Stiri 17 iulie 2020

Cursul de schimb 17.07.2020 1 EUR 4.8428

1 USD 4.2430

ALERTĂ ANM: Ploi, grindină și instabilitatea atmosferică! Avertizările sunt valabile până duminica seara! Roxana Dobre - 17 iulie 2020

Mai multe județe, aflate sub alertă de Cod Galben și Portocaliu de ploi. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis astăzi, vineri – 17 iulie, 3 avertizări de vreme rea. Se anunță vremea instabilă, ploi și grindină, până duminică seara!

Potrivit meteorologilor, pe parcursul zilei de vineri, între orele 14:00 – 21:00, va fi Cod galben de vreme rea în 26 de judeţe, cu preponderenţă în zonele montane, unde vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă de peste 20 – 25 l/mp şi, izolat, 35 – 45 l/mp.

1

Județele vizate sunt: Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Cluj, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Harghita, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș , Vâlcea și Vrancea.

De asemenea, în intervalul 17 iulie, ora 21:00 – 18 iulie, ora 10:00, un alt Cod galben de vreme instabilă va fi valabil în Oltenia, Banat, Crişana şi sud-vestul Transilvaniei. În aceste zone, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, cu averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Din punct de vedere pluviometric, ploile vor avea şi caracter torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă de peste 20 – 25 l/mp şi, pe arii restrânse, 30 – 40 l/mp.

O avertizare Cod portocaliu de ploi însemnate cantitativ va intra în vigoare vineri, la ora 23:00, şi va expira sâmbătă, la ora 9:00. În acest interval, în şase judeţe din Banat, sudul Crişanei şi vestul Olteniei şi al Carpaţilor Meridionali vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor depăşi local 30 – 40 l/mp şi, izolat, 50 – 60 l/mp.

2

Conform prognozei de specialitate, o altă avertizare Cod portocaliu va fi valabilă în perioada 18 iulie, ora 9:00 – 19 iulie, ora 22:00, în Oltenia, local în Transilvania, Maramureş şi la munte, unde sunt aşteptate averse cu caracter torenţial. În intervale scurte de timp, dar mai ales prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 40 l/mp şi pe arii restrânse, îndeosebi în nordul Olteniei, sud-vestul Transilvaniei şi vestul Carpaţilor Meridionali, 70 – 90 l/mp.

ANM a emis, totodată, o avertizare Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabilă în intervalul 18 iulie, ora 9:00 – 19 iulie, ora 22:00. Astfel, în perioada analizată, în vestul, sud-vestul şi centrul ţării, precum şi în zona de munte, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, trecător cu aspect de vijelie şi, izolat, grindină. În plus, ploile vor avea şi caracter torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă de peste 15 – 25 l/mp şi, izolat, 30 – 40 l/mp.

APIA si SUBVENTII

Președintele Iohannis NEGOCIAZĂ la Consiliul European sumele pentru fermieri! Roxana Dobre Roxana Dobre - 17 iulie 2020

3

Se împart sumele pentru statele membre! Astăzi, vineri, 17 iulie, președintele României, Klaus Iohannis, participă la Consiliul European, unde se negociază împărțirea banilor de la UE pentru statele membre. Șeful statului promite că va negocia astfel încât țara noastră să primească sumele meritate.

”Începem astăzi un Consiliu European foarte special. După mai multe întâlniri în format videoconferință, iată, ne întâlnim la Bruxelles în format fizic. Dorim să negociem două teme mari, grele, în legătură cu banii europeni. Este vorba, în primul rând, de Bugetul Multianual și aici pentru România sunt două chestiuni foarte importante. Noi ținem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe coeziune și o sumă suficient de mare pe politică agricolă. Noi avem nevoie de acești bani, avem planuri mari, avem nevoie de bani europeni pentru spitale, pentru școli, pentru autostrăzi, pentru căi ferate și multe alte programe care pot fi acoperite din aceste sume. Evident, pentru agricultură, dorim să folosim sume cât se poate de consistente pentru a moderniza agricultura românească și pentru a obține, sigur, rezultate bune”, a subliniat Iohannis în primele declarații de la Consiliul European.

Al doilea pachet mare pe care România îl negociază astăzi este pachetul destinat revigorării economice. ”Este un pachet pe care contăm. Sunt bani care vor fi folosiți pentru revigorarea economică, pentru refacerea economiei după criza cauzată de COVID-19. Noi dorim să obținem sume consistente. Aici avem, pe de-o parte, bani care se dau sub formă de împrumuturi, dar o parte, sperăm și mai mare, vor fi bani care nu trebuie returnați. Sunt așa-numite granturi, bani pe care îi vom folosi pentru revigorarea economică, și pentru firme, și pentru modernizări, pentru digitalizare – de asemenea, sperăm, pentru modernizarea întregului sistem educațional, pentru fondul social, și multe altele”, a mai punctat Iohannis.

Klaus Iohannis este optimist că sumele alocate României vor fi ”rezonabile”

În total, se negociază sume foarte mari astăzi, poate și mâine, aici, la Consiliul European, a mai completat Klaus Iohannis. ”Eu sunt foarte hotărât să mă bat pentru interesul României, în așa fel încât să obținem un rezultat consistent. Întreaga echipă care mă însoțește – și întreaga echipă și de la Reprezentanță, și cei din ministere – au pregătit materiale suficiente. Sunt relativ optimist că, în final, pentru România sumele vor fi rezonabile, vor fi consistente, dar dacă m-ați întreba dacă vom finaliza discuțiile astăzi și mâine, cred că nimeni nu poate să răspundă. Este un scenariu optimist să finalizăm negocierile astăzi și mâine, însă în Consiliu părerile încă sunt împărțite. Se știe că nu toată lumea este încă convinsă că propunerea care este pe masă e cea mai bună. Mă aștept, deci, la negocieri destul de

4

complicate. Este chiar posibil să trebuiască, după un timp, să revenim, să finalizăm aceste negocieri”, a declarat șeful statului.

Important este de știut: sunt bani mulți pe care îi discutăm și pentru România este o șansă mare să obținem o finanțare consistentă pentru următorii ani, cu care vom reuși, cu siguranță, să rezolvăm foarte multe dintre problemele de la noi de acasă.

Subvenții APIA 2020. Plata minimă pe hectar ar putea fi de 102,88 euro/hectar! Roxana Dobre Roxana Dobre - 16 iulie 2020

Ce subvenție minimă pe suprafață pot primi fermierii în Campania 2020! Cuantumul pe hectar pentru acest an privind Schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata pe care o încasează toți fermierii care au depus cererea unică și sunt eligibili, este de minim 101,34 de euro pe hectar. Foarte important de precizat este faptul că suma finală poate fi calculată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urma controalelor administrative și cele prin teledetecție sau în teren. Din informațiile noastre, la acest moment se are în vedere un cuantum de 102,88 euro/ha pentru SAPS!

SAPS-ul este schema pentru care se pot face primele estimări privind cuantumul la hectar în campania 2020 având în vedere că APIA a comunicat care este suprafața finală pentru care s-au cerut subvenții, inclusiv pentru perioada cu penalizări. Atenție însă, suprafață solicitată nu înseamnă și eligibilă.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a aflat că suma alocată în acest an pentru SAPS este de 974.884,375 de euro, adică 50,17 la sută din plafonul total alocat României pentru plățile directe, care este de 1.943.162.000 euro.

Dacă aplicăm acest plafon pentru toată suprafața cerută la plată, adică 9.879.977,25 hectare obținem un cuantum de 101,34 de euro pe hectar. Este o sumă minimă pe care fermierii ar putea să o primească dar aceasta cu siguranță va crește, iar din primele informații obținute de noi SAPS-ul ar putea fi plătit la un cuantum de 102, 88 de euro la hectar.

Atenție, însă, această informație nu este confirmată oficial iar la momentul la care sumele vor fi transmise și aprobate de Guvern le vom publica fără întârziere ca și până acum.

APIA a anunțat că în comparație cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut cu 13.373 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor de la an la an.

5

Reamintim că pentru Campania 2019, SAPS-ul a a avut un cuantum de 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha.

Plata pe suprafață este încasată de toți fermierii care au depus o cerere unică de plată în Campania 2020 iar în urma verificărilor aceasta este eligibilă. Schema SAPS constă în acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, plătibilă anual și decuplată de producție. Pentru a beneficia de această plată, fermierii trebuie să respecte și alte condiții față de cele enumerate anterior, dintre care amintim:

– să depună cererea de plată cu date corecte și complete, împreună cu toate documentele solicitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

– să respecte normele de eco-condiționalitate;

– fermierii care în anul anterior anului depunerii cererii de plată, au primit plăți directe de peste 5000 euro, să ateste cel puțin calitatea de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sau întreprinderi familiale conform Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare.

Document oficial: Subvențiile APIA care se vor plăti în continuare de Guvernul Orban! Roxana Dobre Roxana Dobre - 17 iulie 2020

Ce scheme mai pot cere fermierii începând din 2021! În Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, document lansat oficial de Guvern, se specifică și care sunt schemele ce vor fi achitate fermierilor atât din Pilonul I, plăți directe, cât și din Pilonul II. În plus, și ministrul agriculturii, Adrian Oros, a arătat într-0 conferință de presă că obiectivele României în noul Plan Național Strategic (PNS) au rămas aceleaşi: convergenţa, ajutorul naţional tranzitoriu şi sprijinul cuplat voluntar pentru sectoarele animal şi vegetal.

6

”În conformitate cu actuala propunere de Regulament, schemele de plăți directe și măsurile de piață, cu finanțare din FEGA, vor contribui împreună cu intervențiile de dezvoltare rurală la atingerea obiectivelor specifice din Planul Național Strategic.

În acest sens, în cadrul Pilonului I, tipurile de intervenții vor lua forma plăților directe decuplate și cuplate, după cum urmează:

Plăți directe decuplate:

-Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (înlocuiește denumirea pentru actualul SAPS n.r);

-Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (înlocuiește denumirea pentru actuala Plată Redistributivă n.r);

-Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (înlocuiește denumirea pentru actuala plată pentru Tinerii Fermieri n.r);

-Schemele pentru climă și mediu (eco-scheme), (înlocuiește denumirea pentru Înverzire n.r);

7

Plăți directe cuplate:

-Sprijinul cuplat.

Potrivit sursei citate, complementar plăților directe care vor fi acordate fermierilor, prin intervențiile de dezvoltare rurală finanțate din FEADR – pilonul II, vor fi finanțate următoarele tipuri de investiții și scheme de sprijin: Investiții în modernizarea, restructurarea și creșterea competitivității fermelor cu accent pe fermele de familie; Instalarea tinerilor fermieri; Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar; Gestionarea riscurilor la nivel de fermă; Investiții în crearea și dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea și marketing-ul produselor agro-alimentare; Investiții în infrastructura de irigații; Investiții în infrastructura la scară mică (de apă/apă uzată, rutieră, etc.) în mediul rural; Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă nevoilor specifice ale fermierilor; Plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente, constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone defavorizate; Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de activități în vederea dezvoltării economiei rurale (turism rural, activități non-agricole din amonte și din avalul agriculturii).

Se dorește menținerea Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT) și a Sprijinului Cuplat Vegetal și Zootehnic

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 2 iulie, că obiectivele României în noul PNS au rămas aceleaşi: convergenţa, ajutorul naţional tranzitoriu şi sprijinul cuplat voluntar pentru sectoarele animal şi vegetal.

”Deși a fost această pandemie care a cuprins toată Europa și la nivelul Comisiei lucrurile s-au mișcat destul de greu, nu este agreat până acum nici măcar noul Cadru financiar multianual, noi am continuat munca la Planul Național Strategic (PNS). Am terminat analiza swot, cea de-a doua variantă pe care am comunicat-o şi Comisie şi începând de săptămâna viitoare, mai precis de marţi, vom începe consultările cu mediul asociativ. Practic marți se va întâlni grupul de lucru tematic, pe fiecare domeniu în parte. Sigur că în paralel se derulează și evaluarea ex-ante a PNS, care este un demers obligatoriu. Vrem să avem finalizate discuţiile cu partenerii, cu mediul asociativ, astfel încât la nivelul CE, când se definitivează cadrul financiar multianual, să fim pregătiţi şi să prindem sumele care ne vor fi destinate. Sigur, noi vom milita în continuare, la fiecare întâlnire cu Consiliul de Miniştri, pentru aceleaşi obiective pe care vrem să le obţinem: convergenţa, grăbirea convergenţei, acordarea în continuare a Ajutorului naţional

8

tranzitoriu, dar şi acordarea în continuare a Sprijinului cuplat voluntar atât pentru sectorul animal cât şi pentru sectorul vegetal”, a arătat şeful de la Agricultură.

Amenzi majorate de mâine pentru fermierii care nu-și curăță terenurile! Angelica Lefter Angelica Lefter - 17 iulie 2020

Amenzi majorate începând de sâmbătă, 18 iulie, pentru fermierii care nu își curăță terenurile! Proprietarii de terenuri, persoane fizice și juridice, care nu distrug ambrozia se pot alege, începând din data de 18 iulie, cu amenzi mult mai mari. Asta pentru că, amenzile minime ce pot fi date pentru nerespectarea Legii ambroziei sunt majorate conform unei legi apărute în data de 15 iulie în Monitorul Oficial și care intră de mâine în vigoare.

Schimbarea vine chiar în timpul perioadei din an în care autoritățile locale verifică terenurile infestate și dau amenzi proprietarilor persoane fizice sau juridice, scrie avocatnet.ro. Se cunoaște faptul că obligația de a distruge ambrozia are o lege specială, încă din 2018, care pune sarcina atât în spinarea persoanelor fizice, cât și în a persoanelor juridice.

Legea 129/2020 se va aplica din această sâmbătă, 18 iulie 2020 și aceasta prevede creșterea amenzilor minime ce pot fi date celor care nu distrug această buruiană.

Astfel, la articolul 3, alineatul (2) din lege scrie că în urma modificării, legea, va avea următorul cuprins: ”Constituie contravenție nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.”

9

Foto: legislatie.just.ro

Din modificări este clar că se prevede o amendă de la 1.000 de lei (în loc de 750 de lei, cum era până acum) la 5.000 de lei pentru persoanele fizice și o amendă de la 10.000 de lei (în loc de 5.000 de lei, cum a fost până acum) la 20.000 de lei pentru persoanele juridice.

Dincolo de modificările la amenzi, noua lege a venit cu schimbări și la modul de desfășurare a controalelor.

Astfel, de sâmbătă – 18 iulie, verificările sunt făcute și amenzile sunt aplicate de către autoritățile locale, prin personal împuternicit de primar, de către polițiști locali sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu. De asemenea, inclusiv specialiști desemnați de Instituția Prefectului au competența de a sancționa nerespectarea Legii ambroziei.

Până acum, controalele s-au făcut și amenzile s-au aplicat de o comisie mixtă făcută din ordinul prefectului, formată din specialiști desemnați din cadrul direcțiilor pentru agricultură, comisariatelor Gărzii Naționale de Mediu, direcțiilor județene de sănătate publică și autorității publice locale.

AFIR si FINANTARI

Se reiau discutiile despre finantarea pentru viitoarea politica agricola. Ce sector agricol are prioritate in obtinerea de fonduri iulie 17, 2020

Ministrul Adrian Oros a participat miercuri, 15 iulie 2020, la a treia consultare online cu entitatile publice si private implicate in elaborarea Planului National Strategic (PNS), in cadrul Grupului de Lucru – „Interventii in domeniul agricol – finantate din Pilonul II PAC (masuri de investitii si alte interventii in domeniul agricol)”, avand ca tema versiunea 2 a analizei SWOT – Obiectiv Specific 3. “Imbunatatirea pozitiei fermierilor in lantul valoric”.

La eveniment au participat si Emil Dumitru, secretar de stat in cadrul MADR, Daniela Rebega, director general adjunct AMPNDR, reprezentanti ai unor organizatii importante din zona dezvoltarii rurale si agriculturii,  ai mediului asociativ, precum si directori si experti din cadrul MADR.

Ministrul Adrian Oros a accentuat importanta imbunatatirii gradului de pregatire profesionala a fortei de munca din agricultura, precizand ca autoritatile, impreuna cu mediul asociativ si institutiile de invatamant, trebuie sa creeze forme de pregatire continua, de specializari si instruiri

10

pentru a-i ajuta pe fermieri sa dobandeasca competente in vederea cresterii eficientei exploatatiilor.

Secretarul de stat a enumerat posibilele categorii de interventie pe pilonul II, mentionand suplimentarea alocarilor care ar putea reveni Romaniei pe programarea 2021-2027, inclusiv prin Planul de Redresare Economica, “Next Generation”. In plus, Emil Dumitru a subliniat importanta asocierii si rolul major pe care il au asociatiile profesionale in ce priveste convingerea micilor fermieri de a se asocia.

Daniela Rebega a prezentat principalele modificari si actualizari operate in cadrul analizei SWOT, afirmand ca au fost luate in considerare toate comentariile bazate pe date statistice noi si amintind ca termenul pentru transmiterea observatiilor este 3 august 2020. Directorul general adjunct a mai adaugat ca urmatorii pasi ce trebuie parcursi sunt finalizarea Analizei nevoilor, document care de asemenea, va fi supus spre consultare pentru fiecare capitol in parte, precum si elaborarea Strategiei de interventie pentru ambii piloni.

Participantii si-au exprimat punctele de vedere cu privire la masurile de investitii  in domeniul agricol si au fost discutii bazate pe experienta actualului exercitiu financiar si pe lectiile invatate pe fiecare sector, pentru ca in viitor PNS sa reflecte nevoile mediului rural din Romania.

Consultari pentru investitii in domeniul agricol. OROS: Pregatirea profesionala a fermierilor va creste eficienta exploatatiilor In iul. 17, 2020

Ministrul Adrian Oros a participat miercuri, 15 iulie 2020, la a treia consultare online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS), în cadrul Grupului de Lucru – „Intervenții în domeniul agricol – finanțate din Pilonul II PAC (măsuri de investiții și alte intervenții în domeniul agricol)”, având ca temă versiunea 2 a analizei SWOT – Obiectiv Specific 3. “Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric”.

11

La eveniment au participat și Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR, Daniela Rebega, director general adjunct AMPNDR, reprezentanți ai unor organizații importante din zona dezvoltării rurale și agriculturii, ai mediului asociativ, precum și directori și experți din cadrul MADR.

Pregatirea profesionala, importanta pentru agricultura romaneasca

Ministrul Adrian Oros a accentuat importanța îmbunătățirii gradului de pregătire profesională a forței de muncă din agricultură, precizând că autoritățile, împreună cu mediul asociativ și instituțiile de învățământ, trebuie să creeze forme de pregătire continuă, de specializări și instruiri pentru a-i ajuta pe fermieri să dobândească competențe în vederea creșterii eficienței exploatațiilor.

Secretarul de stat a enumerat posibilele categorii de intervenție pe pilonul II, menționând suplimentarea alocărilor care ar putea reveni României pe programarea 2021-2027, inclusiv prin Planul de Redresare Economică, “Next Generation”. În plus, Emil Dumitru a subliniat importanța asocierii și rolul major pe care îl au asociațiile profesionale în ce privește convingerea micilor fermieri de a se asocia.

Urmatorii pasi: analiza nevoilor fermierilor si elaborarea Strategiei de intervenție pentru ambii piloni

Daniela Rebega a prezentat principalele modificări și actualizări operate în cadrul analizei SWOT, afirmând că au fost luate în considerare toate comentariile bazate pe date statistice noi și amintind că termenul pentru transmiterea observațiilor este 3 august 2020. Directorul general adjunct a mai adăugat că următorii pași ce trebuie parcurși sunt finalizarea Analizei nevoilor, document care de asemenea, va fi supus spre consultare pentru fiecare capitol în parte, precum și elaborarea Strategiei de intervenție pentru ambii piloni.

Participanții și-au exprimat punctele de vedere cu privire la măsurile de investiții  în domeniul agricol și au fost discuții bazate pe experiența actualului exercițiu financiar și pe lecțiile învățate pe fiecare sector, pentru ca în viitor PNS să reflecte nevoile mediului rural din România.

Analiza SWOT a PNS se regăsește pe site-ul www.madr.ro, accesând link-ul: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2020/analiza_swot_pns-versiunea_ii.pdf

12

ALTELE

MADR: COMUNICAT DE PRESĂ, Joi, 16 Iulie 2020 15:27

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică manifestată în anul agricol 2019-2020 vor beneficia de despăgubiri și că declararea ca neconstituțională a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri

producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, nu va influența acest proces.

Proiectul de Ordonanță de urgență elaborat de MADR cuprinde dispoziții referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementărilor în vigoare. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409,00 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020, prin rectificare bugetară. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană, iar în prezent parcurge etapele de avizare interministerială.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea la plată a  beneficiarilor şi se poate constitui obligația de plată a acestui ajutor de  stat. Plata se va realiza de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Ca urmare a declarării neconstituționale a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, s-au vehiculat în spațiul public informații potrivit cărora nu mai există cadrul legal pentru acordarea de despăgubiri.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale aduce la cunoștința fermierilor că aceste informații vehiculate în spațiul public sunt false și, totodată, informează asupra faptului că a inițiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectați de secetă să primească despăgubiri care vor

13

compensa pierderile suferite pentru ca aceștia să dispună de resursele financiare pentru finanțarea lucrărilor agricole viitoare.

Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, inițiată de Parlamentul României, constituie un demers independent de acțiunile întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nu influențează sub nici o formă acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă.

Reamintim că în ziua de 14 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, obiecție formulată de Guvernul României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat ca Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională, în ansamblul său și nu poate fi pusă în aplicare.

MINISTRUL AGRICULTURII, ÎN VIZITĂ ASTĂZI LA FERMIERUL DIMITRIE MUSCĂ! Agroinfo 17 iulie 2020 AGENDA DE LUCRU! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, se află astăzi în județul Arad. Șeful MADR a trecut pe agenda de lucru, pe care o publică zilnic, vizita la Combinatul Agroindustrial Curtici, la ferma de bovine și fabrica de prelucrare a laptelui, care aparțin unuia dintre cei mai vocali fermieri români, Dimitrie Muscă.

Agenda mea de lucru pentru astăzi:

10:30 – Ședință de lucru cu reprezentanții subordonatelor din județul ✅Arad;

11:15 – Conferință de presă susținută la sediul Prefecturii;✅

14

12:00 – Întâlnire de lucru cu primarii din județ;✅

14:30 – Vizită la Combinatul Agroindustrial Curtici: fermă bovine, ✅fabrică de prelucrare a laptelui și realizarea produselor din lapte, abator, laborator analize;

17:00 – Vizitarea unei fabrici producătoare de utilaje agricole aflată în ✅localitatea Chișineu-Criș;

18:30 – Vizitarea unei ferme de îngrășare a mieilor în comuna Sintea ✅Mare;

20:00 – Vizită la crama Maximarc în zona vitivinicolă Minis-Maderat. ✅Discuții cu reprezentanții cramelor din Podgoria Aradului. A scris ministrul Adrian Oros, pe pagina sa Facebook.

ANZ gafează din nou! Din noul Ordin pentru zootehnie a dispărut termenul de ”rasă pură” pentru reproducători! Roxana Dobre Roxana Dobre - 17 iulie 2020

Crescătorii de bovine sunt nemulțumiți de noua formă a ordinului privind monta naturală care, spun ei, încalcă din nou regulile europene. Concret, în noul draft de act normativ, publicat joi, 16 iulie, pe site-ul Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ), dispare termenul de ”rasă pură”, ceea ce înseamnă că orice reproducător-metis poate fi autorizat pentru monta autorizată.

”Avem în draftul de Ordin, art.9, al doilea punct unde se specifică ”reproducătorii masculi, indiferent de specie, utilizaţi la montă naturală, sunt autorizaţi de către autoritatea competentă a statului în zootehnie dacă îndeplinesc performanţele minime stabilite prin programele de ameliorare şi cerinţele sanitar-veterinare în vigoare”. Dispare termenul de ”rasă pură” deci

15

orice mascul de pe marginea șanțului poate fi autorizat pentru montă”, ne-a declarat Dumitru Grigorean, președintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR).

Acesta a subliniat că problema principală este în continuare faptul că nu se respectă Regulamentul European 1012 adică definiția clară a animalului de reproducție adică “animal rasă pură”. ”Săptămâna trecutăm crescătorii au oprit cu greu ordinul, fusese deja trimis săptămâna trecută la Secretariatul General al Guvernului, pentru publicare în Monitorul Oficial. Acum măcar au scos prevederile cu bonitarea de către reprezentanții Consiliului Local și cu primarul care se asigura că are taurul ce mânca. Dar partea cu autorizarea metișilor e catastrofală, ne arată Europa cu degetul, nimeni nu mai acceptă așa ceva”, a arătat reprezentantul crescătorilor de vaci de carne.

Ultimatum dat de ciobani Ministerului Agriculturii: ”Cereți demisia șefului ANZ! În caz contrar, vă considerăm complici”! Roxana Dobre Roxana Dobre - 17 iulie 2020

Președinții de asociații dau un ultimatum Ministerului Agriculturii, de a răspunde urgent solicitării acestora de a cere demisia șefului Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ), ing.Vaida Bela. În caz contrar, avertizează ciobanii, conflictul se va muta la Ministerul Agriculturii!

”Asociațiile responsabile de Registrul Genealogic la ovine/caprine, așteaptă punctul de vedere al MADR cu privire la nemulțumirile legate de conducerea ANZ! Conflictul nici pe departe nu este încheiat până când Bela Vaida nu pleacă de la conducerea acestei prestigioase Agenții! În cazul în care responsabilii din MADR nu dau curs la solicitările noastre, îi considerăm complici la mascaradă cu Ordinul de Ministru nr. 180 privind autorizarea pentru monta naturală a reproducatorilor! Conflictul o să-l

16

mutăm la MADR spre cei responsabili”, ne-a transmis dr.ing. Ionică Nechifor, secretarul general al Romoovis.

Reamintim că directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ), ing. Vaida Bela, ne-a declarat că nu se simte ”acuzat” de cele spuse de către crescătorii de ovine care i-au cerut în mod public demisia și i-au reproșat că duce o politică lipsită de transparență, că încalcă legislația națională și europeană.

”Nu mă simt acuzat, asta în primul rând și câteodată trebuie să se țină cont și de cine spune, nu numai ce spune, asta ar fi prima chestiune. A doua chestiune: ce este nou pe lume? Acest ordin a fost și până acum, 90% în același mod se vrea să fie publicat și aprobat și pentru perioada următoare! Pot să înțeleg grija sau neliniștea unora la care că probabil că testul de filiație (paternitate- n.r) le creează emoții, dar chestiunea asta trebuie făcută că altfel planează nesiguranța și neîncrederea în rândul crescătorilor de ovine la nesfârșit”, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Vaida Bela.

Semnal de alarmă din partea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială: Deficitul agroalimentar a devenit o problemă, cu posibil potenţial sistemic; statul trebuie să susţină crearea unor campioni naţionali în domeniu Roxana Rosu 17.07.2020,

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) atrage atenţia asupra faptului că balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate în România, cu posibil potenţial sistemic, şi recomandă 10 măsuri pentru ameliorarea deficitului, inclusiv creşterea rolului fondurilor de garantare a creditelor şi identificarea firmelor care ar putea fi potenţiali campioni naţionali în domeniu.

Este prima dată când Comitetul,  din care fac parte reprezentanţi ai BNR, ASF şi ai Guvernului, fiind condus de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, face astfel de declaratţii, în afara sferei sectorului financiar. 

 Astfel, în şedinţa din 15 iulie, Comitetul a emis Recomandarea CNSM nr. R/6/2020 referitoare la analiza Grupului de lucru CNSM privind diminuarea

17

vulnerabilităţilor provenind din creşterea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare, care menţionează că ”balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potenţial sistemic, aspect susţinut, de cel puţin două motive: (i) existenţa unei relaţii strânse între deteriorarea deficitului de cont curent şi declanşarea unei crize financiare sau de balanţă de plăţi; (ii) necesitatea asigurării securităţii alimentare, aceasta fiind de altfel şi una dintre lecţiile crizei generate de pandemia COVID-19”.

În acest context, CNSM recomandă zece măsuri principale, printre acestea numărându-se: dezvoltarea de programe, prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil, care să implementeze Strategia Uniunii Europene ”De la fermă la furculiţă” şi declaraţia de cooperare ”Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale”, creşterea rolului fondurilor de garantare a creditelor şi a Fondului Român de Contragarantare în susţinerea firmelor din agricultură şi din industria alimentară, revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare, crearea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creşterea rolului schemelor de calitate, implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar.

Este propusă, de asemenea, o metodologie pentru identificarea firmelor care ar putea fi potenţiali campioni naţionali în domeniul agroalimentar, iar pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al firmelor din domeniul agroalimentar se recomandă diseminarea periodică de date statistice suplimentare.

Potrivit raportului Comitetului, deficitul comercial cu produse alimentare a ajuns la 4,3 mld euro în decembrie 2019 şi este în creştere (dublare în ultimii cinci ani). Acest deficit este parţial diminuat de excedentul comerţului cu cereale (2,2 mld euro, decembrie 2019). 

Printre măsurile structurale identificate în cadrul Grupului de lucru se numără:

 finalizarea procesului de cadastrare a suprafeţelor în termen cât mai rapid; 

modificarea legislaţiei în vederea favorizării comasării terenurilor; susţinerea unor investiţii strategice pentru agricultori (sisteme de

irigaţii, utilizarea de tehnologii avansate care ameliorează şi îmbunătăţesc calitatea solului etc.) pentru o perioadă minimă de timp care să permită recuperarea investiţiilor;

18

susţinerea şcolarizării şi pregătirii persoanelor implicate în agricultură şi industria alimentară. Reactivarea învăţământului agricol este o prioritate pentru crearea cadrului de creştere a valorii adăugate în agricultură. C

 restrângerea economiei subterane, prin fiscalizarea tuturor celor care activează în piaţă, regim uniform de control şi informatizarea sistemului şi instituţionalizarea unui cadru de dialog pe tema pieţei negre, cu participarea industriei, alături de autorităţile de resort; 

separarea atribuţiilor de control, printr-o procedură transparentă, astfel încât să se elimine paralelismele şi suprapunerile.

reducerea birocraţiei şi simplificarea legislaţiei naţionale, care în unele cazuri este în contradicţie cu cea comunitar

În ceea ce priveşte implicarea băncilor în finanţarea agriculturiii şi a industriei alimentare, Comitetul spune că există un interes relativ mare şi necesarul de finanţare se menţine ridicat 

”Volumul finanţării este asimetric distribuit, primele cinci bănci din sistem asigurând 62% din totalul creditelor (care însumează 16,6 mld lei, din care 9,7 mld lei agricultură, în decembrie 2019). Creditarea agriculturii a fost favorizată de bănci şi IFN (volumul finanţării a crescut cu 42 la sută în ultimii cinci ani), în timp ce creditarea firmelor din industria alimentară a înregistrat o scădere relativ importantă (cu 13 la sută în aceeaşi perioadă în portofoliul băncilor, în timp ce în portofoliul IFN se menţine la o valoare modestă)”. 

Astfel, pentru creşterea implicării băncilor şi IFN în finanţarea companiilor din domeniul agroalimentar, CNSM consideră importante trei măsuri: diseminarea periodică de date statistice suplimentare, identificarea unor campioni naţionali şi revizuirea mecanismului certificatelor de depozit.

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială: Balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic Financial Intelligence 17 iulie 2020,

Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) recomanda

19

zece măsuri principale, în domeniul agriculturii, având în vedere că Analiza Grupului de lucru relevă faptul că balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, aspect susținut, de cel puțin două motive: (i) existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți; (ii) necesitatea asigurării securității alimentare, aceasta fiind de altfel și una dintre lecțiile crizei generate de pandemia COVID-19, potrivit unui comunicat

CNSM recomandă Guvernului să adopte măsuri pentru:

1. Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 9,4 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să implementeze Strategia Uniunii Europene ”De la fermă la furculiță”, în linie și cu obiectivele specifice de risc climatic din viitoarea Politică Agricolă Comună. Respectivele programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și emisiunile de obligațiuni verzi de către autorități, instituții de credit, alți investitori. Termen de implementare: 1-3 ani

2. Dezvoltarea, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, precum și bugetarea cu prioritate de programe în sumă de minim 0,5 mld euro, în contextul cadrului financiar multianual 2021-2027, care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale, în conformitate cu declarația de cooperare „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” la care România este semnatară. Termen de implementare: 1-3 ani

3. Creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor (FNGCIMM, FGCR) și a Fondului Român de Contragarantare în susținerea firmelor din agricultură (majorarea fluxului de garanții cu minim 3 mld lei până în anul 2023) și din sectorul industriei alimentare (majorarea fluxului de garanții cu minim 2 mld lei până în anul 2023). Termen de implementare: 1-3 ani

4. Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil. Termen de implementare: 1-3 ani

5. Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, și bugetarea corespunzătoare a acestor programe. Termen de implementare: 1-3 ani

6. Crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc

20

aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Termen de implementare: 1-3 ani

7. Punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care: (i) creează lanțuri alimentare, (ii) generează clustere locale, (iii) produc bunuri ecologice, (iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri produse alimentare, (v) se află în lista potențialilor campioni naționali, (vi) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din declarația ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, sau care (vii) au un rol activ în programele create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE ”De la fermă la furculiță” sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii. Termen de implementare: 1-3 ani

8. Implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar care să conducă inclusiv la îndeplinirea mai bună a rolului statului în susținerea sectorul agroalimentar (diminuarea economiei subterane cu produse agroalimentare, întărirea rolului ANSVSA în controlul siguranței alimentelor, reducerea birocrației, eliminarea paralelismelor în atribuțiile de control prin elaborarea de proceduri transparente, susținerea școlarizării și pregătirii persoanelor implicate în sectorul agroalimentar etc.). Termen de implementare: 3-5 ani

De asemenea, CNSM recomandă Băncii Naționale a României:

1. Revizuirea, cel puțin o dată la doi ani, a metodologiei pentru identificarea firmelor care ar putea fi potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar și publicarea formei revizuite pe website-ul CNSM. Termen de implementare: periodic

2. Diseminarea de date statistice suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al firmelor din domeniul agroalimentar. Termen de implementare: periodic, începând cu decembrie 2020.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Anexele nr. 1-7 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.400/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021, din 13.07.2020, Ministerul Mediului, Apelor şi

21

Pădurilor Publicat în Mof I nr. 613 din 13.07.2020. A intrat în vigoare la 13.07.2020

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, Parlamentul României Va fi modificat de L 131/2020 la 18.07.2020

Legea nr. 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 623 din 15.07.2020. Va intra în vigoare la 18.07.2020

Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, precum şi a unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a acestora, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 626 din 16.07.2020. Va intra în vigoare la 19.07.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1027/2020 privind modificarea Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 771/2014, (UE) nr. 1242/2014 şi (UE) nr. 1243/2014 în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi monitorizarea măsurilor specifice de atenuare a impactului epidemiei de COVID-19 în sectorul pescuitului şi acvaculturii, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. Va intra în vigoare la 17.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1028/2020/1028 de stabilire a datei de încheiere a depunerii de cereri pentru ajutorul pentru depozitarea privată de carne proaspătă sau refrigerată de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/596, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. A intrat în vigoare la 16.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1029/2020 de stabilire a datei de încheiere a depunerii de cereri pentru ajutorul pentru depozitarea privată de carne de oaie şi carne de capră în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/595, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 227 din 16.07.2020. A intrat în vigoare la 16.07.2020

Decizia nr. 2/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/921], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JO L nr. 228 din 16.07.2020. A intrat în vigoare la 16.07.2020

Decizia nr. 3/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) la Acordul privind SEE [2020/922], Comitetul Mixt al SEE

22

Publicat în JO L nr. 228 din 16.07.2020. A intrat în vigoare la 16.07.2020

Decizia nr. 4/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/923], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JO L nr. 228 din 16.07.2020. A intrat în vigoare la 16.07.2020

Decizia nr. 5/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/924], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JO L nr. 228 din 16.07.2020. A intrat în vigoare la 16.07.2020

Decizia nr. 6/2019 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2020/925], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JO L nr. 228 din 16.07.2020. A intrat în vigoare la 16.07.2020

………………….

INTERNE

Îngrășământ eco din lână de oaie, o idee de milioane. Cum se aplică noul fertilizant la legume!Angelica Lefter 17 iulie 2020

O afacere inedită în agricultură, peleți de îngrășământ eco din lână de oaie, a fost pusă pe picioare de doi tineri din Sibiu, în premieră în România. Marius Laabs și Lioara Vasilescu au pariat pe agricultura din România, iar la începutul acestui an au înființat Naked Sheep SRL, firma care produce îngrăsământ organic în creierii munților din Transilvania, mai exact în comuna Șura Mică de lângă Sibiu.

Lâna se recoltează de la oi fără a le face vreun rău acestora, fiind crescute cu mare grijă în munții Carpați. Oile sunt hrănite natural, chiar și pe timpul iernii, arată informarea.

23

facebook.com/Naked-Sheep-România

”Ne mândrim cu faptul că produsul nostru este 100% organic, acesta menținându-se în sol până la 6 luni, unde eliberează în mod constant îngrăsământ pentru plantă. Planta are nevoie de o irigare de capacitate mică, un pelet absorbind apa de până la 4 ori greutatea proprie”, a declarat Marius Laabs, co-fondatorul Naked Sheep.

După perioada de utilizare peletul este biodegradabil. Îngrăsământul eco funcționează ca un substrat fizic în care planta se fixează, aducându-i-se valori nutriționale de azot, fosfor și alte elemente.

Afacerea cu îngrășământ bio din lâna oilor ar fi trebuit să demareze din luna februarie, dar din cauza pandemiei, montarea masinilor de producție nu s-a putut face pentru că inginerii germani care trebuiau să își de-a avizul nu au mai putut călători. Din acest motiv și capacitatea de producție este atât de mică acum.

Afaceri de milioane din lână de oaie

”În momentul de față avem o capacitate de 10 tone pe lună, dar o vom ridica la 25 de tone, iar când se va lucra la două schimburi, capacitatea de producție va crește la 50 de tone pe lună. In primul an de producţie estimăm vânzări de 9 milioane de lei, iar pentru anul viitor țintim o dublare a acestora”, a mai spus Marius Laabs, co-fondator al Naked Sheep.

Cum se utilizează îngrăsământul eco Naked Sheep

Pentru legume se pune 70 până la 150 g pe mp, în funcție de cererea de fertilizare a plantei• 150 g pe mp pentru legume foarte exigente precum roșiile, castraveții și varza• 100g pe mp pentru legume obișnuite, cum ar fi morcovii, salata• 70 g pe mp pentru legume cu un nivel scăzut de azot, precum mazărea, ridichea și fasolea

24

”Pentru plantele în ghiveci se adaugă aproximativ 10g (două linguri) pentru a se amesteca cu 1 litru de sol, iar pentru copaci de dimensiuni normale: puneți aproximativ 100 g în sol. Produsul nostru este ideal pentru orice tip de cultură, de la cele de seră până la cele de câmp. Se poate folosi cu precădere ca o alternativă pentru perioadele și locurile în care recoltele sunt afectate de seceta pedologică”, a spus, la rândul său, Lioara Vasilescu, co-fondator al Naked Sheep SRL.

Fertilizatorul se vinde în pachete de 450g, 1 kg, 5 kg, 15 kg, 25 kg sau Big Bag de 500 kg.

Un kilogram de peleți se poate cumpăra cu 50 de lei, dar prețul acestuia scade semnificativ odată cu creșterea cantității cumpărate.

DE LA OLIMPIC MULTIMEDALIAT, LA DEZVOLTATORUL UNEI PLATFORME PENTRU FERMIERI Andrei Pătraşcu: "Am participat la olimpiada de TIC să nu rămân corigent pentru că am spart site-ul liceului"

A.B. Miscellanea / 17 iulie Andrei Dragoş Pătraşcu, olimpic multimedaliat de la Colegiul Naţional Pedagogic Focşani, a dezvoltat o platformă online de tip marketplace care oferă posibilitatea utilizatorilor de a publica sau achiziţiona alimente cultivate de alte persoane din acelaşi judeţ. Platforma Farmeria.ro a fost lansată de o firmă software din Focşani în scopul de a stimula comerţul local-intrajudeţean.

Farmeria.ro vine în sprijinul producătorilor locali din întreaga ţară pentru a-şi comercializa alimentele produse de către ei. Platforma promovează comerţul comunitar prin modul în care sortează şi afişează produsele utilizatorilor: prioritate au produsele din aceeaşi localitate, apoi cele din judeţul respectiv

Potrivit dezvoltatorilor serviciul este oferit gratuit pentru stimularea economiei şi a producţiei României.

În acest sens, persoanele care achiziţionează produse naturale prin intermediul platformei susţin creşterea economiei şi producţiei României. De altfel, eforturile şi calitatea produselor realizate de către producătorii locali, aspecte adesea ignorate în contextul economic actual, vor fi

25

fructificate şi promovate într-un cadru dinamic, prin contactul acestora cu clienţii interesaţi, notează sursa citată.

Andrei Pătraşcu, dezvoltatorul platformei, este proaspăt absolvent al profilului filologic la Colegiul Naţional Pedagogic "Spiru Haret" din Focşani, iar în trecut a lucrat în domeniul securităţii cibernetice pentru o instituţie publică.

În octombrie 2019 şi-a înfiinţat propria companie şi în ultimul an de liceu s-a împărţit între învăţat pentru bacalaureat, muncă şi pasiunea pentru marketing şi relaţii publice.

"Prima mea formă de antreprenoriat a fost înainte de olimpiada de TIC. Aveam 10 ani şi vindeam servere de jocuri. Olimpiada a venit în completarea pasiunii", povesteşte Andrei.

De altfel, acesta povesteşte că prima participare la olimpiada de TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor - materie care este predată în ciclul liceal) a fost pedeapsa sa pentru că în clasa a-IX-a a spart site-u liceului şi şi-a trecut numele în locul directorului, conform Hotnews.ro.

Acesta a mărturisit: "Am participat la olimpiada de TIC să nu rămân corigent pentru că am spart site-ul liceului. (..)Totul a început când am luat locul II la judeţeană. Mă aşteptam să iau locul I, aşa că am depus contestaţie. S-a dovedit că profesorii corectori nu ştiau să deblocheze o formă pe care o creasem acolo. Mi-au dat locul II pentru că nu înţelegeau ce făcusem. I-am explicat unei profesoare şi ulterior am ieşit pe locul I. Am fost destul de fericit, niciodată nu m-au impresionat lucrurile de genul acesta".

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti alocă un pachet de peste 1.000.000 de euro, în sprijinul tinerilor, pentru compensarea efectelor Covid 19, 17.07.2020,.

Epidemia de COVID-19 a pus şcolile/universităţile din toată lumea în faţa unor provocări fără precedent. În România, universităţile s-au adaptat si s-au orientat rapid spre identificarea unor modalităţi de organizare şi susţinere a

26

examenelor, astfel încât să se diminueze la maximum riscul de infectare cu virusul SARS-COV-2.

”Pentru a veni în întâmpinarea tinerilor, pe parcursul sesiunii de admitere în Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV Bucureşti), am decis ca, în acest an, admiterea să se poată face ONLINE, fără a percepe taxe de înscriere si nici de înmatriculare.

Măsura se înscrie în cadrul unui pachet mai amplu de sprijin în valoare de peste un milion de euro”, a declarat Profesorul Sorin Mihai Cîmpeanu, Rectorul USAMV Bucureşti.

Decizia de renunţare la taxele de înscriere şi de înmatriculare are un impact bugetar de peste 300.000 euro (cca. 200.000 euro aferent taxelor de înscriere şi, respectiv, aproximativ 100.000 euro aferent taxelor de înmatriculare).

În cadrul aceluiaşi pachet de sprijin au fost achiziţionate, pentru a fi donate  elevilor şi studenţilor aflaţi in dificultate, aproape 1.000 de tablete, în valoare de aproximativ 200.000 euro, cu abonament inclus/acces nelimitat la internet de mare viteză, plătit pe perioadă de 2 ani de către USAMV. 

Au fost achiziţionate laptopuri pentru absolut toate cadrele didactice din USAMV, în valoare de aproximativ 250 mii de euro.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul studenţilor, USAMV a alocat aproximativ 250.000 de euro pentru acordarea unor forme de sprijin, precum burse din venituri proprii, locuri gratuite în cămine sau reduceri taxe de cămin în cazuri justificate, masa gratuită la cantina Universităţii. 

USAMV oferă candidatilor o perspectiva completă în domeniile agronomie, horticultura, îmbunătăţiri funciare, creşterea animalelor, medicină veterinară, silvicultură,  peisagistică, tehnologii şi biotehnologii,cadastru, amenajarea teritoriului şi dezvoltare durabilă, management, agroturism, tehnologia prelucrării produselor agroalimentare, conservarea mediului, controlul şi expertiza produselor alimentare, inginerie economică în agricultură şi managementul construcţiilor,  totul în 2 campusuri universitare de excepţie, cu 50 ha spaţiu verde, în plin centrul Bucureştiului.

USAMV Bucureşti are în componenţa sa 7 facultăţi, care oferă studii universitare de licenţă, master şi doctorat.

27

Înscrie-te acum ONLINE la cele 7 facultăţi ale Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV Bucureşti).

 3400 de locuri, din care peste 2200 de locuri la buget, sunt disponibile la cele 7 facultăţi ale USAMV Bucureşti, pentru studii universitare de licenţă şi master.

Călătoria ta #extraordinară începe aici: usamv.ro/admitere

Înscrie-te acum  şi vei găsi la USAMV :

·       locul unde te dezvolţi personal, social, academic.

·       prieteni pe viaţă.

·       cheia ta pentru un viitor strălucit,

·       o întreagă paletă de activităţi, nu numai didactice şi de cercetare, dar şi sociale, sportive şi culturale. 

·       Implicarea în partea practică a fiecărei discipline,  în campusurile Agronomie-Herăstrău şi Medicină Veterinară-Cotroceni.

TERMENELE LIMITĂ pentru înscrierea la concursul de admitere la facultăţile din cadrul USAMV Bucureşti sunt următoarele:

28

* pentru studii universitare de LICENŢĂ:

- 25 Iulie:  pentru programele de studii organizate de Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, Facultatea de Biotehnologii şi Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală, Facultatea de Medicină Veterinară - cu programul de studii Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare

- 22 Iulie:  pentru programul de studii Medicină Veterinară - Facultatea de Medicină Veterinară* pentru studii universitare de MASTER:

- 18 iulie:  pentru toate programele de studii organizate de toate facultăţile din cadrul USAMV Bucureşti, cu excepţia Facultăţii de Medicină Veterinară.

 Fii conectat la noutăţile din mediul universitar pe www.usamv.ro

FACILITĂȚI FISCALE pentru FERMIERI, PE MASA GUVERNULUI! Agroinfo 17 iulie 2020 -

ÎNTÂLNIRE LA NIVEL ÎNALT. Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-au întâlnit cu prim-ministrul României, cu ministrul de Finanțe și cu cel al Agriculturii. Organizația a cerut mai multe facilități fiscale pentru fermieri și achitarea urgentă a despăgubirilor pentru fermierii ale căror culturi agricole au fost afectate de seceta extremă. Ce s-a decis în cadrul întâlnirii aflați din comunicatul transmis pentru AGROINFO de Alianța pentru Agricultură.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut, în lunile iunie și iulie, un intens schimb de opinii cu conducerea executivului României, cu scopul soluționării unor probleme presante cu care agricultura și industria alimentară se confruntă  în acest an deosebit de dificil.

Acesta a culminat cu întâlnirea Alianței cu prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, și conducerea MADR (ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat) , în data de 2 iulie. Dialogul s-a purtat la Palatul Victoria și a avut ca subiect principal seceta dramatică ce a afectat agricultura Românei în acest an, context în care premierul și-a exprimat preocuparea pentru dificultățile cu care se confruntă sectorul și a dat asigurări că sumele destinate despăgubirilor  vor fi prevăzute în bugetul MADR în urma rectificării bugetare de după 1 august.

29

Reprezentanții fermierilor au subliniat că România se află în pragul unei crize economice puternice, inclusiv în agricultură, ceea ce poate avea consecințe dramatice în aprovizionarea populației.

Având în vedere că aproximativ 90% dintre fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare după valorificarea producției, respectiv în perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte mulți nu vor avea ce recolta sau producția le va fi semnificativ diminuată, plata datoriilor către furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), precum și a altor obligații precum leasing-uri, salarii, credite, etc. va fi extrem de problematică.   

Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli în timp util, este nevoie de URGENTAREA PAȘILOR PROCEDURALI NECESARI PENTRU ÎNCASAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICĂ SEVERĂ ÎN PERIOADA 5-20 AUGUST 2020, de aceea MADR s-a angajat să intensifice demersurile de a obține de la Comisia Europeană un răspuns în timp util pentru a putea trece la plata efectivă a despagubirilor prin schema de ajutor de stat notificată.

Alianța a mai solicitat organizarea urgentă a unei întâlniri cu reprezentanții  Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociația Română a Băncilor și Banca Națională cu scopul de a găsi o soluție cu privire la amânarea plății ratelor la creditele bancare și nebancare pentru o perioadă de 12 luni.

În data de 9 iulie, reprezentanții Alianței au discutat cu conducerea Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Agriculturii și a ANAF, urmare a întâlnirii de la Palatul Victoria. Agenda propusă de Alianță a inclus puncte precum: măsuri pentru introducerea de facilități/amânarea pentru o perioadă de 12 luni a plății ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la instituții de credit și instituții financiare nebancare;  urgentarea pașilor procedurali necesari pentru încasarea despăgubirilor pentru seceta pedologică severă ; plata de urgență a tuturor arieratelor ; compensarea directă creanțe – datorii ; recunoașterea de către ANAF a costurilor cu producția în curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020 ; eliminarea practicilor prin care fermierilor li se consideră nedeductibile cheltuielile cu stocurile de producție în curs de execuție 2019-2020, conform art 25 și art 269 din Codul Fiscal ; înregistrarea drept cheltuială deductibilă a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor ; stoparea practicilor de impozitare în avans a unor sume / venituri din subvenții înainte de a fi încasate.

30

MFP si ANAF au arătat că sectorul agroalimentar rămâne un domeniu strategic și au reiterat preocuparea pentru a fi alocate prioritar sumele solicitate de MADR la rectificarea bugetară de la începutul lui august.

Ca urmare a argumentelor expuse de reprezentanții Alianței, ANAF a întreprins măsurile necesare pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și a recunoașterii cheltuielilor de producție și a TVA aferent culturilor agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor. ANAF a formulat catre MFP o solicitare pentru analiza juridică, fiscală și privind impactul bugetar pentru: compensarea datoriilor către bugetul de stat cu sumele reprezenând creanțe bugetare cuvenite fermierilor din TVA și concedii medicale, precum și privind impozitarea veniturilor din subvenții doar după încasarea acestora.Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare

Inca o asociatie agricola cere plata cat mai rapida a despagubirilor pentru fermierii afectati de seceta iulie 17, 2020

Dupa LAPAR, inca o asociatie agricola cunoscuta solicita acordara urgenta a despagubirilor pentru seceta. De aceasta data, cererea este formulata de Alianta pentru Agricultura si Cooperare (AAC), care cer autoritatilor sa urgenteze procedurile, astfel incat fermierii sa primeasca despagubirile in perioada 5-20 august 2020, in conditiile in care 90% din agricultori isi achita inputurile folosite in obtinerea productiei abia dupa valorificarea recoltei, iar in acest an nu vor avea ce recolta.

„Romania se afla in pragul unei crize economice puternice, inclusiv in agricultura, ceea ce poate avea consecinte dramatice in aprovizionarea populatiei. Avand in vedere ca aproximativ 90% dintre fermierii romani achita inputurile folosite in obtinerea produselor agroalimentare dupa

31

valorificarea productiei, respectiv in perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte multi nu vor avea ce recolta sau productia le va fi semnificativ diminuata, plata datoriilor catre furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanti, combustibili), precum si a altor obligatii precum leasing-uri, salarii, credite, etc. va fi extrem de problematica. Pentru a veni in sprijinul producatorilor agricoli in timp util, este nevoie de urgentarea pasilor procedurali necesari pentru incasarea despagubirilor aetrui seceta paedologici severaÄ‚ in perioada 5-20 august 2020, de aceea MADR s-a angajat sa intensifice demersurile de a obtine de la Comisia Europeana un raspuns in timp util pentru a putea trece la plata efectiva a despagubirilor prin schema de ajutor de stat notificata”, au sustinut reprezentantii Aliantei in cadrul unei intalniri cu premierul, Ludovic Orban, ministrul Finantelor, Florin Citu, si conducerea MADR, in data de 2 iulie.

In data de 9 iulie, fermierii au mai transmis autoritatilor (MADR, MFP, ANAF) o serie de propuneri precum: masuri pentru introducerea de facilitati/amanarea pentru o perioada de 12 luni a platii ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la institutii de credit si institutii financiare nebancare; urgentarea pasilor procedurali necesari pentru incasarea despagubirilor pentru seceta pedologica severa; plata de urgenta a tuturor arieratelor; compensarea directa creante – datorii; recunoasterea de catre ANAF a costurilor cu productia in curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020; eliminarea practicilor prin care fermierilor li se considera nedeductibile cheltuielile cu stocurile de productie in curs de executie 2019-2020, conform art 25 si art 269 din Codul Fiscal; inregistrarea drept cheltuiala deductibila a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare si evaluare a pagubelor; stoparea practicilor de impozitare in avans a unor sume/venituri din subventii inainte de a fi incasate.

Alianta pentru Agricultura si Cooperare: Vrem plata despagubirilor in perioada 5-20 august In iul. 17, 2020

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut, în lunile iunie și iulie, un intens schimb de opinii cu conducerea executivului României, cu scopul soluționării unor probleme presante cu care agricultura și industria alimentară se confruntă  în acest an deosebit de dificil.

32

Acesta a culminat cu întâlnirea Alianței cu prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, și conducerea MADR (ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat) , în data de la 2 iulie. Dialogul s-a purtat la Palatul Victoria și a avut ca subiect principal seceta dramatică ce a afectat agricultura Românei în acest an, context în care premierul și-a exprimat preocuparea pentru dificultățile cu care se confruntă sectorul și a dat asigurări că sumele destinate despăgubirilor vor fi prevăzute în bugetul MADR în urma rectificării bugetare de după 1 august.

Reprezentanții fermierilor au subliniat că România se află în pragul unei crize economice puternice, inclusiv în agricultură, ceea ce poate avea consecințe dramatice în aprovizionarea populației. Având în vedere că aproximativ 90% dintre fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare după valorificarea producției, respectiv în perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte mulți nu vor avea ce recolta sau producția le va fi semnificativ diminuată, plata datoriilor către furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), precum și a altor obligații precum leasing-uri, salarii, credite, etc. va fi extrem de problematică.Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli în timp util, este nevoie de URGENTAREA PAȘILOR PROCEDURALI NECESARI PENTRU ÎNCASAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICĂ SEVERĂ ÎN PERIOADA 5-20 AUGUST 2020, de aceea MADR s-a angajat să intensifice demersurile de a obține de la Comisia Europeană un răspuns în timp util pentru a putea trece la plata efectivă a despăgubirilor prin schema de ajutor de stat notificată.

Alianța a mai solicitat organizarea urgentă a unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociația Română a Băncilor și Banca Națională cu scopul de a găsi o soluție cu privire la amânarea plății ratelor la creditele bancare și nebancare pentru o perioadă de 12 luni.

În data de 9 iulie, reprezentanții Alianței au discutat cu conducerea Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Agriculturii și a ANAF, urmare a întâlnirii de la Palatul Victoria. Agenda propusă de Alianță a inclus puncte precum: măsuri pentru introducerea de facilități/amânarea pentru o perioadă de 12 luni a plății ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la instituții de credit și instituții financiare nebancare; urgentarea pașilor procedurali necesari pentru încasarea despăgubirilor pentru seceta pedologică severă; plata de urgență a tuturor arieratelor ; compensarea directă creanțe – datorii ; recunoașterea de către ANAF a costurilor cu producția în curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020 ;

33

eliminarea practicilor prin care fermierilor li se consideră nedeductibile cheltuielile cu stocurile de producție în curs de execuție 2019-2020, conform art 25 și art 269 din Codul Fiscal ; înregistrarea drept cheltuială deductibilă a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor ; stoparea practicilor de impozitare în avans a unor sume / venituri din subvenții înainte de a fi încasate.

MFP si ANAF au arătat că sectorul agroalimentar rămâne un domeniu strategic și au reiterat preocuparea pentru a fi alocate prioritar sumele solicitate de MADR la rectificarea bugetară de la începutul lui august.

Ca urmare a argumentelor expuse de reprezentanții Alianței, ANAF a întreprins măsurile necesare pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și a recunoașterii cheltuielilor de producție și a TVA aferent culturilor agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor. ANAF a formulat către MFP o solicitare pentru analiza juridică, fiscală și privind impactul bugetar pentru: compensarea datoriilor către bugetul de stat cu sumele reprezenând creanțe bugetare cuvenite fermierilor din TVA și concedii medicale, precum și privind impozitarea veniturilor din subvenții doar după încasarea acestora.

Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației!

Agricultorii, strigat de ajutor catre AGRO TV: ”Avem nevoie de APA!” In iul. 17, 2020

La televizor este frumos să vedem fermieri la recoltat, lanuri bogate, cu producții record, dar trebuie să privim și spre cealaltă parte de țară, în estul și sud-estul României, unde situația este dramatică în unele cazuri.

34

În comuna Scânteiești, județul Galați, starea reală a culturilor de primăvară este catastrofală, după ce culturile de toamnă au fost întoarse în totalitate. Fermierii sunt în imposibilitatea de a-și achita datoriile către furnizorii de inputuri, iar reluarea unui nou an agricol pare imposibilă. Pe adresa de mail a redacției noastre am primit un mesaj alarmant: „Avem nevoie de ajutor… ajutorul dumneavoastră pentru a ne face auziți! Avem nevoie de APĂ! Este greu ca după aproape un an de muncă să fii lovit de un astfel de fenomen care nu ar fi trebuit să existe în zona noastră, ținând cont că e o zonă înconjurată de ape, dar investițiile lipsesc cu desăvârșire.”

O echipă de filmare AGRO TV se va deplasa la fața locului și vă vom ține la curent cu ce se întâmplă în zona afectată.

https://youtu.be/OM5TJCMhlnw

Soiurile noi de caise – afacerea care te poate imbogati Video In iul. 17, 2020

Mereu vă prezentăm activități agricole profitabile. Venim din nou cu o altă inițiativă agricolă, care îți poate asigura un profit frumos – livada de cais. Dovada o prezintă, în materialul video de mai jos, colegii de la Agro TV Moldova, dovadă filmată într-o livadă de peste Prut. Fermierul a renunțat la soiurile ”moștenite de la bătrâni” și le-a schimbat cu unele italiene.

https://youtu.be/gWe1CkMcjI4

35

FERMIER: CHEM MAȘINILE DE LA ABATOR ȘI TRIMIT 500 DE VACI LA TĂIERE! Marian Muşat 17 iulie 2020 - VOCEA DISPERĂRII.  Dacă vom reuşi să ne menţinem până la toamnă, chem maşinile de la abator, vom urca 400-500 de vaci şi le ducem la tăiere. Nu se mai poate! Este disperat crescătorul de animale Ștefan Muscă.

Crescătorul de animale Ștefan Muscă din Giurgiu este profund nemulţumit că i-a scăzut preţul la lapte cu 30%; de la 1,5 lei litrul la 1,1 lei/l. „Deci, eu primesc pe litrul de lapte mai puţin decât îl produc! E strigător la cer! Acum am lăsat 30 de viţei să sugă că nu-mi convine să dau laptele în pierdere. Pot colecta în jur de 1.000 litri zilnic. Procesatorul mi-a spus clar că nu mai poate să-mi dea banii pe lapte. Dacă vom reuşi să ne menţinem până la toamnă, chem maşinile de la abator, vom urca 4-500 de vaci şi le ducem la tăiere. Nu se mai poate! ” S-a aprins iute crescătorul de animale.

Ştefan Muscă împreună cu alţi crescători din zonă a înfiinţat o cooperativă tocmai pentru a colecta o mare cantitate de lapte şi a obţine un preţ bun. „Avem probleme grave cu laptele, nu am mai luat banii de prin ianuarie. Oamenii din cooperativă sunt disperaţi, nu mai au nici bani şi nici ce să mănânce! Este vorba despre 2,5 miliarde de lei vechi pe cooperativă (50-60.000 lei de fiecare membru) pe care îi avem de primit de la un procesator din Târgovişte. Omul m-a chemat la fabrică, mi-a arătat toată marfa pe stoc. Supermarketul nu-i dă banii la timp (la 60 de zile). S-au adunat 120 de zile şi nu era plătit. Guvernul nu i-a dat banii de la spitalele şi penitenciarele unde a livrat laptele”, ne-a declarat fermierul.

Acesta mai susține că procesatorul a „notificat supermarketul şi i-a venit adresa înapoi cu un răspuns halucinant: că dacă nu-i convine îi mai măreşte taxa de raft cu încă 20 la sută! Adică, procesatorului nu ai ce să-i ceri, mi-a arătat toate actele, documentele, ar vrea să mai ia lapte de la mine! Mai mult, mi-a dat bilete la ordin, dar mi-e ruşine să le bag la bancă pentru că-i închid fabrica şi am terminat cu oamenii ăia de acolo, vor pleca pleacă acasă, au familii. A mai dat din ei afară. E o situaţie grea de tot!”

Fermierul din Giurgiu susţine că dacă prin politica sa Guvernul nu va sprijini procesatorii să iasă din colaps se duc de râpă şi crescătorii şi asta va fi sfârşitul multor ferme! „Guvernul a venit cu o hotărâre că-i va ajuta pe procesatori cu 50.000 de euro, dar numai pe cei care sunt cu plata la zi la fermieri şi care prelucrează integral lapte românesc! Or, toţi procestorii au incidente şi întârzieri la plată! Aşa că suntem într-o situaţie grea cu agricultura! Pe minister nu-l interesează, va fi sfârşitul multor ferme! Şi aşa pesta porcină africană mi-a terminat toţi porcii şi nu mai creşte nimeni în

36

zonă. S-a hotărât soartea noastră: să ne distrugă! Este DE-ZAS-TRU!!” A încheiat apoteotic discuţia.  

Lanţul dezastrului porneşte de la stat: nu plăteşte procesatorii; ei nu pot achita materia primă livrată de fermieri, iar aceştia din urmă rămân fără bani şi cu împrumuturi la bănci şi în cel mai rău caz cu lumina stinsă în fermă!  

Consumul de carne din Romania creste, insa productia interna este in stagnare iulie 16, 2020

Cu toate ca zootehnia reprezinta o ramura de baza a economiei Romaniei, ponderea ei in productia agricola a avut o tendinta descendenta in ultimii ani, ajungand la un mini istoric de 27,7%, se arata intr-o analiza a Bancii Transilvania.

Această componentă importantă a agriculturii prezintă un potențial ridicat de dezvoltare, aspect susținut de o serie de factori, inclusiv accesul la materii prime, tendința ascendentă pentru consumul intern de carne, nivelul record al deficitului comercial cu carne, perspectiva continuării procesului de convergență economică europeană și consecințele șocului indus de pandemie.

Consumul intern de carne a înregistrat o tendință ascendentă în ultimii ani, evoluție susținută de majorarea veniturilor populației (în contextul ameliorării climatului din piața forței de muncă) și de reducerea cotei TVA la alimente și servicii de alimentație de la 1 iunie 2015.

Conform estimărilor econometrice elaborate, consumul intern de carne s-a situat peste nivelul potențial începând cu anul 2016 și a înregistrat un nivel record de 1.44 milioane tone în 2018. Această evoluție a fost determinată de creșterea semnificativă a consumului de carne pe locuitor (spre nivelul record de 73.8 kilograme în 2018), factor care a contrabalansat tendința de scădere a populației (spre nivelul minim din anii 1960).

BT: carnea de porc si cea de pasare reprezinta 90% din consumul intern de carne

37

În prezent carnea de porc și carnea de pasăre contribuie cu aproximativ 90% la consumul intern de carne. Pe de altă parte, producția internă de carne s-a consolidat în ultimii ani în apropiere de nivelul de 1.5 milioane tone (greutate în viu), maximul din anul 2007.

Se evidențiază creșterea producției interne de carne de pasăre (peste 40% din total) spre cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 1990 (0.63 milioane tone greutate în viu în 2018).

De asemenea, producția de carne de ovine & caprine a consemnat o ușoară ameliorare în ultimii ani.

Pe de altă parte, producția internă de carne de bovine și producția de carne de porcine au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani.

Balanta comerciala intre import si export, deficit de peste 700 milioane euro

Creșterea semnificativă a consumului de carne și consolidarea producției interne au determinat intensificarea deficitului balanței comerciale cu carne, spre un nivel record de peste 700 milioane EUR în 2019.

„Ne așteptăm la creșterea investițiilor în zootehnie pe termen mediu, într-o evoluție susținută de potențialul ridicat al pieței interne, perspectiva echilibrării balanței comerciale, premisele de persistență a costurilor reale de finanțare la un nivel redus și continuarea procesului de convergență economică europeană”, comenteaza dr. Andrei Radulescu, director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania.

Mikro Kapital sustine initiativele micilor fermieri In iul. 17, 2020

Un solar de legume, este o solutie ideala pentru ca o familie sa obtina venituri decente. Cererea permanenta de legume proaspete, precum si profitul care se poate obtine din aceasta activitate, atrage tot mai mult atentia celor care vor sa traiasca din agricultura.

Maria Istrate din Insuratei, judetul Braila, lucreaza peste 2000 de metri patrati de sera. A inceput cu cateva sute de metri de solar, dar cererea de tomate din piata a facut-o sa isi mareasca suprafata si afacerea. Pentru ea si

38

familia ei, cultivarea rosiilor reprezinta o sursa buna de venit. Cu alte cuvinte, o indeletnicire profitabila. Braileanca spune ca succesul vine odata cu produsele de calitate pe care le scoti in piata. Asa se castiga increderea clientilor. O marfa curata si de calitate este cautata mereu de consumatori.

Dar pentru a ajunge la aceste rezultate a avut nevoie de investitii, si nu in ultimul rand de fonduri pentru a se dezvolta.

Maria Istrate din Insuratei, judetul Braila:

”Am ales sa ne modernizam solarul pentru a ne usura munca. Pentru asta am avut nevoie de un imprumut. Asa am ajuns la MikroKapital . Cei de acolo mi-au inteles problemele. Solariile au avut o valoare mare si riscul era ridicat. Dar cei de la MicroKapital au avut incredere in planul nostru de afaceri. Asa ca ne-au sustinut pana la capat. Cu banii luati, am ridicat solarul, dar am investit si in rasaduri. Recomand si altor fermieri sa apeleze la MikroKapital, pentru simplu fapt ca sunt deschisi la investitiile din agricultura. Recent, baiatul meu a vrut sa ia un imprumut de la o alta institutie pentru un alt solar, procesul a fost lung, iar la final a primit refuz. In schimb cei de la MikroKapital au raspuns favorabil demersului lui. Asa a reusit sa isi ridice si el un solar si sa inceapa propria afacere”

Maria Istrate din Insuratei, judetul Braila spune ca cei mai multi bani ii castiga din cultivarea rosiilor, si nu ar renunta la agricultura, pentru nimic in lume. Tomatele produse de ea sunt vestite in piata din Insuratei si imprejurimi, iar clientii o cauta si acasa cand vor sa cumpere marfa proaspata.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Dragoş Militaru, Kandia Dulce: Luăm în calcul o reţea de magazine proprii şi nu exclud în câţiva ani o investiţie greenfield, să ne mutăm în afara oraşului Alex Ciutacu 17.07.2020,

https://www.zf.ro/zf-24/investiti-in-romania-proiect-zf-si-cec-bank-dragos-militaru-kandia-19427875

39

Compania Kandia Dulce produce în două fabrici din Bucureşti, dar şi printr-o serie de parteneriate care au permis extinderea gamei.

Kandia Dulce, cel mai mare producător local de ciocolată, are în plan să continue investiţiile în extinderea capacităţii de producţie şi automatizări, iar pe termen lung compania ia în calcul construcţia unei reţele de magazine proprii şi chiar o investiţie de tip greenfield (n.r.: o construcţie de la zero), a explicat Dragoş Militaru, general manager al Kandia Dulce, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„În continuare este posibil orice. Pe foarte multe linii de producţie, mai ales unde suntem lideri consacraţi şi unde avem rate de creştere mare, de două cifre, intervenim fie prin investiţii în extinderea capacităţilor de producţie, automatizări, fie prin robotizare, fie ne gândim şi la alte tipuri de investiţii. Nu exclud ca în câţiva ani să avem nevoie de o investiţie de tip greenfield şi să ne mutăm în afara oraşului. Expansiunea rezidenţială din jurul nostru este o limitare, trebuie să recunosc acest lucru”, a declarat Dragoş Militaru, executivul care conduce compania în al cărei portofoliu se regăsesc 12 branduri, printre care ROM, Măgura, Kandia şi Sugus. 

Cu două unităţi de producţie în Bucureşti, una pentru ciocolată şi una pentru biscuiţi, managerul a explicat că una dintre investiţii vizează o creştere de peste 30% a capacităţii de producţie pentru prăjiturile Măgura, unul dintre cele mai bine vândute produse din portofoliu. 

„Avem linii de producţie complet automatizate pentru Măgura. Producem în 3 schimburi şi multe sâmbete, circa 30-35 de sâmbete pe an. Şi acoperim greu cererea şi ritmul de creştere, de aceea este o zonă în care investim. Investiţia aflată acum în derulare va fi finalizată, vom avea un robot de ambalare şi paletizare la capătul liniei care ne va creşte cu 30-35% capacitatea de producţie şi ne pregătim pentru creşterea viitoare.“ 

„Specific, această investiţie de automatizare completă, robotizare, acest echipament înlocuieşte 10 operatori pe linie, ceea ce îmi dă posibilitatea să constitui al treilea schimb. Investiţia totală este în jur de 600.000 de euro pentru acest echipament automatizat”, a detaliat Militaru. 

Compania a mai investit anul trecut şi în transformarea unei locaţii proprii care se situează la poarta fabricii şi ia în calcul construcţia unei reţele de magazine proprii.

„Anul trecut am finalizat o investiţie în magazinul propriu care se află tot pe Soseaua Viilor, fiind magazin de fabrică, nouă ne place să îl numim magazinul Dulce care alimentează nu doar cartierul, ci şi foarte mulţi

40

oameni care îl cunosc şi veneau în mod tradiţional să cumpere produse de la fabrica de ciocolată. A devenit din ce în ce mai important şi ne gândim să investim şi în alte locaţii. De ce nu, poate un alt tip de magazin în altă zonă. S-a ridicat la aproximativ 100.000 de euro, în contextul în care am avut un magazin într-un container şi am construit o clădire de la zero care deserveşte mult mai bine scopul pentru care avem acest magazin”, a spus el. 

Kandia Dulce are astăzi 475 de angajaţi în mod direct şi indirect încă 120 de angajaţi pentru activităţi de piaţă, merchendiseri şi promoteri în magazine, în timp ce generează încă 5.000 de locuri de muncă pe orizontală, conform datelor oferite de companie. 

După afaceri de peste 153,5 mil. lei în 2019, Kandia Dulce viza o creştere de două cifre şi pentru anul 2020, însă închiderea şcolilor la începutul lunii martie a diminuat baza de clienţi tradiţionali ai companiei. Luna iunie a adus o revenire la nivelul consumului, însă aceasta este încă departe de nivelul de dinaintea crizei. 

„Trăgând linie după semestrul 1 este un semestru în scădere încă. Noi ne-am propus ţinte ambiţioase de creştere de aproximativ 10%, va fi greu să o realizăm în continuare, dar cel puţin avem satisfacţia că observăm o revenire a consumului în ultimele şase săptămâni”, a adăugat Militaru. 

În ceea ce priveşte exporturile, acestea reprezintă astăzi doar 4,5% din cifra de afaceri a companiei, însă produsele Kandia Dulce ajung în 15 ţări, iar compania atacă piaţa externă cu strategie duală. 

„Exportăm în pieţele aşa-numite Diaspora, branduri tradiţional româneşti ROM, Măgura, Kandia, către românii care trăiesc acolo în comunităţi mari din Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Belgia şi nu numai. Sunt acele magazine etnice, magazine balcanice, unde sunt multe produse româneşti care merg spre aceşti oameni. Avem şi un alt portofoliu unde vedetele sunt Primola sau Papi, unde mergem pe pieţe internaţionale, avem câteva pieţe tradiţionale din spaţiul ex-iugoslav unde mergem cu acestea şi alte pieţe mai mici. Încercăm să penetrăm Orientul Mijlociu într-o piaţă mare, avem în lucru o negociere cu Arabia Saudită şi îmi doresc să închidem această negociere până la finalul anului, ca să dăm o dimensiune mai consistentă liniei de business la export. Suntem un contributor deocamdată micuţ la exporturile României”, a explicat managerul. 

 Care sunt cele mai mari provocări pentru Kandia Dulce

►Infrastructura rutieră şi de transport presupune un consum enorm de timp, bani, combustibil, pierdere de eficienţă. Toate se duc în preţul produsului şi

41

noi pierdem ca ţară competitivitate, pentru că nu reuşim să ne mişcăm. Este una dintre cele opt mari categorii de pierderi, această mişcare care la noi durează şi costă foarte mult. Compar eficienţa noastră logistică în a trimite un camion plin de aici până în Belgia sau Spania cu transportul în sens invers a unor materii prime din zona de nord a continentului. Este o diferenţă de circa 24 de ore. Pe teritoriul României consumi şi din cauza condiţiilor de trafic. Înseamnă timp mort, ajungi mai târziu pe pieţe şi toate astea au un cost. Asta înseamnă o pierdere de productivitate. România lucrează foarte productiv în foarte muilte zone în procesele industriale. Ne poticnim în procesul logistic cu toţii. 

►Instabilitatea legislaţiei şi neclaritatea ei, inclusiv pe Codul fiscal. De curând, a apărut această temă a investigaţiilor de către Antifraudă ANAF, a modului de acordare a tichetelor cadou. În industria în care activăm şi noi există această practică, totul plecând de la o confuzie din Codul Fiscal, refăcut în fiecare an. Nici nu apuci să te adaptezi şi să înveţi Codul Fiscal în vigaore că are deja prevederi noi schimbate, toată lumea trăieşte într-o confuzie permanentă. Este foarte greu să constrieşti un plan de afaceri în condiţiile astea.

Executivul român Sorin Bănulescu s-a întors în România ca HR director al HEINEKEN România după şase ani de mandate în Congo şi Haiti Cristina Roşca 17.07.2020,

Sorin Bănulescu, HR Director al HEINEKEN România: Întoarcerea a fost parte din planul meu. Bineînţeles, trăim într-o lume globală, iar oportunităţile de dezvoltare nu trebuie ratate: aş recomanda oricui să accepte experienţa unui job internaţional, ca parte din planul de dezvoltare profesională.

♦ În România gigantul olandez e prezent de circa două decenii, deţinând patru unităţi de producţie în diferite colţuri de ţară, branduri locale (Ciuc sau Silva) şi internaţionale (Heineken sau Birra Moretti) şi peste 1.000 de salariaţi.

42

A lucrat în Congo şi în Haiti, două dintre ţările cele mai sărace din lume şi considerate de mulţi unele dintre cele mai periculoase. După un periplu de şase ani în Africa şi Caraibe, Sorin Bănulescu s-a întors în 2019 în România ca HR Director al HEINEKEN România, unul dintre cei mai mari producători de bere de pe plan local. De altfel, tot în cadrul HEINEKEN a lucrat şi anterior, cea mai mare parte a carierei – 13 ani – fiind construită şi conturată în cadrul grupului olandez.

„Povestea mea s-ar putea să fie puţin diferită de a altora: eu am plecat din ţară, acum şase ani, ca să mă întorc mai bine pregătit pentru poziţia pe care mi-o doream aici – cea de HR Director în HEINEKEN România“, spune Sorin Bănulescu. Experienţa internaţională îi era necesară, mai ales într-o companie o prezenţă extinsă pe glob. În România gigantul e prezent de circa două decenii, deţinând patru unităţi de producţie în diferite colţuri de ţară, branduri locale (Ciuc sau Silva) şi internaţionale (Heineken sau Birra Moretti) şi peste 1.000 de salariaţi.

Sergiu Mititelu, Premium Porc: Vreau ca industria cărnii de porc din România să se bazeze în scurt timp într-o proporţie majoritară pe producţie locală şi nu pe importuri Cristina Roşca 16.07.2020,

Sergiu Mititelu spune că ultimii 26 de ani de carieră pot fi rezumaţi prin experienţa în doar trei companii - RJ Reynolds (actualmente JTI România), Hochland şi Premium Porc. De trei ani el conduce operaţiunile locale ale grupului Premium Porc din Danemarca.

♦ În prezent cea mai mare parte din consumul local de carne de porc provine din import, din Germania, Spania, Ungaria, Olanda şi Polonia ♦ Premium Porc este unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din România, cu o cifră de afaceri de peste 90 milioane euro în 2019 şi aproape 500 de angajaţi.

Executivul român Sergiu Mititelu, care conduce de circa trei ani businessul local al Premium Porc, spune că o ţintă a mandatului său e să reducă pe termen scurt importul de carne de porc, astfel ca local consumul să se realizeze majoritar din producţie proprie.

43

„Îmi doresc să ajut la consolidarea unei industrii sănătoase a cărnii de porc în România, o industrie care să se bazeze în scurt timp într-o proporţie majoritară pe producţie locală şi nu pe importuri.“

Irina Stăncescu, cofondator Pain Plaisir: În cinci ani îmi doresc să avem zece magazine şi o unitate centrală mare de producţie. Acum căutăm spaţiu pentru a deschide încă o brutărie 16.07.2020, Alexandra Cepăreanu

♦ „Vrem să mergem în zone de cartier pentru că ne adresăm consumatorilor finali şi vrem să fim mai aproape de ei“.

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/irina-stancescu-cofondator-pain-plaisir-in-cinci-ani-imi-doresc-sa-19426007

Irina Stăncescu, cofondatoare a brutăriilor artizanale Pain Plaisir, un business fondat în 2012, spune că planurile pentru următorii cinci ani vizează expansiunea până la o reţea de zece magazine şi deschiderea unei unităţi mari de producţie. În prezent, sub acest brand sunt operate două brutării - ambele în zone centrale ale Capitalei, respectiv Dorobanţi şi Kiseleff - şi două spaţii de producţie.

„În cinci ani îmi doresc să avem zece brutării şi o unitate centrală mare de producţie. Vreau să ducem brandul în zone de cartier deoarece mi se pare cel mai important să ajungem la oameni. Avem şi colaborări B2B (business to business), dar ideea noastră este să ajungem aproape de consumatorul final. Visez la un magazin în Drumul Taberei sau în Tineretului“, a spus Irina Stăncescu în cadrul emisiunii 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, realizată de ZF în parteneriat cu First Bank.

Astfel, în prezent, fondatorii companiei caută un spaţiu în Bucureşti, unde să poată deschide cel de-al treilea magazin.

44

Compania şi-a desfăşurat activitatea normal chiar şi pe perioada stării de urgenţă, iar clienţii au fost principala sursă de motivare a angajaţilor, a adăugat cofondatoarea Pain Plaisir.

„Am avut mulţi clienţi cu care ne-am împrietenit. Am văzut asta în starea de urgenţă, am avut aceeaşi clienţi în fiecare zi, probabil mersul la brutărie însemna un reper de normalitate pentru ei, iar nouă ne-a dat curajul să continuăm şi ne-a motivat.“

Totuşi, pandemia a amânat planurile de extindere a segmentului de producţie.

„Cea mai grea decizie a fost să amânăn căutarea unui spaţiu mai mare pentru partea de producţie“, a menţionat Irina Stăncescu.

În prezent, Pain Plaisir înregistrează zilnic aproximativ 600 de clienţi pe zi. „Numărul clienţilor fluctuează în funcţie de zi, de weekend, de sărbători. În medie, avem încasări cuprinse între 15.000 „ 20.000 de lei pe zi.“

În 2019, afacerile companiei s-au ridicat la aproximativ 1,7 mil. euro, iar pentru anul în curs Irina Stăncescu speră la vânzări în creştere.

„Per ansamblu, ne aşteptăm ca anul acesta să fie mai bun ca anul trecut. În perioada ianuarie „ februarie am înregistrat o creştere de 30% a vânzărilor, apoi am avut o scădere pe fondul pandemiei, dar nu semnificativă. Sperăm însă să depăşim proiecţia pe care am făcut-o pentru acest an şi aşteptăm să deschidem cel de-lea treilea magazin.“

Brutăria artizanală Pain Plaisir a luat naştere în urmă cu circa opt ani, când România nu avea încă o piaţă dedicată jucătorilor de profil şi nici consumatorii nu erau obişnuiţi cu brutării de specialitate. Însă, în cei opt ani de activitate pe piaţa locală, Irina Stăncescu spune că „nevoia pentru astfel de produse creşte din ce în ce mai mult, iar noi ne bucrăm să vedem şi alţi jucători de profil care intră pe piaţă.“ 

Consumul de bere, în scădere cu 10% Adriana Popescu 17 iulie 2020

În lunile martie – mai 2020, odată cu declașarea crizei COVID-19, sectorul local al berii a scăzut cu peste 10%  față de aceeași perioadă a anului anterior, iar una dintre tendințele de consum a fost orientarea către ambalajele de unică folosință în defavoarea sticlei reutilizabile, potrivit unui studiu al Asociației Berarii României.

45

La nivelul primelor 5 luni din an, comparativ cu ianuarie – mai 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este și mai accentuat, respectiv -45% în raport cu sticla de unică folosință, care a crescut cu 36%.

Măsuri pentru sprijinul horeca 

Faptul că barurile și restaurantele și-au oprit activitatea timp de 2 luni și jumătate, a dus și la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie, terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanță cu măsurile de redeschidere etapizată a locațiilor Horeca. Scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020, se mai arată în comunicatul remis de Asociația Berarii României.

“Producătorii de bere observă cu îngrijorare situația din sectorul Horeca și, implicit, din industria berii. Primele luni ale anului nu au fost unele bune pentru industria berii, iar impactul cel mai puternic se va resimți în trimestrul al treilea al anului care, în mod obișnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condițiile de operare din industria ospitalității. De aceea este esențială implementarea programelor de investiții anunțate de autorități și a strategiilor de susținere pentru sectorul Horeca, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spațiile publice, prin deciziile autorităților locale sau prin permiterea funcționării unor locații temporare de tip food trucks sau baruri mobile”, a punctat Julia Leferman, diector general Asociația Berarii României.

SOS! Viticultura şi vinificaţia din România la un pas de colaps! Petronela Cotea Mihai 17 iulie 2020

Sectorul vitivinicol autohton traversează una dintre cele mai grele perioade. Este chiar la un pas de colaps din cauza condiţiilor economice dificile create de pandemia de Covid-19.

Personalul implicat în activităţile de producţie şi de procesare a strugurilor are un grad înalt de specializare şi, prin urmare, şomajul tehnic nu reprezintă o soluţie economică pertinentă, ci echivalează cu sistarea totală a activităţii sau cu intrarea în insolvenţă/faliment a multora dintre cramele mici şi mijlocii.

46

În plantaţiile viticole, activitatea a fost şi continuă să se desfăşoare la limita de existenţă, nicidecum aşa cum ar fi fost firesc într-un domeniu în care nu poţi opri producţia. La toate acestea, se adaugă criza forţei de muncă.

HoReCa a returnat vinurile

Sectorul viticol românesc comercial însumează aproximativ 40.000 ha. În sectorul vitivinicol activează aproximativ 400.000 angajaţi direct angrenaţi economic. ”Suntem furnizori pentru HoReCa, drept consecinţă încasările noastre s-au diminuat între 40% şi 80%. Restaurantele au returnat vinurile, mai ales din cauza incertitudinii asupra viitorului imediat al afacerilor de profil. Stocurile de vin au devenit extrem de mari, iar îmbutelierile s-au oprit. Toată lumea aştepta ca, până în toamnă, să se golească cramele şi să fie făcut loc noii producţii. Însă, acum, iată, se apropie noua recoltă şi situaţia este deosebit de grea” arăta Valeriu V. Cotea, secretar al Comisiei de Oenologie din cadrul OIVV şi preşedinte al PNVV.

Concurenţa vine de-afară

Academicianul ieşean atenţionează că ţări precum Italia ori Spania au avut producţii foarte bune, iar pe fondul susţinerii din partea propriilor state, există probabilitatea de a livra vin pe piaţa românească la preţuri foarte mici, pe care producătorii români nu şi le permit. ”De exemplu, Italia a propus ca distilarea de criză să fie de 3 milioane de hectolitri de vin, adică aproape cât întreaga producţie a României. Este o foarte mare nevoie de susţinere din partea statului român. Dacă anul acesta, să zicem, vinul nu se va putea vinde, trebuie să ne gândim şi să dirijăm lucrurile în aşa fel încât, în următorii ani, să existe o redresare şi o continuitate, deoarece descreşterea şi declinul viţei de vie apare imediat”, menţiona Valeriu V. Cotea.

47

Întreprinderile aflate în reorganizare sunt şi mai vulnerabile

Accesul întreprinderilor aflate în reorganizare la măsurile fiscale şi sociale specifice situaţiei pandemice este vital. ”Tocmai acestea au fost omise, în condiţiile în care aici sunt dificultăţile cele mai mari. Am trimis o petiţie şi către Ministerul Justiţiei, spre a explica faptul că îndeosebi aceste întreprinderi trebuie ajutate, deoarece statutul de unităţi aflate în reorganizare a fost dobândit tocmai ca urmare a faptului că există probleme, având nevoie de timp pentru reorganizare şi redresare. Or, omiterea lor din seria posibililor beneficiari de facilităţi chiar le trimite direct în faliment”, sublinia preşedintele PNVV.Anual, România produce aproximativ 4-4,5 mil. hl de vin şi, în condiţiile în care vinul nu se află în top 5 alimente de bază susţinute inclusiv de către reţelele de supermarketuri, se solicită ajutor din partea statului român deoarece este vorba despre un domeniu care reprezintă o mândrie naţională.

Micii producători sunt în cel mai mare pericol

În privinţa dificultăţilor din anul 2020, este de subliniat faptul că în condiţiile în care, inclusiv ca urmare a susţinerii distilării şi stocării de criză, unităţile care dispun de volume mai mari vor reuşi să se menţină pe o anumită linie de plutire, micii producători sunt în cel mai mare pericol. ”Aceştia, acum, se chinuie să facă faţă şi efectelor secetei din primăvară. Chiar dacă viţa-de-vie este mai rezistentă la condiţiile caracterizate prin lipsă de apă în sol, efectele se văd atât în privinţa cantităţii şi a calităţii producţiilor, cât şi asupra stării plantaţiilor. Or, micii producători, decapitalizaţi şi fără forţă de muncă, vor avea de întâmpinat probleme în faţa cărora nu ştim dacă vor putea rezista de unii singuri. La aceştia se va vedea în modul cel mai accentuat influenţa sprijinului financiar direct de 1000 euro pe hectarul de viţă-de-vie, pentru a putea continua activitatea şi pentru a ajunge, în toamnă, cu vinul în cramă”, observa Valeriu V. Cotea.România deţine peste 200 de mii de hectare cu viţă-de-vie, prin programe de

48

reconversie pe aproximativ 40 de mii de hectare realizându-se deja plantaţii moderne, de talie mondială.

”Bine că s-au găsit soluţii ca să plece în străinătate forţa de muncă... Mă rog, fiecare ţară îşi conduce lucrurile după propriile reguli şi priorităţi”VALERIU V. COTEA secretar al Comisiei de Oenologie din cadrul OIVV şi preşedinte al PNVV

10 MĂSURI URGENTE ÎN SECTORUL VITIVINICOLPatronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) şi Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) au solicitat autorităţilor naţionale de profil măsuri de sprijin pentru prevenirea colapsului sectorului vitivinicol românesc. Citiţi în numărul viitor ce soluţii au identificat reprezentanţii sectorului.

un articol dePETRONELA COTEA MIHAI , redactor Radio România Iaşi

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Kaufland a deschis ”Școala despre Alimentație pentru copii-Caravana Akademia Kinderland meatmilk 17 iulie 2020

Caravana care îi învață pe cei mici despre alimentația sănătoasă ajunge pentru prima dată în Ardeal în această vară, în cadrul programului Akademia Kinderland, desfășurat de Kaufland România și Asociația pentru Responsabilitate Socială PLAN B pentru al treilea an la rând, informează rețeaua de magazine prin intermedoul unui comunicat.

49

Accesul este gratuit și se face în intervalul orar 16:00 – 20:00, în grupuri de maximum 5 persoane, în baza programărilor prealabile la numărul 0775.205.078 – și cu respectarea tuturor rigorilor de protecție obligatorii în această perioadă.

La activitățile Akademiei Kinderland pot participa copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 14 ani, cu obligativitatea purtării măștii de protecție.

La fața locului, organizatorii iau toate măsurile de siguranță pentru respectarea distanțării sociale, cu circuit separat de intrare/ieșire, termoscanare, dezinfectant, mănuși și măști de protecție.

Școala-muzeu în aer liber: educație interactivă pentru nutriție corectă

Butaforii, fructe și legume sub formă de exponate gigant, stații de explorat, jocuri pe tabletă, informații și curiozități despre toate categoriile de alimente – toate acestea vor fi disponibile la caravană, unde cei mici vor învăța prin metode nonformale și interactive despre alimentația corectă.

Copiii vor fi îndrumați de personal prin stațiile decorate atractiv, unde vor afla cum arată farfuria ideală, cum funcționează corpul uman în raport cu mâncarea, cum se combină corect alimentele, ce înseamnă gustare sănătoasă și cum să evite risipa alimentară – toate explicate pe înțelesul copiilor.

Specialiștii atrag atenția asupra importanței nutriției corecte încă de la vârste mici

Programul derulat de Kaufland și Asociația Plan B sprijină părinții în eforturile de a-i ajuta pe cei mici să deprindă obiceiuri sănătoase, cu impact pe termen lung în starea de sănătate și dezvoltarea armonioasă.

50

Potrivit specialiștilor1, una dintre consecințele izolării sociale din timpul pandemiei a fost creșterea obezității infantile, în contextul în care copiii nu au mai avut activitate fizică și a existat tentația de a consuma mai des hrană nesănătoasă, precum fast-food, dulciuri, sucuri etc. 

Cel mai recent studiu european2 cu privire la obezitatea infantilă arată că în România, 7% dintre copii nu iau niciodată micul dejun, iar unul din 4 copii de 8 ani are probleme de greutate şi unul din 10 suferă de obezitate.

Nevoia de a deprinde comportamente alimentare sănătoase include pe lângă nutriție corectă și evitarea risipei alimentare. Același studiu arată că în România, risipa alimentară se ridică la 6.000 de tone pe zi, iar 49% din aceasta se produce în gospodării. 

CALENDARUL ȘCOLII MOBILE AKADEMIA KINDERLAND

Oradea: 17 – 26 iulie ; Sibiu: 28 iulie – 6 august

Alba-Iulia: 7 – 16 august; Brașov: 18 – 27 august

Antreprenor HoReCa: 400.000 de oameni riscă să fie concediaţi. Restaurantele nu sunt focare de infecţie 17 iulie 2020, 09:27 de Afrodita Cicovschi

Foto David Muntean

Dragoş Petrescu, antreprenor HoReCa a declarat, într-un interviu acordat „Marius Tucă Show” că 400.000 de oameni riscă să fie concediaţi.

„400.000 de angajaţi din industria HoReCa îşi pot pierde slujbele, urmare a deciziilor guvernanţilor de a ţine în continuare restaurantele închise la interior, iar industria ospitalităţii stă pe un butoi cu pulbere, fără mari speranţe de redresare, ţinând cont de contextul actual”, a declarat Dragoş Petrescu într-un interviu acordat „Marius Tucă Show”, relatează Mediafax. Întrebat dacă terasele restaurantelor, hotelurilor, ar fi fost în această perioadă focare pentru raspândirea COVID, Dragoş Petrescu a răspuns: „Noi am

51

dovedit la nivel naţional că în general am respectat regulile. În domeniul HoReCa nu au fost depistate focare de infecţie.Au fost nişte zone, foarte mediatizate, cărora li s-a crescut importanţa în mod fals, adică litoral şi 1-2 operatori în Parcul Herăstrău, care nu au respectat regulile, dar nu putem ţine o ţară întreagă în loc pentru aceste excepţii. (...) Trebuie să impunem legea, şi statul român poate să facă asta."

„Da, şi vreau să fie clar, în fiecare zi atenţionez guvernul să nu-şi bată joc de această industrie. Cei 600 de infectaţi nu vin din restaurante şi din zona restaurantelor. Zona de restaurant şi închiderea restaurantelor sunt doar un motiv care poate folosi guvernanţilor, dar nu este cauza pentru care România are astăzi mai mulţi infectaţi. Noi am fost găsiţi ţapi ispăşitori, aşa că suntem pe un butoi de pulbere. Sunt 400.000 de angajaţi în această industrie care îşi pot pierde slujbele şi nu se justifică blocarea industriei. Nu mai găsim audienţă în cadrul Guvernului şi sper să revină la sentimente mai bune." „Din păcate, a fost desconsiderată această forţă a sectorului ospitalier şi a fost diminuat impactul pe care il are în economie, însă rezultatul şi realitatea este că noi suntem la capătul puterilor şi e posibil ca jumătate din industrie să fie pusă pe butuci şi să se închidă definitiv."

I nvestiţi în România! proiect ZF şi CEC Bank Exonia, producător de ambalaje din Iaşi, iese pe pieţele din Ucraina şi Moldova. Producătorul are 128 de angajaţi şi afaceri de 4,65 mil. euro în 2019 Alex Ciutacu 17.07.2020,

Producătorul de ambalaje Exonia din Iaşi a finalizat o investiţie de 3,5 mil. euro într-o nouă fabrică destinată ambalajelor biodegradabile şi vrea să extindă parteneriatele din vestul Europei, dar şi să înceapă unele noi în est, cu ţări precum Republica Moldova şi Ucraina, a declarat Tiberiu Stoian, director general, Exonia, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

52

„Capacitatea doar pe fabrica nouă este la 300 de tone lunar, iar în acest moment producem 27 de tone. E o capacitate uriaşă, ca un Ferrari care merge pe lângă bordură cu 30 km/h. Din păcate, aceasta este situaţia cu care ne confruntăm, dar nu este o problemă, suntem în grafic”, a explicat Tiberiu Stoian, antreprenorul care a reuşit până acum să ajungă la afaceri de 4,65 mil. euro în 2019, prin intermediul fabricii iniţiale de ambalaje din mase plastice. 

Însă investiţiile companiei nu se opresc odată cu a doua fabrică, întrucât antreprenorul a menţionat că „merge la bătălie până la capăt” şi va continua investiţiile în dotări.

În prezent, exporturile reprezintă sub 6% din businessul producătorului de ambalaje. 

În ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, Exonia a ratat în această perioadă oportunităţile aduse de expoziţiile care aveau loc în Vestul Europei în mod obişnuit. În ceea ce priveşte Estul, compania atacă pieţele din Republica Moldova şi Ucraina, unde are parte de sprijinul ambasadelor. 

„Vizăm organizarea unor întrevederi cu potenţiali parteneri de afaceri din Republica Moldova la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie din Chişinău, cu colaborarea Ambasadei Romaniei de la Chişinau. La fel şi în Ucraina şi mai avem 2 ţări pentru care aşteptăm feedback de la ambasade”, a menţionat Stoian.

Cu 128 de angajaţi în prezent, Tiberiu Stoian a spus că vizează o creştere de 15% a cifrei de afaceri pentru 2020, versus o estimare pre-criză de 34-37%. Cererea a scăzut la începutul primăverii, însă odată cu relaxarea restricţiior aceasta a revenit, în contextul în care mulţi dintre clienţii mari ai Exonia au locaţii situate în centre comerciale – care au fost închise. 

...citeste si partea a doua ...

53