Cultivarea LavandeiCapitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVEI . 1 . Descriere

Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate.

Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului “lavandula” vine de la latinescul “lavare”= a spala.

Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara.

Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice.

Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini subtiri si lemnoase, frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime, ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta.

Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile (ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente.

Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara.

Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.

Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intr-o inflorescenta

speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie.

Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g.

I . 2 . Particularitati si cerinte biologice

Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata.

Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente.

Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de intretinere.

Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani.

Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.

In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza:- infrunzire- butonizare- inflorit- maturarea semintelor

Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in

straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara.

Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm.

Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone.

Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.

Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde, avand si caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor hotarator.

Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.

Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in

acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.

Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m.

Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei.

Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din solcantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare, podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, carbonatice, fosforul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVAREII . 1 . Locul in ansolament

Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe.

Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene.

II . 2 . Fertilizarea

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.

Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul.

Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil.

Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda.

Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii.

II . 3 . Pregatirea solului

Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime, nivelarea si distrugerea buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii.

Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale.

Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca borceagul pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor.

Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.

Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa.

In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.

II . 4 . Modul de inmultire

Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ, prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.

Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g seminte cu germinatie de minum 50%.

Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de buruieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.

Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15 C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald.

Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se intre plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai

aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.

Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la plantare.

Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:- lungimea partii aeriene 12 cm- lungimea radacinii principale 15 cm- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatiiProducerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.

Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi.

La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.

Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii se mentin in vase cu apa curata.

Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda din abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.

Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.

Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale

caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi.

Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.

In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea butasilor.

II . 5 . Lucrarile de intretinere-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator, orice intarziere nu este buna-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de vegetatie, prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor

Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor.

Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului.

Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase experiente efectuate in multe tari. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.

II . 6 . Regenerarea plantatiilor

Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea plantatiilor.

Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus, luna februarie, inaintea inceperii vegetatiei, sau noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate.

Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata solului.

Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd foarte bine fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa

administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la 15-18 cm.

II . 7 . Boli, daunatori, combatereBoli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. Ataca frunzele, fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput, care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. In centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad.Se combat prin:- igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale

- stropiri cu Dithane M-45 0,2%

Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. Un efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP, Wofatox 30 CE 0, 1%.Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se hraneste cu frunzele de lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca.Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos.II . 8 . Recoltarea

Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%.

Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III : PRELUCRAREA MATERIEI PRIMEIn cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare

III . 1 . DistilareaInflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite:- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect.- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA- Tinctura de lavanda

Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici), dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta, borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.

- Otetul aromatic de lavanda

Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.

- Uleiul gras de lavanda

La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza. Uleiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru masaje si frictionari.

- Bai cu lavanda

Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEIRecomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.Alte recomandari pentru tratamente:Intern: - Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de cap. Se ia lavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori pe zi. Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand digestia.

- Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice, estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata.

- Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este prin excelenta o planta antistres,

motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata, amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa.

- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament este eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile alopate, a caror eficienta o mareste.

- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.

- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol.

- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii.

Extern:

- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora.

- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata), dupa care capul se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.

- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus.

- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea, facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri - Se aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.

UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor, cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate.- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil, care alunga insectele.- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care degaja mirosuri

neplacute. Evitati suprafetele lacuite, pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.

40 raspunsuri la “Cultivarea Lavandei”

1. daniela 24 April 2009

unde este articolul despre cultivarea lavandei? aici nu sunt decat 6 randuri din introducere.

2. SCHIOP VASILE 13 June 2009

VA ROG DACA PUTETI SA I-MI SCRIETI UNDE GASESC ARTICOLUL INTREG DESPRE LAVANDA CRED CA ACEST SITE E OK SI AS VREA SA CITESC TOT ARTICOLUL MULTUMESC !

3. elena mocean 8 July 2009

buna ziua,am o maaaaaaaaare rugaminte:am cumparat de la bricostore un soi de lavanda , pe eticheta (scrisa de mana) specificandu-se ca nu este comestibila. va rog frumos, sa-mi spuneti care sunt soiurile comestibile si care sunt doar pentru uz extern. Daca se poate, spuneti-mi si cum se cultiva. Am De pe unde am calatorit am cules seminte de lavanda, le-am semanat,…dar nu a rasarit nimic.Cu deosebit respect,elena mocean

4. mihaela 5 February 2010

este un sait f bun .ai ce invata de aici.va multumesc.cu stima si respect mihaela

5. Ionut 23 March 2010

salutari, toate bune si frumoase pana la daunatori (taiati va rog din lista Tettigonia - care e mai mult pradator, iar Isophya tenuicerca nici nu exista in Romania… ati discutat cu vreun specialist in lacuste inainte de a publica? astea-s povesti, probabil din batranul volum de Fauna Romaniei).In rest sunteti super 

cu stima,Ionut

6. violeta 16 April 2010

sant o mare iubitoare de plante de gradina si de gradinarit .iar pe primul loc in gradina mea il ocupa levantica ….este cea mai superba planta perena … in alte tari am vazut-o pe bulevarde in parcuri este foarte decorativa dar si foarte placut mirositoare … de ce in bucuresti nu este folosita in decorarea bulevardelor ….

7. Mihai 18 May 2010

Salut! Aveti idee unde sunt culturi de levantica mai extinse in Romania?

8. I. Pintilie 11 June 2010

Super articolul, pina la daunatori si combaterea lor.Produsele recomandate nu se mai folosesc , sunt interzise. Reactualizati cu produse admise in agricultura ecologică, mai mult ca este vorba de plante medicinale.

9. stelian popa 28 June 2010

sunt interesat de un partener de afaceri unul cu experiente in domeniul plantelor medicinale mai ales in cultinarea lor daca cineva doreste sa incepem o afacere impreuna sa ma contacteze . Tot respectul!

10. florea dan 19 July 2010

daca cineva poate sa-mi spuna citi butasi de lavanda trebuie la o suprafata de 0.50 ha, care ar fi pretul lorsi de unde se pot achizitiona,va rog sa ma contactati. Tot respectul!

11. Wordpress Themes  19 August 2010

Genial dispatch and this mail helped me alot in my college assignement. Gratefulness you for your information.

12. anca cluj 25 August 2010

ca si raspuns pentru Florea Dan pot sa ii spun ca la 0.5 ha de ii trebuie aprox 10000 de butasi. Daca este interesat poate sa ma contacteze la adresa de mail anca1379@yahoo.com.

13. petre corneliu 24 September 2010

eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei essential fiindca este f.f.f. rar si f.f.f. scump si apoi il voi vinde numai in afara.

14. petre corneliu 24 September 2010

eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei essential fiindca este f.f.f. rar si f.f.f. scump si apoi il voi vinde numai in afara.tel 0763-697569

15. MIU GHEORGHE 3 October 2010

doresc sa infiintez o cultura de lavanda si ma intereseaza ce cantitate de tufe(butasi) imi trebuie pt. infiintarea unei astfel de culturi pe o suprafata de 0,5 ha.si cam care ar fi costul estimativ si de unde pot procura astfel de arbusti?0745237205 sau 0762606400multumesc!!

16. Cosmin 17 November 2010

pentru o suprafata de 5000mp e nevoie de circa 6.000 de plante,va pot ajuta in primavara,daca doriti mai multe informatii ma puteti contacta pe mail:ko5min@yahoo.com

17. miu gheorghe 18 January 2011

Buna ziua!As dori si un pret/butas,pt. a pune pe tapet o astfel de afacere.Astept un raspuns cat mai curand posibil.o zu buna in continuare!

18. livia 7 February 2011

as vrea si eu sa infintez 1 ha de lavanda dar am nevoie de ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti sa faci rist de utilaje si unde poti sa o livrezi????????????/ multumesc

19. dragomirescu doru 14 March 2011

vand butasi lavanda eco,pt mai multe detali si informatii nu ezitati sa ma contactati la tel : 0740025977O zi buna

20. gogosanu catalin 15 March 2011

as vrea si eu sa plantez 1 ha de lavanda dar am nevoie de ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti sa faci rost si unde poti sa o livrezi.multumesc!

21. dragomirescu doru 19 March 2011

dl catalin daca sunteti dispus si doriti sa va ocupati de cultivarea lavandei sunati-ma si va pot oferi informati si sprijin pentru infintarea unei culturi (0740025977) o zi buna

22. jipa cristian 8 September 2011

salut daca sunteti interesati de cultura lavandei va pot ajuta 0726625306

23. flori 17 October 2011

ultimele studii arata ca lavanda si arborele de ceai provoaca barbatilor impotenta, infertilitate, ginecomastie etc, datorita continutului sau de estrogeni.

24. GHENADII 14 January 2012

MA INTERESIAZA CIT SE CHELTUE LA 1NA SI CE VENIT BRUT SE POATE OBTINE

25. istratoaie radu 21 January 2012

buna ziua ! la ce pret e firu de lavanda pentru plantat? ma intereseaza sa cumpar pt o suprafata de 0,10 ht. puteti sa-mi scrieti pe adresaraduistratoaie@yahoo.com va multumesc

26. grecu vasilica 23 January 2012

de unde pot procura mai multe fire si cu cine iau legatura pentru cpmercializare

27. cosmin84tm 28 January 2012

Buna! Va salut pe toti cei care ati comentat! Si eu vreu sa infintez o cultura de 1ha cu posibilitatea de a ma extinde ca si suprafata, dar vad ca aici cu toti putem face fata pt o cultiva, marea problema e COMERCILALIZAREA!!! Ideea mea e de a infiinta o ASOCIATIE care sa ne reprezinte peste tot, de asta ma gandesc ca marea majoritate nu cred ca detine vreo suprafata extinsa ca si afara,numai asociindu-ne cred ca ne va baga si pe noi cineva in seama de afara care au o traditie in procesare si asa ne este noua munca respectata si valorificata la pret real! Multumesc!!!Daca este cumva o asociatie existenta as dori si eu detali de contact. MULTUMESC ANTICIPAT

28. cosmin84tm 28 January 2012

Ps pt contact dae_84tm@yahoo.com

29. Fuior Alexandru 22 February 2012

Sunt bucuros sa aflu ca mai sunt incepatori si sunt dispus sa va ajut cu ce pot. Puteti afla mai multe de pe site-ul meu http://www.lavandademunte.ro . Puteti sa ma contactati prin e-mail.fuior

30. cristim 11 March 2012

Spuneti-mi, va rog, daca lavanda se poate adapta si in zonele de campie. Multumesc!

31. Alexander.leg.a V a.Macedonica 18 June 2012

…”plantatiile de lavanda dela Brasov si Feldioara [zona montana] au dat intotdeauna productii de inflorescente al caror continut in ulei volatil a fost mai redus decat la Moara Domneasca [campie-sudul tarii] sau la Biled [vestul tarii]” E.Paun s. altii-Tratat de plante medicinale si aromatice 1988. Raspuns pentru Cristim! Va dorim succes !

32. georgeta ciuhulescu 15 July 2012

am citit toate comentariile si chiar am fost profund si placut impresionata de comentariile calde,prietenoase si de un mare ajutor! santeti minunati cu totii!ma intereseaza si pe mine aceasta cultura si daca ma puteti ajuta cu informatiile care sa ma ajute sa fac aceasta cultura.da este o ideea sa se faca o asociere a producatorilor de levantica si nunumai si de alte plante medicinale.va rog sa ma ajutati cu ideele voastre si cu sfaturile voastre de cunoscatori cu experienta

33. Mona 18 July 2012

Am vazut si eu reportajul cu plantatiile de lavanda. Mi-as dorii sa ma apuc si eu de cultivarea acestei plante dar nu indraznesc pana nu stiu sigur ca imi este asigurata piata de desfacere.va rog sa ma ajutati cu nume de companii care preiau planta sau numere de telefon.

34. Mariana 21 July 2012

Stimati Domni,Am citit articolele de pe site, am vazut cateva emisiuni la televizor referitoare la “lavanda” si as dori sa stiu unde se pot comercializa aceste plante-flori inafara tarii. Locuiesc in Irlanda, o tara ploioasa ,unde lavanda creste in orice curte la mica altitudine si multa umezeala la temperaturi medii de 15 C.Multumindu-va pentru atentie,Cu stimaMariana

35. Ionut 22 July 2012

Exista mai multe asciatii ale cultivatorilor plantelor medicinale si aromate:http://ipma.ro/ini/index.php ; http://ropam.org.ro/ s.a. Este interesant de a afla si ce utilaje minime sunt necesare (pt arat, discuit, prasit, ierbicidat etc.) pt. ca la cateva ha de teren nu este adecvata si nici profitabila munca la sapa …

36. Ozzy 15 August 2012

cred ca avem o problema de rentabilitate la cultivarea unui hectar.Prod la 1 ha este de 3000-4000 kg plante din care se obtin 10-15 l de ulei…pretul unui litru am inteles ca e pe la 40 euro,daca facem un mic calcul…500-600 euro mi se pare putin…astept comentarii…

37. mada 17 September 2012

Din cate am inteles este 4e kg de planta…ne iese alt calcul noua…in jur de 16000e ? e corect?

38. Nicoleta Visoi 4 October 2012

as vrea sa cultiv si eu dar de unde cumpar seminte de lavanda multumesc

39. Ana-Eugenia Manea 6 November 2012

Am cumparat de la un magazin cu produse pentru protectia plantelor, din orasul meu, doua pliculete cu seminte de lavanda. A costat 8 lei fiecare pliculet pe care scria cain el sunt 20 de seminte. Cand am deschis plicurile, in ele se afla cate o fiola in care se gaseau cinci si sapte semnte.”Prea multe” pentru un asa pret. Plicurile erau importate din Ungaria.Am semanat semintele si din cele 12 seminte au rasarit trei plantute,iar din acestea, doua au pierit. Mai este una singura pe care o “cocolosesc” ca pe un bebelus; are 8 cm inaltime si nu stiu dacapot sa o las afara,protejata impotriva gerului, sau sa o iau in casa.Cine se indura sa-mi spuna ce am de facut? Multumiri anticipate.

40. Claudia 6 November 2012

Am si eu un teren de 2500 m si este plin de burueninu am putere sa-l muncesc dar urasc sa-l tin asa cum esteMi-ar place sa vad acolo ceva frumos inflorit si leventica sunabine dar se pare ca este costisitor sa cultivi numai pt.frumusetesi destula munca.Oare se poate semana ca orcare grana or calucerna numai sa acopere terenul si sa infloreasca?As aprecia un sfat, o sugestie,etc.

Tehnologia lavandei si lavandinului

Lavanda (levantica) si lavandinul sunt unele dintre cele mai valoroase specii aromatice. De origine mediteraneeana, cele doua specii perene (semiarbusti) se cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut, characteristic, cu note de prospetime.

Uleiul volatile obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor, produselor cosmetic, produselor farmaceutice, aromoterapiei

etc.

Inflorescentele uscate, datorita uleiului volatile si componentilor acestuia, intra in formulele unor ceaiuri cu actiune sedative asupra sistemului nervos central, antiseptic, coleretica, colagoga, cicatrizanta, diuretica, carminative etc. Ca urmare se folosesc in tratarea migrenelor, cefaleelor, afectiunilor cardiac cu substrat nervos, in tulburari digestive etc.

Principul active al inflorescentelor este uleiul volatile, al carui continut variaza intre 0,5 si 1,5 ml%. Componentii sai majori sunt linaloolul (40-60%) si esterul acestuia-acetatul de linalil (30-40%).

1. 1.     Soiul cultivat

In tara nostra soiul cultivat prezinta o tufa semiglobuloasa cu tulpina puternic ramificata, inalta de 50-70cm, o inflorescenta spiciforma cu flori dispuse in 5 verticile suprapuse, cu un numar de 70-75 flori. Continutul in ulei volatile din inflorescentele proaspete este de 1,65 ml%, cu 44%

linalool si 18,4% acetat de linalil. Capacitatea de productie este de 122 q/ha inflorescente proaspete, iar productia de ulei volatile de 159 l/ha.

Lavandinul este mai viguros si mai productive decat lavanda, contine mai mult ulei volatile, dar continutul in acetat de linalil este mult mai scazut.

1. 2.     Amplasarea culturii2.1.         Cerintele biologice si amplasarea teritoriala

Lavanda are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Plantele tinere rezista la ingheturi tarzii de -8 si -10 grade Celsius, iar cele mature la -15 grade C in iernile lipsite de zapada si pana la -30 grade C sub strat de zapada permanent.

Lavandinul este mai sensibil fata de temperaturile scazute, mai ales cand acestea sunt insotite de vanturi si in absenta stratului de zapada protector. In asemenea conditii, plantele de lavandin pier in proportii de peste 50% iar in unii ani productia de flori este compromisa.

Lavanda este rezistenta la seceta, dar necesita, totusi, suficienta umiditate la rasarire si in perioada pana la formarea tufelor.

In cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda, cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor hotarator. De asemenea, transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se face numai in sol umed.

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Lipsa luminii natural are o influenta negative asupra tuturor elementelor de productivitate, inclusv asupra calitatii productiei, prin reducerea continutului in acetat de linalil.

Lavanda si lavandinul cresc pe terenuri foarte sarace insa productiile cele mai mari se realizeaza atunci cand sunt plantate pe soluri profunde, bogate in calciu, cu apa freatica la adancimea de cel putin 2-2,5 m, permeabile.

Extinderea culturii lavande si a lavandinului trebuie sa se fac in partea de sud si sud-est a tarii.

2.2 Locul de asolament

Fiind semiarbusti, lavanda si lavandinul raman pe acelasi teren timp de 20-30 ani, cultivandu-se in afara asolamentului.

O importanta deosebita in alegerea terenului o are gradul de imburuienare, in special cu specii perene (palamida, pir, costrei, susai,

volbura sau sangele voinicului) sau anuale volubile (lipicioasa, hrisca urcatoare).

Longevitatea plantatiilor este direct proportional cu modul de intretinere a acestora in decursul vegetatiei.

1. 3.     Folosirea ingrasamintelor

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunatatirii fertilitatii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate a microorganismelor din sol, se asigura buna crestere si dezvoltare a plantelor si, implicit, sporirea productiei.

Lavanda si lavandinul reactioneaza foarte puternic la actiunea ingrasamintelor, mai ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive. Este bine de stiut, la infiintarea culturii, tipul de sol, gradul de aprovizionare cu elemente nutritive si PH-ul, pentru a stabili cele mai potrivite doze de ingrasaminte ce urmeaza a fi administrate.

3.1.         Fertilizarea cu fosfor

Fosforul asigura dezvoltarea organelor generative, determinand formarea mai multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. De asemenea, fosforul imbunatateste calitatea uleiului volatile prin sporirea continutului in acetat de linalil. Superfosfatul este cel mai adecvat ingrasamant fosfatic pentru cultivarea lavandei. Fosforul se va administra in doze de 70-80 kg/ha substanta active.

3.2.         Fertilizarea cu azot

Carentele de azot au un effect nedorit asupra plantelor de lavanda, inflorescentele ramanand mici, infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normal de ulei volatile.

Excesul de azot determina cresteri vegetative luxuriante, ceea ce duce la obtinerea unei productii scazute de ulei volatile.

Azotul sporeste substantial productia de inflorescente. Lavanda, fiind o cultura perena, se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile. Azotul se aplica in cantitate de 60-80 kg/ha substanta active.

3.3.         Fertilizarea cu potasiu

Pe tipurile de sol pe care se cultiva lavanda, potasiul se gaseste in cantitati satisfacatoare, dar se poate afla in unele combinatii greu asimilabile. Potasiul imbunatateste schimbul substantelor nutritive in

planta, sporind rezistenta acestora la inghet si la boli.Doza recomandata de fosfor este de 40-60 kg/ha substanta activa.

3.4.         Fertilizarea cu gunoi de grajd

Cultura cu perenitate indelungata, lavanda valorifica bine ingrasamintele organice, al caror effect se face simtit mai multi ani. Se recomanda 30-50 T/ha gunoi de grajd bine fermentat. Gunoiul de grajd se aplica sub aratura de desfundare, inainte de infiintarea pplantatiei.

Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza annual, toamna, inaintea ultimei prasile, iar cele cu azot primavera, inainte de pornirea in vegetatie sau la inceputul acesteia.

1. 4.  Lucrarile solului4.1.         Lucrarile de baza

Lucrarile de baza ale solului au ca scop principal afanarea sau in profunzime si distrugerea buruienilor. Pregatirea de baza incepe toamna timpuriu, in septembrie-octombrie, cu aratura adanca la 40-70 cm (aratura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.

4.2.         Pregatirea patului germinativ

Cu 3-4 zile inainte de plantare, solul se va lucre cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili, la adancimea de 12-15 cm.

Aceasta lucrare urmareste nivelarea solului, distrugerea buruienilor si afanarea stratului superficial.

1. 5.     Plantatul5.1.         Epoca de plantare

Atat lavanda, cat si lavandinul se pot planta toamna la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie sau primavera devreme, imediat ce se poate intra in camp. Plantarea se executa manual.

5.2.         Norma de material de inmultire

Pentru 1 ha de lavanda sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri, iar pentru unul de lavandin 10000 butasi. Se va lua in calcul un coefficient de siguranta de circa 10%, necesar completarii golurilor.

5.3.         Distanta de plantare

Lavanda se va planta la 100 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand, iar lavandinul la 100 cm x 100 cm. Inainte de plantare, terenul se marcheaza in doua sensuri.

5.4.         Adancimea de plantare

Butasii de lavanda si lavandin, scosi din toc sau din strat, se fasoneaza, reducandu-se sistemul radicular pana la 15 cm, fara a distruge radacinile fasciculare, iar partea aeriana pana la 10-15 cm.

Se planteaza astfel incat butasii sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat adancimea la care au fost in toc sau in strat. Este foarte important ca planta sa fie pusa in contact cu solul prin tasare. Se vor fasona atatia butasi cati se planteaza in ziua respectiva.

5.5.         Modul de inmultire

Lavanda se poate inmulti atat germinativ, prin producerea de rasd din seminte, cat si vegetative, prin butasi iradacinati sau prin despartirea tufelor batrane.

Lavandinul, fiind un hybrid total steril, se inmulteste exclusive prin butasi.

La inmultirea prin seminte, se obtin plantatii eterogene, ceea ce ingreuneaza mult stabilirea epocii de recoltare, dat fiind neuniformitatea infloritului. Soiurile valoroase trebuie inmultite prin butasi pentru a pastra calitatile pe care le-au impus. Plantatiile infloresc concomitant si pot fi recoltate mecanic.

5.5.1.  Producerea rasadului din seminte

Semintele de lavanda sunt mici, tari si cu germinatie redusa si foarte lenta. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu (octombrie-noiembrie), cat si primavera foarte devreme (februarie-martie), in straturi special pregatite, cu latimea de 1-1,2 cm. Straturile se pregatesc ca in legumicultura, avandu-se in vedere ca suprafata acestora sa fie cu 10-15 cm mai jos decat nivelul potecilor, pentru evitarea scurgerii apei. Stratul va fi bine tasat atat inainte, cat si dupa semanat. Distanta dintre randuri va fi de 10-15 cm. La 1mp sunt necesare 3-5 g seminte in functie de germinatia acestora. Semintele vor fi puse in santuletele superficial lasate de marcator (0,5-1 cm) si vor fi acoperite cu un strat de mranita bine maruntita, curatata de buruieni.

Rasadul va fi plivit ori de cate ori este nevoie. Tijele florale se vor taia pentru a oblige planta sa formeze ramificatii cat mai apropiate de sol. Pentru a obtine rasadul necesar realizarii cultivarii unui ha de lavanda,

este suficienta suprafata de 100-150 mp si o cantitate de samanta de 0,3-0,35 kg.

5.5.2.  Inmultirea prin butasi inradacinati

Recoltarea butasilor se face toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (februarie-martie), in timpul perioadei de repaus vegetativ. Acestia se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani si care reprezinta lastari ierbacei de 7-8 cm, cu baza lignificata (lemn de 1 an). Taierea se face cu un cutit bine ascutit, sub mugure. Frunzele se indeparteaza de pe partea inferioara cu 2-3 muguri, astfel incat acestia sa nu fie distrusi. Butasii obtinuti, cu o lungime de 5-7cm, se vor planta in decurs de 1-2 ore.

Terenul pentru producerea butasilor inradacinati se ara la 30cm, se marunteste si se niveleaza. Pe acest teren se monteaza tocurile de rasadnita, in care se pune un strat de nisip de rau, bine cernut, gros de 8-10cm. Dupa nivelare, udare si tasare se marcheaza randurile la distanta de 10cm. Butasii pregatiti se planteaza la 5cm unul de celalalt, imediat dupa plantare se uda din abundenta, iar tocurile se acopera cu rame cu geamuri. In continuare se uda si se indeparteaza toate buruienile si inflorescentele aparute.

1. 6.     Lucrarile de intretinere6.1.         Lucrari manuale si mecanice

Ucrarile de intretinere a plantatiilor de lavanda si lavandin incep primavara timpuriu si constau din prasitul intervaleleor dintre randuri cu prasitori cu tractiune animala. Numarul acestora este de 4-5 pentru plantatiile mai tinere si 2-3 pentru cele mai in varsta.

Lucrarile din interiorul randului se fac manual, cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului. Se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei.

Dupa 7-10 ani de la infiintarea plantatiilor, se fac taieri de regenerare. Acestea se executa aproape de suprafata solului, de preferat primavara foarte devreme, cu secera, foarfeca de vie sau cu o tocatoare de tip CS. Pentru stimularea pornirii in vegetatie, se recomanfa bilonarea. Lucrarea este absolut necesara daca taierile se fac toamna pentru ca in acest mod plantele stresate se protejeaza impotriva temperaturilor scazute si a vanturilor reci.

6.2.         Erbicidarea culturii

Pentru culturile de lavanda si lavandin, se recomanda urmatoarele erbicide: Triflurex, Mecloran, Afalon, Basagran, Furore, Fusilade, Pantera.

6.2.1.  Epoca de administrare

In perioada de repaus a culturii (toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda aplicarea unor erbicide care inhiba germinatia semintelor de buruieni: Triflurex-4l/ha, Mecloran-6l/ha sau Afalon-2kg/ha

In vegetatie se va utiliza erbicidul Basagran-2/ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene, iar pentru cele monocotiledonate anuale si perene, unul din erbicidele: Furore 2l/ha, Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha.

Erbicidarea se va face cu masina de stropit MET-1200 sau cu echipamentul pentru stropit EEP-600, utilizand 300 l solutie/ha.

1. 7.     Boli, daunatori si combaterea acestora

In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor (Phoma lavandulae) si patarea frunzelor (Septoria lavandulae), dar acestea nu prezinta importanta economica.

In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. La depasirea unui numar de 4-5 ex/mp, se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele: Karate-0,02%, Fastac-0,02% sau Sumi-alpha-0,02%.

1. 8.     Recoltarea8.1.         Epoca de recoltare

In functie de zona de cultura, lavanda infloreste in lunile iunie-iulie, lavandinul fiind mai tardiv cu 10-15 zile. Cel mai mare continut de ulei volatil si acetat de linalil se realizeaza atunci cand recoltatul lavandei se executa in perioada de inflorire deplina.

Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite sau trecute de aceasta faza este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina. In ceea ce priveste momentul din zi in care se executa recoltarea, acesta este dupa ora 10, pe timp insorit, calduros si fara vant. Inflorescentele recoltate se transporta imediat in instalatiile de distilare.

Pentru productia de flori uscate, recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa se deschida primele flori.

8.2.         Modul de recoltare

Recolattul se executa manual, cu secera, incepand din al doilea an de vegetatie, avanf grija ca tija sa nu depaseasca 12 cm.

Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt mai reduse (20-30q/ha), dar in perioada de productie maxima acestea sunt de ordinul a 50-60 q/ha

8.3.         Uscarea si conditionarea

Pentru flori uscate, inflorescentele recoltate se intaind in strat subtire la umbra, in incaperi curate si aerate.

Dupa uscare, florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare.

Randamentul de uscare este de 5-7:1.