Stiri 16 octombrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 16.10.2019

1 EUR 4.7537

1 USD 4.3082

Mesaje cheie de „Ziua Mondială a Alimentației”: „Zero foamete” și diete sănătoase. Guvernele trebuie să acționeze, iar micile ferme trebuie încurajate să dezvolte culturi variate și sănătoase  REDACȚIA FIR 16 OCTOMBRIE 2019

Ziua Mondială a Alimentației se află, astăzi, la a 39-a aniversare. În fiecare an, începând cu 1980, data de 16 o ctombrie este dedicată alimentației oamenilor de pe glob.

Anul acesta, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) marchează Ziua Mondială a Alimentației cu două mesaje cheie: „Zero foamete” și alimentație sănătoasă.

Experții FAO atrag atenția asupra faptului că, în ultimele decenii, comportamentul oamenilor în privința alimentației s-a schimbat semnificativ. Tot mai multă populație a globului se orientează către mâncarea din supermarketuri, fast-food-uri, restaurante, în detrimentul alimentelor pregătite acasă, ca rezultat al creșterii veniturilor, al urbanizării și globalizării. Se pune un accent tot mai mare pe creșterea randamentelor producțiilor și mai puțin pe dezvoltarea culturilor sănătoase. FAO semnalează faptul că oamenii trec de la obiceiurile de a consuma mâncăruri de sezon, în principal pe bază de plante, bogate în fibre, la diete care conțin zahăr, grăsimi, sare, alimente procesate, carne și alte produse de origine animală. 

În același timp, diversitatea alimentară este tot mai limitată. Astăzi, doar nouă specii de plante reprezintă 66% din producția globală a culturilor, în

1

ciuda faptului că, de-a lungul istoriei, mai mult de 6.000 de specii au fost cultivate pentru hrană. 

O varietate diversă de culturi este crucială pentru asigurarea unor diete sănătoase și pentru protejarea mediului. Combinația de diete nesănătoase cu stiluri de viață sedentare a condus la rate îngrijorătoare de creștere a obezității pe Glob nu numai în țările dezvoltate, dar și în cele sărace, unde foamea coexistă cu obezitatea, avertizează FAO. Cifrele sunt mai mult decât alarmante și teribil de rușinoase, a declarat comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației. Numărul persoanelor supraponderale și al celor obeze depășește, astăzi, numărul populației care suferă de foame. Cea mai mare parte a populației lumii trăiește în țări în care excesul de greutate și obezitatea ucid mai mulți oameni decât foamea sau decât fumatul, relevă FAO.

Peste 800 de milioane de oameni suferă de foame la nivel mondial, în timp ce mai mult de 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de copii (cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani) sunt obezi. La aceste cifre se adaugă peste 40 de milioane de copii cu vârste de sub cinci ani care sunt supraponderali.

Obezitatea și alte forme de malnutriție afectează, astăzi, aproape una din trei persoane, iar proiecţiile indică faptul că raportul va fi de unu la unu, până în anul 2025, dacă nu se iau măsuri, declară FAO. Un studiu efectuat la nivel european arată că europenii risipesc, anual, 88 de milioane de tone de mâncare în fiecare an, în valoare de peste 140 de miliarde de euro.

FAO consideră că implicarea guvernelor naționale pentru creșterea disponibilității și a accesului populației la alimente nutritive și diverse, în vederea asigurării unor diete sănătoase, este imperativă. Guvernele trebuie să investească în nutriție și să promoveze politici durabile care să stimuleze consumul alimentelor mai sănătoase, la prețuri accesibile. Aceste politici ar trebui să ajute fermierii să-și diversifice producția, pentru că agricultorii pot influența obiceiurile alimentare prin diversitatea alimentelor disponibile. Formarea de cooperative locale, accesul la informații și la finanțare, dar și la tehnologii moderne sunt prioritare.

De asemenea, FAO nu ignoră rolul pe care trebuie să îl aibă sectorul privat, prin introducerea pe piață a alimentelor mai nutritive și printr-o etichetare mai clară în ceea ce privește conținutul produsului alimentar, în vederea unei informări mult mai bune a consumatorilor.

2

MADR: Conferință de presă privind bilanțul activității ministrului Petre Daea Miercuri, 16 Octombrie 2019

În cadrul conferinței de presă susținută de ministrul Petre Daea privind bilanțul activității sale a fost prezentat materialul de sinteză anexat mai jos.

Bilantul, atasat sau la adresa: https://www.madr.ro/comunicare/5627-conferinta-de-presa-privind-bilantul-activitatii-ministrului-petre-daea.html

APIA si SUBVENTII

SCANDAL URIAȘ LA APIA! Agroinfo  15 octombrie 2019 - CUANTUM PLATĂ APIA PE SUPRAFAȚĂ, CALCULAT GREȘIT! Totul a ieșit acum la iveală! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Botoșani a somat mii de fermieri să returneze o parte din plata redistributivă încasată pentru anul de cerere 2018. Șefa APIA Botoșani a recunoscut că a fost calculat greșit cuantumul plății redistributive. Valoarea tuturor plăților este calculată la București. Scandalul de la Botoșani s-ar putea întinde în toată țara!

3

Unul din cinci fermieri botoșăneni va trebui să dea bani înapoi din subvențiile primite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Botoşani, din cauza erorilor de calcul făcute de către reprezentanții instituţiei, susține Monitorul de Botoșani.Greșelile făcute de APIA în calculul valorilor plăților pe hectar a ieșit abia acum la lumină. APIA a calculat greșit cuantumul pentru plata redistributivă. Astfel, deși vina aparține APIA, fermierii sunt cei care figurează datori la agenția de plăți și care sunt obligați să dea banii înapoi. APIA le cere de la câțiva lei, în cazul unor fermieri norocoși, la câteva milioane de lei.

„O altă nemulțumire a noastră, deși necesită un volum mare de muncă din partea noastră, a colegilor, este numărul mare de debite, 6.951, care au fost gestionate ca urmare a unui calcul eronat la redistributivă (plata redistributivă, plată directă pe hectar n.r.). Asta este. Ne cerem scuze față de fermieri”, a declarat Elena Lăzăruc, director executiv APIA Botoșani la cea mai recentă ședință a Colegiului Prefectural. Aceasta a recunoscut că debitul nu este din cauza fermierului, motiv pentru care acesta nu va suferi nicio repercursiune. „A fost un cuantum prea repede stabilit la redistributivă, iar în momentul când s-a făcut situația finală, s-a constatat că nu ajung banii și s-a făcut un nou cuantum”, susține Lăzăruc.

Banii vor fi reținuți din plățile pe care APIA tocmai se pregătește să le facă în avans pentru acest an de campanie.

„Le oprim banii. Care sunt până în 10 lei nu le mai trimitem nicio înștiințare, iar cei care sunt peste 10 lei și până la două milioane de lei, au primit procese verbale de debit, pentru a lua la cunoștință situația. Nu primesc niciun fel de sancțiuni, nu primesc nimic, pentru că nu sunt debite din cauza lor că ar fi solicitat mai mult. Sunt niște debite copy-paste. La toată lumea e la fel, pentru că a fost un cuantum greșit aplicat”, a mai spus șefa APIA Botoșani.

Plata redistributivă este pe două nivele. Calculul greșit s-a făcut pentru cel de-al doilea nivel, de la 5 hectare la 30 de hectare inclusiv, unde cuantumul pe hectar este mult mai mare prin comparație cu primul nivel și diferă de la an la an. Valoarea pe hectar pentru primul nivel al plății redistributive, de la un hectar la 5 hectare este constantă, 5 euro pe hectar.

Plată redistributivă pentru al doilea interval: peste 5 ha până la  30 ha inclusiv  a fost pentru anul de cerere 2018 în sumă de 50,3626 euro/ha = 234,8810 lei/ha.

4

Scandalul de la Botoșani amenință să se întindă în toată țara. Calculul pe hectar este făcut de APIA Aparat Central pentru toate plățile pe suprafață, la fel și calculul valorii subvenției pe cap de animal. Mai sunt doar câteva ore până la startul dat plăților în avans la subvențiile datorate fermierilor pentru anul de cerere 2019. S-ar putea ca fermierii să primească mai puțini bani decât așteaptă.

CALCUL GREȘIT LA SUBVENȚIA PE HECTAR! ȘEF APIA: „OPRIM BANII DIN AVANSUL FERMIERILOR” agrointeligenta.ro15 octombrie 2019

Fermierii care au primit subvențiile până în luna martie trebuie să dea o parte din bani înapoi. Potrivit unei șefe de la APIA Botoșani, unul din cinci fermieri va trebui să dea bani înapoi din subvențiile primite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Botoşani, din cauza erorilor de calcul făcute de către reprezentanții instituţiei.

Sumele vor fi oprite din subvențiile care se plătesc în avans de mâine, miercuri 16 octombrie. Elena Lăzăruc, directorul APIA Botoșani a anunțat că o parte dintre colegii săi sunt nemulțumiți că trebuie să rezolve situația numeroaselor debite pe care le are instituția, ceea ce necesită un volum mare de muncă. „O altă nemulțumire a noastră, deși necesită un volum mare de muncă din partea noastră, a colegilor, este numărul mare de debite, 6.951, care au fost gestionate ca urmare a unui calcul eronat la redistributivă. Asta este. Ne cerem scuze față de fermieri”, declara Elena Lăzăruc potrivit www.monitorulbt.ro. Aceasta a recunoscut că debitul nu este din cauza fermierului, motiv pentru care acesta nu va suferi nicio repercursiune.

„A fost un cuantum prea repede stabilit la redistributivă, iar în momentul când s-a făcut situația finală, s-a constatat că nu ajung banii și s-a făcut un nou cuantum”, susține Lăzăruc. De precizat că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a fost singura publicație care a scris încă din luna martie despre acest calcul greșit de la APIA: EXCLUSIV! CUANTUM GREȘIT LA SUBVENȚIA APIA! FERMIERII VOR DA ÎNAPOI 1,5 EURO/HA! Mai mult, Agrointeligența-AGROINTEL.RO a obținut și o reacție de la conducerea centrală a APIA: APIA FACE PRECIZĂRI privind GREȘEALA DE CALCUL: ”DIFERENȚELE DE SUME SE VOR COMPENSA!” În această situație sunt fermierii care au primit subvențiile până în martie și care vor trebui să returneze între câțiva lei și câteva milioane de lei. Banii vor fi reținuți din plățile pe care APIA le face către fermieri. „Le oprim banii. Care sunt până în 10 lei nu le mai trimitem nicio înștiințare, iar cei care sunt peste 10 lei și până la două milioane de lei, au primit procese verbale de debit, pentru a lua la cunoștință situația”, a mai spus șeful APIA, care a precizat că nu vor fi situații în care fermierii nu vor primi niciun

5

ban în acest an din cauza erorilor din trecut. „Nu primesc niciun fel de sancțiuni, nu primesc nimic, pentru că nu sunt debite din cauza lor că ar fi solicitat mai mult. Sunt niște debite copy-paste. La toată lumea e la fel, pentru că a fost un cuantum greșit aplicat”, a afirmat Elena Lăzăruc, recunoscând că instituția a creat un confort fermierilor din cauza greșelilor colegilor săi.

ULTIMA ORĂ DE LA APIA! BANII VIRAȚI ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo  16 octombrie 2019 -

PLATA AVANSULUI APIA 2019. Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a participat la conferința de presă organizată astăzi, 16 octombrie 2019, la Ministerul Agriculturii. Șeful APIA i-a furnizat ministrului interimar al agriculturii cele mai recente date despre plata avansului la subvențiile agricole aferente acestui an de campanie.

Ne-am programat să prelucrăm dosarele la peste 200.000 de fermieri. Am realizat acest lucru până la orele 12, se continuă. Sunt transferați la plată 202.000 de fermieri, de dosare, cu peste 317 milioane euro. Facem acest lucru în continuare în dorința de a încheia la timp semănatul în România. Pentru că însămânțările se fac cu bani, se fac de către fermieri în slujba cărora am fost și rămânem. Indiferent cât va dura acest proces de înlocuire, și nu avem de unde să știm cât va dura, până-n ziua, până-n momentul în care se depune jurământul de către viitorul ministru aici, în Ministerul Agriculturii, se continuă munca, activitatea responsabilă, așa cum am făcut până acum, facem în continuare, că suntem conștienți de așteptările pe care le au fermierii. Suntem conștienți de nevoile care sunt în țară. Suntem conștienți că o zi pierdută astăzi în agricultură, mâine nu se mai poate recupera, a declarat ministrul interimar al agriculturii, Petre Daea, în conferința de presă de astăzi, organizată la orele prânzului. Extras document pus la dispoziția noastră de Ministerul Agriculturii

6

Începând cu 16 octombrie 2019, orele 00,00 fermierii români primesc în avans 70% din plățile directe și 85% din plățile compensatorii acordate pe anumite măsuri de dezvoltare rurală. Sunt pregătite deja peste 400.000 dosare pentru plata avansului APIA. Suma prevăzuta ca avans până la 30 noiembrie este 1,4 miliarde euro, informează APIA, Ministerul Agriculturii.

Fermier, mesaj pentru APIA: ”Lucrați ziua, nu noaptea ca nebunii. Doar vă faceți datoria, nu ați inventat mersul pe jos!” agrointeligenta.ro16 octombrie 2019

Declanșarea plăților din avansul APIA pe 2019 s-a făcut, din nou, la miezul nopții dintre 15 spre 16 octombrie. Conducerea APIA și funcționarii agenției și-au propus ca din prima zi de plată să fie autorizate dosarele a 200.000 de fermieri care să încaseze până la finele săptămânii prima tranșă de bani din subvențiile agricole pe 2019.

În total, până în prezent, sunt prelucrate datele pentru 412.000 de fermieri care vor intra cu siguranță la plata avansului. Nu sunt date concrete privind selectarea fermierilor care primesc avansul, astfel că încă de la primele ore ale dimineții, toți producătorii au început să ne întrebe dacă se află pe lista de plată. Astfel de informații sunt deținute numai de cei de la APIA, astfel că un funcționar care instrumentează o cerere poate verifica dacă aceasta este autorizată la plată sau nu.

Din cauză, însă, că mulți angajați ai APIA au fost la muncă noaptea trecută, fermierii spun că acest lucru nu îi încălzește atât timp cât în fiecare an se fac greșeli la calculul subvențiilor, iar plățile, care inițial ”pleacă furtunos”, ajung să se prelungească peste termenul anunțat, de 31 martie. „Lucrați ziua că este destul, nu ca nebunii noaptea și după aia stați și o tot lungiți, de cade sistemul, erori de calcul, lipsă bani.

Ușurel și nu vă bateti cu pumnul în piept, ușor și fără zgomot că doar vă faceți datorita, nu ați descoperit mersul pe jos”, este comentariul postat de fermierul Vasile Păcurar pe un grup de Facebook unde APIA a distribuit imagini de la ”festivitatea” de declanșarea avansului. APIA a comis-o din nou Cu doar câteva zile înainte de începerea plăților pentru avans, un șef din cadrul APIA a dezvăluit cum agenția se chinuie să recupereze anumite sume de la fermieri.

7

Acestea diferențe de plată au apărut în urma unui calcul greșit la schema de plată redistributivă. Cum inițial, la calcul s-a obținut un cuantum mai mare, când s-au demarat plățile, funcționarii au constatat că nu le ajung banii. S-a dovedit să eroarea era una la nivel național, iar Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat în premieră, la acel moment, care este situația (citiți: EXCLUSIV! CUANTUM GREȘIT LA SUBVENȚIA APIA! FERMIERII VOR DA ÎNAPOI 1,5 EURO/HA!).

În plus, Agrointeligența a obținut și o poziție oficială din partea APIA care asigura fermierii că nu vor avea de suferit din cauza erorii (citiți: APIA FACE PRECIZĂRI privind GREȘEALA DE CALCUL: ”DIFERENȚELE DE SUME SE VOR COMPENSA!”). Acum sumele-diferență sunt recuperate direct din avansul fermierilor, astfel că aceștia vor primi mai puțini bani.

CELE MAI MARI SUBVENȚII PREGĂTITE pentru ANUL VIITOR pentru FERMIERI! Agroinfo  16 octombrie 2019 -

PRIORITATEA BUGETULUI UE PENTRU 2020. Schemele de plată pentru mediu și climă, pentru combaterea schimbărilor climatice sunt anunțate ca fiind, pentru anul viitor, ajutoarele cu cea mai mare valoare din agricultură. De asemenea, ajutoarele europene care să-i atragă pe tineri în agricultură și să-i mențină în acest domeniu vor beneficia de alocări mai mari.

Monika Hohlmeier (PPE, Germania), în foto, raportoarea Parlamentului European pentru bugetul UE, a explicat propunerile pentru bugetul UE 2020 într-un interviu care a fost transmis pentru AGROINFO de la Parlamentul European.

Cum ați descrie propunerea dumneavoastră pentru bugetul 2020?

Prioritatea generală a Parlamentului este să abordăm problema schimbărilor climatice și să o combinăm cu posibilitățile de a crea noi locuri de muncă și de a consolida competitivitatea economiei noastre. În acest moment, nu atingem obiectivul de 20% cheltuieli legate de climă din totalul bugetului pentru 2014-2020, așa cum și-a dorit UE. Acest lucru se datorează cheltuielilor relativ scăzute legate de climă în 2014, pe care nu le putem compensa; dar am vrut să spunem clar că Parlamentul dorește să

8

contribuie în mod semnificativ la inovație, cercetare și tehnologii noi, ecologice, cu bugetul anului viitor.

De asemenea, dorim să susținem digitalizarea, deoarece pentru cercetarea în domeniul climei, avem nevoie de instrumente digitale bune. Digitalizarea nu numai că ajută la atingerea obiectivelor climatice ale UE, ci ne și permite să îmbunătățim cercetarea în cazul bolilor grave sau metodelor agricole mai eficiente. Vrem să oferim bani universităților și institutelor de cercetare care efectuează acest tip de cercetare și care colaborează cu succes cu industria.

Combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului continuă să fie prioritare în politica agricolă comună și dezvoltarea rurală, cu programul LIFE+, care are succes. Al treilea pilon este politica de dezvoltare, cu care vrem să reducem în continuare sărăcia, dar care abordează și probleme precum eliminarea deșeurilor și a plasticului din oceane. Cu instrumentele noastre bugetare, putem ajuta la rezolvarea problemelor legate de climă, de exemplu sprijinind utilizarea surselor de energie regenerabile în țările în care acestea ar putea ajuta la rezolvarea problemei energetice.

Ați adăugat 2 miliarde de euro la propunerea Comisiei privind cheltuielile climatice pentru 2020. Va fi suficientă suma pentru a atinge obiectivul de 20% cheltuieli climatice din bugetul 2014-2020?

Nu, nu vom atinge acest obiectiv, deoarece în 2014 am cheltuit mai puțin de 14% pentru climă și nu am reușit să compensăm în următorii șase ani ai actualului cadru financiar multianual. Cu toate acestea, pentru 2020 propunerea mea este foarte clar peste obiectivul de 20%. Credem că tânăra generație are dreptul să ne spună când vine vorba de climă „vă rugăm să faceți ceva, faceți repede și nu vă mărginiți la a discuta ce am putea face”.

De asemenea, am dori să creștem sprijinul financiar pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care a avut mult succes. Rata șomajului în rândul tinerilor este în scădere, iar acest program îi ajută pe tineri să-și găsească de lucru. De asemenea, am dori să creștem finanțarea pentru Erasmus+, pentru a oferi mai multor tineri posibilitatea de a studia în străinătate.

Credeți că veți putea implica și Consiliul în ceea ce privește prioritățile legate de climă, tineret și viitor?

Cu siguranță putem implica și Consiliul. Este vorba de o provocare specială, deoarece 2020 este ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Unele țări plătitoare nete vor să reducă bugetul, în timp ce alte state membre ar dori mai mulți bani în domeniile coeziunii și agriculturii. În același timp, are loc Brexit și nu știm ce se va întâmpla după 31 octombrie. Încă sper că vom

9

avea un Brexit ușor. Costul unui Brexit dificil pentru UE ar fi de 11 miliarde de euro până la sfârșitul actualului cadru financiar multianual, lucru pe care ar trebui să îl evităm cu orice preț.

Ați putea să ne explicați ce se va întâmpla cu bugetul UE în cazul unui Brexit fără acord?

Suntem pregătiți. Regatul Unit nu ne poate pune sub presiune. Dacă vom avea un Brexit dificil, va trebui să modificăm bugetul. Dar știm deja că echipele de cercetare din Regatul Unit se luptă să continue proiectele și cooperarea cu UE. Cred că Regatul Unit va ajunge să contribuie la multe programe, de exemplu în domeniul securității și agriculturii. Există o mulțime de domenii în care Regatul Unit dorește să facă parte din UE, astfel încât banii vor reveni la bugetul UE la fel cum se întâmplă cu Norvegia, Elveția, Liechtenstein și alte țări terțe. Parlamentul dorește să spună sincer că Regatul Unit nu poate alege să facă doar ce vrea, deoarece este inacceptabil ca o țară să părăsească UE și să obțină un acord mai bun.

START PLATĂ AVANS! APIA ANUNȚĂ CĂ A PROCESAT PRIMELE 150 DE LISTE CU FERMIERI! Agroinfo  16 octombrie 2019 APIA A ÎNCEPUT PLATA AVANSULUI 2019! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează fermierii că astăzi, 16.10.2019, începând cu ora 00.00, a demarat Campania de Plăți în avans pentru cererile de plată depuse în anul 2019.

Potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei nr 6536/ 2019, cuantumul plăților în avans este de până la 70% în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.Până în momentul de față au fost generate peste 150 de liste de plată, iar autorizarea va continua pe parcursul întregii nopți, a anunțat APIA, în urmă cu puțin timp.

Sediul APIA București, noaptea de 15 spre 16 octombrie 2019

10

În prima zi de plată, 16 octombrie 2019, așa cum ne-am propus, APIA va plăti 200.000 de fermieri. Până acum, sunt procesate 411.000 dosare de subvenții, a spus Adrian Pintea, director general APIA.

Vă reamintim sumele plătite în avans, pe hectar și pe cap de animal, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) sunt următoarele:

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal.

La sumele din FEGA, la avans se adaugă 85% din plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală.

START AVANS APIA! DAEA: TREZORERIA VA LUCRA MAI MULT CA SĂ PLĂTIM FERMIERII! Oana Timar16 octombrie 2019

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)  a început autorizarea dosarelor pentru achitarea primei tranșe de bani din subvenția APIA pe 2019. La fel ca și în anii trecuți, funcționarii APIA din toată țara, în frunte cu cei de la București, s-au aflat în această noapte ”în dispozitiv”, dând drumul primelor

11

dosare care vor ajunge în contabilitate, apoi la Trezorerie, de unde se va face viramentul către bănci.

Foto: Facebook.com/APIA La miezul nopții, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, a venit cu toată echipa de conducere la sediul APIA Central din București. În cadrul unei videoconferințe cu toți directorii județeni, șeful de la MADR a anunțat că se fac eforturi pentru plata tuturor fermierilor, mulțumind totodată echipelor din centrele APIA pentru munca depusă. Conform anunțului făcut de directorul general al APIA, Adrian Pintea, ținta pentru prima zi de plată este de autorizare a unui număr de 200.000 de fermieri din totalul de 412.000 de dosare pregătite deja să intre la avans.

”Stimați colegi, vreau să vă felicit pentru modul în care v-ați organizat pentur declanșarea avansului aferent Campaniei 2019. Mulțumită efortului ce a fost depus și în acest an de Ministerul Agriculturii, și în anul acesta am reușit să declanșăm acest avans cu 70% pentru FEGA și 85% pentru FEADER. Așa cum ați primit astăzi nota de declanșare a avansului 2019 cele două hotărâri care stau la baza declanșării (….) și în spate Regulamentul UE”, a spus directorul general al APIA, Adrian Pintea în deschiderea videoconferinței de la miezul nopții. Șeful APIA a subliniat că efortul funcționarilor a făcut posibilă finalizarea la timp a controlului APIA și intrarea la plată a fermierilor.

”Până în momentul de față ați reușit ca peste 400.000, 412.000 de fermieri să fie calculați și pregătiți pentru a fi transferați în contabilitate pentru a-și urma cursul economic pentru a intra banii în conturile fermierilor. Din momentul acesta declanșăm avansul 2019. (…) Sperăm ca până la ora 6 să putem închide acest centralizator ca toate ordinele de plată să ajungă cu data de 16 – cele pe care noi ni le-am propus, peste 200.000 de fermieri să fie plătiți în prima zi a avansului, respectiv 16 octombrie”, a mai spus Adrian Pintea.

12

Și ministrul interimar Petre Daea a salutat echipele aflate la birou în toiul nopții: ”Vreau să vă felicit pentru tot. Am văzut și în seara aceasta că sunteți prezenți în forma cunoscută, consacrată, o formulă care pentru al treilea an consecutiv, se așează în fața calculatorului pentru a da drumul la bani către fermieri. Pe baza metodologiei cunoscute, pucedem ca atare. Dorim să facem până mâine dimineață ce putem să operăm și apoi să intervenim, să rugăm și Trezoreria mai mult astfel încât în prima zi să fie cât mai mulți fermieri cu banii în cont”.

Vă reamintim că avansul APIA se achită în perioada 16 octombrie-30 noiembrie, urmând ca din 1 decembrie să se demareze plata integrală. Conform informațiilor oficiale, în primele tranșe de plată pentru avans vor intra mai ales fermierii mici și medii, care au depus cereri pentru suprafețe agricole. În premieră, în acest an, odată cu agricultorii intră din prima fază la plată și crescătorii de animale, mai exact beneficiarii de sprijin cuplat zootehnic pentru speciile ovine și caprine.

„Categoric că nu vor putea intra toate dosarele într-o singură zi pentru că nu se poate fizic, dar în scurt timp toate dosarele pe care ni le-am propus vor fi autorizate la plată. Vreau să subliniez faptul că începând cu data de 16 va începe plata avansului atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic. Fiind cerere unică, și dosarele care au parte de zootehnie vor intra la plată, mai exact sprijinul cuplat pentru ovine și caprine“, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Adrian Pintea, directorul general al APIA. Potrivit directorului general APIA, Adrian Pintea, și cei care au fost la control vor beneficia de avans, începând cu data de 16 octombrie. “Controlul clasic a fost finalizat.

În momentul de față colegii de la centrele județene, mai precis serviciul control pe teren lucrează la introducerea acestor rapoarte de control, și categoric, pe rând, toți vor intra la această plată în avans“, ne declara Adrian Pintea cu o săptămână înainte de startul la plata avansului.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal se calculează ca 70% din cuantumurile pentru:

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha; Plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha; Plata pentru înverzire – 59,3201 euro/ha; Plata pentru tinerii fermieri – 31,2477 euro/ha. Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal. Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din

13

FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018. Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare.

Daea se laudă: Ministerul Agriculturii, dacă treceați noaptea pe aici, îl confundați cu un casino Astăzi, la 16:46   REALITATEA.NET

Petre Daea se laudă la final de mandat în fruntea Ministerului Agriculturii. În conferința de presă de bilanț, acesta a făcut aprecieri în stilul său cu privire la activitatea instituției.

 "Ministerul Agriculturii, dacă treceați noaptea pe aici, îl confundați cu un cazinou, pentru că funcționarii lucrau și luminile erau aprinse", a afirmat Petre Daea în conferința de bilanț.

Ministrul Agriculturii a prezentat un bilanț de 51 de pagini al activității sale din ianuarie 2017 până în prezent.

Daea: Numărul tinerilor fermieri a crescut cu 24% SIMONA DAN 16 OCTOMBRIE 2019

Numărul fermierilor sub 40 de ani a crescut cu 24%, iar suprafaţa agricolă deţinută de aceştia s-a extins cu 28%, potrivit ministrului Agriculturii Petre Daea. „A crescut cu 24% numărul fermierilor tineri, sub 40 de ani. E firesc, natural, necesar pentru ţară. Evident a crescut şi suprafaţa agricolă exploatată de fermieri cu vârste sub 40 de ani şi a crescut într-un ritm mai pronunţat decât numărul, respectiv cu 28%, dar cum era firesc, natural, obiectiv şi important pentru ţară să scadă şi numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani. Aceasta a scăzut cu 17% şi

14

a scăzut cu 10% numărul suprafeţelor agricole pe care le lucrează fermierii care au peste 60 de ani”, a spus Daea.„Toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România. Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue”, a adăugat Petre Daea.

AFIR si FINANTARI

SUB OCHII SEMIDESCHIŞI AI GUVERNULUI DE LA BUCUREŞTI Cabinetul Viktor Orban investeşte masiv în Transilvania GHEORGHE IORGOVEANU Ziarul BURSA #Companii / 16 octombrie

Oficialii MAE au atras atenţia că nu există nici un acord bilateral între România şi Ungaria şi că astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimţământul părţii române, care nu există cu privire la acest program derulat de guvernul Viktor Orban.

20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro) va investi guvernul de la Budapesta în aşa numitul Ţinut Secuiesc. De sprijinul financiar vor beneficia 4929 de fermieri din Mureş, Harghita şi Covasna, pe baza apelului de proiecte lansat în cadrul Programului de dezvoltare economică al guvernului condus de Viktor Orban şi în baza evaluărilor făcute de Fundaţia Pro Economica din Târgu Mureş.

Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE) nu este de acord cu acest sprijin financiar acordat zonal de guvernul de la Budapesta. Oficialii MAE au atras atenţia că nu există nici un acord bilateral între România şi Ungaria şi că astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimţământul părţii române, care nu există cu privire la acest program derulat de guvernul Viktor Orban.

15

MAE susţine că "a atras atenţia" Ungariei, arătând că "acordarea de asistenţă economică depăşeşte sfera tratamentului preferenţial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internaţional, şi că în consecinţă astfel de măsuri pot fi promovate doar cu consimţământul părţii române, şi fără vreo discriminare în funcţie de criteriul etnic".

Mai mult, Ministerul de Externe susţine că a făcut demersuri repetate în care a cerut ca proiectul să fie derulat "doar cu implicarea autorităţilor române, în mod transparent şi nediscriminatoriu, şi cu respectarea legislaţiei române şi a regulilor aplicabile pieţei interne UE, precum şi a strategiilor şi programelor naţionale care vizează dezvoltarea regională".

În cadrul apelului de proiecte, fermierii au putut solicita subvenţii în valoare maximă de câte 15 000 de euro, cu o contribuţie proprie de 25%. Au fost depuse în total 5 293 de proiecte, în valoare totală de 21,5 miliarde de forinţi (64,8 milioane de euro).

Contractele cu beneficiarii vor fi semnate în acest an, iar Ministerul Ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior va plăti imediat subvenţiile solicitate.

Din totalul proiectelor, în jur de 3900 au fost depuse de persoane fizice. Cei mai mulţi beneficiari au solicitat subvenţii pentru achiziţionarea de utilaje şi echipamente agricole, precum şi pentru achiziţionarea de animale de reproducţie.

La acest apel de proiecte, după anunţul câştigătorilor, aplicanţii au trebuit să prezinte existenţa contribuţiei proprii de 50% şi a autorizaţiei de construcţie. În multe cazuri, emiterea cu întârziere a autorizaţiei de construcţie întârzie semnarea contractului. În cadrul programului au fost depuse 72 de cereri pentru mari investiţii, dintre care 66 au primit subvenţii în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro).

Recent, Peter Szijjarto, ministrul maghiar de Externe, a anunţat că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României aşa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Mureş, Harghita şi Covasna.

Proiectul, derulat cu banii statului maghiar, e gestionat de o fundaţie din Ungaria, care canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania printr-un program practic inaccesibil potenţialilor beneficiari care nu cunosc limba maghiară. Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari, dar printre românii finanţaţi de Budapesta se numără şi şeful PSD

16

Mureş, Vasile Gliga, conform informaţiilor publicate pe site-ul g4media.ro. Programul de dezvoltare economică derulat de autorităţile de la Budapesta nu este singura finanţare acordată comunităţii maghiare de pe teritoriul României. Amintim că guvernul Viktor Orban susţine cu fonduri importante - peste 6 milioane de euro - echipele de fotbal Csikzereda - din Liga a II-a şi Sepsi Sfântu Gheorghe - din liga I, precum şi mai multe echipe de hochei din judeţele Harghita şi Covasna.

ALTELE

Albina a fost declarată vietatea cea mai importantă pe Pământ!Liviu GORDEA  16 octombrie 2019

Ştim că doare destul de tare înţepătura lor, dar dacă ar dispărea albinele, consecinţele ar fi mult mai dramatice pentru întreaga omenire.

Între timp, cu ocazia unei întruniri a Royal Geographic Society din Londra, micuţa insectă a fost declarată de către Institutul Earthwatch nici mai mult nici mai puţin decât cea mai importantă fiinţă vie de pe această planetă! Un titlu pe care, să recunoaştem, o merită. Nu de alta dar vă amintiţi predicţia lui Albert Einstein, potrivit căreia dacă albinele ar dispărea complet, omenirea ar mai avea patru ani de trăit...

Experţii şi oamenii de ştiinţă au inclus recent albinele pe lista lungă a speciilor aflate pe cale de dispariţie. Studiile recente arată o scădere dramatică a numărului de albine, iar principalele cauze par a fi utilizarea necontrolată a pesticidelor, defrişarea, lipsa florilor sau chiar propagarea undelor de telefonie mobilă.

Şi totuşi, de ce o astfel de fiinţă ar fi numită cea mai importantă creatură de pe Pământ? Ei bine, răspunsul este de fapt mai simplu decât aţi crede. Circa 70% din agricultura lumii depinde exclusiv de albine. Inutil să menţionăm că polenizarea este în principal treaba albinelor. Iar dacă plantele nu s-ar mai putea reproduce, fauna ar fi dispărea şi ea într-un timp foarte scurt. Mai mult decât atât, un studiu realizat de Centrul de Antreprenoriat în Apicultură al Universităţii Mayor din Santiago de Chile, cu sprijinul Fundaţiei pentru Inovare Agrară, a concluzionat că albinele sunt singurele fiinţe vii care nu poartă niciun tip de agent patogen.

17

Deoarece importanţa albinelor este crucială în ecosistemele planetei noastre şi au fost, de asemenea, declarate o specie ameninţată cu extincţia, trebuie să fim cu adevărat atenţi cu privire la acest aspect. Şi trebuie să acţionăm rapid întrucât mai avem câteva soluţii, ne asigură specialiştii în domeniu. Prin urmare, pentru a proteja aceste creaturi muncitoare, unii activişti consideră că ar trebui să interzicem imediat utilizarea pesticidelor toxice, să promovăm alternative agricole complet naturale şi ar trebui să monitorizăm cu atenţie sănătatea şi bunăstarea acestora.

MISIUNE DE AUDIT A COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA pentru CARNEA DE CAL! Agroinfo  16 octombrie 2019 VERIFICARE. Până la 25 octombrie 2019 se desfășoară Misiunea de Audit a Comisiei  Europene – DG (SANTE). Oficialii DG SANTE au venit în România pe data de 14 octombrie 2019 când a fost ținută și o ședință la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) la care au participat și reprezentanții Agenției Naționale de Zootehnie, anunță un comunicat ANZ.

Obiectivul auditului este de a evalua sistemul de control care reglementează producția de carne proaspătă de cal, inclusiv trasabilitatea și produsele derivate din aceasta dacă respectă cerințele stabilite de legislația Uniunii Europene.

În ceea ce privește domeniul de aplicare auditul va include punerea in aplicare a sistemului oficial de control care acopera lanțul de producție, procesare și distribuire a cărnii proaspete de cal, inclusiv trasabilitatea. Auditul va fi realizat prin revizuirea datelor și a documentelor, interviuri cu funcționarii și, dacă este cazul, cu alte părți interesate și verificare la fața locului.

Reprezentanții ANZ vor însoți echipa pe tot parcursul Misiunii de Audit.

Un român mănâncă aproape 100 de kilograme de pâine pe an și 58 de kilograme de carne RETAIL Profit.ro scris astăzi, 16:41

Pâinea și produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru toate categoriile de români, anul trecut consumul mediu lunar fiind de 8 kilograme, adică 96,5 kilograme de

18

persoană pe an, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.

Totodată, consumul mediu lunar de carne proaspătă pe o persoană a fost, în anul 2018, de 3,60 kg, în creștere față de anul 2017. Împreună cu preparatele din carne, acesta se ridică la 4,84 kg/persoană lunar, în creștere față de anul anterior cu 0,09 kg/persoană lunar, ceea ce înseamnă un consum mediu anual de 58,07 kg/persoană, scrie Agerpres.

Consumul de lapte a fost, în anul 2018, în medie lunar, de 5,63 litri/persoană (5,77 litri/persoană în 2017). Consumul de brânzeturi și smântână este mai ridicat la gospodăriile de pensionari (1,66 kg/persoană) și mai scăzut la cele de șomeri (1,08 kg/persoană). Nivelul consumului de brânzeturi și smântână este diferențiat mai mult în funcție de numărul persoanelor din gospodărie, cel mai înalt înregistrându-se la gospodăriile formate dintr-o singură persoană (2,24 kg/persoană).

Cartoful este un aliment care se consumă în cantități relativ apropiate în toate categoriile de gospodării. Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kg.

Lucrătorii pe cont propriu și pensionarii depășesc ușor acest nivel, consumul cel mai scăzut înregistrându-se în gospodăriile de agricultori, șomeri și salariați.

Consumul de legume și conserve din legume a fost, în anul 2018, de 8,08 kg, în medie lunar pe o persoană, în creștere față de anul anterior cu 0,09 kg/persoană. Ca și în cazul consumului de cartofi, consumul de legume se diferențiază cel mai mult în funcție de mărimea și componența gospodăriei. Consumul cel mai mare s-a înregistrat în gospodăriile formate dintr-o singură persoană (12,35 kg/persoană) și în gospodăriile fără copii (9,07 kg/persoană), iar cel mai mic în gospodăriile cu 4 și mai mulți copii (5,01 kg/persoană) și, respectiv, în cele compuse din 6 și mai multe persoane (5,65 kg/persoană)

Consumul de fructe este de nivel relativ scăzut, pe ansamblul gospodăriilor, consumul mediu lunar pe o persoană fiind de 4,03 kg în anul 2018 și 3,90 kg în anul 2017.

Program electoral Iohannis privind agricultura:   Este esenţial să ieșim din cercul vicios prin care exportăm materii prime și importăm produse cu valoare adăugată ridicată

Este esenţial să ieșim din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit și subvenţii, și importăm produse cu valoare adăugată ridicată, spune Klaus Iohannis în programul său electoral.

19

Documentul arată: „După trei decenii de la încheierea experimentului colectivist și în ciuda miliardelor de euro absorbite, agricultura și satul românesc au rămas mult în urmă. Un sfert din forţa de muncă a României lucrează în agricultură (de cinci ori mai mult decât media UE), ceea ce trădează un uriaș dezechilibru structural. Deși integrarea europeană a însemnat atragerea de fonduri importante în agricultură, dezvoltarea rurală a rămas continuu restantă, de unde și ritmul crescut al depopulării satelor.

Agricultura este despre oameni, despre bunăstare economică și despre viitor, motiv pentru care trebuie sprijinită cu viziune și hotărâre. Agricultura românească trebuie să își consolideze performanţele și să devină competitivă pe termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de: accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor, lipsa orţei de muncă sau capriciile vremii. Cât timp micile exploataţii funcţionează la nivel de subzistenţă și numeroase terenuri rămân necultivate, agricultura nu poate deveni o sursă durabilă de creștere economică.

Este esenţial să ieșim din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit și subvenţii, și importăm produse cu valoare adăugată ridicată.

România este în prezent campioana exporturilor de cereale: înregistrăm producţii record, a căror valoare adăugată este însă scăzută, dar importăm masiv alimente și produse alimentare. Acest model economic volatil, bazat pe consum și pe neglijarea investiţiilor, a fost promovat cu nepricepere de decidenţii de până acum și a generat deficite record la nivelul balanţei comerciale agro-alimentare.

Agricultura are nevoie acum de o abordare strategică, pentru creșterea eficienţei sectoriale și pentru valorificarea oportunităţilor de dezvoltare

20

existente. România poate să aibă o economie agrară tehnologizată, profesionalizată și sustenabilă.

Avem nevoie de o mai bună mobilizare a resurselor locale și de o strategie de dezvoltare a infrastructurii, serviciilor și patrimoniului rural. Publicul larg trebuie să poată avea acces la hrană de calitate, iar alimentele românești, produse responsabil și cu grijă pentru sănătatea consumatorilor, trebuie să devină brand consolidat pe piaţa locală, naţională și regională. Modernizarea agriculturii presupune implementarea unor politici publice de creștere a competitivităţii economice sectoriale, astfel încât:

mica exploataţie agricolă să devină eficientă și să nu mai fie mijloc informal de protecţie socială, profund dependentă de stat;

instrumentele publice de sprijin să încurajeze capitalizarea, industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale;

agricultura românească să valorifice oportunităţile accesului la fonduri europene și piaţă internă și să promoveze forme de susţinere echitabilă a tuturor fermierilor;

să încurajeze agricultura ecologică, sănătoasă, care se regăsește în profilul tradiţional al ţăranului român;

să extindă metodele de producţie de înaltă precizie și agricultură avansată prin strânsă legătură între cercetarea autohtonă și activităţile agricole și utilizând inteligent resursele de apă, sol și soiuri ameliorate genetic.

Producătorii mici și mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale și regionale. Reformarea exploataţiilor agricole, absorbţia fondurilor europene și simplificarea administrativă constituie tot atâtea direcţii clare în care România trebuie să facă pași hotărâţi și ireversibili”.

Eurostat: România, printre statele UE cu cea mai mare inflație în luna septembrie 16 octombrie, 2019 Radio Europa Liberă

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost în septembrie 2019 de 0,8%, în scădere faţă de 1% în august, şi de 1,2% în Uniunea Europeană, în scădere faţă de 1,4% luna precedentă. România, Slovacia şi Ungaria au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE.

21

Datele au fost publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citat de Agerpres.

Conform acestor cifre, inflaţia din zona euro este tot mai departe de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.

În septembrie 2018, rata inflaţiei în zona euro era de 2,1% iar în UE de 2,2%.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,5%), Slovacia (3%) şi Ungaria (2,9%), iar cele mai scăzute în Cipru (minus 0,5%), Portugalia (minus 0,3%), Grecia, Spania şi Italia (toate cu 0,2%). Comparativ cu luna precedentă, inflaţia anuală a scăzut în 20 de state membre, a rămas stabilă în cinci şi a urcat în două ţări membre. Datele pentru Marea Britanie nu sunt disponibile.

În cazul zonei euro, cea mai ridicată contribuţie la rata anuală a inflaţiei a venit de la tarifele la servicii (0,66 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,29 puncte procentuale) şi preţurile la energie (minus 0,18 puncte procentuale).

În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a situat la 1,2% în septembrie, în creştere faţă de 1,1% în august. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de Banca Centrală Europeană la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Peste 30% dintre români, supuși riscului de sărăcie și excluziune socială SOCIAL Profit.ro scris astăzi, 20:00

Anul trecut, peste un sfert din populație era supusă riscului de sărăcie și excluziune socială în șapte state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (32,8%), România (32,5%), Grecia (31,8%), Letonia (28,4%), Lituania (28,3%), Italia

22

(27,3%) și Spania (26,1%), arată datele prezentate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,2%), Slovenia (16,2%), Slovacia (16,3%, datele din 2017), Finlanda (16,5%), Olanda (16,7%), Danemarca și Franța (ambele cu 17,4%) și Austria (17,5%), scrie Agepres. În cele 28 de state din Uniunea Europeană, 21,7% din populație - respectiv 109,2 milioane de persoane - era supusă în 2018 riscului de sărăcie și excluziune socială, în scădere față de nivelul de vârf din 2012 (123,8 milioane de persoane).

În perioada 2008 - 2018, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nouă state membre din UE: Luxemburg (de la 15,5% în 2008 la 21,9% în 2018, sau 6,4 puncte procentuale), Grecia (3,7 pp), Estonia (2,6 pp), Spania (2,3 pp), Italia și Olanda (ambele cu 1,8 pp), Suedia (1,3 pp), Danemarca (1,1 pp) și Cipru (0,6 pp). În schimb, cel mai semnificativ declin a fost raportat în Bulgaria (de la 44,8% în 2008 la 32,8% în 2018, sau minus 12 puncte procentuale), România (minus 11,7 pp), Polonia (minus 11,6 pp), Ungaria (minus 11,6 pp) și Letonia (minus 5,8 pp). În 2008, România avea 9,11 milioane de cetățeni supuși riscului de sărăcie și excluziune socială, iar anul trecut - 6,36 milioane.

România, din nou în fruntea clasamentului european la creșterea prețurilor. Rata inflației, cea mai mare din UE în septembrieInCont.ro, 16 octombrie 2019

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost în septembrie 2019 de 0,8%, în scădere faţă de 1% în august, şi de 1,2% în Uniunea Europeană, în scădere faţă de 1,4% luna precedentă, potrivit Eurostat.

23

Conform acestor cifre, inflaţia din zona euro este tot mai departe de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.

În septembrie 2018, rata inflaţiei în zona euro era de 2,1% iar în UE de 2,2%.

Deși în coborâre față de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei din România a fost din nou cea mai ridicată din UE.

Astfel, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,5%), Slovacia (3%) şi Ungaria (2,9%), iar cele mai scăzute în Cipru (minus 0,5%), Portugalia (minus 0,3%), Grecia, Spania şi Italia (toate cu 0,2%).

Comparativ cu luna precedentă, inflaţia anuală a scăzut în 20 de state membre, a rămas stabilă în cinci şi a urcat în două ţări membre. Datele pentru Marea Britanie nu sunt disponibile.

În cazul zonei euro, cea mai ridicată contribuţie la rata anuală a inflaţiei a venit de la tarifele la servicii (0,66 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,29 puncte procentuale) şi preţurile la energie (minus 0,18 puncte procentuale).

În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a situat la 1,2% în septembrie, în creştere faţă de 1,1% în august. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de Banca Centrală Europeană la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.          

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Metodologia de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor proiecte publice şi private asupra sănătăţii populaţiei, din 09.10.2019, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 840 din 16.10.2019. A intrat în vigoare la 16.10.2019

Ordinul nr. 1524/2019 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor proiecte publice şi private asupra sănătăţii populaţiei, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 840 din 16.10.2019. A intrat în vigoare la 16.10.2019

Metodologia de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor

24

proiecte publice şi private asupra sănătăţii populaţiei, din 09.10.2019, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 840 din 16.10.2019. A intrat în vigoare la 16.10.2019

Ordinul nr. 1524/2019 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor proiecte publice şi private asupra sănătăţii populaţiei, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 840 din 16.10.2019. A intrat în vigoare la 16.10.2019

 

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1688/2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de amestecuri de uree şi de azotat de amoniu originare din Rusia, Trinidad şi Tobago şi Statele Unite ale Americii, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 258 din 09.10.2019. A intrat în vigoare la 09.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1685/2019 de desemnare a unui centru de referinţă al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor în ceea ce priveşte păsările de curte şi alte animale de fermă mici (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 258 din 09.10.2019. A intrat în vigoare la 09.10.2019

………………….

INTERNE

BRÂNZA DIN LAPTE DE OAIE CARE ESTE DE ASTĂZI PROTEJATĂ LA NIVEL EUROPEAN! Agroinfo  16 octombrie 2019 OFICIAL! „Telemeaua de Sibiu” a devenit astăzi, 16 octombrie, un produs protejat la nivel european.  Comisia Europeană a aprobat cererea de înregistrare a produsului în Registrul indicațiilor geografice protejate (IGP), anunță Reprezentanța Comisiei Europene într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

„Telemeaua de Sibiu” este o brânză obținută din lapte de oaie și preparată timp de secole de baci. Telemeaua proaspătă are un gust dulce, dar în același timp ușor sărat, care devine mai intens și suculent atunci când brânza se maturează. În fiecare an, un număr mare de festivaluri și sărbători populare legate de creșterea oilor și producția acestui tip de brânză sunt organizate pentru a celebra produsul emblematic al regiunii sibiene.

25

Cu noul ei statut, „Telemeaua de Sibiu” se alătură altor peste 1450 de produse deja prezente în Registrul produselor protejate la nivelul UE (DOOR).

Indicație geografică protejată (IGP)Indicațiile geografice permit consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii în comercializarea lor.Indicația geografică protejată arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Produsele cu IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.În cazul vinului, aceasta înseamnă că cel puțin 85% din strugurii utilizați trebuie să provină exclusiv din aria geografică în care se produce efectiv vinul.

Telemeaua de Sibiu devine al şaptelea produs românesc înregistrat la Uniunea Europeană Dorin Oancea,   Mediafax astăzi, 12:08 280

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat miercuri decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate pentru produsul ”Telemea de Sibiu”.

26

Telemeaua de Sibiu este o brânză semi-tare, produsă integral din lapte de oaie crud proaspăt muls, nepasteurizat, prin coagulare enzimatică cu cheag. Aceasta se comercializează proaspătă sau maturată, iar perioada de maturare este de minim 21 de zile. Laptele folosit pentru fabricarea produsului ”Telemea de Sibiu” provine de la animale crescute în zona geografică delimitată şi hrănite în principal pe păşune. Totalitatea factorilor ce vizează modalitatea de creştere şi alimentaţie a animalelor, precum şi tehnicile de prelucrare locale determină specificitatea laptelui ca materie primă şi contribuie la asigurarea caracteristicilor şi calităţii produsului ”Telemea de Sibiu”.

Asociaţia producătorilor de ”Telemea de Sibiu”, compusă din zece persoane juridice situate în arealul geografic delimitat, a dorit obţinerea recunoaşterii oficiale europene pentru a-şi proteja reţeta tradiţională şi a oferi consumatorilor produse naturale şi sănătoase.

România deţine şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europeană: Magiun de prune Topoloveni – IGP (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei -IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi(2019) şi Telemea de Ibăneşti Denumire de Origine Protejată (2016), Telemea de Sibiu – Indicaţie Geografică Protejată.

In 2017, agricultura României a contribuit cu 4,3 % la formarea PIB-ului meatmilk miercuri, 16 octombrie, 2019

Conform raportului emis de INS, și care conține datele definitive ale formării Produsului Intern Brut al României, pentru anul 2017, agricultura a avut un aport de 4,3 %, în creștere cu 0,6 %, față de anul anterior (vezi tabelul de mai jos).

 Potrivit aceluiași raport, produsul intern brut estimat pentru anul 2017 (date definitive), a fost de 857895,7 milioane lei-preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 7,1% faţă de anul 2016. 

27

Comparativ cu varianta semidefinitivă, în varianta definitivă Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2017 s-a majorat cu 0,1%. Din punctul de vedere al formării Produsului intern brut, modificările care au intervenit în varianta definitivă, comparativ cu cea semidefinitivă, atât în ceea ce priveşte dinamica cât şi deflatorii pe ramuri de activitate, agricultura a avut o creștere de 11,6 %, față de anul anterior. În anul 2017, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: – Construcţiile, de la -0,1% la -0,5%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -7,1 puncte procentuale (de la 99,1% la 92,0%); – Informaţiile şi comunicaţiile, de la +0,7% la +0,9%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +5,4 puncte procentuale (de la 112,7% la 118,1%); – Intermedierile financiare, de la -0,5% la -0,7%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -6,6 puncte procentuale (de la 85,3% la 78,7%); 

28

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, de la +0,8% la +1,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +4,7 puncte procentuale (de la 111,6% la 116,3%); – Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,4% la 0,5%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,7 puncte procentuale (de la 103,9% la 104,6%); – Impozitele nete pe produs, de la +0,6% la +0,7%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,1 puncte procentuale (de la 106,3% la 106,4%). 

A început semănatul la mazărea de toamnă Autor 16 octombrie 2019

În agricultură nu e niciodată timp de stat! Dacă fermierii au încheiat campania la semănatul păioaselor, acum începe să fie cultivată mazărea de toamnă!

Specialiștii spun că mazărea de toamnă este o cultură  mai productivă decât cea semănată primăvara. Pe lângă veniturile financiare, cultura de mazăre de toamnă poate aduce un alt beneficiu deosebit de important, și anume, fixează circa 90-120 kg/hectar azot în sol. Este o cultura care are, așadar, avantaje importante. Totodată, producția secundară a mazărei de toamnă poate fi utilizată și ca furaj, mai ales datorită gradului înalt de proteină pe care îl conține.

Un lucru le dă însă bătăi de cap, vremea neprielnică. Din păcate, lipsa precipitațiilor pune sub semnul întrebării răsărirea tuturor culturilor semănate în această perioadă! Le dorim spor în toate fermierilor noștri !

29

Mesajul femeilor din agricultură: Cele mai mari probleme din acest sector sunt lipsa forţei de muncă şi digitalizarea Florentina Niţu ieri,

Circa 600 de femei din România lucrează în agricultură, iar 50% susţin că nu sunt fericite la locul de muncă, principalele motive fiind provocările zilnice de a suplini deficitul forţei de muncă şi de a face faţă procesului accelerat de digitalizare la nivel europen, pe de o parte, şi anevoios la nivelul instituţiilor publice, pe de altă parte.

„Una dintre cele mai mari probleme din agricultură este deficitul forţei de muncă care afectează direct industria. Am discutat cu ministrul Muncii şi una dintre soluţiile pe termen scurt ar fi să mărim plaja imigran]ilor. Dar agricultura are nevoie de soluţii pe termen lung, pentru că este un factor foarte important pentru Produsul Intern Brut (PIB). Trebuie să umblăm la infrastructură şi la investiţii”, a spus Cristina Chiriac, preşedinte al Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) în cadrul evenimentului organizat de Corteva pentru femeile din agricultură.

Femeile prezente la eveniment spun că ar lua în calcul chiar extinderea companiei, însă, atragerea fondurilor europene presupune un proces greoi, din cauza birocraţiei şi a digitalizării.

„O altă problemă mare este digitaliizarea. În mediul rural, foarte multe femei de peste 50 de ani nu ştiu să folosească un smartphone, nu ştiu să acceseze internetul, deci, practic nu ştiu cum pot să acceseze fonduri europene. E nevoie ca în aceste comunităţi să fie cineva care să sprijine fermierii.”

Încurajarea tinerilor să activeze în acest domeniu, realizarea de parteneriate între liceele agricole şi companiile cu deficit de personal, reconversia profesională sau oferirea unor salarii atractive angajaţilor sunt câteva dintre soluţiile propuse de către femeile din agrobusiness.

30

Daea despre pesta porcină: „Este suferinţa mea profesională” Știri 16 October 2019

Sursa: AgerpresMinistrul demis al Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că pesta porcină africană este „suferinţa“ sa şi a fermierilor care au acoperit acest domeniu, iar măsurile luate pentru stingerea a 1.300 de focare, au costat mult ţara.

„În Delta Dunării, unde prin specificul ei, condiţiile de mediu creează această posibilitate de a se împrăştia virusul, şi nu ai condiţiile prielnice pentru a interveni la timp. Este o suferinţă a tuturor, este suferinţa mea profesională şi suferinţa fermierilor care se ocupă de acest lucru. Am luat măsurile care au costat ţara, dar în acelaşi timp am avut şi sprijinul de la Uniunea Europeană. România a primit 78 milioane de euro pentru a da despăgubiri în această situaţie extrem de delicată pentru ţară“, a declarat ministrul.

Petre Daea a mai spus că oamenii nu au înţeles pericolul real al acestui virus, nici procedurile şi au contribuit la extinderea acestuia, îngreunând aplicarea normelor veterinare.

„Îmi pot reproşa, sunt extrem de nemulţumit de faptul că nu peste tot s-a înţeles virulenţa acestui virus. Şi o parte din noi nu am înţeles cum se propagă acest virus şi cât de aprig este. Şi am luat cu uşurinţă anumite măsuri. În sensul că crescătorii de animale, vazând că animalul este pe picioare, nu a înţeles că în momentul în care apare boala în efectivul respectiv poate să fie un corp doar, într-un milion de capete. Tot acel pilon se sacrifică imediat. Aceasta este procedura în sanitar-veterinar. Asta ne-au dat-o specialiştii. Din nefericire, unii, din nesăbuinţă au împrăştiat acest virus. Dar în respect faţă de norme, am şi această satisfacţie că medicii veterinari, structurile judeţene, prefecţii, primarii, au acţionat tot timpul. Aşa că se face că peste 1300 de focare au fost închise“, a explicat ministrul.

31

Conform ANSVSA, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 337 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.105 de focare (dintre care 15 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost eliminați 484.422 de porci afectați de boală și există 2.175 de cazuri la mistreți. În total au fost stinse 1.547 de focare.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Antreprenori locali. Oala cu Bunătăţi a ajuns la afaceri de 6,9 mil. lei din supe şi prăjituri livrate bucureştenilor. Compania este controlată de Maria Bădeanu şi a avut 31 de angajaţi în 2018 Mădălina Panaete astăzi,

Oala cu Bunătăţi livrează ciorbe, supe, garnituri, preparate din carne şi deserturi în Bucureşti şi Ilfov, pariind pe cantităţi mari.

Compania ACME Custom, care operează brandul de servicii de catering Oala cu Bunătăţi, a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de aproape 6,9 mil. lei, în creştere cu 9% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a fost înfiinţată în anul 2015, în primul an realizând deja vânzări de 1,6 mil. lei.

Şi profitul net al companiei s-a majorat în 2018, ajungând la 1,3 milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de anul anterior. Astfel, marja netă de profit a companiei s-a situat la 19%, conform calculelor ZF.

Sanovita.ro - noua platformă de vânzări online implementată de Senior Software. INTERVIU cu Adrian Buica, IT Manager în cadrul companiei Sano Vita astăzi, 11:55  Cu o cifra de afaceri de peste 15 milioane de euro, Sano Vita este unul dintre cei mai cunoscuti distribuitori de alimente vegetariene din Romania, numarand patru puncte de lucru si peste 250 de angajati.

32

Compania foloseste un pachet unic de solutii software pentru automatizarea si managementul proceselor de business, ce include urmatoarele sisteme din portofoliul Senior Software:

E-commerce – pentru vanzare online SeniorERP – pentru managementul resurselor SeniorVisualBI – pentru analiza datelor SeniorWMS – pentru managementul depozitelor SeniorSFA – pentru managementul agentilor de vanzari SeniorCPM – pentru bugetare si planificare

 

Investitia i-a adus distribuitorului o gama larga de beneficii precum: triplarea vanzarilor online, procesarea rapida si corecta a comenzilor, o disciplina mai buna a angajatilor,trasabilitate completa si vizibilitate mai mare pe piata.

Mai multe despre schimbarile aparute dupa utilizarea sistemelor Senior Software ne-a povestit Adrian Buica, IT Manager in cadrul companiei Sano Vita.

1. Ce v-a determinat sa implementati un pachet de solutii software si de ce ati ales sa colaborati cu echipa Senior Software?

33

Adrian Buica: Odata cu cresterea si dezvoltarea companiei Sano Vita, a aparut necesitatea implementarii unui sistem informatic care sa ofere solutii customizate, atat pentru departamentele de vanzari, marketing, si gestiune, cat si pentru cele de achizitii, productie, analiza date si logistica.

De exemplu in zona de logistica, odata cu cresterea numarului de comenzi a fost nevoie de un sistem IT actualizat care sa faciliteze accesul rapid la stocuri si, in acelasi timp, sa simplifice procesul de inventariere.

De asemenea, realizarea unei analize necesita timpi mari de executie. Aveam nevoie de rapoarte generate rapid, pe baza unor informatii corecte, complete si actualizate in timp real, care sa ajute si sa imbunatateasca capacitatea echipei de management in luarea  deciziilor de business.

In ultimii ani, in Romania, comertul online este in continua expansiune, crescand constant. In acest context, s-a impus achizitionarea si dezvoltarea unei platforme online, respectiv www.sanovita.ro, care sa creasca vizibilitatea produselor pe piata, venind astfel si in intampinarea nevoilor clientilor.

Comandand online, clientii au avantajul unei metode rapide si comode de a face cumparaturi, evitand aglomeratia din magazine. Totodata, acestia economisesc timp, beneficiind astfel de o oferta variata de produse si servicii conexe cu valoare adaugata precum livrarea in siguranta la domiciliu.

Acestea fiind spuse, am ales sa colaboram cu Senior Software pentru ca ne-am dorit un partener din Romania care sa ne asigure suport oricand este necesar si care sa ne ofere softuri personalizabile si scalabile, astfel incat sa sustina extinderea businessului.

2. Ce schimbari ati inregistrat dupa implementarea solutiei E-commerce?

Adrian Buica:In majoritatea cazurilor reusim sa livram comenzile a doua zi dupa plasarea lor si asta pentru ca nu mai introducem comenzile manual. Clientul intra pur si simplu pe site-ul sanovita.ro, adauga produsele in cos si plaseaza comanda, iar informatiile sunt transmise mai departe in sistem si comanda este procesata imediat.

In urma automatizarii, informatiile sunt transmise fara erori, timpul de procesare a comenzilor e mult mai scurt, iar volumul de vanzari a crescut pe zona de online. In prezent, datorita vizibilitatii crescute, avem comenzi din toate zonele tarii si o legatura mai stransa cu clientii.

34

Noua platforma sanovita.ropastreaza istoricul cosului de cumparaturi si ne ofera posibilitati variate de promovare - trimitere de materiale informative, promotii si realizare de recomandari pe baza istoricului de comenzi.

3. Ce imbunatatiri a adus solutia SeniorERP?

Adrian Buica: Implementarea solutiei ERP a produs o diferenta benefica. SeniorERP a contribuit la cresterea productivitatii angajatilor, dezvoltand un mediu de lucru eficient si facilitandcomunicarea intre departamente cu privire la planificarea fiecarei etape din procesul de lucru. A fost o schimbare importanta pentru dezvoltarea companiei Sano Vita.

De asemenea, legat de organizarea si urmarirea procesului de vanzare si accesul la informatii, am obtinut o trasabilitate completa, plecand de la plasarea comenzii si pana la livrarea produselor. Putem sti in orice moment care este stadiul comenzii.

4. Cum a influentat SeniorVisualBI procesele de analiza si raportare?

Adrian Buica: Procesul decizional s-a imbunatatit categoric datorita generarii rapide si cu acuratete a situatiilor trimestriale si a rapoartelor lunare. La ora actuala, avem acces usor la informatii exacte intr-un timp foarte scurt si putem afla in orice moment, orice informatie dorim.

Solutia ne permite sa facem, pe langa rapoarte detaliate, şi o serie de analize complexe, toate acestea fiind de un real folos in planificarea strategica. Acum ne putem baza pe aceste cifre si stim exact in ce directie sa mergem si unde trebuie sa facem modificari pentru a imbunatati activitatea si a fi mai aproape de clientii nostri.

Spre exemplu, am facut o analiza cu privire la dispersia geografica a clientilor nostri si am aflat in ce zone exista o cerere mai mica a produselor noastre si care sunt zonele cu potential crescut. In baza acestor rezultate am putut lua masurile potrivite de business, in senul ca ne-am orientat resursele acolo unde am inregistrat o cerere ridicata si acest lucru a avut rezultate.

5. Ce schimbari a produs implementarea solutiei WMS?

Adrian Buica: Anterior implementarii, deoarece operatiunile de picking se desfasurau manual, inregistram destul de des erori umane. De exemplu se pregatea o comanda pentru un client, iar la livrarea acesteia apareau diverse situatii legate de produse usor deteriorate, in plus etc. Aceste cazuri au fost rezolvate, insa noi nu aveam o imagine clara asupra acestor erori, iar acest lucru ne afecta relatiile cu clientii.

35

Dupa ce am implementat WMS, am eliminat in mare parte aceste erori. In plus, datorita functiilor de supraveghere/monitorizare si a inregistrarilor salvate in sistem, putem sti oricand ce produse s-au livrat, ora si minutul cand au fost pregatite comenzile.

In depozit, identificarea produselor se face mult mai usor acum, datorita optimizarii spatiului si a depozitarii inteligente, a modului in care au fost asezate produsele la raft. Chiar si un angajat nou poate sa gaseasca produsul dorit imediat, deoarece i se arata pe terminal locatia produsului si traseul cel mai scurt. E foarte simplu. Am redus timpii de picking, crescand astfel numarul de comenzi procesate si productivitatea. Poti sa vezi in timp realcate linii sunt procesate de fiecare angajat in parte. In plus, instruirea noilor angajati se face mult mai rapid – dureaza maxim 1-2 zile sa se obisnuiasca cu sistemul, fata de cateva saptamani pe care le pierdeam inainte de a folosi sistemul WMS.

6. Ce beneficii ati semnalat in urma implementarii solutiei SFA?

Adrian Buica:Solutia SFA ne-a permis sa orientam reprezentantii de vanzari catre zonele cu cerere mai ridicata si sa conturam strategii pentru zonele in care cererea era mai scazuta, astfel incat sa inregistram cresteri si in aceste segmente.

Mai mult, si cu SFA am redus destul de mult timpii de procesare a comenzilor. Reprezentantii de vanzari Sano Vita nu mai trebuie sa sune din teritoriu pentru a da comanda. Acum, agentul ajunge la client, introduce comanda in sistem si aceasta nu trebuie sa mai treaca printr-un alt departament pana sa ajunga in depozit ca sa fie procesata. Cu SFA, orice informatie este procesata direct de pe teren, fara erori, fiecare comanda fiind preluata imediat in sistem, fara intermediari.

7. Ce asteptari aveti de la solutia CPM?

Adrian Buica:Ne-am decis sa achizitionam aceasta solutie din dorinta de a avea o viziune de ansamblu  mult mai clara asupra proceselor de bugetare.

Optimizarea costurilor si cresterea profitabilitatii ne vor ajuta sa sporim eficienta companiei, de la nivel de management pana la produsul final livrat clientului. Concomitent, activitatea fiecarei pozitii din cadrul companiei poate fi imbunatatita, astfel incat rezultatul final obtinut sa fie axat permanent pe calitatea produsului oferit clientilor nostri.

Despre Sano Vita Infiintata in 1995, Sano Vita se numara printre primele afaceri care au introdus in Romania fulgii de cereale si produsele vegetale nemodificate genetic. In prezent, portofoliul companiei include o gama vasta

36

de cereale si preparate din produse vegetale, distribuite prin reteaua proprie. Printre produsele Sano Vita introduse pe piata se numara: berea de ghimbir, laptele de soia, pateul de linte. Cu o cifra de afaceri de peste 15 milioane de euro, compania are patru puncte de lucru si peste 250 de angajati.

Despre Senior Software Fondata in 2003, Senior Software este singurul furnizor de sisteme software din Romania cu un pachet complet de solutii integrate. Compania a realizat peste 400 de implementari de succes, utilizand cele mai noi tehnologii de la Microsoft alaturi de platforme testate la nivel international precum Tableau Software sau Logistics Vision Suite de la Mantis Informatics.

Senior Software a pornit businessul cu o singura divizie, iar, in prezent, dispune de 6 divizii prin care se implementeaza sisteme intuitive de tip ERP, BI, SCM, MES, E-commerce si Hardware. Compania isi desfasoara activitatea in patru locatii din Romania (Bucuresti, Constanta, Cluj, Iasi) cu o echipa formata din aproximativ 150 de angajati, fiind unul dintre principalii furnizori de sisteme software integrate din Romania.

 

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Consiliul Concurenţei analizează preţurile produselor alimentare din 1.700 de magazine din toată ţara. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: „Platforma va obliga magazinele cu preţuri mai mari să reducă preţurile“ Miruna Diaconu astăzi, 00:04 276

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

Consiliul Concurenţei, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, a reunit preţurile produselor alimentare din 1.700 de magazine de la nivel naţional pe o platformă prin care au-toritatea vrea să vină în ajutorul consumatorului astfel încât acesta să aleagă produsul cel mai bun la preţul corect.

„Platforma va obliga magazinele cu preţuri mai mari să reducă preţurile“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul

37

unei conferinţe organizate ieri cu ocazia lansării platformei Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare.

Urmează conferinţa Franchise Connection, Bucureşti, 21 octombrie 2019. Reţeaua de restaurante cu specific japonez Japanos a ajuns la 7 unităţi dintre care o franciză. „Continuăm expansiunea atât la nivel naţional, cât şi internaţional“ Cristina Rosca astăzi, 00:03 97

Gabriel Faflei, fondator Japanos: „Anul viitor, am prevăzut deschiderea a zece restaurante în ţară şi a încă patru în străinătate, cele mai avansate discuţii fiind cu Franţa“.

Lanţul de restaurante cu specific japonez Japanos, prezent pe piaţă de circa trei ani, a ajuns la şapte unităţi, însă există loc de expansiune, fondatorul businessului vorbind de o reţea de 20-30 de unităţi doar în România.

El poartă totodată negocieri şi pentru expansiunea dincolo de graniţe. „Probabil că 20-30 de restaurante în principalele oraşe ale ţării ar fi suficiente la ora actuală pentru România. Avem în vedere centre urbane precum Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Sibiu, Iaşi, Constanţa, Braşov, Craiova, Oradea, chiar şi Ploieşti, unde am avut surpriza ca la unul dintre festivalurile de street food să avem vânzări record“, spune Gabriel Faflei, fondator Japanos.

Spaţiile ideale pentru aceste restaurante, dat fiind conceptul, sunt cele stradale sau cele poziţionate în locruri cu trafic intens atât ziua, cât şi seara.

„Anul viitor, am prevăzut deschiderea a zece restaurante în ţară şi a încă patru în străinătate, cele mai avansate discuţii fiind cu Franţa. Avem multă încredere în brandul pe care l-am creat şi faptul că este un produs cu potenţial ne-a fost confirmat tocmai de cererile de franciză venite la scurtă vreme după lansarea sa pe piaţă.“

Urmează conferinţa Franchise Connection! Vrei sa investeşti într-o franciză? Acum poţi să afli care este oferta de pe piaţă! forum.francize.ro/

Astfel, în următorii doi ani compania va continua extinderea naţională, deja fiind în curs o serie de discuţii pentru dezvoltarea în Bucureşti, Ploieşti şi Timişoara. Iar la nivel internaţional, există de asemenea discuţii cu potenţiali

38

parteneri din Franţa, Austria, Bulgaria şi Emiratele Unite. „Am deschis la jumătatea anului 2016 primul Japanos care s-a dorit a fi un test în care să vedem cum va fi primit acest proiect. Am ales Pipera-Upground, o zonă de business cu multe birouri. Veneam cu ceva nou într-un spaţiu cu oferte de masă tradiţionale şi nu foarte variate.“ Conceptul a prins, spune antre-prenorul, deoarece în afară de preparatele reci - maki, sashimi, salate - au fost introduse şi cele calde - supele miso şi mai ales ramen-ul. 

Gabriel Faflei va fi prezent ca speaker la cea de-a treia ediţie a conferinţei Franchise Connection, care va avea loc la Bucureşti pe 21 octombrie 2019 şi care va fi organizată de ZF şi francize.ro.

„Istoria mea de antreprenor a debutat la începutul anilor ’90 şi este legată de piaţa de media. Am construit businessuri pe care le-am vândut sau le-am consolidat. Chiar dacă publicitatea este businessul meu de bază, spiritul antreprenorial m-a făcut să văd această mare oportunitate legată de restaurante. Vorbesc aici de creşterea exponenţială a interesului lumii întregi pentru bucătăria japoneză.“ În orice mare oraş din Europa se poate observa foarte uşor cât de mult a crescut această piaţă, adaugă el.

Faflei a avut şansa să descopere bucătăria japoneză de la o prietenă foarte bună care este în România de mai bine de 20 de ani. Kana Hashimoto i-a devenit apoi parteneră. Primul proiect a fost Kanpai Izakaya, un bistro japonez. Apoi a apărut nevoia de scalare, ideea unui lanţ de restaurante fast casual. Odată cu expansiunea, în acţionariat au intrat şi antreprenorii care au dezvoltat lanţul de restaurante SaladBox.

„În prezent, reţeaua Japanos are 7 restaurante. Am făcut pasul şi către extinderea în franciză, în 2019, avem prima franciză în Bucureşti şi un prim contract semnat pentru expansiunea internaţională. În România, obiectivul este să consolidam Bucureştiul, unde căutăm parteneri care văd potenţialul nişei noastre de business şi le punem la dispoziţie un business simplu operaţional.“ Astfel, partenerii nu au nevoie de bucătar de sushi, iar restaurantele funcţionează ca unităţi de retail, fără bucătărie. Bucătăria centrală aprovizionează unităţile din Bucureşti cu produsele finite.

„Înainte de a apăsa acceleraţia pe segmentul de franciză, am investit într-o bucătărie centrală care ne ajută să scalăm, şi le oferă partenerilor această simplitate în modul de operare a business-ului.“ Astăzi, odată cu presiunea forţei de muncă şi a lipsei personalului calificat, toată lumea ìfuge“ de business-uri depende de oameni, cu structuri ample de personal şi producţie, crede antreprenorul. „Noi am eliminat acest lucru. Simplitatea business-ului o păstrăm şi în expansiunea naţională, căutăm parteneri cu spirit antreprenorial în afara Bucureştiului care să răspândească trendul Japanos în

39

toate oraşele ţării cu peste 200.000 de locuitori.“ Şi pentru extinderea naţională Gabriel Faflei spune că a simplificat modelul, astfel că nu este nevoie de bucătar de sushi. „Am gândit o mică unitate de producţie unde dotarea de echipamente ajută la păstrarea constanţei reţetelor şi face business-ul uşor de operat. Din unitatea de producţie locală, partenerul poate aproviziona spaţiile de retail şi dezvoltă zona de business to business.“ Restaurantele Japanos oferă servicii de livrare, acest segment de piaţă contribuind cu circa 30% la vânzări.

Cum arată profilul robot al partenerului francizat?

„Nu căutăm persoane cu experienţă anterioară în HoReCa, ci mai degrabă persoane cu spirit antreprenorial, care au disponibilitatea de a se implicăa în activitatea de zi cu zi a business-ului.“

Un restaurant din Bucureşti - care funcţionează doar că unitate de retail, fiind aprovizionat de bucătăria centrală - se deschide cu un buget de 35.000 - 40.000 de euro (invesţiile mergând către dotare şi amenajare, stoc iniţial de marfă şi taxa de franciză.

„Şi la nivel naţional am lucrat pentru a optimiza investiţia pentru mica unitate de producţie şi am căutat cea mai eficientă dotare de echipamente, viitorul partener având nevoie de un capital de aproximativ 80.000-90.000 euro pentru investiţia în echipamentele din unitatea de producţie şi pentru deschiderea primei unităţi de retail, investiţie care îi va permite însă dezvoltarea unui oraş/teritoriu.“

UNIUNEA EUROPEANA

Poluarea aerului, responsabilă de 400.000 de decese premature în 2016 Știri 16 October 2019 16:23Aerul de proastă calitate a fost responsabil de 400.000 de decese premature în 2016, potrivit celor mai recente date disponibile, iar locuitorii orașelor europene sunt expuși la niveluri de poluare care depășesc limitele maxime admise, potrivit unui raport publicat miercuri, informează Reuters, preluat de Mediafax.

„Poluarea aerului este, în prezent, cel mai important risc de mediu pentru sănătatea oamenilor”, se arată în raportul publicat de European Environment Agency (EEA), agenția de sănătate a Uniunii Europene (UE).

Autorul raportului, specialistul EEA Alberto González Ortiz, spune că, în orașele europene, deși nivelul particulelor periculoase din aer a mai scăzut, fenomenul nu este suficient de rapid.

40

„Nu am atins standardele UE și, desigur, suntem departe de cele ale OMS (Organizația Mondială a Sănătății, n.r.)”, a spus Ortiz.

Legislația UE cere statelor membre să monitorizeze, mai ales în zonele urbane, nivelurile de particule poluante și să ia măsuri dacă se depășesc limitele.

În luna iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că orașele trebuie să acționeze în cazul în care nivelul de poluare este depășit într-un anumit loc. Până atunci, măsurile erau luate pe baza unor medii înregistrate într-o regiune.

În iulie, Comisia Europeană a cerut CJUE să ia măsuri împotriva Spaniei și Bulgariei, care nu și-ar proteja cetățenii prin luarea unor măsuri de combatere a poluării.

În 2017, 16 dintre cele 28 de state membre UE au raportat cel puțin un caz de depășire a limitelor maxime admise privind poluarea cu dioxid de nitrogen, un compus toxic din gazele de eșapament. Printre aceste state se numără Franța, Belgia, Olanda, Spania, Germania și Marea Britanie.

Reducerea numărului de mașini este un factor important în diminuarea poluării din orașe, mai ales în ceea ce privește dioxidul de nitrogen, a spus Ortiz.

„Când luptăm împotriva poluării, luptăm împotriva schimbărilor climatice și promovăm un comportament sănătos”, a adăugat acesta.

Articolul original ( GB):

WORLD NEWS OCTOBER 16, 2019 / 11:03 AM / UPDATED 11 HOURS AGO

Air pollution caused 400,000 premature European deaths in 2016: EU agency Jonas EkblomBRUSSELS (Reuters) - Poor air quality caused about 400,000 premature deaths in Europe in 2016, the most recent year data is available, and almost every city-dwelling European is exposed to pollution levels that exceed healthy levels, according to a report on Wednesday.

41

FILE PHOTO: Smog surrounds The Shard, western Europe's tallest building, and St Paul's Cathedral in London April 3, 2014. REUTERS/Suzanne Plunkett

“Air pollution is currently the most important environmental risk to human health,” the European Environment Agency (EEA), the EU’s health agency, said in the report.

The report’s author, EEA air quality expert Alberto González Ortiz, said that while the level of dangerous particles in European cities was dropping, it was not dropping fast enough.

“We have not yet reached the EU standards and of course we are far from reaching the WHO (World Health Organization) standards,” Ortiz said.

EU law currently requires countries to assess the level, notably in urban areas, of a range of pollutants, including ozone and particulate matter, and take action if certain limits are hit.

Particle pollution in cities has become the target of tougher restrictions after the EU’s top court ruled in June that cities needed to act if pollution levels were exceeded in a single black spot rather than based on an average across a region.

In July, the European Commission, the EU’s executive body, asked the EU’s Court of Justice to take action against Spain and Bulgaria over their poor air quality, warning the countries were failing to protect citizens against pollution.

42

EU limits are set per pollutant and in 2017, 16 out of the EU’s 28 member states reported at least one case of levels of nitrogen dioxide, a poisonous gas in car exhaust, being higher than the legal EU annual mean concentration. This list includes France, Belgium, the Netherlands, Spain, Germany and Britain.

Some stations in London, for example, reported levels of more than 50 micrograms of nitrogen dioxide per cubic meter of air, compared with the legal EU annual mean concentration of 40 micrograms.

On Tuesday, the British government proposed a new environment bill that includes legally binding targets to reduce fine particles in the air and forcing vehicle manufacturers to recall cars that do not meet particle emission standards.

Reducing the number of cars is an important factor in reducing air pollution in cities, especially of nitrogen dioxide, Ortiz said.

“When we fight pollution, we also fight climate change as well as noise and promote more healthy behavior. It’s a win-win,” he added.

Reporting by Jonas Ekblom; Editing by Nina Chestney and Mark Potter

...............................

Febra porcină africană scumpeşte carnea de porc în Europa Catalina Apostoiu astăzi,

Şunca ar putea deveni din ce în ce mai scumpă în acest an în condiţiile în care preţurile cărnii de porc din Europa au atins un maxim pe şase ani, notează Financial Times. Cererea din China, unde febra porcină a făcut ravagii, a împins în sus preţurile de

43

wholesale într-un moment în care fermierii europeni se tem să-şi crească producţia în condiţiile extinderii virusului în estul continentului.

Preţurile cărnii de porc au crescut cu 35% în Europa de la începutul anului, la 1,82 euro pe kg, o creştere cu potenţiale implicaţii majore pentru cei mai mari consumatori din Europa, Spania, Germania şi Polonia. 

Războiul cartofilor: UE se judecă cu Columbia la OMC pe cartofi Catalina Apostoiu astăzi, 00:00 99 Uniunea Europeană a anunţat că va lansa o dispută împotriva Columbiei cu privire la tarifele impuse de această ţară pe cartofii europeni congelaţi pentru prăjit, scrie Politico. Anul trecut, Columbia a impus tarife anti-dumping pe cartofii congelaţi pentru prăjit din Belgia, Olanda şi Germania, argumentând că UE îşi exportă cartofii sub costul real de producţie.

Comisarul european pe comerţ Cecilia Malmstrom a declarat că a încercat să soluţioneze problema în discuţii cu guvernul columbian, dar nu a primit un răspuns satisfăcător şi din acest motiv a decis să facă acest pas pentru protecţia industriei. 

Sanatatea plantelor: Program de combate a 20 de organisme dauna-toare de carantina de pe teritoriul UE Categorie: Boli si daunatori 15 Octombrie 2019

Comisia Europeana a publicat in 11 octombrie 2019 o lista cu 20 de organisme daunatoare de carantina reglementate care sunt considerate a fi organisme daunatoare prioritare, inclusiv Xylella fastidiosa, gandacul japonez Popillia japonica, gandacul asiatic Anoplophora glabripennis, Candidatus Liberibacter spp. si agentul cauzator al antracnozei citricelor, cu un impact economic, de mediu si social extrem de sever pe teritoriul UE.

Statele membre vor lansa campanii de informare destinate publicului, vor efectua anchete anuale, vor pregati planuri de urgenta, exercitii de simulare si planuri de actiune in vederea eradicarii acestor organisme daunatoare.

44

Salutand adoptarea acestei liste, Comisarul Vytenis Andriukaitis, responsabil cu sanatatea si siguranta alimentara, a declarat: „Sanatatea plantelor a reprezentat o prioritate a mandatului meu in ultimii cinci ani. De aceea sunt deosebit de incantat ca mandatul meu include aceasta prioritizare care va ajuta UE si statele membre sa isi sporeasca gradul de pregatire si sa actioneze rapid impotriva unor organisme daunatoare ale plantelor extrem de periculoase, precum si sa contribuie la Pactul ecologic european, protejand biodiversitatea noastra, ecosistemele naturale si agricultura din UE.”

Tibor Navracsics, comisarul pentru educatie, cultura, tineret si sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, a declarat: „Pentru a proteja in mod eficient plantele si calitatea vietii cetatenilor nostri, trebuie mai intai sa identificam impactul negativ al organismelor daunatoare, cum ar fi gandacul japonez sau agentul cauzator al antracnozei citricelor asupra economiei, mediului si societatii noastre. Datorita unui nou indicator conceput de Centrul Comun de Cercetare, in prezent putem estima daunele cauzate de acesti daunatori pe mai multe planuri, inclusiv unele mai putin tangibile, cum ar fi peisajul si patrimoniul cultural sau biodiversitatea si ecosistemele. Acest lucru ne-a permis sa identificam 20 de organisme cele mai daunatoare, asupra carora ar trebui sa ne concentram eforturile.

Selectarea organismelor daunatoare se bazeaza pe evaluarea efectuata de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei si de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara, care ia in considerare probabilitatea raspandirii si a stabilirii acestor organisme daunatoare, precum si consecintele lor pentru Uniune. De asemenea, au fost luate in considerare punctele de vedere ale unui Grup de experti special, precum si feedbackul publicului oferit prin intermediul portalului pentru o mai buna legiferare.

Noua metodologie demonstreaza, de exemplu, ca bacteria Xylella fastidiosa, organismul daunator cu cel mai mare impact asupra culturilor agricole, inclusiv asupra culturilor fructifere, ar putea cauza pierderi anuale ale productiei in valoare de 5,5 miliarde de euro, putand afecta 70 % din valoarea productiei maslinilor batrani (peste 30 de ani) din UE si 35 % din valoarea productiei maslinilor mai tineri, in cazul in care bacteria s-ar raspandi in intreaga UE. In plus fata de impactul direct asupra productiei, organismele daunatoare produc efecte indirecte semnificative asupra unei game largi de sectoare economice din amonte si din aval. De exemplu, daca gandacul asiatic (Anoplophora glabripennis) s-ar raspandi in intreaga UE s-ar inregistra pierderi directe de peste 5 % din totalul arborilor in picioare din mai multe specii forestiere ale UE, cum ar fi arinul, frasinul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul sau platanul. Valoarea acestor copaci este

45

evaluata la 24 de miliarde de euro, iar impactul economic asupra sectorului forestier din amonte ar putea atinge 50 de miliarde de euro.Comisia Europeana.....................................................

SCOTIA

Nicola Sturgeon vrea să organizeze în 2020 referendum pentru independenţa Scoţiei faţă de Marea Britanie 15 octombrie 2019, Laurenţiu Sirbu

Premierul Scotiei Nicola Sturgeon

Scoţia va trebui să organizeze în anul 2020 un referendum privind apartenenţa la Marea Britanie, a anunţat marţi seară premierul scoţian, Nicola Sturgeon, în contextul crizei Brexit.

„Sarcina noastră este să obţinem independenţa. Apelul meu este că referendumul trebuie să aibă loc anul viitor. Ne pregătim”, a declarat Nicola Sturgeon la o reuniune a Partidului Naţional Scoţian (SNP) organizată în Aberdeen. „Înainte de sfârşitul acestui an, voi cere transferul de putere care să confere legalitate referendumului”, a subliniat Sturgeon, potrivit Mediafax. Premierul Scoţiei a făcut acest anunţ în contextul în care regiunea britanică Irlanda de Nord ar putea avea un statut special în cadrul unui nou acord pe tema Brexit.

În septembrie, Nicola Sturgeon avertizase că Scoţia ar putea organiza un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie în cazul producerii unui Brexit fără niciun acord. Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămânerea în UE, avertizând chiar cu independenţa. Săptămâna aceasta va oferi răspunsuri pentru Brexit

46

Liderii europeni se vor reuni joi şi vineri pentru un summit la Bruxelles, prezentat drept cel al ultimei şanse pentru a se putea evita o ieşire din UE fără acord sau o a treia amânare care ar prelungi incertitudinea privind calea pe care o va urma Regatul Unit după 46 de ani în clubul european.  

Londra şi Bruxellesul nu reuşesc să ajungă la un numitor comun asupra manierei de a se evita, după Brexit, o revenire la o frontieră fizică între provincia Irlanda de Nord (ce face parte din Regatul Unit) şi Republica Irlanda, care va rămâne membră a UE, şi de a se menţine astfel pacea pe insula Irlanda.   După ce planul său prezentat la începutul lunii octombrie a fost respins de europeni, Boris Johnson i-a prezentat joi noi propuneri omologului său irlandez Leo Varadkar.

După întâlnire, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a declarat că a primit "semnale promiţătoare" de la Varadkar, adăugând că "până şi cea mai mică şansă" de acord trebuie valorificată.   Dacă va reuşi să ajungă la un acord cu UE, Boris Johnson va avea apoi de trecut un alt obstacol - acela de a convinge parlamentul britanic, unul extrem de divizat asupra Brexitului.   Deputaţii de la Londra, care au respins deja de trei ori acordul negociat de fostul premier Theresa May, se vor reuni într-o şedinţă extraordinară pe 19 octombrie, pentru prima dată într-o sâmbătă după conflictul din insulele Falkland (Malvine) cu Argentina, din 1982.  

''În comparaţie cu parlamentul britanic, un sfinx egiptean este o carte deschisă'', a comentat preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.  

În absenţa convenirii unui acord până la 19 octombrie, o lege adoptată în septembrie îl obligă să solicite o amânare de trei luni a Brexitului în lipsa unui compromis. Boris Johnson a repetat categoric că nu va cere amânarea, dar lucrurile continuă să fie neclare asupra manierei în care premierul britanic va acţiona în continuare.  

Această cerere de amânare ar trebui să fie aprobată în unanimitate de celelalte state membre, o solicitare care ar fi judicios de acceptat dacă ar fi prezentată, în opinia lui Juncker.  

Profunzimea crizei politice este atât de mare în Regatul Unit încât alegerile parlamentare anticipate par să fie inevitabile în următoarele luni, încheie AFP.

47

MEXIC

Mexicul ar putea deveni a treia țară care legalizează marijuana Marc Faur 16 October 2019

Senatul mexican se pregătește să voteze o propunere de lege privind dezincriminarea consumului de marijuana, anunță Reuters, preluat de Mediafax.

Inițiativa face parte dintr-o serie de măsuri care au ca scop înlăturarea uneia dintre sursele de venit pentru diferitele bande din America Centrală.

Președintele Andres Manuel Lopez Obrador a criticat de mai multe ori poziția oficială a autorităților în lupta împotriva drogurilor și a semnalat deschiderea sa pentru dezincriminarea consumului de marijuana în virtutea unei schimbări de strategie în materie de siguranță publică.

Potrivit senatorului Ricardo Monreal, liderul partidului MORENA, care îl sprijină pe președintele mexican, a arătat într-un interviu publicat luni că votul este așteptat să aibă loc în zilele următoare.

„Finalul politicii prohibitive este bun pentru țară“, a arătat Monreal, adăugând faptul că proiectul de lege va legifera condițiile în care planta poate fi consumată, vândută și folosită în cercetare. De asemenea se are în vedere și organizarea unor cooperative specializate în creșterea plantei.

În cazul în care va trece de senat, propunerea va fi supusă votului din camera inferioară a Parlamentului mexican.

Curtea Supremă din Mexic a stabilit în 2018 că legiuitorii trebuie să legalizeze consumul de marijuana până la 24 octombrie, înalta curte formulând în mai multe cazuri legate de interzicerea folosirii produselor din marijuana în scopuri recreaționale avertismente privind violarea drepturilor constituționale.

48

Potrivit legii din Mexic, atunci când Curtea Supremă emite de cinci ori decizii asemănătoare într-o problemă, deciziile sunt un argument suficient pentru a declanșa un proces de modificare a prevederilor legale.

Începând cu 1976, cafenelele din Olanda oferă canabis în scopuri recreative, iar anul acesta și Canada a legalizat consumul și comercializarea de marijuana.

SANATATE si GASTRONOMIE

De ce este mierea de albine atât de bună pentru fumători. Consumul ei zilnic are beneficii incredibile De Elena Oceanu·

Consumul zilnic de miere ar putea fi benefic fumătorilor, întrucât atenuează formarea de radicali liberi și reacția de stres oxidativ, proces nefast pentru organism care contribuie la dezvoltarea cancerului (îndeosebi al căilor respiratorii) și a bolilor cardiovasculare, scrie vineri passionsante.beDin cauza fumatului, celulele sunt agresate de radicali liberi (molecule instabile), care declanșează un fenomen de oxidare, aflat la originea unei îmbătrâniri accelerate. În acest context, antioxidanții joacă un rol esențial de protecție, iar cei din miere prezintă un real interes la modul general și la fumători în special.

Studii anterioare au arătat că o suplimentare a cantității de miere reduce procesul de oxidare la șobolanii expuși fumului de țigară. Aceeași echipă a efectuat un studiu pe om, iar rezultatele par a fi semnificative. S-au creat două grupuri de fumători: unii au primit o cantitate suplimentară de miere (20 de grame pe zi) timp de trei luni, iar ceilalți, nu. Prima observație a fost că stresul oxidativ rămâne mai ridicat la ambele grupuri de fumători față de nefumători. Totuși, în rândul fumătorilor, o cantitate suplimentară de miere a scăzut „semnificativ” stresul oxidativ și a îmbunătățit „evident” nivelul de antioxidanți, care neutralizează o parte din radicalii liberi asociați cu fumatul.

49

Mierea, care are multe alte virtuți, este prin urmare un aliment ce le-ar putea fi util și fumătorilor, dar nu suficient pentru a contracara însemnatele efecte negative ale fumatului.

DOSAR

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / CLAUDIU SORIN ROŞU MAREŞ, SECRETAR DE STAT MADR: "Nu acceptăm plafonarea plăţilor directe către fermieri"Ramona Radu Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrieŢara noastră susţine, în momentul de faţă, o simplificare a Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 cu accent pe cadrul de implementare, în sensul debirocratizării, precum şi stabilirea unui

50

cadru clar pentru cercetare şi inovare în agricultură şi continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, a afirmat, ieri, Claudiu Sorin Roşu Mareş, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), subliniind că plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată.De asemenea, oficialul a mai spus că MADR nu este de acord cu scăderea bugetului alocat Politicii Agricole Comune 2021-2027, având în vedere cerinţele suplimentare pentru fermieri, contribuţia acestora la siguranţa alimentară şi multe alte aspecte, adăugând că noua PAC vine cu multe provocări.

Totodată, domnia sa a adăugat că ne aşteaptă o reducere a fondurilor europene în ceea ce priveşte pilonul 2 al PAC, explicând: "Dacă pentru pilonul 1 se resimte o creştere, şi datorită convergenţei plăţilor directe, de la 12,394 miliarde euro la 13,534 miliarde euro, avem o reducere cu 16% a fondurilor pentru pilonul 2 de la aproximativ 8 miliarde euro, la circa 6,7 miliarde euro".

În acest context, domnia sa a declarat: "În momentul de faţă, România susţine simplificarea PAC cu accent pe cadrul de implementare şi control al măsurilor aferente acestei politici, o politică simplificată în sensul debirocratizării şi al evitării suprapunerii dintre măsurile din cadrul PAC; susţinem stabilirea unui cadru clar pentru introducerea rezultatelor cercetărilor şi inovării în agricultură, ceea ce este foarte important din punctul de vedere al rentabilităţii fermelor; ţara noastră sprijină convergenţa externă a plăţilor directe, dar plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată (acestea să nu scadă sub nivelul celor din 2019), întrucât fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie extrem de importantă la economia ţării".

De asemenea, oficialul MADR a mai spus că, pentru asigurarea independenţei proteice vegetale, România susţine introducerea unei plăţi separate pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul că sprijinul voluntar cuplat este o schemă de limitare a producţiei care nu asigură creşterea performanţei.

Potrivit acestuia, o zonă importantă pe care România o promovează este cea montană, şi aceasta trebuie să se regăsească în Noua Politică Agricolă Comună, întrucât are constrângerile cele mai mari şi, aşadar, un puternic risc de abandon. Din acest motiv, MADR trebuie să sprijine în continuare zonele montane prin instalarea tinerilor fermieri, crearea şi menţinerea activităţilor agricole şi non agricole. 

51

"În ceea ce priveşte bugetul noii PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, după cum spuneam, dar nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru ei în domeniul climei şi al mediului, contribuţia lor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domenii", a mai subliniat domnul Roşu Mareş.

Secretarul de Stat a menţionat că noua PAC vine cu destul de multe schimbări faţă de cadrul anterior, explicând: "Principiul care guvernează, în momentul de faţă, PAC este conformitatea - modelul bazat pe conformitate: eligibilitatea cheltuielilor este determinată de legalitate şi de regularitatea cheltuielilor efectuate - în timp ce în noua PAC avem un model bazat pe performanţă: eligibilitatea cheltuielilor şi rambursarea de către Comisie este determinată de eficienţa utilizării fondurilor - aşadar, se schimbă o paradigmă în ceea ce priveşte fondurile europene. Alte principii unde se remarcă o schimbare sunt: în momentul de faţă avem reguli comune pentru statele membre, din 2021 ne aşteaptă subsidiaritatea (responsabilităţi crescute în sarcina statelor membre) - un grad mai mare de subsidiaritate va face posibilă luarea în considerare mai mare a condiţiilor şi nevoilor locale în raport cu aceste obiective şi ţinte; convergenţa pe Pilonul 1 - menţine o diferenţă, între statele membre, în ceea ce priveşte nivelul ajutorului pe hectar, iar noul cadru prevede continuarea convergenţei în vederea reducerii cu 50% a discrepanţei existente faţă de procentul de 90% din media UE a plăţilor directe pe hectar, acesta - convergenţa externă a plăţilor - fiind şi un deziderat al României încă de la aderare şi pe care îl susţinem cu ardoare".

În ceea ce priveşte sistemul de îndeplinire a obiectivelor, actualul sistem al PAC se bazează pe cerinţe detaliate la nivelul UE şi prevede controale stricte, sancţiuni şi măsuri de audit, a adăugat domnia sa, precizând că modelul de performanţă pe care se bazează noul plan strategic presupune ca UE să urmărească nişte parametri şi cerinţe de bază, iar statele membre să fie răspunzătoare pentru modul în care îndeplinesc obiectivele şi ating ţintele convenite.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / EDUARD PAUL KMEN, APIA: "APIA nu va suplimenta fondurile pentru fermieri, în 2018" V.D.Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombriePentru anul trecut nu vor exista suplimentări de fonduri destinate fermierilor, deoarece procedura stabileşte cuantumul pentru fiecare plafon în parte, care, la rândul său, se împarte către beneficiarii eligibili şi nu se fac redistribuiri, a spus Eduard Paul Kmen, Director General al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

52

În ceea ce priveşte anul 2019, directorul APIA a subliniat că plafoanele sunt stabilite, iar cuantumul se decide după ce se ştie exact cantitatea şi suprafeţele eligibile.

Eduard Paul Kmen

Răspunzând unei întrebări referitoare la documentaţie, Eduard Paul Kmen a declarat: "Referitor la termenul de depunere a facturilor, momentan a rămas data de 31 octombrie stabilită prin legislaţie, în condiţiile în care se vor prezenta documentele la APIA".

Directorul APIA a mai menţionat: "În ceea ce priveşte selectarea pentru finanţare, anul acesta nu se va mai aplica criteriul eliminatoriu de «Fermier Mare», deci vom intra la plată cu toţi beneficiarii care sunt eligibili şi care îndeplinesc criteriile de plată. Fermierii vor intra la control dacă nu au probleme.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / BOGDAN ALEXANDRESCU, PATRIA BANK: "Ponderea producătorilor agricoli în portofoliul de credite - 35%" R.R.Ziarul BURSA  16 octombrie

Bogdan AlexandrescuPonderea producătorilor agricoli în portofoliul de credite al Patria Bank ajunge, în prezent, la 35%, instituţia financiară estimând că până la finele anului aceasta va urca la 40%, a precizat, ieri, Bogdan Alexandrescu, manager departament Agro, Patria Bank.

Domnia sa a afirmat: "Nevoile fermierilor români sunt multiple, plecând de la achiziţia de terenuri agricole şi utilaje agricole, până la nevoia de capitaluri de lucru, obţinerea creditului APIA şi, inclusiv, nevoia de consultanţă. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că sunt aspecte care trebuie îmbunătăţite, atât din partea instituţiilor bancare, cât şi din partea fermierilor".

53

Potrivit Patria Bank, un pilon important al finanţării au continuat să fie reprezentat de finanţarea proiectelor cu componentă de Fonduri Europene, reprezentanţii băncii menţionând că, în zona tranzacţională, su continuat acţiunile de consolidare a veniturilor non-risc, astfel că în zona veniturilor din comisioane operaţionale, în primele şase luni din an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, există o creştere de 20% care susţine evoluţia pozitivă a veniturilor nete din comisioane.

Astfel, în prima jumătate a acestui an, veniturile băncii, pe segmentul de agri-business, au atins 4,197 milioane lei.

Pe timpul toamnei, cele mai căutate produse sunt creditul pentru achiziţie de terenuri şi creditul pentru investiţii agro (inclusiv achiziţionarea de utilaje), iar banca acoperă prin credit până la 100% din costul terenului şi până la 95% din achiziţia utilajelor, au mai precizat sursele citate.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ/ ION PĂUNEL, PRO AGRO: "Odată cu accesarea fondurilor europene, fermierul a devenit antreprenor" VLAD DOBREA Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrie

Ion Păunel, PRO AGROOdată cu accesarea fondurilor europene putem spune că fermierul din ţara noastră a devenit antreprenor, susţine Ion Păunel, Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Prin numeroasele proiecte de fonduri europene, cum ar fi cele pentru fermele mici, pentru tinerii fermieri, pentru modernizarea exploataţiilor agricole, s-a dorit trecerea de la o agricultură de subzistenţă şi de semi-subzistenţă la o agricultură care nu va fi doar pentru consum, ci de producător pentru piaţă şi de aici rezultă acest spirit antreprenorial, a subliniat domnia sa.

Acesta a declarat: "Cele două alocări financiare - 2007-2013 şi 2014-2020 -, au început să fie pentru fermierii din ţara noastră afaceri în mediul rural. Pentru a face o afacere în mediul rural ai nevoie de o finanţare, cei care au venit cu această finanţare au fost colegii noştri din Europa, a fost un început mai greu iniţial. Aici trebuie să ne aducem aminte despre perioada când ne era foarte greu să absorbim fondurile europene şi a trebuit să apărem public în formele asociative, mass-media, insituţii de stat, pentru a promova şi

54

pentru a spune ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene şi ce înseamnă de devii antreprenor în mediul rural".

Preşedintele Pro Agro consideră că gradul de îmbătrânire a cetăţenilor din mediul rural creşte alarmant, iar în acest caz trebuie să acţionăm cu politici în favoarea şi sprijinul fermierilor. Din această cauză, fondurile europene au o linie dedicată instalării tinerilor fermieri, atât în cele două exerciţii financiare. cât şi pe cele următoare.

Ion Păunel a declarat: "Suma care va fi alocată tinerilor fermieri va creşte către 100.000 de euro, deoarece fondurile alocate anterior au fost insuficienţi pentru dezvoltarea unei ferme. Sindicatul nostru cere, printre altele, ca tinerii fermieri care nu vor fi depăşit vârsta de 40 de ani când se va deschide noul plan naţional strategic să poa-tă beneficia de o realocare până la 100.000 de euro. De asemenea, ne dorim în continuare sprijinirea fermelor mici şi simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor. Ne dorim o revonversie dedicată viţei de vie, dar şi a serelor şi solariilor. Ţara noastră are nevoie de spaţii protejate, are nevoie să producă hrană sănătoasă şi are nevoie să acopere dorinţa consumatorilor de a consuma produse naturale".

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / MARIUS GAVREA, ING BANK ROMÂNIA: "Perspectiva ING în finanţarea agriculturii: sprijinul lanţului de furnizare şi digitalizarea fermei"Alina Vasiescu Ziarul BURSA #Companii / 16 octombrie

Marius Gavrea

ING Bank România este o "bancă tânără" pe segmentul finanţării agriculturii, instituţia lansând aceste activităţi în 2015, potrivit domnului Marius Gavrea, Business Strategy Lead - Agri în cadrul ING Bank România.

Domnia sa a afirmat că, într-o primă etapă, banca a realizat un studiu privind necesităţile fermierilor, precum şi un ghid în materie, după care a început să finanţeze "de sus în jos", adică jucătorii mari din industrie (fermieri şi alţi actori mari din agribusiness), astfel încât să pună nişte piloni, o fundaţie pe care să poată construi ulterior.

55

"Am reuşit în 4-5 ani să aducem 165 de milioane de euro în acest sector, ajungând la o cotă de piaţă a finanţărilor rurale de 4,7%", a declarat Marius Gavrea, subliniind că banca a identificat două mari provocări la momentul la care a început să finanţeze agricultura.

"Prima provocare o reprezintă riscurile pe care le implică acest domeniu - cum sunt riscurile legate de vreme, ori cele legislative (care privesc subvenţiile, spre exemplu). A doua provocare o reprezintă costurile de împrumut", a subliniat repezentantul ING, menţionând că aceste cheltuieli sunt generate de faptul că lucrătorul bancar trebuie să se deplaseze în teritoriu ca să cunoască fermierul şi să vadă pentru ce este solicitat creditul. Mai mult, şi alte departamente din bancă sunt foarte prinse în procesul de aprobare. De exemplu, conform domniei sale, în cazul finanţărilor pentru achiziţiile de teren, costurile sunt şi mai ridicate pentru că "un departament juridic poate fi blocat chiar şi timp de o săptămână ca să analizeze actele, deci forţa de muncă este blocată".

În privinţa produselor de creditare, ING a încercat să realizeze fluxuri separate de analiză, în funcţie de valoarea creditului şi de dimensiunea afacerii, iar pentru credite până la două milioane de lei, decizia este una rapidă.

"Sunt clienţi cu nevoi mai reduse, care sunt duşi pe fluxul automat, şi clienţi mai complecşi, precum fermele care fac procesare, pentru care avem fluxuri normale", a spus domnul Gavrea, adăugând: "Se pare că a fost o decizie bună pentru că 80,3% dintre clienţi s-au calificat pe fluxul automat, 10,1% pe cel normal prescurtat şi 9,7% pe cel normal. În funcţie de valoarea creditului, avem 62,6% pe flux normal, 18,1% - pe cel normal prescurtat şi 19,4%- pe cel normal. Acest proces ne-a ajutat să ne concentrăm pe business-urile complexe".

Reprezentantul ING a făcut referire şi la un alt aspect foarte important în dezvoltarea finanţărilor în agricultură, şi anume digitalizarea. "Aceasta a fost cerută în primul rând de clienţii ce doreau o nouă abordare care să răspundă cerinţelor dezvoltării tehnologice. Prin această abordare oferim clientului produse mai personalizate, predictibilitate, transparenţă, flexibilitate", a conchis reprezentantul ING.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / CLAUDIU COADĂ, AFIR: "Implementarea proiectelor prin PNDR - în viteză maximă" Emilia Olescu Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrieRata de absorbţie a fondurilor alocate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la circa 50%, a anunţat Claudiu Coadă, director general adjunct în cadrul AFIR. "Ne aflăm în procesul de implementare a proiectelor prin PNDR

56

în viteză maximă", a subliniat domnia sa, adăugând că plata netă este de 4,7 miliarde euro, din cele 9,5 miliarde euro alocate.Claudiu Coadă şi-a exprimat speranţa ca până la finalul perioadei de implementare a proiectelor să se ajungă la o absorbţie de peste 90%.

Claudiu Coadă

Conform domniei sale, printre investiţiile prevăzute să fie realizate din suma menţionată, se numără modernizarea a 329.000 de hectare din reţeaua de irigaţii, refacerea a peste 3000 de drumuri comunale, instalarea a 11.000 de tineri fermieri, implementarea a 748 de km de drumuri forestiere, realizarea a 1753 de km de reţea de apă şi 2.989 de km de reţea de canalizare, 814 drumuri agricole. De asemenea, din banii absorbiţi prin PNDR 2014-2020 a fost sprijinită activitatea agricolă desfăşurată pe mai bine de 400.000 de hectare de teren şi finanţaţi 84.490 de fermieri.

"Eu cred că ceea ce am făcut până acum este un succes şi mai cred că pentru viitoarea perioadă de programare ar trebui să ne bazăm mai mult pe valoarea adăugată, nu doar pe cifre", a menţionat Claudiu Coadă.

S-au simplificat foarte mult procedurile de depunere a proiectelor, tot procesul fiind online, a evidenţiat domnia sa, conchizând: "Pentru viitoarea perioadă de programare avem o diminuare cu 16% a bugetului pentru dezvoltarea rurală, respectiv 6,7 miliarde euro, dar creşte cofinanţarea statului membru, de la o medie de 15% la 30%, adică suma va fi aproape egală cu cea actuală (9,1-9,2 miliarde euro versus 9,5 miliarde euro)".

Acesta a mai spus că ţara noastră nu are niciun fermier declarat neeligibil, întrucât condiţiile artificiale care au reprezentat o problemă au fost definite mai bine şi aplicate ca atare.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / MARIAN VIŞU ILIESCU, LAPAR: "Este nevoie de instalarea tinerilor fermieri în mediul rural"Emilia Olescu Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrieMembrii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) nu sunt de acord cu plafonarea subvenţiilor, după cum a spus Marian Vişu Iliescu, directorul executiv al Ligii. Acesta a subliniat:

57

"Membrii LAPAR reunesc peste 1,5 milioane de hectare de teren. Dorim să ne extindem şi, împreună cu celelalte asociaţii de fermieri să încercăm constituirea unei coaliţii importante la nivel European

Marian Vişu Iliescu. Cel mai bine pentru interesul fermierului şi pentru toate sectoarele este să ne coalizăm şi să reprezentăm România cu succes. Noi vom veni cu câteva elemente pe care le-am tot promovat. În cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) ne-am exprimat clar precizând că nu suntem de acord cu plafonarea subvenţiilor, din motive economice legate de fermele comerciale ce reprezintă un bun existent şi nu ar trebui distruse printr-un asemenea scurt-circuit. Pe pilonul II al PAC - dezvoltare rurală - am cerut să se accentueze fenomenul de procesare a materiei prime ca să ajungem la produsul finit, cu care să venim în faţa consumatorului. Acest lucru nu putem să îl facem decât susţinuţi de o finanţare privată şi având în vedere pilonul II de dezvoltare rurală, datorită componentei de finanţare nerambursabile".

Instalarea tinerilor în mediul rural ar înseamna o perenitate a acestui mediu şi o preluare a fermelor existente, mai consideră domnul Iliescu. În alocarea aferentă bugetului 2014-2020, suma alocată tinerilor fermieri a fost de 2% din totalul fondurilor, iar LAPAR îşi doreşte ca acest procent să se dubleze, a precizat domnia sa.

Printre altele, şeful LAPAR mai susţine că ar trebui ca fermierul român să primească în continuare subvenţia pentru motorină.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / RADU VIŢELAR, ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE VACI: "Tinerii fermieri trebuie stimulaţi să se întoarcă în România"R.R. Ziarul BURSA # Companii #Agricultură / 16 octombrieAsociaţia Crescătorilor de Vaci "Bălţată Românească" Tip Simmental susţine ajutoarele acordate atât fermelor mari, cât şi fermelor mici, precum şi alocarea fondurilor pentru spijinirea performanţei în fermele zootehnice, a precizat, ieri, Radu Viţelar, reprezentantul Asociaţiei.Domnia sa a mai spus că este necesar ca viitorul Executiv, oricare ar fi acesta, să sprijine tinerii, astfel încât aceştia să reintre în agricultură şi,

58

astfel, să fie asigurat transferul forţei de muncă, din domeniu, înspre generaţia tânără.

Domnul Viţelar a afirmat: "Tinerii trebuie stimulaţi să se întoarcă şi să muncească în fermele din România în aceleaşi condiţii în care au muncit sau muncesc în străinătate".

Radu Viţelar

Un obiectiv prioritar al Asociaţiei este înfiinţarea unei cooperative.

Asocierea crescătorilor de animale este necesară pentru a facilita achiziţia materialelor, utilajelor şi efectivelor necesare desfăşurării activităţii, cât şi pentru desfacerea produselor la preţuri avantajoase pentru fermieri.

În cadrul cooperativei, vor fi angajaţi specialişti care îi vor consilia pe fermieri cu privire la creditele avantajoase pe care le pot obţine, pe perioade lungi, pentru dezvoltarea afacerilor în acest domeniu.

Practic, prin înfiinţarea acestor cooperative zootehnice, s-ar reduce numărul intermediarilor care sunt în acest moment pe piaţă şi care oferă preţuri derizorii pentru crescătorii de animale.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / DĂNUŢ PĂLE, COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Fac apel la elaborarea unui program de ţară practic" A.V. Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrie

Dănuţ PăleComisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor este o entitate în care "nu prea există

59

culoare politică", potrivit vicepreşedintelui acesteia, Dănuţ Păle, care precizează că întotdeauna a avut discuţii cu reprezentanţii tuturor celor care lucrează în agricultură, în industria alimentară şi silvicultură. Domnia sa a spus, ieri: "Am venit la acest eveniment ca să ascult producătorii tocmai pentru ca să văd care sunt realităţile din teritoriu. Fac apel la toţi reprezentanţii din federaţii, confederaţii, la tot ce înseamnă Executiv, să elaboreze un program pe ţară, dar nu numai pe hârtie, ci şi practic, şi să vină cu o idee coerentă în Parlament pentru a adopta legi simple, aplicabile, care să fie în beneficiul fermierilor".

Domnul Păle a atras atenţia că părţile implicate "trebuie să îşi schimbe modul de colaborare", întrucât, în caz contrar, "facem proiecte şi studii de fezabilitate pe care le băgăm la sertar, după care o luăm de la început".

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / DOINA TOPALĂ, CEC BANK: Finanţările acordate de CEC Bank sectorului agricol au crescut cu 22% în primele şapte luni din 2019 Alina Vasiescu Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrie

Doina Topală

CEC Bank funcţionează din 2005 ca bancă comercială, iar de atunci a reuşit să obţină o cotă de piaţă de 7,6%, afirmă Doina Topală, director al Direcţiei IMM din cadrul instituţiei creditoare, menţionând: "Am ajuns aici având creditul bancar drept component principal al activului bilanţier. Am căutat să cuprindem în sfera de creditare agenţi economici din toate ramurile de activitate, dar în pricipal din agricultură şi din domeniile conexe acesteia, dorind să fructificăm cea mai mare reţea de unităţi teritoriale pe care o are banca - 1.026, din care jumătate sunt situate în mediu rural".

CEC Bank a acordat finanţări de 2,1 miliarde de lei pe segmentul agricol în anul 2018, iar în primele şapte luni din anul curent, cifra a crescut cu 22%, ajungând la 2,6 miliarde de lei, conform doamnei Doina Topală.

60

Domnia sa a mai afirmat: "Am promovat produse flexibile, adaptate mereu nevoilor pieţei. Business-ul agricol a avut o traiectorie ascendentă în CEC Bank, în ultimii ani, chiar şi în perioada de criză, atunci când mediul de afaceri era incert, impredictibil".

Reprezentantul CEC Bank a menţionat că această bancă este singura din ţara noastră care are un produs de finanţare a achiziţiilor de terenuri agricole pe o perioadă de 20 de ani. Doamna Topală a precizat că împrumutul este oferit pe această perioadă doar dacă e garantat cu alte imobile sau terenuri aflate în proprietatea împrumutatului.

"Dacă trebuie să ne ajutăm şi de garanţia FNGCIMM, atunci perioada de creditare se reduce la zece ani", a punctat doamna Topală.

În virtutea parteneriatului pe care îl are cu Fondul European de Investiţii, CEC Bank oferă şi alte facilităţi, cum este garanţia COSME, garanţie de portofoliu, care nu se comisionează. Aceste credite se acordă clienţilor cu performanţă bună.

Doina Topală a precizat că, pe segmentul agricol, CEC Bank mai oferă un produs dedicat pentru achiziţia de teren. Acesta este acordat pe o perioadă de 15 ani, pentru fermierii care deţin teren, iar terenul care există deja în proprietatea acestora împreună cu cel care va fi cumpărat nu trebuie să depăşească (în total) limita de 750 ha. Aportul propriu al fermierului la aceste investiţii este de numai 5%, banca putând finanţa 95% din valoarea totală a proiectului, inclusiv TVA.

"Pentru fermierii care au nevoie de capital de lucru putem să oferim finanţări de până la 3 milioane de euro, în echivalent lei, iar pentru investiţii agricole acordăm credite pe o perioadă până la 7 ani", a mai spus doamna Topală.

Pentru aceste finanţări acordate în baza OUG 43, CEC Bank percepe o dobândă de numai 1,95 pp marjă, adăugate la ROBOR la 6 luni, indiferent de clasa de performanţă financiară a fermierului.

Pentru capital de lucru CEC Bank poate acorda linii de credit pe o perioadă de 60 de luni în cadrul unei promoţii pe care banca o are până la sfârşitul acestui an, clienţii fermieri având astfel confortul unor sume pe o perioadă lungă de timp, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe noi perioade similare.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / IONEL ARION, PRO AGRO: "Lipsa accesului la piaţă şi la finanţare - cea mai mare problemă a fermierilor"Ramona Radu Ziarul BURSA # Companii # Agricultură / 16 octombrie

61

Cele mai mari probleme ale fermierilor români sunt reprezentate de lipsa accesului la piaţă şi la finanţare, subliniază Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.În acelaşi timp, oficialul Pro Agro a mai precizat că piaţa agricolă din România este polarizată, amintind şi de faptul că foarte multe terenuri agricole de la noi sunt deţinute de străini.

Ionel Arion

Domnia sa a declarat: "Într-un studiu al UE, România este dată drept exemplu negativ, în ceea ce priveşte acapararea terenurilor, un procent foar-te mare din teritoriul ţării fiind deţinut de entităţi străine. (...) Pentru noi, fermierii, fie că suntem mici sau mari, cele mai mari probleme sunt reprezentate de lipsa accesului la piaţă şi la bani (băncile vând bani foarte scump, iar de societăţile nebancare nici nu mai vorbim). În plus, piaţa este inflexibilă pentru noi, nu există negociere, ci iei ceea ce ţi se oferă. Piaţa (şi viaţa agricolă în România) este polarizată, avem fermieri foarte mici într-un număr foarte mare, ţara noastră având foarte multe dintre fermele din UE, 30%. Astăzi, pentru noi, cea mai mare provocare este să creăm clasa de mijloc a fermierului şi să îl facem să rămână acolo mai mult timp, întrucât cele mai multe falimente din zona agricolă, ca număr, sunt ale fermierilor de mijloc".

Domnul Arion a mai spus, totodată, că fermierii mari au ajuns la o producţie de top şi nu mai au nevoie de subvenţii, însă pentru cei mici şi mijlocii, subvenţia reprezintă o completare a veniturilor, atrăgând atenţia asupra faptului că România este singura ţară din UE care impozitează subvenţiile, doar pentru societăţile comerciale, însă, nu pentru toată lumea, şi din acest punct de vedere suntem, iarăşi, un exemplu negativ.

"Fermierul de azi îşi doreşte debirocratizarea, iar legislaţia trebuie modificată. În prezent, la noi în ţară, sunt persoane care deţin jumătate dintr-o comună - o comună are 3.000 - 4.500 de hectare - este imposibil să faci acolo un business, indiferent de care, în momentul în care cineva deţine jumătate, iar proprietarul nu este român. De asemenea, în ceea ce priveşte

62

piaţa, este important să spunem că fermierul român nu a ajuns să se industrializeze şi să pătrundă pe pieţele îndepărtate, precum cea a Indoneziei, care s-a deschis de curând. România nu are un acord cu Indonezia în acest sens", a atras atenţia Ionel Arion.

Provocările inserate pe noua PAC sunt multe, iar dacă, în perioada următoare, nu vom şti să le identificăm pe cele care sunt destul de greu de realizat pentru noi, dacă nu le vom interpreta într-un mod coerent, nu vom putea să absorbim toate fondurile europene care ne vor fi puse la dispoziţie, a conchis preşedintele Pro Agro.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / CORNEL STROESCU, HASTRO SOVARNA MEHEDINŢI: "Organizarea, finanţarea şi asigurarea - primele condiţii pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură" Emilia Olescu Ziarul BURSA #Companii # Agricultură / 16 octombrie

Cornel StroescuOrganizarea, finanţarea şi asigurarea reprezintă primele condiţii pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură, este de părere Cornel Stroescu, proprietarul Hastro Sovarna Mehedinţi.

Fără organizare nu poate fi demarată nicio investiţie, dacă nu există finanţare, atunci fermierii nu îşi pot demara afacerea, iar asigurarea culturilor, a produselor şi a viitorului investiţiei este imperios necesară, a menţionat domnul Stroescu. Fără aceste trei prime condiţii, nu pot fi dezvoltate afaceri în agricultură.

Printre altele, domnia sa a subliniat că atribuţiunile camerelor agricole în desfacerea produsului sunt foarte importante, menţionând că, dacă nu primeşte un preţ corect pe produs, fermierul român este înşelat de concurenţa neloială.

În opinia domniei sale, băncile ar trebui să vină în sprijinul fermierilor care îşi asumă riscuri şi creează plus valoare şi venituri la bugetul de stat.

63

"Pământul este fundamentul unui fermier în agricultură", a conchis Cornel Stroescu, adăugând că fiecare fermier ar putea avea ocazia să depoziteze cereale şi să le vândă când primeşte un preţ bun pe produsele sale.

De asemenea, fermierul a mai spus că, pe lângă camerele agricole, un fond mutual ar putea avea un mare succes, iar agricultorii ar avea de câştigat. La acest fond ar trebui să contribuie toţi fermierii care au beneficii din urma agriculturii, precum şi băncile care îi finanţează pe investitorii din domeniu, cu un mic procent din dobânda încasată pe creditele acordate. "Meseria de agricultor este cea mai riscantă", a concluzionat proprietarul Hastro Sovarna Mehedinţi.

Ferma agricolă, ce reuneşte mai multe firme, una dintre ele reprezentând o fermă crescătorie de păsări, urmează să fie extinsă, investiţia fiind estimată la 5 milioane de euro.

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ/ GHEORGHE LĂPĂDAT, FNGCIMM: "Să fim cât mai aproape de economia rurală - obiectivul major al FNGCIMM"VLAD DOBREA Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrie

Gheorghe Lăpădat, FNGCIMMObiectivul major al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) este apropierea de economia rurală, după cum a declarat Gheorghe Lăpădat, director general al Fondului.

Domnia sa a precizat: "Un obiectiv major al FNGCIMM este să fim cât mai aproape de economia rurală, dar şi de antreprenorii care îşi desfăşoară activitatea în zona rurală. În acest sens, am creat produse dedicate care susţin accesul la finanţare pentru unităţile administrativ teritoriale, cum ar fi asociaţiile de dezvoltare comunitară şi grupurile de acţiune locală. De asemenea, şi fermierii care doresc să acceseze linii de finaţare pot apela la aceste entităţi".

Directorul FNGCIMM a menţionat că, pentru capitalul de lucru, se garantează un procent maxim de 80% din finanţare pe care beneficiarul o

64

accesează de la instituţiile de credit, dar şi din sursele în administrare pe care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale le pune la dispoziţie.

Gheorghr Lăpădat a declarat: "În ceea ce priveşte proiectele derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, beneficiarilor le garantăm un procent de 100% atât pe componenta de avans, cât şi pe componenta de credit bancar. Astfel, la nivel naţional, s-au implementat 3900 de proiecte cu o garanţie financiară totală de cinci miliarde de lei. Aici discutăm despre poroiecte în infrastructura rutieră, socială, educaţională, alimentare cu apă, canalizare".

Reprezentantul FNGCIMM susţine că, pentru a veni în sprijinul fermierului român, s-a creat o garanţie dedicată achiziţiilor de terenuri agricole şi, astfel, se garantează în limita maximă de 2,4 milioane de euro, finanţări cu o valoare maximă de 3 milioane de euro pentru fermierii care doresc să îşi extindă exploataţiile până la suprafaţa de 750 de hectare.

Gheorghe Lăpădat a conchis: "De asemenea, susţinem finanţările destinate implementării proiectelor beneficiarilor privaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional de Pescuit. Venim în întâmpinarea fermierilor care beneficiază de subvenţii de la APIA putând garanta în baza adeverinţelor pe care APIA le emite până la 80% din finanţările pe care băncile le acordă. Pentru a fi cât mai operativi pentru zona rurală am creat un produs denumit OPTIM, valoarea maximă a finanţării este de 250.000 de lei, iar garanţia noastră este de 80%, respectiv 200.000 de lei, în completare, beneficiarul nemai fiind obligat să vină cu garanţii personale sau reale. În acest sens, avem convenţii de colaborare cu nouă bănci".

CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ/ MĂDĂLINA BASTUREA, SNIF: "Cea mai mare problemă a SNIF - situaţia patrimonială neclarificată" ALINA VASIESCU Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 16 octombrie

Madalina Basturea, SNIF

65

Societatea Naţională "Îmbunătăţiri Funciare" SA (SNIF), care are o existenţă de mai bine de 100 de ani, a rămas cu datorii de peste 65 de milioane de dolari la separarea sa de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), în 2004, datorii generate de programul ROMAG 1998, care a avut consecinţe financiare dezastruoase, ce produc efecte până în zilele noastre, conform doamnei Mădălina Basturea, directorul general al SNIF, care adaugă că această creanţă a fost preluată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) fără plată de la Ministerul de Finanţe.

"În toată această perioadă SNIF a acumulat datorii, iar în 2012 a intrat în insolvenţă", a spus doamna Basturea, precizând, însă, că problema cea mai mare cu care se confruntă societatea după separarea de ANIF este faptul că nu s-a clarificat situaţia patrimonială între aceste două entităţi.

"Predarea bunurior care fac parte din patrimoniul celor două entităţi este făcută doar scriptic, contabil, fără o ieşire din indiviziune, motiv pentru care este foarte dificil să avem un plan de reorganizare şi de business", a explicat oficialul SNIF, amintind că societatea se află în perioada de observaţie cu posibilitatea de a depune plan de reorganizare.

"Cu toate acestea, SNIF - cu cele 15 unităţi teritoriale care au un patrimoniu greu de administrat - şi-a găsit resursele umane şi financiare să-şi continue activitatea", a spus Mădălina Basturea, menţionând: "Din păcate, cu toate că societatea a fost atestată anual de o comisie din Ministerul Agriculturii să poată face lucrări specifice, încercările noastre de a participa la procedurile de achiziţii publice organizate de îmbunătăţiri funciare au eşuat întrucât SNIF nu este eligibilă. Nicio societate de asigurări nu ne-a putut încheia o poliţă de asigurare întrucât nu suntem eligibili din cauza datoriilor, deşi ofertele noastre financiare şi tehnice au fost mai bune la unele licitaţii. Am fost declaraţi câştigători, am câştigat «N» licitaţii, dar în final nu am putut participa la nicio procedură de achiziţie, fiind nevoiţi să prestăm lucrări pentru cei care au câştigat licitaţiile, dar care nu aveau capacitatea să facă aceste lucrări". În concluzie, doamna Basturea a atras atenţia că SNIF are nevoie de sprijin şi decizie din partea autorităţilor publice centrale în vederea soluţionării stării de insolvenţă în primul rând, iar apoi a reorganizării societăţii în sensul grupării celor două companii într-o entitate aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, care să se ocupe de managementul infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi de prestarea de servicii în domeniu.

Astfel, spune domnia sa, ANIF ar putea interveni în caz de nevoie, şi anume: secetă, inundaţii, îndepărtarea efectelor schimbărilor climatice, dar şi pentru

66

reproiectarea sistemului de îmbunătăţiri funciare şi introducerea de tehnologii noi.

* * *

Echilibrarea brânzeturilor cu nivel redus de sodium Nora Marin miercuri, 16 octombrie, 2019

Nivelul de sare din alimente a devenit în ultimii ani o preocupare serioasă pentru consumatori, drept pentru care, specialiștii din Industria lactatelor sunt mereu în căutarea celor mai bune soluții pentru a împăca și capra amatorilor de brânzeturi, și interesul producătorilor care vor să ofere cele mai gustoase și sigure produse.

O soluție o poate reprezenta echilibrarea brânzei. Procedeul nu este nou, dar inovațiile pot veni în ajutorul companiilor, așa cum o demonstrează informațiile cuprinse în studiul  ”The balancing act in the cheese making process”, semnat de cercetătorul John Lucey, de la Center for Dairy Research (CDR) UW-Madison. Iată, mai jos, concluziile studiului.

 Stabilitatea, permeații și testarea Tema reducerii sodiului din produsele lactate continuă să atragă atenția în cadrul industriei lactatelor, indiferent dacă se concentrează asupra posibilelor beneficii pentru sănătate ale unui produs cu conținut scăzut de sodiu sau asupra riscurilor de siguranță care pot apărea în brânzeturile cu nivel scăzut de sare. Tocmai de aceea, scopul studiului a fost acela de a investiga modalitățile de a crea în mod consecvent produse sigure și delicioase, cu un conținut scăzut de sodiu, concentrându-se pe trei domenii: 

Stabilitatea și calitatea brânzeturilor cu un conținut redus de sodiu Permeații, ca înlocuitori de sare Metodă inovatoare pentru testarea directă a nivelelor de sodiu din brânză

67

 Pentru aceasta, înțelegerea stabilității la raft a brânzei cu nivel redus de sodiu este esențială pentru producerea unui produs consistent, de înaltă calitate, și sigur. Având în vedere echilibrul delicat între conținutul de sare și siguranța produselor, s-au analizat impactul conservanților naturali și al aditivilor starter, precum și factorii care inhibă cu succes Clostridium Botulinum în brânza topită. Este important de menționat că, atunci când sărurile sunt reduse, trebuie ajustate și pH-ul și conținutul de umiditate. Aceste ajustări pot provoca schimbări semnificative în privința siguranței, texturii, aromei și a acceptabilității generale a consumatorilor. În special, stabilitatea la depozitare a brânzeturilor topite este direct afectată de modificarea nivelului de săruri. O soluție: permeatul Având în vedere relația dintre sare și siguranță, s-a elaborat un model de evaluare a siguranței care să poată fi utilizat de producătorii de brânză, pentru a formula produse cu procente reduse de sodiu, echilibrând nivelurile de sare, pH-ul, umiditatea și conținutul de grăsime. Prin dezvoltarea acestui model predictiv, companiile pot avea o mai mare flexibilitate în dezvoltarea produselor, în special în cazul produselor nerefrigerate. Studiul a investigat, de asemenea, impactul înlocuitorilor de sare (sodiu)-cum ar fi potasiul, conservanții-cum ar fi acidul sorbic, și efectul emulgatorilor asupra stabilității și calității brânzei topite cu nivel redus de sodiu. Un mijloc de înlocuire a sării, care acum câștigă o utilizare sporită, este utilizarea de permeat. Permeatul, este un produs secundar al laptelui, rezultat din procesul de filtrare, conține lactoză, proteine, precum și minerale, cum ar fi: sodiu, calciu, potasiu și magneziu. Gama largă de minerale din permeat ajută la asigurarea gustului sărat, ceea ce reduce cantitatea de sare tradițională (clorură de sodiu),  necesară în formulările alimentare. Permeatul ajută la reținerea umidității, ceea ce permite obținerea unui produs mai bun și contribuie la o durată mai lungă de conservare. În plus, poate fi etichetat ca substanță solidă din lapte, iar cantități mari de acest ingredient sunt acum disponibile datorită popularității membranei de filtrare din cadrul industriei lactatelor. (KJ Burrington-Aplicații ale permeatului Innovatewithdairy.com.)  Testarea rapidă a sodiului

68

 Colectivul de cercetători a lucrat, de asemenea, la evaluarea metodelor alternative de determinare rapidă a sodiului în brânză. Metoda curentă de rutină de detectare a sodiului în industria laptelui este analizorul de clor. Deși această metodă funcționează pentru clorura de sodiu, metoda analizorului de clorură poate să nu funcționeze bine, atunci când se ocupă cu adăugarea de surse de clorură de sodiu, cum ar fi clorura de potasiu. De aceea, CDR a elaborat testarea cu ajutorul spectroscopiei cu fluorescență cu raze X (XRF), ca metodă alternativă pentru testarea rapidă și directă a sodiului în brânză. Această metodă utilizează o tehnologie XRF dezvoltată de Oxford Instruments, care poate testa sodiul într-o probă de brânză în mai puțin de patru minute, dând rezultate excelente. Fabricarea brânzeturilor cu nivel de sodiu redus Producătorii brânzeturilor au două opțiuni pentru reglarea cantității de sodiu în brânză. Fie, pot folosi mai puțină clorură de sodiu, fie, pot folosi înlocuitori de sare. Pentru a îndeplini cerința, conținutul de sodiu al brânzeturilor trebuie să fie cu cel puțin 25% mai mic, decât brânza de referință. Asta înseamnă două lucruri: În primul rând, compania este liberă să stabilească nivelul de referință. Totuși, aceasta implică faptul că trebuie să stabilească nivelul tipic sau conținutul de sare pe care îl folosește de obicei, ceea ce forțează producătorul să evite în mod artificial un nivel extrem de absurd, care nu este niciodată folosit cu adevărat. În al doilea rând, nivelul efectiv de sare va diferi între sortimentele de brânză și, prin urmare, poate fi oarecum înșelător pentru consumatori, cu excepția cazului în care aceștia au citit cu atenție eticheta. O reducere specifică a conținutului de sodiu nu înseamnă că toate brânzeturile cu această reducere conțin aceeași cantitate de sodiu. Eticheta trebuie să conțină conținutul real de sodiu pe fiecare porție și să cuprindă și porția optimă de consum. Astfel, puteți determina o reducere de 25%, pentru a obține un interval de 1,8-1,2%, până la 1,35-0,9% pentru brânzeturile maturate, de exemplu. Pentru unele brânzeturi, este posibil să se diminueze conținutul de sodiu cu 25%,  fără a avea un impact major asupra aromelor. De exemplu, multe brânzeturi albastre au un conținut mare de sare, cu un conținut tipic de peste 3%. Deci, o reducere cu 25%, ar coborâ nivelul sării la 2,25%, un nivel pe care producătorii premium de brânzeturi albastre îl realizează deja. Cu toate

69

acestea, solicitarea consumatorilor de a reduce în continuare sarea din produsele lor, poate influența negativ calitatea brânzeturilor. Folosirea substituenților de sare Folosirea substituenților de sare este o altă abordare. În cazul brânzei, este mai probabil ca înlocuitorii să fie utilizați atunci când conținutul de sare este redus cu mai mult de 33%. Cel mai popular substituent de sare utilizat în prezent este KCl sau clorura de potasiu, într-un amestec cu NaCI. Deși gustul individual variază, unii consumatori pot simți dacă amestecul conține mai mult de 50% KCI. Folosirea clorurii de potasiu ca înlocuitor de sare se poate schimba în viitor, deoarece se dezvoltă noi ingrediente care nu afectează calitatea brânzeturilor sau, mai precis, acceptabilitatea consumatorilor. Este important de menționat că pe etichetă trebuie inclusă KCl, deoarece este extrem de important ca persoanele cu afecțiuni renale să fie informate. Dar, KCL determină un gust amar? Răspunsul este chimic: Nu. Peptidele amare sunt produse prin degradarea peptidelor mai mari care sunt derivate, în primul rând, din activitatea coagulantului. În consecință, amărăciunea observată cel mai frecvent în orice brânză, se datorează, atât activității coagulantului, cât și tulpinii starterului și a sensibilității sale la sare, utilizate pentru a dezvolta acizii în timpul procesului de fabricare a brânzei. Concluzii Sodiul va continua să fie un ingredient esențial al brânzei, dar vor fi necesare metode analitice îmbunătățite și vor fi necesare noi modele de siguranță pentru a asigura calitatea și siguranța produselor lactate cu un conținut redus de sare. În ansamblu, reducerea sodiului în brânză va necesita un control mai bun al nivelurilor de sărare, în timpul procedurilor de fabricare și în metodele de testare rapide și robuste. Iar testarea directă a sodiului ar putea fi utilă în reducerea variabilității nivelurilor de sare, deoarece rezultatele vor fi disponibile imediat operatorilor, putând fi luate cele mai bune decizii pentru îmbunătățirea controlului și, implicit, a produsului.

* * *

Rabobank: Suprataxarea brânzeturilor va afecta puternic exporturile UE către USA Maria Demetriad miercuri, 16 octombrie, 2019

70

Mary Ledman, strateg mondial pentru produse lactate la Rabobank, spune că tarifele americane care vor fi aplicate pe acest segment vor avea un efect major asupra producătorilor din Uniunea Europeană. În total, aproximativ 18.000 de tone de produse lactate din UE se încadrează în cele 65 de coduri HTS, care vor fi supuse unui tarif ad valorem suplimentar, de 25% la 18 octombrie, în urma deciziei lui Donald Trump și al executivului american. Importurile totale de brânză din SUA s-au majorat la aproape 176.000 de tone în 2018, brânzeturile din UE reprezentând 134.000 de tone. Acum, se așteaptă ca ele să scadă. 

Cele 58 de coduri HTS de brânză care fac obiectul tarifului suplimentar reprezintă aproximativ 55% (73.000 tone) din importurile americane de brânzeturi europene în 2018, iar Ledman susține că brânzeturile italiene sunt cele mai vulnerabile, cu aproape 20.000 tone (aproximativ 60%) din 2018. Irlanda a simțit deja scumpirea tarifelor suplimentare la exportul de unt și brânză în SUA. Exporturile combinate de brânză irlandeză (20%) și unt (80%), în 2018, în SUA, au însumat peste 35.000 de tone metrice care ar fi supuse tarifului suplimentar. „Cu cât sunt impuse tarifele mai mari, cu atât eroziunea pieței este mai mare”, a spus Ledman, care a adăugat: „Pe termen scurt, în mai puțin de trei luni, este de așteptat un impact limitat pe piață. Importurile pe termen lung, la prețuri mai mari, se vor confrunta cu o concurență mai mare din partea producătorilor de unt și brânzeturi din Statele Unite și din alte zone, decât UE. Ledman a adăugat că o suprataxă de 25% peste un produs deja scump ar putea determina consumatorii americani să aleagă o brânză mai puțin costisitoare sau un produs importat din afara UE. Multe brânzeturi europene importate sunt comercializate și distribuite de companii alimentare

71

specializate, care transportă, de asemenea, brânzeturi interne de specialitate în liniile lor de produse. Drept urmare, un tarif suplimentar de 25% la brânzeturile europene este de natură să diminueze competitivitatea brânzeturilor europene pe piața americană, să scadă activitatea de promovare a brânzeturilor europene, să încurajeze consumatorii americani să exploreze brânzeturile de specialitate interne mai puțin costisitoare și să ofere un nivel competitiv și un avantaj pentru brânzeturile de import din afara UE. „În mod colectiv, UE-28 nu își poate permite să piardă SUA ca piață, pentru peste 73.000 de tone de brânză, în special având incertitudinea unui Brexit dur.” Reamintim că această suprataxare a brânzeturilor europene, precum și a unor produse de carne fabricate în Uniunea Europeană și exportate în Statele Unite, a venit ca răspuns al guvernului american la taxele impuse de UE avioanelor Boeing.

* * *

Studiu salarial al PwC: Un angajat din mediul privat câştigă, în medie, 3.500 de lei net pe lună. Cele mai mari salarii medii le obţin angajaţii din departamentul de strategie, unde salariul mediu este de circa 7.200 de lei net pe lună Adelina Mihai astăzi, 00:07 2792

Salariile angajaţilor din companiile private din România au crescut în ultimii doi ani peste aşteptările angajatorilor, arată rezultatele studiului salarial Paywell realizat de firma de audit şi consultanţă PwC România.

Astfel, în 2019 salariile corporatiştilor au crescut, în medie, cu 9,4%, un procent dublu faţă de estimările iniţiale ale angajatorilor pentru acest an (de 4,6%). Prin urmare, salariul mediu al angajaţilor din sectorul privat care au participat la studiul Paywell a ajuns la valoarea de circa 3.500 de lei net pe lună.

„Observăm că majorarea salarială a fost în 2019 superioară nivelului pe care îl prognozau anul trecut companiile incluse în Paywell, fiind influenţată în principal de deficitul de forţă de muncă, dar şi de evoluţia din sectorul public şi de deciziile guvernamentale privind salariul minim pe economie“, a spus Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice în cadrul PwC România.

72

Conform studiului salarial al PwC, cele mai mari salarii brute, în funcţie de departamente, au fost raportate în diviziile de Strategie (unde salariul mediu al angajaţilor a fost în 2019 de 12.220 de lei brut, respectiv 7.149 de lei net), Juridic (11.026 de lei brut, respectiv 6.450 de lei net) şi IT (10.769 de lei brut, respectiv 6.300 de lei net).

* * *

Ţara noastră are aproximativ 7 milioane de angajaţi şi 4,9 milioane pensionari V.D. Miscellanea / 16 octombrie

România are, în prezent, aproximativ 7 milioane de angajaţi şi 4,9 milioane de pensionari iar şomajul este la un nivel minim istoric, a arătat ministrul interimar al Muncii, Marius Budăi, miercuri, în conferinţa de bilanţ.

Potrivit acestuia, salariul mediu brut este astăzi de 5.127 de lei şi există un număr record de contracte de muncă înregistrate în Revisal: 6.465.354 contracte de muncă aferente unui număr record de 5.609.060 salariaţi activi.

Acesta a subliniat că cifra nu include funcţionarii publici şi personalul din sistemul de ordine publică şi apărare, numărul total al angajaţilor din România fiind mult mai mare, de aproximativ 7 milioane, şi depăşind, în prezent, numărul pensionarilor (4,9 milioane).

Demnitarul a atras atenţia că Guvernarea PSD lasă românilor un salariu minim brut pe economie de 2.080 lei, respectiv de 2.350 lei pentru angajaţii cu studii superioare şi un an vechime şi 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii, în condiţiile în care salariul minim era 1.250 de lei, la începutul mandatului.

"Am preluat punctul de pensie la 871,7 lei şi l-am adus la 1.265 de lei. Am preluat pensia medie la 888 lei, iar astăzi este 1.324 lei. Pensia minimă era 400 de lei în decembrie 2016, iar astăzi este 704 lei. Am recalculat pensiile pentru oamenii care au lucrat în grupa I de muncă, iar aceştia au primit creşteri de peste 1.000 de lei. Este vorba despre aproximativ 80.000 de pensionari. Cu toate aceste măriri, deficitul la pensii a scăzut de la 18

73

miliarde de lei în 2016, la 1,2 miliarde de lei la 9 luni în 2019", a declarat Marius Budăi conform unui comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

El a amintit şi majorarea, de două ori, a prestaţiilor pentru handicap, în lunile ianuarie, respectiv iulie 2018. De asemenea, în prezent, este demarat un program prin fonduri europene, prin care persoanele cu dizabilităţi care vor să se angajeze primesc câte un voucher în valoare de 5.000 de euro pentru achiziţionarea de tehnologii asistive, a mai spus Budăi.

Marius Budăi a vorbit şi despre alte categorii sociale defavorizate, precum veteranii de război şi văduvele acestora, amintind că indemnizaţiile marilor mutilaţi de război au fost mărite de la 259 de lei la 1.500 de lei, cele ale veteranilor încadraţi în gradul II de invaliditate, de la 231 la 1.000 de lei şi cele ale celor din gradul III de la 196 la 900 de lei, iar indemnizaţiile pentru văduvele acestora au fost mărite de la 161 la 600 lei lunar.

Ministrul interimar al Muncii şi Justiţiei Sociale a mai arătat că în timpul mandatului PSD peste 1,6 milioane de români au ieşit din starea de deprivare materială severă, potrivit Eurostat. Astfel, dacă în 2016 aproape 24% dintre români, mai exact 4,7 milioane, trăiau în stare de deprivare materială severă, astăzi procentul s-a redus la 15%.

* * *

Soi de grâu rezistent la umiditate Liviu GORDEA  16 octombrie 2019 - Oamenii de ştiinţă japonezi au creat o varietate de grâu rezistentă la ploaie, folosind tehnologia de editare a genomului, o descoperire care ar putea duce la dezvoltarea de soiuri de calitate superioară, pentru industria de panificaţie.

Cercetarea a fost condusă de Institutul Naţional de Cercetare Agricolă şi Alimentară (NARO) din Tsukuba împreună cu Universitatea Okayama şi s-a desfăşurat pe durata unui singur an, în condiţiile în care este nevoie de aproape un deceniu pentru a dezvolta o astfel de specie de grâu folosind tehnologia de ameliorare convenţională.

Grâul folosit pentru studiu nu este o specie vândută în prezent pe piaţă, dar echipa consideră că metoda utilizată ar putea într-o zi să reuşească să dezvolte o varietate comestibilă rezistentă la stresul hidric. "Soiul pe care l-am dezvoltat are proprietăţi excelente, aşa că îl vom folosi ca părinte pentru a crea specii noi prin reproducere", au declarat cercetătorii niponi.

74

Pentru a ajunge la acest rezultat, omenii de ştiinţă au folosit o genă din orz denumită Qsd1, responsabilă de declanşarea procesului de încolţire. Înainte de asta s-a constatat că orzul este puţin probabil să germineze chiar şi în condiţii adecvate de temperatură şi umiditate atunci când Qsd1 nu funcţionează corect.

Folosind tehnologia de editare a genomului numită CRISPR / Cas9, cercetătorii au creat seminţe de grâu al căror Qsd1 a fost manipulat genetic pentru a-i inhiba activitatea. După udarea seminţelor tratate timp de şapte zile, au descoperit că au încolţit doar 20-30%. Aproape toate seminţele obişnuite de grâu testate în aceleaşi condiţii au încolţit.

Deoarece grâul este originar din zonele aride, este vulnerabil la umiditate. Atunci când plouă pentru o perioadă lungă înainte de recoltare, seminţele încolţesc în spic, rezultând o făină de calitate slabă.

* * *

Strategia BASF pentru agricultura vizeaza o crestere crestere a vanzarilor cu 50% pana in 2030  Producatori fitosanitar 15 Octombrie 2019BASF Agricultural Solutions vizeaza cresterea cotei de piata si un avans de un punct procentual peste piata agricola. Pana in 2030, divizia urmareste o crestere a vanzarilor cu 50%. Acest lucru va contribui semnificativ la obiectivul Grupului BASF de a atinge vanzari de 22 de miliarde de euro pana in 2025, cu produse din categoria Accelerator, care aduc o contributie substantiala in sprijinul sustenabilitatii in cadrul lantului valoric. Vizam o crestere medie de 5% pe an pentru EBITDA (profitul inainte de dobanzi, impozite, depreciere si amortizare) pentru divizia BASF Agricultural Solutions.

„Exista o asteptare din ce in ce mai mare de la fermieri, autoritati de reglementare si consumatori din intreaga lume ca BASF sa aduca valoare – din punct de vedere financiar, social si ecologic. Prin strategia noastra in domeniul agriculturii, bazata pe inovatie, acceptam provocarea, concentrandu-ne pe nevoile clientilor si ale societatii in sens larg. Credem in gasirea echilibrului optim pentru succesul fermierilor, al agriculturii si al

75

generatiilor viitoare”, a declarat Saori Dubourg, membru in Consiliul de Administratie, la Ziua Pietelor de Capital de la Centrul de Inovare Agricola BASF din Gand, in Belgia.

Strategia BASF in agricultura se bazeaza pe inovatii care permit fermierilor sa hraneasca o populatie in crestere si sa faca fata unor provocari precum terenurile arabile limitate, presiunea bolilor si schimbarile climatice. Cresterea bugetului de cercetare si dezvoltare pana la valoarea de aproximativ 900 de milioane EUR in 2019 vine sa sprijine portofoliul de produse inovatoare pentru agricultura al companiei BASF. Pana in 2028, BASF va lansa peste 30 de produse noi, cu potential maxim de vanzari de peste 6 miliarde de euro. Acestea includ opt substante active, precum si trasaturi genetice unice si hibrizi performanti de grau si rapita, precum si soiuri de bumbac, soia si legume. BASF isi armonizeaza activ oferta in functie de nevoile fermierilor si ale industriei agricole, oferind solutii durabile, prin integrarea sustenabilitatii in toate deciziile care privesc business-ul si portofoliul sau. „Criteriile de sustenabilitate sunt incorporate in intregul nostru proces de cercetare si dezvoltare pentru a identifica si dezvolta in continuare acele componente care sunt atat in beneficiul fermierilor, cat si al mediului”, a declarat Peter Eckes, President Bioscience Research la BASF. Consolidarea experientei clientilor„Prin actuala strategie, deschidem un nou capitol care pune afacerea fermierului in centrul preocuparilor noastre”, a declarat Vincent Gros, President Agricultural Solutions la BASF. „Fermierii au culturi diferite, cu cicluri de vegetatie si necesitati de cultivare diferite. De aceea, ne concentram pe anumite combinatii de culturi, cunoscute sub numele de sisteme de culturi, unde avem o oferta castigatoare. In acest fel, putem sustine cel mai bine clientii nostri in maximizarea recoltelor, atenuarea riscurilor legate de vreme si de presiunea bolilor, precum si in satisfacerea necesitatilor societatii.”

In urma integrarii structurale reusite a business-ului si a activelor preluate prin achizitie de la Bayer, in mai putin de un an, BASF poate oferi fermierilor un portofoliu integrat de solutii agricole care cuprinde seminte, trasaturi genetice, solutii pentru protectia plantelor, dar si solutii digitale. Fiind una dintre cele mai importante companii mondiale de solutii agricole, BASF isi concentreaza activitatile pe patru mari segmente strategice de clienti si sistemele lor de culturi: soia, porumb si bumbac in America; grau, rapita si floarea-soarelui in America de Nord si Europa; orez in Asia; fructe si legume la nivel global. In total, aceste culturi reprezinta aproximativ 70%

76

din piata globala.

BASF va crea noi fluxuri de venituri din solutii digitale pentru agricultura. Cu o importanta experienta in domeniul digital, precum si cu o traditie in cultivarea parteneriatelor, BASF va oferi solutii digitale care adauga valoare modului in care fermierii folosesc produsele BASF, modului in care isi gestioneaza fermele, precum si modului in care acceseaza si cumpara produse sau servicii. In plus, BASF va utiliza tehnologii de precizie si digitalizarea pentru a crea oportunitati viitoare de inovare in agricultura. Aceasta include noi modele de afaceri bazate pe rezultate. Crestere considerabila a vanzarilor si a EBIT (profitul inainte de dobanzi si taxe) pentru primul semestru al 2019In prima jumatate a anului 2019, divizia Agricultural Solutions a crescut vanzarile fata de perioada anterioara cu 38%, pana la 4,4 miliarde de euro. Acest lucru a fost determinat in principal de modificarea portofoliului prin achizitia business-ului si activelor de la Bayer in august 2018. EBIT pentru divizia Agricultural Solutions a crescut cu 23%, pana la 861 milioane EUR in prima jumatate a anului 2019, in principal datorita contributiei achizitiei.  BASF Agricultural Solutions

* * *

HARTA SALARIILOR Cum s-au împărțit creșterile de salarii în țară. Diferențe mari între județe, între stat și privat MUST READ Mihai Baniţă scris astăzi, 06:06

Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem

77

diferențe mari între creșterile salariilor.

Creșterea salariilor a fost dominanta publică a discursului PSD după intrarea la guvernare la finele lui 2015. Această politică salarială, transpusă prin mai multe legi, a reușit să crească enorm discrepanța dintre salariații statului – fie ei bugetari sau angajați ai companiilor de stat – și angajații din privat, după cum Profit.ro a arătat într-un articol publicat pe PROFIT INSIDER în urmă cu circa două săptămâni.

Arătam, în articolul menționat (la care au avut acces doar abonații PROFIT INSIDER), cum strategia PSD produce discrepanțe majore în interiorul economiei la nivelul veniturilor, în condițiile în care am bugetarii noștri au cam bătut Polonia și Ungaria la nivelul veniturilor. De la nivelul Guvernului (și comunicatorilor asociați) s-au vândut multe procente de creștere, care au lăsat impresia că dinamica este echilibrată pe toate sectoarele.

Procente, dar procente din ce?

78

Unul dintre marile secrete ale lui Polichinelle din statistică e că procentele sunt la aproape la fel de utile, indiferent de ce lucru vrei să spui, chiar și pozițiile antagonice le pot utiliza. Să luăm dinamica salariilor din România, în cazul de față. Salariile au crescut, în toată țara, cu 42% în 2018 față de 2015. Ritmul este bun, fără îndoială, dar mai contează și baza. Pentru că în administrație au crescut cu 52% în același interval, deci dinamica nu e cu mult mai mare, doar că lefurile birocraților au pornit de la cu totul alt nivel, mult mai ridicat. Așa se face că salariile la stat au crescut în bani în mână în cei trei ani mai mult decât în IT. E cea mai ridicată creștere nominală din țară după domeniul sanitar, unde avem tot statul ca mare actor.

În unele județe s-a dat mai mult la birocrați

Nici banul public nu s-a dus chiar egalitarian în județe, în pofida guvernului social-democarat. Decizia a fost una pur politică, la nivel de unitate administrativă, stabilită după salariul vice-primarului. Și așa au apărut diferențele.

79

Funcționarii publici au, în medie, salarii mai mari cu peste 1.500 de lei în comparație cu 2015 o creștere de peste jumătate care a dus la un venit lunar net de peste 4.400 de lei în 2018.

În categoria administrației publice intră, în principal, funcționarii publici din administrația centrală (ministere, Parlament, inclusiv demnitarii) și locală (primării, consilii județene, poliția locală) . Nu sunt incluși angajații Ministerului Apărării (militarii), cei ai Ministerului de Interne (polițiștii, jandarmii, ISU) și cei ai serviciilor secrete (SRI, SIE), pentru care nu există date separate la Statistică. De altfel, includerea acestora în calcul ar arăta, probabil, salarii medii și mai mari la stat. Legea salarizării a dat mână liberă primăriilor și consiliilor județene să crească salariile la aproape la discreție, limita pentru majoritatea angajaților fiind stabilită la indemnizația conducerii locale. Astfel, cine a avut loc în buget (s-au și-a făcut prin tăierea din altă parte) a dus banii în salarii, iar unii funcționari au avut mai mult

80

noroc, alții mai puțin. Cele mai mari salarii în administrație publică sunt în București (5.769 de lei), unde avem administrația centrală, care urcă substanțială media salarială. Urmează Doljul (4.640 de lei), unul dintre polii de putere ai PSD, de unde provine și fostul ministru al Muncii și fostul primar al Craiovei Lia Olguța Vasilescu. Pe locul 3 este Clujul (4.552 lei), controlat de PNL, urmat de Argeș, Timiș și Iași (circa 4.400 de lei/lună), județe unde PSD are majoritatea. Cele mai mari creșteri procentuale ale salariilor medii din administrație publică în 2018 comparativ cu 2015 au fost Ilfov, unde lefurile aproape s-au dublat (+90%), Giurgiu (+83%), Călărași (+75%), Prahova (+74%), Mureș (+73%) și Teleorman (+71%), comparativ cu o medie pe țară de +52% în administrație.

Cele mai mari creșteri nominale ale lefurilor în administrație sunt în Mureș (+1.822 de lei), Ilfov (+1.774 de lei), Prahova, Giurgiu, Argeș, Călărași, Dolj și București (de la 1.774 de lei la 1.600 de lei). În Argeș, spre exemplu, unde numărul de salariați în industrie este printre cele mai ridicate din țară (locul 3), mai ales în sectorul auto (Uzinele Dacia), lefurile în industrie au crescut cu 502 lei (+22%) față de 2015, în timp ce salariile în administrație au crescut cu aproape trei ori și jumătate mai mult (+1.713 lei sau 62%). În Dolj, salariile din industrie au crescut cu circa un sfert (+449 de lei la 2.275 de lei), dar de trei ori mai puțin decât în administrație. În comerț, al doilea cel mai important sector după numărul de salariați în economia județului, creșterea a fost fulminantă în trei ani (+60% sau 686 de lei la 1.827 de lei) dar rămâne de aproape trei ori mai mică decât cea în rândul funcționarilor.

81

Creșterea salariilor la stat a fost dat drept exemplu de tracțiune pentru salariile din privat de către promotorii strategiei guvernamentale. Dar ce tracțiune există între privat și stat în domeniul birocratic? Până la urmă, la nivelul economiei a crescut numărul de salariați cu aproape 457.000 față de 2015, în timp ce numărul de birocrați a crescut cu 9.000 – câteva zeci sau sute în fiecare județ în parte, adică câte unul, doi sau trei la fiecare primărie. Nu foarte mult! Dincolo de numere, mai sunt de luat în calcul și alte lucruri fundamentale, în afara scopului acestui articol. De exemplu, cât de permeabil este mediul birocratic la oameni din afara sistemului, cum se fac angajările în primării, care este orizontul real al unui lucrător oarecare din industrie sau servicii nu numai să-și propună, dar și să reușească să se angajeze la stat?

Sănătate și asistență socială

Cele mai mari creșteri procentuale și nominale ale salariilor din România față de 2015 au venit în sectorul de sănătate și asistență socială: +105% sau 1.732 de lei la o medie de 3.388 de lei. Dacă în cazul funcționarilor Guvernul PSD/ALDE n-a venit cu o explicație concretă pentru necesitatea creșterii salariilor atât de rapid, în cazul sectorului de sănătate creșterile au fost justificate de “exodul” medicilor către țările europene unde sunt plătiți mai bine. Așa că în loc de reforme la nivelul sănătății au fost livrate aceste creșteri de lefuri care să țină medicii în țară. Doar că pe lângă salarii a crescut și numărul angajaților din acest sector, chiar cu una dintre cele mai mari rate din economie - un plus de 15% sau peste 49.000 de angajați în trei ani (dintre care circa 39.000 la stat) la un număr mediu de peste 381.000 în 2018 (dintre care aproape 335.000 la stat). E posibil, însă, ca mare parte din această creștere să vină din asistență socială, având în vedere că autoritățile locale pot plasa ușor angajați noi în această categorie.

82

Datele de la Statistică nu sunt defalcate pe “sănătate”, respectiv “asistență socială”. Cele mai mari salarii din sectorul de sănătate și asistență socială sunt în București (aproape 4.000 de lei), dar Clujul, Doljul, Timișul, Iașiul, Mureșul, Mehedințiul și Hunedoara se apropie, cu lefuri medii între 3.500 și aproape 3.900 de lei. Cele mai mici salarii sunt în Ilfov (puțin peste 2.300 de lei). Giurgiu și Vaslui (sub 2.800 de lei).

Doljul este județul cu cea mai mare creștere din toate punctele de vedere (+125%, 2.100 de lei) a salariilor în domeniul sănătății și asistenței sociale, urmat de Cluj, București și Timiș (aproape 2.000 de lei). Tot în Dolj a fost și una dintre cele mai mari rate de creștere a angajaților în sector, cu un plus de circa 14% și 1.800 de oameni.

83

La polul opus, cele mai mici creșteri de salarii au fost în Ilfov (+79% sau 1.027 de lei), Vaslui și Vrancea (+92-95%, 1.300-1.400 de lei).

Educație

Salariile din învățământ au avut cel mai slab start între categoriile de bugetari la nivel național, dar au recuperat parțial în 2017 și 2018 (dar mai ales în 2019, date în afara analizei de azi), cu rate de creștere de aproape 20% pe an. Per total, lefurile din educație au crescu cu jumătate față de 2015 sau 935 de lei și au ajuns la peste 2.800 de lei. În sector lucrau anul trecut, în medie, 351.000 de oameni, dintre care la stat circa 335.000 (în scădere cu 2% sau circa 7.000 de oameni, în timp ce în privat numărul de angajați a crescut cu 5%).

Dar chiar dacă salariile în învățământ au crescut peste tot, creșterea nu a fost chiar egală. Sunt județe, precum Vâlcea, unde lefurile au crescut de mai bine de două ori față de 2015. De altfel, Vâlcea (care nu conține un mare centru universitar) e pe locul doi și la capitolul creșterilor nominale, cu un avans de

84

aproape 1.300 de lei.

Alte județe care au văzut creșteri importante de salarii, de circa 80%, sunt Maramureș, Teleorman, Buzău și Vaslui. Vasluiul, de altfel, a avut cea mai mare creștere nominală și a ajuns pe locul 4 în topul salariilor pe țară, la egalitate cu

Bucureștiul. După sumele medii în 2018, cele mai mari salarii erau în Cluj (puțin sub 3.300 de lei), Iași (aproape 3.200 de lei), București și Vaslui (circa 3.100 de lei), Constanța, Timiș, Ialomița și Călărași (cu circa 2.900 de lei). Bacău, Hunedoara, Vâlcea și Ilfov erau la coadă, cu o medie a salariilor de sub 2.500 de lei.

Salarii medii pe țară

Bucureștiul plătea cele mai mari salarii din țară și în 2018, cu o medie de aproape 3.700 de lei, dar a venit în urma Clujului la nivelul de majorări nominale față de 2015, cu un avans de 970 de lei față de 1.000 de lei în județul ardelean.

85

Salariații din Iași au văzut o creștere a lefurilor medii de aproape 900 de lei și au ajuns (cu aproape 2.700 de lei) pe locul cinci în țară, în urma Timișului (cu peste 2.900 de lei) și Ilfovului (aproape 2.900 de lei), afară de cele două județe deja menționate.

Cea mai mare creștere procentuală a salariilor a fost în Maramureș, Neamț, Vaslui, Călărași, Mureș și Giurgiu (50-56%), dar acestea au pornit de la o bază mai mică.

86

Cele mai mici salarii erau în Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Teleorman, Hunedoara și Vrancea (sub 2.100 de lei).

Industrie

Industria rămâne cel mai mare sector după numărul de angajări la nivel național (peste 1,4 milioane, în creștere cu circa 74.000 față de 2015). Salariul mediu în sector a crescut cu o treime sau circa 610 lei față de 2015. Cele mai mari salarii din industrie erau plătite în 2018 în Timiș (peste 3.100 de lei), București (aproape 3.100 de lei), Argeș, Sibiu, Brașov, Constanța – în jur de 2.700 de lei până la 2.800 de lei. La capătul de jos se aflau județele Neamț, Teleorman, Vrancea, Harghita, Vaslui și Botoșani, cu salarii medii de sub 1.900 de lei.

Salariile au crescut cu jumătate față de 2015 în Bihor, dar rămân sub 2.100 de lei. Creșteri de peste 40% au fost și în Maramureș, unde salariul mediu se

87

păstrează sub 2.000 de lei, dar și în Alba (la 2.400 de lei), Tulcea (la circa 2.600 de lei), Satu Mare (la aproape 2.200 de lei) și Covasna (aproape 2.000 de lei). La capătul opus se plasează județele Dolj, Mehedinți, Teleorman, Argeș și Gorj, cu creșteri de sub un sfert.

În termeni nominali, cele mai mari creșteri de salarii au fost în Timiș, Sibiu, Tulcea, Brașov, Alba, Ilfov, Cluj și Arad, de peste 700 de lei, față de o medie pe țară de puțin peste 600 de lei. Cele mai mici creșteri nominale au fost în Dolj, Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Teleorman, de sub 450 de lei.

Comerț

Comerțul este al doilea cel mai mare domeniu de activitate după numărul de salariați, cu aproape 862.000 de persoane în 2018 (+12% sau 94.000 de oameni față de 2015). Salariile în acest sector terțiar au avut printre cele mai

88

mari creșteri dintre ramurile principale ale economiei, cu un avans de 40% sau 640 de lei la o medie de circa 2.230 de lei.

Angajatorii din București plăteau cel mai mare salariu în domeniu, cu o medie netă de aproape 3.400 de lei, urmați de cei de din Ilfov (ușor sub 3.100 de lei), în timp ce județul Cluj se afla la o distanță apreciabilă, cu o medie de 2.400 de lei, urmat de Brașov și Timiș (2.200-2.300 de lei). Cele mai mici salarii din comerț erau plătite în Bistrița, Mehedinți, Gorj, Tulcea, Hunedoara și Vaslui, sub 1.600 de lei .

În județe precum Călărași, Olt, Harghita și Dolj au fost creșteri în domeniu de 60-67%, însă lefurile se mențin sub 1.900 de lei.

89

În termeni nominali, cele mai mari creșteri au fost în București, cu aproape 900 de lei, urmat de județul Brașov (aproape 800 de lei), Mureș (770 de lei) și Giurgiu (circa 730 de lei). Prahova, Tulca și Mehedinți au văzut cele mai mici creșteri, de sub 380 de lei, chiar sub 270 de lei în Mehedinți.

Construcții

În sectorul construcțiilor lucrau 375.000 de oameni în medie în 2018, cu 6% mai mulți sau 20.000 față de 2015. În același interval salariul mediu a crescut cu 35% sau 500 de lei la 1.924 de lei. Salariile cele mai mari erau plătite de angajatorii din București (aproape 2.600 de lei), după care urmează Sibiul, Clujul, Prahova și Aradul (2.000-2.100 de lei). Spre minim erau așezate lefurile din Bistrița, Maramureș, Satu Mare, Vrancea și Caraș-Severin, cu sub 1.500 de lei. Cele mai mari creșteri nominale au venit în București (circa 770 de lei), Arad (680 de lei), Sibiu (620 de lei) și Argeș (600 de lei), în timp ce cele mai mici creșteri au avut muncitorii din Constanța, Hunedoara, Timiș și Buzău (sub 300 de lei), în timp ce lefurile din Ilfov au scăzut cu aproape 270 de lei.

Serviciile administrative și de suport

Serviciul de suport a fost printre cele mai dinamice din economie la nivelul de creștere al angajaților în cei trei ani anterior prezentului și a ajuns la 300.000 de salariați (+16% sau 41.000 de oameni), depășind astfel sectorul de transporturi în topul angajatorilor. Veniturile salariale medii lunare au crescut cu 46% (sau 650 de lei) față de 2015 la 2.077 de lei. În București salariile din sector se apropiau anul trecut de 2.600 de lei, după care venea Clujul cu 2.500 de lei și Iașiul cu aproape 2.400 de lei. Cele mai mici salarii erau în Vaslui, Brăila, Olt, Mehedinți, Gorj și Tulcea, toate cu o medie de

90

sub 1.500 de lei. Cel mai mult au crescut, în termeni de volum, în Brașov (850 de lei), București (830 de lei), ,Covasna (790 de lei) și Călărași (740 de lei). Cele mai mici creșteri au fost în Bacău, Vaslui și Buzău – sub 300 de lei.

Transporturile

Pe locul cinci în topul sectoarelor principale, societățile din transporturi și depozitare angajau anul trecut aproape 284.000 de oameni, în creștere cu 11% sau peste 27.000 de angajați față de 2015. Salariile medii în domeniu au crescut cu circa o treime sau aproape 590 de lei la o medie de 2.450 de lei, care rămâne sub cea a salariului mediu pe țară. Cele mai mari salarii erau plătite de transportorii din Ilfov (peste 3.800 de lei), București (3.300 de lei) și Constanța (2.800 de lei). Angajații din Neamț, Maramureș, Vâlcea, Bistrița, Vaslui, Covasna și Botoșani primeau sub 1.800 de lei. În Ilfov salariile au crescut cu peste 800 de lei, în timp ce avansul a fost de 730 de lei în București, 700 de lei în Ialomița și Brașov. Creșteri de sub 330 de lei au văzut angajații din Covasna și Tulcea.

IT&C

Sectorul de tehnologie a informațiilor și comunicații a avut a doua cea mai mare creștere de personal față de 2015, cu un plus de 27% sau 39.000 de oameni și a ajuns peste sectorul de activități profesionale, științifice și tehnice, unde avem profesii precum inginerii, juriștii, contabilii, managerii și consultanții. Salariu mediu în domeniul de include programatorii și angajaților firmelor de telefonie și cablu a crescut cu 36% sau 1.380 de lei la 5.200 de lei față de 2015. Dacă, în general, Bucureștiul e pe primul loc la cam toate capitolele din serviciile care necesită calificare înaltă, în IT&C Clujul dă cele mai mari salarii, cu o medie de peste 6.400 de lei în 2018. În București lefurile medii în sector erau de 6.000 de lei, Timișul venea aproape cu circa 5.860 de lei, urmat de Brașov (5.200 de lei), Ilfov (5.100 de lei) și Iași (4.900 de lei). În județele Buzău, Vaslui, Botoșani, Vrancea, Harghita, Bistrița, Călărași și Vâlcea salariile sunt sub 2.000 de lei – dar aici nici nu avem o industrie de profil prea dezvoltată.

Ospitalitate

Creșterea consumului a dus la cea mai mare creștere procentuală dintre toate sectoarele pentru angajații din hoteluri și restaurante, care sunt cu 35% mai mulți decât în 2015. Efectivul mediu în 2018 a ajuns la 180.000 de oameni, cu peste 46.000 față de nivelul din 2015. Salariile din hoteluri și restaurante au crescut cu 45% față de 2015, dar acest lucru înseamnă doar un plus de 485 de lei la un total de 1.565 de lei în 2018. Cele mai mari lefuri erau în Ilfov (circa 1.950 de lei), după care urmează Bucureștiul (1.840 de lei),

91

Sibiul și Brașovul (circa 1.700 de lei). Cele mai mici salarii, foarte aproape de minim, erau în Olt, Caraș-Severin, Gorj, Vrancea, Botoșani și Maramureș – sub 1.300 de lei. În Brașov, Constanța, Alba, Covasna au crescut cel mai mult salariile în volum – peste 600 de lei. Notă: Sursa datelor este Institutul Național de Statistică. Salariile medii includ atât mediul privat cât și cel de stat - INS nu publică date defalcate de pe județe după forma de proprietate. Salariile  medii ale "bugetarilor" exprimate mai sus sunt, astfel, mai mici decât în realitate, pentru că includ și lefurile mai mici din sănătate și educație plătite în privat.

* * *

De ce nu pot fi reciclate paharele de iaurt, pixurile, periuțele de dinți sau cutiile de pizza. Lista celor 14 obiecte din viața de zi cu zi care nu pot fi refolosite  InCont.ro, 16 octombrie 2019

Paharele de iaurt, cele de ceai şi cafea, pixurile din plastic, cutiile de pizza sau periuţele de dinţi sunt pe lista obiectelor care nu se pot recicla, reprezentând un pericol iminent pentru mediul înconjurător.

Potrivit unei analize publicate de platforma de educare Harta Reciclării, prima poziţie pe lista care cuprinde 14 obiecte despre care se credea că se pot recicla este ocupată de pungile de cumpărături de plastic şi folia de plastic.

Despre aceste tipuri de ambalaje se precizează că sunt foarte des utilizate, dar din păcate nu pot fi reciclate. Din acest motiv, reprezentanţii platformei de conştientizare recomandă utilizarea acestora pe cât de puţin posibil şi înlocuirea cu pungi reutilizabile.

În cazul paharelor de iaurt, al paharelor de plastic de unică folosinţă (de apă, de bere) şi al paharelor de ceai şi cafea, specialiştii sunt de părere că este foarte bine de ştiut că aceste tipuri de recipiente, chiar dacă se întâmplă să aibă simbolul de reciclare inscripţionat, nu pot fi reciclate. În acest sens, se

92

recomandă alternativa de a folosi cana termoizolantă şi sticla de apă reutilizabilă din inox sau sticlă.

Printre obiectele ce nu se pot recicla se mai află pixurile de plastic, caserolele din plastic de unică folosinţă, dar şi cutia de pizza. În cazul ambalajului din urmă, se precizează că, deşi acesta este din carton, grăsimea se îmbibă în structura sa, făcând imposibilă reciclarea. "Ca alternative, ai putea să prepari o pizza delicioasă acasă sau să o mănânci direct la restaurant", notează sursa citată.

În categoria produselor nereciclabile sunt amintite: caserolele de polistiren de unică folosinţă, periuţele de dinţi, beţişoarele de plastic pentru cafea, paiele din plastic, tacâmurile de unică folosinţă din plastic, ambalajele produselor cosmetice (rimel, ruj şi alte farduri), şerveţelele de bucătărie, prosoapele de hârtie şi hârtia igienică, farfuriile, cănile şi paharele ceramice, geamurile şi oglinzile.

Harta Reciclării este prima platformă naţională, participativă şi educativă, la care comunitatea contribuie pentru a face cunoscute locurile de colectare separată din ţară. Scopul comun este de a promova reducerea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor de toate tipurile, de la hârtie, plastic, metal până la electrocasnice, anvelope, deşeuri periculoase şi multe altele.

Proiectul "Harta Reciclării" are şi o componentă educativă în afara mediului virtual, pentru a motiva elevii şi tinerii să colecteze separat deşeurile şi să identifice unde le pot lăsa, accesând hartareciclarii.ro.

Hartareciclarii.ro se derulează în cadrul campaniei "După noi, strângem tot noi" - program educaţional de conştientizare şi încurajare a colectării selective, lansat în luna iulie 2018 de compania Coca-Cola HBC România, ca parte a viziunii companiei privind responsabilitatea faţă de mediu şi de comunităţile în care este prezentă.

Plasticul de unică folosință, interzis în UE

În data de 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noile norme privind articolele din plastic de unică folosinţă, care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic.

Noile norme introduc o interdicţie privind anumite articole de unică folosinţă fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piaţă: beţişoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, beţişoarele pentru baloane, precum şi paharele, recipientele pentru alimente şi băuturi fabricate din polistiren expandat şi toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precizează Comisia Europeană. De asemenea, sunt adoptate măsuri de reducere a consumului de

93

recipiente pentru alimente şi pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum şi aplicarea unei marcări şi etichetări specifice în cazul anumitor produse.

În plus, vor exista scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deşeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun şi echipamentele de pescuit.

UE are ca obiectiv o colectare separată a sticlelor din plastic de 90% până în 2029 (77% până în 2025) şi introducerea unor cerinţe de proiectare pentru ataşarea capacelor la sticle, precum şi obiectivul de a include în proporţie de 25% plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 şi de 30% în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune noua Directivă a Consiliului UE în legislaţiile naţionale.

* * *

Formule de calcul a rentabilității turmelor de ovine Maria Demetriad miercuri, 16 octombrie, 2019

Acum că sezonul de vară al oieritului s-a încheiat, pentru unii crescători de ovine momentul toamnei ar fi tocmai potrivit pentru ei să arunce o privire mai atentă asupra reproducției și performanței din turmele lor.

Mai mult decât atât, în câteva minute, pot face calculele măsurilor de reproducție și producție, care pot afecta rentabilitatea. Această informație poate fi folosită și pentru luarea deciziilor de selecție și sacrificare, precum și pentru a răspunde la întrebarea ”Ce am făcut în această vară îmi îndeplinește așteptările de performanță?”

Însă, pentru a face corect calculele, țineți cont de experta în creșterea animalelor, Melanie Barkley, de la Universitatea din Edinburg, aceea care oferă câteva sfaturi prețioase în lucrarea ”Does Your Flock Meet Your

94

Performance Expectations?” Potrivit acesteia, crescătorii pot începe analiza activității de peste vară cu câteva calcule-cheie care includ, dar nu se limitează, la rata sarcinii, miei născuți pe oaie, procent de supraviețuire a mielului, greutăți medii și kilograme de miel înțărcat pe oaie expusă. Să ne uităm la fiecare dintre acestea și la modul în care acestea au impact asupra producției de efective.

 Prima formulă Rata sarcinii = Numărul oilor însărcinate : Numărul oilor expuse unui berbec X 100. Acest calcul arată foarte simplu până când începi să te gândești la schimbările turmei de ovine de-a lungul anului. Începeți cu un număr total de oi expuse berbecilor și apoi scădeți orice oaie sacrificată înainte de fecundare și ovinele vândute înainte de sfârșitul sezonului de reproducere. Asigurați-vă că adăugați la orice ovină crescută și cumpărată în perioada de reproducere. Scopul este de a stabili care este rata sarcinii dusă până la capăt prin naștere, dar, în realitate, aceste rate pot fi mai mici. Specialiștii în creșterea ovinelor sugerează procentul de 100% ca punct de referință pentru turmele mici, cu mai puțin de 200 de oi. Efectivele de dimensiuni medii, de 201 până la 750 de ovine ar trebui să aibă un punct de referință de 98%, iar efectivele mai mari, în special, ar trebui să aibă un nivel de referință de 96%. Dacă efectivul dumneavoastră produce rate de sarcină mai mici, determinați cum puteți îmbunătăți rata. Pune-ți câteva întrebări. -Care a fost starea de sănătate a berbecilor și a turmei de ovine în jurul perioadei de reproducere?-Boala sau nutriția au afectat efectivul într-un moment anterior, în timpul, sau la scurt timp după perioada de reproducere?-Există și alte motive pentru care oile nu pot fi fecundate? O considerație suplimentară legată de rata de sarcină ar fi procentul de ovine care s-au infertilizat în primul sau al doilea ciclu de căldură. Rata de acoperire variază în funcție de efective și depinde adesea de resursele disponibile de hrană. Însă, nu toate efectivele de ovine au resurse de alimentare adecvate pentru a sprijini reproducția. Calculul ratei de stopare 

95

Rata de stopare poate fi calculată în două moduri: miei născuți pe oaie și mielii născuți pe oaie expusă. În aceste cazuri, folosim următoarele formule de calcul: Procentul de miei născuți pe oaie de miel = Miei născuți ÷ Total miei X 100; Această ecuație determină prolificitatea în turmă, în timp ce această a doua ecuație este o metodă mai precisă pentru a privi procentul de reproducție. Procentul mieilor născuți pe oi expuse = Miei născuți ÷ Oi expuse X 100; Media pentru rata de reproducție ar trebui să fie în jur de 110%, iar acest procent este unul dintre obiectivele sectorului de creșter a ovinelor în condiții de performanță economică. La rândul ei, supraviețuirea mieilor indică procentul de miei care supraviețuiesc în prima lună după naștere. Pierderile prin deces sunt inevitabile în orice operațiune de creștere a animalelor, dar toți producătorii de animale ar trebui să se străduiască să reducă la minimum aceste pierderi. Pentru calculul supraviețuirii se folosește următoarea formulă de calcul: Procentul de miei care au supraviețuit până la o lună = Numărul de miei în viață la o lună – Numărul de miei născuți X 100. Rata de supraviețuire a mieilor Un obiectiv bun pentru orice turmă, indiferent de dimensiuni, este ca 95% dintre miei să supraviețuiască în prima lună de viață. Acest calcul este deosebit de important deoarece majoritatea deceselor de miel apar în primele zile de viață. Producătorii cu procente mai mici ar trebui să exploreze de ce se întâmplă acest lucru și ar trebui să acorde o atenție deosebită nutriției de gestație târzie, producției de lapte, abilității materne și vigoarii mielului. Greutățile de înțărcare permit producătorilor să evalueze atât mieii, cât și oile. Producătorii pot lua decizii de selecție, precum și de colectare, folosind aceste greutăți. Deoarece diferențele mari apar din cauza sexului mielului, vârstei de oii, a tipului de naștere și a tipului de creștere, greutățile de înțărcare trebuie ajustate pentru a ține cont de acești factori. Greutatea mieilor la înțărcare În timp ce greutățile de înțărcare ajustate pot fi foarte utile și, în mod tradițional,  concentrate asupra producției, o opțiune mai bună ar fi evaluarea kilogramelor de miel produse pe oaie. Kilogramele totale de miel disponibile pentru vânzare au un impact mai mare asupra rentabilității, decât greutatea

96

medie de înțărcare a mieilor individuali. Acest parametru se calculează folosind formula: Procent de miei înțărcați pe oaie = Kilograme totale de miei înțărcați ÷ Ovine expuse la montă. În mod normal, toți crescătorii de oi ar trebui să se străduiască să optimizeze producția de efectiv. Cu cât sunt mai multe oile care concep în primele două cicluri de căldură, cu atât este mai probabil ca acei miei să fie mai grei și mai uniformi, în comparație cu mieii născuți mai târziu. Procentele mai mari de miel duc la creșterea mai multor miei și, chiar mai important, la mai multe kilograme de miel de vândut.  Toate aceste aspecte joacă un rol în rentabilitatea unei ferme de ovine. Deci, fiecare producător ar trebui să pună întrebări precum acestea: -Cum funcționează turma în funcție de rata de profitabilitate?-Ce modificări pot fi făcute pentru a îmbunătăți producția de efectiv? De asemenea, rețineți că o modalitate excelentă de a evalua stocul de reproducție este prin utilizarea valorilor de reproducere estimate.

* * *

* * *

97