aşezarea eneolitică de la sultana-malu-roşu.pptx

8/18/2019 Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu-Roşu.pptx

1/10

Aşezarea eneolitică de la

Sultana-Malu-Roşu


2/10

• Aşezarea de la Sultana-Malu Roşu este situată pe maluldrept al Mostiştei, la 400 m N-E de satul Sultana, comunaMănăstirea, judeţul Călăraşi

• Situl ar!eolo"ic Sultana este alcătuit din # o$iecti%e&aşezarea de tip tell din punctul Sultana-Malu Roşu,aparţin'nd culturii (umelniţa

• ) mil * +C!r, aşezarea desc!isă din punctul Sultana(!eţărie, aparţin'nd culturii oian) mil *. +C!r şi necropola

de pe terasa +naltă a lacului Mostiştea, situată +ntre celedouă aşezări, utilizată de comunităţile am$elor culturi


3/10

• Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu a /ost primulsit "umelniţean care a /ăcut o$iectul unor cercetăriştiinţice +n anii 120 ai secolului trecut Cercetările au /ost

+ncepute de către .on Andrieşescu şi *ladimir 3umitrescu)student pe atunci, reprezent'nd o primă armare a şcoliide ar!eolo"ie din Rom'nia, ale cărei $aze sunt le"ate deacti%itatea lui *asile 'r%an

• 3upă 5670 şi p'nă la mijlocul anilor 890, aşezarea a /ost

cercetată +n +ntre"ime 3in păcate rezultatele acestorcercetări au rămas necunoscute A rămas +n sc!im$materialul ar!eolo"ic care, prin ori"inalitatea şispectaculozitatea sa /ace din Sultana-Malu Roşu un sitdeose$it +n cadrul epocii eneolitice Sunt de amintit, +n

primul r'nd tezaurul din o$iecte de aur, cel mai maredescoperit la nord de 3unăre, /ormat din trei "urineantropomor/e, saltaleoni şi un lănţişor /ormat din şapte%eri"i +n "reutate totală de #:,570 "r


4/10

• 3intre piesele ceramice se detaşează ;*asul cu


5/10

• Se remarcă şi alte piese deose$ite& două %ase antropomor/emodelate +n /orma corpului uman, splendid decorate cu moti%e"eometrice pictate cu al$ şi roşu Sunt de amintit şi două capace

cu protome de cornute pe mar"ini, ce a%eau modelate pe ele"urine umane şi reprezentau teme cultice comple?e le"atepro$a$il de anumite e%enimente a"rare @n %as zoomor/, pictat cual$ şi roşu are modelat un realist cap de pasăre

• Au /ost cercetate cel puţin unsprezece locuinţe de supra/aţă, dedimensiuni relati% mici, rar depăşind 4 m lun"ime şi # m lăţime)una sin"ură a%ea 7 ? 4 m, orientate nord-sud @nele a%eaupodele din lut amenajate pe un pat din $'rne, iar %etrele, nelipsitedin case, erau plasate de o$icei +n colţul de nord-%est ereţiia%eau st'lpi de lemn cu +mpletitură de cren"i pomostite cu lut, iaracoperişul era pro$a$il din stu/ Aşezarea a a%ut şi un şanţ de

apărare, ad'nc de circa : m, care era du$lat spre interior de un%al de păm'nt cu o +nălţime de apro?imati% un metru şi o lăţimede #4 m lăţime Acestea sunt doar c'te%a dintre numeroaseledescoperiri remarca$ile identicate la Sultana-Malu Roşu


6/10

• Materiale şi metode

• Caracterul săpăturilor a /ost unul de sal%are datorită stării precare deconser%are aşezării eneolitice Botodată, s-a +ncercat realizareacercetării după cele mai +nalte standarde ar!eolo"ice e?istente, +nlimita posi$ilităţilor nanciare Ast/el, a%'nd +n %edere e?perienţaacumulată pe alte şantiere ar!eolo"ice din Rom'nia )de e?emplucercetările din cadrul pro"ramului rom'no-$ritanic Sout!ern

Romanian Arc!aeolo"ical roject, +n campaniile 2005-2002 s-arealizat o secţiune ma"istrală +n %ederea %ericării strati"raei tell-ului eneolitic, precum şi prele%area unor pro$e pentru analizemicromor/olo"ice, sedimentolo"ice şi palinolo"ice


7/10

• Cantitatea de macroresturi %e"etale recuperată din acesteconte?te a permis sta$ilirea speciilor %e"etale pre/erate decomunităţile eneolitice, c't şi conturarea unor concluziipri%ind paleomediul pentru perioada cronolo"ică +n care sedez%oltă cultura (umelniţa

• Macroresturile %e"etale %e"etale au /ost recoltate direct

din săpătura ar!eolo"ică, dar şi +n urma operaţiilor decernere şi Fotare a sedimentului ar!eolo"ic G parteconsidera$ilă a /ost recuperată +n urma operaţiilor decernere a sedimentului ar!eolo"ic pro%enit din cele douălocuinţe studiate, iar ulterior prin trierea materialelorrezultate

• Metodolo"ia de determinare a macroresturilor %e"etale s-a$azat pe analize macroscopice şi microscopice a seminţelor


8/10

• Rezultate

• Majoritate macroresturilor vegetale descoperite aparţin unor plante

ruderale sau vegetale, precum hrişca şi spanacul sălbatic. Datorităcantităţii mici de seminţe de cereale descoperite se poateconcluziona o folosire restrnsă a acestor plante ca sursă de hranăde către populaţiile preistorice care au trăit la !ultana "Malu Roşu.

• #ea mai mare parte a speciilor vegetale determinate pentru aceastăaşezare poate fi consumată de oameni, ceea ce conduce la ideeaunei cultivări sau recoltări deliberate. !unt suficiente indicii care săpermită susţinerea ideii potrivit căreia la !ultana Malu Roşu e$istaumodalităţi de conservare şi depozitare a plantelor, precum şi

utilizarea acestora pentru hrană sau %n scopuri medicale.


9/10

• Necropola eneolitică se aFă la 5D0 m *est de aşezarea detip Bell şi au /ost cercetate :7 de morminte de +n!umaţieMormintele cuprindeau indi%izi depuşi +n poziţie c!ircită , pepartea st'n"ă sau dreaptă, orientaţi pe direcţii apropiate deest .n%entarul este sărac şi constă +n măr"ele din scoici,topoare de piatră , %ase ceramoce sau lame de sile?Necropola a /ost utilizată at't de către comunităţile"umelniţene, c't şi de cele aparţin'nd culturii oian, ceea

ce ne demonstrează continuitatea dintre cele două culturipreistorice


10/10

• Aşezarea desc!isă din punctul Sultana (!eţărie aparţineculturii oian cuprinde mai multe "ropi specice acestei

culturi, /ra"mente ceramice, oase de animale , piese desile? o$iecte de lut etc

aşezarea eneolitică de la sultana-malu-roşu.pptx

Documents