020

Ordinul nr. 101/2020 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii CD 10 APT Bordei Verde din judeţul Brăila, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 313 din 14.04.2020. A intrat în vigoare la 14.04.2020

Ordinul nr. 102/2020 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Orlea din judeţul Olt, în proprietatea acestei organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 313 din 14.04.2020. A intrat în vigoare la 14.04.2020

Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 311 din 14.04.2020. Va intra în vigoare la 15.04.2020

Legislaţie europeană - modificări şi intrări în vigoare

Regulamentul de punere în aplicare nr. 443/2020 de autorizare a modificării specificaţiilor alimentului nou "extract de germeni de grâu (Triticum aestivum) bogat în spermidină" în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 15.04.2020

40

Decizia nr. 519/2020 privind documentul de referinţă sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii sectoriali de performanţă de mediu şi la parametrii de excelenţă pentru sectorul gestionării deşeurilor, elaborat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 115 din 14.04.2020. Va intra în vigoare la 04.05.2020

………………….

INTERNE

Ministrul Agriculturii: A început evaluarea daunelor produse de secetă, fermierii afectați vor primi despăgubiri• 15 APRILIE 2020 • 

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat miercuri că a semnat un ordin prin care echipe din cadrul Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență vor începe imediat să constate pagubele produse de secetă în fermele care nu au acces la sistemele de irigații.

”Când vom finaliza aceste constatări privind pagubele, vom evalua valoarea și toți fermierii afectați vor fi despăgubiți”, a spus Oros într-o declarație de presă.

Ministrul Agriculturii a mai spus că acolo unde există posibilitatea irigațiilor a făcut apel la semnarea contractelor, ceea ce a dus la semnarea a 766 contracte pentru irigarea a 830.000 de hectare. ”Ar mai fi circa 200.000 de hectare care ar putea fi irigate, dar pentru care nu avem contracte de furnizare a apei”, a adăugat Oros.

Claudiu Zamfir Marţi, 14 Apr 2020 Fermier român: Antreprenorii sunt de vină pentru plecarea lucrătorilor în străinătate   Fermierul Dimitrie Muscă, ce operează Combinatul Agroindustrial Curtici, din județul Arad, crede că antreprenorii români „sunt de vină” pentru

41

plecarea lucrătorilor din România în străinătate, salariile fiind prea mici.

„Sunt de vină antreprenorii români, care nu i-au plătit cum trebuie. Le-au dat minimul pe economie, le-au mai dat ceva pe sub mână şi oamenii n-au mai putut rezista şi s-au dus” – așa explică fermierul plecarea românilor la muncă în străinătate, potrivit Mediafax.

Dimitrie Muscă spune că are 500 de angajaţi cărora le dă salarii între 3.500 şi 7.000 de lei.

Alți fermieri români spun că își țin și acum angajații alături, oferindu-le salarii competitive, în condițiile crizei generate de epidemia de coronavirus COVID-19:

Cornel Stroescu, fermier din Mehedinţi: „Eu nu am o problemă cu forţa de muncă. Eu îmi respect angajaţii. După munca pe care o prestează îşi iau şi salarii. Pot să spun că am şi salariaţi cu salarii aproape ca în Vest”.

Ilie Popescu, fermier din judeţul Olt: „Noi nu lucrăm cu sezonieri avem doar angajaţi permanenţi pe care n-o să-i trimitem nici în şomaj, o să le plătim şi impozitele, încercăm să ne protejăm singuri.(…) În jur de 4.000 de lei este un salariu mediu net”.

Măsuri pe timp de criză: prețuri reduse la legumele românești și 195 de producători care beneficiază de o piață mare de desfacerede     Smile Media Luni, 13 aprilie 2020, 10:05 

Legume romanesti Foto: Mega Image

Pandemia afectează economiile mondiale, iar domeniul agriculturii nu este ferit de probleme. Mulți producători de legume se plâng că de când cu restricțiile impuse de către guvern, rămân cu marfa nevândută. Piețele sunt goale sau închise, restaurantele și business-urile din HoReCa la fel, doar cine a reușit să își mute afacerea în online mai poate spera că va vinde ceva. Pe lângă aceștia, mai sunt legumicultorii care au deja contracte cu lanțurile

42

mari de retaileri.

Pentru a putea face față pe o piață globalizată, agricultorul român trebuie să se organizeze în asociații, entități juridice sau alte forme, astfel încât să poată face față la toate problemele care pot apărea și pentru a avea acces la piețe mult mai mari sau acces la tehnologie și know how. Se aplică perfect zicala: unde-s mulți puterea crește. Agricultorii izolați, care cultivă suprafețe reduse pentru comerț, nu pot face față în situații de șoc economic sau calamități naturale. Și lucrurile acestea se vor vedea anul acesta, din păcate.

Dacă în articolul anterior am discutat despre măsurile pe care Mega Image le ia pentru a își răsplăti angajații care își riscă sănătatea în această perioadă, în materialul de astăzi vom discuta despre programul “Gusturi Românești de la gospodari”, lansat de către Mega Image în urmă cu șapte ani.

Din program fac parte 195 de producători care cultivă legume pe o suprafață totală de peste 120 de hectare, alături de un inginer agronom dedicat, care verifică fiecare etapă a culturii și se implică direct în testarea legumelor înainte de livrarea în magazine. Programul este unic pe piața de retail din România prin implicarea echipelor Mega Image alături de producători, pas cu pas, de la sămânță până la recoltă.

Reduceri de preț pentru legumele românești

În acest moment, peste 40 de producători livrează deja zilnic în magazinele Mega Image și Shop&Go legume de sezon, proaspete, imediat după ce au fost culese: ceapă verde, castraveți cornișon, salată verde, spanac, urzici, lobodă, leuștean, ridichi, mărar, pătrunjel, leuștean, usturoi verde. Iar pentru a încuraja consumul de produse de la producătorii locali, din România, Mega Image aplică reduceri de preț la legumele din programul Gusturi Românești. Reducerile fac parte din planul de acțiuni anunțat recent pentru a reduce prețurile la raft în această perioadă și pentru a opri creșterile până cel puțin la finalul lunii aprilie.

În perioada următoare, alte legume vor ajunge în etapa de cules și vor fi livrate direct de la producători în magazine: roșii, ardei bianca, salată verde, castraveți cornișon, ardei kapia și vinete.

"Continuăm să ne implicăm în comunitate în contextul COVID-19 și să răspundem prin soluții concrete la provocările care apar. Am crescut în ultimii șapte ani programul Gusturi românești de la gospodari alături de producătorii de legume din România și știm că acum au nevoie mai mult

43

decât oricând de sprijin, de implicare pentru a-și vinde recoltele corect și pentru a avea stabilitate financiară. Aducem în toate magazinele noastre legume proaspete direct de la gospodari și investim astfel încât să le facem accesibile pentru toți clienții. Vom continua investiția în acest program pentru a face cu adevărat o diferență în calitatea produselor pe care le oferim clienților, din producția locală", afirmă Mircea Moga, CEO Mega Image.

Toți fermierii afectați de secetă vor fi despăgubiți. Cum și când, nu se știe Mihaela Prevenda Miercuri, 15 Aprilie 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite despăgubiri pentru toți agricultorii afectați de secetă. Însă condițiile, valoarea despăgubirilor ori când își vor primi fermierii banii sunt informații care nu se știu la acest moment.

„Abia după ce vom cunoaște situația reală a pagubelor, vom putea face necesarul de bani. Probabil că după recoltat vor ajunge banii la agricultori”, a spus Adrian Oros într-un briefing de presă, desfășurat azi, 15 aprilie 2020, la Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că astăzi, în ședința de guvern, va fi aprobată baza legală care să permită acordarea despăgubirilor. Există acte normative, însă ele nu au norme de aplicare, nu există regulamente. „De zece ani, în România, fermierii n-au mai fost despăgubiți pentru seceta pedologică.

A lipsit cadrul legislativ pentru constituirea acelor comisii locale, județene care să constate calamitățile din agricultură. Vom îndrepta aceste lucruri în ședința de guvern (n.r. azi, 15 aprilie 2020, ora 17). Însă, rog fermierii, organizațiile de udători să încheie contracte cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pentru irigații. În prezent sunt încheiate 766 de contracte pentru 830.000 de hectare. În total s-ar putea iriga 1.061.000 de hectare”, a afirmat ministrul. Așadar, se vor constitui comisii și comitete, care vor constata pagubele, se vor centraliza datele, se va face necesarul de

44

bani și abia apoi se va ști cu exactitate cât va încasa fiecare agricultor afectat.

La ora actuală, nici măcar fermierii nu știu dacă întorc, ce și cât întorc din culturile semănate toamna trecută. Ploile căzute în noaptea de 14 spre 15 aprilie a.c. le-a mai adus un dram de speranță, dar, după cum arată Administrația Națională de Meteorologie, seceta extremă nu se lasă dusă. În majoritatea zonelor precipitațiile au fost nesemnificative, 5 litri/mp, izolat în nord-vestul țării au fost cantități de 10-15 litri/mp. În perioada 20-27 aprilie, ANM preconizează cantități de precipitații de 10-20 litri/mp în partea vestică a României. Restul țării va continua să sufere din lipsă de apă.  

Potrivit datelor MADR, în toamna 2019 s-au însămânțat peste 2,9 milioane de hectare. Rămâne de văzut ce suprafețe și ce culturi se vor întoarce. Ministrul Agriculturii nu părea prea optimist în privința recoltelor din acest an.

Agro-Est: „Pierdem 50.000 de hectare de grau pe zi, calamitate 100%”In apr. 15, 2020

În perioada de criză a culturilor vegetale cauzată de secetă, aprovizionarea cu inputuri agricole și îngrășăminte reprezintă un factor important pentru întreținerea terenurilor agricole. Mihai Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia, a descris care este situația actuală cu furnizarea inputurilor agricole pentru clienții lor în criza cauzată de pandemie și starea de urgență instalată, dar și mai mult de lipsa precipitațiilor. „Noi am reușit să facem față tuturor cererilor. Da, au existat și încă mai există probleme cu anumite produse sau cu anumiți furnizori care nu au reușit să aducă în timp inputurile în România. Dar am găsit soluții alternative, momentan nu sunt probleme majore pe partea de aprovizionare, cu excepția produselor din gama de îngrășăminte chimice, acolo se simte o lipsă de disponibilitate în piață masivă. Din cauza secetei extreme, fermierii reduc consumul de tratamente în astfel de situații”, a spus Mihai Moraru.

45

Pierdem undeva la 50.000 de hectare de grâu pe zi, calamitate în proporție de sută la sută

Fondatorul companiei Agro-Est Muntenia, unul dintre cei mai importanți distribuitori în piata de inputuri agricole, a făcut un apel către Ministerul Agriculturii prin care trage un semnal de alarmă asupra pierderilor din sectorul agricol. „Din estimările noastre, fără să exagerez, pierdem undeva la 50.000 de hectare de grâu pe zi, calamitate în proporție de sută la sută. La ora actuală România poate miza pe o recoltă de maxim șase milioane de tone, dar această recoltă se diminuează în fiecare zi în care nu avem precipitații. Dacă situația nu se va dresa, e posibil că după sărbătorile Pascale să ne trezim cu o producție estimată undeva la 5 milioane sau chiar sub 5 milioane de tone și aici va fi o problemă pentru că asta înseamnă că abia ne vom asigura consumul intern de grâu”, a declarat Mihai Moraru în exclusivitate pentru AGRO TV. 

Problemele fermierilor

Directorul general Agro-Est Muntenia, menționează faptul că nu vede încă un sprijin clar din partea autorităților pentru îmbunătățirea sistemelor de irigații. „Din păcate nu văd aici o apetență mai mare a autorităților pentru a veni în sprijinul agricultorilor, pentru că avem o suprafață mică irigabilă și irigată. Vorbim de o suprafață irigabilă de maxim un milion de hectare. Avem probleme din cauza restricțiilor de circulație, în sensul că personalul nu poate întreține sistemele de irigații și nu au derogare de la deplasări, tocmai din această cauză în multe zone sistemul nu poate deveni funcțional. O altă o problemă, chiar dacă poți să irigi, la deficitul de apă mare care există, e greu să substitui prin irigații un necesar optim pentru culturile de toamnă, dar în curând și pentru cele de primăvară. Nu e vorba de cost, e vorba de capacitate. Nu poți să înlocuiești precipitațiile sută la sută”, spune Mihai Moraru.

Stațiunea de cercetare care n-a primit niciun leu din subvențiile APIA!Ramona Dascălu - 14 aprilie 2020 19:12

O stațiune-cheie pentru cercetarea românească, ”uitată” la plata subvențiilor pe anul trecut de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Situația este cunoscută la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii, dar niciun oficial nu vine cu un răspuns clar și cu un termen când se vor achita plățile directe cu care institutul poate să susțină integral campania de primăvară.

46

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor ”Popăuți” – Botoșani este singura instituție de cercetare din agricultura românească care nu și-a primit subvențiile de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pe anul 2019! Ionică Nechifor, directorul stațiunii de cercetare, spune că până în acest moment nu s-a primit nici măcar un leu din subvenția aferentă anului anterior, nici pe partea de zootehnie și nici pe cea de teren. De două luni de zile, directorul de la Popăuți a făcut tot ce i-a stat în putință pentru ca stațiunea să intre în posesia banilor care i se cuvin, însă fără succes. Acum, situația este atât de gravă încât stațiunea de cercetare riscă să rămână cu suprafețe neînsămânțate din cauza lipsei banilor.

Ionică Nechifor conduce din 2017 Stațiunea de Cercetare de la Popăuți

Stațiunea Popăuți are de primit aproape 900.000 de lei de la APIA

Directorul stațiunii Popăuți a făcut până acum tot ce i-a stat în putință pentru a afla ce se întâmplă cu subvențiile. După zeci de telefoane date la APIA Botoșani, cât și la APIA București, Ionică Nechifor a cerut și ajutorul ministerului Agriculturii, însă nu s-a rezolvat nimic.

”Avem de luat undeva la 900.000 de lei pe subvenția pe teren și pe animale. Există decizia de plată, dar fără bani. De două luni de zile insistăm să ni se dea drumul la bani. Am vorbit și cu domnul director Pintea, a zis că face eforturi să rezolve, dar se pare că problema este la APIA Botoșani, la cei care au instrumentat dosarul. Noi am depus toată documentația la timp, totul a fost în regulă, nu ne-a zis nimeni că ar exista vreo problemă. Domnul director general vrea să ne ajute, dar cineva, dintre funcționari, blochează ceva acolo. Am vorbit și la APIA Botoșani și se pasează mingea către APIA București. Cei de la București spun că la Botoșani este problema și tot așa. Deci, clar câțiva funcționari nu-și fac treaba bine. Nu poate fi acuzat directorul APIA pentru că dânsul mereu a avut disponibilitate să ne ajute, probabil cineva a încurcat anumite chestiuni și acum nu știe cum să le rezolve, asta cred eu. L-am anunțat și pe domnul ministru al Agriculturii, i-am dat mesaje, dar n-am primit niciun răspuns nimic. Din câte știu secretarul de stat Emil Dumitru e cel responsabil de activitatea APIA, i-am dat și lui mesaj și la fel, niciun răspuns. Am vorbit și telefonic cu domnul secretar de stat, i-am spus că nu am luat subvenția și el mi-a spus că ei nu dau bani pentru însămânțat, ci dau bani pentru cercetare. Și i-am zis doar că eu vreau banii de la APIA, nu vreau banii de la cercetare, că nici pe aceia pentru cercetare nu mi i-a dat pentru săptămâna trecută. Acele sume sunt pentru cercetare, sunt strict alocați doar pentru dotarea laboratoarelor pe care le punem acum în funcțiune cu aparatură nouă. E o eroare undeva. Dar nici nu

47

ne spune nimeni ceva sigur, un termen, o dată la care se va rezolva”, a mai spus Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor ”Popăuți” – Botoșani.

Stațiunea de cercetare Popăuți nu a primit subvențiile nici pe animale, nici pe teren

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor ”Popăuți” – Botoșani nu a primit până la această oră niciun leu din subvențiile pe anul 2019, nici pe animale și nici pe teren. Stațiunea a fost în eșantionul de control prin teledetecție, însă directorul stațiunii spune că nu au fost găsite nereguli.

”Nu am luat niciun leu din subvenția pe 2019, nici avans, nici lichidare la Stațiunea de Cercetare Popăuți. Nu am luat nici pe teren, și nici pe animale, deci niciun ban. Avem ceva bani de încasat de la APIA….avem la plată 1.000 și ceva de oi și 1.200 de hectare, undeva la 870 de hectare de teren arabil, și diferența până la 1.200 de hectare sunt fânețe și pășuni. Cultivăm floarea-soarelui, grâu, ovăz, porumb, rapiță. Stațiunea a fost la controlul prin teledetecție, dar lucrurile au fost corecte, nu au fost probleme, nu ni s-a cerut nimic suplimentar, de ani de zile avem aceeași suprafață, deci n-am avut modificări care să ne pună în dificultate. Nu ne-a zis nimeni nimic că ar fi ceva în neregulă. La momentul acesta, cred că suntem singura stațiune de cercetare din țară care nu am primit banii pe subvenții. Au mai fost câteva cazuri, dar acolo se luase avansul, era cu totul altceva, noi nu am luat nimic, nici avans, nici plata finală. Nu am primit nicio înștiințare, absolut nimic. Am tot dat telefoane, mi s-a spus tot timpul că se rezolvă, se rezolvă, dar nu se mai rezolvă, asta e marea problemă. Probabil s-au gândit că Stațiunea de Cercetare nu este o prioritate, dar din contră, noi ar trebui să ne primim banii la timp ca să ne putem rezolva problemele”, a declarat Ionică Nechifor, directorul stațiunii de cercetare, care este și și președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis Botoșani.

Din cauză că nu s-au încasat subvențiile, nu sunt bani pentru însămânțat porumbul

Problema majoră în acest moment este reprezentată de faptul că stațiunea riscă să rămână cu suprafețe neînsămânțate pentru că furniorii refuză să le mai dea sămânță din cauza faptului că nu au plătit prima tranșă de bani, așa cum a fost stabilit de la început, când încă nu se știa că vor exista întârzieri atât de mari cu banii pe care trebuie să-i primească de la APIA.

”Avem angajamentele de plată făcute pentru semințe, pentru inputuri, și acum se refuză să ni mai dea o parte din semințe pentru că furnizorii

48

așteptau o tranșă de bani și nu avem de unde să dăm acești bani. Acum am terminat de însămânțat floarea-soarelui și porumbul nu putem să-l mai punem pentru că ni se livrează sămânța fără plată. Le-am explicat că avem bani de luat de la APIA, dar dacă nu mai vin odată banii, dau și ei cui plătește acum, pe loc. Riscăm să rămânem cu suprafețe de teren neînsămânțate din cauză că nu primim banii pe subvenții. Sunt disperat pentru că rămânem cu suprafațe de teren neînsămânțate, acesta e cel mai grav lucru care se putea întâmpla. Porumbul și sorgul au rămas neînsămânțate la acest moment. Avem 92 de hectare de porumb de semănat și 64 de hectare de sorg. Nu vreau să rămânem cu circa 170 de hectare arate și nesemănate pentru că am și făcut jumătate din lucrări, adică arătura și pregătitul îngrășămintelor pentru a fi date pe teren și a rămas așa din cauză că nu avem sămânța. Deci, nu are cine să ne dea bani, noi depindem de aceste subvenții. Alți bani nu sunt. Sigur, mai facem acum ceva venituri că vindem mieii, dar sumele sunt mici în comparație cu ce achiziții avem de făcut. Am avut oricum noroc că o parte din sămânță am produs-o noi și ne-am descurcat, că altfel eram terminați!”, a explicat Ionică Nechifor.

Ardeiul negru și roșiile uriașe sau cu puf, legume-vedetă în grădina Saftei Markos care vinde semințe…aparte! Angelica Lefter - 14 aprilie 2020

Ardei negru, roșii maro sau cu puf, printre vedetele grădinei de legume de care se îngrijesc, în localitatea Tiream, din județul Satu Mare, Safta Markos și soțul său. Cei doi sunt pasionați de legumele inedite, chiar exotice și au ajuns să fie furnizori de semințe și pentru alți împătimiți ai culturilor neobișnuite.

Soții Markos se ocupă de o grădină deosebită. Cultivă o suprafață de 1.000 de metri pătrați cu legume rare. Mai au în folosință încă 2.000 de metri pătrați din grădina unor vecini mai în vârstă, pe care au ridicat patru solarii cu legume convenționale. Slăbiciunea lor rămân legumele speciale care se deosebesc prin culoare sau gust de tot ce se găsește pe piață. Safta Markos ne-a precizat că ei nu cultivă hibrizi de legume, ci numai soiuri tradiționale, cea mai mare parte colecționată din alte părți ale lumii.

Legumele cultivate de cei doi soți din Satu Mare necesită o atenție specială pe tot parcursul dezvoltării lor ca plante și o precizie nemțească. Cele care atrag imediat atenția sunt roșiile închise la culoare, negre sau maro, sunt bogate în atioxidanți și ar trebui consumate pentru a ține departe cancerul, ne-a explicat Safta Markos.

”Despre roșiile de culoare închisă –  roșiile maron, ele au în denumire Black, dar nu sunt negre, în schimb, roșiile care devin negre la coacere au în

49

denumire culoarea Blue, albastru. Acestea sunt violet, pe măsură ce se coc, se pigmentează în negru. Doar coaja este neagră, altfel sunt diferite, unele sunt în interior în funcție de soi roșu, galben, portocaliu. Textura diferă: unele dintre aceste tomate sunt mai zemoase, altele mai cărnoase. La fel gustul, unele mai dulci, altele mai acrișoare. Depinde de la soi la soi”, ne-a explicat cultivatoarea.

Roșiile Blue conțin o cantitate mai mare de antioxidanți și de aceea sunt căutate, ne spune Safta Markos. ”Sunt foarte multe soiuri, eu nu le pot cultiva în fiecare an, astfel că anul acesta cultiv 200-300 de soiuri, anul viitor altele și tot așa. De când pun sămânța în pământ, eu pun etichete, până adun semințele, trebuie să mă ocup de ele. Avem peste 1.000 de soiuri rare de legume, luate de la colecționari din mai multe țări, nemodificate genetic, sunt soiuri tradiționale. Cultivăm și legume normale pentru piață, deoarece locuim în apropierea orașului Carei. La piață nu pot merge cu cele rare pentru că nu au căutare. Consumatorii mai ales cei vârstnici nu sunt deschiși la nou. Noi încercăm în fiecare an să-i mai obișnuim cu răsaduri, vara cu roșii coapte, dar sunt puțini care cumpără. Am văzut că tinerii sau cei care pleacă mai des în afară sau locuiesc acolo, care au mai mâncat, cumpără, dar oamenii trecuți de o anumită vârstă nu cumpără. Cele mai multe soiuri le am la tomate, aproximativ 900. Am foarte multe soiuri de ardei, ardei iute, vinete, castraveți, plante medicinale și aromatice, fasole și mazăre, porumb, fructe”, a specificat femeia pasionată de agricultură.

Safta Markos este de profesie dascăl. Putea rămâne în învățământ, la oraș, însă pasiunea sa cea mai mare a fost agricultura. A mers la țară unde a învățat să dea cu sapa și să pună răsaduri, iar acum 15 ani a fost atrasă de legumele exotice.

”Nu am studii în domeniul agricol. Eu și soțul meu am locuit la bloc, am lucrat în învățământ, nu am dat cu sapa niciodată, dar am învățat, am tras cu urechea, a pornit mai mult ca un hobby, o pasiune. Am observat că pe măsură ce trec anii, mai ales tinerii au deschidere din ce în ce mai mare pentru aceste legume. Vindem numai semințe, răsadurile le vând local, sunt greu de trimis, se distrug pe drum. Acum primesc telefoane de la oameni care doresc să cultive astfel de legume, cu pași mărunți. Am observat în piața de la Carei că cei care produc răsaduri, le produc din hibrizi, însă nu au gustul roșiilor tradiționale. Semințele, la început, le-am primit în dar de la un mare colecționar din Germania, el avea la vremea aia vreo 2.000 de soiuri de roșii. Am primit de la el primele soiuri, când am văzut gustul, că sunt foarte gustoase, am început să cutiv tot mai multe soiuri. În primii ani tot de la el. Apoi mi-am făcut prieteni în toată lumea: Franța, Spania, Italia, Germania, Canada, Statele Unite ale Americii, Serbia, Rusia, mari pasionați și ei,

50

tomatofili, cu care facem schimburi în perioada de toamnă, iarnă, primăvară. Există târguri foarte mari, dar nu la noi în România, la noi de vreo 2-3 ani se ține la Buzău un târg, la care din păcate încă nu am ajuns”, ne explică colecționarea de soiuri.

O parte dintre semințe sunt comercializate și online, pe Facebook sau pe site-ul http://www.seminte-exotice.ro/

”Legumele cultivate de mine sunt naturale, nu sunt rezistente, nu se păstrează mult, trebuie consumate repede, acesta poate că este dezavantajul, însă sunt cu mult mai gustoase. Nu producem cantități mari, ca să intri în magazine trebuie cantitate. Investim în permanență, cumpărăm semințe din străinătate, avem sisteme de irigare, schimbăm foliile la solarii, pământul și turba le cumpărăm, este vorba de mii de lei. Încercăm să facem agricultură tradițională nu am folosit îngrășăminte, legat de pesticide, doar atunci când este absolut necesar, însă în ultimii ani vremea pot să spun că a ținut cu noi, a fost secetă și nu s-a dezvoltat mana. Am mai avut probleme cu înghețul, anul trecut în luna mai, cred că într-o oră ne-au înghețat 4.000 de fire de roșii. În zona aceasta sunt curenți de aer dinstre est și trebuie să încălzim toate solariile, avem acolo 40.000 de răsaduri. Irigarea o facem prin picurare, avem un puț în grădină și de acolo tragem apa”, a spus Safta Markos pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

#MulțumimFermierilor, inițiativa BASF de susținere a micilor fermieri, susținută de Agrointeligența! agrointeligenta.ro - 14 aprilie 2020

Fermierii sunt obișnuiți să lupte necontenit pentru a obține recolte bogate și profitabile. Cu buruienile, bolile și cu dăunătorii, cu vremea imprevizibilă, cu prețurile pieței, cu organizarea fermei, cu timpul… Acum, la toate cele existente se adaugă o amenințare nouă: contextul actual care a parcă a oprit lumea în loc și a schimbat modurile de a ne deplasa, de a face cumpărături, de a face business.

Pentru a susține eforturile micilor fermieri, azi se lansează inițiativa #MulțumimFermierilor, un proiect BASF Agricultural Solutions România, susținut de Agrointeligența.

51

”Am spus întotdeauna că tu ai cea mai importantă meserie din lume. Asta pentru că de munca și reușita ta, a fermierului român, depinde hrana zilnică a tuturor. Inclusiv a familiilor noastre. De aceea, am lansat inițiativa #MulțumimFermierilor”, a declarat Marijan Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Campania #MulțumimFermierilor se adresează atât fermierilor, cât și consumatorilor.

#1 Sfaturi pentru micii fermieri

În secțiunea dedicată fermierilor de pe site-ul BASF, aceștia regăsesc tot ce îi poate ajuta pentru a trece cu bine de această perioadă dificilă. De la interviuri cu fermierii care au reușit să-și stabilizeze fluxurile de vânzare în această perioadă, sfaturi pentru micii producători, informații despre cum se pot vinde sau promova produsele online și până la articole de specialitate pentru protecția culturilor.

#2 Sfaturi pentru consumatorii care vor să susțină fermierii

Consumatorii au o secțiune dedicată în care află direct de la fermieri de ce e atât de important acum mai mult ca oricând să aleagă produse românești și de pe ce platforme pot comanda online produse agro-alimentare proaspete de la producătorii locali din zona lor.

Invităm de asemenea fermierii și consumatorii să ne semnaleze astfel de platforme pentru ca BASF Agricultural Solutions Romania să le facă cunoscute.

Mai ales în sectorul vegetal, măsurile de distanțare socială nu pot pune pauză dezvoltării culturilor sau recoltării legumelor. Iar acestea, odată recoltate, în doar foarte puține cazuri pot fi depozitate. Majoritatea sunt produse perisabile, care trebuie recoltate de pe câmp sau din sere și solarii, apoi vândute proaspete. Este un circuit sensibil la orice factor perturbator. Odată întrerupt acest lanț de aprovizionare, pentru fermieri ar însemna ca aceste culturi să se piardă. Pentru noi românii ar însemna să găsim cu greutate hrana de zi cu zi.

“Cu atât mai mult în această perioadă, e nevoie ca fermierii să știe că sunt ascultați, înțeleși și susținuți. Să le amintim că nu sunt singuri în această luptă și să le redăm speranța unui viitor în care tuturor ne e din nou bine. De aceea, am ales să susținem inițiativa BASF #MulțumimFermierilor”, a declarat Vlad Macovei, fondator și președinte al Grupului Agrointeligența.

52

Un cioban din Vrancea și-a echipat mieii cu măști de protecție contra coronavirus! Ramona Dascălu - 15 aprilie 2020

Măsură inedită luată de un crescător de animale din județul Vrancea pe timp de pandemie! Constantin Crăciun, cunoscut de localnici și drept ”Țăranul Sărac” s-a gândit că în aceste vremuri dificile nu ar strica să-și protejeze mieii și oile din gospodărie de coronavirus, mai ales că acum înainte de Paște, când se cumpără miei, mulți se tem că virusul ar putea fi transmis și prin intermediul animalelor.

Pentru a oferi miei de calitate, feriți de coronavirus, cumpărătorilor săi, vrânceanul a luat decizia să le pună măști de protecție, și nu orice fel de măști, ci unele colorate: roșii, verzi și galbene.

 „De care vrei? Cu virus sau fără virus?”, este întrebarea cu care crescătorul îi întâmpină pe cei care calcă pragul gospodăriei sale pentru a cumpăra un miel de Paşte, potrivit editiedevrancea.ro.

Kilogramul de miel la Constantin Crăciun la fermă costă 25 de lei în carcasă și îi lasă pe cumpărători să își aleagă ce miel își doresc ei. Acesta este foarte atașat de mioarele sale, și are și o preferată, pe Frumușica, dar și un preferat, pe Vasilică.

”Am aici 25 de miei și 28 de oi. Toate sunt bio și protejate contra virusului. Fără mâncare nu o să putem. De virus o să scăpăm noi cum scăpăm, dar dacă nu avem mâncare, e jale. Și Iisus Hristos tot la fel s-a gândit pe timpul ăla la foamete, când din

53

bucățele de pâine a înmulțit pâinea. Deci, Guvernul, astăzi, pe lângă virus, trebuie să se gândească la mâncare că mâncarea este problema. Dacă nu o să avem mâncare, nu o să se rezolve cu virusul pentru că şi la spital când te duci, dacă nu îţi dă mâncare bună, nu poţi scăpa de boală„, a declarat crescătorul din comuna Câmpineanca, județul Vrancea.

Constantin Crăciun a devenit cunoscut în urmă cu mai mulți ani, când a decis să înființeze Cooperativa Agricolă Ţăranu Sărac de lux din Uniunea Europeană, de aici și titulatura de ”Țăranu Sărac” pe care localnicii i-au acordat-o vrânceanului.

Cum va fi prețul mieilor de Paște. Fermierii nu-și pot vinde mieii din cauza pandemiei De către ZiarulAgricol 14 aprilie 2020

În Giurgița, Dolj, cât vezi cu ochii sunt pășuni pe care pasc în voie peste patru sute de oi, toate ale lui Constantin Stancu. Cu multă muncă, fermierul a reușit să aibă  o stână de toată frumusețea, cu sute de oi din rasa Cap Negru de Teleorman și nu mai puțin de 300 de miei, din aceeași rasă mixtă, producătoare atât de carne, cât și de lapte. Constantin Stancu glumește și

54

spune că și-a dat doctoratul la stână, unde petrece zi-lumină pentru a-și vedea roadele muncii. Miei sunt ținuți la saivan și hrăniți cu lucernă și porumb, un miel putând să ajungă și la 50 de kilograme ! Din pacate fermierii nu-si pot vinde toti  mieii de Paste. Vin sa cumpere de la stana doar cei care ne cunosc si au mai cumparat de la noi.

“Vindem cu 23 lei/kg mielul taiat si cu 13lei/kg -mielul viu! Branza o vindem cu 20 lei/kg. Ii asteptam sa vina in localitatea Lipovu ,judetul Dolj! Avem produse de foarta buna calitate. Asteptam comenzi si la numarul de telefon :0784.763. 871!”, spune acesta.

Crédit Agricole România și Fundația Grameen Crédit Agricole au semnat un parteneriat pentru susținerea microfinanțărilor 15 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Crédit Agricole România și Fundația Grameen Crédit Agricole au semnat un parteneriat pentru sprijinirea instituțiilor românești de microfinanțare, care deservesc persoane ce nu pot obține credite în sistemul bancar tradițional.

55

Datorită acestui parteneriat, CA România va finanța instituții de microcreditare din țară. Fundația Grameen a Crédit Agricole își va aduce expertiza în domeniul microfinanțării și va garanta împrumuturile acordate de CA România. Această modalitate de cooperare va spori impactul Fundației și va consolida acțiunile CA România în domeniul antreprenoriatului și dezvoltării sociale.

„Obiectivul nostru pe piața românească este să ne dezvoltăm prezența în finanțarea sectorului agricol și să contribuim la dezvoltarea economică și socială, beneficiind de expertiza Grupului nostru. Acest parteneriat reprezintă un sprijin important pentru atingerea acestor obiective”, a declarat Luc Beiso, CEO al CA România.

Prin acest parteneriat, Fundația își consolidează poziția de actor-cheie al sectorului în regiune, dezvoltându-și în același timp relațiile cu diferitele entități ale Grupului.

„După Egipt, India și Maroc, implementăm un nou acord de cooperare cu o entitate a Grupului, Crédit Agricole România. Acest parteneriat se încadrează perfect în direcția proiectelor cu dimensiune socială desfășurate de Grup, fiind vorba despre sprijinul populației cu venituri mici, aflată în centrul activităților de dezvoltare”, a declarat Eric Campos, Directorul General al Fundației și Director CSR al Crédit Agricole SA.

Prima instituție de microfinanțare beneficiară este Vitas România, care a primit un împrumut de 1,5 milioane de euro, garantat 100% de Fundație. Fondată în 1996 de către CHF International, o organizație de dezvoltare internațională din SUA, Vitas oferă produse și servicii financiare pentru a sprijini dezvoltarea activităților generatoare de venituri. Instituția are 1.970 de debitori activi, dintre care 45% sunt femei și 45% trăiesc în mediul rural. Vitas România administrează un portofoliu de peste 15,5 milioane EUR și operează în vestul României, printr-o rețea de 9 filiale, având sediul central la Timișoara.

Crédit Agricole România

Crédit Agricole Bank România se adresează consumatorilor individuali, marilor corporații și fermierilor profesioniști prin intermediul sucursalelor sale, Diviziei de Birouri Internaționale, Direct Bank și canalelor digitale.

Datorită modelului său de bancă universală centrată pe relația cu clientul, reafirmat și de sloganul „a whole bank just for you”, suntem aproape de clienții noștri în toate proiectele lor personale și profesionale, oferind o gamă largă de servicii: servicii bancare curente, credite, economii, asigurări,

56

gestionare a activelor, imobiliare, leasing, factoring, servicii financiare pentru companii mari, servicii pentru investitori.

Mai multe informații pe www.credit-agricole.roFundația Grameen Crédit Agricole

Lansată de Crédit Agricole și profesorul Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru pace, Fundația Grameen a Crédit Agricole contribuie la lupta împotriva sărăciei prin promovarea antreprenoriatului cu impact social și incluziunea financiară. Fundația sprijină 85 de instituții de microfinanțare și întreprinderi sociale din 39 de țări cu un portofoliu de 96 milioane EUR. Fundația vizează în primul rând instituțiile de microfinanțare care deservesc femeile și populația din zonele rurale. Aceste instituții deservesc peste 6 milioane de clienți, dintre care 80,6% sunt femei și 80,9% locuiesc în mediul rural.

Mai multe informații pe www.gca-foundation.orgVITAS IFN

Vitas IFN, membră a Vitas Group, este una dintre cele mai importante instituții de micro-finanțare din vestul României. De peste 20 de ani, am fost alături de IMM-urile și fermierii din România în îndeplinirea visului lor de a deveni independenți sau de a-și dezvolta afacerea si comunitățile în care trăiesc.

Abordarea diferită pe care o propune Vitas se axează pe furnizarea de produse și servicii financiare personalizate și responsabile care să răspundă nevoilor și specificului activității clienților săi, cum ar fi întreprinderi mici și mijlocii, antreprenori individuali, producători agricoli și fermieri. Împreună cu echipa noastră de specialiști financiari din regiune, am reușit să sprijinim creșterea și dezvoltarea a peste 10.000 de întreprinderi mici, oferind peste 21.000 de împrumuturi. Mai multe informații pe www.vitasromania.ro

Îngrijorările unui OIER. FURAJE scumpe, PĂŞUNE uscată, MIEI nevânduţi Marian MUŞAT  14 aprilie 2020 Necazul mare al lui Florin Pleşu, crescător de animale din comuna Câmpuri, judeţul Vrancea, este că are miei pentru vânzare pe care ar dori să-i vândă şi nu are cui!

„Anu’ trecut pe la data asta, smasarii dădeau târcoale la stână mai ceva ca lupii! Veneau să cumpere mieii pe un preţ de nimic. Şi aşa acum înainte de Paşte preţul e jos de tot! Nu-s zare şi nici nu mi-au dat de veste; am zis că nu-s lăsaţi să vină! Tare mi-e teamă că să o să rămân cu mieii nevânduţi şi n-o să am bani pentru furaje. E din ce în ce mai greu să creşti animale în ziua

57

de azi. Nu ne bagă nimeni în seamă, nu suntem ajutaţi! Noi, crescătorii din vârful muntelui, suntem mai aproape de... Dumnezeu, dar parcă prea am fost lăsaţi în voia soartei!”, şi-a vărsat amărăciunea strânsă în suflet crescătorul de oi de pe valea Şuşiţei.   

Viaţa la stână - muncă de Sisif!Florin Pleşu este pregătit să vândă cam 100 de miei. Nu se poate duce cu ei în piaţă, că nu prea are timp. Şi nici nu vin oameni la el să cumpere. La stână nu are niciun om străin angajat, roboteşte de dimineaţa devreme şi până noaptea târziu împreună cu soţia şi feciorul; lucrează în familie. O muncă de Sisisf, fără nici o umbră de satisfacţie.De 13 ani s-a apucat de oierit. Nu avea altă opţiune, comuna nu i-a oferit mare lucru. Tatăl său este crescător din neam în neam.

Furaje scumpe, păşune uscatăVrânceanul se îngrijeşte de creşterea a peste 200 de oi din rasele Merinos de Palas şi Rúscă, cea cu lâna roșcată-cenușie. Nu mulge, lasă mieii să sugă laptele!

Zice că nu are unde da laptele şi nici brânza. Mieluţii s-au făcut mari; numai buni de… “măritat”! “Iarna a fost goală (de precipitaţii n.n.), noroc că am mai avut ceva furaje adunate. Le-am făcut cum am putut de pe bucata de câteva hectare primită de la Primărie. Când am dat de ceva bănuţi, am mai şi cumpărat cereale!”, a susţinut fermierul.  Îngrijorarea crescătorului vrâncean vine şi din cauza secetei şi pe păşune nu a crescut suficientă iarbă. Cerealele s-au scumpit şi ele în această situaţie de criză, iar dacă reuşeşte să vândă din miei o să aibe un ban alb pentru zile negre (să strângă furaje animalelor la iernat). De nu… Dumnezeu cu mila!

Dialog cu fermierii - Cum se prezintă culturile agricole de toamnă şi

58

cum decurge campania de însămânţare a celor de primăvară - 15 Aprilie 2020 15/4/2020  

Andrei Stancu, director executiv Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, judeţul Timiş

„Membrii cooperativei noastre lucrează o suprafată de aproximativ 15.000 ha şi cu toţii aşteptăm să vină ploile, pentru că dacă nu vin în maximum o săptămână vom înregistra pierderi. În cadrul cooperativei, culturile de grâu şi rapiţă ocupă aproximativ 60-70% din suprafaţă. La ora actuală (n.r. - 9 aprilie), acestea arată bine, cu toate că ne confruntăm cu o secetă pedologică medie. Cultura de rapiţă este promiţătoare, dar are şi ea nevoie de apă. În toamnă, circa 20-30% din suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost întoarsă. În privinţa achiziţiei de inputuri agricole, noi nu am avut probleme deoarece ne-am mobilizat destul de repede şi chiar le-am primit mult mai repede decât în alţi ani. Este într-adevăr un avantaj să cumperi în comun inputuri agricole, însă beneficiile pe care o cooperativă poate să le asigure sunt altele, mult mai mari decât cei 1-3% câştigaţi la nivel de fermă din discounturi. De exemplu, există contracte de valorificare a producţiei şi dacă, din diverse motive, nu reuseşti să le îndeplineşti, suferi penalizări. Dintr-o cooperativă fac parte mai mulţi fermieri, iar aceştia te pot ajuta la nevoie să respecţi condiţiile prevăzute în contract. Este greşit să priveşti cooperativa doar prin prisma faptului că poţi achiziţiona inputuri la preţuri mai bune. Într-o cooperativă te confrunţi cu mentalitatea oamenilor, dar şi cu probleme de ordin economic. Pentru că statul nu sprijină cu adevărat cooperativele, fermierii se pot întreba de ce să facă parte dintr-o astfel de organizaţie. Noi avem proiecte de dezvoltare, dar implementarea lor depinde de acţiunile întreprinse de către stat. În urmă cu un an şi jumătate am început să lucrăm la un proiect pe Măsura 9.1, ce consta în accesarea a 100.000 de euro, nerambursabili, pentru funcţionarea cooperativelor. Am depus proiectul în luna august, apoi ni s-au solicitat nişte corecturi la documentele înaintate, după care ni s-a spus că în 1-2 luni vom primi răspunsul, dar nici până astăzi nu l-am primit. La nivel de fermă aşteptăm primirea subvenţiilor şi returnările de TVA. Am dori ca ele să vină la timp, nu să existe tot timpul întârzieri. Dacă noi nu plătim până la data de 25 ale lunii impozitele, statul

59

îţi pune în ziua următoare proprire pe conturi, dar când el întârzie luni de zile să-şi achite obligaţiile, nu se întâmplă nimic. Referitor la campania de însămânţare a culturilor de primăvara pot spune că decurge bine şi preconizăm că până săptămâna viitoare o vom finaliza. Cea mai mare problema rămâne însă lipsa precipitaţiilor.“

Gheorghe Cozma, SC Agro Ilmar, localitatea Târgu Frumos, judeţul Iaşi

„Administrez o suprafaţă agricolă de circa 1.200 ha, iar culturile agricole de toamnă se prezintă cât de cât bine, dar sunt sub stresul secetei. Grâul şi rapiţa au început să sufere cu o săptămână în urmă. În primă fază au fost afectate de frig, iar acum din cauza lipsei precipitaţiilor. Plantele de grâu au frunzele uscate şi doar vârfurile au rămas verzi. Dacă într-o săptămână nu cad ploile, vom înregistra pierderi. Am soluri mai nisipoase, unde pierderea apei este accentuată. Cultura de rapiţă promite, nu am întors niciun hectar în toamnă, dar dacă vremea va fi la fel, nu o să fie bine, deja plantele au procesele fiziologice încetinite şi nu se mai dezvoltă. Este o lipsă acută de apă în sol, semnalată încă din toamnă; din noiembrie şi până acum au căzut doar 60 l/mp, pe când media precipitaţiilor în zonă se situează între 200 şi 300 l/mp. Am început semănatul culturilor de primăvară mai devreme deoarece ne-am grăbit să nu pierdem şi puţina apă rămasă în sol. Facem lucrări superficiale de pregătire a patului germinativ, la 3-4 cm şi semănăm mai adânc. Până la această dată (n.r. - 9 aprilie), am semănat floarea-soarelui pe 200 ha şi porumbul pe 400 ha. Sămânţa de porumb am tratat-o cu un produs pe bază de neonicotinoide la o firmă specializată. După ce terminăm semănatul la porumb, vom începe lucrările pentru înfiinţarea culturii de soia. În câmp situaţia este critică din cauza lipsei precipitaţiilor. De 30 de ani de când practic agricultura n-am întâlnit un an atât de problematic. Dacă anul trecut spuneam că este unul greu, 2020 se dovedeşte unul extrem de dificil şi de atipic.“

60

Valentin Nicola, SC Agro Mimprod, localitatea Poboru, judeţul Olt

„Lucrăm o suprafaţă de aproximativ 1.600 ha, iar în campania din toamna ne-am concentrat pe culturile de grâu şi orz, care ocupă o suprafaţă de circa 800 ha. Nu avem rapiţă în cadrul asolamentului din cauza condiţiilor climatice nefavorabile din ultimii ani, în special a secetei, care a împiedicat, de multe ori, răsarirea culturii. În momentul de faţă (n.r. - 9 aprilie), culturile de toamnă se prezintă bine, însă ne confruntăm cu o secetă pedologică. Grâul nu suferă acum extraordinar de tare, dar dacă nu va ploua într-o săptămână, vom începe să vedem efectele. Sperăm însă că ploile vor veni. În prezent semănăm floarea-soarelui şi urmează porumbul. În zonă ne confruntăm cu prezenţa dăunătorilor la culturile de primăvară, în special cu viermii-sârmă, dar sperăm că vremea se vă încălzi şi atacul nu va fi mare. Avem posibilitatea să tratăm seminţele de porumb cu neonicotinoide şi astfel putem combate insectele, însă la floarea-soarelui nu prea avem soluţii chimice, iar ce ne rămâne este să creştem densitatea plantelor la hectar, dar suntem rezervaţi în privinţa eficienţei acestei măsuri. Sperăm că industria de protecţia plantelor va găsi o rezolvare la această problemă în anii următori. Am auzit de o soluţie biologică cu acţiune împotriva viermilor-sârmă, am comandat-o, dar încă nu am primit-o. Nu ştiu ce eficacitate are pentru că nu am mai testat-o. Acum aşteptăm să mai primim sămânţa de floarea-soarelui pentru că dacă semănăm mai des ne trebuie mai multă. La porumb avem cantitatea de sămânţă necesară, dar nu am început semănatul. Dispunem de spaţii de depozitare, dar vorba aceea: producţii să avem, să avem cu ce să le umplem.“

61

II Nicolae Mocanu, localitatea Dracea, judeţul Teleorman

„Cultiv o suprafaţă de 180 de hectare, din care jumătate este ocupată cu grâu, iar cealaltă cu plante prăşitoare. Frigul din ultimele zile a afectat cultura de grâu, semn că fluctuaţiile de temperatură au sensibilizat-o. Avem apă în sol şi grâul arată bine, spre deosebire de alte zone ale ţării. La această dată am finalizat semănatul florii-soarelui şi al porumbului. Terenul s-a lucrat foarte bine, am făcut arătura încă din vară, după recoltare, iar în toamnă am mai pregătit superficial solul. La culturile prăşitoare folosesc numai hibrizi Pioneer şi chiar organizez în cadrul fermei mele un lot demonstrativ cu hibrizi de porumb de la această firmă.“Ana IONIŢĂ

MAMĂ FERMIER PLÂNGE: ȚIN CAPRE CA SĂ-MI HRĂNESC CEI PATRU COPII! UN COLȚ DE PĂȘUNE! ATÂT CER!Agroinfo  15 aprilie 2020

STRIGĂTUL UNEI MAME NU E O URGENȚĂ! Îmi cresc cei patru copii din caprele astea. Adun laptele, fac brânză și ei au ce să mănânce. Am trei băieți și o fetiță. Cumpăr 6 pâini pe zi și seara nu mai avem un colț și atunci mai răstorn și o mămăligă. Cu băieții am ridicat și o căsuță, ei mă ajută și cu caprele. Nu am cerut un bănuț primăriei. Atât i-am cerut primarului nostru, să-mi dea o bucată de pășune, să am și eu un loc pentru caprele mele.

E mamă și a devenit crescătoare de animale pentru că trebuia să le pună o pâine pe masă celor patru copii ai ei. Geta Vîrlan, 35 de ani, (în foto) este din comuna Umbrărești, județul Galați, și a pornit să-și facă o fermă de la o capră, două.  A văzut cât e de bine să aibă pentru copii o bucată de brânză, o cană cu lapte și a muncit cu ziua ca să-și pună fiecare bănuț deoparte până a

62

reușit să strângă o turmă de 30 de capre.

Am divorțat acum 5 ani. Fostul soț a fost cadru militar, jandarm, dar din păcate, s-a îmbolnăvit, o boală pe sistem nervos și tot timpul mă lua de goană. Nu mai rezistam și mi-am luat cei trei copii, toți trei băieți, și am plecat. Sunt de 4 ani de zile cu un bărbat și avem împreună o fetiță, are trei anișori. Nu suntem căsătoriți legitim, dar îl consider soțul meu. Un an, doi a fost bine, dar, na, acum mai îmi scoate ochii că pe tatăl biologic al băieților nu-l interesează de copii.

Vă dați seama că trebuia să fac ceva, trebuia să-mi câștig pâinea pentru copiii mei. Nu am un serviciu și ca să le câștig copiilor pâinea, am muncit cu ziua, la vie, la câmp, oriunde, dar trebuia să fac ceva. Așa am început de la o capră, două, am cumpărat de aici, de acolo. Eu sunt din părinți ciobani, dar din păcate, tatăl meu nu mai este de 8 ani aproape. Părinții mei au avut animale, iar mama, deși a rămas singură, a continuat să se ocupe de animale.

Anul trecut, mama a trebuit să se opereze la ochi și am luat eu în grijă și animalele ei, 9 capre cu lapte, niște ieduți și câteva oi. Aveam grijă de ele și-mi scoteam brânza în fiecare zi, că le mulgeam o dată seara. Asta s-a întâmplat din august până-n decembrie 2019.

Am văzut că pentru copiii mei, era brânză acolo, era bine și am strâns bănuți și mi-am cumpărat câteva capre. În total, acum am 30 de capre. Prin ianuarie-februarie, m-am dus la primarul nostru din Târgu Bujor și i-am cerut: domn primar, dați-mi și mie un loc, o bucată de pășune pentru caprele mele.

Am văzut un loc peste calea ferată, l-am curățat și mi-am făcut din tablă un acoperiș. Am cumpărat și o vacă. Banul pe care-l câștigam, îl investeam în animale. Și apăi, ce credeți, după ce am curățat locul și am înjghebat acolo un adăpost pentru animale, a venit proprietarul de drept. Adică, a fost dezbătută moștenirea pentru că, din ce știam eu, erau morți proprietarii de

63

acolo. Am făcut doar într-un colț adăpost pentru animale, dar nu contează, el e proprietar, are drept și trebuie să-mi iau de acolo animalele.

M-am dus la primar din nou: domn primar, vă rog ajutați-mă, că nu am unde să merg cu animalele. Domnu' primar, am și eu câteva capre, le-am înscris la doctor, le-am crotalat, vreau să-mi dați și mie o bucată de pășune, să-mi pasc animalele. Primarul mi-a spus că nu are. Am vorbit și astăzi cu el: domn primar, rezolvați-mă, că a venit proprietarul și mi-a spus să-mi iau de acolo ce am. Am patru copii pe care trebuie să-i hrănesc. Caprele au acum iezi mici și trebuie să le țin undeva de o ploaie, de ceva. Primarul mi-a spus: ce vrei să-ți fac eu?! Nu am ce să-ți fac! Domn primar, dați-mi un loc unde să-mi așez stâna. Primarul mi-a spus: nu am timp, știi că sunt probleme cu alte chestii.

Unde mă duc eu?! Am zis că-mi iau animalele și mă duc în primărie. Nu am cerut la nimeni nimic niciodată. Nu m-am dus la primar să-i cer absolut nimic, deși mi-a fost foarte greu și tot nu am cerut niciun ajutor.

Cel mai mare dintre băieți are 15 ani, următorul 11 ani și cel mic, 7 ani (cel mai mic dintre băieți, în foto n.r.). Băieții mă ajută cu caprele. Actualul meu soț e șofer, are un salariu mic, dar nu se implică în fermă. Când trăia tata, aveam imaș. Acum, au fost aduși pe imaș străini de comuna noastră.  

Primarul nostru postează tot timpul pe Facebook că viața este frumoasă, stați în case, iar oamenii sunt săracii amărâți. Nu am știut că de la noi, de la Umbrărești până-n orașul Târgu Bujor e locul primăriei și primăria a vândut locul unui cetățean din Târgu Bujor. Am auzit în primăvară că a luat locul acolo și am spus: domn primar, vreau și eu o bucată de pășune că nu am unde să mă duc.Chiar vă rog să mă ajutați, să pot să am și eu o bucată de pășune pentru

64

caprele mele, ne-a spus cu lacrimi-n glas crescătoarea de animale Geta Vîrlan.

Mamă și fermier, femeie puternică, muncește și are credință, nu vrea să renunțe la turma de capre, la hrana copiilor ei.

Nu cer nimănui nimic. Dacă Dumnezeu mi-a dat putere să muncesc, am încredere mare în Dumnezeu și știu că noi suntem nimic fără El. Mulțumesc Domnului pentru fiecare bucățică de pâine pe care mi-o dă și pe care o câștig cu sudoarea frunții mele. Nu aștept de la nimeni să-mi dea vreun bănuț. Nu am fost la primărie să cer bani.

Când am putut, te-am ajutat, spune, te-am ajutat? Tot așa-mi spune primarul pentru că m-a ajutat să-mi trag curent electric în casa bunicilor unde stau acum cu copiii mei. Da, domnule primar, m-ați ajutat, vă mulțumesc. Cum m-a ajutat cu curentul? Adică, a vorbit acolo (la firmă n.r.), că eu am umblat după toate actele și am plătit tot ce a fost de plătit.

Că i-am spus mamei mele: mama, pe locul ăla de la bunici, vreau să-mi fac și eu o bucățică de casă că n-am unde să stau cu patru copii. Stăm în două camere, într-una, noi, și-n cealaltă, copiii. Cu băieții mei mi-am ridicat căsuța. Dar de când nu am unde să pășunez animalele astea, unde să mi le țin, nici liniște nu mai am nici când pun capul pe pernă. Doamne, mâine mă dă afară proprietarul cu poliția, cu jandarmii și unde-mi duc animalele?

Curentul electric l-a adus doar până-n curte, mai e nevoie de bani ca să-l ducă până-n casă. Crescătoarea de animale nu cere bani nimănui, nici ajutor social, o să pună bănuții deoparte ca să aibă curent eletric și-n casă. Geta Vîrlan cere doar o bucată de pământ pentru caprele ei. Ca să aibă un ban de sărbătorile pascale, mama celor patru copii a vândut trei iezi și a luat 550 de lei.

Mamă pentru patru copii și fermier, Geta Vîrlan a apelat la AGROINFO ca să-și spună of-ul, să-și plângă amarul., să-și strige durerea. AGROINFO nu lasă lucrurile aici. Vom insista cât va fi nevoie și unde va fi nevoie ca să o ajutăm pe această mamă. Nu cerșește ajutor social, muncește! Își cere doar un drept care  i se cuvine, pășune pentru turma ei de capre. Pășunea este atribuită direct crescătorilor de animale, prin lege! E un drept! Nu e o favoare făcută de primărie! 

AGROINFO l-a contactat pe primarul din Târgu Bujor, Laurențiu Viorel Gîdei (în foto, sursa foto: facebook personal). 

65

L-am apelat cu încredere când am văzut că domnul primar afișează pe Facebook un suflet bun, cald. Ne-am gândit că un om care-și arată public sprijinul și bunătatea pentru comunitate, poate să întindă o mână acestei crescătoare de animale, mamă a patru copii, să se găsească și pentru caprele ei o bucată de pășune.

Deocamdată nu am ce face, doamnă! Am alte priorități acum cu coronavirusul ăsta, doamnă! Cunosc situația, nu am putut să o ajut, să le bage în curte că doar are curte, da?! Mă auziți, doamnă?! Gândiți-vă, doamnă dragă, că numa' asta nu am acuma pe cap când am atâtea probleme, da?! 

Ne-a spus pe un ton ridicat primarul din Târgu Bujor, Laurențiu Viorel Gîdei, iritat că l-am deranjat cu o problemă atât de minoră.  

Adică, ajutorul dat unei mame cu patru copii, care s-a încumetat să fie și crescătoare de animale, nu e o prioritate? Am insistat noi.

Nu e o mamă singură, e o mamă care trăiește cu un...Haideți, doamnă! Sărutmâinile! Și primarul ne-a trântit scurt telefonul în nas.Domnule primar, viața nu e atât de frumoasă cum o clamați dumneavoastră pe Facebook. Nu e niciun necaz că ne-ați trântit nouă telefonul în nas, nu ne-am supărat. Vom merge mai departe. Pentru noi, e chiar o prioritate să întindem mâna unei mame.

Coperta afișată de primarul Laurențiu Viorel Gîdei pe pagina sa personală Facebook.

66

INDUSTRIE ALIMENTARA

Financial Intelligence   15 aprilie 2020,

SCRISOARE DESCHISĂ

Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA: “Pentru politicienii români curbele de sacrificiu sunt numai pentru popor, iar solidaritatea pe care o invocă toţi, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, este doar praf în ochi

Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA transmite o scrisoare deschisă Preşedintelui României, domnului Klaus Johannis, Parlamentului şi Guvernul României:

“SCRISOARE DESCHISĂ 

Preşedintelui României, domnului Klaus Johannis, Parlamentului şi Guvernul României 

În timp ce o mare parte dintre români sunt mai săraci, rămânând si fără puţinii bani pe care-i câstiga, politicienii nostri continuă să primească subvenţii de la bugetul de stat;

Guvernul plăteşte ajutor de somaj şi pentru cei care au contracte de muncă cu timp parţial. Ordonanţa nr. 32/2020 legalizează plaţi iresponsabile prin prevederile art. XI, alin (9). În acest timp, salariile angajaţilor din industria alimentară sunt mai mici decât ajutorul de somaj tehnic. Deşi cunosc situaţia şi au recunoscut “scaparea”, ministrul Muncii şi preşedintele ANOFM nu au modificat ordonanţa;

Solidaritatea bugetarilor cu restul românilor se joaca între premier şi ministrul Finanţelor;

Reprezentanţii Guvernului nu răspund solicitărilor angajaţilor din industria alimentară;

67

În condiţiile în care agricultura şi industria alimentară românească nu au forţă de muncă, Guvernul dă undă verde solicitării Germaniei. Prin firmele de partid, românii sunt transformaţi în sclavii Europei;

În timp ce criza a lovit deja milioane de români şi mii sau zeci de mii de societati, îmi permit să atrag atenţia că este doar începutul. In ciuda faptului că Guvernul ascunde adevărul despre dezastrul economic spre care se îndreaptă România, partidele politice continuă să încaseze de la bugetul de stat subvenţii de milioane de lei. Într-o perioadă in care economia este lovită puternic, iar peste un milion de contracte de muncă numai din sectorul privat au fost suspendate, cele şapte partide parlamentare au încasat zilele trecute 23,8 milioane de lei, drept subvenţie de la bugetul de stat. Acest lucru demonstrează, încă odată, că pentru politicienii români curbele de sacrificiu sunt numai pentru popor, iar solidaritatea pe care o invocă toţi, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, este doar praf în ochi.

Cum vă puteţi uita în ochii românilor şi le cereţi să facă sacrificii “pentru că altfel nu se poate”, când dumneavoastră, politicienii care conduceţi România, continuaţi să încasaţi zeci de milioane de la bugetul de stat?

În tot acest timp, angajaţii din industria alimentară, care lucrează la foc continuu, supuşi unui risc ridicat de îmbolnăvire, au salarii mai mici decât ajutorul de şomaj. În ciuda apelurilor Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA şi a propunerilor făcute pentru sprijinirea acestui sector vital României, Ministerul Agriculturii continuă să ignore solicitările noastre. Ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, a refuzat sistematic orice dialog cu reprezentanţii angajaţiilor din industria alimentară. Masuri urgente trebuiesc luate in industria zootehnica, in domeniul producatorilor de legume si fructe care sunt impinsi catre faliment, pentru costurile cu apa, energia electrica, combustibil consummate in agricultura.

Vă readucem aminte domnule ministru Adrian Oros, că în prezent suprafaţa cultivată în sere a ajuns la 150 ha. şi ea reprezintă doar 6% din suprafaţa cultivată în 1990, iar cea din câmp a scazut cu aproximativ 86.000 ha. Vom ajunge să importăm legume tot timpul anului şi, se pare, că asta se doreşte. Agricultura României reprezintă baza materiei prime pentru industria alimentară, potenţialul este uriaş iar noi suntem într-un mare procent importatori de materii prime si o piaţă de desfacere a produselor alimentare din toată lumea.

68

 Atragem atenţia că se impun măsuri urgente şi pentru  refacerea rezervei de stat, despre care avem informaţii că nu prea există. Şi lista este lungă.

Vă reamintesc domnule ministru solicitările Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA, în speranţa, că poate, acum când nu este încă prea târziu, veţi avea deschidere spre dialog şi veţi  lua măsurilor necesare:

– Eliminarea taxelor şi impozitelor pentru societăţile din industria alimentară pe o perioadă de 6 luni;

– Scutirea de la plata taxelor pe salariu pentru o perioadă de 6 luni în cazul angajaţiilor din industria alimentară;

– Stoparea exporturilor de materie primă pentru industria alimentară şi încurajarea importurilor pentru acest sector;

 – Sprijinirea sectorului de procesare a cărnii prin acordarea de subvenţii pentru procesare.

A trecut aproape o săptămână de la apariţia în presă a imaginilor cu cei peste 2.000 de români care se înghesuiau pe aeroportul din Cluj pentru a pleca la munci agricole în Germania, în ciuda interdicţiilor impuse de Guvern în ceea ce priveşte circulaţia. Deocamdată, ministrul de Interne, Marcel Vela, tace. Premierul Ludovic Orban tace. Preşedintele României, Klaus Iohannis, tace.

Premierul Orban a promis că va face lumină în acest caz, dar până acum nu s-a ocupat decât cu ascunderea adevărului şi protejarea celor vinovaţi. Să fie oare cei vinovaţi chiar în fruntea statului? Un astfel de exod masiv nu se putea realizeza decât beneficiind de cea mai înaltă protecţie: cea a Guvernului. Premierul României, Ministerul de Interne, dar şi Ministerul de Externe, prin ambasadorul României la Berlin, nu aveau cum să nu fie informaţi despre demersurile Germaniei care avea nevoie disperată de sezonieri în agricultură, pentru afacerea “sparanghelul”.

Preşedintele Klaus Iohannis a ratat ieri ocazia, în intervenţia sa publică în care ne-a anunţat că a fost prelungită starea de urgenţă, să facă lumină şi în

69

acest caz. Să spună românilor dacă a ştiut sau nu despre negocierile dintre parte germană şi cea română în legătură cu plecarea sezonierilor, astazi cand România are nevoie mai mult decat oricand de forta de munca si când puteau fi gasite soluții sa-i păstram.

Dacă a ştiut şi nu s-a opus demersurilor Guvernului german, consideram ca sunteți la fel de vinovat ca şi premierul Ludovic Orban, care doar din dorinţa de a da bine în ochii cancelarului german, a încălcat propriile legi, de fapt, legile României, pe care toţi suntem obligaţi să le respectăm.

Având în vedere aceste considerente, vă solicităm domnule preşedinte Klaus Iohannis să ieşiţi, cu o declaraţie, în faţa românilor în care să spuneţi adevărul. Minciuna nu vă face cinste, dar este, până la urmă, alegerea dumneavoastră. Poporul, despre care vorbiţi mereu şi căruia în aceste zile vă adresaţi cu apelativul “dragii mei”, are dreptul să cunoască adevărul”.

PRESEDINTE SINDALIMENTA

Dragos Frumosu

................................................................... 

....citeste si partea a doua ...

70