memoria oltului Şi romanaŢ · constantin zaman. În 1835 sultana jianu naşte însă o fată, zoe...

115
An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR www.memoriaoltului.ro 1 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul VII, nr. 7 (77), iulie 2018 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacţie: Dr. Aurelia Grosu, Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andreiţă, Dumitru Botar, Ioan Smedescu, Cornel Manolescu, Floriana Tîlvănoiu, col. (r.) Dumitru Matei, Vasile Radian. Planşele noastre 1. Sultana Jianu (născută Gălăşescu), soţia haiducului Iancu Jianu, într-o fotografie mai puţin cunoscută păstrată în fondul Pătru Crăciun de la S.J.A.N. Olt 2. Neavând copii, Iancu Jianu şi Sultana au înfiat o fată, Maria, căsătorită în 1853 cu Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta din viaţă în 1906. Redăm o imagine mai puţin cunoscută a Zincăi Dobruneanu aflată în fondul Pătru Crăciun de la S.J.A.N. Olt. 3. Sus: Elevii şi profesorii Şcolii Normale de învăţători din Caracal în 1922 (A.J.A.N. Olt); Jos: Învăţătorul Teodor Dincă a funcţionat până în 1940 în comuna Glod, judeţul Maramureş. După cedarea Ardealului solicită un post în comuna Praporul din judeţul Romanaţi sau în cătunul Odaia unde avea proprietăţi şi o mamă văduvă de război (Ion D. Tîlvănoiu, Vasile Radian, Floriana Tîlvănoiu- Drama învăţătorilor refugiaţi în judeţele Olt şi Romanaţi, Ed. Hoffman, 2016, p. 45). În fotografia oferită redacţiei noastre de către dl. prof. Florian Petrescu din Caracal apare învăţătorul Teodor Dincă împreună cu elevii săi din satul Odaia, com. Amărăştii de Jos. 4. Două imagini ale compozitorului caracalean Radu Şerban din 1970-1971; împreună cu dirijorul Sile Dinicu şi interpreta Margareta Pâslaru (sus); adresându-se publicului (jos). Fotografiile conţin dedicaţii către profesorul Pătru Crăciun şi fac parte din colecţia Pătru Crăciun de la S.J.A.N. Olt. ISSN 2284 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910

Upload: others

Post on 02-Nov-2019

30 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 1

MEMORIA

OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul VII, nr. 7 (77), iulie 2018

Editată de Asociaţia Culturală

MEMORIA OLTULUI

Director: Ion D. Tîlvănoiu

Comitetul de redacţie:

Dr. Aurelia Grosu, Mircea Şerbu, dr. Nicolae

Scurtu, Ion Andreiţă, Dumitru Botar,

Ioan Smedescu, Cornel Manolescu,

Floriana Tîlvănoiu, col. (r.) Dumitru Matei,

Vasile Radian.

Planşele noastre

1. Sultana Jianu (născută Gălăşescu), soţia haiducului Iancu Jianu, într-o fotografie

mai puţin cunoscută păstrată în fondul Pătru Crăciun de la S.J.A.N. Olt

2. Neavând copii, Iancu Jianu şi Sultana au înfiat o fată, Maria, căsătorită în 1853 cu

Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se

va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta din viaţă în 1906. Redăm o

imagine mai puţin cunoscută a Zincăi Dobruneanu aflată în fondul Pătru Crăciun de

la S.J.A.N. Olt.

3. Sus: Elevii şi profesorii Şcolii Normale de învăţători din Caracal în 1922 (A.J.A.N.

Olt);

Jos: Învăţătorul Teodor Dincă a funcţionat până în 1940 în comuna Glod, judeţul

Maramureş. După cedarea Ardealului solicită un post în comuna Praporul din

judeţul Romanaţi sau în cătunul Odaia unde avea proprietăţi şi o mamă văduvă de

război (Ion D. Tîlvănoiu, Vasile Radian, Floriana Tîlvănoiu- Drama învăţătorilor

refugiaţi în judeţele Olt şi Romanaţi, Ed. Hoffman, 2016, p. 45). În fotografia oferită

redacţiei noastre de către dl. prof. Florian Petrescu din Caracal apare învăţătorul

Teodor Dincă împreună cu elevii săi din satul Odaia, com. Amărăştii de Jos.

4. Două imagini ale compozitorului caracalean Radu Şerban din 1970-1971; împreună

cu dirijorul Sile Dinicu şi interpreta Margareta Pâslaru (sus); adresându-se

publicului (jos). Fotografiile conţin dedicaţii către profesorul Pătru Crăciun şi fac

parte din colecţia Pătru Crăciun de la S.J.A.N. Olt.

ISSN 2284 – 7766

Tiparul executat la Editura Hoffman

www.EdituraHoffman.com

Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910

Page 2: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 2

Cuprins

1. Ion Andreiţă- ,,Eu sunt din ţara lui Foaie Verde”.............................................../3

2. Ion Lazu- Amintirile unui scriitor slătinean (XXIII).........................................../5

3. Marin Petran-Vlădila- Familia Popescu din Vlădila......................................../17

4. Cornel Manolescu- Prefecţii judeţului Olt (IV)................................................../18

5. Ion Tîlvănoiu, Vasile Radian- Alte mărturii şi documente despre Constantin

Poroineanu.........................................................................................................../25

6. Haralamb G. Lecca- Dincolo. Din Dunăre-n Balcani (V)................................/30

7. Floriana Tîlvănoiu- Smaranda Chehata în corespondenţă cu profesorul Pătru

Crăciun................................................................................................................./33

8. Crăciun Pătru- Legăturile lui Cezar Petrescu cu oraşul Caracal...................../37

9. Paul Dogaru- Mirajul Afroditei (VI).................................................................../42

10. Col. (r.) Dumitru Matei- Un document inedit: scrisoarea învăţătorului George

Vasilescu-Balş către profesorul Ilie Constantinescu........................................../52

11. Alina Elena Marin, Costel Vasilescu- În intimitatea cerului... Comorile din

grădinile creştinătăţii- Corul de copii şi tineret Symbol...................................../56

12. Comandor (r.) Nicola Tudor- Cercul de recrutare Romanaţi- scurt istoric...../58

13. Ion Tîlvănoiu, Nica Marcela- Take Ionescu în judeţul Romanaţi..................../62

14. Nicu Vintilă Sigibida- Câteva date despre Şcoala Normală de învăţători din

Caracal (I)............................................................................................................./67

15. Nicolae Scurtu- Inscripţii. Note despre o epistolă a poetului Virgil

Carianopol............................................................................................................/82

-Note despre lecturile lui Demetru Iordana............................../83

16. Comandor (r.) Nicola Tudor- Eroii oraşului Caracal din Primul Război

Mondial (II)........................................................................................................../86

17. Nicolae Chirca- Jurnal de front (III)................................................................/101

18. Ioan Smedescu, Ion Tîlvănoiu- Slatina văzută de scriitori romanaţeni......../104

Page 3: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 3

Scrisori natale ,,Eu sunt din ţara lui Foaie Verde”

Ion Andreiţă

Anul trecut am participat la o manifestare culturală organizată de către Uniunea

Ucrainienilor din România, invitat de prietenii scriitori Corneliu Irod şi Mihai Hafia

Traista. S-a vorbit despre relaţiile dintre cele două popoare, despre rolul minorităţii etnice

ucrainiene, contribuţia pe care o poate aduce cultura la o mai bună cunoaştere reciprocă,

s-au lansat cărţi. În final a avut loc un frumos program artistic, în care s-a cântat muzică

folk în cele două limbi. Punctul culminant l-a constituit recitalul cantautorului Adrian

Ivaniţki, - un vechi cenaclist- Flacăra, astăzi bătând muchia celor 70 de ani- cu

formidabila poezie Fişă personală a lui Adrian Păunescu, pusă pe note de către folkist.

Sala, electrizată, a cântat împreună cu interpretul, repetând de mai multe ori strofa-refren:

Eu sunt din ţara lui Foaie Verde/ Eu sunt din neamul lui Făt-Frumos/ Urmele mele nu se

pot pierde/ C-am străbătut veşnicia pe jos.

Cineva s-ar putea întreba ce legătură ar putea să existe între această poezie şi

restrânsele tematic ,,Scrisori natale”. O puternică legătură. Această strofă-emblemă este

scrisoarea natală adresată fiecăruia dintre noi de către marele poet. O axiomă care nu mai

are nevoie de comentariu. Mă voi opri, însă, asupra versului al patrulea - ,,C-am străbătut

veşnicia pe jos” – pentru a aduce în atenţie doi mici paşi din această veşnicie., care îşi au,

şi ei, amprenta în pasul mare al ţării. Ce s-a întâmplat, ce se întâmplă cu ei?

Măsura din adâncuri. Despre cărbune, numai bine. Despre cărbune şi stăpânii lui

absoluţi- minerii- nu se poate vorbi decât cu inima. Am trăit această stare specială la

Lupoaia, în subteran. La câteva sute de metri sub pământ, abia ţi se îngăduie să simţi

irizarea cerului cu închipuirea. Lumea de afară este percepută de aici altfel, are alte

dimensiuni, alt preţ. Întinzi mâna după clanţa porţii ştiute - şi dai de rocă. Aceeaşi mână o

îndrepţi spre soare sau spre obrazul iubitei- şi mâna se loveşte de perforator ori de

scripetul suspendat în tavanul de smoală. Ţi se năluceşte o clipă că ai întâlnit pe cineva

nevăzut de multă vreme, un prieten, poate; întorci capul, şi privirea ţi se opreşte ghilotinată

de acelaşi întuneric. Meditezi - şi cugeţi: pasul acela mic, de care vorbeam, acolo, în

adâncuri, cunoaşte dimensiuni uriaşe şi jertfitoare - şi nu o dată se întâmplă ca tocmai

temerarul care îl făcuse, minerul, să fie scos la suprafaţă mort; cum s-a întâmplat nu

demult în bine cunoscuta Vale a Jiului, zisă şi Valea Plângerii.

Nici la aşa-zisul minerit de suprafaţă, în cariere, lucrurile nu stau pe roze. Cu nişte

timp în urmă, se zice că un ţăran s-a apucat să-şi sape o fântână în curte - iar în loc de apă,

a dat de cărbune. Aşa s-a născut bazinul carbonifer de suprafaţă Berbeşti-Alunu, împărţit

frăţeşte de judeţele Vâlcea şi Gorj. La ultima mea călătorie la Berbeşti- petrecută nu cu

multă vreme înainte de Marea Revoluţie (Capitalistă) din Decembrie (1989) am asistat la

un eveniment aflat la graniţa cu miracolul: minerii erau preocupaţi, la acea oră de redarea

în circuitul agricol a suprafeţelor de pământ din halde ori purtătoare până atunci de

cărbune. Primele 10 hectare erau supuse deja tratamentului de revenire la normal. Avea

loc un autentic transplant vegetal cu btazde de pământ capabile să primească şi să

germineze sămânţa. Erau semne că pământul se va însănătoşi, redevenind ceea ce ştim:

bunul, caldul, hrănitorul şi primitorul nostru pământ dintotdeauna. O astfel de izbândă, nu

poate fi măsurată decât cu etalonul, cu pasul cu care-şi măsoară cei din adâncuri dragostea

faţă de lumea din afară, atunci când întind mâna după soare sau obrazul iubitei- şi

întâlnesc... Din păcate, aflu că şi aici, după marea revoluţie, pasul (întru veşnicia acestei

Page 4: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 4

ţări) a fost ameninţat, împiedicat, sugrumat: Berbeştii au intrat în faliment, s-au prăbuşit-

haldele de steril otrăvind, în continuare, pământul. În timp ce, nu departe de aceste locuri,

la Măldăreşti- ,,capitala” vestitelor cule-monument istoric şi de arhitectură românească-

pământul a fost infestat cu o groapă de gunoi , care arde ameninţător.

Gara unei mari iubiri. Un alt pas ce pornise, optimist şi posibil, urma să măsoare

traseul viitoarei căi ferate Curtea de Argeş- Râmnicu Vâlcea, scurtând drumul spre

capitală cu 125 de kilometri. În legătură cu această importantă construcţie circula şi o

anecdotă, despre care constructorii spuneau că este adevărată. Se zice că un om din

Suharău-Dorohoi se prezintă la gară; acolo, în modesta lui localitate moldavă, şi cere: ,,Un

bilet până la Schitu Matei”. Ceferistul întinde automat mâna către raftul cu bilete etajate,

dar se întoarce repede spre cel aflat dincolo de coperta de sticlă a ghişeului: ,,Schitu Matei,

zici? Parcă n-am auzit de staţia asta, şi le ştiu aproape pe toate pe de rost. Poate Schitu-

Goleşti?”. Celălalt însă îl linişteşte prompt: ,,Vezi, bre, că-i pe linia nouă Râmnicu Vâlcea-

Curtea de Argeş . Mai exact, Goranu-Vâlcele”. Dar omul cu şapcă roşie nu se lasă uşor

ispitit: ,,Eşti sigur, omule?”. ,,Apoi, dacă eu am construit-o, cum să nu fiu sigur”- vine

calm răspunsul.

Biruit, ceferistul

răsfoieşte înfrigurat

Mersul trenurilor-

dar de dincolo de

ghişeu nu i se mai

îngăduie răgaz:

,,Lasă, bre, o cauţi

mata mai târziu,

dă-mi un bilet până

la Vâlcea , că pierd

trenul”. Şi, după ce

se vede cu biletul în

mână: ,,Şi ai grijă,

gara nu este trecută

încă în Mers. Dar o

să apară foarte

repede. Să n-o uiţi!”

Reîntors în şantier, pişicherul nostru din Suharău le-a povestit colegilor de echipă

şi baracă întâmplarea, care de-atunci circulă printre constructori ca o parolă de suflet- şi

care mi-a fost transmisă şi mie într-un miez de toamnă adâncă şi friguroasă, încălzită cu o

străveche ţuică de prune.

Calea fată Rm. Vâlcea- Curtea de Argeş, aflată în plină construcţie, era o autentică

operă de artă: traversa văi largi, canioane (Viaductul Topolog) străpungea munţi (Tunelul

Gibei) un peisaj sălbatic şi grandios. Până la marea revoluţie era realizată în proporţie de

75%. După marea revoluţie, totul a fost abandonat. Acum scheaună vântul prin viaducte,

se prăbuşesc boltele în tunele, au ruginit buldozerele, gâtul excavatoarelor caută peste zări

pe cei care ar fi trebuit să se afle la manete - iar ei, oamenii, nu mai răsar de nicăieri. Iar

gara Schitu Matei a rămas doar amintirea unei mari iubiri.

Cu Ion Andreiţă- ,,Pălmaş cu condeiul”

Page 5: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 5

Amintirile unui scriitor slătinean (XXIII)

Ion Lazu

1 mai 2007. Am aflat pe căi întortochiate câteva noi adrese: Petru Comarnescu,

Alice Botez, G. Ivaşcu, Valeriu Cristea, G. Macovescu, Aurel Covaci, G.M. Zamfirescu,

Victor Ion Popa – să le identific pe teren, să obţin aprobările, datele şi tot ce urmează...

Merg cu 19 până la Ozana, apoi pe jos până la Gura Ialomiţei nr. 3; la sc. E,

vorbesc cu cineva de la parter, un domn cumsecade, mutat de curând - îmi spune să merg

la familia de deasupra, unde ştie că a stat Valeriu Cristea, dar să-l caut la scara D pe

preşedinte, care dă aprobările. Ajung astfel la familia arh. Popan Cristiana, văd un

apartament de artişti, cu tablouri, grafică, mobilă şi totul de cel mai rafinat bun gust. Vor

să-mi acorde tot sprijinul pentru memoria lui Valeriu Cristea, om deosebit. Îl cunosc şi pe

fiul lui adoptiv Daniel Cristea Enache, vor lua legătura şi cu el, vom colabora. Dl. Popan

îmi spune că pe o alee vecină există o placă memorială pentru poetul George Ţărnea. Din

Rm. Vîlcea, le spun, de fapt din comuna Şirineasa, pe Luncavăţ, spre Băbenii lui Dragoş

Vrânceanu. L-am cunoscut pe poet, dacă nu mă înşel, provenea din părinţi basarabeni. Dl.

Popan mă însoţeşte până la blocul unde a locuit Ţărnea. Copiez textul, fotografiez. Ne

despărţim sub cele mai bune auspicii.

De acolo, tocmai în Parfumului, să fotografiez cele câteva locaţii, apoi în Romulus

55, pentru Ionel Teodoreanu, care a făcut din vila respectivă un loc de faimă. Ar fi de

văzut cum s-a transmis în scrisul lui Ionel Teodoreanu această simbioză om-artist-palat-

ograda vastă, teiul superb. Eu însă trec prin alte chinuri. Nu am cu cine trata. În poarta de

fier forjat, o sonerie. Iese un bodyguard. A ieşit şi data trecută. Nu s-a răspuns la adresa

noastră, zic. Cum se numeşte firma? Au un număr de telefon? Îi găsesc în Pagini Aurii? El

nu ştie. El păzeşte. Dar salariaţii? Patronii? Nu prea vin... omul de pază, parcă picat din

cer, nu-mi poate spune nimic despre patroni, cine sunt, când pot fi găsiţi, ce telefoane au,

etc. Pare să nu-i fi văzut măcar la faţă. O altă firmă fantomă, prin care se spală bani? Greu

de spus. Dar îmi e clar că nu am pe cine aborda, pe cine aştepta, pândi etc. Ce să fac

pentru acest scriitor de mare succes între cele două războiaie? Faimos avocat, om de lume,

prieten cu marii scriitori de la Viaţa Românească: Sadoveanu, Ibrăileanu, Botez... La

Medeleni, Ulița copilăriei, dar şi În casa bunicilor, Masa umbrelor, mai puţin romanul în

multe volume al lui Ciaur Alcaz. Şi ocultarea de după venirea bolşevicilor. Mort în

cumplita iarnă 53-54, noaptea, la coadă la pâine. Legendă sau purul adevăr, e o poveste

care se potriveşte vremurilor maştere de după război...

Mă îndepărtaz de poartă. E vreun semn „fotografiatul interzis”? O clădire mândră

ca un palat, cu frumoase scări şi frontoane. Deasupra curţii largi, boiereşti, se ridică un

stejar multisecular, rămăşiţă din codrii Vlăsiei, presupun. Aici trebuie să fi fost cuibul în

care a descins, venind de la Iaşi, tânăra familie a celor doi scriitori care mi-au luminat

adolescenţa. (Mort pe viscolul din februarie ‟54, cum s-a spus. Iar Ştefania Velisar

supravieţuindu-i până hăt, în anii optzeci. Citeam ca vrăjit paginile evocatoare ale Ştefanei

Velisar despre începuturile lor ieşene. (Notă ulterioară: Le-am pus placă memorială

dincolo, în Intrarea Mihai Eminescu, la sugestia prietenului Ion Murgeanu.)

Revin în strada Anton Pann, să văd casa de la numărul 18, foarte specială, doar

parter cu 5 ferestre la stradă, iar deasupra un fel de foişor cu două geamuri micuţe. Ceva ca

la Mărţişor? Unde poetul se retrăgea, ca să cerceteze constelaţiile, să-şi scrie gândurile de

taină, să creeze? Nu-ţi poţi interzice astfel de ipoteze, în căutarea secretului care a făcut

dintr-o biată căsoaie de târgoveţi un loc unde cineva a lucrat cu talent şi tenacitate, pentru

Page 6: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 6

„creşterea limbii româneşti şi-a patriei...” Fac câteva poze cu faţada insolită, cu placa

memorială acum abia vizibilă, pe care văd că actualii locatari au zugrăvit-o la rând cu

întreg peretele exterior.

Prin Căuzaşi, ies în str. Matei Basarab, fostă Lucaci, cercetez mai cu atenţie bustul

voievodului din curtea colegiului naţional omonim, fac o fotografie cu placa memorială

care consemnează pe şcolarul Barbu Ştefănescu Delavrancea, apoi o altă fotografie, cu

monumentul de la răscruce, al lui August Treboniu Laurian 1810-1881, „înălţat la 1903 de

reglarii şi admiratorii sei”. Dar, Doamne, multe s-au mai întâmplat în limba română

într-un secol! Şi, iar: Doamne, oare unde mi-au fost ochii şi unde mintea, pe la sfârşitul

anilor 50, când am locuit timp de doi ani la căminul studenţesc din vecinătate şi când ar fi

trebuit să iau în seamă aceste repere cultural-istorice? Şi, vai mie!, cît de prezumpţios

eram pe-atunci! Să-mi fi spus cineva că nu ştiu pe ce lume trăiesc, că nu înţeleg nimic, ce

m-aş mai fi umflat, ce-aş mai fi protestat... Mi se părea că le ştiu pe toate şi ceva în plus,

că, faţă de colegii mei sunt mai bine orientat etc., etc. Sau am avut toate astea în minte,

anume pe ele edificând toate celelalte, dar detaliile s-au şters în zecile de ani? Greu de

tranşat dilema, rămâne iritarea că nu-mi reamintesc contextul.

Uşor ar fi fost să ajung la biserica Mămulari trecând pe lângă fostul meu cămin

studenţesc, pe lângă sinagogă, numai că pe-aici multe s-au schimbat drastic, faţa locului

s-a alterat, demolările lui Ceaşcă au făcut ravagii. Pe când locuiam la căminul Matei

Basarab, acum redevenit liceu, nu se punea problema să intru prin bisericile din cartier, nu

o făceam eu şi niciunul dintre colegi. Restricţiile deveniseră a doua natură. Iar noi eram

viitori geologi, cum să ai convingeri religioase?! Dar şi cu vreun deceniu mai târziu, tot

m-am mirat când pe Victoriei, am văzut o tânără elegantă, drăguţă, închinându-se prin

dreptul Bisericii Albe. Mi s-a părut o snoabă, mai precis provenind din familia unor foşti,

care au educat-o greşit, chiar aşa... Dar, din fericire, vremea şi înţelepciunea le reaşază pe

toate acolo unde le este locul. Iată biserica Mămulari (unde ar trebui să-i punem o placă

memorială acelui om fără pereche Petre Ispirescu), în spatele Teatrului Evreesc, totuşi

supravieţuitoare, cum vor fi supravieţuit printr-o minune şi alte lăcaşuri de cult la care

privim fără să ne întrebăm cum de au rezistat agresiunii istoriei. Biserica din Mămulari,

zisă Udricani, e toată în schele şi nu cred că va ieşi curând de sub ele, deşi anunţul e

încurajator, precum că lucrările se vor încheia anul acesta...

În strada Plantelor nr. 9, vreau să pozez de aproape placa lui Eminescu, dar la

fereastră se mişca o tânără şi observând ce vreau să fac l-a chemat îndată pe taică-său, un

domn nu prea tânăr, foarte gras. Vin ambii la fereastră, se inflamează, mă alungă de acolo,

precum că nu pot fotografia decât cu acordul lor. Să te cruceşti, nu alta! Nu poţi fotografia

din stradă faţada unei clădiri? Cu aceşti noi proprietari odioşi, să se fi adăugat încă o

pagină la cumplitul dosar al năpăstuirii poetului naţional? Nu voisem decât să adast puţin

în preajma locului supliciului său. Şi această izbucnire ignobilă... Cine sunteţi voi,

troglodiţilor, ce legătură aveţi cu poetul naţional şi cu ce drept îmi interziceţi să fotografiez

placa lui memorială?!

Trec pe la nr. 50, socotesc unde să-i punem placa lui Adrian Maniu, desigur nu la

intrare, lângă firma de vinuri, ci spre intersecţie, într-un loc bine ales, căci imobilul are în

acea parte dinspre răscruce o formă semicirculară, neobişnuită. Familia Maniu s-a

împotrivit din răsputeri variantei cu placa memorială în Sf. Elefterie: Înţeleg că acolo

poetul a trăit în a doua parte a viaţii, cu o altă soţie, pe când prima soţie şi cei doi copii au

rămas în Plantelor 50.

De acolo în Calea Călăraşilor, unde mă interesez de Petru Creţia. Un edificiu de

multe etaje, în formă de L, lipit de calcanul altei clădiri înalte. La parter o firmă, nişte

Page 7: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 7

firme, nişte computere. Ora cam nepotrivită; printre perdele văd un tânăr, cam gras, (cum

sunt ei acum sedentari, internauţi...), îi bat în cercevea, întreb, nu ştie, ei sunt cu chirie.

Când iniţiasem investigaţii la fereastra de dincolo de scară, pe uşă iese d-na Gabriela

Creţia în persoană. Îmi spune multe, că maestrul a locuit aici între 1959 şi 1976. Înţeleg

că au urmat alte căsătorii de-ale exegetului eminescian. Doamna promite obţinerea

aprobării din partea locatarilor.

2 mai 07. La telefon d-na Stela Covaci, foarte emoţionată, deja aflase de la

Victoria Dimitriu despre iniţiativa mea. Au stat în Gr. Alexandrescu 21 (unde l-am căutat

eu pe Nichita), da!, i-au demolat, nu le-au plătit măcar terenul, cu greu a obţinut o

repartiţie aici, în Th. Aman nr. 9 A, unde este şi astăzi chiriaşă. Punerea unei plăci

memoriale, crede, ar ajuta-o să poată cumpăra casa respectivă. Ce rost ar avea s-o

descurajez?

Venind dinspre Izvor-Cişmigiu, fac poză la Tudor Muşatescu, pe Luigi Cazzavilan

37, dar nu găsesc casa lui Victor Ion Popa pe Puţul cu Plopi, după descrieri vagi; ajung pe

fostă Soarelui, acum Th. Aman 9-A, fac poză pentru Aurel Covaci; apoi îmi mut

investigaţiile în cartierul Gării de Nord, mergând numai pe jos, în acest cartier Matache,

unde am lucrat în anii 70; găsesc Al.I. Cuza 13 A, pentru Constant Tonegaru, obţinând

acordul verbal din partea şefului unei firme de pază-protecţie; ajung şi în strada Lebedei,

dincolo de marele val al blocurilor înalte din Titulescu-Crevedia, e vorba despre ultima

căsuţă rămasă în urma sistematizărilor drastice. (Dar nu avusese şi Constantin Popovici un

atelier pe aici?) O căsuţă prăpădită, cu un singur nivel, dărăpănată, cu tencuiala căzută pe

mari suprafeţe, părăginită; se urcă pe o scară improvizată, de scânduri, fără balustradă. În

dreapta e o curticică devalizată, unde se aruncă diverse obiecte casnice dezafectate. Mai

spre porţiţă, un cărucior şchiop. Strig, nu apare nimeni, urc cu precauţie dublă pe scară,

dau într-un hol şi acolo un câine culcuşit. Mă retrag în pripă, apoi în stradă aflu că acolo

s-au aciuit nişte homles, fără acte, fără lumină electrică. Cele două geamuri de la stradă,

prin care îmi place să cred că privea uneori spre lume ostracizatul cărturar, acum cârpite

cu cartoane sau cu folie de plastic. Aici va fi trăit patru-cinci ani, după închisoare, Traian

Chelariu, mare promisiune a intelectualilor bucovineni, cu perfecţionări şi doctorate la

Paris şi Roma..., destin frânt când să-şi deschidă aripile puternice; şi au urmat două decenii

de peregrinări şi sărăcie şi umilinţe, cărându-şi imensa bibliotecă prin orăşele moldave,

înainte de prematura stingere... Rămânând un mare domn, cum mi-l evocă poetul Ion

Murgeanu, încurajându-i pe tinerii literaţi.

Ajung în Piaţa Victoriei şi repede în Paris 20, pentru Alice Botez, slătineancă de-a

mea. Dar gândul mă duce la tiza ei Alice Voinescu, despre care aflasem, de la o emisiune

nocturnă Radio Cultural, că era strănepoata lui Petrache Poenaru, născută la Turnu

Severin; doctorat în filosofie la Sorbona în 1913, poate prima în acest domeniu dintre

români. Acum există o fundaţie culturală Alice Voinescu. De căutat şi de citit Scrisorile

din Costeşti şi Scrisorile către fiul şi fiica mea, editate abia acum, când nimeni nu mai e

atent şi nu mai are timp de nimic temeinic. Vorbisem la telefon despre Alice Botez, cu

Sorin Vieru, apoi cu Manuela Vasilescu, încercând să leg nişte fire răzleţe ale vieţii

noastre culturale urgisite din anii ciumei roşii. Arestată şi închisă între 1948 şi 1952, cu

grupul Lucreţiu Pătrăşcanu. A trecut prin veac împreună cu Cella Delavrancea, Jeni

Acterian etc. Aşa cum mi se descrisese, o casă ieşită mult pe trotuar, cu intrarea spre

curtea din dreapta. Acum dau de o firmă, de mai multe firme, că doar suntem în coasta

guvernului, într-un cartier ultra-procopsit; intru, vorbesc, ajung la şef, îmi dă acordul, îmi

dictează mobilul. Alice Botez a trăit aici în ultimii doi ani de viaţă, după ce au demolat-o

din Uranus, unde locuia într-o casă cu grădină. A tras-o pe scări câinele pe care voia să-l

Page 8: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 8

scoată la plimbare, acea cădere cauzându-i moartea. Auzisem ceva de acest gen. Scara

vieţii şi scara morţii.

De acolo pe Braziliei, 47 pentru Ion Vinea şi pe Gr. Moceanu pentru Letiţia şi

Edgar Papu. Aquicella Center a trimis spre aprobare adresa pe care le-am lăsat-o de

curând. Pentru Laurenţiu Fulga am aflat ultima lui adresă, merg acolo, fac poze, las o

cerere către proprietar. De la Nicolae Florescu am aflat că adresa lui Anton Holban nu mai

este de găsit, a locuit pe lângă restaurantul Cina, dar au fost pe-acolo nişte demolări.

5 mai 2007. Foto pe str. Cerceluş 57, casă năpădită de viţă sălbatică, cu faţada

astupată de pomi şi vegetaţie. Vasile Băncilă. Apoi am aflat că de fapt era vorba de nr. 67,

d-na Mezdrea îmi spusese că are ezitări cu privire la număr; edificându-mă, am revenit şi

am făcut alte poze. În schimb telefonul era corect. Seara telefon rudelor, aflu că filosoful

prieten cu Blaga a trăit acolo între 1943-1979; a existat o fiică Ileana, care a trăit până în

96, nemăritată. Iar dl. Ion Băncilă cu care vorbesc este fiul lui I. Băncilă, marele geolog, a

locuit şi el acolo, apoi s-a mutat în Baba Novac, al doilea bloc de la colţ. Acest nepot al

filosofului, acum om la 85 de ani, tare bolnav, ar vrea să asiste la fixarea plăcii. Sensibilă

convorbire cu acest venerabil dintr-un neam de oameni străluciţi, pare-se brăileni.

Pe Pitar Moş 8, pentru Pan M. Vizirescu, pe care l-am vizitat prin 1996-97 cu Pan

Izverna, când ne-a povestit viaţa lui de ostracizat, ascuns 23 de ani în podul casei unei

rude din Slatina. Am făcut atunci o înregistrare pe care poetul Izverna spune că a

publicat-o. În această casă, aparţinând

lui George Ştephănescu, fondatorul

Operei Române, se aduna elita literară

de la sfârşitul veacului al XIX-lea;

însuşi Eminescu a venit de câteva ori şi

a citit din versurile sale. N-am înţeles

dacă Pan M. Vizirescu locuise aici şi

înainte de 1944, pe când era în

ministerul propagandei – şi-a dat

demisia la 23 august, în semn de

protest faţă de gestul Regelui Mihai,

considerat trădător de ţară. Îmi

amintesc că ne-a vorbit foarte elogios

despre fratele său Smarand, mort foarte

tânăr, o mare speranţă a culturii

noastre. P.M.V. pleda ca acest imobil

să fie trecut în patrimoniul culturii şi să

devină un sediu de acest gen. Pe faţadă,

acoperită de mari crengi, nu uşor de

reperat chiar de ochii buni ai

studenţilor care mişună pe trotuare şi în

clădirile de peste drum, este plasată o

placă memorială pentru George

Ştephanescu, „compozitor, dirijor,

prof., fondatorul Operei române.” Mi

se spune că moştenitorul imobilului

este un Maximilian Toma, acum în

străinătate, iar administratorul a fost

Poetul Pan M. Vizirescu s-a născut la Braneţi-

Romanaţi la 16 august 1903 şi este

înmormântat la cimitirul Strehareţi din

Slatina (m. 27 ianuarie 2000)

Page 9: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 9

prins furând şi e dat în judecată. Cu cine să tratez?

În Icoanei 10 sunt două imobile în aceeaşi curte, dar Petru Comarnescu a locuit în

cel din stânga. Până să găsesc pe cineva cu care să vorbesc la nr 10, am vizitat o biserică

din spate, într-o frumoasă grădiniţă. Deci vis-a-vis de Liceul de fete, pe vremuri. Ce

speciale sunt aceste biserici ascunse ale urbei, neştiute, aproape de neobservat din stradă,

în marea viteză şi neatenţie cu care ne deplasăm de la o zădărnicie a zilei spre altă ţintă la

fel de presantă şi de futilă. Dar părăseşti trotuarul, intri pe portiţă şi eşti într-un spaţiu

privilegiat, securizat, care te izolează de forfota oraşului. Dai ocol edificiului, intri în

pridvor, pătrunzi în biserică, priveşti catapeteasma, turla, candelabrul, tablourile votive cu

ctitorii. Unde te afli, deodată? La Băbeni-Vâlcea, în satul Genuneni, cu cărţi bisericeşti şi

cu un preot ca pe vremea copilăriei? La Moldoviţa? O nacelă a timpului. Ai aterizat în alt

spaţiu, în alt timp, în altă grilă spirituală. O plăcuţă de la poartă atestă: „monument istoric

din veacul XVIII. Misail Băbeani, Panait Băbeani”. Aha, de aceea mă dusese gândul la

bisericile din zona Vâlcea. Iar acest Băbeani a devenit Băbenii -Români şi Ungureni...

Revin la locuinţa lui Comarnescu, marginalizat de regim, însă iniţiatorul

Criterionului, care a adunat în jurul său generaţia de la 1927, străluciţii discipoli ai lui Nae

Ionescu; Criticul nostru, un ins cu doctorat la Los Angeles, autor al volumului Homo

americanus, pe care îl am în casă; vorbesc cu doctorul care ţine cabinetul stomatologic, îi

înmânez adresa de la Uniune, promite să obţină aprobarea de la proprietar. La telefon, din

om în om, aflasem că sora lui Petru C. a avut nişte tentative de a deschide o casă

memorială, nu a izbutit, a dus toate lucrurile şi manuscrisele scriitorului la Voroneţ.

În stânga şoselei Colentina, pentru Gh. Tomozei, pe aleea Deleni 6, fostă Sf.

Vasile Tei, acum cartier de blocuri, alei pe modelul labirintului, înţesate de maşini printre

care umbli şi cauţi numere şi litere şi scări, apoi încerci să pătrunzi în vreun hol, toate sunt

de-o vreme închise, la interfon nu răspunde nimeni; dau un mare ocol, căci de data asta e

vorba de blocuri aşezate în careu, şi există şansa de a găsi deschisă măcar vreo uşă din

spate. Încerci la fiecare intrare. Fără rezultat. Revii (încăpăţânatule!, răufăcătorule?),

pândeşti pe la etaje, să apară vreo bătrână care nu te aude, care nu înţelege, nu..., baţi în

cercevelele ferestrelor dinspre intrarea pe scară, nici un răspuns... Măcar de-aş şti

telefoanele administratorului, preşedintelui...

Ieri, Cleopatra Lorinţiu îmi spunea la telefon că, de fapt, Gh. Tomozei scria la

Câmpulung Muscel, avea acolo pe str. Sârbeşti nr. 22 un fel de casă de vacanţă (acest poet

născut la Malul cu Florile, comună vecină cu Cetăţenii-Lăicăi, unde prospectam prin 1968

şi mă gândeam la poeţii deja afirmaţi, precum Tomozei); vara veneau în vizită Nichita,

Blandiana, alţii; însă cei de la Prefectură nu i-au dat concursul la înfiinţarea unei case

memoriale. Îi spun că, pe cont propriu, cum au procedat şi alţii, ar putea să pună acolo o

placă memorială, care nu costă decât 3 milioane. Nu spune nici da, nici nu. Voce alegră, o

poetă extravertită, locvace. Mă mir că nu ne-am văzut niciodată.

Trec bulevardul, ajung în Ghica-Tei, caut numărul 22, pentru Valeriu şi Ştefan

Ciobanu, prof. univ. de ist. lit. vechi, cândva Ministrul Culturi şi Cultelor, unul dintre cei

şase care s-au opus, cu N. Iorga, Inculeţ, Pelivan etc. semnării Ultimatumului din iunie

40... Văr primar cu bunicul meu matern, Timotei Ciobanu. Iar lui Valeriu C. i-am scos

post-mortem un volum antologic de poezii la Minerva, în 1984: Haina de brumă. „Mi-a

pus poezia pe umăr / O haină de brumă...” . Ar trebui să-i caut mormântul, undeva în

spatele Spitalului Colentina, şi să-i citesc această poemă teribilă, din frumoasa-i antologie,

care totuşi nu a stârnit nici un singur ecou în presa literară festivistă, ticăloşită, a ultimilor

ani ceauşişti, nici măcar din partea colegilor de la Institutul G. Călinescu, unde fusese unul

dintre cei mai reputaţi cercetători. Căci divinul critic îl oculta ca poet, din prea omenească

Page 10: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 10

invidie, altfel cum?! Vorbesc cu familia Nicoară, rudă cu Sandu Mancaş, soţul Allei, sora

mai mare a lui Valeriu; doamna Nicoară, altfel bine trecută, vrea să ştie: de ce nu punem

placa dincolo, la Dorel Mancaş, de ce face pe scorţosul şi inaccesibilul? Dar Valeriu, unde

a locuit, pe vremuri? Aici, desigur! L-am găsit în arhiva Institutului, cum altfel... (Forţez

nota, dar ce-mi pasă!) Îmi dau seama că sunt probleme de-ale lor, de rude care se freacă

între ele, din orgoliu, din interese divergente.

Preumblare cu George Bălăiţă, după ce convenisem ora şi locul întâlnirii. Se

declară mare admirator de vechi clădiri. Admirator al lui Ion Ghica. Îi spun că în faimosul

schimb epistolar Ghica se dovedeşte mult deasupra lui Alecsandri. E de acord. Am asistat

la dezvelirea noului monument I.G. din faţa palatului, zic. Prea puţină lume. El: n-a ştiut,

ar fi venit.

Vreo două ore şi jumătate, de la Sf. Constantin, unde identificăm imobilul lui Paul

Georgescu, pe care îl vizita. Intelectual interesant. Pe G.B. l-a apreciat mai mult cu mintea

decât cu inima. Oare nu a stat şi Cella Serghi pe strada asta?, întreb. Nu-mi dă un răspuns

clar. Vrea să afle dacă agreez proza tip Cella Serghi. Da, desigur! Iar pe scriitoare am şi

cunoscut-o, am stat de câteva ori la aceeaşi masă, la restaurantul scriitorilor; e o scriitoare,

i-am citit cu interes cele două cărţi: Pânza de păianjen şi Cartea Mironei. Aceşti autori de

cărţi mai lesnicioase la lectură atrag în lumea cititului un număr foarte mare de oameni,

care după aceea citesc şi literatură mai subtilă, zic. Şi mă gândesc chiar la faptul că eu

însumi am început cu lecturi uşoare, întâmplătoare şi astfel m-am ataşat definitiv de

literatură. Dar câţi alţii nu au traversat aceeaşi experienţă! Câţi dintre noi am avut un

Cicerone în formarea gustului pentru lectură? El şi Ovidiu Genaru au fost gimnaşti de

performanţă. A fost coleg la un moment dat cu Matei Vasile. Nu ştia că a murit acum

câţiva ani. A avut un unchi închis 8 ani. Despre papa Ioan Paul al II-lea. Suportăm o

intensă manipulare, nu neapărat prin minciuni sadea, ci chiar prin filmele documentare,

inclusiv despre Hitler şi Stalin. Dărâmarea unor biserici, a asistat, a plâns împreună cu

Ioan Alexandru, opriţi de cordoane de securişti. Un loc sfânt, unde mergea şi punea

lumânări. Norman M. primeşte un sprijin de tip stea de Hollywood. Prietenul care l-a

păcălit cel mai mult.

Repet spusa lui Eugen N.: „natura nu mai are de lucru până la toamnă”. Un om

deştept şi legat de natură, ca oricare vânător, opinează prozatorul băcăuan care m-a debutat

pe vremuri, în Ateneu... I se pare că fac o faptă generoasă, de inimă. Cunoaşte foarte bine

cartierul unde este acum Casa Poporului, aici se afla fostul stadion unde se antrenau în

perioada 54-55.

Pornim spre Drept, trecem Dâmboviţa, în dreptul facultăţii de Biologie, mergem

prin parcul Casei Poporului. Povesteşte despre câinele lui, cu care l-am văzut în câteva seri

prin zona Romană, negru, înalt, viguros, dresat. E o rasă adusă de însuşi Cezar din Anglia,

aclimatizat în Italia, acest câine a apărut lângă general la defilarea prin Roma. Apoi

intrăm în vorbă cu o doamnă, despre câinele ei prea gras. Nu poate rezista la plăcerea

câinelui de a mânca. Nu-i poate refuza nimic, mărturiseşte, oftând... – Dar plăcerea lui de a

alerga, de a se zbengui prin iarbă?!, o întreb – iar al dvs abia de se târăşte... Îl chinuiţi. Ea:

Plăcerilor mele le ţin frâu, dar nu pot eu decide ce e mai important pentru câine. Nu-mi pot

lua această răspundere. Eu, ca să tranşez lucrurile: Dacă ţineţi la animal, menţineţi-l

sănătos! Or, obezitatea este o boală gravă, la om şi la animal.

Ce mi-o fi venit? Nu cumva vreau să fac pe interesantul faţă de George B.? Ieşim

din parc. Vorbim despre N. Breban, după ce vorbisem despre N.[icolae] Ţ.[one], de

apreciat ca editor. Îi spun că N.B. a fost în Italia, unde a terminat încă o trilogie. El:

Ultimele vreo cinci mii de pagini de-ale lui N.[icolae] B.[reban] sunt ilizibile. Eu: sunt

Page 11: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 11

foarte lizibile, în tranşe de 3-4 capitole, apoi constaţi că e redundant, îşi proliferează textul.

El: Are şi cărţi care rămân. Eu: Nu-l omologhez pe prozator ca valabil decât dacă surprind

la el intuiţii poetice. Or, N.B. are numeroase intuiţii poetice, ca de altfel şi Cioran, pe care

îl citesc numai din această perspectivă... (Mă întreb dacă îşi aminteşte schimbul nostru

epistolar din perioada Ateneu, de pildă despre Oameni de porumb, despre Domnul general

guvernează şi tot ce era pentru noi literatura latino-americană prin anii 60?) Oricum, văd

că nu-şi aminteşte vizita noastră la atelierul lui C. Popovici. Îmi spune că Oroveanu îl

clasează printre primii cinci sculptori români ai secolului XX. Apoi Popovici i-a venit

acasă, de ziua lui de naştere, cu bustul în ghips al lui Bacovia. Nu are bani să-l tragă în

bronz. Îi spun de bustul lui Ionel Perlea – se bucură că şi Perlea are o străduţă ce-i poartă

numele - şi atunci i-am spus de monumentul de la Slobozia. Apoi i-am vorbit despre

bustul lui G. Călinescu şi i-am indicat locul dinspre televiziune.

În parcul din faţa Academiei, căci revenisem pe jos, pe Calea Victoriei, discuţie

despre jurnale, după el doar minciuni dulci; îşi face însemnări, dar nu le-a pus niciodată în

ordine. Vine el timpul, îmi spuneam. Şi mi l-am amintit pe G.B. la redacţia Ateneu,

notându-şi ceva pe-o hârtiuţă cât un timbru şi strecurând-o în buzunarul hainei. Vorbea la

telefon, s-a uitat pe geam şi a spus cuvântul: aploaie. Probabil i s-a părut un bun nume de

personaj. Dacă i-aş spune acest amănunt cred că ar rămâne perplex, nu alta. George B. nu

ştia ce s-a întîmplat cu statuia lui Carol I din Piaţa Palatului, calul ajungând sub Suvorov

de la Focşani. Vedem amândoi pentru prima oară faţada teatrului care a ars lângă Poşta

Mare, acum piesă ataşată pe faţada unui hotel abia ridicat. Îi spun că am văzut imagini în

Albumul Bucureşti, 3 volume, premiat de U.S.R. La Ideea Europeană lucrez corectură,

pentru un mic câştig. Despre Nicolae Balotă, criticul care a citit toate cărţile. Încerc să

găsesc o paralelă între Pandrea şi Balotă, ambii deţinuţi politici, oameni care nu au vrut

să-şi abjure ideile. Şi G.B. spune că sunt totuşi foarte diferiţi. P.P. a gândit liber încă din

tinereţe, a fost de stânga şi a devenit de dreapta, pe când N.B. este un om ascuns, un iezuit

şi de fapt necreativ. A stat un an la asumpţionişti, la Blaj, zic. Da, dar are fire ascunsă şi e

mereu cu acelaşi zâmbet prefăcut. Îl cunosc bine, zice. Îi spun impresionanta poveste a

caietului albastru: în preajma sărbătorilor fusese la ai lui în Cluj, acum se întorcea la

Bucureşti. În tren îl înhaţă agenţii care îl urmăriseră. El lasă valiza din plasa de sus, în

speranţa că un student de pe banca vecină, vag cunoscut, o va recupera. Acela o predă la

bagaje pierdute, apoi o previne pe mama lui Balotă, care recuperează valiza, cunoscându-i

conţinutul. Apoi „caietul albastru” ajunge la Nego şi în urmă la Regman, zăcând ani de

zile în garajul acestuia. Recuperat mult mai târziu de Balotă... De ce nu şi-a publicat

Caietul Albastru în 90-91, de ce abia în 97-98? se întreabă George B., suspicios. În ideea

că şi le-ar fi prelucrat în acest răstimp. Ceea ce ar fi o notă rea, lasă să se înţeleagă. Zic:

Are vreo 10-12 inserturi din actualitate în jurnalul lui datat riguros 1954-1955, toate cu

menţiunea „remember 96-97” – şi în care urmăreşte destinele câtorva personaje

menţionate în perioada 1955. Dar sunt în acest jurnal de tinereţe câteva mici proze de sine

stătătoare, de foarte înaltă calitate, mici bijuterii, capodopere. Şi ca să-l conving că nu

publici o carte bătând din palme: Nu am scris eu însumi textul romanului Ruptura în 1991-

92, l-am bătut pe calculator la Ţone şi iată că volumul a apărut abia în 2004, deci cu 12 ani

întârziere, timp în care nu m-am mai atins de manuscris. Din lipsă de bani, de relaţii, de

oportunităţi. Cum nici el nu are bani pentru bustul lui Bacovia. Îi spun toate astea, dar l-am

şi convins? Rămânând în zona bacoviană, îi spun despre recitalul Lidiei cu Amurg violet,

împreună cu actorul Petre Moraru, pianista Ilinca Dumitrescu și fagotistul Vasile Macovei.

George B. regretă că nu a putut asista, deși l-am invitat și a promis că vine. Dar spune că

nu cunoaşte un alt caz mai odios de trădare şi prostie precum cel al intelectualilor români.

Page 12: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 12

Precizează: eu nu sunt intelectual, sunt artist. Când îi spun că am avut prudenţa să nu

trăiesc din scris, zice: Nici eu n-am trăit din scris. Dar de pe urma scrisului, aş fi adăugat.

Mirându-mă că nu vede deosebirea, destul de mare, totuşi. Despre Gigi A., a auzit că ar

trăi în Bucureşti. Dar din ce trăieşte? Acest om există? E pipăibil? E prietenul meu, zic, de

dinainte de plecarea în exil. A fost campion de fond, a făcut rugby cu Ahoe, acum trăieşte

în Bucureşti, are un apartament somptuos în blocul Spicul, unde l-am vizitat de câteva

ori, cu mari colecţii de artă; din ce trăieşte? din hotelurile pe care le are soţia lui, Helene.

Se miră. Se miră când îi spun că evreii se ajută între ei, ce-i drept, dar nu se preocupă de

posteritatea scriitorilor evrei, şi îi spun că am dat telefoane la Comunitate şi nu au fost

cooperanţi. Ţi-ai notat numele?, mă întreabă. Dar pe cine interesează, mă gândeam... Şi:

Mă ocup eu cu pâre? Câţi oameni, atâtea abordari...

6 mai, duminică. După amiază îmi dă telefon Victoria Dimitriu, îmi confirmă

adresa lui Paul Zarifopol şi-mi dă telefonul d-nei Moisil pentru a afla adresa Alicei

Voinescu şi a Lenei Constante. D-na Moisil, confuză, îmi dă în final alte telefoane la care

nu răspunde nimeni, al lui Sorin Vieru şi încă unul. Victoria D. îmi mai dă câteva nume şi

adrese şi află altele de la mine.

7 mai 2007, luni. Plec mai târziu de-acasă din motive de uşoară ploaie. Intrarea

Domneşti 5, este prin spatele fostului cinematograf Mioriţa, de la intersecţia lui Pache cu

Calea Moşilor. Intru pe un gang, tot încercând să-mi aduc aminte intrarea la sala de

cinematograf, unde veneam pe vremuri, dacă îmi scăpaseră filmele la cinematografele de

pe bulevard; totdeauna mi s-a părut misterios faptul că în interiorul unor imobile cu nimic

diferite de cele din jur, se pot afla săli mari de cinematograf, uneori şi cu balcon – ceva nu

mi se părea în regulă cu sistemul de rezistenţă al blocului respectiv; în spatele şirului de

blocuri de 7-8 etaje de la stradă sunt câteva căsuţe de pe vremuri, coşcovite, nici gând de

supraetajare, tupilate în spatele unor mici grădini cu pomi şi tufişuri, cam ca la periferia

târgurilor de provincie; ele fac parte dintr-un alt Bucureşti, al secolului XIX, ascuns,

rătăcit în tunelul timpului; ca să nu mai spun că noile edificii, sfidătoare, n-au ţinut

nicicum cont de vechea reţea de străzi; o idee despre acest Bucureşti ocult, din altă vârstă

a urbanismului, mi-am făcut citind evocările din copilărie ale lui Mircea Eliade, poate şi

din ale lui Al. Paleologu. Chiar în faţa mea, pe un colţ de stradelă desfigurată, o căsuţă în

ruină, copleşită de iederă, căci nelocuită şi probabil nelocuibilă de mulţi ani. Porţi ferecate

cu mari lacăte şi lanţuri ruginite, un gest de protecţie disproporţionat faţă de umilitatea

acestei căscioare. Ferestruici oarbe, oblonite; un coş de cărămidă, ruinos. Nici urmă de

tăbliţă cu număr, pe vreun colţ de perete, pe vreo ulucă mai zdravănă. Întreb pe-o fetişcană

care a ieşit pe portiţa următoarei căsuţe: numărul 5? Scriitoarea Doina Ciurea? Nu ştie.

Merg mai încolo, îl întreb pe un paznic de la nu ştiu ce magazie, nici el nu are idee. Dar

apropindu-mă de uşa pe care a ieşit fătuca, văd că are numărul 7. În perplexitatea mea,

care se lăţeşte, numai ce-o văd că se întoarce – nu-mi închipui că a putut ajunge la vreun

magazin în timp aşa de scurt. O întreb, intrigat: Şi chiar nu aveţi idee unde să fie numărul

5 de pe strada asta? De unde să ştie? S-a mutat aici de câteva zile... Probabil s-ar mira

foarte tare dacă i-aş spune că locuieşte la numărul 7, cu atât mai mult dacă i-aş sugera că

numărul 5 nu poate fi decât pe aceeaşi parte a străzii, cu un loc mai înainte. Sancta

simplicitas! dar de ce oare detaliile astea stupide „le vedeam ca-n vis pe toate”? Poate

pentru că în tot acest timp mă gândeam ce-o fi adevărat şi ce nu – şi dacă nu e doar o falsă

memorie de-a mea - că Nichita Stănescu a avut o relaţie mai specială cu acestă prozatoare,

tânără pe-atunci. I-am ştiut de multă vreme numele, am înţeles că e o prozatoare de talent,

însă nu am citit niciodată ceva de Doina Ciurea, chiar dacă i-am întâlnit numele prin

reviste, chiar dacă, pe drept sau dintr-o confuzie, legasem numele ei de-al poetului care

Page 13: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 13

ne-o luase înainte tuturor, fără deosebire... Încercam să imaginez o descindere a poetului,

în dulcele stil romantic, cum altfel? pe înserat, la căsuţa cu zorele a iubitei sale Doina. Dar

totuşi, în care cămăruţă se înlănţuiau amorezii? După perdele, după obloane dogite,

sfâşiate de lumină. Şi mi-am zis că pentru iubire nici un loc nu e deajuns de umil, de

profan, în mândrele blocuri de la bulevard sau într-o astfel de coşmelie, de la „vino-n

codru, la izvorul...” şi până „colo-n palate de cleştar”, locul e la fel de binecuvântat de

norocul clipei, fie şi pe-o sofa roşie...

Ce-mi e de pe Domneşti până pe Spătarului 28, unde a locuit autorul Încercărilor

de precizie literară, Paul Zarifopol, pe la începutul veacului trecut?! Două ferestre la

stradă, iar peste gard văd în curtea îngustă că este vorba despre două imobile lipite unul de

altul, în stiluri diferite, din epoci diferite, cel dinspre stradă cu două coloane la intrare,

faţada revopsită. Sun, bat în poarta de lemn. Apare un tânăr roşcovan, foarte înalt, aflu că e

chiriaş, până la sfârşitul anului, Lotzy; să iau legătura cu proprietarul, locuieşte la Piteşti,

îmi dă mobilul lui şi fixul piteşteanului (cu care iau legătura pe seară şi îmi dă aprobarea

de principiu). La două numere mai încolo, Muzeul Th. Pallady. Mă întorc la nr. 6-A,

pentru Doru Davidovici, fost aviator, prozator de SF, printre altele, cu succes în epocă,

dispărut pretimpuriu - fratele Victoriei D.; imobil dintre războaie, 4 plus 1 nivele, intrarea

prin curte, dar nu reuşesc să pătrund. Reuşesc infractorii, fiţi siguri de asta. Ce-i de făcut?

Acolo locuieşte o profesoară, cunoştinţă de-a Victoriei D., însă acum e în străinătate. Mai

vedem, vara-i lungă, nu?

Merg pentru Lucia Demetrius pe străduţa din jos de Palatul telefoanelor, pândesc

să iasă cineva, aflu că a fost un bloc de artişti, că scriitoarea a locuit la etajul 4, ap. 19,

începând cu 1955 şi până la moarte. Revin pe la Sala Palatului, cercetez placa memorială

cu efigie a lui Geo Bogza, şi acelaşi text: „aici a trăit şi a creat...”, deci suntem pe drumul

cel bun. De la ferestrele apartamentului lui Bogza a urmărit amicul C. „spectacolul” din

noaptea revoluţiei. Ne-am întîlnit peste puţin timp şi a urmat o plimbare tensionată, în

deplină muţenie. Mai tîrziu m-am gândit că în acele momente C. făcea planuri, variante,

căuta căi de acces spre vârful trebii. Pe calea Victoriei, încerc să depistez imobilul de

dincolo de colţul cu Amzei, probabil 128-A, peste drum de farmacie, în care stătea

chiriaşul Mihail Sebastian şi, de la „fereastra susă”, privea îngrozit mişcările paramilitare

ale legionarilor puşi pe revanşă. Cf. Jurnalul lui M.S.

O tai din nou prin Cişmigiu, iată statuia Maicăi Smara, „educatoare a poporului,

scriitoare”, trec Splaiul, ies în Sf. Apostoli, apoi caut locul unde a fost casa lui Urmuz,

dar dincolo de Apolodor 5-7 e un spaţiu verde. La nr.13-15 pozez pentru Laurenţiu Ulici,

trec magistrala Socialismului şi pozez la Antim Ivireanu 45, deci chiar unde locuieşte N.

Ţone cu editura Vinea, pentru Mihail Sebastian, o adresă de care sunt sigur, căci am citit

Jurnalul, am văzut şi poza de la fereastră, cu maică-sa; ies prin Justiţiei şi la nr. 36, pe

colţul cu fostă Coşbuc, pozez placa lui George Magheru, poetul-doctor 1892-1952. O

casă-vilă, într-adevăr de doctor de pe vremuri. Ce l-ar fi oprit să scrie şi poezii?

Pe str. 11 Iunie dau de un imobil stil boieresc, acolo văd o placă atestând „Muzeul

municipal, colecţia de artă Lidia şi Pompiliu Macovei”. Dincolo de intersecţia cu str.

Ovidiu, poet, găsesc Intrarea Călţuna, fostă în planurile vechi din 1938 Aleea Buzoianu.

La nr.17, unde se închide această fundătură, dau de un zid semicircular spre imensa curte

cu un edificiu gen mic palat, undeva în stânga, la mare depărtare de stradă. Aici a locuit

prof. univ. Mihail Dragomirescu, lucru dibuit de mine din vechi cărţi de telefon, la

biblioteca Academiei. Constat că mulţi scriitori, chiar de notoriatete, nu şi-au permis

această înlesnire a tehnicii – sau au repudiat-o de plano? Pe câţiva îi găsesc, şi nu oricum,

ci cu toate titlurile academice sau universitare, cu profesia lor, oricum: ziarist, avocat,

Page 14: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 14

doctor, în nici un caz scriitor. Iată-l pe prof. univ. Mihail Dragomirescu – conu

Mihalache. A locuit aici preţ de 2 decenii, fapt pe care îl atestă cărţile de telefon la o unică

adresă (un belfer, nu, iar nicidecum un „chiriaş grăbit”, precum G. Topârceanu, de negăsit

între abonaţi, ca destui alţii). Aici a funcţionat Institutul de literatură, iniţiat şi condus de

Conu Mihalache, cu mare influenţă în lumea scriitorilor din epocă, esteticianul care a

lansat teoria capodoperei. Zid înalt, în semicerc. Porţi zăvorâte. Însă nu lipsesc cele câteva

interfoane. Sun ici, sun dincolo. Apare o tânără. Nu cu ea trebuie să vorbesc, cu PR

(Public Relations). (Atunci de ce-ai venit dumneata?). A doua tânără. Noi suntem o firmă,

nişte firme. Trebuie să dicutaţi cu proprietarul. Proprietara. Locuieşte aici? Nu. Numele,

telefonul. Dar am trimis o adresă din partea... I-a fost înmânată, mă asigură d-ra Piar.

Seara, telefon, pentru conu Mihalache. Proprietara: Nu, nu crede că este cazul.

Totuşi, Uniunea consideră că marele profesor, şef de şcoală, magistrul atâtor scriitori care

apoi au făcut literatura română... Cu ce ar incomoda? Poate dimpotrivă, este onorant ca pe

faţada unui imobil să scrie... Nu, sunt probleme, eu nu le cunosc; fapt este că dânsa vrea să

vândă. Trebuie să se consulte cu notarul. A cumpărat această vilă de la soţia profesorului

Mihail Dragomirescu. O chema Laura. S-au căsătorit în ultima lui perioadă, ea era mult

mai tânără, frumoasă; repede după asta el a murit, ea a plecat îndată la Paris, dar era

bolnavă de plămâni şi nu după mult timp a murit şi ea, la 43 de ani. Tatăl ei a cumpărat

această vilă de la Laura. Dar noi punem o placă pentru profesorul universitar M.D., care a

trăit acolo între 1922 şi 1942... Să vorbească azi mîine cu avocatul, cu notarul. (Peste

câteva zile: Nu, este exclus, dânsa refuză categoric ideea acestei plăci „memorabile”.

Explică: Aici s-a filmat Cu mâinile curate şi majoritatea secvenţelor din Craii de Curtea

Veche. Probabil doamna se gândeşte că dacă vom fixa placa, nu vor mai veni alţii să

filmeze aici... Ca atare îi precizez: Stimată doamnă, noi ne-am gândit să punem placa pe

zidul de la intrare, căci vila oricum este foarte departe de la stradă, iar inscripţionarea nu

s-ar putea descifra decât cu binoclul, ceea ce nu e cazul... Nu, nici pe peretele vilei, nici la

poartă. Eu: Dar sunt acolo câteva firme... Ea: A vorbit cu notarul. Tocmai pentru că pe

placă e menţionat anul 1922, asta ar însemna că imobilul este foarte vechi, lumea de azi e

snoabă, se fereşte de casele vechi. Bine, stimată d-na Magda Agopian, în privinţa

snobismului se poate să aveţi perfectă dreptate, nu însă şi în privinţa plăcii, a datelor de pe

ea, căci o casă, un imobil, nu se vinde la notariat şi la Tribunal pe baza datelor

inscripţionate pe o placă fixată ieri-alaltăieri, ci se vinde pe baza actului de construcţie şi a

titlului de proprietate, unde este menţionat anul construirii... Vedeţi că n-aţi înţeles bine?

Eu sunt proprietara şi în această calitate refuz categoric fixarea plăcii memorabile pe zidul

de la intrare! Punct. Trântit telefonul.)

Ajung la MLR, lume pe trotuare, intru printre oameni, mă duc la Relaţii şi iau

adeverinţele fiscale, apoi sus la d-na Dora Mezdrea şi Vali Pituţ, care-mi promite să se

intereseze la Ileana Roman despre Fundaţia Alice Voinescu. Coborâm împreună şi în

grădina-cafenea din spate îmi spune întâmplarea de la Neptun: Fiul Ionuţ se suie în măr,

mai era un fruct roşu în vârf; se caţără, îl recuperează dar la coborâre fiindu-i incomod, dă

drumul mărului în iarbă; trece Octavian P., venind de la plajă, în şort, vede mărul, îl ia.

Dar Mircea Micu de pe terasă îl atenţionează că e al copilului din pom. O.P. se uită în sus,

înţelege că nu e mărul lui şi îl izbeşte de dale, s-a făcut praf... Ăsta era omul. Iar Mircea

M. avea o rubrică şi acolo a povestit scena, dând şi numele lui O.P.. Din seria „nu voi muri

de tot”? La înmormântarea lui Paler, îi spun lui Daniel C. E. că am descins la locuinţa lui

Valeriu Cristea, am vorbit cu familia Popan, am văzut, am pozat. Îmi confirmă că Valeriu

C. a trăit acolo începând cu 1973. Mă întreabă, aiuristic: Puneţi placa memorială pe palier?

În holul de la intrare? Îi răspund: Ba pe faţada blocului, la vedere din stradă, pentru toţi cei

Page 15: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 15

care trec. Pe o alee alăturată există o placă memorială a lui George Ţărnea... Nu ştia de ea.

Iar Ion Filipoiu se scuză că o săptămână a tot căutat prin casă un dosar foarte gros,

întocmit de el cu ocazia împlinirii a 50 de ani de Radio, unde avea toate adresele

colaboratorilor, dar spre supărarea şi ruşinea lui nu l-a găsit. Mi-a întocmit totuşi o listă –

dar ne pierdem unul de altul în drum spre USR, eu plecând cu Daniel C.E., care abia

merge: o luxaţie...

8 mai 07. De la Gigi Astaloş aflasem că Theodor Pâcă, unul dintre stâlpii boemei

bucureştene postbelice, mare prieten cu Gigi, acest prâslea al singaporenilor, a făcut trei

ani de drept, apoi a terminat Maxim Gorki; îmi dăduse şi adresa, în Drumul Taberei 120,

la marginea marginei de Bucureşti, la ultima scară spre porumbişti şi la ultimul etaj spre

cer, etajul X.

9 mai 07. Drum în str. Sf. Ştefan, la Direcţia pentru patrimoniu a MMC, dl Ştefan

Damian, mai tânăr cu vreo 10 ani decât mine, despre al cărui debut în proză ştiu câte ceva,

dar în timp l-am pierdut din vedere. La drept vorbind, nu a mai publicat nimic

semnificativ. Se ţine distant, îmi explică unele rânduieli, unele reguli, directive;

reglementările actuale prevăd că pentru plăci simple, fără efigie, basorelief etc, este

suficientă aprobarea de către proprietar, de asociaţia locatarilor; doar pentru casele de

patrimoniu, monumente istorice etc, se obţine aprobarea de la Direcţia Patrimoniu, de la

Sistematizare. Asta ca orientare de ansamblu.

Visul cu O. Paler care zăcea pe-o parte, în pantaloni de dimie, cu un picior adus,

nefiresc pentru un mort; ca apoi să-l văd mişcând. S-a trezit şi în timp ce vorbeam s-a

întors pe burtă. Îi vedeam trăsăturile adânci, de clovn, mi se părea mai tânăr şi i-am spus:

Ca să nu mi se pară că sunteţi o clonă, o sosie, ar trebui să ne spuneţi unul dintre

panseurile dvs. Mai înainte de asta îmi explicase că nu a murit, a avut o sincopă, însă

medicii au tras concluzia eronată că el murise...

10 mai. Telefon de la Virginia Ioana, a fost la Ţone care i-a dat numărul meu şi i-a

promis că-l scoate pe Ioana cu o ediţie definitivă, dacă vine cu o sponsorizare. I-a

confirmat că se vor pune plăcile, când ea crezuse că am trecut doar pentru informare.

Acum s-a alertat puţin căci o vecină vrea să-i pună placă soţului, fost profesor universitar

şi autor de nişte cărţi. I-a spus să o pună la intrarea de jos, căci sus e prea puţin loc. Iar la

Mioveni, ghinion, căci a murit cel care edita ziarul local, idem primarul, aşa că trebuie

oare să facă o nouă cerere. Căci şcoala lui N.I s-a desfiinţat. O sfătuiesc să abordeze

lucrurile dinspre Consiliul judeţean de învăţământ. N.I a lăsat o mobilă la Patronat, cei

de-acolo nu vor să-i dea bani pe ea, îi spun că dacă vrea, să o ia şi să o vândă. Ea are doar

o pensie de 5 milioane şi fetele nu pot să o ajute. A vorbit şi cu Valentina Pituţ, care e mai

descurcăreaţă. Iar un frate de-al lui Pituţ este preot la Săliştea natală. Alte posibilităţi, nu?

11 mai 07. Ieri la prânz telefon de la Gabriel Chifu, să ne vedem în următoarele

zile pentru o discuţie. Zic: Se poate peste o oră? Şi chiar sunt la el/ei, căci de faţă era şi

Irina H. – iar funcţionara, bătând la calculator, părea cu totul absentă la discuţie. Mă

întreabă despre noile adrese dacă au fost printate, apoi reiese că nici cele de acum vreo

lună nu au fost încă expediate. De ce? pentru că la noi în România există această tradiţie a

amânării peste orice termen. Că mă roagă să mă ocup în continuare, că sunt numit şeful

proiectului şi USR mă va retribui cu 5 milioane pe lună. Apăruse şi Horia G. Le spun: am

venit cu alte intenţii, oricum numai pentru aceşti bani nu aş face-o, o fac din convingere,

din dedicaţie. Le spun în ce stadiu am ajuns: sunt identificate domiciliile, sunt pozate

casele şi sunt emise cererile de aprobare pentru 150 scriitori; am trimis o listă la Direcţia

Patrimoniu, acolo mi-au promis că pentru casele de patrimoniu mi se dă pe loc aprobarea,

iar pentru celelalte imobile să le obţin de la proprietari. Să mă interesez cât costă

Page 16: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 16

inscripţionarea unei plăci şi a tuturor, căci Ilfoveanu s-a oferit şi el, dar costă cam scump.

Între timp sunt aduse şi celelalte adrese, cei trei se apucă să le semneze.

12 mai 07, sâmbătă. Telefon Magdei Agopian care îmi spune că nu este de acord

cu placa „memorabilă” pentru Mihail Dragomirescu, ea refuză, căci ar împieta asupra

preţului. Şi să nu vin cu ameninţări. Îi spusesem că aceste lucruri au să se afle. Apoi

telefon la Elena Velea, care îmi va lăsa pozele la Vali Pituţ. A primit adresa USR,

colocatarii sunt de acord, cei şase, iar alţii sunt studenţi chiriaşi. E foarte impresionată de

acţiunea mea. Vorbim de albumul lui I. Cucu, îl are, autorul i l-a dat cu dedicaţie. Totuşi

scos cu bani de la Tucă, nu de la Varujan, care la vernisaj s-a bătut cu pumnii în piept.

Un tur de unul singur prin parcul IOR. Flori, miresme, raţe sălbatice, oameni

veseli, mulţi vârstnici, dar şi perechi de îndrăgostiţi sau părinţi tineri cu cărucioare. Tonus

bun al vieţii cotidiene. Să-l tot vezi pe român când se relaxează! Cineva în vârstă, după

aspect un intelectual la pensie, îşi exprimă convingerea că lucrările din acest parc vor fi

continuate şi finalizate. Nu se mai gândea dacă va avea ocazia să beneficieze de aceste

realizări, pur şi simplu îl bucura ideea lucrului dus la bun sfârşit, spre binele obștei. Nu e

totul pierdut. Telefon de la Gh. Istrate, care tatonează cu cine votăm. Eu însumi îi

telefonez lui Murgeanu; l-a tras curentul, insistă să dau telefon la Curtea Veche. Le trimit

un e-mail posibililor noștri editori.

13 mai 07. Toată dimineaţa corectură la N. Balotă, Caietul albastru, vol. 2. Lucian

Blaga nu l-a întrebat niciodată pe discipolul său N. Balotă nici ce scrie, nici de ce nu

publică. Marea nedumerire şi durere a discipolului, care se considera neglijat. Apoi,

Şerban Cioculescu, la Capşa, cu Ion Barbu, nu face nici un gest de a i-l prezenta pe N.

Balotă, discipol al lui Blaga. Aceste frustrări-obide ale scribului orgolios, neluat în seamă

de cei deja afirmaţi. La hotelul Rex din Mamaia, T. Arghezi, criticându-i pe foşti, l-a

dezamăgit crunt pe clujean., care de aceea nici nu i-a mai spus că de ani de zile scrie un

comentariu la Psalmii poetului din Mărţişor. Lucrare pe care o migălea sub ochii lui

Blaga, care de aceea poate nu-l întreba chiar nimic despre ce scrie. Blaga şi Arghezi fiind

la cuţite, în fond. Totuşi, Arghezi, înţelegând faptul că Balotă şi Ion Negoiţescu nu publică

nimic, zice: La 20 de ani e uşor să nu publici (cei doi aveau peste 30 de ani!), poţi să şi

arzi ce-ai scris, pe când la vârsta lui vrei să ţi se publice fiecare cuvânt. Ca să vezi cât

cinism monumental! Practic i-a sugerat să se lase de scris, nu? (Eventual să ardă hârtiile

mâzgălite...). Şi nimic despre credinţă, ceea ce lui N. Balotă i-a făcut o impresie

deplorabilă. Luni, 14 şi marţi 15 mai, stau acasă; am întocmit o listă de 150 scriitori, am

identificat mare parte dintre imobile, am lansat adresele din partea Uniunii, aştept aprobări

de la cei care nu mi le-au dat pe loc sau prin discuţii telefonice cu decidenții. După nici

două luni de insistenţe, pe toate planurile. E puţin? Acum fac următorul pas, însă hotărârea

va fi luată după minuţioase socoteli, căci e o lucrare de mare răspundere, iar banii nu sunt

ai mei. Lansez pe e-mail comenzi către vreo 25 de firme găsite pe net sau în Pagini Aurii,

ca să obţin cea mai bună ofertă pentru „plăcile de marmoră albă tip Carara, lustruite pe

faţă şi pe muchii, 150 la număr, de dimensiunile 40/60 cm şi grosimea 3 cm, cu patru

perforaţii de 10 mm diametru, cu cca 85 litere de 3cm pentru text şi 6 cm înalţime pentru

numele scriitorului, cu 3 mm adâncime, profil în V”. Şi un ritm de furnizare a plăcilor,

câte 20 pe lună. Încep să primesc oferte, fac un tabel, în ordinea preţurilor, ca să vorbesc

doar cu cei favorabili. Seara târziu, primesc şi lista de 7 imobile de patrimoniu. Iar pentru

celelalte nu am nevoie de acordul primăriilor. Urrra! Munca din aproape în aproape

simplifică lucrurile care în teorie păreau ca şi inabordabile.

Page 17: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 17

Familia Popescu din Vlădila

Marin Petran-Vlădila

Documentele de arhivă sunt un preţios izvor de informare, ceeace a făcut ca odată

cu eforturile cercetării să apară informaţii legate de familia Popescu, una dintre cele mai

vechi ale sec. XVIII. În suita multor preocupări, această familie ocupă un loc de seamă în

istoria comunei Vlădila. Prin numele şi iscusinţa lor, au aruncat asupra comunei ,,razele

cele mai curate ale unor generaţii inteligente”. Aşezată în Vlădila Veche, aproapre de

Biserica nou construită (1765), familia Popescu, este amintită prin Barbu Popescu. Din

această familie, unul dintre copii a fost preot în sat pe nume Stan ce a slujit la Biserica cu

hramul Sf. Nicolae de la 1836 – 1847. De la 1848 – 1854, popa Stan a slujit cu fiul său

Pătru. Căsătorit cu Joiţa Stănescu, popa Pătru a avut mai mulţi copii printre care ; Floarea

(1830- 1872), Păun, 1833- 1876, Voicu, 1834- ?. Popa Păun a slujit împreună cu Vasile

Jitianu 1830 – 1876, din Rotunda. La data de 30 mai 1876, popa Păun Popescu decedează.

Vlădila era numit cătun aparţinând de comuna Devesel. La decesul său au fost

martori: Fotache Călin din Vlădila şi Ştefan Marinescu din Comanca. Păun Popescu a fost

căsătorit cu Ioana, care după decesul soţului rămâne să îngrijească de copiii doar de câţiva

ani. Ion (Ioniţă), 1866 – 1936, a fost căsătorit cu Voica, (1867 – 1902). Au avut copii:

Oprea (1890 -1916), căsătorit cu Lina, moare în primul război, caporal, în luptele de la

Durostor. Rămân în urma sa copiii: Leana, (n. 1909), Constantin (n. 1911) şi Alecu (n.

1912), eroi în al II lea război. Alecu a fost căsătorit cu Stana şi au avut pe: Dumitru (n.

1931), Leana (n. 1932), şi Lucica (n. 1936). Al doilea copil al lui Ion Popescu a fost

Andrei (1893-1917), mort la Păuni – Buciumi, Iaşi. Ileana a fost născută în 1897 iar

Ştefan, în 1901. Ştefan Popescu, plutonier jandarm la Urşi-Romanaţi, ultimul copil al lui

Ion Popescu, a fost căsătorit cu Tărsiţa Neacşu –Udrişte. Ştefan şi Tărsiţa, au avut un fiu

pe nume Ion Popescu – Udrişte (n.12 iulie 1929 –d. 24 apr. 2011). Ca pictor, Ion

Popescu-Udrişte, a absolvit Institutul de Arte Plastice primind în 1968 Premiul I din partea

Uniunii Artistilor Plastici. Ca scenograf, a fost considerat ca ,,unul dintre cei mai apreciaţi

scenografi români‟‟. A lucrat la Teatrul Naţional Craiova, Teatrul de Comedie- Bucureşti,

a colaborat cu Teatre din: R.F.G., R.D.G., Israel, Danemarca.

Ion Popescu Udrişte, a fost căsătorit cu actriţa de teatru şi film Rodica Tapalagă,

(n.1939-d. 2010) al căror fiu născut în 1970, poartă numele de Barbu Popescu-Udrişte.

Un alt fiu al lui Păun Popescu, s-a născut la 1868- d. 1942 cu numele de Nicolae. Nicolae

numit de localnici Nae Popescu, a fost întâi notar (1892-1903). Din 1904 a ocupat funcţia

de preşedinte al Băncii

Populare Albina în

Vlădila. Primar în

comună a fost în 1927

şi 1929. A făcut câteva

luni de închisoare,

pentru abuz în serviciu.

Din căsătoria cu Ioana

au rezultat şase copii :

-Gheorghe (1889-

1896),

-Marin (1899-1901),

-Nicolae (1891-1947), Ion Popescu-Udrişte

Page 18: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 18

-Ştefan (1893-1918),

-Constantin (1897-1901),

-Haralambie (1902-1975).

Nicolae, Ştefan şi Haralambie au fost învăţători în comună. Ştefan moare la 25 ani

(1918). Nicolae, căsătorit cu Floarea (n. 1899, din Băbiciu), învăţător din 1913 până la

data morţii-1947, fusese împreună cu fratele său Haralambie, în conducerea Cooperativei

,,Snop de grâu‟‟ şi lideri ai P.N.L.-Vlădila. Din cauza suferinţelor din închisoare, Nicolae

moare la vârsta de 56 de ani, fără urmaşi. Haralambie, căsătorit cu Ioana Trincă, n.1906,

din Scărişoara, au avut cinci copii :

-Demetrina (Sanda) (n.1929),

-Vintilă (n.1930),

-Nicolae – Emanoil (n. 1931),

-Elena şi Nicolina, gemene (n. 1934).

Popescu Haralambie moare în 1975, la unul dintre cei trei copii stabiliţi la

Câmpina-Prahova. Din neamul Popescu mai trăieşte Lucica, n.1936 (stabilită la Lugoj),

care a fost căsătorită cu Tocea Gheorghe şi nepoţii lui Haralambie stabiliţi în America.

Prefecţii judeţului Olt (IV)

Cornel Manolescu

POLIHRON, ION I. *1891, februarie 12 – martie 1, prefect de Olt, [ A.M.I., 1897, pag.417; G. Poboran , 1908-II, pag. 218 ] Ion I. Polihron a fost fiul pitarului Ion Polihron din Drăgănești-Olt. În vremea lui

Alexandru Ioan Cuza acesta a fost subprefect la plasa Oltu din județul Olt. ,,Prin Decrete cu data 11, 12 și 14 Ianuarie 1863 dupe propunerea făcută prin

raporturi de D.Ministru Secretar de Stat la Departamentul din Întru , sîntŭ numițĭ: -Sub-prefect la plasa Oltŭ din județul Oltŭ în locul destituatului Ion Polihron, D.

Ioan Căpitănescu.1”.

A fost căsătorit cu Profira, fiica lui Ștefan Viișoreanu ( ϯ 1855 ). În 1891, Ion I. Polihron, pentru o scurtă perioadă a fost prefect al județului Olt

(12 februarie 1891 – 1 martie ). ,,Voința Națională’’, nr.1909 din 16 februarie 1891, pag.3 scria următoarele

despre numirea lui I.Polihron: ,,D.Polihron a fost numit prefect al județului Olt.

D.Polihron este candidatul oficial care a căȡut la ultima alegere. Cetățenii n’au voit să’l

învestească cu mandatul de reprezentant al lor; guvernul a găsit însă de cuviință, ca

contra unui vot al lor, să’i dea administrarea intereselor lor’’. La 16 februarie 1897, fiica sa Sevastița (Sevasta) Oghidan ,,văduvă prin deces‟‟,

se recăsătorește cu Alexandru Ghirgiu, viitor primar al orașului Slatina (sept.1919-ianuarie

1920) și prefect al județului Olt (1914, ianuarie 5-1918 aprilie 24).

1 Monitorulŭ.Jurnalŭ Oficialŭ, nr.14, pag.1, 1863.

Page 19: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 19

Ion I. Polihron a avut un fiu Gheorghe, care a fost martor la căsătoria surorii sale

Sevasta, cu Alex.Ghirgiu. Avea 31 de ani și era locotenent.2

,,Cu ocasiunea ȡilei de 10 Maiu a.c. (n.n. 1895 ), M.S.Regele a bine-voit, prin

înaltele decrete mai jos indicate, a înainta saŭ numi în Ordinele naționale pe persoanele

ale căror nume urméză:

ORDINUL ,,STÉUA ROMÂNIEI’’

( Decretul No. 2.446 din 10 Maiu 1895 )

Cavaleri

-Polihron (Ion), proprietar din Slatina, deputat, fost prefect, actual oficier al

Ordinului ,,Corόna României”.3

ROBESCU, I. C *1891, iulie 19 - decembrie 21, prefect de Olt.

[ A.M.I., 1897, pag. 417; G. Poboran, 1908-II, pag. 218 ].

,,Prin decretele regale cu data de 19 iulie 1891, dupe propunerea făcută prin raport

de D.ministru secretar de Stat la departamentul de interne sunt numiți:

( Decretul No.2.452 )

D.I.C.Robescu, fost prefect, în funcțiunea de prefect al județului Olt, în locul

vacant‟‟.4

MĂNCIULESCU, MIHAIL C. *1891,decembrie 21 – 1893, noiembrie 16, prefect de

Olt.

[ A.M.I., 1897, pag. 417; G. Poboran, 1908-II, pag. 218 ].

Poet, născut la 15 august 1835,

București și decedat în 18 aprilie 1904,

București.

Fiul lui Costache Mănciulescu,

fondator, cu Al. Bolintineanu, Șt.

Bolintineanu și T. Piscupescu al gazetei

,,Poporul suveran’’ (București, 1848). A

absolvit Colegiul Național ,,Sf.Sava‟‟din

București, urmând apoi studii de inginerie

hotarnică.

A participat la războiul de

independență, având gradul de locotenent

și fiind comandantul Companiei de roșiori

din orașul Roșiorii de Vede.

Este autorul versurilor ,,Cântecul

roșiorilor de la Vedea‟‟compus de Carol

Pașil jr., versurile fiind publicate mai întâi

în gazeta bucureșteană ,,Ghimpele‟‟ (22

mai 1877) și reluate apoi de revista revista

orădeană ,,Familia‟‟(24 iunie 1877).

2 Manolescu, Cornel, CONDUCĂTORII ORAȘULUI SLATINA-de la Vintilă Vodă ( 1530 ) și pânâ în

zilele noastre-Edit.Hoffman, Caracal, 2016, pag.70. 3 Monitorul Oficial al României No.124 / 3(15) Septembre 1895.

4 Monitorul Oficial al României, 26 Iulie 1891.

Mihail C. Mănciulescu

Page 20: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 20

,,Cântecul roșiorilor de la Vedea‟‟, cu versuri și note muzicale, a fost publicat în

,,Calendarul Progresului’’(1878, p.54). Ulterior, a fost primar al orașului Roșiorii de Vede

(1875 – 1878; 1886- 1888; 1901 – 1903).

Se căsătorește cu Elena Burkă din Roșiorii de Vede și se stabilește aici.

Intră în politică, și în 1875 este ales primar, funcție care îi dă posibilitatea să

pornească opera de modernizare a orașului.

,,Mihail Mănciulescu, prin decrete cu No.1309 din 26 iulie 1875, după

propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne

și pe baza art. 82 din legea comunală se confirmă în funcțiunea de primar al comunei

urbane Roșiorii de Vede din județul Teleorman.’’5

Proiectează străzi lungi și drepte, amenajează ,,Grădina publică”, desființează

tarabele turcești din centru și amenajează piața centrală.

Opera aceasta de modernizare și înfrumusețare a orașului a stârnit invidia multor

neputincioși, care prin tertipuri și intrigi politice reușesc să-l înlăture de la primărie. Faptul

acesta l-a revoltat și l-a îndârjit, făcândul să treacă la o politică militantă foarte vehementă.

Deși nu figurează pe lista primarilor orașului Roșiorii de Vede, alcătuită de

Primăria orașului și publicată pe www.primariaroșioriidevede.ro, putem afirma că M.

Mănciulescu, în anul 1883 era primar al orașului.

,,Prin înaltul decret regal cu No. 13.336 de la 28 Maiu 1883, după propunerea

făcută prin raport de D-l ministru secretar de Stat pe baza art.67 din legea comunală,

domnu M. Mănciulescu s’a revocat din funcțiunea de primar al al comunei urbane

Roșiorii de Vede, din județul Teleorman.’’ (Monitorul Oficial al României, No.46 din 1

iunie 1883 ).

O altă ştire ne informează că ,,Locot.-colonelul Sabovici-Baranga, unul din

veteranii armatei române și d. Mihail Mănciulescu , curagiosul primar al Rușilor de Vede

au fost loviți de o crudă nenorocire prin moartea grabnică a soției si surorei lor, d-na

Adelaida Sabovici-Baranga care a încetat din viață eri ( n.n. 5 februarie 1888 ), în vârstă

abia de 49 ani.’’6

Se înscrie în partidul conservator și în 1888, este numit prefect de Teleorman.7

Fiind prefect, își întinde activitatea sa organizatorică asupra întregului județ, pe

care îl înzestrează cu șosele, școli, biserici.

La Roșiorii de Vede, își apropie pe primarul Ghiță Belitoreanu un om de mare

progres și clădește spitalul județean, abatorul comunal și dispune întocmirea planului

general de alinieri a străzilor orașului. Sunt construite noi străzi, sunt pietruite, se fac

rigole și clădește școala nr.1 de băieți.8

,,Prin decretul regal cu No.1059 din 3 Aprilie 1891, dupe propunerea făcută prin

raport de D. ministru secretar de Stat la departamentul de interne, D. C. Stoenescu este

numit în funcțiunea de prefect al județului Teleorman, în locul D-lui M. Mănciulescu

demisionat.’’9

În 21 decembrie 1891, guvernul conservator îi încredințează prefectura de

Olt, unde desfășoară o rodnică activitate.

5 Ibidem, No.168 / 1 August 1875

6 ,,Epoca’’,sâmbătă 6 ( 18 ) februarie 1818.

7 Porumbeanu, Argentina Șt., Personalități roșiorene, Alexandria, Eipoalex, 2002, p. 208.

8 Ibidem.

9 Monitorul Oficial al României , No.5 / 6 Aprilie 1891.

Page 21: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 21

Despre această activitate pomenește av.

slătinean I. I. Florescu, în cuvântarea sa,

publicată în ziarul Vremea nouă din 1

noiembrie 1930, la moartea fostului prefect de

Olt, Alexandru Ghirgiu (4 ianuarie 1914 – 1

noiembrie 1916 ), din care cităm:

,,În preajma anilor 1890 – 1892 o

revoluție întreagă se săvârșește în

administrația vechiului Regat. Vechii și vestiții

zapcii se înlocuiesc deodată cu subprefecții

licențiați sau cel puțin cu diploma de

bacalaureat.

În jud. Olt, vine ca prefect Mihail

Mănciulescu, înconjurat de o pleiadă de tineri

titrați, din care ultimul supraviețuitor

rămăsese scumpul nostru dispărut

Alex.Ghirgiu’’.

M.Mănciulescu a funcționat ca prefect

de Olt, până la 16 noiembrie 1893 , când a fost

înlocuit de către C. C. Săvoiu.

SĂVOIU, CONSTANTIN C

*1893, noiembrie 16 – 1894, iunie 18 ,

prefect de Olt.

[ A.M.I., 1897, pag.417. La G.Poboran,

1908-II, pag. 218: 1895 nov.16 (probabil greșeală de tipar ) ].

În anul1862, avea 39 de ani ( n.1823 ) și

un venit de 500 de galbeni anual.

Prefect de Gorj la 1869.

În 16 octombrie 1871, Constantin

C.Săvoiu, 36 ani de profesie ,,agricol proprietar‟‟

născut în Târgu-Jiu în anul 1835 (dată mai sigură

decât anul 1823), fiul lui Constantin Săvoiu (60 de

ani) și al Ecaterinei Săvoiu, se căsătorește cu

domnișoara Aneta Guma, 19 ani, născută în Sibiu,

la 1852, fiica lui Nicolae Guma decedat și a D-ei

Aneta Borănescu- 35 ani, domiciliată în București.

,,Din căsătoria sa cu Aneta von Guma

descendentă pe linie maternă din familiile

Borănescu și Gigurtu, s-au născut trei fete și trei

băieți. O fiică Ana a fost căsătorită cu generalul

Gheorghe Sănătescu, tatăl generalului Constantin

Sănătescu’’10

,,Prin D.R. cu No.472 din 19 Februarie

1892, dupe propunerea făcută prin raport de D.

10

Mihai Sorin Rădulescu,,De neamul Săvoilor’’, articol publicat în,, Ziarul Financiar’’, din 13.08.2004.

Avocatul slătinean Ioan I. Florescu,

născut la 7 iunie 1873 în Mogoşeşti-

Olt, fost primar al Slatinei între 1907-

1910. A fost un împătimit colecţionar

de piese arheologice şi numismatice

cu care I. Moroşanu a organizat mai

târziu primul muzeu al Slatinei.

Page 22: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 22

ministru secretar de Stat la departamentul de

interne, D.C.Chintescu, actual prefect al județului

Romanați este transferat, în aceeași calitate la

județul Mehedinți, în locul D-lui C. Săvoiu,

transferat ca prefect la județul Gorj”. ,,Prin D.R. cu No. 471 din 19 Februarie

1892, dupe propunerea făcută prin raport de D.

ministru secretar de Stat la departamentul de

Interne, D. C. Săvoiu, actual prefect al județului

Mehedinți, este transferat în aceeași calitate la

Gorj, în locul vacant.‟‟11

Monitorul Oficial din 5 iunie 1892,

publică D.R., prin care la 30 mai 1892

,,D.C.Săvoiu, prefectul județului Gorj este

transferat în același post la Romanați și înlocuit

cu d. Toma Cămărășescu- deputat.‟‟

În perioada 1893, noiembrie 16 – 1894,

iunie 18, a fost prefect de Olt.

ARGHIROPOL ( ARGHYROPOLU ), GHEORGHE GR. *1894, iunie 18 – 1895,

august 25, prefect de Olt. [ A.M.I., 1897, pag.417; G.Poboran, 1908-II, pag.218 ].

Ziarist și publicist născut la București în 23 Aprilie 1853, fiul lui Grigore

Arghiropol, fost deputat de Dolj în 1866 și 1867. Elev al pensionatului Schewitz, a urmat

pe urmă cursurile liceului Sfântu Sava, din București. A terminat liceul la Paris, unde a

urmat și Facultatea de drept și litere.

În 1871, la Bruxelles a urmat cursurile Universității luând diploma de licență în

filozofie și litere, studii pe care le-a continuat în urmă la Paris.

Întors în țară în 1873, a scris la ziarele ,,Journal de Bucarest’’, ,,La Roumanie’’ și

,,Courier de Roumanie’’. În 1874 a fost numit profesor la gimnasiul Lazăr pentru limba

franceză și la 1875 profesor de literatură franceză la liceul din Craiova. În 1876 a făcut să

apară, cu Georges Linche, un ziar ,,Fanalul lui Diogen’’.

A mai fost director al serviciilor penitenciare, director al prefecturii Brăila

comisar de poliție, prefect de Brăila, de Dorohoi și de Olt (1894, iunie 18 – 1895,

august 25).

Gh. Arghiropol a publicat: 12

~Gramatica franceză, 1871 ( Rosetti, p.12 ).

~Faute d’une bougie, 1875 ( comedie în limba franceză ).( Rosetti, p.12 ).

~Au feu, 1876 ( comedie în limba franceză ). ( Rosetti, p.12 ).

~Gramatica franco-rumana.Elemente de George Gr. Arghyropolu, fost professore

de limba și literature francesea la Gimnasiul Lazăr din București, la Gimnasiul din Focșani

și la Lyceul din Craiova.Partea I [ Pe copertă și : Ed.I ] București.Edit. Librăriei Gr.Luis

(Imprimeria Statului ), 1880. ( 17 x 11,5 ). 3 f., VI, 226 p. 2 lei noui. ( B.C.U.-Iași

I 12 623).

~Idem. Ed.II. Bucuresci ( Tip. Thiel & Weiss ), 1883. ( 23x 14,5 ). 153 p. (

B.C.U.-B. 47 506 ).

11

Monitorul Oficial al României, No.263 / 27 februarie 1892, pag.7026. 12

www.biblacad.ro / bnr

Aneta Guma

Page 23: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 23

Pe p. de titlu falsă: ,,Nouă metodă teoretică și practică pentru a studia cu înlesnire

Limba Francesă coprindêndu reguli cu totul noui asupra pronunțărei ortografiei

verbeloru și participiului, urmată de exersicii, asupra reguleloru grămaticei; lucrată după

autorii francesi atâtu vechi câtu și moderni cei mai respândiți.’’

~Model de regulamente de poliție comunală pentru Comunele Urbane

Nereședințe de District și pentru Comunele Rurale de G. Gr. Argyropolu, administratorul

Ocolului Hîrșova. Constanța (Tipografia Română Dimitrie Nicolaescu), 1891. (22,5 x

15,5). 55 p. ( II. 63.499 ).

~Elemente de gramatică francesă-română de G. Gr. Argyropolu, fost profesor

[...]. Partea I. Ed. III Bucuresci (Instit.de Arte grafice Carol Göbl ), 1897. ( 20,5x13 ). 199

p. ( I 15.684 ).

~Veta, ou les pêcheurs de Soulina (cu D.Moruzzi), București 1901.

A decedat în iunie 1917.

STĂNCESCU, ALEXANDRU *1895, octombrie 7 – 1899, aprilie 15, prefect de Olt.

[ A.M.I. 1897, pag.417; 1895 octombrie

la G.Poboran ].

S-a născut în Slatina, la 31 decembrie

1849 (alte surse indică, doar anul 1847 ). Aici își

petrece copilăria și termină clasele primare.

A urmat cursurile Școlii naționale de

medicină și farmacie din București (înființată în

1857 de Carol Davilla, venit din Franța ),

remarcându-se printre elevii fruntași ai acesteia.

În războiul pentru independență (1877 –

1878), al cărui serviciu sanitar a fost condus de

Carol Davilla, a condus un spital militar, fiind

decorat cu câteva medalii de război și avansat în

grad.

După război a funcționat cîțiva ani ca

medic al Spitalului din Curtea de Argeș și ca

profesor de igienă la Seminarul din acest oraș, apoi s-a transferat în urbea sa natală ca

medic primar al Spitalului județean, fiind încadrat și ca profesor de igienă la Școala

practică de agricultură de la Strehareț (înființată în 1884).

,,În momentul cînd conducerea a luat-o Alexandru Stăncescu, spitalul funcționa

într-un local impropriu, în chiliile Schitului Sopot, rămase disponibile după secularizarea

averilor mânăstirești (1863), de către domnitorul Alexandru I. Cuza.” 13

Ales pentru prima oară în Cameră în 1891 și reales în 1893. În martie 1901 ales la

Senat.14

A fost căsătorit cu Smaranda.

Fiica lor Hortensia (n.1876, în București), pe 21 iulie 1902, se căsătorește, la

Slatina, cu Dumitru I. Pop, ( născut în Brașov, în anul 1868).

13

Popescu-Optași, N.-Slatina-625, Galeria personalităților, dr. Alexandru Stăncescu, în ,,Olt Press’’, nr. 826, 9.III. 1993.

14 Niculescu, George-Parlamentul român 1905, pag.244.

Dr. Alexandru Stăncescu

Page 24: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 24

Alex. Stăncescu a fost Ofițer al ordinului ,,Steaua României‟‟. A condus ,,Banca

Oltului‟‟ din Slatina.

Prin D.R. nr. 1936, dat în Castelul Peleș, la 9 iunie 1909, este numit membru al

Ordinului ,,Steaua României‟‟, în gradul de Comandor.15

,,Intrat în arena politică și îndeplinind

și funcția de prefect (1895, octombrie 7 – 1899,

aprilie 15), dr. Alexandru Stăncescu a profitat

de puterea lui de influență față de conducerea

centrală pentru a proceda la construirea unui

local modern destinat spitalului, care a fost

terminat în anul 1896, clădirea veche fiind

preluată de penitenciarul județului.

Medic priceput și apropiat de bolnavi,

cărora căuta să le ridice moralul, fără a urmări

interese materiale, Alexandru Stăncescu s-a

remarcat și ca un abil politician, devenind mâna

dreaptă a lui Tache Protopopescu, șeful

organizației județene a partidului liberal.

A fost consilier comunal, prefect,

deputat, senator (ales și în opoziție), și în toate

demnitățile prin care a trecut și-a îndeplinit

îndatoririle cu zel și devotament.

Pentru tot ceea ce a făcut el pentru județ și oraș i s-a așezat în grădina din fața

spitalului un bust de bronz, menit să vorbească generațiilor următoare, bust care a fost

dezvelit cu fast în ziua de 17 octombrie 1937, odată cu dezvelirea celor ale lui Tache

Protopopescu și Alex. Iliescu, în prezența lui Dinu Brătianu, președintele P.N.L., și a

ministrului sănătății dr. Costinescu, care i-au reliefat meritele profesionale și politice.

Acestui bust i-a fost hărăzită o adevărată

odisee. În vederea construirii actualului spital pe

locul celui vechi, care a fost dat în folosință în vara

anului 1971, a fost sistematizată zona respectivă în

cadrul căreia bustul, desprins de soclu, a fost purtat

prin diferite magazii, ultima fiind situată în spatele

primăriei orașului Slatina, unde a fost găsit de

organele poliției, care au declanșat cercetările de

rigoare.

S-a presupus inițial că bustul în cauză ar fi

al dr.Kițulescu, dar acesta nu purta barbă, cum

arată sculptura respectivă și nu era posibil să i se

ridice un bust de către regimul politic sub care a

decedat și i s-a naționalizat casa. Bustul este în

mod sigur al dr. Al. Stăncescu, purtător, întradevăr

de barbă.16

Alexandru Stăncescu a încetat din viață ,,la

12 iulie 1910, orele 9 p.m.‟‟

15

Monitorul Oficial al României, No. 61 / 16 iunie 1909. 16

Popescu-Optași, N.-Slatina-625, Galeria personalităților- dr.Alex. Stăncescu, în,,Olt Press’’, 9 martie 1993.

Dr. Al. Stăncescu, deputat P.N.L.

Bustul dr. Al. Stăncescu

(S.J.A.N. Olt, Colecţia

Documente Fotografice)

Page 25: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 25

Alte mărturii şi documente despre Constantin Poroineanu

Ion Tîlvănoiu, Vasile Radian

La S. J. A. N. Olt se păstrează în fondul

personal Crăciun Pătru mai multe scrisori şi

documente legate de Constantin Poroineanu- om

politic şi mare filantrop romanaţean, al cărui nume îl

poartă până astăzi parcul oraşului Caracal.

Documentele- unele originale, altele copii ale

profesorului Pătru Crăciun- ne dau informaţii inedite

şi despre perioada imediat următoare anului 1908,

an în care C. Poroineanu a încetat din viaţă, vorbesc

despre grija primăriei oraşului Caracal de a-i păstra

vie amintirea prin realizarea unui monument la

cimitirul Bellu din Bucureşti ca şi a unui portret în

ulei care să împodobească Primăria oraşului

Caracal.

Aceste noi date completează în mod fericit

informaţiile adunate de noi în volumul ,,Contribuţii la

biografia lui Constantin Poroineanu”, volum apărut în

anul 2017 la editura Hoffman. Suntem convinşi că în

viitor vor apărea şi alte surse documentare care să

întregească personalitatea căreia oraşul Caracal îi

datorează multe, personaj asupra căruia pentru

prima dată a atras atenţia profesorul Dumitru Botar

în volumul ,,Fiii Romanaţiului” (1996).

Dintr-o scrisoare semnată de Mihai Demetrian, vedem că acesta purta de grijă

proprietăţilor lui Poroineanu din Romanaţi în ultimii ani ai vieţii:

,,2 august 1906, 85 bis Francmasonă

Domnule Dăbulene,

D-nu S. Nacht, cumpărătorul pădurii

d-lui C. Poroineanu de pe proprietatea

Potopinul, achitând restul de 50 000 lei conform

contractului, este liber a tăia toată pădurea. Te

rog arată aceasta şi pădurarului spre a şti şi el.

Pentru partea de teren care va rămâne pădure în

viitor te rog să i-o fixezi pentru ca dl. Nacht cu

aceia parte să urmeze tăierea conform legii

silvice şi pe care te rog a-l supraveghea spre a

face conform contractului. Anunţă-l pentru

aceasta spre a nu face tăierea şi să nu fie aşa ca

pădurea să nu se poată reface. Suprafaţa

terenului o ştii cât este, 20 sau 30 hectare, câte

vrei d-ta să laşi, pentru aceasta ai şi scrisoarea

d-lui Poroineanu.

Pentru buturugi eşti autorizat verbal de

dl. Poroineanu să le scoţi, d-ta fă-ţi învoielile cu

oamenii, începe imediat ce dispui de timp şi de Constantin Poroineanu

Page 26: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 26

oameni şi dacă crezi că această împuternicire nu

este suficientă, voi scrie d-lui Poroineanu spre a

vă face o scrisoare mai în regulă până la

semnarea contractului definitiv.

D-nul Poroineanu se află momentan în

Franţa şi are următoarea adresă: Const.

Poroineanu, Mont Dove, Hotel Sarciron Bainaldy

(France).

Cred că m-me Dăbuleanu s-a făcut mai

bine, ceea ce doresc foarte mult.

Primeşte salutările mele şi cu D-zeu în

ajutor să auzim de bine.

Mih. Demetrian”.

După moartea lui Constantin Poroineanu17

,

survenită la 15 septembrie 1908, Primăria

Caracalului intră în posesia averii lăsate de acesta

prin testament. Drept recunoştinţă, Primăria

oraşului decide executarea unui tablou în ulei al lui

C. Poroineanu. Ofertele nu întâzie, după cum o

dovedesc documentele:

,,2 decembrie 1908

Domnule primar,

Subsemnatul, mă ofer a picta în ulei

portretul binefăcătorului C. Poroineanu pentru onorabila Primărie a urbei Caracal.

Portretul va costa cinci mii lei (5000) şi va fi executat în mărime naturală, în întregimea

trupului, în frac, cu decoraţiunile repausatului şi va fi frumos încadrat. Lucrarea va fi

pictată după toate cerinţele pur artistice şi va fi predată în patru luni de la comandare. Un

acont în sumă de două mii lei (2000) şi restul de trei mii (3000) lei la predarea acestui

portret.

Primiţi, vă rog, domnule primar, asigurarea înaltei mele consideraţiuni.

Oscar V. Obedeanu, pictor, Palatul Funcţionarilor Publici, Bucureşti”.

O altă ofertă a aceluiaşi pictor venea şi la 25 octombrie 1909 conţinând

aceleaşi condiţii şi în plus angajamentul de a preda lucrarea în termen de trei luni.

Rezoluţia primarului indica însă ca această ofertă să fie pusă ,,la Consiliu cu

celelalte oferte”.

O altă ofertă va fi însă agreată de primăria oraşului, aceea venită de la N. Grimani

care scria la 9 decembrie 1908:

,,Domnule primar,

Subsemnatul artist pictor portretist, fiind informat că sunteţi decişi a face pentru

onor Primărie portretul în pictură al decedatului mare donator şi fost senator

Poroineanu- am onoare a ruga să binevoiţi a dispune să mi se încredinţeze mie facerea

acestui portret. Dimensiunile portretului încadrat, cât şi preţul, aştept să mi-l fixaţi

17

La înmormântare a participat şi primarul oraşului Caracal, Constantin Demetrian. Lucrul este dovedit de afirmaţia unui I. Popescu, administrator al unei păduri din Dâmboviţa, proprietatea lui Poroineanu, care într-o scrisoare din 25 februarie 1909 către Primăria Caracal afirmă la final: ,,[...] Cred că mă cunoaşte dl. primar; m-a văzut la moartea boierului şi chiar când s-au vândut obiectele din casă”. Deci până în februarie 1909, mobilierul casei din str. Corabia nr. 3 fusese vândut de primăria Caracal.

Page 27: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 27

Domnia Voastră.

Primiţi vă rog, Domnule Primar, încredinţarea înaltei mele stime şi

consideraţiuni.

N. Grimani, pictor, str. Costache Negri, 5, Bucureşti”.

Acelaşi N. Grimani revine la 5 noiembrie 1909 cu o ofertă de nerefuzat şi cu

argumente noi în favoarea sa:

,,Domnule primar,

Subsemnatul artist pictor am onoare a vă ruga respectuos să binevoiţi a dispune

de a mi se încredinţa mie facerea în pictură mărime naturală a portretului repausatului

fost senator şi mare donator C. Poroineanu. Îmi voi pune toată silinţa spre a face o

lucrare de artă din toate punctele de vedere, mai ales că am avantajul de a fi cunoscut pe

defunctul18

şi aceasta mă va ajuta şi mai mult în reuşită ca asemănare a portretului.

Preţul acestui portret va fi de una mie (1000) lei, plătibil în două rate, un acompt la

început iar restul după terminarea şi predarea portretului.

Primiţi vă rog, Domnule Primar, încredinţarea înaltei mele stime şi

consideraţiuni.

N. Grimani, pictor, str. Francmasonă, 58, Bucureşti”.

Suma aprobată iniţial de consiliul local pentru acest portret a fost de 2000 lei.

Oferta lui N. Grimani convine Consiliului Comunal Caracal care la 21 noiembrie 1909 îi

răspunde:

,,D-lui N. Grimani, pictor din Bucureşti, str. Costache Negri, 5

Consiliul Comunal prin votul dat în şedinţa de la 9 noiembrie curent, aprobând

oferta dv. înregistrată la 2784 pentru facerea portretului decedatului C. Poroineanu în

mărime naturală, cu

preţul de lei una mie

plătibili din bugetul

anului 1910/11,

subscrisul vă invită cu

onoare a vă prezenta la

această primărie

pentru încheierea

cuvenitului contract”.

Prin urmare,

portretul lui C.

Poroineanu a fost

executat de N. Grimani

în cursul anului 1910,

şi el se află astăzi în

pinacoteca Liceului

,,Ioniţă Asan” din

Caracal.

18

Legăturile lui N. Grimani (1872-1925) cu Oltul şi Romanaţii nu sunt încă suficient cunoscute. N. Grimani a pictat în 1907 în stil renascentist Catedrala din oraşul Corabia. Cercetătorul slătinean Gh. Mihai (preluând o informaţie a lui G. Poboran din ,,Istoria oraşului Slatina”, 1908, p. 461) crede că artistul s-ar fi născut la Slatina (Gh. Mihai- ,,Personalităţi slătinene”, Ed. Scribul, 2001, p. 130). Grimani a fost apropiat de grupul Ileana şi de Al. Bogdan-Piteşti care invita artişti de valoare la conacul său de la Vlaici, lângă Coloneşti.

Telegrama lui Romanelli

Page 28: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 28

Concomitent, s-au executat monumentul funerar19

şi bustul donatorului, opera

sculptorului Raffello Romanelli. Acesta se adresa Primăriei Caracal la 2 ianuarie 1909 cu

următoarea telegramă:

,,D-lui Demetrian, primarul oraşului Caracal,

Sărbătorile fiind sfârşite şi plecarea mea fiind irevocabil fixată miercuri 7

ianuarie, vă rog cu tot dinadinsul şi conform promisiunii şi depeşei dvs. binevoiţi ca

formalităţile să fie îndeplinite de consiliul comunal cât mai grabnic spre a putea sfârşi cu

luarea banilor datoraţi mie. Primiţi mulţumirile mele anticipate.

Profesor Raffaello Romanelli, Hotel Boulevard”.

S-a păstrat şi o telegramă expediată din Florenţa (Firenze) de Romanelli. Deşi

nedatată, bănuim că este din aceeaşi perioadă în care monumentul era executat dar

neachitat:

,,Maire de Karacal

Je vous prie expedier urgent monument Poroineanu. Je suis etonne de ce retard.

Romanelli”.20

Rezoluţia primarului, scrisă alături, spune sec: ,,Se va ordonanţa şi expedia”.

Se pare, totuşi, că autorităţile locale nu prea s-au grăbit, de vreme ce Romanelli

revine la 4 mai 1909 cu o nouă scrisoare cu antetul: ,,Raffaello Romanelli, Piaza S. Spirito,

26, Firenze” în care în limba franceză se adresează din nou primarului:

,,Florenţa, 4 mai 1909,

Domnului primar al Caracalului,

Dragă Domnule,

Am primit la timpul stabilit cei 1262 franci trimişi prin Banca Naţională şi spre

onoarea dvs. aş vrea să

primesc şi cei 4000 franci

din tranşa a doua a

monumentului Poroineanu.

Nevăzând însă

nimic din asta, vă rog

dragă domnule de a-i

trimite îndată ce e posibil,

având nevoie de aceşti

bani.

Cu salutările mele

respectuoase, al dvs.

devotat, Raffaello Romanelli”.

Rezoluţia primarului spune: ,,Achitat complet cu ord. 126/908/909”.

O altă scrisoare interesantă provenind de la Maria Boerescu ne dă detalii despre

interiorul casei din Bucureşti, str. Corabia, nr. 3 unde a locuit până la moarte Constantin

Poroineanu. Aceasta scrie Primăriei Caracal la 15 decembrie 1908 următoarele:

,,Domnule primar,

Am primit adresa d-voastră prin care îmi comunicaţi că Consiliul în şedinţa de la

19

Semnătura lui Raffaello Romanelli se află pe monumentul funerar de la Bellu (în faţa locului de veci al poetului Mihai Eminescu) dedesubtul înscrisurilor ,,EUFROSINA PORROINIANU, +15 FEBRUAR MCMII”

20,, Primarului oraşului Caracal. Vă rog să trimiteţi urgent [contravaloarea] monumentului Poroineanu.

Sunt mirat de această întârziere. Romanelli”.

Page 29: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 29

5 decembrie a.c. a dispus ca bustul de marmură al reposatului meu soţ21

, aflat în casa

reposatului Constantin Poroineanu, să se dea din partea comunei Facultăţii de Drept din

Bucureşti. Primiţi domnule primar, ca şi întreg consiliul, adânca mea mulţumire şi

recunoştinţă pentru acest dar care vă onorează.

Maria Boerescu”

Pentru casa din Bucureşti, str. Corabia, nr. 3 s-au făcut mai multe oferte de

cumpărare. Una venea de la doctorul de ,,dinţi şi boli de gură” D.D. Niculescu:

,,Pentru casa din strada Corabia, nr.3, fostă proprietate a defunctului Poroineanu

iar actualmente a Primăriei Urbei Caracal, ofer suma de 100 000 (una sută mii) lei.

Garanţia provizorie de 8000 (opt mii lei) se află depusă la Casa de Depuneri şi

Consemnaţiuni cu recipisa nr. 28 928 din 17 iunie 1909 şi care a fost trimisă azi

Primăriei Caracal, o dată cu oferta aceasta azi 18 iunie 1909.

D.D. Niculescu, Bulevardul Carol, 12.”

O ofertă similară se primeşte la 28 iunie 1909 şi de la C. Popovici, consilier de

legaţiune:

,,Stimate domnule,

Fiind doritor a licita la cumpărarea casei repausatului Poroineanu, v-aş fi foarte

recunoscător dacă aţi binevoi a mă informa de ziua când s-a fixat licitaţiunea şi în

acelaşi timp de suma de la care se va începe vânzarea precum şi dacă se poate oferi o

sumă mai mică de cea prevăzută în cazul când nu ar fi concurenţă.

Mulţumindu-vă dinainte pentru răspunsul ce veţi binevoi a-mi da, vă rog a primi

încredinţarea prea distinsei mele consideraţiuni.

C. Popovici, consilier de Legaţiune”.

Cea de-a treia ofertă pentru cumpărarea caselor, vine de la G. Vlahuţi-Slătineanu

la 24 iulie 1909:

,,Domnule primar,

Aş fi amator a cumpăra casele Poroineanu situate în str. Corăbiei în Bucureşti;

pentru moment însă, aş dori să iau cu chirie casele. Vă rog dar să binevoiţi a îmi

comunica printr-o scrisoare care sunt ultimele condiţiuni de închiriere şi de vânzare.

Dacă cumva aveţi în Bucureşti un reprezentant al d-voastră cu care aş ăutea trata atât

vânzarea cât şi închirierea mi-ar conveni, căci ar înlesni tratativele. V-aş ruga dar să-mi

desemnaţi acea persoană cu care aş putea imediat intra în vorbă.

În adăstarea răspunsului d-voastră, primiţi d-le primar asigurarea consideraţiunii

mele.

G. Vlahuţi-Slătineanu”.

O scrisoare a primarului oraşului Caracal din 21 noiembrie 1909 adresată unei

doamne (probabil câştigătoarei licitaţiei) face cunoascută data la care urmau a se încheia

actele:

,,Doamnă,

Am onoarea a vă comunica că pentru facerea actului de vânzarea Caselor şi

predarea acestor case am fixat ziua de vineri 27 noiembrie curent. În consecinţă vă rog ca

în acea zi să binevoiţi a fi pregătită de tot ce necesită pentru facerea actului. Primiţi, vă

21

Maria Boerescu era soţia liderului liberal Vasile Boerescu.

Page 30: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 30

rog, încredinţarea despre deosebita noastră consideraţiune.

Primar [ss indescifrabil]”

Maria Poroineanu, soţia colonelului Sache Poroineanu, frate vitreg al defunctului

Constantin Poroineanu, îşi exprima la 11 februarie 1910 nemulţumirea faţă de faptul că

deşi Primăria Caracal intrase în posesia averii lăsate de Constantin Poroineanu-

monumentul său funerar de la Bellu nu era încă instalat:

,,Domnule Primar,

Pentru a vă lămuri şi mai bine de nedreptatea ce-mi faceţi, alătur la această

petiţie şi mica însemnare pe care vă rog domnule primar să fiţi atât de bun şi amabil a

mi-o înapoia împreună cu cele ce se vor fi mai găsit între hârtiile lui Costică, având

necesitate de ele la achitarea îngrijitoarelor mormântului. Cred că fratele său trebuia cel

dintâi achitat deoarece banii monumentului nu sunt supuşi la taxe către stat. Este destul

doi ani şi jumătate de când şade cu o cruce de lemn la cap- şi o candelă de cincizeci bani.

O nedreptate revoltătoare!!

Primiţi d-le primar asigurarea stimei ce vă păstrez.

Maria S. Poroineanu”.

Dincolo. Din Dunăre-n Balcani (V)

Haralamb G. Lecca

Sâmbătă, 37 iulie [1913] Uff!... Am plecat. Şi-am plecat singuri, fără infanteria

care ne scotea sufletul. Ager al meu fierbea. Dacă-l opream, juca; dacă-l lăsam, trap. Parcă

simţea că ne întoarcem. Ceasul n-arăta nici 7,

când am ajuns drept la un han, de unde

apucam la dreapta. M-am suit pe o măgură şi

m-am uitat înapoi. Pe zig-zagul şoselei, un

divizion ca o reptilă lungă cobora printre

două furnicare cenuşii: vânătorii în popas.

O cotitură spre Turski, o râpă

afurisită, un pod rupt şi-o curte cu trei case,

din poarta cărora nişte fete- întoarse sau

nefugite- ne-au zvârlit flori, arvună la

gloanţele pe care au vrut să ni le arunce

fraţii şi rudele. Apoi, pe când trupa îşi urma

drumul, eu, cu căpitanul meu şi cu excorta

brigăzii, am luat-o înapoi, printr-o rarişte,

spre Panega. Acolo, satul, ca toate satele,-

învecinat însă cu o vale bogată, încadrată în

vii, cu un loc răcorit de cleştarul unei trombe

captate, cu lumină electrică, cu zăgazuri de

piatră, c-o fabrică de ciment, cercuită de

etajera câtorva vile,- şi, minune- cu femei

nesbârcite,- vale poetică şi sănătoasă, virgină

până atunci de boli. După cuvenita voltă, am

intrat în grădină. Sub clopotul unui chioşc Autorul acestor însemnări...

Page 31: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 31

înfrunzit, hohoteau mai multe râsete, din care două

femeieşti Trei ,,dudui” pudrate, ascultau istorisirea

în franţuzeşte a unui ofiţer- rătăcit probabil în

recunoaşteri- istorisire hazlie, care se plimba de

vreo săptămână prin toate gurile. Era vorba de

proaspăta păţanie a unui popă fricos ca un câine

bătut, pe care un colonel, respectivu-i şef, îl chinuia

sistematic, povestindu-i tot soiul de prăpăstii

născocite, ba cu omoruri pe furiş, ba cu pândă la

drum,- chin reînnoit prin svonul mutilării unui

ciclist surprins, svon la care Divizia răspunsese

printr-o proclamaţie, ameninţând cu imediata

spânzurătoare a patru fruntaşi din satul vecin

locului, unde s-ar săvârşi asemenea tâlhării. Numitul

popă,- care dormea în aceeaşi odaie cu colonelul,-

slăbit şi abătut de veşnica-i frică, fusese găsit într-o

noapte sub pat, cu salteaua deasupra.

-Ce e asta, părinte? Îl întrebase colonelul.

-Ce să fie, stăpâne!... Tactică. Dac-o fi să

mă înjunghie în somn, ucigaşul, crezându-mă în pat

şi înfigând cuţitul pe întuneric, o să împungă salteaua, fără să m-ajungă.

Acelaşi prea sfânt mai păţise una. Luat în automobil tot de colonel şi înserând pe

drum, aude o detunătură în stânga.

-Aidi! Ne-am topit!... a gemut el.

Şi când să se întoarcă într-acolo, poc! alt foc în dreapta.

-Doamne, Maica Domnului! Scapă-mă şi dintr-asta!

Atât a zis, şi, închinându-se cu amândouă mâinile, s-a ghemuit lângă şofer, în

vreme ce, la spate, colonelul şi aghiotantul se zvârcoleau de râs;- ei trăseseră focurile, ca

să petreacă.

Aveau dar de ce hohoti cele trei ,,dudui” pe care nu le-am turburat, arătându-mă.

Am aflat apoi, prin ofiţer, că erau orăşence, fete de colonel, una dăscăliţă, alta

contabilă, şi-a treia... am uitat ce era a treia... a, ba nu... o carieră ciudată: logodnică.

N-am avut însă parte să filozofez cu nici una, fiindcă de-abia ne-am aşezat la masă

şi un ordin,- izvorât din şoapta unui gigea camarad, care, când ne văzuse sosind, cu intenţii

de statuquo, s-a repezit la telefon, comunicând Corpului că ,,nu ştiţi ce cofeturi sunt aici”,-

un de sus ordin deci, ne-a poftit graţios să cantonăm aiurea. Consecinţă: la 4 şi 10 intram

în Turski, fredonând glumeţele stihuri: ,,Ce frumoasă-i viaţa/ Viaţa de soldat/ Din tâmpit

odată,/ Devii la pătrat”.

*

La Turski- harta îi zice Turski-Izvor, dar m-am deprins să-l scurtez,- credeam că

schimbarea locului, reacţia mişcării, gândul chiar la-ntoarcere, au să-ntremeze trupele,

potolind epidemia. Dimpotrivă: aici au murit cei mai mulţi. Nici iadul n-ar fi înspăimântat

pe cineva, ca lazaretul de la Turski, la un kilometru de sat. În singurele două odăi ale unei

case parasite, unde n-ar fi încăput omeneşte decât 20 de inşi, se-nghesuiau 60 iar restul

până la 130 zăceau trântiţi afară, la o palmă de şanţul şoselei, într-o fostă livede,- unii

peste alţii, cismele spurcate ale unuia slujind de căpătâi altuia, cu un singur doctor, la

voia-ntâmplării,- căci, am mai spus, n-aveau uneori nici apă. Şi mulţi din ochii acestor

osândiţi la moarte, când se uitau la automobile, cari treceau pe-acolo, înnecându-I în praf,

...şi volumul său de memorii

apărut în 1913

Page 32: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 32

parcă ziceau blestemând: ,,Unde e Crucea Roşie? Unde sunt banii, cerşiţi de-aproape 40 de

ani?... Nu-n ţară, după ce te-ntorci schilod e nevoie de-ngrijiri, - şi nu cu mâini de

cucoană şi cu rufărie subţire. Nu ăsta e rostul ei, şi nu acolo, la bătăi de flori, ci aici, în

dezastru, să sfârâie landoletele, pline cu ceai, cu tutun şi cu coniac. Napoleonii din

omonierele parfumate, daţi pe flori şi pe surâsuri, aici trebuiau trimeşi, scăpând atâtea vieţi

utile”. Se făcuse la Ceranoviţa, primul altoi, cu mult aşteptatul vaccine, mai promiţător

de minuni ca minciunile înaltelor patronese. Când să se facă al doilea, scârţ!... n-a mai fost

destul, şi multe regimente au rămas demi-vierges. Nu e vorbă, cu toate laudele

apărătorilor, care-şi duceau pretenţiile până la basmul că vaccinul nu e numai preventive,

ci şi curative,- mai bine că nu s-a făcut. Cine ştie ce păţeau soldaţii, cu nepăsarea şi

nerespectarea obligatoriului repaos, dintre două doze. Cele trei zile se reduseseră la una, şi

chiar în aceea, cei călări, ca artilerie, trebuiau să-şi adape caii, să-i ţesele, să care fân şi

ovăz, să taie lemne,s-ajute la cazane,- adică o nu se poate mai perfecta odihnă.

Toate mergeau alandala, cu sanitari rupţi de osteneală şi cu doctori uluiţi. Pân-

acolo ajungea uneori zăpăceala,- unii învinuind pe alţii, încât într-o zi, printer alte măsuri

sanitare, s-a comis şi aberaţia de a porunci ca trupele să nu-şi mai facă trebuinţele decât

decât în regulă: două ori pe zi, dimineaţa şi seara.

Altădată, două căruţe, chemate tocmai la Măgurele să ia medicamente, s-au întors

cu trei kilograme de acid citric, o damigeană de coniac şi 250 de grame de anti-holerină.

Şefii,- Hipocraţi, cari trăsnesc de la birou în numele umanităţii contra cui

urechează un soldat,- cei mari de tot, învinuiau Statul, iar mijlociii nu se clinteau din cort,

invocând ocupaţii de scripte şi trimiţând în locu-le pe cei mici. Numai cu aceştia, cu cei

mici s-a făcut puţinul bine ce-a fost cu putinţă. Numai printer ei s-au găsit creştini, ca

sanitaria V. Luchian şi Costache Horodină, cari,- trimeşi cu două căruţe să evacueze 11

bolnavi,- au îngropat pe drum, în 10 kilometri, pe toţi aceşti 11, morţi unul câte unul, din

lipsă de mijloace,- căci toate aceste mijloace, adică ceaiul şi doctoriile, li se dase ,,în bani”.

Merită busturi puţinii, cari ca locotenentul-medic Şeptilici şi doctorul-colonel

Tuliu, îşi petreceau ziua, expunându-şi viaţa printer muribunzi,- sau ca un simplubrigadier

de artilerie, care, văzând un camarad că varsă, conştient de pericol, şi-a făcut cruce şi l-a

apucat de frunte, pentru ca, prin reazăm, să-i uşureze contractile. Majoritatea,-

proporţional cu înălţimea-n grad,- îşi crea primiri de medicamente, căutări de case izolate,

sau ducere după ordine la Marele Cartier,- imitând astfel abnegaţia caritabililor dela

Dunăre, cari, în aşteptarea sosirii bolnavilor, se caritau reciproc.

Nu ştiu de ce, poate prin imitaţie, cât am stat la Turski, am stat în odaie. Era

albastră, ca o rufă prea scrobită, cu treiferestre văduve de cam multe geamuri, cu un pat de

fier învelinţat, şi cu o masă, fostă tocător, acoperită cu un fel de valtrap înciucurat. În patul

cu trei gămălii de alamă coclită, trei perne: una vărgată, alta pistruită de pureci şi ultima

horbotată,- tronând câte trele pe lampazul destrămat al unui chilim, leit românesc. Nişte

ex-cutii de conserve se suiseră la rangul de glastre, cuibând în ele câteva begonia

ofticoase. Peretele de deasupra mesii, purta o cartă poştalăzugrăvită, sub un chromo-

portret al Ţarinii,- iar pe chembrica valtrapului dormitau un păhărel, o chibritelniţă ştirbă,

şi, preţioasă sculă,- o lampă. Să nu uit nişte otrepe, întinse la geam, ca brizbrizuri, şi-un

piron de-o palmă, înfipt în pervazul uşii, ca suplinitor al cuierului absent. Ultim detaliu:

puţine muşte şi zero ploşniţe.

Aici am petrecut de trei ori 24 de ore, în plictiseala aşteptărilor fără rost, bârfind ca

mahalagioaicele,sau cătând distracţie în sbârnâiala telefonului, care ne lăsa să tragem cu

urechea. Bunioară:

-Allo!... Cine-i acolo?... Corpul?... Da… Am înţeles… Să repet?... Foarte bine.

Page 33: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 33

Repet: ,,Să plece imediat la Lovce un otomobil puternic, ca să poată sui pantele”… ,,-Da,

dar… -Nu; însă voiam să zic că n-avem nici-un otomobil puternic, pentru că… -Ordonaţi?

Să trimitem în locu-i două mici?... Foarte bine. Imediat. Am onoare”.

Cum se puteau uni caii unui motor cu ai celuilalt, ca să facă din două maşini slabe

una tare,- nici un mechanic din câţi am întrebat, nu m-a putut domiri.

Ne mai distrau uneori şi discuţiile la masă, cari mai totdeauna strângeau pe cineva

cu uşa, sub formă de problemă, - ca următoarea: Dacă după modernele susţineri

medicale, soarele omoară vibrionul holerii, pe când umezeala îi e prielnică, - de ce toate

epidemiile de holeră izbucnesc vara? De ce nu s-a pomenit holeră ivită în ploile din

martie sau în igrasia din octombrie?...

Şi-am plecat din Bulgaria, fără dezlegarea problemii.

Numai când venea poşta eream veseli. Iertam că o scrisoare,pornită din ţară la 5

iulie, ajungea la noi peste-o chenzină; dar ce nu iertam erea absurda străşnicie de-a nu ne

lăsa să punem data şi locul.Nefiind război, ce planuri divulgam? Ce victoria zădărniceam?

Miercuri, 31, 10 dimineaţa. Pe sub ferestre trec într-una trupe: două regimente de

infanterie, pornite din Panega, unul de vânători, dela Malka-Bresniţa,- coloanele, cu un

division de obuziere, din Witsky-Most, şi-o brigade de artilerie, întinsă dela Vid încoa.

Oameni lângă oameni, cai după cai, căruţe peste căruţe,- huruie, tropăie şi hodorogesc , în

ceaţă de praf,- stârnind flori, când cântă trâmbiţele,- ori storcând milă la vederea atâtor

dobitoace slabe, ostenite şi battue, cari trag cât nu pot duce, până mor pe drum.

Binecuvântaţi vor fi cei cari, într-o viitoare campanie, vor înlocui hodoroagele,

încărcate mai mult cu leneşi, prin camioane otomobile, ceva mai mici ca cele-ncercate

pân-acum, ca să urce mai uşor şi să nu rupă podeţele. Vor face un bine şi Armatii, prin

transporturi mult mai repezi, şi omenirii, cruţând nişte victime.

Smaranda Chehata în corespondenţă cu profesorul Pătru Crăciun

Floriana Tîlvănoiu

Din lista personalităţilor culturale cu care profesorul caracalean Pătru Crăciun s-a

aflat în dialog epistolar, se distinge Smaranda Chehata, sora romancierului Cezar Petrescu,

al cărui tată, profesorul Dimitrie Petrescu se născuse la Caracal în mahalaua Bold. Dealtfel

scriitorul a poposit la Caracal în câteva rânduri susţinând conferinţe. Reproducem în acest

număr al revistei câteva epistole păstrate în fondul personal Pătru Crăciun de la S.J.A.N.

Olt. Scrisorile vorbesc despre proiectele comune ale celor doi intelectuali, doar în parte

materializate, despre vizite la Caracal ale sorei scriitorului, conţin rugămintea de a ajuta la

sporirea zestrei casei memorial Cezar Petrescu din Buşteni care cu mare greutate a putut

fi amenajată ca muzeu.

Aducem pe această cale mulţumiri personalului S.J.A.N. Olt care ne-a înlesnit

accesul la acest preţios fond documentar.

[1] București, 12 sept[embrie] 1973

Stimate Domnule Profesor,

Reîntoarsă de ieri în București, viața spasmodică de capitală n-a apucat încă să-mi

întunece imaginile proaspăt sedimentate după pelerinajul la locul de baștină al părintelui

nostru. De aceea mă și grăbesc să vă adresez gândul meu încă nerăcit și bucuria de a fi

găsit acolo atâtea mâini generoase întinse pentru o viitoare colaboratoare cu Muzeul

Page 34: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 34

Memorial ,,Cezar Petrescu”.22

Contibuția urbei sale natale în fixarea biografiei

profesorului Dimitrie P. Petrescu23

va fi hotărâtoare și e drept ca ea să de la obârșia sa și

nu din afară. Cu atâta mai de preț îmi pare căldura cu care ați întâmpinat și

D[umnea]v[oastră] personal propunerea mea. În dorința unei neîntârziate treceri la fapte,

vă voi scrie detaliat.

Smaranda Chehata24

[2]. București, 3 oct. 1973

Stimate Domnule Profesor,

Scrisoarea D[umnea]v[oastră] mi-a adus nu numai bucuria de a fi regăsit în ea

entuziasmul cu care a fost întâmpinat primul meu pas spre o colaborare între urbea de

baștină a tatălui meu și muzeul memorial al fiului său, ci și proiecte deja înjghebate ce-și

așteaptă urgent realizarea.

Deocamdată, întrucât mă privește- în situația mea, sau realitatea, mai bine zis, de

catalizator între Caracal și Bușteni- sunt departe de a vă răspunde cu același entuziasm. De

ce? Fiindcă buștenenii, axați pe ,,industrial” și nu pe ,,cultural”, nu înțeleg nimic din

gratuitatea unui sentiment sau a unui act creator- istoric-literar. Ca atare, la propunerea

mea ca organizația culturală din Caracal să poftească la Bușteni pentru conferințe și luare

de contact întru colaborarea viitoare, n-a stârnit decât un spontan refuz din partea

directorului Casei de Cultură, Tov[arășul] Sandu. Motivul: programul său este complet

până la finele anului, deci nu ar avea unde să mai insereze o manifestare în plus. Punct!

Inutil să adaug vreun comentariu. Acesta e omul. Dar mai ales acesta e târgul!

Tov[arășul] Sandu s-a crezut foarte ospitalier precizând că, oricine vine de la

Caracal va putea beneficia- contra cost!- de masă și casă, numai să fie precizată din timp

data sosirii și numărul participanților.

Stimate Domnule Profesor Pătru, sunt mâhnită până în adâncul sufletului de

această întâmpinare exact în contratimp și diametral opusă pornirii mele interioare și

structurii mele. Mă veți înțelege oare, atunci cât de penibil și trist mi-a fost să aștern pe

hârtie cele de mai sus?...

În schimb, doresc din răsputeri ca atitudinea oficială să nu întunece cu nimic pe

cea particulară, adică cea a noastră, a surorilor scriitorului (străin în urbea lui!). De aceea

vă repet răspicat invitația Muzeului Memorial ,,Cezar Petrescu”- al cărui îndrumător e una

dintre surori: Veniți, rogu-vă, veniți! Veniți cât mai curând! Peisajul la ora actuală e

încântător. Drumul e superb. Noi surorile până la 20-22, suntem toate libere, gata oricând

să vă însoțim, să vă deschidem larg muzeul și inimile noastre.Numai după ce veți vizita

casa memorială de la Bușteni, veți decide singuri cu ce trebuie să ilustreze orașul

D[umnea]v[oastră] pe tată și fiu.

Veniți! Inima noastră vă așteaptă!

Sm[aranda] Chehata

22

Cezar Petrescu (n. 1 dec. 1892- d. 9 martie 1961), romancier, gazetar, nuvelist, traducător și redactor la ziarele VOINȚA, ADEVĂRUL, BUCOVINA, DIMINEAȚA, ȚARĂ NOUĂ, membru al Academiei Române. S-a născut în comuna Cotnari, satul Hodora, județul Iași și a murit la București;

23 Dimitrie P. Petrescu, de profesie inginer, este tatăl scriitorului Cezar Petrescu (mama Olga

Comoniță- descendentă a unei vechi familii boierești din Moldova și fiică de senator liberal). A fost profesor la Școala Agricolă Trifești de lângă Roman. A trăit între anii 1860-1907, de origine din orașul Caracal, județul Romanați.

24 Smaranda Chehata- sora scriitorului Cezar Petrescu, donatoare de fond ,,Cezar Petrescu” pentru

înființarea unor muzee în localități din țară unde scriitorul a locuit și a creat operele sale literare: Muzeul din satul Stejaru, comuna Ion Creangă, Muzeul,,Cezar Petrescu” de la Cotnari; Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu” din Bușteni.

Page 35: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 35

[3] 3. X. 1973

Voiam, stimate Domnule Profesor și Domnule Președinte, să discutăm despre

lucrările D[umnea]v[oastră] de investigație istoric- literară ca și despre Asociația Culturală

,,Marius Bunescu”, când ne vom vedea. Totuși, aș vrea să devin cu un ceas mai devreme,

membră a Asociației ,,Marius Bunescu”, deosebită cinste pentru subsemnata și bucurie

pentru colaborări viitoare. Trimit deci foaia de membru, rămânând ca taxa să mi-o achit

ulterior, direct, prin bunăvoința D[omn]lui Președinte…

Mai am o rugăminte: nu treceți la nici un fel de elaborare definitivă a planurilor de

expoziție25

și nici realizare a lor, până nu pășiți în muzeul memorial. Veți înțelege la

momentul oportun de ce și vă mulțumesc pentru încredere. Aici e toamnă superbă, în

ciuda ploii torențiale cu fulgere și tunete. Sau tocmai de aceea. Deci să ne grăbim! Și…

faites vos jeux!26

Noi stăm cu cheia de la cutia cu scrisori în mână și, de azi încolo, cu

urechea la telefon și la soneria de la nașa pe unde vine factorul cu telegramele. Ce gândiți

despre noi?...(Și când zic ,,noi”, subînțeleg surorile lui Cezar Petrescu a căror delegată,

întru toate, sunt trup și suflet.)

Iertăciune pentru scrisul ce începe, la astă oră, să devină dezordonat. După o zi cu

multe și de toate figuri în text- încheiată cu un spectacol de teatru- am scris aste trei

scrisori, și mai am încă două de așternut pe hârtie. Dar noaptea e cu lună, salutul

CARACAL-BUȘTENI, pe pragul muzeului, în gând și în suflet, deci restul nu mai

contează, ca și când aș fi început o nouă viață…

Sm[aranda] Ch[ehata]

[4] București, tot astăzi, seara

Tel. 14.31.19

Stimate Domnule Profesor,

Nici n-a pornit bine spre D[umnea]v[oastră] misiva mea scrisă în zori, și iată-mă

cu știrile de ultimă oră de mai jos, grăbită s-o ajung din urmă.

E vorba de data când ați decis- sau, mai exact, când veți decide pelerinajul la Casa

memorială ,,Cezar Petrescu” pe care eu o sugerasem ca mai potrivită până la 20-22

octombrie.

Or[i], sora mea- îndrumătoarea muzeului- îmi telefonează fulger să vă anunț că

Direcțiunea Muzeelor Prahova, săvârșind minunea să obțină fondurile necesare unor

reparații la muzeul memorial din Bușteni, amânate cu anii, a decis începerea lucrărilor pe

teren la 20 octombrie. De unde, după acea dată, răsturnarea proiectelor D[umnea]v[oastră],

muzeul fiind închis. De ce 20, când 20 cade într-o sâmbătă?... Fiindcă- ni s-a răspuns-

materialul trebuie adus din timp, pentru ca luni, 22 să și înceapă lucrul, sezonul fiind

foarte înaintat pentru lucrări de zidărie la munte.

Nu ne putem resemna, Domnule Pătru, să ni se răpească bucuria acestui prim

contact dintre cele două orașe legate de Cezar Petrescu, dintre cele două aspirații

îngemănate, dintre cele două strădanii unite din care va naște marea noastră colaborare,

antrenând tineretul în elanul ce ne-a unit, pe mine, din sângele lui Dimitrie Petrescu, cu

D[umnea]v[oastră], care-i străjuiați memoria și țarina unde a văzut lumina zilei.

Nu! Nu ne-am putea resemna! De aceea, nădăjduiam cu entuziasmul, argumentele

D[umnea]v[oastră] și locul ce-l ocupați în aria culturală a orașului Caracal, să câștige

25

Profesorul Pătru Crăciun intenţiona să amenajeze în cadrul muzeului de la Buşteni un colţ dedicat lui Dimitrie Petrescu şi Caracalului.

26 ,,Faites vos jeux”(fr.)- ,,Faceți pariurile”

Page 36: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 36

partida și să decidă pornirea caravanei înainte de 20 octombrie. De pildă, în săptămâna 8-

14 octombrie. Sau, în săptămâna următoare, dar numai până joi 18 octombrie.

Ce spuneți? Zeii, conjurați de D[umnea]v[oastră] nu ne-ar fi favorabili???

Un răspuns telegrafic, rogu-vă! Nu îndrăznesc a spera telefonic. Dar cum stau pe

jăratic, numai inima mea știe, ce temeri înfruntă…

Smaranda Chehata

[5] București, 8 noiembrie 1973

Stimate Domnule Profesor Crăciun Pătru,

Misiva de față nu va răspunde multiplelor întrebări și probleme ce pune ultima

D[umnea]v[oastră] scrisoare, pentru simplul motiv că prin scris nu am ajunge la niciun

rezultat constructiv. Chestiunea e prea serioasă, înteprinderea D[umnea]v[oastră] de a

concretiza într-o expoziție permanentă aspecte bio-bibliografice referitoare la părintele

scriitorului Cezar Petrescu, prea anevoioasă pentru a nu ne sfătui prin viu grai și a nu

preciza cu ce anume vă putem fi de un real sprijin noi, surorile, și Muzeul Memorial.

Totodată, cum sperăm din răsputeri în prezența CARACALULUI la comemorarea

Cezar Petrescu din data de 1 decembrie a.c. la Bușteni (am scris în acest sens Domnului

Director al Casei Dumneavoastră de Cultură) și cum programul festivității și alte

amănunte necesită o întrevedere anterioară, am decis să trag o fugă la Caracal pentru 24 de

ore și să ne punem de acord asupra tuturor problemelor care, pe mine una, nu mă mai lasă

să dorm de când am constatat abulia, superficialitatea, improvizarea ce predomină în

activitatea celor ce dirijează viața culturală a orașului Bușteni.

Dacă mi-au scăzut cele scrise mai sus, e că mă spovedesc D[umnea]v[oastră]

Domnule Profesor, al cărui entuziasm, ponderat dar contagios, mi-a mers la inimă. Doresc

nespus de mult să faceți D[umnea]v[oastră] primul pas în colaborarea pe care o visez între

cele două orașe ce țin de amintirea și biografia lui Cezar Petrescu.

De aceea, săptămâna viitoare – când îmi voi fixa ziua sosirii- îmi voi permite să

telegrafiez data, pentru a câștiga timp. În intenția D[umnea]v[oastră] mă voi prezenta cu

documentele ce țin de biografia și activitatea profesională a prof[esorului] Dimitrie

Petrescu, al cărui nume va răsuna pentru prima dată, cu competență și pietate, între pèreții

Casei de Cultură Bușteni, dacă conferința scontată va avea loc.

Chiar dacă din diferite motive avuabile mie sau nu, Casa de Cultură nu se va putea

deplasa până la Bușteni la ziua cea mare de 1 Decembrie (când Cezar Petrescu ar fi

împlinit 81 de ani), personal (și când zic personal zic ,,surorile scriitorului”) doresc din

răsputeri să vă avem în Bușteni, ca emisar al urbei natale a tatălui romancierului.

Cu acest prilej veți primi în dar, din partea noastră, documente de înaltă valoare

pentru realizarea unui colț modest: Dimitrie P. Petrescu. Totodată, un pumn de țărână de

pe mormântul din cimitirul orașului Roman.

În schimb, v-am fi recunoscătoare dacă- prin intermediul D[omnului ] Truică,

inițial întru cele ce ne privesc, tipografic, locul de baștină al tatălui nostru- ne-ați aduce și

D[umnea]v[oastră] personal un tot atât de pios simbol al obârșiei scriitorului- un pumn de

țărână de pe punctul exact de pe planetă unde tatăl nostru a văzut lumina zilei. Ca să-și

păstreze ineditul meritat, aceastea să rămână tăinuite între noi doi- plus dacă e nevoie, și

între noi și D[omnul] Truică.

Rog, stimate Domnule Profesor, dacă sunteți de acord cu cele de mai sus,

telegrafiați-mi imediat ! Aștept și iar aștept !

Smaranda Chehata

Page 37: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 37

Legăturile lui Cezar Petrescu cu oraşul Caracal

Crăciun Pătru

La 10 martie 1974 avea loc la Buşteni un simpozion dedicat scriitorului Cezar

Petrescu, eveniment organizat de surorile scriitorului. Cu acest prilej, profesorul Pătru

Crăciun a fost invitat susţinând o interesantă comunicare. Deşi pe alocuri tributar

ideologiei epocii, textul dovedeşte erudiţia şi pasiunea pentru istoria locală- calităţi ale

profesorului caracalean. Documentul se păstrează la S.J.A.N. Olt în fondul personal Pătru

Crăciun.

Romancierul Cezar Petrescu a fost un reprezentant de seamă al romanului

românesc dintre cele două războaie mondiale. Scrierile lui, inspirate din realitatea

imediată, au captivat mase largi de cititori din diverse

categorii sociale. Virulenţa atacurilor, înfăţilate prin

personaje şi situaţii tipice, a surprins o lume de

îmbogăţiţi pe căi necinstite, a lovit cu mânoe în tagma

moşierilor şi profitorilor războiului. A fost un luptător

neobosit cu arma scrisului.

Cezar Petrescu s-a născut la Hodora-Cotnari,

în judeţul Iaşi, dar rădăcinile şui, prin tatăl său,

Dimitrie Petrescu, bunicul Petre Joja şi o spiţă

numeroasă de unchi, mătuşi, veri şi verişoare- sunt în

oraşul Caracal, oraş care a jucat în trecut un important

rol istoric. Boldul de Sus, cartierul oraşului în care a

văzut lumina zilei Dumitru Petrescu, constituia la

jumătatea secolului al XIX-lea un sat de plugari dârji

şi harnici, căliţi în suportarea şi învingerea greutăţilor

din acele vremuri de nesiguranţă şi lipsuri materiale.

Acolo se aşezau transilvănenii care plecau din locurile

lor de origine din cauza asupririi habsburgice.

Strămoşii lui Marius Bunescu, renumitul pictor, veniţi

de peste Carpaţi, tot în Bold duraseră gospodăria. Se

pare că Petre Ioja, bunicul scriitorului Cezar Petrescu, venise şi el din Transilvania înainte

de 1850. Lucrurile nu sunt clare încă în această privinţă. Cei care s-au ocupat în adâncime

de cercetarea genealogiei lui Cezar Petrescu, profesorul Petre Stroe şi învăţătorul Mihail

Truică nu au elucidat această problemă, care dealtfel nu are prea mare importanţă din

punct de vedere al istoriei literare.

În anii care au urmat imediat după primul război mondial, după ce se consfinţise

unirea deplină a poporului român prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918, se simţea o

mare nevoie de cadre cu bună pregătire în toate domeniile. Trebuia dusă luptă dârză pentru

crearea unui climat unitar, o nouă spiritualitate românească, politică şi socială.

Oamenii cu vederile cele mai înaintate, animaţi de înalte sentimente patriotice şi-

au adus contribuţia plenară la crearea noii spiritualităţi româneşti.

George Enescu întreprindea în acest sens lungi şi obositoare turnee pe tot

cuprinsul ţării celei noi, turnee pe care le încheia adesea în Caracal, pe scena

impunătorului nostru teatru. Nicolae Iorga, cu temperamentul lui vulcanic de patriot

Page 38: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 38

înflăcărat, ţinea conferinţe în oraşe şi la sate, tot cu scopul de a contribui la formarea unei

conştiinţe unitare a poporului. Dânsul nu mergea singur în lungile călătorii prin ţară. Era

însoţit de scriitori şi gazetari tineri care trăiseră momentele sumbre ale războiului.

Nonagenarul Ilie Mărculescu din Caracal îşi aminteşte că Nicolae Iorga a venit în

oraş însoţit de un grup de scriitori, între care şi Cezar Petrescu. Nu-şi aminteşte anul, dar

crede că ar fi fost prin 192527

. Trebuie să fi avut loc acea poposire la Caracal mai înainte

cu un an sau doi. Se ştie că în anul 1923, Cezar Petrescu, întors de la Cluj, unde condusese

revista Gândirea, fusese numit redactor la Neamul Românesc al lui Nicolae Iorga.

Probabil că în calitatea de gazetar ca şi de scriitor a venit în oraş. Iorga a vorbit la Teatru

în faţa unei săli arhipline. Scriitorii însoţitori au citit din scrierile lor. Nu-şi aminteşte

bătrânul Mărculescu ce a prezentat tânărul scriitor Cezar Petrescu publicului caracalean.

I-a rămas însă în minte modestia lui ca atitudine, dar modest era şi îmbrăcat: ,,Avea

pantaloni tocaţi şi haina lucioasă din cauza uzajului” (Ilie Mărculescu).

Această vizită constituia, poate, prima legătură pe care o avea scriitorul cu

meleagurile de origini ale părintelui său, Dumitru Petrescu, înfăţişat romantic şi savant în

romanul ,,1907” sub numele de Dimitrie Petreanu. Alte amănunte nu se cunosc în legătură

cu venirea în oraş, la mijlocul deceniului al III-lea. Nu ştim nici dacă a ţinut legătura

într-un fel sau altul cu multele neamuri caracalene, de care s-au ocupat cercetătorii

menţionaţi: Petre Stroe şi Mihai Truică.

Rudele îl cunoşteau din auzite, ştiau că este scriitor. Octogenara Constanţa Stoica

din Caracal, născută în Bold, îşi aminteşte că într-o seară, trecând prin faţa bordeiului lui

Petre Ioja, împreună cu o prietenă, acea prietenă i-a spus: ,,Aici locuieşte Ioja, care are un

nepot scriitor la Bucureşti”. Nu era vorba Petre, desigur, că el murise demult, ci de un alt

Ioja, probabil Iancu, fost grefier la Tribunalul Romanaţi.

Scena aceasta se poate să se fi întâmplat prin 1915, Cezar Petrescu debutase în

1907 ca elev de liceu [notă de subsol, probabil

Smaranda Chehata: ,,Cezar Petrescu se afla încă

la Iaşi şi îşi făcea încă modesta şi anonima sa

ucenicie de publicist în presa ieşeană sau

bucureşteană, sub pseudonime sau fără semnătură.

Abia în 1918- 1 decembrie- părăseşte Iaşul

adolescenţei şi al primei tinereţi] cu nuvela

,,Scrisori” publicată în ,,Sămănătorul”, iar în 1912

se lansează cu o deosebită fervoare ca gazetar

politic la ,,Facla” lui N.D. Cocea. Era deci

cunoscut ca publicist, prin pamflete violente,

aşezate pe aceeaşi linie cu pamfletele lui Arghezi,

Cocea, Galaction chiar.

Ne sunt cunoscute şi trăsăturile fizice şi

morale ale neamului Ioja. Nu erau oameni înalţi,

mai mult scunzi. Scriitorul Barbu Alexandru

Emandi într-un articol din România Literară

publicat anul trecut, scria că la 40 de ani Cezar

Petrescu ,,era un bărbat de statură submijlocie, cu

umeri largi, plin, fără a fi obez, cu o figură

2727

De la profesorul Dumitru Botar avem informaţia conform căreia Nicolae Iorga fusese găzduit la Caracal de I. Hagiescu Mirişte. Istoricul admirase arhitectura casei şi operele de artă găzduite în ea. Cum Hagiescu Mirişte a încetat din viaţă în mai 1922, deducem că vizita istoricului la Caracal a fost anterioară.

O excelentă monografie a lui Ion

Zbârcot închinată lui Dimitrie

Petrescu (Ed. Scribul, 2000)

Page 39: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 39

exprimând vigoare şi

energie” (,,Cezar Petrescu,

militant pentru pace”). Şi

femeile şi bărbaţii din neamul

Ioja erau întreprinzători şi

isteţi, oameni ai acţiunilor

repezi, definitorii.

Caracteristica aceasta s-a

transmis de la o generaţie la

alta, ajungând până la

descendenţii şi descendentele

de astăzi. O legătură a

romancierului cu oraşul

Caracal despre care ştim mai

multe lucruri, pentru că

posedăm documente, este

consemnată în anul 1937. Cu

un an înainte, luase fiinţă în

oraş ,,Ateneul popular”, al

cărui animator era profesorul de literatură română Gheorghe Constantinescu. Scopul

principal al Ateneului era răspândirea culturii prin conferinţe publice. Au fost invitaţi să

conferenţieze la Caracal, în anii 1937, 1938, numeroşi oameni de cultură, personalităţile

cele mai proeminente ale ţării din acea vreme: Ion Simionescu, Simion Mehedinţi, Tudor

Vianu, Ionel Teodoreanu şi alţii.

A fost invitat şi Cezar Petrescu să conferenţieze la Caracal. Un schimb de scrisori

a avut loc între romancier şo profesorul Gheorghe Constantinescu, dintre care ni s-au

păstrat două, ajungând până la noi. Prima scrisoare are pe frontispiciu scris: ,,4 ianuarie

1937, str. Dr. N. Tomescu, 4”. Se indica,

deci, strada pe care locuia în Bucureşti.

Romancierul, la invitaţia ce i se făcuse de a

conferenţia la Caracal, răspundea:

,,...aproape toate duminecile şi sărbătorile

din luna ianuarie şi februarie, până la 21 II,

sunt făgăduite diferitelor aşezăminte

culturale din foarte risipite oraşe ale ţării”.

Desprindem din rândurile de mai sus

activitatea multiplă desfăşurată de scriitor,

spiritul de sacrificiu, dorinţa de a contribui

la ridicarea nivelului de cultură a

poporului, ca şi preţuirea de care se

bucura, fiind invitat să vorbească

oamenilor.

Ne întrebăm dacă îl atrăgea oraşul

străbunilor, dacă avea simpatie deosebită

Smaranda Chehata, sora scriitorului...

…Smaranda Chehata într-un desen

executat de Cezar Petrescu

Page 40: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 40

faţă de el? Sigur că avea. În scrisoarea amintită anunţă că: ,,... aş încerca să amân o

conferinţă din Bucureşti, de la 17 ianuarie pentru altădată, dacă aş fi sigur că nu pierd prea

mult timp cu drumul dus şi întors până la Caracal”. El anunţa, în acelaşi timp, prin

scrisoarea menţionată şi subiectul conferinţei: ,,Actualitatea lui Eminescu”. Scriitorul se

afla în plină atmosferă eminesciană, în acel an 1937, că atunci apare ,,Carmen Saeculare”

[notă Smaranda Chehata: ,,1937. În 1935 apare I vol. Luceafărul. În 1936, celelalte

două”], ultimulvolum al trilogiei ,,Romanul lui Eminescu”. Volumul ,,Luceafărul” apăruse

în 1935 iar ,,Nirvana” în 1936.

Scrisoarea se încheie cu un pasaj care merită să fie citat în întregime, spre a ne da

seama şi mai bine de trăsăturile de caracter, de înaltul patriotism al scriitorului:

,,Condiţiile? În afară de spesele de deplasare şi găzduire, înţeleg ca eventualul beneficiusă

fie vărsat bibliotecii liceului întrucât obişnuiesc să dau această destinaţie... onorariilor

mele”. Nu era omul banului, cum sunt aşa de mulţi oameni de seamă ai ţării în timpul

nostru. Nu face gestul de cedare a onorariilor sale numai la Caracal, ci aceasta era o normă

a comportării sale aţă de toate oraşele unde conferenţia.

Cezar Petrescu a venit la Caracal la 17 ianuarie şi a ţinut conferinţa pe care o

anunţase şi anume despre ,,Actualitatea lui Eminescu”. Acest lucru este atestat de două

documente. O mărturie a lui Ilie Mărculescu, participant la conferinţă (Cr. Pătru-

,,Secvenţe din amurg”, vol. II, p. 317) arată că sala Liceului ,,Ioniţă Asan” era arhiplină.

Venise în special tineret. După conferinţă, scriitorul a dat autografe. Mărculescu, care era

librar, adusese de la librărie mai multe zeci de cărţi ale romancierului, recent apărute.

Autografele le-a dat în holul liceului. Solicitanţii erau aşa de mulţi, că nu au ajuns cărţi

pentru toţi.

Se ducea prin presă în acei ani o susţinută

campanie pentru ca librăriile să fie conduse de

oameni culţi, cunoscători ai cărţilor, ca să le

recomande cititorilor. Librăria să nu fie un simplu

mijloc comercial, ci o şcoală. Cezar Petrescu era

şi el un susţinător al acestei idei. Îl cunoştea pe

Mărculescu din recomandările lui Georgescu-

Delafras28

şi s-a bucurat să găsească în Caracal un

librar cu studii, absolvent al gimnaziului şi al

Şcolii Normale.

Al doilea document care vorbeşte despre

venirea la Caracal şi ţinerea conferinţei cu tema

,,Actualitatea lui Eminescu” este o scrisoare din

30 ianuarie 1937 a scriitorului către acelaşi veşnic

om de cultură caracalean care a fost profesorul

Gh. Constantinescu. Îi aduce mulţumiri ,,pentru

plăcuta primire şi rara ospitalitate” de care s-a

bucurat în oraş. Anterior fusese rugat să intervină

pe lângă alţi oameni de prestigiu ca să

conferenţieze la Caracal, rugăminte la care

răspunde condescendent: ,,...îmi este cu neputinţă

să intervin personal la conferenţiarii despre care

pomeneşti d-ta în ultima scrisoare. Aceasta fiindcă

28

Directorul editurii Cugetarea din Bucureşti.

Librarul Ilie Mărculescu

Page 41: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 41

m-am pustnicit în

casă la lucru şi la

casnă, încât sub nici

un cuvânt nu mai ies

din bârlog până ce nu

termin cartea”.

La ce carte se

referă, nu ştim cu

precizie. Poate să fi

fost ,,Mane, Tekkel,

Fares” sau chiar

,,Carmen Saeculare”,

apărute amândouă în

1937, ori ,,Noi vrem

pământ”, editată în

1938 [notă Samaranda Chehata: ,,în nici un caz C. Saec. care apăruse în 1936. Mai sigur

Mane, Tekkel, Fares apărut în 1937]. Se ştie că lucra extrem de mult, că tipărea adesea şi

câte două romane pe an.

Aceasta a făcut pe unii

criticisă-l acuze de

neadâncirea temelor în unele

lucrări.

În scrisoarea

amintită, Cezar Petrescu

indică mai multe nume de

conferenţiari din Bucureşti:

Mircea Eliade, Nichifor

Crainic, Nae Ionescu, Ion

Petrovici, dar adaugă: ,,Dacă

ideile politice pentru care

militează nu înseamnă cumva

vreo piedică din cine ştie ce considerente”.

Amândouă scrisorile, şi cea din 4 ianuarie şi aceea din 30 ianuarie sunt cărţi

poştale de răspuns , trimise d-lui Gh. Constantinescu, conducătorul ateneului. Au fost

scrise cu cerneală neagră pe ambele feţe. Semnătura este făcută cu scrisul neîntrerupt la

scrierea celor două cuvinte, Cezar Petrescu. Din felul cum a răspuns la solicitare ne putem

da seama că scriitorul avea pentru oraşul de origine al neamului său, puternice sentimente

de dragoste. De-a lungul anilor, cetăţenii din Caracal şi-au arătat şi ei preţuirea pentru

autorul romanelor ,,Întunecare”, ,,Apostol” şi ,,Comoara regelui Dromichet” şi atâtea

remarcabile scrieri. În 1950, profesorul Petre Stroe înfiinţează la Liceul ,,Ioniţă Asan”

,,Cenaclul literar Cezar Petrescu”,când scriitorul era în viaţă încă. Nu ştim dacă a luat

legătura cu dânsul, sau în ce a constat legătura. În cadrul cenaclului, trecut ulterior la Casa

de Cultură, sub numele de ,,Haralamb G. Lecca” şi-a citit scriitorul în devenire pe atunci

Nicolae Paul Mihail- prima versiune a romanului său ,,Femeia cibernetică”. Biblioteca

orăşenească, prin tovarăşul Constantin Neagoe, directorul bibliotecii, a iniţiat mai multe

acţiuni, dedicate evocării romancierului, iar Asociaţia culturală Marius Bunescu a

organizat medalioane de prezentare a vieţii şi operei lui Cezar Petrescu.

S-au împlinit pe ziua de 9 martie 13 ani de la încetarea din viaţă alui Cezar

Pătru Crăciun invitat de profesorul Petre Stroe la Breaza la 26

nov. 1973 ( S.J.A.N. Olt)

La aceeaşi dată: Petre Stroe, Pătru Crăciun, învăţătorul

lui Petre Stroe (S.J.A.N. Olt)

Page 42: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 42

Petrescu. A plecat

din lume omul, dar a

rămas opera, ca un

bun al colectivităţii

şi continuă să fie tot

aşa de actuală, de

îndrăgită de cititori,

ca şi în trecut. Ea

rezistă trecerii

necontenite a

timpului pentru că

autorul a ştiut să

prindă în scrisul său

esenţa vieţii sociale dintr-o epocă anume, cu contradicţiile ei cu prăbuşirile morale ale

burgheziei, şi cu năzuinţele spre lumină ale celor mulţi şi necăjiţi. Prin tot ce a scris şi a

gândit, prin activitatea de gazetar, care la un moment dat tindea să eclipseze pe cea de

scriitor, prin cobferinţele ţinute în ,,foarte risipite oraşe ale ţării” cum se exprima el, Cezar

Petrescu a fost scriitorul-cetăţean, luptător pentru idealurile majore ale poporului.

Astăzi, în această incintă minunată a munţilor din preajma Buştenilor, am venit să

comemorăm pe scriitor şi pe cetăţean deopotrivă. Asociaţia culturală ,,Marius Bunescu”

reprezentată prin preşedinte şi prin membrii ei: Maria Andronache, Julieta Pătru, Nicolae

Paul Mihail, ca soli ai oraşului de baştină al scriitorului, aduc mulţumiri deosebite

surorilor lui Cezar Petrescu pentru organizarea simpozionului şi în special d-nei Smaranda

Chehata care a depus muncă entuziastă şi abnegaţie, în condiţii nu totdeauna prielnice.

Mulţumiri şi d-nei Alice Dobrovici, şi dânsa membră a Asociaţiei ,,Bunescu” ca şi

Smaranda Chehata. Mulţumim organelor locale de partid şi de stat care au sprijinit.

Instituţiile de cultură din Caracal vor căuta să păstreze în rândul cititorilor dragostea şi

preţuirea pentru opera scriitorului Cezar Petrescu.

Mirajul Afroditei (VI) Paul Dogaru

Măruntele dezamăgiri deversează instinctual marile bucurii. Fiecare om îşi are slăbiciunile lui. Şi eu pe ale mele. Una dintre ele – ar fi necesar

şi aşa e practic, să luaţi în consideraţie vârsta şi temperamentul – cred că-i aceea de a-mi

odihni visele în seară netulburat de nimeni cu întrebări pe care niciodată nu le-am

descoperit şi poate de aceea nu mai conversez cu Steaua înunericului clocotind în mine

seva neîmpăcării cu destinul. De-am făcut-o cândva eram singur, obosit în căutările mele

şi-un sprijin, fie el chiar neglijabil, indiferent de unde vine e ca o mană a cerului. Mi-am

uitat de taifasurile prelungite, pesemne că sfaturile ei se epuizaseră sau se temea că eu n-o

mai ascult atât de evlavios ca înainte, cuminte ca un elev de şcoală înaltă. E o deducţie

personală nu prea fericită şi n-o vâr nimănui pe gât cu de-a sila dacă nu mă crede. Aşadar, bărbierit proaspăt, într-un pulover verde, culoarea mea preferată, cu un

ziar „Sportul” în mână mă îndreptam cu pas tineresc spre parc. E seară. Se scurge o oră.

Îmi permit să schimb poziţia de pe umăr şi picior pe revers. Ce încet se descompun

culorile! - remarc deşi ştiu că timpul are măsura lui inviolabilă şi imuabilă. Doar noi trăim

Vinietă executată de Pătru Crăciun

Page 43: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 43

cu complexul pasului de

melc sau zborul lânced al

frunzelor foşnitoare prin

văzduh! Învârt câteva

frunze în palme, le

fărâmiţez şi gândesc că

aşa-i şi omul, la început,

verde, întreg, urmează

paliditatea înveşmântată pe

maturitate ca-n rochia

cutanată a serii se

îngălbeneşte surpându-te

sub lut. Traiectoria se

numeşte viaţă, iar forţa ce-

o potenţează izvorăşte din mâna dură a destinului. N-am timp de noţiuni mai mult sau

puţin abstracte căci glasul Rodicăi, glasul ei de copilă mofturoasă sparge liniştea, nu ştiu

ce-i cu mine!, nu-mi pare bine cu toate că pe ea o aşteptam cuprins de nerăbdare.

– Ai venit de mult?

– Gândesc că n-are importanţă cât aştepţi, ci pe cine aştepţi. Calitatea primeză!

De ce nu ne-am conduce după aşa ceva!

– Tu... eşti serios? Ce atitudine să iau?

– Mai mult ca oricând şi mai sever ca de obicei.

– Cu ce-au greşit bieţii oameni! - încearcă ea să ironizeze, să dea un aer comic

situaţiei. Mă surprinzi ! Are o panglică albă, de şcolăriţă, pe cap, e aşezată în dezordine pe

sub plete şi-i dă tentă agitată.

– Scoateţi-o! Panglica. Descopăr că-mi stă bine când fac pe îndrăgostitul autoritar.

Nu vrea, orgoliul ei de femeie compune o forţă contrară doleanţei mele.

Din integritatea minţii alege întrebările potrivite – aşa crede – şi mi le serveşte

nepiperate:

– Cine-s eu? Dar tu cum te numeşti? Suntem atât de legaţi unul de celălalt încât ne

putem permite scene de familie? De-ţi întorci faţa de la mine simţim că suntem aproape?!

– Fetiţo ! - îi zic - lasă orgoliul şi ascultă-mă! Fără auxiliare eşti frumoasă. Continui

să-ţi spun adevărul, deşi tu-l vezi fals, colcăitor în complimente. Crezi că nu sunt sincer şi

te temi de cuvinte dure! Eşti frumoasă când părul îţi cade în dezordine pe umeri sărutat de

vânt, de ploi, de nea mai mult decât buzele mele. Sălbatică fii. Şi mi-eşti dragă.

– Tonul profetului!

– Cuvintele spuse sau scrise au acelaşi numitor la tine: reliefarea frumuseţii pure. O

marmoră valorează mai puţin uneori decât un bloc de piatră sculptat haotic de intemperii.

– Absurd eşti în astă seară. Ţi s-au înecat corăbiile şi regretul nu-i mare!

– Dacă zici tu. Nu sunt un bun marinar! Tu?

– Eu, din păcate, da. Şi simt că ameninţă mereu furtuna.

– Adică? Sunt năucit. Explică-te! Ce înseamnă „Şi simt că ameninţă mereu

furtuna!?”

– Fizic ai, dicţie la fel. Acum mă conving că te macină şi talentul.

– Apa-i tulbure şi eu par a fi un peşte ce caută să înţeleagă lumea privind-o din

afund. Apa de-i murdară ce pricep din toate dansurile morţii?

– Nimic nu vei pricepe de nu vrei. Se schimbă vremea, Dane şi un miros uscat de

furtună stăruie în aer, îl respirăm în nări, zdrenţuit, orfan, fără mamă şi lumină.

Paul Dogaru (jos) în mijlocul elevilor săi de la şcoala

Găneasa

Page 44: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 44

– Mai depate?

– Nu te încearcă oboseala

străbătând străzile către seară la fiecare

douăzeci şi patru de ore de două ori? Când

şarpele e neglijat se înfurie şi muşcă

împrumutându-şi veninul pentru ultimele

zile.

– Stupidităţi!

– Aşa crezi tu. Sunt lucruri serioase.

Apoi pe un ton patetic, când plângem

înseamnă că lucrurile sunt triste, când

râdem însă, lucrurile sunt şi triste şi

nedigerabile. Eu râd. Ia aminte că sunt

obligată, râsul din inimă e grav!

– Timpul, Rody, pradă altădată greu

de mistuit, l-am cuprins în braţe. Am vrut,

eu şi tu, să facem din el înălţimi până peste

suflet, deasupra lui, până la reţinere. De-am

cules o floare te-am găsit în parfumul ei, de-

a plouat mi-a plăcut să cred că-n puzderia

apei se chircesc adăpostite de ochii

trecătorilor şi câteva din lacrimile noastre.

Cântecul acestei vârste este înţelept, dar

tânăr ca veşnicul tril al păsărilor în luncă.

Iată de unde ne-a început basmul să-l trăim.

Nu mă recunoşti? Nu sunt cel dintâi!

înălţimile curg prin mine şi ies afară

preschimbate în dragoste pentru tot ce mă-nconjoară. Dacă vrei, e un cântec al setei de

viaţă. Mi-e cald. Mi-e bine. Dar despre ce-mi vorbeai tu? Mi-ai furat tristeţea, Rody? Nu

vrei să-mi dai o fărâmă din ea înapoi?

– Mă tem pentru tine. Ai uitat cine-s eu, şi mai ales n-aş vrea să fiu ce crezi – o

simplă păpuşă ce râde şi cântă, o păpuşă vie ce-o mişti pe sârmă să nu te plictiseşti când

bate la uşă monotonia. Tu vrei să fiu o dublură?

– Nu-nţeleg. Niciodată n-am gândit să te subjug unui rol atât de meschin. Trăieşti

o halucinaţie, o fantezie a gândurilor tale răvăşite. Strângi tină la răscrucea străzii, în

fluviul nopţilor şi-i cauţi asemănare cu mine, cu noi. Eşti tentată să vezi totul îndoliat.

– Am pierdut noţiunile începutului, ne descoperim a fi nişte măşti concepute

stângaci, artificiale.

– Ce dracu se întâmplă? Stăm de-o jumătate de oră şi nu ştim ce vrem! Termină cu

năzbâtiile tale copilăreşti! De-ţi place să mi le-nşiri, n-ai decât, dar iartă-mă de nu le dau

prea mare importanţă. Prietenia noastră nu comportă asemenea nereuşite...

– Prietenia noastră! - repetă ea dezarmant de dezamăgită. Ce înţelegi tu prin aceste

cuvinte? A existat sau e un basm citit de amândoi prin vreo carte, în afara sufletelor

noastre! Îşi fixase tentacular privirea pe margini de cer şi mocnea prin cuvinte. Fiecare cu

basmul lui, aşa cum îl înţelege cum îl vrea. Mă fixează fără putere: Cum se numeşte?

– Cine ? - nu înţeleg eu întrebarea.

Paul Dogaru alături de fratele său Ion la

Clocociov (iulie 1977)

Page 45: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 45

– Fata cu care îţi consumi serile, cea

care îţi strânge braţul în locul meu. Are un

nume frumos, desigur. Aşa trebuie. Şi părul,

părul cum este? Ochii-i are migdalaţi ca ai

mei. De câte ori i-ai spus-o? Nu te-ai plictisit

repetând în fiecare seară?

– Idei preconcepute! Nimic nu există

ca materie.

– Nu sunt diletantă. Judec puţin mai

mult decât crezi, îndeajuns să văd adevărata

faţă a lucrurilor. Şi nu dau greş.

– Diletantă, zici? Nu te caracterizez.

Mica mea aventură, căci altfel nu este, te

frapează. Blestemate fie obsesiile!

– Parcă spuneai că sunt concepte!

Oricum, argumentele nu schimbă nimic. Şi

aventurile-ţi trasează trecutul, îţi umplu

prezentul. Şi nu m-ar surprinde. Să hrănească

viitorul. Unde-i schimbarea de care-mi

vorbeşti mereu?

– Aici, Rodica, în mine! Nu mint,

greaua nevroză se aşterne tot mai mult peste muşchi, ea nu vrea să creadă, i-aş spune să

plece, totuşi stă, ascultă, şi ce e mai grav, dă lecţii veninoase.

– Cherchez la femme! Nu-i aşa? De ce n-aş fi şi eu „o aventură?!” Gheţari imenşi se aşezau între noi, se topeau, apa lor de-o răceală înspăimântătoare

se prelingea pe sâni înjunghiindu-ne fiinţele. La început au fost vise sculptate înre cer şi

pământ, mai cu seamă pe lumină de-un Dumnezeu savant, apoi povârnite în noi şi pe

bănci ca nişte rămăşiţe nefolositoare nimănui sau cadouri pentru toleraţi. Ciudat?

Mă-nvăţase timpul să fiu dur, iubirea nefiind pentru mine decât un ţel nobil spre trăiri

profunde, ţel atins cu greu şi sacrificii. Uneori m-a pândit din apropiere, nevăzută,

îmbălsămându-mă cu umbra, alteori existând doar în închipuirea mea. Şi de fiecare dată

s-a pierdut în întuneric mică şi dezamăgită că n-am tras înapoi ivărul porţii, că n-am

descuiat uşa s-o primesc ospitalier înflăcărat. Îmi dorea vârsta, chipul şi trupul cu lăcomie.

De sete a răbdat, şi de foame. Inima nu-i întindea sentimentele nefărâme, nu-i asculta

plânsul.

Mă simţeam altul, fiindcă vârsta – ce frumoasă-i la douăzeci şi trei de ani! – îmi

plăcea să n-o vântur nimicurilor în gură, ci frumuseţii de adevăr şi puritate. Să-mi smulg

sufletul plecărilor nocturne, să-l aduc aproape lângă malul apei în care trăiesc, ca în plină

lumină de lună să-i ascult tainele câte au mai rămas, câte se descifrează pe trunchiul

anotimpurilor. De nu are încredere în mine va veni ora, clipa când genele-i vor fremăta a

durere, când seninul ochilor îmbătat de monotonia limpezimii va dori un singur nume, o

singură prezenţă, precum un nor plumburiu ce-şi varsă plămada sacră a ploii peste

incandescenţa răului. Nu blestem, nu caut nod în papură, enunţ un lucru pe care ea se pare

că nu-l cunoaşte. Mă va dori şi striga demenţial. Din pretutindeni, eu, muritorul, cu

zâmbetul ironic crestat în colţul buzelor, imagine fugară a orelor târzii în parcul serii, voi

răsări abrupt, neîncovoiat şi mut s-o năucesc cu tăcerea şi lipsa mea de încărcătură

afectivă. Mâinile ei, acele mâini ce-mi ştiau desimea părului, se vor bălăbăni fără tăgadă în

aer căutându-mi verticala obrazului, conturul savuros al buzelor şi gropiţa din barbă care

Paul Dogaru alături de colegul Ghiţă

Pop la Slătioara (Maramureş) în aprilie

1968

Page 46: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 46

se spune că aduce noroc în dragoste.

Nu voi fi eu, ci o pasăre gravată în

sânge aducând a halucinaţie şi

răceală somnambulă. Aşa e viaţa

noastră, plină cu sinusoide şi cine n-

a cunoscut durerea nu va savura cu

adevărat izbânda. Te-am căutat

aievea, în seva copacilor cernită de

licheni, în vârsta copilărească a

norilor. Mi te ascunzi după degete

cu geamăt arunci pe zori amintiri şi

mă întreb cum de ai forţa să fii

şerpoaică acerbă pe când te strig

fără ecou în noaptea ridicată între

noi! Treaptă cu treaptă visul izvorât

fior se toarce răsucit pe degetul primăverii ca să ne trezim simpli încreionaţi de frunze

mature şi metamorfozate în poeme. Te căutam... Dar unde nu te-am căutat? Şi te-am găsit

în adierea de vânt pe obraz cum nu voiam, flacăra îndepărtată de lungimea braţelor mele

neputincioase şi doritoare în a te cuprinde. Unde eşti acum, nu te mai văd? Ducă-se în

pustiuri dorinţele! Te incendiază când eşti predestinat iernilor de îngheţ, te scormonesc cu

îngheţ când dăinuie pe buze primii muguri. Toate gândurile afurisise se înghesuie în mine

şi trădează. Cât de mult o iubesc? Nu există nimic adevărat în toată povestea noastră?

Încremenesc. Tare sunt curios să aflu dacă Columb a păstrat aceeaşi încremenire când a

descperit „Lumea nouă”. Şi ea-i alături, lângă mine. O dorinţă dispare, alta naşte,

înmugureşte. Citeşte-mi pe faţă gândurile şi cutremură-te! Suferă în suferinţa mea. Fără

regrete, interiorizat. Prorocirea comuniunii noastre poartă un titlu macabru de aduceri-

aminte, am desluşit-o cu mult înainte de a-mi spune tu că ameninţă furtuna. De aceea

m-am pierdut printre cuvinte.

Prin nopţile stelare pierdute în abis / O lacrimă se cerne, tablou al amintirii / C-am

fost cândva străjeri, alături lângă vis / Ca o polară notă pe strunele iubirii. / Şi ne-am

cuprins în braţe tot visul crucial / Înveşmântat în taine când călătorul pleacă, / Aşa cum

Barca nopţii strânge zorii-n teacă / Izbind visarea-nimfă de-al trupurilor val. / Tu să nu

plângi când apa se-nchide peste mine / Eu, cel pierdut în oră, la crâncenă genună / Căci

totul e refren cântat în nopţi senine / Şi prăbuşit în beznă la cea dintâi furtună. / Când pasul

meu îţi poartă amprenta singular / - Blestem printre fecioare în dimineţi şi seri / Să ştii că

am băut otrava din pahar/ Cu gândul că iubirea-mi a râs peste dureri !

Şi tu stai aşezată atât de nefiresc peste crezul meu? Contrar obişnuinţei taci. Când

mergi acasă, în patul moale îmbrăţişând avară perna vei vărsa şirag de lacrimi insipide, sau

cu retinele uscate de tensiune, cu buzele fierbinţi de sărutările trecutului vei îngâna simplul

joc al adolescenţei: „Mă iubeşte, nu mă iubeşte!” Te vei opri din numărătoare obosită. Şi

când sonoritatea cuvintelor prinde înţeles urli în sufletul tău de adolescentă ca un animal

rănit: „Mă iubeşte e destul pentru a nu mă lăsa singură!” Existenţa noastră incumbă

amăgiri după cum şi bucuriile îşi au locul lor bine definit. Am fost bun cu ea şi nu va şti că

moartea ei, spelbitatea vieţii depindea în acele momente telurice doar de mine. Drumul

despărţirii nu l-am intuit. Ea să fie cea care spune ultimul cuvânt crâncen, care să dărâme

ultima cărămidă a castelului clădit pe nisip, pe nisipul iubirii neîmplinite, cuvântul ursuz

ca o ură, steril ca o prietenie fără început şi fără sfârşit. Am fost orb de n-am observat

diluviunile încleştate de picioare, cum de n-am auzit vuietul apei sărate în apropiere!

Legitimaţia de profesor a lui Paul Dogaru

Page 47: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 47

Anii desfrunziţi de amintirile aruncate în lutul paşilor al tinereţii să mi-o aducă în

cale limpede dar încercănată. Şi atunci eu voi fi acela care va derula adevărul în cruzimea

lui, aşa cum încă nu-l cunoaştem. Şi de va înţelege va suspina doar, şi de va deveni lividă

voi crede că-i o nefericire perfidă cu mădularele ruginite de plictiseala prezentului. O vor

roade regrete – jur că aşa va fi! – când numele meu va stărui pe buze străine, când eu voi

fi o boltă de cer ce nu poate fi întrezărită real. Şi bărbatul, omul de lângă ea, bărbatul ei!

(cum de nu pot rosti bine acest cuvânt ce-mi pare hidos?) va rămâne nedumerit la vibraţia

braţului gingaş înşurubat pe-al lui. O clipă, doar o clipă va spera că-i un fapt trecător,

obişnuit, un tremur nedefinit, ciudat şi logic. Dar paliditatea fetei? Dar tulburul ochilor?

Dar şovăiala paşilor? Şi toate la ecoul aceluiaşi cuvânt! Ştii tu, străinule, ce rezonanţă au

sunetele acestea pentru soţia ta? Dacă vrei şi dacă nu vrei eu nu te las pradă haoticelor

gânduri şi-ţi răspund: totul. Da, da,

totul. Şi apa ce-o bea şi aerul ce-l

respiră şi bărbatul ce-o posedă cu

ardoare pe când ea pândeşte la unicul

adevăr al vieţii ei: prima dragoste,

marea ei dragoste! Hai, nu mai fi aşa

posac, e doar soţia ta, şi-i o soţie

frumoasă, tandră, bună. Trecutul ei nu

te interesează. Ştii din calcul că fiecare

femeie frumoasă are un trecut bogat. Şi

la urma urmei cu ce ţi-ar fi folositor să

cunoşti în amănunţime un travaliu fără

importanţă pentru tine! Advărul nu ţi l-

ar spune indiferent că te comporţi

diplomatic sau grosolan. În urechi vor

vibra aceleaşi note de duioşie cu

„numai pe tine te iubesc” în mijloc, iar

tu uitând să mai însăilezi întrebări, vei

fi fericitul soţ din totdeauna. Şi numele

meu va fi pentru tine anonim, fără vreo

rezonanţă de-l auzi din întâmplare.

Numai sufletul ei cuibărit lângă al tău îi

cunoaşte tăria. Şi, în fond ce te

interesează pe tine un nume surpat în

atâtea toamne şi noroaie?! Rodica nu

ştia nimic, iar reflexul ei de femeie

refuză să-i destăinuie ce se va întâmpla

mai târziu. De team ! Ofelia străbate secolele să poposească în contemporaneitate! Şi,

Doamne, cât mai seamănă cu Ofelia! Părul despletit în dezordine pe umeri, ochii rătăciţi în

nicăieri şi cuvintele acestea la un pas de nebunie! Iată panorama sentimentelor în care

curajoşi ne altoim şi consumăm fiinţa.

În vara acestui an a rămas corigentă la latină. Nu mi-a spus, suferea în tăcere,

întâlnirile devin o cadenţă anostă, superfluă a luminilor dinainte, s-au preschimbat în

amăgiri, cuvintele teatrale, gesturi ostentative elucubrante. Sub zâmbetul candid

înţelegeam profunzima regretelor, a torturii. Şi-mi aminteam de Jean Cristophe care pe

undeva spunea: „L’amour n’est jamais plus fort que quand il lent qu’il va a ce qui le

fera suffoir”.

Paul Dogaru student

Page 48: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 48

M-am oprit în parc chemat de ceva nedefinit, de trilogia ciocârliei depusă demult

în lanuri şi pe albăstrimea cerului, de nimbul roşiatic al soarelui în apusuri. Câteva frânturi

de nori, spelbe, resfirate căzneau să se desprindă în imensitate şi mişcarea lor sacadată îmi

provoca stări alerte ca-ntr-un dans sălbatic de necuvântătoare. Se pierd uşor, abia

inteligibil pe sub coroana unui tei pentru ca să apară în partea cealaltă mai ştese, mai slabe

până la epuizare. Aud foşnete în ierbi şi-mi dau seama că acolo există o altă viaţă, fără

sentiment, dar sortită veşnic calamităţilor naturale. Îmi pare rău de aceste vietăţi ce-şi

poartă destinul, nedoritoare de popasuri, inconştiente în scurta lor viaţă. Răsar stelele. Ştiu

că sunt acolo, pe abis, dinaintea mea, dar e mai omenesc să spui că răsar în fiecare seară.

Ceasul arată ora obişnuită a întâmplărilor cotidiene. Se întâlnesc îndrăgostiţii, se avântă

unul spre celălalt, învăpăiaţi de dorul neconsumat, de sărutările nedăruite ce ard pe gură.

Şi, ruşinaţi de efervescenţa lor tinerească, de oamenii din jur, îşi potolesc avântul, se

dezamăgesc puţin.

Silueta ei se desluşeşte la marginea

parcului granulos. Îngândurată. Şi

singură. Strig. Vine tărăgănat, c-o

plictiseală de moarte în priviri şi-un

zâmbet de bătrână jugrăvit pe rădăcina

buzelor. Ne salutăm muţi, de parcă n-am

cunoaşte abecedarul, nici tabla înmulţirii,

ca doi străini ne studiem, eu venit dintr-

un capăt al Terrei, ea din celălalt. O

întreb după o veşnicie cum a fost la

şcoală, ea îmi răspunde scurt:

– Trist. Restul îi rămâne în gâtlej

şi natura pare să se înfăşoare de tăcerea

noastră rostogolită printre tei,

asemănătoare cu ura, ostentativă şi grea.

Să-i cerem destinului o altă albie sau

doar o ramificaţie din albia-i proprie.

Când vrea omul, acest muritor al Terrei,

întârzie şi rotaţia pământului cu câteva

fracţiuni de secundă izbindu-i în pântec

cu încăpăţânare apele oprite în stăvilar!

Ultima oră - continuă – am avut

dirigenţia. S-a vorbit despre prietenie şi

dragoste, o adevărată avalanşă de cotradicţii între colegi şi colege. Ele susţineau că toate

prieteniile dintre un băiat şi o fată se transformă în cele din urmă în dragoste, ei – că nu-i

adevărat. Mai spuneau că nu există o dragoste curată, că pe ici, pe colo se strecoară

interesul sau lucruri de amănunt care influenţează adevăratele sentimente şi atunci nimic

nu mai are aura pudicităţii, a curatului...

– Tu cum gândeşti? De partea cui te-ai situat? De-ar fi fost lumină probabil că

citeam în ochii ei flăcări drăceşti de reproş şi dispreţ. Caută febril în mapa cu cărţi,

răsfoieşte una dintre ele, ia un plic şi mi-l dă. Se scuză că-i târziu şi pleacă lăsându-mă

nedumerit. Cred c-am jignit-o şi mă tot întreb ce rost are prezenţa plicului în bezna

înconjurătoare. Acasă, o amarnică dezamăgire, mai degrabă o răbufnire lăuntrică mă

cuprinde când descifrez că slova ovală seamănă cu a mea. Adresa era simplă şi

costisitoare: „Prietenei mele Rody”. Dorinţa mă torturează să-i citesc conţinutul. Iată-l:

Page 49: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 49

„Este prima dată de nu

mă înşel când scriu asemenea

scrisoare şi te rog s-o citeşti

atentă, nu în orele de şcoală, ci

acasă unde poţi reflecta în voie.

Draga mea, să mă ierţi dacă

uneori voi fi nedrept, voi greşi,

să-mi ierţi gestul în sine.

Niciodată n-aş fi dorit să-ţi

scriu această epistolă; poate n-

ar fi trebuit. Dar de câteva zile

mi s-a înrădăcinat în minte

conţinutul ei, gânduri ce ard

inexplicabile de trecut în

anonimat. Am pierdut lupta

punând mâna pe stilou.

Nu te speria, lucrurile

nu sunt groaznice, greu de digerat; dimpotrivă. Te-am cunoscut în lumea anodină a

oraşului printr-o întâmplare ciudată. Îţi aminteşti cred! Ţi-am remarcat frumuseţea şi (mai

ales!) modestia. Până aici nimic fenomenal... O întâlnire între doi tineri, câteva cuvinte şi

apoi... linişte. Te-am reîntâlnit, ţi-am vorbit, dar cu acelaşi rezultat. Cu ce ar fi putut să mă

intereseze o fetişcană ca să mă smulgă lumii mele de idei, cercului de prieteni cu râsul lor

material.

Într-o zi ne-am plimbat pe poteca răcoroasă şi binefăcătoare, şerpuită pe sub

umbra romanticilor stejari, am tremurat iarba cu popasul nostru şi vibraţia era ca un

cântec inedit dar fermecător. Îţi aminteşti? O, dar asemenea plimbări nu se pot uita atât

de uşor! Descoperisem în tine pe cineva demult aşteptat şi mă transfigura descoperirea

vrând să-mi aparţină mie în întregime.

Apoi alte plimbări, jocul mă depăşea pentru prima dată, mă înlănţuia

stăpânitor. Era oare un joc?! Draga mea, dragostea-i un joc pentru neconştienţi şi

mincinoşi. Noi unde ne găsim locul?

Deşi pare extraordinar tocmai pentru banalitatea generală, adevărul este

limpede: încerc să te îndrăgesc dezinteresat şi sincer. Încep să preţuiesc tot ce-ţi aparţine.

Când aud vibraţiile numelui tău mă cutremur de bucurie şi aştept să te iveşti. Dar cine

luptă contra mea, ce-mi împiedică glasul să rostească cuvântul magic şi cine pândeşte din

umbră fiinţele noastre? N-am găsit încă cheia cu care să pot deschide sumedenie de uşi

tainice! Rody, eşti simplă, modestă, veselă, te ador şi doresc fără a crede o clipă că toate

astea sunt ale mele sau ar putea să fie vreodat. Că doresc să te aud, să te simt aproape, să

ne coordonăm paşii unul după celălalt nu-i de-ajuns să reliefez învolburarea mea?

Acum, când singurătatea-mi brăzdează tâmplele îţi privesc fotografia, îţi repet

numele, tu poate l-ai pe-al meu, îl pronunţi fals, rece. (Iartă-mă, iarăşi sunt rău!).

Neicuţă căprioară scrie-mi câteva rânduri căci voi zvârli cărţile în care mi-am

îngropat anii şi voi trăi bucuria răspunsului tău imaginându-mi-te alături!”

Şi mai jos, în dreapta: „Cu drag, Dan.”

Oare am iubit-o? Numai un iubit sau un dement scrie cu sânge pe coala trimisă

iubitei! Rodica a crezut totul, a crezut în dragostea mea, acum mă sfida aruncâdu-mi în

faţă minciuna cuvintelor de odinioară. Se îndepărtase tristă, înfiorător de trisă, umerii

luptându-i-se vizibil cu povara tristeţii şi nu va mai veni nicicând să-mi dăruiască

Paul Dogaru (stânga) în octombrie 1966

Page 50: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 50

zâmbetul şi cuvinte gângurite pe răscrucea vânturilor şi ploilor. Şi-o întreb unde merge, o

văd înaintea mea pe cărarea vieţii, ea nu-mi răspunde, nici nu tresare, nu se-ntoarce, merge

mereu, dar unde? Prind contur plecările, este toamnă şi păsările odihnesc în pene plecările.

Şi pomii desfrunzesc, şi dragostea cade sub lut înfiorând amintire. O priveghez de departe,

aşa cum obişnuiesc cu cocorii, cocorii mei ce se pierd în fiecare toamnă pe discul înalt al

azurului ca să se întoarne primăvara proaspeţi şi gălăgioşi. Dar tu, Rody, când ai de gând

să te întorni? Cui laşi ploaia ce ne-nsoţea pretutindeni în drumul rătăcirii noastre, ploaia

intenselor trăiri, cea întinată de micimea sentimentelor umane, de largheţea amarelor

gesturi frământate sub talpa veninoasă a timpului? Să cadă cerul în nemărginire aş vrea

şi-n golurile rămase să răbufnească furtuna ungâdu-ne rana deschisă în ceasul acesta când

vreau să cred că totul a fost minciună. Plecarea fost-a fără cuvinte, ochii fost-au mici, mici

de tot, pârguiţi de lacrima ce se desluşe dincolo. Pentru mine!

– Dane, te rog să fii serios! îmi spunea după douăzeci şi patru de ore în acelaşi

loc. Trăiesc cu impresia, nu mă contrazice, ştiu că aşa-s rânduite lucrurile, că te hazardezi

în a-ţi cheltui energia sentimentală în robinsonade. Strădaniile de-ţi sunt încununate cu

succese de ce ţii neapărat să te întorci la început? Ştii tu ce înseamnă acest început?

Nedumerită de imensa agresivitate ce-mi biciuia membrele anterioare spre

trepidaţii tensionale ea repugna orice mişcare şi mă paraliza cu dorinţa-i de a fi două

păsări sosite, una de la sud, alta de la nord, în parcul şcolii numai pentru un simplu

spectacol de tăcere infinită.

– Vorbim două limbi diferite, da? În fiecare zi cuvintele ne sunt altele, tot mai

străine, tot mai inaccesibile. Le-am învăţat nesiliţi, din plăcere. Observi, şi lucrurile rigide

pot declanşa bucurii.

– De-am vorbi limbi diferite ne-am înţelege prin mimică. Dar nouă ne lipseşte şi

fizionomia feţei, este hidoasă şi netransparentă. Altceva. Cei din jur vorbesc mult, dar

n-avem dreptul să etichetăm totul ca fiind „fără rost”. O parte, eu iau mai mult de

jumătate, conţine sâmburele adevărului.

– Se poate!

– Pricepi ce spun, Dane?

– Nu prea. De crezi că interesează fleacurile învolbură-mi curiozitatea.

– Ne interesează deopotrivă pe amândoi. Nu glumesc!

– Ridică-te peste micimea lor, fii demnă!

– Vorbe. Să mă ridic... să fii demnă... Ce rol împrumutat!

– N-am îmbrăcat niciodată haine ce nu mă încap. E cam incomod când

pătrunzi în societate deghizat astfel. Penibil te simţi şi caraghios.

– Ca acum. Nu-mi cere explicaţii.

– Nu-nţelegi? Vorbeşte-mi de bârfeli. Nu ţin neapărat să-mi enumeri

acuzaţiile. Accept de la început sentinţa, va fi interesantă. Tu vei fi crudă. Gândeşte-te

că-ţi sunt duşman, aşa cum crezi tu şi dublează pedeapsa. Duşmanii nu trebuie iertaţi!

– Să lăsăm ironiile! Mă incluzi în viaţa ta viitoare? Poţi crede că după

terminarea liceului voi deveni soţia ta?

– Ce viziune frumoasă. Admir imaginaţia. Şi pe cei ce-au creat-o!

– Gluma-i nesărată! Cum de-ţi dă voie raţiunea, luciditatea de care faci atâta

caz să-ţi terfeleşti cuvintele în aberaţii?

– Aberaţii spui? Din ce unghi priveşti spre mine şi cum mă vezi? N-ai intuit

că-ntre distanţele ce ne despart s-au interpus nişte oglinzi ce ne schimonosesc fiinţele şi tot

ce aveam înăuntru? Iar dacă ai încăpăţânarea îndrăcită să nu crezi nimic din cele auzite

Page 51: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 51

poţi fi de-a dreptul fericită că scapi de-o dragoste prea dură pentru tine! Obositor, foarte

obositor.

– Fetele au spus... şi ele nu mint!

– De-mi mai îndrugi câteva „fantezii” voi râde cum n-am făcut-o de la

naştere. Nu mă îndatora! N-am cum să-ţi mulţumesc!

– Doare adevărul?

– Corect, doare minciuna. Mă doare că te-ai schimbat atât de mult. Sau ai fost

aşa dintotdeauna? De-ţi place jocul de cuvinte şi poza matrimonială a femeii ce nu acceptă

nimic, n-ai decât. De la un anumit punct – ce vrei, asta-i viaţa noastră. Te cuprinde

plictiseala de oameni, de ce-s ei în stare să spună, să înfăptuiască regresiv. Tu aperi vreun

principiu de datină?

– Îmi ascult sufletul!

– Îţi ştampilezi aspiraţiile cu mâini străine. Nu-i totuna. Dar să presupunem că

enunţi un adevăr. Cu ce te supără ? Ţi-ar repudia să-mi însoţeşti umbra? Nu cred. E un vis

frumos pentru pedanteria ta desuetă, de aici derivă teama obsedantă a comparaţiei

valorilor. Poţi lupta împotriva timpului? Nu fi sceptică dar nici filfizoană! Cuprinzi cu

mintea-ţi lucidă asemenea altoire? Nu. Categoric nu. Tremuri când te inundă tenebrele,

doreşti visul. Eu urăsc meditaţiile meschine. Te-ai avântat în deducţii ieftine şi ce este mai

rău, că mă amesteci în ele. Nu-i prea plăcut, trebuie să recunosc. De câte ori vrei să-ţi repet

şi cât de derizorii sunt repetiţiile interminabile! – că iubirea este sălaşul sentimentelor pure

şi nu al minciunii şi teatrului. Ce ştii tu despre dragoste!

– N-ai dreptate, Dane! Am crezut în ea cu toată forţa, dar...

– ... dar ai fost dezamăgită! Cunosc cântecul, e la modă prin toate revistele şi

mai toate afişele de pe străzi.

–Te aşteptam în acest parc, pe aceste bănci seară de seară. Punctualitatea ta

îmi da speranţe, de fiecare dată înzecindu-le, şi-mi ziceam că mă iubeşti sincer, că eşti

pima mea dragoste. Dincolo de tine nu vedeam nimic. Erai totul, viaţa şi moartea mea,

tristeţea şi bucuria, adevărul şi frumosul, teribilismul cuvintelor nerostite şi jocul incoerent

al soarelui la răsărit. Te-am iubit în taină ca o nebună fără să-ţi cad la picioare, fără să-ţi

mângâi teluric mâinile ce-mi scriau versuri răscolitoare citite şi recitite în nopţi târzii ca

pe-o spovedanie, fără să-ţi sărut părul ce-mi alinta obrazul în tot atâtea seri nostalgice.

Stăruiai în mine ca o legendă, teamă aveam să te ating, să te explorez! Şi cu ce m-am ales?

Cu şoapte veninoase şi scrisori în care nici tu nu crezi! Dane, Dane, cine eşti tu de-mi

aduni în tine toate fluviile tinereţii mele? Am început să trăiesc cu tine! Voi muri oare tot

prin tine, prin destrămarea visului meu de copilă? Mă zbat de una singură şi nu pot

pătrunde cu privirea mai departe. Obsesia zilei de mâine cade cadenţat, usturătoare în

fiecare pas de-al meu, în fiecare gest. Ce va fi mâine? Doresc să te uit, în viaţa mea să fii

un timp mort, un divertisment dacă vrei în care te relaxezi după o intensă încordare şi

epuizare morală, un haos din care să nu-mi amintesc ce nume am avut. Tu undeva în lume

să-ţi afli rostul, eu într-altă parte. Amândoi fericiţi că nu suntem aproape – dacă şi asta se

poate numi fericire. ! – cu inima şi fiinţa nepătate de zălogul zilelor de ieri. De vor veni

amintirile să sune la poarta uitării să le omorâm înainte de-a ajunge să ne mistuie în

flăcările lor. Oh, lasă-mă, pleacă din drumul meu! Am dreptul să-mi trăiesc viaţa. E doar a

mea, nu-ţi aparţine căci ţi-o iau înapoi tot aşa de repede precum ţi-am dat-o. De-am crezut

că-i bine aşa eram copilă cu nestrămutatul crez al omului ce se dăruie pentru fericirea

celuilalt. Tu mi-ai rostoglit-o în pulberea serilor scrumind-o la dogoarea cuvintelor

fierbinţi şi nemiloase. Acum încerc din scrum să mă întrupez precum pasărea Phonix şi voi

fi alta, mai înţeleaptă decât am fost. Pleacă, îndeplineşte-mi rugămintea de a nu te mai

Page 52: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 52

vedea. Voi fugi din calea ta căci aşa va fi bine pentru amândoi. Lasă-mă singură cu umbra

teilor cuminţi şi isonul inimos al stelelor. Tu nu ştii ce înseamnă pentru mine această

indepedendenţă! Pleacă!

Mirajul Afroditei îşi consumase încă unul dintre capitole.

Cu capul cumpănit într-o parte şi-ntr-alta, fără niciun gest sau tendinţă de

reflecţie înfior tăcerea parcului cu paşi fremătători pe nisip. Poemul descifrat astfel nu

seamănă cu celelalte, este insuportabil de digerat şi-n urechi zăngăne o îndelungă simfonie

de borcane sparte pe muchie de ciment.

Este miezul nopţii, n-am adormit încă, aud un sunet de despicare a norilor, va

ploua desigur, voi să ies în noapte să număr stelele de acolo de unde am rămas cu

numărătoarea data trecută, este un ceremonial nu prea comun şi-mi îndoi genunchii către

gură a nemişcare. Mi-e somn, un somn adânc răbufnitor care mă face pentru moment să uit

de presiunea timpului în timpane, de aerul incandescent ce sfârâie pe carnea migdalată a

palmelor ridându-le. Cândva un amic de facultate neavând ce face m-a învăţat să dau

semnificaţii deosebite liniilor palmei. Dar nu-mi mai aduc aminte şi chiromanţia nu poate

fi mai concludentă decât viaţa noastră însăşi.

Vreau să dorm, sunt obosit, cu eclipsă de gânduri, de existenţă. E derizoriu

când te simţi gol pe de-a-ntregul, pe dinăuntru, pe dinafară, fără noţiuni precise. Vreau să

dorm, să cobor în nemărginirea inconştientului. Vreau să dorm, vreau să...

Un document inedit: scrisoarea învăţătorului George Vasilescu-Balş către profesorul

Ilie Constantinescu Colonel (r) Matei Dumitru

În revista Memoria Oltului şi Romanaţilor s-a scris mult despre personalităţi care

au contribuit prin activitatea lor la opera de ridicare a nivelului cultural al locuitorilor

acestor meleaguri. Între aceştia se află profesorul

Ilie Constantinescu din Caracal, despre care s-a

scris mai mult, şi învăţătorul George Vasilescu din

Balş, despre care prezentăm câteva date.

În 1902 publica a doua broşură de 50 de

pagini cu titlul SFATURI ŢĂRANILOR. DESPRE

PĂCATE, în care sunt povestiri ale unor

întâmplări din care cititorii să tragă concluziile

cuvenite: Minciuna şi jurământul mincinos,

Invidia adică pisma, Linguşirea, Calomnia adică

bârfirea, Certurile şi judecăţile, Vorbe rele,

Fudulia, Prefăcătoria şi vicleşugul, Ura şi

răzbunarea. În partea finală publică Sfaturi şi

cugetări, iar pe coperta 4 prezintă lista cărţilor

aprobate de minister pentru cursul primar.

La editura ŢĂRĂNCUŢA din Balş, în

colecţia Cartea pentru toţi, de trei ori pe an apărea

câte o publicaţie pentru răspândirea învăţăturilor

folositoare şi deprinderii gustului de citit. La

această editură a fost publicată piesa de teatru

pentru combaterea lenii Dracu-n sac. Ulterior a

publicat această Comedie ţărănească în 5 acte şi

Page 53: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 53

la Editura Cultura Românească din Bucureşti. În prefaţă autorul afirmă că fără teatru

mişcarea culturală la sate este palidă; (...) Teatrul la sate trebuie să trăiască pe lângă

şcoală; fiecare şcoală, fiecare cerc cultural sătesc, ar fi de dorit să-şi aibă teatrul şi corul

său. Dacă teatrul este bun, deşteaptă curiozitatea, interesul, nu oboseşte şi este plăcut.

La aceeaşi editură a mai publicat piesa de

teatru împotriva politicii O reclamaţie, broşura

Doctor fără bani pentru igienă şi medicină

poporană, Cântece olteneşti, poveşti din popor La

moară şi Oameni din popor, povestiri morale

Chipăruş Voinicul. În alte broşuri evidenţiază eroismul ostaşilor

în marea încleştare pentru apărarea meleagurilor

natale împotriva invadatorilor: una intitulată

Ecaterina Teodoroiu, viteaza de la Jii şi Muncel, în

care elogiază eroina căzută în luptă în fruntea

plutonului său din compania 4 a Regimentului 43/59

format din rezerviştii judeţelor Olt şi Romanaţi; alta

cu titlul Povestea

luptelor de la

Robăneşti,

prezintă faptele

de arme ale

cavaleriştilor între

care se afla

sergentul veteran al Războiului pentru Independenţă,

Gheorghe Donici, căzut în celebra şarjă de la

Robăneşti.

La Balş George Vasilescu a scos în anul 1904

revista Vorbe bune, revistă apreciată de mari

personalităţi ale vieţii culturale din România – Nicolae

Iorga şi Spiru Haret – şi care s-a bucurat de

colaborarea lui

V. A. Urechia

(în nr. 3/1905),

B.P. Haşdeu (în

nr. 9/1906),

Carmen Silva (în nr. 4/).

Revista Vorbe bune a fost prezentată în

volumul Publicaţii periodice din Olt şi Romanaţi

la pag. 259-261, apărut la Editura Hofman în anul

2013 sub semnătura autorilor Ion D. Tâlvănoiu şi

Floriana Tâlvănoiu.

Aflăm din acest volum că pentru

activitatea sa în domeniul publicisticii învăţătorul

George Vasilescu a suportat represiuni ale

regimului politic din vremea sa, fiind considerat

instigator la revoltă al ţăranilor cărora li se adresa

prin revista sa. Este citat Nicolae Iorga, care în

Page 54: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 54

revista sa Neamul Românesc, nr. 58 din

1907 scria că ,,Pe învăţătorul din Balş,

Vasilescu, directorul inofensivei reviste

VORBE BUNE, l-au adus în mijlocul pieţii

şi l-au bătut jandarmii de l-au lăsat mai

mult mort”.

*

Aflând de la cunoscuţii săi că la

Caracal urmează să apară o revistă, George

Vasilescu îi scrie la 20 august 1920

profesorului Ilie Constantinescu o scrisoare prin care îl înştiinţează că la Balş fiinţează

încă din 1904 Societatea culturală Sfânta Cruce, care editează revista Vorbe bune.

Pentru susţinerea revistei este nevoie de mai multe forţe intelectuale şi resurse

materiale, fapt pentru care propune să se grupeze cu toţii în jurul societăţii şi revistei din

Balş. Nu cunoaştem răspunsul profesorului Ilie Constantinescu, însă din prezentarea

revistei în volumul mai sus menţionat nu rezultă o

colaborare între cei doi la revistă.

Redăm textul scrisorii sale către profesorul Ilie

Constantinescu:

Iubite Domnule Constantinescu

Cu prilejul zilei onomastice dă-mi voe să rog

pe Dumnezeu să vă dăruiască viaţă îndelungată şi zile

senine!

Într'o altă ordine de idei, vă arăt că prietenul

nostru N. Popescu-Ceauşeanu dela Călui, care mai

zilele trecute a fost aici, în Caracal, îmi spunea că a

vorbit cu Dl.

Breazu,

Haralambie

Popa şi alţi

prieteni ai

noştri.

Îmi mai spunea că sânteţi pe cale să

faceţi să apară o revistă aici. Dacă acest lucru

este adevărat, vă fac o propunere, pe care vă rog

s-o studiaţi, din toate punctele de vedere, şi

să-mi comunicaţi rezultatul cât de neîntârziat

posibil.

*

Încă din anul 1904 în Balş a luat fiinţă

societatea culturală „Sf. Cruce” care a avut ca

organ de publicitate revista „Vorbe bune”. În

timp de 6 ani societatea şi revista a[u] funcţionat

neînterupt şi ajunsese[ră] să aibe şi o tipografie

proprie.

Revista am răspândit-o mai în toate

Page 55: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 55

judeţele ţării şi era bine primită în cercurile literare din ţară şi de peste munţi.

Din diferite împrejurări, mai ales din cauza răscoalelor din 1907, societatea şi

revista a[u] trebuit să-şi suspende acţiunea pe la 1912.

În anul trecut societatea şi revista au fost reînfiinţate, cu toate obstacolele şi

intrigile unor politicieni din judeţ. Revista este în al 7-lea an, la nr. 10, care va apare în

cursul acestei vacanţe.

*

Din experienţa noastră vedem că pe cale publicistică nu ne putem adresa decât

intelectualilor şi într'o măsură mai mică marei mulţimi de la sate, lipsită de gustul de

citire. Pentru sătenii ştiutori de carte, rămâne să urmăm o altă metodă, pentru cultivarea

şi înălţarea lor sufletească.

Tot din experienţa ce am făcut-o pe această cale, vedem că avem nevoe pentru

susţinerea revistei, de mai multe forţe intelectuale, pe lângă resurse materiale. Deci vin cu

propunerea mea că, dacă este vorba de o revistă, să ne grupăm cu toţii în jurul societăţii

„Sf. Cruce” şi revistei „Vorbe bune”.

După prevederile statutelor, la 15 august st. v. se va ţine adunarea generală. Dacă

vă hotărâţi la o acţiune cu

noi, până atunci veţi cere

intrarea în societate,

semnând câte o declaraţie pe

care le voi trimite în plic

D-lui Breazu.

Iubite D-le

Constantinescu, deosebit prin

poştă, vă trimit nr. 1, al 7-lea

an, din revistă, în care este

statutul societăţii, pe care'l

recomand atenţiei Dv.

Ne veţi indica părţile

ce nu vă convin ca să le

modificăm la adunarea

generală, aşa cum veţi crede

mai bine.

Vă mai atrag atenţiunea asupra articolului „Înnainte”, din care se văd peripeţiile

prin care a trecut mişcarea noastră.

În ciuda duşmanilor noştri politici, am înfiinţat aici un club ţărănesc. Pe această

vacanţie, după ce vom chibzui, vă vom chema să-l inaugurăm; poate chiar în ziua de Sf.

Marie, odată cu adunarea societăţii.

Asupra tutulor acestor chestiuni aştept răspunsul D-voastră, mai din vreme.

Cu iubire devotat,

(Semnătura) G. Vasilescu

Balş, 2 Aug. 920

Page 56: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 56

ÎN INTIMITATEA CERULUI… COMORILE DIN GRĂDINA CREȘTINĂTĂȚII-

CORUL DE COPII ȘI TINERET SYMBOL

ALINA-ELENA MARIN, COSTEL VASILESCU

Două ore şi mai bine au curs ca o lecţie de istorie, pildă de patriotism, renaştere a

memoriei şi jertfei întru românism, de credinţă în suflete şi unire, de cultură trainică şi

răscolitoare; au curs ca într-o clipită, rămânând însă, de-a pururi, gravate pe retina

conştiinţelor celor peste două sute de spectatori, ascultători avizaţi de muzică absolută şi

melodii veşnice, mereu tot mai actuale, depănate grandios, cucernic, cu mare sensibilitate

imperială (cu sens de cuceritor spiritual) de formaţia corală ce-şi desfăşoară activitatea sub

oblăduirea Patriarhiei Române: CORUL DE COPII ŞI TINERET “SYMBOL”, în

monumentala sală, dominată de cupola maiestuoasă a Teatrului Naţional din Caracal,

vineri 22 iunie 2018.

O formaţie corală plăpândă, la prima vedere, până la a se topi în actul artistic; e

adevărat, sensibilă

în interpretare şi

religios supusă

susţinerii şi promo-

vării operelor

fundamentale din

creaţia muzicală

românească, în

realitate o echipă

omogenă de elită,

reprezentativă în

panteonul şi

peisajul spiritual al

muzicii corale,

printr-o inconfun-

dabilă notă de

unicitate.

Numai cine a văzut Corul de Copii şi Tineret SYMBOL la lucru, în plenitudinea

exprimării sale, l-a ascultat şi s-a entuziasmat profund emoţional, are dimensiunea reală a

valorii şi vocaţiei cu care aceşti mesageri ai cântecului au dominat şi cucerit cele mai

prestigioase scene de concerte din ţară şi din lume, din Republica Moldova până în Franţa,

din Norvegia şi Lituania până în Spania, în Austria, Elveţia, Bulgaria, Rusia, Germania,

Ungaria, Belgia, Grecia ş.a., colecţionând în panoplia de onoare a instituţiei cele mai

importante premii, medalii şi trofee la numeroasele festivaluri, concursuri şi turnee pe care

le-a onorat.

O instituţie spuneam, creată cu răbdare, ştiinţă şi conştiinţă în septembrie 1990, de

diaconul-profesor JEAN LUPU, o personalitate cosmică în arealul componistic şi

interpretativ, un român romanaţean absolut care întregeşte paleta domnilor, domnitorilor şi

boierilor de la nord de Dunăre; un domnitor de seamă în cetatea cântecului, un boier al

sufletelor sensibile, de mare rezonanţă, care prin farmec şi cutezanţă cheamă la luciditate

şi unire, acum, la 100 de ani trecuţi de la reîntregirea României: ,,Avem multe facturi

Page 57: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 57

neplătite faţă de predecesorii noştri!”, spunea grav, răspicat şi, oarecum, neînduplecat,

domnul Jean Lupu, îndemnând la meditaţie, acţiune, reacţie.

Personal, totdeauna a fost călăuzit de permanentizarea, cunoaşterea şi cinstirea

istoriei, a clipelor istorice care au definit neamul românesc. Înarmarea învăţăceilor săi cu

pildele înaintaşilor, prin muzică, ,,muzica de excelenţă ce formează virtuţi, educă şi

stimulează memoria, logica şi creativitatea”, cât şi acest Turneu Naţional desfăşurat sub

genericul Cântând Centenarul Unirii, sunt numai două aspecte de moment dintr-o viaţă

care a ars incandescent, aproape şapte decenii, în slujba culturii româneşti.

Concertul-recital de la Caracal a fost colosal, evidenţiind mai multe laturi pe care

le-am înregistrat cu mare plăcere pe notiţe şi în zona sentimental-emoţională, ca pecete

morală săvârşită cu puritate în spaţiul lumesc romanaţean:

- un inginer între ingineri – Marian Doldurea, preşedintele Asociaţiei Fiii şi

prietenii Caracalului, om cu suflet generos, conştiinţă civică, susţinător şi promotor

fervent al personalităţilor, culturii şi istoriei romanaţene, susţine material şi sentimental

acest turneu, între alte zeci şi sute de proiecte de acest gen care au drept scop întregirea

sufletească, primenirea conştiinţelor, stimularea tinerilor spre performanţă şi cutezanţă, o

însuşire, credem, provenită şi cultivată în prispa casei sub înţeleptele gânduri şi sfaturi ale

bunilor şi străbunilor săi;

- o asociaţie, Fiii şi prietenii Caracalului, fecund implicată în viaţa urbei,

rezonantă, prin efortul, pasiunea şi dibăcia membrilor săi, la momentele de referinţă care

emană recunoştinţă, jertfă şi românism;

- un public care, iată, prin comportament, dovedeşte că decelează muzica,

respectă şi iubeşte actul cultural de reală expresivitate, ştie să se manifeste solemn şi

academic, în clipele gravisime, de mare încărcătură şi expunere a protagoniştilor;

- spre final, aducem un omagiu, cu precădere, copiilor şi tinerilor dedicaţi muzicii

cu care se confundă până la identificare: corul, în ansamblul său, în care am numărat 37

componenţi (35 fete şi 2 băieţi), mai exact spus 37 de spirite vii aflate sub ocrotirea şi

instruirea Directorului dirijor – diaconul profesor Jean Lupu şi a Dirijorului principal

Luminiţa Guţanu Stoian, profesor universitar dr., autor a numerose cărţi şi studii, distinsă

cu ordine, medalii de aur şi premii speciale la prestigioasele concursuri desfăşurate pe

marile scene de la Preveza – Grecia, Viena, Ohrid, Veneţia ş.a., pentru vasta garderobă

interpretativă, variată, formată din prelucrări folclorice, lucrări religioase, vechi cântece

patriotice şi piese din repertoriul universal.

Caracalul a exaltat de fericire în modestia sa, cadoul muzical dovedindu-se

nestemat, binecuvântat şi binefăcător.

Evoluţia corului – superbă! Prin melodii de real conţinut, prin costumele populare

şi celelalte ţinute care-i dau prestanţă şi originalitate, prin seriozitatea şi deplina angajare

conştientă pe care coriştii şi-au asumat-o; copii de şcoală cu gânduri mari, adolescenţi

liceeni, tineri studenţi ori masteranzi cu perspective înalte, componenţii Corului de Copii

şi Tineret SYMBOL au o întrecere nedeclarată, dar mocnită cu ei înşişi; adaptarea la

cerinţele înalte ale actului muzical, disciplina prin formaţie şi rigoarea cu necesităţile

actului cultural, au devenit, la SYMBOL, reguli subsumate conştient. Sunt copii premianţi,

educaţi în familie, dar care au dovedit disponibilităţi pentru muzică şi capacităţi

intelectuale deosebite, sunt comorile din grădina creştinătăţii descoperite şi şlefuite de

artizanul Jean Lupu.

Au izvorât din piepturi, pe tonuri şi voci multiple, atât cât a considerat oportun

maestrul, sau domnul director, ori profesorul, iconomul stavrofor diacon Jean Lupu sau,

dacă ne este permis, eminentul Jean Lupu, romanaţeanul incurabil din Vălenii

Page 58: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 58

Brâncovenilor, pământ blagoslovit, spuneam mai „nainte, sortit a da lumii domni,

voievozi, principi, boieri, oameni de seamă, domnul Jean Lupu întregind această corolă

magnifică a Ţării Româneşti cu piese religioase şi de inspiraţie folclorică. Au fost melodii

grele, care dau adevărata măsură a puterii şi valorii componenţilor corului, multe venind

din urmă cu o sută de ani şi mai bine.

Am ascultat cu religiozitate Imnurile, al României şi al Republicii Moldova, Ziua

învierii, Concertul nr. 1 şi Troparul, compoziţii ale lui Anton Pann, Ion Popescu Pasărea

şi Gavriil Musicescu, Diptic maramureşean de Constantin Arvinte şi Jieneasca, creaţie a

fostului preot profesor la Facultatea de Teologie de la Sibiu – Gheorghe Şoima. Sala a

rezonat la cântecele de speranţă şi dor de Basarabie: Sorocul, Voinţa neamului, Răsunet de

la Crişana, Oltule, râu blestemat, incluse în mănunchiul de lucrări dedicare Centenarului

României.

Iluştri compozitori Alexandru Paşcanu, Ioan Christu Danielescu, Ion Vidu, Joseph

Strauss, Irina Odăgescu au poposit o clipă, în cetatea culturii de la Caracal, graţie

glasurilor tinere de la Symbol, o emblemă miraculoasă şi simbol al purităţii glasurilor

iubitoare de Dumnezeu.

Corul SYMBOL este o şcoală de educaţie prin muzică! A fost la Caracal, fapt

consemnat în Cartea de Aur a Teatrului şi Culturii Romanaţene. Finalul impozantului

spectacol a culminat prin interpretarea Rapsodiei I, de George Enescu, aranjament

Constantin Drăguşin.

Dacă treceţi pe lângă Teatru şi percepeţi, în şoaptă, un ecou, o dâră de Lumină şi

Speranţă, este adevărat! Mergeţi pe vârfuri ori adăstaţi, încărcaţi-vă cu elixirul speranţei:

este Corul de Copii şi Tineret SYMBOL, în slujba iubitorilor de artă, de frumos!

CERCUL DE RECRUTARE ROMANAȚI- scurt istoric

Comandor (r.) Nicola Tudor

Până în anul 1913, cercul a avut denumirea de Depozitul de Recrutare

Romanați, fiind afectat pe lângă Batalionul de rezervă al Regimentului 2 Romanați nr.19

cu reședința la Caracal.

Prin legea pentru organizarea armatei, promulgată prin Înalt Decret nr. 3526 și

publicată în Monitorul Oficial nr. 28 din 8 mai 1913, cercul a luat denumirea de Cercul de

Recrutare Romanați având comandant pe lt. col. Homoriceanu Ion comandantul

regimentului 59 Infanterie cu reședința la Caracal (Tabăra de instrucție și tragere Reșca).

La 15 august 1916 s-a declarat mobilizarea generală a armatei României. În acest

scop s-au anunțat oamenii de la vatră prin telefon, bătaie în toacă și sunete de clopote și

s-au făcut rechiziții. Cercul a avut buni de mobilizare 4390 milițieni din contingentele

1892-1897 inclusiv. Din aceștia s-a format și mobilizat: Batalionul 5 Miliții Romanați sub

comanda maiorului Ricman Traian trimis în punctul Corabia cu 945 trupă oameni,

Coloana 6-a Subzistență sub comanda lt. rez. Constantin Dumitru trimițându-se pe

câmpul de luptă pentru aprovizionarea trupelor cu 662 trupă oameni, Gardă la paza

lucrărilor de artă și stabilimentelor publice cu 300 trupă oameni, la Spitalele temporare din

zona interioară a județului Romanați 151 trupă oameni, la Depozitul de Remontă 73 trupă

oameni, la Depozitul regional Slatina 123 trupă oameni, la Batalionul 1 Pionieri 73 trupă

oameni, la Regimentul 66 Infanterie 85 trupă oameni și la Plutonul Grăniceri Corabia 37

trupă oameni.

Page 59: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 59

Prin plecarea pe câmpul de operații a părții active a R.59 I. la comanda cercului a

rămas col. rez. Cerchez Gheorghe comandantul R.59 I. partea sedentară. La 14 octombrie

1916, R.59 I. partea sedentară s-a evacuat în com. Pogonești, jud. Tutova, rămânând în

Caracal numai Cercul de recrutare Romanați. La 5 noiembrie 1916 s-a ordonat evacuarea

tuturor recruților ctg. 1919 și a oamenilor valizi de pe raza cercului. S-au chemat 1921

tineri recruți și 417 milițieni, s-a format un convoi care a pornit în marș pe jos la 7

noiembrie în direcția Bârlad. Ziua următoare a plecat și Cercul de recrutare transportând

arhiva în care de rechiziții. Convoiul a fost cantonat inițial la Poiana Cârnului, jud. Vaslui.

Pe timpul cantonamentului au încetat din viață 62 de milițieni din cauza tifosului

exantematic care au fost

înmormântați în cimitirul de la

biserica Ciortești, jud. Vaslui.

La 22 iunie 1918 se ordonă

îmbarcarea în gara Iași și

deplasarea cercului la Caracal.

Începând cu 26 octombrie 1918

cercul s-a mutat în casele

proprietarului Traian Niculescu

din Caracal plătindu-se chirie

800 lei. La 30 octombrie 1918

trupele de ocupație părăsesc

Caracalul. Începând cu 5 iunie

1919 cercul s-a mutat la un loc

cu Regimentul 43/59 în

cazarma Regimentului 2

Romanați nr.19.

Începând cu 1 octombrie 1920, prin ordinul M.St.Mj. nr. 5200 cercurile de

recrutare s-au făcut corpuri aparte și au ieșit de sub comanda diviziilor și regimentelor. La

această dată Ordinea de Bătaie a Cercului de Recrutare Romanați era:

1. Căprăreanu Dumitru- maior-Comandantul Cercului și Șef birou rechiziții

2. Căpitănescu Teodor- căpitan-Șef birou recrutare și mobilizare

3. Popa Mihai -slt. rez.- ajutor șef birou mobilizare

4. Dincă Smarandache- slt. rez-Șef birou pensii

5. Roșculescu Petre- subof. administrație-secretar la biroul recrutări

6. Oftonoghe D-tru- plt.maj.-secretar la biroul mobilizare

7. Măndescu Alexandru- plt.maj.-secretar la biroul mobilizare

8. Răduț Dumitru- plt.maj.-secretar la biroul mobilizare

9. Popescu Alexandru- plt.maj.-secretar la biroul mobilizare

10. Sima Vasile- serg.-secretar la biroul mobilizare

11. Deaconu Efreche- serg.-secretar la biroul mobilizare

12. Popescu Nicolae- subof. administrație-secretar la biroul rechiziții

13. Mitrache D-tru- subof. administrație-secretar la biroul rechiziții

Sub denumirea de Cercul de Recrutare Romanați funcționează până în anul 1943.

Comandandanții acestei formațiuni au fost:

1. Col. Păcală Aurel-1921

2. Col. Elead Alexandru-1922

3. Col. Constantinescu Constantin-1923-1931

4. Col. Marinescu Marin-1931

La recrutare în faţa comisiei Cercului de recrutare

Romanaţi (S.J.A.N. Olt)

Page 60: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 60

5. Col. Anastasescu Emilian-1932-1933

6. Col. Anastasescu Matei-1934

7. Col. Cholet Panait-1935

8. Col. Tomescu Dumitru-1936

9. Col. Dragomirescu Constantin-1937

10. Lt. Col. Babeu Zaharia-1938

11. Lt. Col. Popescu Constantin-1939

12. Mr. Ionescu F. Ilie-1940

13. Lt. Col. Niculescu Dumitru-1941-1943.

În anul 1943 Cercul de Recrutare Romanați se

transformă în CERCUL TERITORIAL

ROMANAȚI. Sub această denumire funcționează

până în anul 1950. Organigrama era următoarea:

Birou adjutantură și registratură, Biroul 1 Recrutare,

Biroul 2 mobilizare-organizare, Biroul 3 mobilizare

teritorială, Biroul pensii, Serviciul casierie, Serviciul

îmbrăcăminte, Serviciul armătură, Grădina de

zarzavat. Începând cu anul 1949 organigrama cercului

suferă unele modificări astfel: apar o funcție de

secund politic și o funcție de ajutor administrativ,

Biroul 3 mobilizare teritorială se transformă în Biroul

3 evidență resurse teritoriu, apare Biroul 5 cadre. Sunt înființate: Biroul contabilitate,

Biroul domenii militare și contabilitate și Compania depozit.

Concomitent cu misiunile curente, Cercul Teritorial Romanați a desfășurat o

deosebită activitate pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial privind cantonarea

diferitelor unități, formațiuni și instituții precum și a refugiaților din Moldova.

Nr.Crt Unitatea (Formațiunea, Instituția) Dislocarea

1. Corpul 4 Teritorial Balș

2. Regimentul 2 Călărași Braneț

3. Regimentul 4 Pionieri Piatra-Olt

4. Regimentul 4 Artilerie Grea Baldovinești

5. Compania 4 Sanitară Mărgăritești

6. Batalionul 4 Administrativ Bârza

7. Depozitul de Muniții al Corpului 4 Armată Câmpeni

8. Cercul Teritorial Dorohoi Știrbeiu

9. Cercul Teritorial Bălți Oboga

10. Cercul Teritorial Soroca Morunglav

11. Cercul Teritorial Hotin Bobicești

12. Cercul Teritorial Suceava Colibași

13. Cercul Teritorial Iași Osica de Sus

14. Cercul Teritorial Roman Osica de Jos

15. Cercul Teritorial Botoșani Fălcoiu

16. Cercul Teritorial Storojineț Drăgotești

17. Cercul Teritorial Câmpu-Lung Boșoteni

18. Depozitul Echipament al Corpului 4 Armată Balș

19. Depozitul Harnașament Iași Balș

20. Închisoarea Militară Cernăuți Balș

Lt. col. Teodor Căpitănescu

era în septembrie 1940

prefect al judeţului Romanaţi

Page 61: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 61

21. Remanența Diviziei 71 Infanterie Caracal

22. Partea Sedentară a Regimentului 14 Infanterie Vișina Veche

23. Partea Sedentară a Regimentului16 Infanterie Grădinile

24. Partea Sedentară a Regimentului 37 Infanterie Brastavățu

25. Partea Sedentară a Regimentului 4 Artilerie Tia Mare

26. Partea Sedentară a Regimentului [?] Scărișoara

27. Partea Sedentară a Regimentului [?] Cilieni

28. Regimentul 8 Grăniceri Corabia

29. Regimentul 2 Transmisiuni Stoenești

30. Colegiul militar Mareșal Antonescu Caracal

31. Fabrica militară Ulei-Bălți Corabia

32. Spitalul militar ZI 582 Tighina Corabia

33. Regimentul 12 Roșiori Celaru

34. Prefectura Chilia Caracal

35. Primăria Chilia Caracal

36. Poliția Rădăuți Caracal

37. Tribunalul Orhei Caracal

38. Tribunalul Soroca Caracal

39. Spitalul Negrești Stoenești

40. Spitalul Câmpu-Lung Bucovina Corabia

41. Spitalul Huși Corabia

42. Spitalul Fălciu Osica de Sus

43. Institutul Cantacuzino Caracal

44. Administrația Financiară Ismail Caracal

45. Administrația Financiară Cahul Caracal

46. Administrația Financiară Chilia Caracal

47. Școala de băieți Dorohoi Caracal

48. Școala de fete Dorohoi Caracal

49. Liceul industrial Roman Caracal

50. Liceul teoretic băieți Piatra-Neamț Caracal

51. Liceul teoretic fete Piatra-Neamț Caracal

52. Inspectoratul Școlar Soroca Caracal

53. Școala profesională de fete Hotin Caracal

54. Gimnaziul comercial Lipnic Caracal

55. Inspectoratul de mișcare Cernăuți Caracal,

Pârșcoveni

56. Depozitul CFR Cernăuți Piatra-Olt

În anul 1950, Cercul Teritorial Caracal se transformă în COMISARIATUL

MILITAR RAION CARACAL. Sub această denumire funcționează în orașul Caracal

până în anul 1968. Organigrama sub această denumire era: Comisar militar, Ajutor pentru

evidență mobilizare, recrutare, încorporare, cadre active și ofițeri de erzervă, Biroul

mobilizare și recrutare, Biroul cadre active, Biroul ofițeri rezervă, Biroul administrativ,

Biroul documente secrete.

După 55 ani de funcționare în Caracal, Comisariatul Militar Raion Caracal se

transformă în COMISARIATUL MILITAR JUDEȚEAN OLT și este mutat la Slatina,

reședința județului.

Page 62: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 62

Take Ionescu în judeţul Romanaţi

Ion Tîlvănoiu, Nica Marcela

Politician conservator, fondator apoi al

Partidului Conservator-Democrat, Take Ionescu

are vechi legături cu Caracalul şi judeţul

Romanaţi. Ele încep încă din 1897 când acesta a

candidat pentru un loc de deputat la Romanaţi din

partea Partidului Conservator, înfruntându-l pe

liberalul N. B. Locusteanu. În anul 1901 a candidat

din nou la Romanaţi dar în urma ingerinţelor

autorităţilor locale şi-a retras candidatura29

.

Revine în 1903, candidează din nou la Romanaţi,

este ales şi îl găsim în această calitate şi în 1904

şi 1906. Detalii prea multe despre discursul rostit

la Caracal în 1913 nu avem. Acest discurs a fost

însă publicat sub formă de broşură şi a fost

descoperit de noi la Biblioteca Academiei Române

din Bucureşti. Importanţa sa constă în faptul că

face o recapitulare a activităţii sale politice şi

vorbeşte despre legăturile sale cu politicienii

romanaţeni care l-au sprijinit, în special Paul

Brătăşanu şi mai tânărul Nicolae Titulescu.

ROMÂNIA DE LA CARACAL ÎN ANUL

SILISTREI O PAGINĂ RUȘINOASĂ -

DISCURS ținut de D. TAKE IONESCU cu 10

zile înainte de mobilizare

Scumpi prieteni,

Strălucita, călduroasa și frățeasca

primire ce mi-ați făcut mă fermecă, și ea nu mă

încântă atât din cauza bucuriei egoiste pe care o

încerc simțind că sunt centrul unei atât de mari

încrederi naționale, cât mă încântă grația

convingerei la care am ajuns că o asemenea

încredere reprezintă totdeodată și o mare

răspundere și o forță care poate fi pusă în

serviciul țării. (Ovațiuni entuziaste).

29

La Arhivele Naţionale din Bucureşti, în fondul Mihai Bălăianu, pachet VIII, dosar 140, se păstrează o scrisoare din 13 martie 1901 cu următorul conţinut: ,,Domnului preşedinte al biroului electoral al Col. I de Cameră

Domnule preşedinte, în faţa ingerinţelor ce am constatat că toţi alegătorii sunt aduşi în cabinetul prefectului unde se află sub-prefectul şi revizorul şcolar cari desbracă pe alegători şi îi caută până la piele- declarăm că lupta nu mai este posibilă şi retragem candidatura d-lui Take Ionescu. I. Brabeţeanu, Paul P. Brătăşanu, N.T. Oroveanu”.

Take Ionescu

Page 63: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 63

PARTIDUL TAKIST

Mi-aduc aminte, domnilor, în fața

ochilor mei trec scenele de odinioară, din

vremea când ați început să mă copleșiți cu

afecțiunea d-voastră; mi-aduc aminte de

alegerea mea de acum 16 ani, alegerea care

a rupt monotonia unanimităților și care ne-a

făcut să sperăm în realizarea viitoare a

conștiinței electorale.

De asemenea îmi amintesc și

alegerea, mai importantă încă, de acum 10

ani, când hărțuit de atâtea puncte diferite

mi-ați dovedit încă odată cât de caldă și de

bravă este ospitalitatea județului Romanați

(Ovațiuni entuziaste).

Câte lucruri n-a schimbat această

alegere în mersul politicei noastre interne;

nici unul din cei ce au pus în urnă voturi

pentru mine nu-și dădea seama de aceasta!

Și se poate ca în acea vreme, nici

eu care culegeam voturile d-tră nu-mi

dădeam seama!(Ovațiuni).

Sunt șease ani de când n-am mai venit la Romanați; n-am mai venit de dinainte de

constituirea partidului,- vorbesc de

constituirea oficială a partidului conservator-

democrat, - dar dacă n-am venit eu, d-voastră

în schimb aţi venit deseori la Bucureşti!

Niciodată n-aţi fost chemaţi fără să nu veniţi

în număr mare, mulţi dintre d-voastră cu

încredere şi mulţi cu entusiasm.

Şi a trebuit, domnilor, să veniţi de

multe ori, căci partidul nostru prezintă

această trăsătură caracteristică care nicăeri nu

s-a mai întâlnit până acum: Pentru ca

existenţa lui să fie recunoscută, nu era

deajuns ca să fie resimţită ; i se cerea încă un

lucru care până acum n-a mai fost cerut nici

unei alte existenţe: i se cerea ca acei cari o

simţeau în atât de dese rânduri, și de atâtea

ori atât de neplăcut, în dreapta și în stânga, -

chiar acestora li se cerea să binevoiască a o

recunoaște. (Ovațiuni prelungite, râsete).

Ei bine! Mari evenimente s-au

produs în țară și existența noastră a fost

recunoscută de unii; apoi Domnilor a avut

loc și marele eveniment din afară și existența

noastră a fost recunoscută și de ceilalți.

(Ovațiuni entuziaste). Și, de aci înainte, nu

La 13 martie 1901 Partidul

Conservator face cunoscute

candidaturile lui Take Ionescu şi Paul

Brătăşanu la Romanaţi

La 4 ianuarie 1897, Progresul din

Romanaţi, ziar conservator, anunţa

candidatura lui Take Ionescu

Page 64: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 64

numai că existăm, dar

avem și o viață legitimă,

căci tuturor acelor cari ar

vroi să ne-o conteste noi le-

am putea răspunde, unora

ca și celorlalți: D-tră n-ați

fi în stare să vă scrieți

istoria fără existența

noastră. (Ovații prelungite).

Domnilor! A

exista nu e decât un fapt, a

avea o existență folositoare

și durabilă, înseamnă însă

că acest simplu fapt să se

transforme într-un factor al

vieții naționale!

Ei bine! În timpul

celor opt luni care s-au

scurs de când suntem

<aproape> la putere (râsete), - zic suntem aproape la putere, deoarece nici odată un partid

din România n-a fost supus la încercarea la care suntem supuși noi: a veni la putere în care

am venit noi – ei bine! În aceste opt luni, Domnilor, ce s-a petrecut? S-au produs,

Domnilor, două lucruri importante și hotărâtoare pentru viața partidului nostru. Mai întâi

s-a dovedit că noi nu

suntem numai o

existență, dar și o

forță. (Ovațiuni

îndelungate), o forță.

Domnilor, pentru că

viața partidului

nostru, solidaritatea

noastră sufletească, -

pe care mulți nu pot

s-o priceapă, fiind

supusă acestei

încercări, care este o

guvernare în doi, în

momente atât de

grave în care n-avem

nici măcar răgaz de a

ne gândi la treburile

interne, a rezistat

tuturor tentațiunilor și a învins toate dificultățile. (Ovațiuni nesfârșite).

Aplaudarăți cu căldură bine meritată strălucitul talent a lui Titulescu30

: (ovații), -

ce sacrificiu mare adus spiritului de partid, - și adus fără ca să fie cerut de nimeni, acela de

a ști să tacă în timpul unei sesiuni și de a nu fi târât de patima atât de omenească de a arăta

30

În 1912 Nicolae Titulescu intră în politică fiind ales deputat de Romanaţi

Delegaţia din Romanaţi participantă la marele congres

conservator democrat din februarie 1908 (originalul la Muzeul

Romanaţilor din Caracal)

Page 65: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 65

și acolo ceea ce poate, - de a ști să tacă un talent ca al său, la vârsta sa, și când pentru

prima oară a intrat în parlament. (Ovațiuni prelungite).

După ce, domnilor, partidul nostru a dovedit nu numai că avea o existență, dar și

o existență puternică, a făcut și dovada unui alt lucru: că existența e folositoare.

Într-adevăr nu e suficient că există, trebue să exiști pentru binele comun, căci

altfel ar fi mai bine să nu exiști deloc, decât să trăești pe pământul acestei țări. (Ovațiuni

prelungite). Știți, domnilor, că în principiu noi nu suntem ocupați decât de chestiunea

externă. Ce-am făcut noi în această chestiune externă?

IMNUL SILISTREI

Mai întâi am știut să vă păstrăm neprețuitele binefaceri ale păcei. Dar ferească

Dumnezeu să nu mă credeți partizan al păcei cu orice preț și în orice împrejurare. Dacă

demnitatea acestei națiuni sau interesele sale vitale, fie de azi, fie de mâine, - Dacă vor

putea fi prevăzute,- ne-ar impune să zicem acestei țări: ,, Dă-ţi şi banii şi sângele!”. Eu

nu voi fi cel de pe urmă care să spună aceste vorbe. ( Ovaţiuni entuziaste și prelungite).

Dar din momentul când noi am simțit că aceasta nu era necesar, din acel moment,

domnilor, noi am preferit să ne cruțăm neprețuitele binefaceri ale păcei, căci eu, eu nu

puteam să judec ororile și suferințele războiului după egoismul unui om care a trecut în

vârsta de care se poartă armele și a cărui situație materială e așa încât nimic n-ar putea-o

zdruncina. (Ovațiuni entuziate și prelungite).

În afară de pacea pe care v-am păstrat-o; în afară de binecuvântarea mamelor,

domnilor noi am mărit moșia strămoșească.

Și, atât timp cât Regatul român va trăi, ori de câte ori un român se va plimba pe

străzile Silistrei, dacă se va gândi la Mircea cel Bătrân, își va aduce aminte și de oamenii

din 1913 (Ovații zgomotoase și entuziaste).

Chiar de ar veni alți care să aibă norocul de a crește pământul strămoșilor noștri,

istoria va zice, că această creștere acum a început și va trebui să fiți mândri! (Ovații).

Sunt doi ani de când existența noastră încă mai era contestată ; astăzi însă am

intrat în istorie.(Ovațiuni entuziaste).

PRESTIGIU ȘI BUCURIE Domnilor! Iată al

treilea rezultat al existenței

noastre viguroase: vă afirm –

și nu mă tem că timpul mă va

desminți cândva- că

niciodată, în nici un moment

al existenței noastre moderne,

prestigiul României n-a fost

mai mare în ochii lumei

întregi. Niciodată privirile

n-au fost mai concentrate

asupra noastră, niciodată

n-am jucat un rol atât de

european, și atât de important

ca azi. (Ovații entuziaste și

nesfârșite). Fiți mândri de Pavel Brătăşanu şi protejatul său, tânărul Nicolae

Titulescu (imagine descoperită de prof. Dumitru Botar

şi publicată în Almanahul Ramuri, 1984, p. 89)

Page 66: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 66

aceasta căci este adevărul. (Ovațiuni nesfârșite).

Iată în ce consistă, domnilor, activitatea desfășurată până azi; și dacă, după cum

am spus-o în Cameră, eu am avut norocul, în cursul acestor luni în cari grijile erau atât de

ațintite asupra marei probleme externe, de a nu avea înaintea ochilor, nici o clipă; nici

soarta partidului, nici dușmănia care se putea ridica împotriva mea-căci ceva mai măreț mă

preocupa: interesul țărei, permiteți-mi azi, când interesele patriei au fost satisfăcute, să

spun, cu umilință că din bucuria țării izvorăște și bucuria noastră (Aplauze prelungite).

Așa fiind eu nu știu ce ne poate aștepta mâine căci nu știu în ce chip România ar

putea fi chemată să-și folosească marea ei putere materială, care și ea n-are valoarea pe

care o reprezintă decât pentru că este totdeauna izvorâtă din forța morală. Iată pentru ce

domnilor, nu vreau să intru mai mult, în această chestiune de politică internațională, țiu

numai să se știe aceasta: că este – cum ași putea zice mai bine domnilor ? – că românul

păcătuește împotriva țărei sale, face un mare păcat românul care, în sufletul său, crede că

demnitatea noastră națională s-a micșorat, atunci când ea a crescut mai mult ca oricând,

atunci când d-tră aveți mai mult ca oricînd dreptul de a fi mândri de prestigiul României.

(Aplauze prelungite și îndelung repetate).

CONSIDERAȚII ASUPRA TAKISMULUI

Aceasta e, povestită pe scurt, istoria partidului conservator –democrat. Viitorul,

domnilor, este de acum în mâinile d-tră.

Nimeni din afară, nimic din afară n-ar putea să zdruncine existența partidului

nostru. Înăuntru, în noi înșine rezidă întreaga noastră forță, de noi atârnă viitorul

partidului nostru.

Secretul e acesta: să ne păstrăm virtuțile, care ne-au făcut să învingem, și cu aceste

virtuți însăși vom învinge și de aici înainte.

Virtuțile noastre, anumiți oameni le pricep atât de greu.

Această solidaritate politică, această unitate de direcțiune, unii au zugrăvit-o ca pe

un fel de tiranie pe care eu aș exercita-o asupra d-tră. Cel ce mă cunoaște intim – și numai

cel ce nu vrea nu mă cunoaște intim- acela știe cât de puțin seamăn eu a tiran.

Tiran, nu, domnilor, conducător însă, da.(Ovațiuni prelungite).

Un mare partid național, care este născut și nu compus din bucăți diferite, este un

organism viu și puternic, căruia conștiința națională îi poate din timp în timp să-i

încredințeze aspirațiunile și dorințele ei.

Un asemenea organism trebuie să reprezinte un summum de putere și summum-ul

de putere nu poate fi obținut, nici chiar în mecanica omenească, decât prin unitate de

direcțiune. (Ovații prelungite). Și atât timp cât încrederea în d-tră îmi va da mie direcția,

v-o spun d-voastră și o spun tuturor ca s-o știe: Așa știu eu să dirijez; astfel zadarnic mi

s-ar încredința direcțiunea, căci nu pot și nici nu știu să dirijez altfel. (Aplauze, ovații

prelungite).

Alta, domnilor, în virtuțile noastre am văzut inexistența d-tră. Un om care, cu toate

calitățile cu care l-a înzestrat natura, n-a reușit să facă altceva decât să creeze piedici

partidelor și nu să dirigă și să animeze partidele a spus, acum câteva zile, că în partidul

nostru el nu mă vede decât pe mine!

De ce oare nu v-ar vedea și pe d-tră? (Aplauze prelungite, râsete).

Să v-o spun eu, domnilor, pentru ce . Fiindcă pentru oameni ca ei, noi suntem o

enigmă. Această reciprocă încredere a noastră, ei nu o pot înțelege. Timp de ani de zile, ei

au crezut că aceasta se baza pe interese viitoare. Și când s-a văzut că încrederea reciprocă

Page 67: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 67

rezista tuturor încercărilor, atunci s-au crezut în fața acestei enigme : ,,Nu sunteți! Nu

existați !”

Încrederea reciprocă, iată, domnilor, secretul existenței unui partid politic care

vrea să fie un adevărat organ al vieței naționale.

Timpul transformă programele, căci necesitățile cărora corespund se schimbă și

ele. Acțiunea, tactica, procedeul nu sunt decât chestiuni de o zi.

Dar ceeace face forța partidelor politice este încrederea reciprocă nu în d.

,,Cutare”, ci în șeful partidului, ori care ar fi el; și încrederea șefului în ceia pe care îi

conduce ori care ar fi ei: acesta e secretul. (Aplauze prelungite,ovații)

Și acum, domnilor, în această primă până azi și unică demonstrație de politică

internă pe care ne-a îngăduit-o grija afacerilor externe și afecțiunea Romanațenilor în cap

cu Pavlică Brătășanu, vechiul, devotatul și scumpul meu prieten, permiteți-mi să spun la

toată lumea, care este secretul forței noastre.

Iată-l în două cuvinte : Eu, nu pot și nici nu vreau nimic fără d-tră, iar d-tră puteți

și fără mine, dar nu voiți nimic fără mine ! (Ovații entuziaste).

Câteva date despre Şcoala Normală de învăţători din Caracal (I)

Nicu Vintilă-Sigibida

Între alte lucruri de preţ pe care le păstrez în arhiva personală se numără şi un

Anuar al Şcolii Normale de învăţători din Caracal pe anii 1919-1920 şi 1920-1921 întocmit

de către directorul Haralambie Popa. Apărută la tipografia şi legătoria de cărţi

,,Românească cooperativă” a lui Ilie Mărculescu, lucrarea este structurată în 10 capitole şi

prezintă un interes documentar deosebit deoarece conţine seriile de absolvenţi, elevii,

profesorii, date despre baza materială a acestei şcoli apărute imediat după război pentru a

răspunde necesităţii tot mai mari de a pregăti învăţători în special pentru teritoriile care

s-au unit cu Ţara în 1918.

Exemplarul mi-a fost oferit de către dl. prof. Florian Petrescu din Caracal, fost

inspector şcolar general al judeţului Olt, căruia îi aduc şi pe această cale mulţumiri.

1. ISTORIC

Prin ordinul Ministerului Instrucțiunii Publice No. 100464 din 3 Septembrie 1919,

se prevedea înființarea pe 1 Septembrie 1919, a 28 școale normale, iar prin Ordinul No.

100707 din 4 Septembrie, subsemnatul eram însărcinat cu direcțiunea Școalei Normale din

Caracal.

Pentru localurile și mobilierul necesar se făcuse apel la prefecturile și primăriile

capitale de județe.

După multe dificultăți și dibueli de tristă amintire. școala și-a putut instala cele

două clase I-a, și V-a, în două săli din Școala primară de băieți No. 2 ,,Filipescu”,

rămânând fără localurile I. Stănculescu și T. Borcescu, din cauza chiriilor, care păreau

prea mari, - neputând fi suportate în acea vreme, nici de Primărie, nici de Prefectură.

Cursurile școalei s-au deschis luni, 20 Octombrie 1919 și au urmat în mod

regulat, fără nici un fel de întrerupere, până în seara zilei de 30 Iunie 1920, data încheeri

anului școlar 1919-1920.

Pentru al II-lea an școlar 1920-1921, școala urmând a funcționa cu încă două clase

normale, II și VI, și cu școală de aplicație, s-au făcut în acest scop toate sforțările: s-a

intervenit la Ministerul de Războiu, prin Ministerul Instrucțiunii și pe cale directă prin

Page 68: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 68

școală și prin rugăminți personale pentru cedarea

unui pavilion din Reg. 19 Infanterie, dar

încercările n-au putut fi satisfăcute.

S-a intervenit prin adresă oficială și

scrisori particulare pentru obținerea caselor D-

lui N. Titulescu, interveniri rămase fără rezultat.

După multe greutăți și neplăceri duse

până pe punctul de a da naștere la conflicte de

autoritate, s-au putut obține în sfârșit 2 săli în

școala primară de fete ,,Moga”, așa încât s-au

instalat în acest local, pentru anul școlar 1920-

1921, clasele I-a și a II-a normale. Iar în școala

primară de băieți ,,Filipescu”, în două săli de

jos, s-a instalat Școala de aplicație cu clasele

unite, două câte două.

Clasele V-a, VI-a s-au instalat sus, la

etaj, în două încăperi nepotrivite pentru săli de

clase și fără comunicații separate. (Mobilierul

necesar, în al II-lea an școlar a costat 29.925 lei,

sumă acoperită cu 10.000 lei din partea

Ministerului Instrucțiunii, iar 19.925 din partea

comitetului școlar, despre ale cărui mijloace de

venituri se arată la capitolul respectiv.)

Cursurile anului școlar 1919-1920 au început joi, 30 Septembrie 1920 și au urmat

fără nici un fel de întrerupere până Joi, 16 Iunie [1921], data încetării.

Școala dând prima promoție de învățători, serbarea de fine de an a avut loc

Duminică, 26 iunie 1921, la care au participat reprezentanții autorităților și instituțiilor din

localitate, precum și toți părinții elevilor, așa încât serbarea a avut într-adevăr ceva

solemn, contribuind a întări curajul pentru viitor și sporind în noi, speranța binefăcătoare

că munca pe ogorul școalei începe a interesa.

În timpul celor doi ani de funcționare, școala a fost vizitată de D-nul Director al

Învățământului secundar și superior Șt. V. Nanu și de D-l Inspector general al

învățământului secundar I. Kirițescu, care au apreciat sforțările, regretând greutățile

timpurilor, care se opun organizării instituțiilor școlare.

Acestea sunt pe scurt, fazele prin care a trecut Școala Normală de băieți din

Caracal, în cursul primilor doi ani de existență. Pentru al III-lea an, școala își va spori

numărul de clase încă cu una, lipsa absolută de local impunând programul pentru clasele

I-a și a II-a, pe jumătăți de zile.

Dându-ne seama de nenorocita situație că în orașul Caracal nu se găsește local or

localuri, care să se poată amenaja măcar în parte pentru nevoile unei școale normale, am

găsit necesar a interveni din vreme, către Onor. Minister al Instrucțiunii Publice, pentru

cumpărarea imobilului și terenului Societății ,,Pepiniera Caracal”, care fiind situată într-o

pozițiune foarte rar de găsit în regiunile de câmp, odată cumpărată, ar putea constitui

începutul sigur al putinții ridicării unei școale normale, cu mai mici cheltueli.

Ca urmare a intervenirilor noastre din 2 Septembrie, 14 Octombrie, 26 Decembrie,

1920 și 17 Martie, 5 Maiu, 17 Iunie 1921, Onor Minister a aprobat cumpărarea prin

ordinul No. 40127 din 18 Iulie a.c.

Page 69: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 69

În vederea primelor lucrări pentru ridicarea clădirii, s-a cerut un împrumut de

800.000 lei, care nu se știe dacă se va aproba. Aceasta este situația Școalei Nomale din

Caracal până în prezent. Și acum câteva cuvinte despre autorități, instituții și cetățenii din

județ:

În munca și spiritul de sacrificiu al altora, găsim noi, oamenii, exemple frumoase

și rodnice de urmat. Instituțiile culturale de peste Carpați sunt rodul unor mari sacrificii.

Și la noi, părinții noștri, ridicară multe lăcașuri sfinte, mergând din sat în sat și din casă în

casă, adunând prin strângerea productelor diferitelor regiuni, sumele necesare scopului.

Prefectura Județului nostru, care s-a arătat atât de binevoitoare până în prezent, credem că

va găsi noui mijloace pentru a veni în ajutor. Federația Băncilor Populare, de asemeni nu

va uita nici de acum înainte o instituție de cultură, care este în primul rând, pentru copiii

satelor.

De asemeni și cei care dispun nu vor rămâne nepăsători.

Astfel, Școala Normală din Caracal, din cauza lipsei de local, unde să-și desfășure

activitatea, e supusă pieirii și ar fi păcat ca o instituție de cultură situată într-un centru de

câmpie, cu o populație foarte deasă, să se stingă fără ca să se ridice măcar un strigăt de

alarmă.

H. POPA – Directorul școalei

CORPUL DIDACTIC PE ANUL ȘCOLAR 1919 – 1920

No.

cure

nt

Numele și Prenumele Profesorilor

Titlul cu care

funcționează

Obiectul și clasele

la care predă

1 Pr. P. Dumitrescu prof. titular Religia cl. I-a și a V-a

2 Ilie Constantinescu prof. definitiv

Istoria cl. I-a și a V-a

L. Română cl. V-a

L. Română cl. I-a

3 H. Popa prof. titular Șt. Pedagogic cl. V-a

Matematica clasa a V-a

4 D. I. Breazu prof. titular Contabilitate clasa a V a

5 S. Băleanu prof. definitiv Geogr. clasa I-a și a V-a

Dreptul clasa a V-a

6 I. Grecescu prof. titular Zoologia cl. I-a

Geologia cl. V-a

7 G. Batali prof. supl. Franceza cl. I-a și V-a

8 Marin Mihăescu maestru definitiv Desemn clasa V-a

9 G. Costescu prof. suplinitor Caligr. și Desemn cl. I-a

10 Ion Stroescu prof. suplinitor Muz. și Viol cl. I – V a

11 N. Adam prof. definitiv Gimnastica cl. I-a și V-a

12 Dr. G. Tănăsescu medicul școalei Igiena cl. V-a

13 Dr. I. Vilaia Econom. Animală cl. Va

ȘCOALA DE APLICAȚIE

Page 70: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 70

1 Ignat Stroescu Înv. definitiv

CORPUL DIDACTIC PE ANUL ȘCOLAR 1920 – 1921

No

. cu

ren

t

Numele și Prenumele Profesorilor

Titlul cu care

funcționează în

învățământ

Obiectul și clasele

la care predă

1 Prof. I. G. Popa prof. titular Religia cl. I, II, V, VI

2 Ilie Constantinescu prof. definitiv Istoria cl. I, II, V

L. Română cl. V, și VI

3 H. Popa prof. titular L. Română cl. I-a și II-a

Șt. Pedagogic cl. V și VI

4 D. I. Breazu prof. titular Matematica cl. I, II, V, VI

Contabilitatea cl. V și VI

5 S. Băleanu prof. definitiv Geografia cl. I, II, și V

Dreptul cl.V

6 I. Nanu prof. titular Geologia cl. V

7 M. Dimonie prof. titular Șt. Naturale cl. I și II-a

8 V. Bălu prof. supl. L. Franceză cl. I, II, V, VI

9 Marin Mihăescu maestru def. Caligrafia cl. I, II

Desemn cl. I, II, V și VI

10 V. Popilian prof. titular Muzica cl. I, II, V și VI

11 Ion Stroescu prof. supl. Violina cl. I, II, V, VI

12 N. Adam prof. def. Gimnastica cl. I, II, V, VI

13 Dr. G. Tănăsescu medicul școalei Medicina populară cl. VI

Igiena cl. V-a

14 Dr. I. Vilaia Economia anim. cl. V, VI

ȘCOALA DE APLICAȚIE

1 Ignat Stroescu Înv. definitiv cl. III, IV-a unite

2 V. Enescu Înv. înaintat cl. I, II-a unite

SITUAȚIA ELEVILOR LA FINELE ANULUI ȘCOLAR 1919 – 1920

CLASA I-A

No.

Cure

nt

Numele și Prenumele

Elevilor

Bursier

sau

Solvent

Situația de fine

de an

Med

ia g

ener

ală

Ord

inea

de

clas

ific

are

No.

cărț

ilor

citi

te d

e la

bib

liote

Page 71: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 71

1 Adam Constantin Bursier promovat 7.04 40 7

2 Andreescu O. Dumitru Solvent „ 6.80 43 10

3 Bălă P. Vasile Bursier „ 7.17 34 9

4 Bobică Ion Solvent „ 7.71 17 20

5 Clujescu I. Dumitru Bursier „ 7.54 23 12

6 Datcu I. Nicolae „ „ 7.46 28 7

7 Dincă A. Constantin Solvent „ 8.10 4 14

8 Dincă G. Nicolae Bursier „ 7.55 22 20

9 Dinu C. Florea „ „ 7.19 32 24

10 Dinu V. Vasile „ „ 7.17 35 29

11 Drăgan A. Ilie Solvent „ 8.10 5 7

12 Dumitrescu I. Ștefan Bursier „ 8.31 2 24

13 Filipescu I. Dumitru Solvent „ 7.52 24 14

14 Florescu D. Anastase Bursier repetent 16

15 Florea I. Petre „ promovat 6.83 41 6

16 Gavrilă I. Ion „ „ 7.52 29 14

17 Gavrilă G. Ștefan „ „ 7.12 38 28

18 Gavrilă G. Ștefan „ „ 7.92 10 12

19 Gruia I. Teodor Solvent „ 7.92 11 32

20 Iancu I. Florea Bursier „ 7.35 31 8

21 Ignătescu G. Marin „ „ 7.69 18 10

22 Ionescu M. Ion „ corig. Rom, Nat. 20

23 Ionescu I. Virgiliu Solvent promovat 7.75 15 10

24 Ionescu V. Ștefan Bursier „ 8.46 1 9

25 Ion C. Vasile „ „ 7.61 20 24

26 Ion F. Mihaiu „ „ 7.52 25 20

27 Iliescu P. Constantin Solvent „ 8.02 7 18

28 Iliescu I. Marin „ corig. Rom, Nat. 16

29 Ilie M. Gheorghe „ promovat 7.75 16 13

30 Marinescu D. Petre Bursier „ 7.17 36 4

31 Marin D. Ion „ „ 7.63 15 18

32 Marin N. Mihail „ „ 7.50 27 11

33 Niță N. Marin „ „ 7.67 19 25

34 Petrache I. Ion „ „ 7.57 21 9

35 Popescu I. Dumitru Solvent „ 7.19 33 15

36 Popescu I. Ilie „ corig. Nat.

Geogr. 11

37 Roșca S. Ștefan Bursier Promovat 7.15 37 5

38 Staicu M. Dumitru „ „ 7.51 26 14

39 Stancu I. Mihaiu „ „ 8.00 8 32

40 Stănescu G. Ion „ corig. Nat.

Geogr. 20

41 Soșu I. Iosif „ Promovat 6.82 42 12

42 Ștefan C. Ion „ corig. Nat.

Geogr. 17

Page 72: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 72

43 Ștefan S. Ilie „ „ „ „ 12

44 Tatomir Ș. Ilie „ Promovat 7.78 13 20

45 Tudoran C. Ion Solvent „ 7.98 9 11

46 Ureche G. Paraschiv Bursier „ 8.21 3 21

47 Zamfirescu I. Iancu Solvent „ 7.10 39 15

48 Zâmbrea I. Ion Bursier „ 8.07 6 16

49 Zâmbrea P. Dumitru „ „ 7.86 12 22

50 Dăbuleanu I. Ion Solvent corig. Mat. -Nat. 11

51 Mitrică I. Rafail „ Promovat 7.42 30 11

SITUAȚIA ELEVILOR LA FINELE ANULUI ȘCOLAR 1919 – 1920

CLASA V-A

No.

cure

nt

Numele și Prenumele

Elevilor

Bursier

sau

Solvent

Situația de fine

de an

Med

ia g

ener

ală

Ord

inea

de

clas

ific

are

No.

cărț

ilor

citi

te d

e la

bib

liote

1 Amărăscu E. Ion Solvent corig. Pedag

Franc 2

2 Bloț Nicolae „ „ Geolog,

Geogr 8

3 Călugăru I. Pavel Bursier promovat 7.00 12 26

4 Cârstea S. Marin „ „ 6.88 17 23

5 Constantin I. Dumitru „ „ 7.75 2 25

6 Constantin M. Ștefan „ „ 7.72 3 35

7 Costache C. Ilie Bursier eliminat 0

8 Cioponea C. Petre „ promovat 7.46 5 29

9 Ciurescu G. Miron Solvent corig. Franc,

Ped. 8

10 Dulghieru Alexandru Bursier promovat 6.59 20 30

11 Dumitrache S. Ion „ „ 7.19 9 12

12 Filipescu St. Ion „ „ 7.24 7 16

13 Florescu Alexandru „ corig. Franc.

Geol 12

14 Georgescu R. Ioan „ repetent 15

15 Goanță I. Gh. „ promovat 6.57 21 37

16 Iliescu I. Ion Solvent repetent 8

17 Iliescu I. Ion Bursier promovat 7.00 13 13

18 Ionescu Gh. Nicolaie Bursier corig. Geogr,

Geolog. 26

19 Lăstun N. Alexandru „ promovat 6.90 15 12

20 Lia L. Gheorghe Solvent „ 6.77 19 7

Page 73: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 73

21 Marinescu R. Alex Solvent corig. Pedag.

Geolog. 4

22 Mărgulescu Gh. Grig. Bursier promovat 7.43 6 24

23 Mitrică I. C-tin „ corig. Rom.

Geolog. 8

24 Mitrică I. Gh. „ „ „ „ 2

25 Nicolescu E. Marin „ promovat 6.82 18 16

26 Neagu E. Eliseu Solvent corig. Matem.

Geol. 12

27 Popescu P. Dumitru Bursier promovat 6.90 16 26

28 Popescu A. Nicolaie „ repetent 17

29 Popa I. Dionisie „ corig. Matem.

Geolog. 15

30 Stănescu I. Toma „ promovat 6.92 14 37

31 Stănescu Gh. Teodor „ „ 7.11 10 7

32 Șoimu Florea „ „ 7.03 11 30

33 Tatomir S. Ion „ „ 8.07 1 23

34 Turbatu N. Mihail „ repetent 16

35 Uță D. C-tin „ promovat 7.23 8 45

36 Vasile R. Ilie „ „ 7.58 4 38

SITUAȚIA Examenului de ajutor-învățător, ținut în Februarie 1920

Reușiți în ordinea clasificației:

No.

cure

nt

Numele și Prenumele

Candidaților COMUNA

Med

ia

gen

eral

ă 1 Dumitrescu Constantin Cezieni R-nați 8

2 Călinescu Demetra Slătioara „ 7.12

3 Andronescu Alexandru Frăsinet „ 6.88

4 Popescu I. Olga Zănoaga „ 6.66

Absenți

1 Stănculescu D. Gheorghe Dobrosloveni „

Respinși

1 Ionițoiu Marin Bobicești „

2 Popescu L. Ion Isbiceni „

3 Becherescu Alexandru Traian „

4 Mitrache Ana Câmpeni „

Președintele Comisiunii, H. POPA

Înscriși 9

Page 74: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 74

Prezenți 8

Admiși 4

Respinși 4

I. Constantinescu

MEMBRII: D. Breazu

S. Băleanu

Dr. Tănăseanu

SITUAȚIA ELEVILOR LA FINELE ANULUI ȘCOLAR 1920 – 1921

CLASA I

No.

cure

nt

Numele și Prenumele

Elevilor

Bursier

sau

Solvent

Situația de fine

de an

Med

ia g

ener

ală

Ord

inea

de

clas

ific

are

No.

cărț

ilor

citi

te d

e la

bib

liote

1 Aliman G. Florea Bursier promovat 6.96 39 7

2 Andreescu P. Dumitru Solvent corig. Franc. Istorie 14

3 Bălă I. Ion Bursier „ Rom. Franc 15

4 Bălă I. Marin „ Promovat 7.62 11 8

5 Bărbulescu D. Ion „ „ 7.16 31 6

6 Boiangiu I. Gheorghe „ „ 7.80 6 9

7 Buică I. Marin „ „ 8.17 2 7

8 Ciurez I. Constantin Solvent „ 7.10 37 10

9 Constantin B. Iancu „ „ 7.23 27 12

10 Constantin I. Teodor Bursier „ 7.18 30 7

11 Constantinescu G. Traian „ corig. Geogr. Fran. 10

12 Costache I. Ion „ Promovat 7.46 18 12

13 Costescu G. Ion „ „ 6.82 42 9

14 Defta M. Alexie „ „ 7.21 28 14

15 Diaconu Sp. Teodor „ „ 7.48 17 10

16 Dinu I. Marin „ corig. Istorie Geogr. 7

17 D-trescu N. Ion Solvent Decedat 6

18 D-trescu N. Marin „ corig. Franc. Geogr. 9

19 Dumbrăvescu Gh. „ corig. Istorie Geogr. Dece

dat 7

20 Dincă N. Teodor „ Promovat 6.75 44 8

21 Faida Emanoil Bursier „ 7.37 23 13

22 Florea P. Ion „ „ 7.68 8 15

23 Gâdăr C. Ion Solvent corig. Istorie Franc. 7

24 Geambașu I. Ion „ „ Franc. Geogr. 11

25 Goanță I. D-tru „ Promovat 7.14 32 7

26 Ivan S. Marin „ „ 6.75 45 7

Page 75: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 75

27 Ilie M. Ilie Bursier „ 8.69 3 6

28 Iliescu Gh. Petre Solvent „ 7.32 26 9

29 Ion I. Florea Bursier „ 7.55 13 13

30 Ionescu P. Florea Solvent „ 7.55 14 12

31 Iordache D. Ion „ „ 7.55 15 12

32 Macavei I. Ștefan „ „ 7.14 33 14

33 Mandă D. Gh. „ „ 7.66 9 15

34 Marcu N. Gh. „ „ 7.41 22 7

35 Marinaș B. Marin „ „ 7.50 16 9

36 Marin V. Ilie „ „ 7.36 24 7

37 Mitrică I. Marin Solvent promovat 6.93 40 11

38 Negrilă I. D-tru „ corig. Ist. , Geogr. 15

39 Neda Gheorghe Bursier promovat 7.57 12 8

40 Nedeeanu Alecu „ „ 7.66 10 7

41 Nuță Petre „ „ 8.09 4 9

42 Petrescu Foca Solvent „ 7.19 29 9

43 Pantelescu Gheorghe Bursier „ 7.45 20 8

44 Popa I. Ioan „ „ 6.98 38 13

45 Popesco A. Florea Solvent „ 6.84 41 14

46 Popescu E. Gheorghe Bursier „ 7.14 34 15

47 Popescu Vasile „ „ 7.11 36 9

48 Rădulescu Claudian „ „ 7.73 7 7

49 Roambă I. Gheorghe Solvent „ 6.73 46 14

50 Roșca O. Efrem Bursier „ 6.76 43 9

51 Roșca O. Florea „ „ 8.34 1 8

52 Stan I. Andreiu Solvent corig. Ist., Geogr. 12

53 Stan I. Gheorghe Solvent promovat 7.34 25 15

54 Tănăseanu Vasile Bursier corig. Rom. Geogr. 7

55 Tobă I. Procopie „ promovat 8.02 5 6

56 Țărțăleanu O. Ștefan „ „ 7.46 19 8

57 Zamfirescu I. Ion „ „ 7.14 35 9

58 Cecănău Marin Solvent „ 7.43 21 6

SITUAȚIA ELEVILOR LA FINELE ANULUI ȘCOLAR 1920 – 1921

CLASA II-A

No.

cure

nt

Numele și Prenumele

Elevilor

Bursier

sau

Solvent

Situația de fine

de an

Med

ia g

ener

ală

Ord

inea

de

clas

ific

are

No.

cărț

ilor

citi

te d

e la

bib

liote

1 Adam Constantin Bursier promovat 6.89 42 17

Page 76: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 76

2 Andreescu O. Dumitru Solvent corig. Mat. Geogr. 18

3 Bălă P. Vasile Bursier „ Rom. Matem. 15

4 Bobică Ion „ promovat 8.18 7 15

5 Clujescu Dumitru „ „ 7.21 36 20

6 Datcu I. Nicolaie „ „ 7.38 31 15

7 Dăbuleanu Ion Solvent „ 7.19 37 17

8 Dincă A. Constantin Bursier „ 8.73 2 14

9 Dincă Gh. Nicolae „ „ 7.66 22 16

10 Dinu G. Florea „ corig. Istorie, Mat. 19

11 Dinu V. Vasile „ „ Mat. Franc 20

12 Drăgan A. Ilie „ promovat 8.38 4 19

13 Dumitrescu I. Ștefan „ „ 8.59 3 22

14 Filipescu I. Dumitrescu „ „ 7.71 19 15

15 Florea F. Petre „ „ 8.11 9 16

16 Gavrilă I. Ion „ „ 7.67 21 15

17 Gavrilă G. Ștefan „ repetent 16

18 Gavrilă T. Teodor „ promovat 8.00 11 19

19 Gruia N. Stelian Solvent „ 8.16 8 19

20 Iancu I. Elorea Bursier retras 10

21 Ignătescu G. Marin „ promovat 7.36 34 20

22 Ionescu M. Ion Solvent repetent 18

23 Ionescu I. Virgiliu „ promovat 7.70 20 20

24 Ionescu V. Ștefan Bursier „ 8.91 1 24

25 Ion C. Vasile „ „ 7.64 23 17

26 Ion F. Mihaiu „ „ 7.37 32 22

27 Iliescu P. Constantin „ „ 7.80 16 20

28 Iliescu I. Marin Solvent corig. Franc. Mat. 18

29 Ilie M. Gheorghe Bursier promovat 8.00 12 18

30 Marinescu D. Petre Solvent corig. Ist., Franc. 13

31 Marin D. Ion Bursier promovat 7.64 24 15

32 Marin N. Mihail „ „ 7.39 30 18

33 Mitrică Rafail Solvent „ 7.96 13 18

34 Niță N. Marin Bursier promovat 8.23 5 18

35 Petrache I. Ion „ „ 7.77 17 17

36 Popescu A. Ion Solvent „ 7.14 39 12

37 Popescu I. D-tru „ „ 7.62 26 17

38 Popescu I. Ilie „ „ 7.64 25 17

39 Roșca S. Ștefan Bursier corig. Mat. Rom. 17

40 Staicu M. Dumitru „ promovat 7.37 33 18

41 Stancu I. Mihaiu „ „ 8.10 10 16

42 Stănescu G. Ion Solvent „ 7.16 38 19

43 Stoian P. Marin Bursier „ 7.30 35 14

44 Șoșu I. Iosif „ „ 7.50 28 25

45 Ștefan C. Ion Solvent „ 6.98 41 17

Page 77: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 77

46 Ștefan S. Ilie „ retras 18

47 Tatomir S. Ilie Bursier promovat 7.60 27 17

48 Tudoran C. Ion „ „ 7.77 18 17

49 Ureche Paraschiv „ „ 8.20 6 21

50 Zamfirescu Iancu Solvent „ 7.04 40 15

51 Zâmbrea Dumitru Bursier „ 7.82 15 22

52 Zâmbrea Ion „ „ 7.96 14 22

53 Călugăru G. Marin Solvent „ 7.49 29 15

54 Mitchevici Ion „ corig. Rom. Mat. 21

SITUAȚIA ELEVILOR LA FINELE ANULUI ȘCOLAR 1920 – 1921

CLASA V-A

No.

cure

nt

Numele și Prenumele

Elevilor

Bursier

sau

Solvent

Situația de fine

de an

Med

ia g

ener

ală

Ord

inea

de

clas

ific

are

No.

cărț

ilor

citi

te d

e la

bib

liote

1 Bălă Gheorghe Bursier promovat 7.04 22 7

2 Begu Oprea „ „ 7.79 2 12

3 Constantinescu I. C-tin Solvent „ 7.02 23 8

4 Drăgoescu I. Traian Bursier „ 6.99 24 37

5 Dăbuleanu Ștefan Solvent corig. Mat. Pedag. 4

6 Dimulescu Gh. „ promovat 7.09 21 9

7 Grigorescu Oprea „ „ 7.14 18 5

8 Iliescu I. Ion „ „ 7.38 12 25

9 Iordache D. Ilie Bursier „ 7.72 3 15

10 Măjină Gheorghe „ „ 8.09 1 25

11 Modan F. Oprea „ „ 7.35 14 8

12 Nicolae R. Ion „ „ 7.53 8 7

13 Nicolăină Tedor „ „ 7.50 10 8

14 Petrescu Valeriu „ „ 7.16 17 8

15 Popa M. Gh. „ „ 7.25 15 8

16 Popa St. Marin „ „ 7.52 9 7

17 Predețeanu I. Al. Solvent „ 6.97 26 8

18 Păsculescu Cornel „ corig. Mat. Pedag. 10

19 Popescu T. Vasile Bursier promovat 7.48 11 6

20 Popescu A. Nicolae Solvent „ 6.97 25 25

21 Popescu N. Haralambie „ „ 6.88 27 12

22 Popescu N. Ion „ „ 7.13 19 13

23 Procopiescu Florea „ „ 7.59 5 15

24 Radu S. Marin Bursier „ 7.55 7 7

Page 78: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 78

25 Sulea Ion „ „ 7.56 6 10

26 Ștefan V. Ilie „ „ 7.65 4 15

27 Turbatu N. Mihail Solvent „ 7.17 16 19

28 Vădăstreanu Tănase Bursier „ 7.11 20 5

29 Văsâică Gh. Iancu Solvent „ 7.36 13 8

30 Zamfirescu Mihail „ corig. Mat. Pedag. 5

SITUAȚIA ELEVILOR LA FINELE ANULUI ȘCOLAR 1920 – 1921

CLASA VI-A

No.

cure

nt

Numele și Prenumele

Elevilor

Bursier

sau

Solvent

Situația de fine

de an

Med

ia g

ener

ală

Ord

inea

de

clas

ific

are

No.

cărț

ilor

citi

te d

e la

bib

liote

1 Amărăscu E. Ion Solvent promovat 6.98 27 13

2 Bloț Nicolae „ „ 7.64 9 14

3 Călugăru I. Pavel „ „ 6.96 29 26

4 Cârstea S. Marin Bursier „ 7.02 23 29

5 Constantin I. Dumitru „ „ 8.27 1 16

6 Constantin M. Ștefan „ „ 7.39 13 29

7 Cioponea C. Petre „ „ 7.72 8 25

8 Ciurescu G. Miron Solvent „ 6.76 37 22

9 Dinu S. Oprea „ „ 7.01 24 5

10 Dragomirescu Teodor Bursier „ 7.53 10 21

11 Dulgheru Alex „ „ 6.96 30 27

12 Dumitrache S. Ion „ „ 7.94 6 15

13 Filipescu St. Ion „ „ 7.06 22 27

14 Florescu Alexandru Solvent „ 6.84 36 16

15 Goanţă I. Gh. Bursier „ 6.98 28 53

16 Hârza I. Alex. „ „ 7.19 17 13

17 Iliescu I. Ion „ „ 7.49 11 22

18 Ionescu Gh. Nicolae Solvent „ 6.90 33 22

19 Lăstun N. Alexandru Bursier „ 7.49 12 19

20 Lia M. Gheorghe Solvent „ 7.00 25 19

21 Marinescu R. Al. „ „ 6.92 31 13

22 Mărgulescu Gh. Grig. Bursier „ 8.05 4 29

23 Mihăescu R. Mihaiu „ „ 8.09 3 14

24 Mitrică I. C-tin. Solvent „ 6.92 32 24

25 Mitrică I. Gh. „ „ 7.16 19 24

26 Nicolescu E. Marin Bursier „ 7.12 20 14

27 Neagu E. Eliseu Solvent „ 6.90 34 10

Page 79: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 79

28 Petrescu Florea Bursier „ 7.07 21 42

29 Popa I. Dionisie Solvent „ 7.00 26 19

30 Pretorian I. Ion Bursier „ 7.19 18 14

31 Stănescu I. Toma „ „ 7.25 15 18

32 Stănescu Gh. Teodor „ „ 7.75 7 16

33 Șoimu Florea „ „ 7.31 14 26

34 Tatomir S. Ion „ „ 8.05 5 14

35 Tudoran N. Ion „ „ 6.90 35 15

36 Uță D. C-tin „ „ 7.23 16 23

37 Vasile R. Ilie „ „ 8.13 2 30

SITUAȚIA ELEVILOR LA EXAMENUL DE CAPACITATE ȚINUT ÎN SESIUNEA

IUNIE 1921 PREZENTAȚI : 37; ADMIȘI : 22

No.

cure

nt

Numele și Prenumele

Elevilor

Media

generală

1 Constantin I. Dumitru 8.70

2 Mihăescu R. Mihaiu 8.60

3 Șoimu Florea 8.50

4 Tatomir S. Ion 8.50

5 Cioponea C. Petre 8.30

6 Mărgulescu Gh. Grigore 8.30

7 Pretorian I. Ion 8.30

8 Vasile R. Ilie 8.20

9 Stănescu I. Toma 8.20

10 Constantin M. Ștefan 7.80

11 Stănescu G. Teodor 7.70

12 Filipescu St. Ion 7.70

13 Dumitrache S. Ion 7.60

14 Lia M. Gheorghe 7.60

15 Petrescu Florea 7.60

16 Blonț Nicolae 7.50

17 Cârstea S. Marin 7.50

18 Nitrică I. Gheorghe 7.50

19 Dinu Oprea 7.40

20 Goanță I. Gheorghe 7.40

21 Hârza I. Alexandru 7.30

22 Ionescu Gh. Nicolaie 7.20

SITUAȚIA EXAMENULUI DE DEFINITIVAT, ȚINUT ÎN LUNILE MARTIE ȘI

APRILIE 1921

Page 80: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 80

No

. d

e o

rdin

e în

car

e

au

fost

ch

emaț

i

can

did

ații

Numele și Prenumele

candidaților

Comuna în care

funcționează

Med

ia g

ener

ală

Rezultatul

1 Teodorescu Zoe Drăghiceni R-ți 8.13 Admisă

2 Marcu Emanoil Ianca „ 7 „

3 Didu Marin Zvorsca „ 7.50 „

4 Alexandrescu Ecaterina Islaz „ 7.13 „

5 Nițu Oprea Dăbuleni „ Respins

6 Băloiu I. Vasile Bobicești „ Abs.

Nejustific. „

7 Truică Ștefan Vădastra „ „

8 Fota Gheorghe Rotunda „ 7 Admis

9 Fota Gh. Stana „ „ 7.25 „

10 Predețeanu Teodosie Brastavăț „ 7.13 „

11 Pr. Popescu Nicolae „

„ 7.50 „

12 Iliescu Ștefan Drăghiceni

„ 7 „

13 Gavrilă I. Florea Marot. de sus „ 7.25 „

14 Defta Grigore Rus. de jos „ 8.13 „

15 Teodorescu Ioan Leotești „ 7.25 „

16 Pr. Ilie Gr. Anghel Cârlogani „ Abs.

Nejustific. Respins

17 Triculescu Angela Fălcoiu „ 10 Admis

18 Ianculescu Nicolae Roșieni „ Respins

19 Ștefanin Gheorghiță Radomir „ 7.38 Admisă

20 Stan Ioana Apele-Vii „ 10 „

21 Rădulescu Floarea Amărăștii jos „ 9.13 „

22 Alexandrescu Nicolae Dăbuleni „ 7.50 „

23 Antonescu G. Călin Băleasa „ 7 „

24 Florița G. Floarea Potlogeni „ 7 „

25 Brănescu Victoria Amărăștii sus „ Respinsă

26 Nicu Dumitru Obârș. Câmpu

Părului „ 7.13 Admis

27 Petrescu Pati Caracal „ 7 „

28 Ispas Constantin Vulpeni „ 7 „

29 Stănășilă Nicolae Stoenești „ 7.38 „

30 Mihăescu Ioan Pârșcoveni „ 7 „

31 Florescu Constantin Grojdibod „ 7.13 „

32 Constantin I. Voicu Vișina „ 7 „

Page 81: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 81

33 Teodor N. Preda Vârtina „ 7.13 „

34 Popescu Ioana Preajba „ 7 „

35 Nicolăescu Emilian Știrbeiu „ 7.25 „

36 Pr. Popescu Petre Grădini „ Abs.

Nejustific Respins

37 Ștefănescu I. Ioan Buciniș „ 7.50 Admis

38 Iliescu V. Ioan „ „ 7.50 „

39 Stănescu Ioan Băzgărei „ - Respins

40 Smedescu Demetra Cepari „ - „

41 Popescu N. Eliza Dobriceni „ 7.86 Admis

42 Stănculescu Z. Ioan Ghizdăvești „ 7.13 „

43 Pr. Vișănescu Gostavăț „ 7 „

44 Popescu Nicolae Vlădila „ 8.25 „

45 Cilea Teodora Studina „ 8.13 „

46 Marineanu Petrina „ „ 8.63 „

47 Georgescu Ioana Celar „ 7.50 „

48 Grigorescu Nicolae Soreni „ 8.50 „

49 Vlădoianu Mihail Boșoteni „ 8 „

50 Pr. Cunescu Mihail Piatra „ 7.50 „

51 Gugilă S. Smaranda Bârza „ - Respinsă

52 Ilie G. Dumitra Urzica „ 7.13 Admis

53 Stănescu Ilie Baldovinești „ - „

54 Popescu Iacob Brâncoveni „ - Respins

55 Vădăstreanu Florea Vădastra „ - „

56 Popescu Gheorghița Isbiceni „ „

57 Pr. Pâslaru Matei Urzica „ 9.50 Admis

58 Păunescu Ioan Buciniș. mic „ 7.75 „

59 Popescu Sebastian Știrbeiu „ 7.75 „

60 Teodorescu Maria Cacaleți „ - Respinsă

Chemați : 60

Abs. nejustificați : 3

Prezenți : 57

Respinși : 9

Admiși : 48

Preşedintele comisiunii, H. Popa

I. Constantinescu

Membrii: S. Băleanu

M. Dimonie

S. Ghiață Insp. primar

Page 82: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 82

Inscripții

NOTE DESPRE O EPISTOLĂ A POETULUI VIRGIL CARIANOPOL

NICOLAE SCURTU

La solicitarea poetului și publicistului Gabriel Pamfil (1913–1991)1, care era un

intelectual instruit și format în ambianţa culturală a unei familii distinse, Virgil Carianopol

(1908–1984) acceptă să-i prefațeze cartea de poezii

Adâncuri și soare2.

Prefața, succintă dar elocventă, ia forma

unei epistole în cuprinsul căreia Virgil Carianopol

evidențiază, energic, talentul și originalitatea mai

tânărului său confrate.

Îl îndeamnă să creadă în ceea ce scrie și în

ceea ce gândește și, cu certitudine va izbuti să se

afirme și să se impună dincolo de „nemerniciile

oamenilor“.

Recitindu-i, cu atenție, cele optsprezece

poeme, câte cuprinde această plachetă, una mai

interesantă decât alta, poetul Virgil Carianopol îl

consiliază: „să ai mereu în față visul, marele vis,

marea lumină și cel dintâi fericit vei fi tu însuți“.

Poetul Virgil Carianopol, cunoscut în

mediile literare și culturale bucureștene și nu

numai, a intuit, cu exactitate, sămânța talentului

din poezia lui Gabriel Pamfil, care a rămas, în

întreaga sa existență, un delicat, discret și

credincios slujitor al zeiței Euterpe.

Poetul și publicistul Gabriel Pamfil a fost o prezență notabilă în presa literară3 și

non literară din Transilvania și Țara Românească în perioada interbelică.

După încheierea celui de al doilea cataclism mondial, numele său și, implicit,

creația sa intră într-un nemeritat con de umbră, ce se impun a fi elucidate, recurgând la

biografie, operă și, mai ales, la contemporanii săi.

*

[București, 4 februarie, 1940]

Iubite domnule Pamfil,

Mă rogi să-ți dau o prefață la volumul d[umi]tale de poezii. Nu știu în ce măsură

aș fi îndrituit să fac aceasta.

Dacă nu ai avea talent, chiar cu prefața mea ar fi zadarnic.

În cazul de față, nu știu la ce ți-ar folosi; ar trebui să fii înjurat de confrați, nu

pentru dumneata, ci pentru mine.

…Poezia d[umi]tale nu are nevoie s-o relev eu; un poet care spune:

…Mi-aș da privirea

Să pot să mă hrănesc cu cântul!

poate păși înaintea lumii și fără de prefață.

Page 83: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 83

Crede în ceea ce scrii și în ceea ce gândești, și vei izbuti.

Nu trebuie să te abată nimic. Dincolo de nemerniciile oamenilor să ai mereu în

față visul, marele vis, marea lumină, și cel dintâi fericit vei fi tu însuți.

Poezia d[umi]tale are sămânța talentului și aceasta înseamnă mult!

Al dumitale,

Virgil Carianopol

Note

Acest document de istorie literară se reproduce din cartea lui Gabriel Pamfil ~

Adâncuri și soare. Poeme. Cu o scrisoare – prefață a domnului Virgil Carianopol și

șaptesprezece gravuri de V[asile] Dobrian. [București], Editura Cugetarea – Georgescu

Delafras, [1940], p. 3.

1. Gabriel Pamfil (1913–1991), poet, eseist și publicist. Debutează, în 1928, în paginile

revistei Societatea de Mâine. Colaborează la Abecedar, Pagini literare, Flacăra, Flamura,

Vremea, Fapta, Lumina, Pan, Arta, Duminica, Tribuna nouă, Curentul magazin, Revista

scriitoarelor și scriitorilor români, Arieșul și altele.

Opera sa cuprinde: Gânduri de totdeauna (1939), România (1940), Adâncuri și

soare (1940), Din partea pământului și-a mea (1968), Elegii senine (1979) și Răspunsuri

(1984).

2. Gabriel Pamfil ~ Adâncuri și soare. Poeme. Cu o scrisoare – prefață a domnului

Virgil Carianopol și șaptesprezece gravuri de V[asile] Dobrian. [București], Editura

Cugetarea – Georgescu Delafras, [1940], 100 pagini.

3. Ștefan Baciu ~ Gabriel Pamfil în Praful de pe tobă. [Ediția a 2-a. Cu o scrisoare de

Nicolae Carandino]. [București], Editura Eminescu, 1995, p. 573–574. (Microportrete).

NOTE DESPRE LECTURILE LUI DEMETRU IORDANA

Biografia, bibliografia și biobibliografia poetului, prozatorului, jurnalistului și

traducătorului Demetru Iordana (1918–1979), continuă să se întregească cu noi și

revelatoare mărturii privitoare la itinerarul fizic și creator al unui scriitor de reală valoare

estetică.

Identificarea unor colaborări, a unor poezii și, desigur, a unor traduceri din lirica

franceză, precum și a unor pseudonime pe care le-a uzitat cândva contribuie, esențial, la

completarea portretului acestui narator aşa de uitat.

Revelația profilului său biografic o constituie, în chip fundamental, epistolele

trimise istoricului și criticului literar Perpessicius, ce se constituie într-un autentic jurnal,

în care Demetru Iordana se confesează cu o sinceritate dezarmantă.

În multe din paginile acestor epistole întâlnim mărturii și reflecții despre lecturile

sale, iar în epistola pe care o transcriu aici, necunoscută până acum, Demetru Iordana

glosează inteligent pe marginea romanului în versuri, Evgheni Oneghin1 de Pușkin.

În aceeași epistolă se găsesc considerații prețioase despre noua carte a lui

Perpessicius, Opere2, în care include unele dintre Mențiunile critice și asupra cărora

Demetru Iordana se pronunță competent.

Epistola este însoțită și de două poezii ~ Balada îndrăgostiților săraci din America

și Când vârsta mea se înclină, pe care Demetru Iordana le-a trimis, inițial, redacției

revistei Luceafărul. Se impune să precizez că nici una dintre revistele literare ale vremii,

Argeș, Gazeta literară, Iașul literar, Tomis și Luceafărul, nu au manifestat interes și

Page 84: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 84

curiozitatea de a citi și, eventual, de a publica câte ceva din manuscrisele lui Demetru

Iordana.

Oare de ce? Cândva, nu prea târziu, vom răspunde.

*

Slatina, 13 oct[ombrie] 1967

Iubite domnule Perpessicius,

Am recitit în întregime pe Evgheni Oneghin, romanul acesta în versuri a lui Pușkin

și sunt dincolo de jumătatea celui de-al doilea volum de opere al d[omniei] voastre.

Impresia, la a doua lectură, a romanului versificat, la o distanță de mai bine de 20

de ani de la prima lectură, m-a satisfăcut în parte, adică în tot ce este epic pur și analiză

psihologică, de înaltă artă, dar m-a lăsat în rezervă față de prea multele comentarii, alături

cu subiectul, care, oricât de spirituale, nu sunt decât o umplutură, voită de autor, ca să

distanțeze momentele esențiale ale narațiunii.

Verva, deși plină de fină ironie și uneori de umor, de cea mai bună calitate, mi-a

displăcut oarecum prin jovialitatea ei prea afișată și prin aroganța, cât se degajă dintr-însa.

Altminteri, ca traducere, mi s-a părut excepțională.

Îndeosebi un episod mi-a plăcut deosebit de mult, anume visul Tatianei, după

scena refuzului lui Oneghin, visul acela, care la un moment dat pare o mișcare în

continuarea cotidianului, și care doar la urmă se arată a fi doar vis, din care se trezește

fata.

De aici a luat Dostoievski procedeul folosit cu Raskolnikov, când el, după

săvârșirea crimei, trăiește un moment de spaimă, căci aude pe scări vocea și pașii

comisarului Porfir Petrovici (mi se pare), aude cum acesta o bate pe servitoare și zbiară la

proprietăreasă, dar până la urmă, el se trezește la realitate: totul se întâmplase doar în

închipuirea lui, ca într-un vis.

Desigur că romanul versificat al lui Pușkin este modern prin atmosferă și idee, dar

nu-mi prea place că este în versuri, asta îi dă un aer vetust și cam ușuratic în același timp.

Dar în fine.

Recitind primul volum de Mențiuni critice, care se deschide cu acel excelent

prolog: În tinda unei registraturi, am fost tot timpul furat și cucerit de frumusețea și

justețea acestor poeme în proză, din care, lucru curios, mi-a apărut o imagine nouă a

autorului lor, mult mai severă în fond, decât vrea s-o arate, mult mai adânc în intuiție,

decât pare la o lectură fugară, dar plin de încredere în judecata sa, foarte liber, și totuși

foarte prudent și foarte decis sub aerul ușor și plin de vervă stilistică.

Entuziasmul lui este tineresc și generos, lirismul verbului său este bogat, dar bine

strunit, iar concepția sa estetică este așa de justă, de sănătoasă și de consecventă, încât

nimic mai unitar și mai armonios ca aceste poeme critice, care formează un bloc compact

și de nezdruncinat.

Rezistă timpului cu o tenacitate plină de tinerețe, de vigoare și de grație. Acum, la

a doua lectură, mi-au plăcut mai mult decât acum douăzeci și ceva de ani.

Continui să-l citesc cu asiduitate, chiar în atelierul meu de lucru, când n-am de

lucru. Nijloveanu, care a venit pe la mine și l-a văzut, și-a exprimat dorința să-l cumpere

de îndată ce va apărea în librărie.

Apropos de Nijloveanu: în urma unei drastice scrisori, a avut o întrevedere cu

profesoara de muzică și a reușit să-și recapete 4 benzi de magnetofon, din 8, și

manuscrisele baladelor ce urmau să fie armonizate.

Page 85: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 85

Celelalte 4 benzi (în total 120 de cântece) urmează să le capete în curând, când va

merge la București anume pentru asta. În sfârșit?

Cartea în care trebuia să fie și el tipărit cu mai multe poezii populare, nu a apărut

încă, deși a fost demult anunțată. Nici el nu știe de ce. Probabil din cauza atmosferei

ploioase.

Eu am dus, a doua zi după ce am plecat de la d[umnea]voastră, manuscrisul

romanului Lumină în munți, la Editura pentru Literatură, și la data aceasta am primit o

chitanță de mână.

Lumină în munți este prelucrarea, într-o formă nouă și, după mine, mult mai

izbutită, a primului meu roman, tipărit în 1943. Dacă, din întâmplare, va fi acceptat, veți

avea ocazia să faceți comparație. (A trebuit, desigur, să dau Cezarului partea lui, dar

într-un mod convenabil).

Astăzi chiar, am trimis la revista Luceafărul, cele două poezii, pe care vi le trimit

și d[omniei]voastre separat, ca să vedeți ce-a devenit poema Vom fi și mai bogați, pe care

o cunoașteți de mai înainte. (Asta ca să nu pățesc ce-am pățit cu Argeșul).

Multe urări de bine și de sănătate, pe care o vreau refăcută și înviorată pentru ochii

d[omniei] voastre. S-ar putea să ne revedem în curând, pentru asta.

Cu afecțiunea dintotdeauna,

D. Iordana

[Domniei sale domnului Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Strada Mihai Eminescu, nr.

122, București, Raionul „1 Mai“; Expeditor ~ Dumitru Dumitrescu, Strada Ana Ipătescu,

nr. 5, Slatina, Regiunea Argeș].

*

Balada îndrăgostiților săraci din America

Acum suntem săraci lipiți și tu și eu.

Alții își spânzură viața în câte un zgârie-

nori,

Noi nu ne-o putem adăposti pe-a noastră

Măcar sub un pod, sau într-un canal.

Dar nu-i nimic:

Grădinile sunt pline de boschete,

pe care le vom locui, pe rând,

cât timp va fi frunza verde, iar cerul

albastru.

Acum suntem săraci lipiți și tu și eu.

N-avem, de sămânță, măcar un dolar de

argint,

pe care să-l sădim și noi undeva,

ca să crească din el un pom plin de

bani...

Dar nu-i nimic:

Stelele ne-ar da belșug de aur,

iar luna ne va împrumuta argintărie.

Acum suntem săraci lipiți și tu și eu.

N-avem măcar un așternut și o cergă,

sub care să putem spori, în tihnă,

neamul omenesc, cu încă un sărac.

Dar nu-i nimic:

pădurea ne va acoperi, cu un frunzar,

goliciunea întinsă somnoros,

pe un așternut de iarbă milostivă,

iar o veveriță, ascunsă într-un copac,

ne va păzi visul de aur ce-l vom toarce.

Și într-o zi,

din tine,

ca dintr-o brazdă de pământ,

va răsări fructul viu,

care s-a pârguit în visul nostru.

Și atunci vom fi și noi bogați:

ca stelele – bănuți de aur,

ca luna – mină de argint.

*

Page 86: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 86

Când vârsta mea se înclină

Când vârsta mea se înclină

din marginea vieții,

spre adâncul abisului fără lumină,

anotimpurile pe rând mă privesc:

sunt un fulg în zarea dimineții,

ce va mai pluti puțin, tineresc,

și va cădea în țărână.

Dar nu-mi pasă. Căci atunci soarele, în

toi,

sub care veacuri din ce în ce mai gârbove

curg,

va mai luci pentru mine odată,

înainte de a ne afunda amândoi,

în aceeași zare neîntinată,

în agonia aceluiași candid amurg.

P.S.

Sper că „Luceafărul“ va trimite măcar o rază din lucirea lui, spre mine, ca să-mi dea de

știre, înainte de a arunca la coș aceste două modeste poeme.

Încă o dată, cu sănătate!

D.I.

Note

Originalele epistolei și ale celor două poezii, inedite, se află la Biblioteca Academiei

Române. Cota S21(85)

.MXXXVI

1. A.S. Puşkin – Evgheni Oneghin. Roman în versuri. În româneşte de Ion Buzdugan.

Prefaţă de Perpessicius. [Bucureşti], Editura pentru Literatură, 1967, XXXII + 282 pagini

(Biblioteca pentru toţi, nr. 397).

2. Perpessicius – Opere. [Volumul] 2. Menţiuni critice. Seria întâi. Bucureşti, Editura

pentru Literatură, 1967, 467 pagini.

Eroii oraşului Caracal din Primul Război Mondial (II)

Comandor (r.) Nicola Tudor

O situaţie a eroilor din Caracal căzuţi în primul război mondial nu există nici la

100 de ani de la Marea Unire pentru care aceştia şi-au dat viaţa. Pe Monumentul Eroilor

din centrul oraşului sunt trecute numeleofiţerilor activi şi în rezervă (învăţători, magistraţi,

salariaţi ai Administraţiei Financiare) din judeţul Romanaţi căzuţi pentru reîntregire.

Beneficiind de înţelegerea autorităţilor locale, am avut şansa de a cerceta registrele

de stare civilă ale oraşului Caracal de unde am extras numele pe care le vom reda mai jos.

Nu avem certitudinea că această listă cuprinzând 280 de nume este completă. Am inclus în

ea şi militarii decedaţi la Caracal, chiar dacă aceştia nu erau domiciliaţi în oraş. Cercetări

ulterioare ar putea completa această listă.

Credem că în anul Centenarului Marii Uniri, este firesc să omagiem astfel jertfa

lor patriotică!

Page 87: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 87

N

r. Grad Numele

şi prenu-

mele

Con-

tin-

gent

Data

morţii

Regi-

mentul

Nr. act

deces

Locul

decesului

Cauzele

morţii

Locul

naşterii Domi-

ciliul

1

4

3

.

Sold

.

Cazan

Vasile

1912 23.10.

1916

R. 2 I.

Vâlcea

385/23.10.

1916

Spital

Temporar

din Şcoala

de băieţi

Nr. 1,

Caracal

Cauza

morţii-

Neconsem

nată

Grădiştea

Jud.

Vâlcea

1

4

4

.

Sold

.

Borşoiu

Sofronie

1913 26.10.

1916

R. 2 I.

Vâlcea

394/26.10.

1916

Spital

Temporar

din

Şcoala de

băieţi Nr.

1,

Caracal

Răni

multiple

Com.

Romani,

Jud.

Vâlcea

1

4

5

.

Sold

.

Stânga-

ciu

Anghel

1906 13.11.

1916

R. 2 I.

Vâlcea

429/13.11.

1916

Spital

Temporar

„Moga”,

Nr. 457,

Caracal

Cauza

morţii-

Neconsem

nată

Lacu-

Băboaia,

Jud.

Vâlcea

1

4

6

.

Serg

.

Lăzăroiu

Tudor

1910 29.11.

1916

R. 2 I.

Vâlcea

459/29.11.

1916

Spital

Temporar

„Moga”,

Nr. 457,

Caracal

Răni

multiple

Căză-

neşti,

Jud.

Vâlcea

1

4

7

.

Sold

.

Neacşiu

Gheor-

ghe

1893 12.01.

1917

R. 2 I.

Vâlcea

504/12.01.

1916

Spital

Temporar

Caracal,

Nr. 43

Plagă prin

împuşcare

Dobri-

ceni

Jud.

Vâlcea

1

4

8

.

Sold

.

Olaru

Ion

1894 16.01.

1917

R. 2 I.

Vâlcea

509/16.01.

1916

Spital

Temporar

Caracal,

Nr.43

Plăgi

multiple

prin

împuşcare

Dobri-

ceni

Jud.

Vâlcea

1

4

9

.

Sold

.

Cuculice

Vasile

1907 03.11.

1916

R. 2 I.

Vâlcea

409/03.11.

1916

Spital

Temporar

Caracal,

Nr. 43

Cauza

morţii-

neconsem

nată

Com.

Mădulari

Jud.

Vâlcea

1

5

0

.

Sold

.

Diaconu

Grigore

1913 06.11.

1916

R. 2 I.

Vâlcea

420/06.11.

1916

Spital

Temporar

Caracal,

Nr.43

Cauza

morţii-

necomuni

cată

Ioneşti,

Jud.

Vâlcea

1

5

1

.

Sold

.

Petcu

Nicolae

1899 ?

1917

R.

„Cloş-

ca”

Sentin-ţa

Civilă Nr.

74/ 1927,

Ca-racal

Mort în

Luptele

de la Oituz

Perforaţia

abdomenu

lui

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Str.

Mircea

Vodă

1

5

2

.

Sold

.

Filip

Şerban

1904 26.10.

1916

R. 49

I.

395/26.10.

1916

Spital

Temporar

Caracal Nr.

45

Cauza

morţii-

Neconsem

nată

Balta

Albă,

Râmnicu

-Sărat

Page 88: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 88

1

5

3

.

Sold

.

Grosu

Radu

1903 30.10.

1916

R. 49

I.

399/30.10.

1916

Spital

Temporar

Caracal,

Nr. 45

Plagă

Împuşcată

Gârlău,

Râmnicu

-Sărat

1

5

4

.

Sold

.

Zamfir

Traian

1902 04.11.

1916

R. 49

I.

404/04.11.

1916

Spital Tem-

Porar Cara-

cal, Nr. 43

Plagă prin

împuşcare

Broşteni,

Râmnicu

Sărat

1

5

5

.

Sub-

locot

.

Celărea-

nu

Nicolae

32

ani

10.10.

1916

Cor-

pul 1

Arma-

362/10.10.

1916

Spital Mo-

bil, Secţia

I, Jiblea,

Argeş

Plagă

împuşcată

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

5

6

.

Sold

.

Roşianu

Ion

1905 19.12.

1916

Corpul

1

Arma-

491/19.12.

1916

Spital Tem-

porarCara-

cal, Nr. 43

Răni

multiple

de obuz

Com.

Oboga,

Jud. Ro-

manaţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

5

7

.

Lt. Ştefă-

nescu

Ioan

25

ani

28.10.

1916

Corpul

1

Arma-

1175/28.1

0. 1916

Mort în

Retragerea

de la Vai

de Ei

Împuşcat.

Moartea a

fost verifi-

cată de

medicul

C. 1 A.,

Sublocot.

Dr. Vais

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

5

8

.

Serg

.

Traşcă

Grigore

1899 32.09.

1916

Corpul

1

Arma-

326/23.09.

1916

Spital

Mobil

Secţia a II-

a, Brezoi,

Vâlcea

Răni de

obuz în

regiunea

membre-

lor Inferi-

oare şi

abdomen

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

5

9

.

Sold

.

Diaconu

Ioan

1916 08.10.

1916

R. 2

Artile-

rie

346/08.10.

1916.

Spital

Temporar

Caracal,

Nr. 46

Plagă

Împuşcată

Com.Leu

Jud. Ro-

manaţi

1

6

0

.

Sold

.

Tudor

Ilie

1917 25.05.

1917

R. 1

Art.

Grea

50/25.05.

1917

Spital

Fălciu

Nr. 40/C

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

6

1

.

Sold

.

Mincă

Dumitru

1917 27.02.

1917

R. 9

Artile-

rie

17/28.02.

1917

Sat. Osoiu,

Com.

Tomeşti,

Jud. Iaşi

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

6

2

.

Sold

.

Ispas

Gheor-

ghe

1917 15.04.

1917

R. 9

Artile-

rie

315/15.04.

1917

Sat. Osoiu,

Com.

Tomeşti,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud

Roma-

naţi

Page 89: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 89

1

6

3

.

Sold

.

Feraru

Dumitru

1911 06.03.

1917

R. 9

Artile-

rie

22/07.03.

1917

Sat. Osoiu,

Com.

Tomeşti,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

6

4

.

Sold

.

Pârvan

Ioan

1903 25.12.

1917

R. 3

Art.

Grea

276/25.12.

1917

Spital Iaşi Bronho-

pneumo-

nie

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

6

5

.

Sold

.

Stroescu

Tudor

1910 24.04.

1917

R. 3

Art.

Grea

134/25.04.

1917

Sat. Petri-

leşti, Com.

Tîrzii,

Jud. Fălciu

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

6

6

.

Sold

.

Moraru

Vasile

1904 18.10.

1916

R. 17

Artile-

rie

378/18.10.

1917

Spital

Temporar

Caracal,

Nr. 44

Cauza

morţii-

neconsem

nată

Com.

Oneşeni,

Jud.

Roman

1

6

7

.

Sold

.

Mitran

Gheor-

ghe

1911 1916 R. 9

Artile-

rie

PV

290/ 1928

după Car-

tea de

Judecată

5946/1927

a Trib.

Romanaţi

Constată

moartea

prezumată

a Mobiliza-

tului în

Campania

1916-1918

Locul şi

împrejură-

rile

morţii-

neconsem

nate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

6

8

.

Sold

.

Potcova-

ru

Gheor-

ghe

1903 1917 R. 1

Artile-

rie

PV

339/ 1929

după Car-

tea de Ju-

decată

Civilă

1614/ 22.

11.1929 a

Trib. R-ţi

Constată

moartea

prezumată

a mobili-

zatului în

Campania

din

1916-1917

Locul şi

împrejură-

rile

morţii-

neconsem

nate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

6

9

.

Sold

.

Boşcor

Mihail

1913 1917 Divizi

onul 1

Greu

PV 291/

1928 după

Cartea de

Judecată

Civilă

1054/

1928 a

Trib. R-ţi

Constată

moartea

prezumată

a mobili-

zatului în

Campania

1916-1918

Locul şi

împrejură-

rile

morţii

neidentifi-

cate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

7

0

.

Cap. Sturza

Pantelie

1907 11.04.

1917

R. 18

Obuzi-

ere

640/ 1917

al R. 18

obuziere

Spital de

contagioşi

Nr. 5, Com.

Nopodeni,

Jud. Bălţi

Tubercu-

loză

pulmonară

Caracal,

Jud. Ro-

manaţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

7

1

.

Sold

.

Nicolae

C-tin

1899 12.02.

1917

R. 26

Obuzi-

ere

28/12.02.

1917

Infirmeria

regimentu-

lui

Febră

recurentă

Com.

Pârăieni,

Jud.

Vâlcea

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

Page 90: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 90

1

7

8

.

Sold

.

Damian

Marin

1916 12.03.

1917

R. 14

Obuzi-

ere

34/12.03.

1917

Cantoname

ntul din

Com. Tu-

ţura, Jud.

Iaşi

Tifos

Exantema

-tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

7

9

.

Serg

.

Harla-

cher

Alfons

1907 09.04.

1917

R. 14

Obuzi-

ere

546/10.04.

1917

Com.

Tuţora,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

0

.

Sold

.

Apolzan

Aurel

1917 21.04.

1917

R. 14

Obuzi-

ere

767/22.04.

1917

Spital

Ambulanţei

Diviziei a

2-a

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

1

.

Serg

.

Stănescu

Marin

1898 13.03.

1917

R. 14

Obuzi-

ere

126/14.03.

1917

Infirmeria

Bateriei 8

din R. 9

Artilerie

Febră

recurentă

Carcal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

2

.

Lt. Simio-

nescu

Ion

23

ani

24.03.

1917

R. 8

Obuzi-

ere

1966/26.0

3. 1917

Spital de

contagioşi

Nr. 220,

Lazaretul

de Morava,

Bacău

Tuberculo

-ză

Com.

Orodelu,

Jud. Dolj

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

3

.

Sold

.

Niţă

Arachim

1904 1917 R. 21

Artile-

rie

PV 280/

1928 după

Cartea de

Judecată

Civilă

1048/1928

a Trib.

Romanaţi

Constată

moartea

prezumată

a mobili-

zatului în

Campania

1916-1918

Locul şi

cauza

morţii-

Neidentifi

-cate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

4

.

Cap. Teodo-

rescu

Atanasie

1906 1917 Arse-

nalul

Arma-

tei

PV

281/ 1928

după

Cartea de

Judecată

Civilă

1049/1928

a Trib.

Romanaţi

Constată

moartea

prezumată

a mobili-

zatului în

Campania

din

1916-1918

Locul şi

cauza

morţii-

Neidentifi

-cate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

5

.

Sold

.

Potcova-

ru

Marin

1911 1917 Arse-

nalul

Arma-

tei

PV, 282/

1928 după

Cartea de

Judecată

Civilă

1049/1928

a Trib.

Romanaţi

Constată

moartea

prezumată

a mobili-

zatului în

Campania

1916-

11918

Data,

locul şi

cauza

morţii-

neidentifi-

cate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

6

Sold

.

Croitoru

Dumitru

1913 08.10.

1916

Corpul

Grăni-

cerilor

347/08.10.

1916

Spital

Temporar

Caracal,

Plagă

împuşcată

Com.

Bogza,

Râmnicu

Page 91: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 91

. Nr. 43 Sărat

1

8

7

.

Sold

.

Diaconu

Grigore

1913 25.11.

1916

Corpul

Grăni-

cerilor

451/25.11.

1916

Spital

Temporar

Caracal,

Nr. 43

Plagă

împuşcată

Com.

Mucoasa,

Jud.

Vâlcea

1

8

8

.

Sold

.

Constan-

tin

Radu

1917 06.12.

1917

R. 1

Grăni-

ceri

161/08.12.

1917

Spital Odo-

beşti, Plasa

Gârlele,

Jud. Putna

Rănile

căpătate în

lupte

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

8

9

.

Sold

.

Duţu

Luca

1916 22.12.

1916

R. 2

Grăni-

ceri

169/23.12.

1916

Lupta de la

Răchitaşul

Mort din

cauza

gloanţelor

inamicului

. Moartea

a fost ve-

rificată de

Lt. Medic

Dragomi-

rescu

Andrel din

R. 2 Gr.

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

9

0

.

Sold

.

Stoian

Gheor-

ghe

1913 13.12.

1916

R. 2

Grăni-

ceri

124/14.12.

1916

Lupta de la

cota 1088

Împuşcat.

Moartea a

fost verifi-

cată de lt.

Dr. Erbi-

ceanu

Emil din

R. 2 Gr

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Str.

Dece-

bal Nr.

80

1

9

1

.

Sold

.

Preda

Toma

1893 11.10.

1916

R. 66

I.

354/11.10.

1916

Spital Tem-

porar din

Şcoala de

băieţi Nr.

1, Caracal

Cauza

morţii-

Neconsem

nată

Com.

Făureşti,

Jud.

Vâlcea

1

9

2

.

Lt. Dumi-

trescu

Constan-

tin

27

ani

14.04.

1917

R. 66

I.

240/ 1918 Spital

Nr.118

Bucureşti

Cauza

morţii-

Neconsem

nată

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

9

2

.

Sold

.

Găitan

Grigorie

1902 12.11.

1916

R. 81

I.

424/12.11.

1917

Spital

Temporar

Caracal,

Nr.43

Cauza

morţii-

neconsem

nată

?

1

9

3

.

Serg

.

Nedelcu

Ilie

1903 31.10.

1916

R. 81

I.

394/31.10.

1916

Spital

Central

Caracal

Cauza

morţii-

neconsem

nată

Com.

Plosca,

Jud. Dolj

1

9

4

.

Sold

.

Bălţatu

Petre

1905 19.11.

1916

R. 42

I.

? Spital

Caracal

? Ocnele

Mari

Page 92: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 92

1

9

5

.

Sold

.

Armă-

şescu

Ilie

1907 19.01.

1917

R. 42

I.

514/19.01.

1917

Spital

Temporar

Caracal,

Nr. 43

Cauza

morţii-

Neconsem

nată

Broşteni

Jud.

Vâlcea

1

9

6

.

Sold

.

Mateescu

Oprea

1899 03.02.

1917

R.

42/66

I.

714/20.05.

1917

Spital Divi-

zionar

Dobrovăţ,

Jud. Vaslui

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

9

7

.

Sold

.

Badea

Ion

1909 26.04.

1917

R. 42

I.

PV 135/

1920 după

Cartea de

Judecată

Civilă

43914/

1920 a

Trib. R-ţi

Lagărul de

prizonieri

de război

Ostffyasszo

-ujfa

Ungaria

Dizenterie

acută

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

9

8

.

Sold

.

Pată-

Albă

Tudora-

che

1898 02.03.

1917

R. 43

I.

PV 287/

1925 după

Cartea de

Judecată

Civilă

4231/1925

a Trib.

Romanaţi

Lagărul de

prizonieri

de război

Czersk,

Prusia de

Vest

Tubercu-

loză

pulmonară

Com.

Vlădu-

leni,

Jud.

Olt

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

1

9

9

.

Sold

.

Marco-

vici

Slatan

1918 15.03.

1917

R. 43

I.

94/15.03.

1917

La casa cu

Nr.77 din

Com.

Codăeşti,

Jud. Vaslui

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

0

0

.

Sold

.

Badea

Grigore

1913 04.11.

1916

R. 43

I.

406/05.11.

1916

Spital

Temporar

din Şcoala

de băieţi

Nr.1,

Caracal

Multiple

răni de

obuz

Com.

Tătuleşti

Jud. Olt

2

0

1

.

Sold

.

Speriatu

Vasile

1912 15.03.

1917

R. 1 I. PV

75/ 1920

după

Cartea de

Judecată

Civilă

33200/

1920 a

Trib. R-ţi

Lagărul de

prizonieri

de război

Tuchel

Cauza

morţii-

necomuni

cată

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

0

2

.

Sold

.

Socol

Ioan

1904 15.11.

1916

R. 71

I./

B.1/Cp

.1

442/19.11.

1917

Spital

Temporar

„Moga”

Nr.754

Caracal

Cauza

morţii-

necomuni

cată

Com.

Drincea,

Jud.

Mehe-

dinţi

2

0

2

.

Sold

.

Roşca

D-tru

1903 29.10.

1916

R. 71

I./B.

4/Cp.9

398/29.10.

1916

Spital

Temporar

Filipescu

Nr. 45

Plagă

împuşcată

Com.

Valea

Merilor,

Jud.

Page 93: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 93

Caracal Mehe-

dinţi

2

0

3

.

Cap. Nedeianu

D-tru

1898 16.12.

1917

Regi-

mentul

de

Marş

al D. 9

I.

2/16.12.19

17

Infirmeria

Corpului

din Sat.

Pietrăria,

Com.

Buciumi,

Jud. Iaşi

Miocar-

dită

cronică

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

0

4

.

Sold

.

Popescu

Ion

1903 31.10.

1916

R. 57

I. /B.

2/

Cp. 4

393/31.10.

1916

Spital

Temporar

din Şcoala

de băieţi

Nr. 1,

Caracal

Plagă

împuşcată

Com.

Tâmna,

Jud.

Mehe-

dinţi

2

0

5

.

Sold

.

Cioranu

Ion

1907 02.11.

1916

R. 57

I./ B 1/

Cp.1

398/03.11.

1916

Spital

Temporar

din Şcoala

de băieţi

Nr.1,

Caracal

Răni

multiple

Com.

Orzăşti,

Jud.

Mehe-

dinţi

2

0

6

.

Plt. Ţărţălea-

nu

Ilie

1911 01.01.

1917

R. 2

Cetate

„Cri-

şan”

Sentinţa

civilă din

19 apr. a

Trib. R-ţi

Lagărul de

prizonieri

de război

Ploieşti

Cauza

morţii-

neconsem

nată

?

2

0

7

.

Sold

.

Gheor-

ghe

Ştefan

1913 24.08.

1916

R. 3 I. PV 72/

1922 pe

baza adre-

sei 32931/

1922 a

Ministeru-

lui de

Război

Serviciul

Personal,

Secţia

Statistici

Luptele de

la

Turtucaia

Cauza

morţii-

neconsem

nată

Craiova Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

0

8

.

Sold

.

Geor-

gescu

Ion

1908 09.08.

1917

R. 17

Mehe-

dinţi

162/12.08.

1917

Lupta de la

cota 730-

739, Pădu-

rea Tiseşti

Valea Bra-

dului, Vest

Tg. Ocna,

Jud. Bacău

Lovit de

glontele

inamic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

0

9

.

Sold

.

Tăbârcă

Costea

1908 30.08.

1917

R. 17

Mehe-

dinţi

292/30.08.

1917

Lupta de la

cota 701-

707,

Cireşoaia,

Jud. Bacău

Lovit de

glontele

inamic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

1

0

Lt. Geor-

gescu

Nicolae

1912 23.08.

1916

R. 34

I.

347/23.08.

1917

Constanţa Cauza

morţii-

necomuni

Caracal,

Jud.

Roma-

Caracal

Jud.

Roma-

Page 94: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 94

. cată naţi naţi

2

1

1

.

Sold

.

Bouleanu

Virgiliu

1917 24.02.

1917

R. 4

Ilfov

360/28.03.

1917

Com.

Horleşti,

Jud. Iaşi

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.Ro-

manaţi

Caracal

Jud.Ro-

manaţi

2

1

2

.

Lt.

Col.

Ştefă-

nescu

Nicolae

(Cdt. R.

6 Mihai

Viteazul)

55

ani

21.02.

1917

R. 6

Mihai

Vitea-

zul

74/23.02.

1917

Sat. Balciu,

Com.

Miroslava,

Jud. Iaşi

Gripă

infecţi-

oasă

Com.

DobreştiJ

ud. Dolj

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

1

3

.

Sold

.

Staricu

Nicolae

1896 17.04.

1917

R. 52

I.

325/17.04.

1917

Spital de

Campanie

Nr.3 al

Societăţii

Naţionale

de Cruce

Roşie

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

1

4

Cap. Spătaru

Gavril

1906 20.11.

1916

R. 54

I.

443/20.11.

1916

Spital

Temporar

Caracal, nr.

43

Cauza

morţii-

neconsem

nată

Traianu

Jud.

Bacău

2

1

5

.

Sold

.

Ionică

Dumitru

1909 04.11.

1916

R. 18

I.

410/04.11.

1916

Spital

Temporar

din Şcoala

de băieţi nr.

1 , Caracal

Cauza

morţii-

neconsem

nată

Rădo-

ieşti

Jud. Gorj

2

1

6

.

Sold

.

Cristea

Marin

1913 16.04.

1916

R. 6

Vână-

tori

1194/18.0

4.

1917

Infirmeria

R. 8

Roşiori ,

Botoşani

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

1

7

.

Sold

.

Drăghici

Petre

1902 01.11.

1916

R. 1

Vână-

tori

406/01.11.

1916

Spital

Temporar

Nr. 44,

Caracal

Cauza

morţii-

neconsem

nată

Balta

Verde

Jud.

Mehe-

dinţi

2

1

8

.

Sold

.

Slătaru

Nicolae

1913 1917 R. 40

I.

Călugă

reni

PV 160/

1929 după

Cartea de

Judecată

Civilă

599/ 1929

a Trib.

Romanaţi

Constată

moartea

prezumată

a mobili-

zatului în

Campania

1916-1918

Locul şi

cauza

morţii

neidentifi-

cate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

1

9

.

Sold

.

Marcu

Ilie

1917 1916-

1918

R.

Vână-

tori de

Munte

Monitorul

Oficial

Nr. 204/

12.12.

1923 şi

Cartea de

Judecată

Civilă

Constată

Moartea

prezumată

a milita-

rului în

Campania

1916-1918

Data,

locul şi

cauza

morţii

neidentifi-

cate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

Page 95: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 95

223/ 1924

a Trib.

Romanaţi

2

2

0

.

Sold

.

Bălaşa

Dumitru

1909 1916-

1918

Coloa-

na 2

Subzis

-tenţă

Monitorul

Oficial

Nr. 204/

12.12.192

3 şi Hotă-

rârea Trib.

Romanaţi

luată în

Şedinţa

Publică

din 06.05.

1924

Constată

moartea

prezumată

a mobili-

zatului în

Campania

1916-1918

Data,

locul şi

cauza

morţii

neidentifi-

cate

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

2

1

.

Sold

.

Belu

Gheor-

ghe

1915 18.07.

1917

Corpul

Jandar

milor

Rurali

Mehe-

dinţi

254/18.07.

1917

Spital de

Campanie

Nr. 2

Septice-

mie

cangrena

coapsei

stângi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

2

2

.

Sold

.

Ioniţă

D-tru

1914 18.03.

1917

Depozi

tul de

Rema-

nenţă

Nr. 1

? Infirmeria

Corpului

Sat. Co-

jeasca

Nouă,Com.

Cucuteni,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Fălcoiu

Jud.

Roma-

naţi

Caracal

Jud.

Roma-

naţi

2

2

3

.

Sold

.

Brezu

Marin

1916 11.02.

1917

Divizia

2 I.

Proces-

Verbal

147/1921

în baza

adresei

Nr. 2295/

1921 a

Min. de

Război,

Serviciul

Personal,

Secţia

Statistici

Lagărul de

prizonieri

de război

din

Slavonia

Cauza

morţii-

necomuni

cată

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

2

4

.

Sold

.

Drăghici

Grigore

1917 01.06.

1918

Divizia

2 I.

238/01.06.

1918

Spital

Barăci,

Gara

Roman

Inflamaţia

plămânu-

lui drept

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

2

5

.

Sold

.

Ciobanu

D-tru

1911 27.05.

1917

Divizia

2 I.

944/27.05.

1917

Infirmeria

Corpului

din Sat.

Bârnova

Tifos

Exantema

-tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

2

6

Cap. Ungurea

nu Pa-

raschiv

1911 19.02.

1917

Divizia

2 I.

32/19.02.1

917

Spital

Regional

Nr.425, Iaşi

Congestie

pulmonară

Caracal,

Jud.

R-ţi

Caracal,

Jud.

R-ţi

Page 96: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 96

.

2

2

7

.

Sold

.

Grecu

Marin

1914 13.04.

1917

Divizia

2 I.

622/14.04.

1917

Spital

Ambulanţei

D.2 Socola,

Com.

Buciumi,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

2

8

.

Cap. Tabacu

Constan-

tin

1914 22.03.

1917

Divizia

2 I.

779/23.04.

1917

Spital D.2

I. Socola,

Com.

Buciumi,

Iaşi

enterită Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

2

9

.

Sold

.

Pârvuleţ

Alexan-

dru

1906 26.03.

1917

Divizia

2 I.

332/26.03.

1917

Spital

Ambulanţei

D. 2 I.

Socola,

Com.

Buciumi,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

0

.

Sold

.

Căldăra-

ru

Sandu

1917 04.10.

1917

Divizia

2 I.

233/04.10.

1917

Centrul de

triaj

Gârleni

Endocorti-

tă- infecţi-

oasă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

1

.

Sold

.

Vârtoa-

ghe

Ion

191o 14.04.

1917

Divizia

2 I.

650/15.04.

1917

Sat. Bârno-

va, Com.

Buciumi,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

2

.

Sold

.

Fieraru

Marin

1916 24.03.

1917

Divizia

2 I.

292/24.03.

1917

Spital

Ambulanţei

D. 2 I.

Socola,

Com.

Buciumi,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

3

.

Sold

.

Gavrilă

Gheor-

ghe

1914 30.04.

1917

Divizia

2 I.

917/

01.05.

1917

Spital

Ambulanţei

D 2 I. Com.

Buciumi,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

4

.

Sold

.

Zuică

Marin

1893 18.04.

1917

Coloan

a 6

Subzis

-tenţă

38/19.04.

1917

Com.

Cetăţuia,

Jud. Iaşi

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

5

.

Sold

.

Stoica

Florea

1896 08.03.

1917

Coloan

a 6

Subzis

-tenţă

12/10.03.

1917

Căt. Vultu-

ru, Com.

Copou,

Jud. Iaşi

Pneumo-

nie

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

6

.

Cap. Ivan

Toma

1909 28.03.

1917

R. 2

Călă-

raşi

6/28.03.

1917

Infirmeria

Garnizoa-

nei Cojasca

Com.

Cucuteni,

Tubercu-

loză

pulmonară

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Page 97: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 97

Jud. Iaşi

2

3

7

.

Sold

.

Păunescu

Grigore

1899 05.03.

1917

R. 2

Călă-

raşi

9/ 28.03.

1917

Com.

Cucuteni,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Roma-

naţi

Caracal,

Roma-

naţi

2

3

8

.

Sold

.

Brastavi-

ceanu

D-tru

1914 13.03.

1917

R. 2

Călă-

raşi

2/13.03.

1917

Infirmeria

R. 2 Căl. ,

Dn. 2,Com.

Cucuteni,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

3

9

.

Sold

.

Istrate

Gheor-

ghe

1896 02.06.

1917

R. 2

Călă-

raşi

451/31.06.

1917

Spital

Temporar

Podul

Iloaiei

Congestie

gravă a

piciorului

drept

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

0

.

Sold

.

Dincă

Constan-

tin

1917 04.03.

1917

R. 2

Călă-

raşi

39/04.03.1

917

Spital

Temporar

Nr. 281,

Botoşani

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

1

.

Sold

.

Scarlat

Ion

1909 12.03.

1917

R. 2

Călă-

raşi

254/12.03.

1917

Spital de

tuberculoşi

31/c

Bălţăteşti,

Jud. Neamţ

Tubercu-

loză

pulmonară

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

2

.

Sold

.

Popescu

Grigore

1913 20.02.

1917

R. 2

Călă-

raşi

6/21.02.

1917

Sat. Scopo-

şeni, Com.

Cucuteni,

Jud. Iaşi

Boală Arceşti,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

3

.

Sold

.

Cristescu

Marin

1915 08.10.

1918

R. 2

Călă-

raşi

842/08.10.

1917

Spital

Militar al

Corpului 4

A.

Rănilor

căpătate în

lupte

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

4

.

Sold

.

Niţă

Tudor

1910 31.01.

1917

R. 2

Călă-

raşi

1230/02.

02. 1917

Spital Nr.

271

Pneumo-

nie

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

5

.

Sold

.

Dobrescu

Cristea

1912 11.05.

1917

R. 2

Călă-

raşi

909/11.05.

1917

Spital de

Campanie

Nr.3, al

Societăţii

de Cruce

Roşie

Morbicul

lui

Pott,

dorsal

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

6

.

Sold

.

Nico-

lescu

Milan

1910 19.09.

1917

Corpul

4

Arma-

416/19.09.

1917

Spital regi-

mentu-lui

13 I., Nr.

422, Iaşi

Febră

tifoidă

şi

miocardită

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

5

.

Sold

.

Constan-

tin

Angel

1892 19.02.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

30/20.02.

1917

Spital

Militar Nr.

265, Iaşi

Gripă

infecţioa-

Caracal,

Roma-

naţi

Caracal,

Roma-

naţi

2

4

6

Serg

.

Drăcea

Dumitru

1898 06.03.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

57/06.03.

1917

Spital

Militar

Nr. 265 Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

R-ţi

Caracal,

Jud.

R-ţi

Page 98: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 98

.

2

4

7

.

Sold

.

Niţu

Ion

1918 27.02.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

1202/02.0

3. 1917

Cantona-

ment

Bârnova,

Jud. Iaşi

Pneumo-

nie

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

8

.

Sold

.

Copi-

lescu

Marin

1901 24.02.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

67/24.02.

1917

Com.

Buciumi,

Jud. Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

4

9

.

Sold

.

Ioniţă

D-tru

1896 18.03.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

76/18.03.

1917

Cojasca

Nouă,

Com.

Cucuteni,

Jud. Iaşi

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

0

.

Cap. Zlătaru

Ion

1918 21.09.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

58/21.09.

1917

Spital de

evacuare

Nr.16

Iaşi

Pleurezie

hemora-

gică în

urma

rănilor

căpătate

în luptă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Carcal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

1

.

Sold

.

Nicolae

Ion

1918 11.02.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

166/11.02.

1917

Spital de

Tubercu-

loşi Nr.

31/c,

Bălţăteşti,

Jud. Iaşi

Tubercu-

loză

pulmonară

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

2

.

Sold

.

Geor-

gescu

Ion

1897 13.02.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

176/13.02.

1917

Căiuţi

Bacău,

Jud. Bacău

Pneumo-

nie

pulmonară

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

3

.

Sold

.

Dumitru

Ilie

1911 07.07.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

460/07.07.

1917

Spital nr.

424 Iaşi

Tubercu-

loză

pulmonară

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

4

.

Sold

.

Puiu

D-tru

1915 17.04.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

150/17.04.

1917

Spital

Regional

Nr.425, Iaşi

Degerături

de gradul

al II-lea

la ambele

picioare

cu

cangrenă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

5

.

Sold

.

Dumi-

trescu

Vasile

1913 18.02.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

45/18.02.

1917

Spital Mili-

tar Iaşi Nr.

263

Răni

multiple

Caracal,

Jud.

R-ţi

Caracal,

Jud.

R-ţi

2

5

6

.

Sold

.

Voicu-

lescu

Pandele

1899 22.06.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

71/22.06.

1917

Spital

Nr.221

Bacău

Miocar-

dită

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Page 99: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 99

2

5

7

.

Sold

.

Mari-

nescu

C-tin

1911 14.04.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

849/16.04.

1917

Spital Nr.

264 „St.

Spiridon”,

Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

8

.

Sold

.

Zuică

C-tin

1913 05.05.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

668/06.05.

1917

Spital

Militar

Nr.263, Iaşi

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

5

9

.

Sold

.

Tufiş

D-tru

1903 02.02.

1917

Corpul

4 Ar-

mată

16/02.

1917

Infirmeria

Teiş-

Frumoasa

Febră

recurentă

Caracal,

Jud. Ro-

manaţi

Caracal,

Jud. Ro-

manaţi

2

6

0

.

Sold

.

Nisif

Ioan

1895 01.03.

1917

Coloan

a 6 a

Subzis

-tenţă

6/02.03.

1917

Infirmeria

Coloanei 6

Com. Co-

pou, Jud.

Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

6

1

.

Sold

.

Stancu

Ion

1909 30.03.

1917

Coloan

a 2

Subzis

-tenţă

15/31.03.

1917

Infirmeria

Coloanei 2

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

6

2

.

Sold

.

Julea

Toma

1898 28.03.

1917

Depozi

tul

Central

de

Echipa

-ment

389/29.03.

1917

Spital

Militar

Nr. 263,

Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

6

3

.

Sold

.

Rădu-

lescu

Paras-

chiv

1898 16.04.

1917

Manu-

tanţa

Arma-

tei

900/19.04.

1917

Spital

Nr.264

„Sfântul

Spiridon”,

Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

6

4

.

Serg

.

Popescu

Matei

1913 03.03.

1917

Batalio

nul 2

Pio-

nieri

5919/04.

03. 1917

Spital

Depozitului

de Conva-

lescenţă

Bacău

Tubercu-

loză

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

6

5

.

Sold

.

Ciocă-

nescu

Virgiliu

1917 29.03.

1917

Batali-

onul 1

Pio-

nieri

610/17.04.

1917

Spital

Nr.264

Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Roma-

naţi

Caracal,

Roma-

naţi

2

6

6

.

Sold

.

Geor-

gescu

Mihai

1898 30.10.

1917

Batali-

onul

15 Pio-

nieri

1/30.10.

1917

Infirmeria

Corpului

din Huşi

Cauza

morţii-

necomuni

cată

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

6

7

.

Sold

.

Florea

Marin

1915 09.05.

1917

Batalio

nul 2

Pio-

nieri

1697/09.

05. 1917

Spital

Militar

Târgu-

Frumos

Cauza

morţii-

necomuni

cată

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

6

8

Cap. Firău

Florea

1904 14.12.

1916

R. 80

I.

297/22.05.

1919

Mort în

lupta de la

Seaca

Lovit de

un glonţ

în cap

Caracal,

Jud.

R-ţi

Caracal,

Jud.

R-ţi

Page 100: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 100

. Popii în

faţa Com.

Poiana

Sărată

2

6

9

.

Cap. Angheles

cu

Tudor

1918 29.12.

1917

R. 80

I.

9/29.12.

1917

Spital

Temporar

Nr.191,

Galaţi

În urma

rănilor

căpătate în

luptă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

0

.

Sold

.

Comin

Vasile

1912 04.03.

1917

R. 80

I.

22/04.03.

1917

Spital

Nr.269

„Caritatea”,

Iaşi

Tubercu-

loză

pulmonară

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

1

.

Sold

.

Stuparu

Toma

1900 15.11.

1917

R. 80

I.

185/16.11.

1917

Spital

Misiunii

Americane

Acces

cerebral

inoperabil

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

2

.

Sold

.

Ristea

Constan-

tin

1899 31.10.

1916

R. 80

I.

110/01.11.

1916

Mort în

lupta de pe

vârful

Muntelui

Cernica

Răni

grave

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

3

.

Sold

.

Ungurea-

nu

Nicolae

1910 14.02.

1917

R. 80

I.

17/14.02.1

917

Corpul

Spital 43/C

Socola, Iaşi

Tifos

exantema-

tic

Caracal,

Jud.

R-ţi

Caracal,

Jud.

R-ţi

2

7

4

.

Sold

.

Oprea

Tănase

1901 01.05.

1917

R. 80

I.

928/02.05.

1917

Spital

Ambulanţei

Diviziei 2,

Socola, Iaşi

Degerături Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

5

.

Sold

.

Tupşan

Ion

1916 01.08.

1917

R. 38 I

„Nea-

goe

Basa-

rab”

291/01.08.

1917

Luptele de

la Cota 384

Chicera,

Jud.Putna

Împuşcat.

Moartea a

fost verifi-

cată de

Cdt. Cp.

Cpt.

Lăzăroiu

Nicolae

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

6

.

Sold

.

Comăn-

ceanu

Ion

1908 15.04.

1917

R. 35

„Matei

Băsa-

rab”

497/16.04.

1917

Infirmeria

Corpului,

Com.

Bârzeşti,

Jud. Vaslui

Febră

recurentă

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

7

.

Cap. Nedeanu

D-tru

1901 17.12.

1917

Reg.

de

Marş,

al D.9

I.

436/18.12.

1917

Infirmeria

Corpului

Serviciului

Sanitar

Cauza

morţii-

necomuni

cată

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

2

7

8

Sold

.

Zuică

D-tru

1905 15.02.

1917

Coloa-

na 6

Subzis

12/17.02.1

917

Infirmeria

Coloanei

Iaşi din Sat.

Cauza

morţii-

necomuni-

Caracal,

Jud.

R-ţi

Caracal,

Jud.

R-ţi

Page 101: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 101

. -tenţă Oroneanu cată

2

7

9

.

Co-

pil

Tudora-

che

Marin

12

ani

09.11.

1916

_____

_____

__

69/09.02.

1917

Mort în

Gara

Caracal în

urma

exploziei

unui obuz

Decizia

Prefectu-

lui Al.

Constanti-

nescu

de a fi

trecut

alături de

eroii

Caraca-

leni

Com.

Radomir

Jud.

Roma-

naţi

2

8

0

.

Co-

pil

Tudora-

che

Dumitru

9

ani

09.11.

1916

_____

_____

___

70/09.02.

1917

Mort în

Gara

Caracal în

urma

exploziei

unui obuz

Decizia

Prefectu-

lui Al.

Constanti-

nescu

de a fi

trecut

alături de

eroii

Caraca-

leni

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Caracal,

Jud.

Roma-

naţi

Jurnal de front (III)

Nicolae Chirca Autorul însemnărilor de mai jos este născut la 1 octombrie 1880. A participat la

luptele din primul război mondial având gradul de sergent-major în cadrul Regimentului 19

Infanterie. A plecat pe front la începutul lunii octombrie 1916 şi s-a întors acasă la finalul

războiului. Însemnările sale au fost scrise zi de zi pe

parcursul acestei perioade. După război, Chirca

Nicolae a locuit în comuna Redea din judeţul

Romanaţi unde a lucrat ca picher la secţia judeţeană

de drumuri şi şosele. A avut 13 copii (10 fete şi 3

băieţi). A încetat din viaţă la 15 februarie 1962.

Însemnările au fost păstrate de una dintre

fiicele sale, Ana Minoescu, şi au fost încredinţate

redacţiei noastre de către nepoata acesteia, d-na

Ileana Vătămanu din Caracal, căreia îi aducem

sincere mulţumiri.

La 9 noiembrie [1917] am vorbit cu Mihai

Vasilescu, am mâncat împreună la 12 la B.

Constantinescu, iar seara am dormit la el, unde am

jucat cărți. Pe ziua de 10 noiembrie am vândut 1000

nuci și 10 kg. vin, seara am întâlnit pe P. Dumitrescu

la poștă, când i-am dat vinul mi-a dat tutun și-am luat

câteva pahărele de vin împreună, apoi seara mi-am

luat rămas bun și ne-am despărțit. Sâmbătă, 11 Autorul acestor însemnări

Page 102: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 102

noiembrie ne-am plimbat prin Iași, iar duminică 12 noiembrie la 8 dimineața am plecat

spre Dorohoi. În gara Tusești am vorbit cu un soldat de la 2 Călărași și mi-a spus de Lache

că este la Botoșani la munca câmpului. În gara Dăugeni am întâlnit pe Dudu Ghiorghiță,

am vorbit cu el și i-am dat 10 lei, apoi în gara Ungureni am întâlnit pe Mărin al lui Cuță cu

care am mers în tren până la Dorohoi. Seara am dormit în Dorohoi, iar luni 13 noiembrie

am stat pe la serviciu. La 14 noiembrie ne-am prezentat la Horlăceni și la 15 noiembrie am

început lucrarea veche. Pe ziua de 17 noiembrie am avut conflict cu rușii la mănăstire. Pe

26 noiembrie am fost la serviciu la Dorohoi, am făcut plata a 5 oameni contingentul 1919,

am cumpărat o pereche de pantaloni, flanel de la un rus cu 19 lei, am mâncat, am vizat

ordinul de serviciu și seara cu trenul de 10 și jumătate am plecat spre Cucuteni. În tren era

aglomerație mare, am mers în picioare până la gara Cucuteni și dimineața la ora 9 am

plecat din Cucuteni spre Cojosci [?], unde am ajuns la ora 10 și am găsit pe Lache chiar la

poartă, venea cu mâncare de la bucătărie, am mâncat împreună, apoi m-am culcat și am

dormit până seara. Noaptea am dormit la el. Marți 28 noiembrie am mersla Scoposeni la

M. Căpățână, unde am stat marți și miercuri, am vorbit cu Călinică, Pavlache și alții. Pe

seara de 29 noiembrie am băut vin cu 6lei kg, am făcut și pe Sf. Andrei și pe Sf. Nicolae,

ne-a căutat Lache că venise cu Pavlică. Pe ziua de 30 noiembrie am plecat la Iași, unde am

ajuns la ora 12, am mers la fabrica Furtuna, am găsit pe Iorgu, ne-am plimbat prin oraș, am

fost pe la M. Vasilescu pe acasă și l-am găsit la poștă cu Ioniță al lui Racu, am cumpărat

tutun și am plecat- noaptea am dormit la Iorgu.

La 1 Decembrie am fost la Crucea Roșie, la 12 am luat masa la Hotel România și

am plecat cu Iorgu la Cucuteni. Am ajuns pe la ora 4 seara- am dat pe la mormântul lui

Tudorică al Popii și seara am luat 4 kg. de vin a 6 lei kg, am băut cu Lache și cu Alexie al

popii din Stoienești. Sâmbătă dimineața am dat lui Lache 4 pachete tutun a 1,50 și 45 lei

din care cu 25 lei am cumpărat 1 kg untură, am luat cafea cu lapte de la Sevastița și-am

plecat la gara Cucuteni, iar la ora 10 am pornit cu trenul la Dorohoi, unde am ajuns la ora

6,10 seara. La gara Dăugeni am vorbit cu A. Fotescu. De la gara Dorohoi am mers cu niște

ruși cu căruțele până la Horlăceni, când am ajuns la ora 8 seara. Pe ziua de 10 decembrie

am scris acasă, lui Lache, Ioniță, Petre, naș Mieiță, Mărin al lui Guță și N. Turcanu- și am

primit de la Ioniță o scrisoare în care spunea că are să vie pe la mine (scris 11 decembrie,

la podețul de la Cordei, când ningea binișor pe la ora 4 seara).

Pe ziua de 13 decembrie am vorbit cu băiatul lui Niță al lui Dușu și cu al lui

Trican din Vlădila, care trecea pe șoseaua de la Dorohoi la Zvorstea- mi-au spus de

Fănică că e prizionier și de Petrache Buruiană și I. Pieptea că sunt morți. În noaptea de 24-

25 decembrie au tras tunurile încontinuuă și rușii plecau în Rusia. La 26 decembrie am

fost cu Sabin Costea în plimbare pe la Hăpii, am stat puțin la Perlipceanu și am privit la

ruși când se retrăgeau.

Pe 27 am stat la Horlăceni, de dimineață a plouat puțin și apoi s-a schimbat în

zăpadă. La 28 era o vreme frumoasă, și-am lucrat. Pe ziua de 5, 6 și 7 am lucrat în birou la

Servicii teren Dorohoi.

La 7 ianuarie [1918] am luat o permisie și m-am dus pe la cumnatul Petre pe la

comuna Manoleasa, unde am ajuns pe ziua de 8 pe la ora 6 seara. Pe ziua de 9 am fost cu

căruța cu Mișu Stancovici la fabrica Ripiceni [?], unde am văzut o instalație frumoasă.

Acolo am vorbit cu lt. Gică Dobrotescu din Caracal. Pe ziua de 10 am luat de la Petre o

pereche de bocanci și am plecat la gara Dăugeni, tot cu Mișu cu care am mers împreună

până la Dorohoi.

Pe ziua de 14 ianuarie am fost la gara Dorohoi cu căruța cu pâine de unde am

primit 50 prizonieri veniți din tabăra Șipote. În acea zi am vorbit cu Brevet [?]. Luni, 15

Page 103: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 103

ianuarie, de dimineață a venit Lache la mine, el venise seara cu trenul cu prizonieri dar nu

l-am întâlnit în gară și seara a fost pe la Șaușnița și a dormit la Gorovei la popa Ghideon.

L-am dus la cantonament și am lăsat ouă și ceai și am plecat la lucru, apoi el a făcut

cunoștință cu Costea Negreni din Prahova, comuna Ghijdeanca, cu care s-a distrat vreo 3

zile cât a stat pe la mine. Miercuri seara pe la ora 5 a plecat la gară. În intervalul de la 17

[ianuarie] la 1 februarie am mai primit o carte poștală de la Ciolacu și una de la Lache cu

data de 10 ianuarie. Pe ziua de 31 am văzut în jurnal că Şuculescu31

a murit la Huși, s-a

schimbat guvernul și s-a semnat pacea cu Ucraina.

Pe ziua de 10 februarie am primit o carte poștală de la Petre și un bilet de la

Mitrache Mistrel și pe ziua de 12 februarie am primit o carte poștală de la Sidică că este

sănătos. Pe ziua de 17 februarie a venit ordin ca să plec la Iași cu domnul Stănculescu. Pe

18 și 19 am făcut socotelile la Horlăceni, iar pe ziua de 20 am plecat de la Horlăceni la

Dorohoi cu cantonerul Constantin P. Midrăescu, care mi-a luat bagajul. La ora 12 am

ajuns la birou unde am primit diurna pe luna ianuarie și februarie (90 lei), apoi m-am dus

la Pretoriat cu ordinul de serviciu pentru viză și tot aici am scris raportul pentru avansare

către domnul inginer șef. La ora 7 și jumătate am pus bagajul în tren (ningea foarte tare) și

am dat lui Michăescu 6 lei pe brici, ne-am despărțit, am mers de am scos bilet de tren cu

8,40 până la Iași- noaptea a nins întruna, dar a fost cam frig. Pe ziua de 21 februarie ora 6

dimineața am ajuns în gara Iași, am pus bagajul la o căruță și am mers până la I. Dotea,

m-am spălat , am luat câte un ceai și apoi am mers cu domnul Stănculescu la inspector, de

la inspector am mers la B. Constantinescu unde am întâlnit pe sergent Ionescu Fl. și pe

Ioniță Notaru din Devesel cu care am mâncat și apoi am plecat în oraș- pe la ora 4 am

mers la poștă, am întâlnit pe M. Vasilescu în stradă și-am vorbit cu el ca să dormim seara

împreună, apoi am întâlnit pe domnul Prejbeanu M. cu care am vorbit mai multe, am luat

rămas bun dându-ne mâna și de aici am mers la coloana III subzistență, pentru căruță, iar

de aici înapoi am dus răspuns inginerului și apoi m-am dus la Mihalache și m-am culcat

(am jucat cărți). Dimineața 22 februarie am mers și am luat căruța de la coloană și pe la

ora 1 și jumătate am pornit la comuna Focuri, județul Iași, am trecut prin comuna Podul

Iloaii, Erbiceni, Spinoasa și la 8 seara am dormit în comuna Belcești, în cameră cu

conductorul. La 23 februaerie dimineața am luat câte un ceai și am pornit înainte, unde am

ajuns la comuna Focuri la ora 12. Am luat masa la șeful postului de jandarmi cu care am

pornit și am cantonat. Pe ziua de 25 februarie am scris lui Petre Mihăilescu și lui Ioniță. La

26 februarie am început lucrarea cu o companie din județul Putna și am lucrat până la 5

martie când a venit ordinul de la Comandamentul Etapelor să plece la o pădure. Pe ziua de

8 martie a plecat compania, iar noi am plecat pe ziua de 9 martie la Iași. Cât am stat în

Focuri am stat 8 zile la o mătușă Anica, iar 5 zile am stat la un catolic, dar om cu stare

bună. Pe ziua de 4 martie am fost pe la Podul Iloaii și am vorbit cu prizionierii cu care

lucram la Gorovei, iar conductorul a fost la Iași. Plecând de la Focuri la ora 7 și jumătate

dimineața am mers până aproape de gara Cucuteni, s-a fărâmat o roată și de aici am mers

la pas până la Iași când am ajuns la ora 3, iar domnul conductor a mers cu trenul de la

Cucuteni la Iași. Pe la ora 4 am mers cu domnul conductor la inspector și nu l-am găsit,

apoi de aici am plcat la Iorgu, unde am dormit seara.

31

Dumitru Şuculescu, politician romanaţean născut la Osica de Jos în 1875. Membru al Partidului Naţional Liberal, a fost deputat şi prefect de Romanaţi (Memoria Oltului şi Romanaţilor nr. 67/sept. 2017, p. 41).

Page 104: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 104

Slatina văzută de scriitori romanaţeni

Ioan Smedescu, Ion Tîlvănoiu

Plăcerea de a cerceta cărţi şi publicaţii vechi este adesea răsplătită prin

descoperirea unor texte care aşteptau- precum prinţesa din Pădurea Adormită- prinţul

care să le readucă la viaţă. Am avut bucuria de a găsi - între alte lucruri de preţ- şi aceste

descrieri ale oraşului Slatina, scrise în anii primei tinereţi de către Pan M. Vizirescu şi

Mircea Damian. Primul era născut la Braneţi în fostul judeţ Romanaţi iar Mircea Damian

era originar din Izvoru-Romanaţi. Ceea ce îi leagă pe aceşti scriitori este faptul că au

studiat la Gimnaziul ,,Radu Greceanu” din Slatina. Purtaţi de valurile vieţii în Bucureştiul

tuturor posibilităţilor, aceştia dovedesc ataşament faţă de meleagurile natale descriindu-le

în pagini memorabile.

Textul lui Pan Vizirescu a apărut în revista lui Tudor Arghezi ,,Bilete de papagal”

din 18 august 1928 iar fragmentele lui Mircea Damian se reproduc din volumul

memorialistic ,,Viaţa unui băiat de ţară” (1946).

SCRISOARE DIN SCORBURĂ

Dragă Coco, îmi propusesem vara asta să sfredelesc zările sudice şi să mă

opresc tocmai în ţinutul faraonilor, să fac băi de soare egiptean ca să-mi întăresc

trupul ca al Sfinxului. Dar planul mi-a eşuat din cauza unei mâini criminale

ş‟atunci m‟am exilat de bună voe în Slatina.

Ce oraş dragă Coco, un adevărat miracol! Eu te-aşi ruga să vii odată, dar

să potriveşti s‟ajungi în gară cînd se crapă de ziuă, să iei trăsura şi să-i spui

birjarului să te ducă ,,în vale” .

O să rămâi uimit când ai să vezi că pe măsură ce pătrunzi în inima

oraşului se face întunerec.

Când ar şti străinii minunea asta, dragă Coco, ar utiliza-o pentru vindecarea

boalelor de ochi. Ce laborator de experienţe oculistice ar deveni oraşul văgăunos

şi ce desvoltare ar lua ştiinţele oculte! Cu acest atribut Slatina ş‟ar creia o

industrie şi o viaţă culturală necunoscute, caracteristice ei, care desigur i-ar conferi

pentru eternitate

autonomia.

Dar Slatina, Dragă

Coco, la noi e

necunoscută, deaceia şi eu

indignat ca toţi cetăţenii ei

că nu i-am văzut până

acum numele tipărit în

vreun cotidian, mă simt

dator să spun ceva despre

ea.

E oraş românesc ;

pe hartă îl găseşti în

Vechiul Regat la hotarul

de apus al Munteniei pe

malul stâng al Oltului.

Când vrei să-l cauţi însă

în natură, să nu te iei

Page 105: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 105

după hartă căci cu ochii e imposibil de descoperit; să-ţi angajezi o călăuză. La

înfăţişare, este un fel de scorbură, înghesuită între două maluri preistorice, o

râmătură de porci în care au crescut corpuri geometrice de cărămidă, acoperite cu

tinichea roşie. Străzile au 3 sau 4 dimensiuni, niciodată 2; şi sunt repezi ca Oltul.

Casele sunt trainice ca să nu le ia apele când se revarsă, în schimb ferestrele sunt

cârpite cu păienjeniş ca ochii urduroşi de covrigăreasă şi toate au bilete de

vânzare, de parcă ar fi nişte fete bătrâne ce ş‟au aninat pe sâni inscripţia ,,de

măritat”. Locuitorii se ocupă cu vrăjitoria, cu pescuitul de copii din apele Oltului,

cu scăldatul şi cu cercetări geologice în cele două dealuri preistorice unde se pot

găsi turme întregi de Dinosauri şi Mastodonţi. Comerţ întins se face cu pietriş,

deaceia Slatina este foarte bine pavată. Ca producţie oraşul e sterp în ceace

priveşte regnul vegetal, în schimb produce mamifere de neamuri variate, insecte,

oameni politici de mâna întâi, funcţionari de bancă şi vara o bogată recoltă de

ofiţeri.

Viaţă culturală nu există din cauza depresiunii şi a rezistenţei. Există însă

o clasă ,,cultă” în care poţi pătrunde dacă eşti posesorul unui ceas de aur şi ai

influenţe politice. Tot aşa se face şi dragostea, cu recomandaţii pe lângă părinţii

fetei din partea oamenilor mari.

Noutăţi din vara asta nu aşi putea să-ţi spun dragă Coco, decît că s‟a

terminat divorţul dogarului care şi-a prins nevasta în adulter şi tot el nenorocitul a

rămas învins.

Un alt eveniment e că muzica militară care cântă de trei ori pe săptămână

în grădina publică a înscris în repertoar două cântece moderne: Sonia şi Valencia.

Un aspect cu totul nou, însă, îl dau elevii de clasa VII-a liceală, adică studenţii în

perspectivă după noua lege a învăţământului secundar. Sunt foarte mulţi şi toţi şi-au

lăsat părul peste cap. Poartă lavaliere pestriţe iar la butonieră chipul D-lui Ministru

Angelescu.

Un subiect de roman senzaţional în Slatina este cazul ofiţerului văduv cu

trei neveste şi cinci copii: Romanul e în căutarea unui autor !

Termin dragă Coco revoltat de felul cum eşti ignorant aici; când am cerut

la un depozitar de ziare ,,Bilete de Papagal”, vânzătorul s‟a uitat crunt la mine,

mi-a a zis că-mi bat joc de el şi m‟a trimis la Sfântul Munte. Noroc că există un

alt depozitar civilizat care este şi cel mai cult om din oraş.

După ce voi termina exilul şi voi ieşi din scorbură, am să vin să te văd.

Până atunci la revedere dragă Coco.

Slatina 18 august 1928 Sandu Plavie [Pan Vizirescu].

*

Orașul Slatina pornește din gară și merge pe Bulevard aproape doi kilometri. Sunt

mai întâi niște cazărmi, pe Bulevard, deoparte și de alta, acoperite cu țiglă, având curțile

înnegrite cu alei drepte și cu santinele la porți. Urmează o serie de case tip cu trei odăi, cu

balcon și cu puțină curte îngustă și lungă, locuite de reangajații regimentelor din

vecinătate. Călătorii trenurilor de dimineață, care coboară sau urcă în oraș, pot vedea, vara,

pe domnul plutonier în cămașe de noapte cu râuri de arnici, cum se spală soldățește la

fântâna cu șurub și cu cioc de alamă din curte, după ce sʼa oprit un minut în pragul

balconului ca să caște gura la soare.

Page 106: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 106

După ce coboară

câteva sute de metri întrʼo

cotitură ușoară, Bulevardul

cu trotuare, altfel, și cu

pomi mai în vârstă, se

oprește deodată la începutul

Orașului propriu zis, în

capul a două străzi, una la

stânga, care se prelungește

drept în grădina publică, –

alta care îl continuă ca un

braț pe jumătate întins,

aproape tot atât de

prăpăstioasă ca și cealaltă.

Pe urmă Orașul coboară

mereu până în dreptul

monumentului Ecaterinei

Teodoroiu, înălțat la

marginea lui ca o

santinelă... În apropiere se

zăresc apele Oltului coborând, larg și potolit, spre Dunăre.

Malurile râului sunt îmbrăcate în zăvoi, pe adâncimi destul de mari. Iar strada

București, care a coborât repede până la poalele monumentului eroinei dela Jiu, – se vede

netedă, asfaltată și largă, pe subt o minunată alee de salcâmi, ale căror vâfuri se întâlnesc

și se încrucișează întrʼo boltă aproape deopotrivă până la pod. Iar după ce ai trecut podul

– dantelă albă de fierărie în cinci arcade, – te întâmpină altă alee, tot atât de lungă de

salcâmi și de plopi seculari, neasfaltată însă, și fără trotuare. La capătul ei, pe stânga, o

cârciumă-băcănie, cu o grădiniță de vară, cu mese și cu lăutari. Șoseaua națională se

întinde cu nădejde spre Craiova, străjuită pʼalocuri de plopi rotați ca pe vremea haiducilor.

[...]

Liceul „Radu Greceanu” se află aproape de târgul orașului. Este o clădire cu etaj

construită în unghi drept, având o curte largă pentru elevi, și o grădiniță despărțită de

curtea propriu zisă de un gard scund, prin care duce intrarea profesorilor. […]

La liceu, el fusese când cu examenul și intrase în oraș pe partea cealaltă, pe sub

dealul Grădiște, prin mahalaua țiganilor și a birjarilor. Cunoștea bine drumul ăsta, fiindcă-l

făcuse de câteva ori, venind cu tatʼsu la târgul de vite, și la bâlci la Sf. Gheorghe. D-aci,

însă, din Obrocari, nu știa în ce parte vine liceul […].

Dintre profesori, cel mai mult îl iubea pe Cetățeanu, de Română. Era un domn în

vârstă, gras și somnuros. Avea mustăți cărunte, și vorbă ardelenească. Greşelile de limbă și

de ortografie, atât la oral cât și la teză, aproape că nu-l interesau. Oricum, se părea că nu

pune prea mare preț pe ele. Lui trebuia să-i vorbești tare și răspicat, să nu-i răspunzi când

îți face o observație, chiar dacă nu are dreptate, și să fii respectuos. La extemporale și la

teză trebuia să scrii frumos și mare, mai bine zis: înalt și citeț, și să lași un loc de două

degete la cotorul caetului, nu pentru îndreptări, ci pentruca „să nu-mi vâr eu nasul ca să

văd ce-ai scris acolo, prostule”. Era singurul profesor care nu ținea seama de clopoțelul

servitorului: intra în clasă cam la o jumătate de ceas după ce a sunat, și ieșea după ce

clopoțelul sunase isprăvitul recreației. Nu se grăbea niciodată. Mergea încet și întrʼo

dungă, fără să se legene, de parcă plutea. Lecțiile le făcea tacticos și depe scaun, fără să se

Mircea Damian (cu lavalieră) împreună cu Ion Minulescu,

Ludovic Dauş, George A. Petre, A. G. Samarineanu, Ion

Th. Ilea, Octav Şuluţiu prin 1934 la Oradea la o

şezătoare literară organizată de revista Familia

Page 107: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 107

supere, fără să se grăbească. Când vreun afurisit de copil râdea mai tare sau da câteun

chiot de durere pentru că-l înțepase vecinul cu un ac, – profesorul se uita peste ochelari,

aplecând capul întrʼo dungă și ridicnd sprâncenele. Nu spunea nimic. Mormăia, numai.

Dacă însă copilul nu putea să sʼastâmpere, Cetățeanu se uita încʼodată peste ochelari și

peste clasă, și ʼntreba fără să se uite la cineva:

– Ce, mă, a dat dracu ʼn tine?!

La cei din clasele superioare, lucrurile se petreceau la fel, până aci. Dacă însă băeții

îl luau peste picior, domnul profesor își descăleca mai întâi ochelarii, îi punea tacticos în

tocul de piele, strângea catalogul, se ridica fără grabă dela catedră, – și părăsea clasa în

mijlocul orei, fără să dea cel mai mic semn de nerăbdare. Cam peste zece minute

seʼntorcea cu directorul sau cu dirigintele clasei, care căuta să descurce lucrurile, să

găsească pe vinovați și să dea unele pedepse. Între timp, profesorul Cetățeanu se urca la

catedră, își punea ochelarii, deschidea catalogul... După plecarea directorului, întreba așa,

cași când nu sʼar fi ʼntâmplat nimic:

– Carevasăzică, unde-am rămas, Niculescu Petre?...

Profesorul de matematici, Ion Glodeanu, era un om foarte ciudat. Mult mai tânăr

decât Cetățeanu, vorbea pe nas, și nu știu cum se făcea că ascultându-l, credeai că vorbește

așa din pricina ochelarilor. Sʼar fi putut spune că e prea tare arcul ochelarilor, care-l

strânge tocmai de spinarea nasului, acolo unde se isprăvește osul și începe zgârciul. Când

îi da jos și le ștergea sticlele cu batista, privindu-le pe rând și atent în zare, – se vedeau

de-oparte și de alta a nasului două dungi oblice și roșii. Iar omul parcă vorbea pe gură,

acuma, fără accentul acela de țârcovnic... Părul mare, cârlionțat și negru, îi făcea un cap

cât toate zilele. Se purta îmbăcat bine, numai în haină neagră, guler tare, manșete tari,

cămașe albă, pantofi de lac. Și nu sta locului nicio clipă. Se plimba în pas alergător dela un

capăt la altul al clasei, prin fața catedrei, o lua apoi printre bănci și se ʼntorcea pe partea

dinspre perete, explicând lecția și dând câteun bobârnac unei scame, depe mâneci, depe

genunchi. De tablă sʼapropia cu oarecare greață și nu prea mult, creta o apuca dela coadă

de tot, iar de-i jupuise cineva învelișul, o înfășura în batistă și scria cifrele de departe.

Apoi se ștergea pe vârful degetelor cu aceeași batistă, își scutura cu băgare de seamă

hainele, și strănuta. Pe stradă, umbla cu un baston negru și subțire cu mâner de argint, pe

care-l învârtea cu meșteșug printre degete, ca pe-o sfârlează. Saluta și răspundea la salut

ridicând o pălărie neagră cu margini largi, până în slăvi. Apoi și-o așeza pe chică, muta

bastonul în dreapta și ʼncepea din nou să-l învârtească. Nu saluta după obraz. El saluta la

fel pe toată lumea și răspundea la fel, ridicând pălăria cât îl ajungea mâna și în fața

prefectului, și în fața ministrului, și în fața unui elev al său din clasa a I-a. salutând se uita

foarte în treacăt la celălalt. Parcă era grăbit, deși uneori se plimba fără nicio treabă.

Credea că e fudul. Purta nasul în văzduh, cași când, aplecându-l spre pământ, sʼar fi temut

că-i intră praf în nări...

Gheorghe I. Marin îl iubea mult și-l admira și mai mult pe Ion Glodeanu. Îi plăcea că

e dichisit, periat, ras în fiecare zi și mirosind a Colonie. Îi mai plăcea pentrucă întotdeauna

avea cel puțin două batiste curate și albe, atât de albe, încât îi părea rău vâzând că-și șterge

cu ele mâinile după ce umbla cu creta. Îi plăcea și cum preda lecțiile. Explica materia pe

larg, vorbea tare și răspicat. Dacă-l întrerupea vreun elev în timpul lecției cerându-i cine

știe ce lămurire, i-o da pe loc, apoi își continua lecția. Ca să treacă peste oră fără să fie

ascultat, câte unul mai leneș îi punea diferite întrebări. Profesorul, tot explicându-i, pierdea

trei sferturi de ceas, și nu mai asculta pe nimeni.

– Iar mʼați păclit! – spunea el, auzind clopoțelul.

Page 108: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 108

Și zâmbea larg și întins, cu niște dinți mărunți și rari, care mergeau oarecum cu

mustățile tunse mărunt. Dealtfel, privindu-i capul, te gândeai că Ion Glodeanu nʼar fi

putut să fie altfel. Și fiind așa cum se găsea, nʼai fi putut să schimbi nimic din ținuta lui și

din fața lui, mai ales, fără să-i strici toată armonia. Fără ochelari sau fără mustăți, având

dinți mari și albi: pieptănat și cu cărare și vârît în haine-sport, – ar fi fost de nerecunoscut.

Și i-ar fi stat rău...

... Ceeace îi plăcea lui Gheorghe I. Marin, era ordinea în care se petreceau lucrurile.

Și se bucura mai ales că scăpase de bătae. Nu pentru că-l dureau nuelele trase dealungul

palmelor sau zgâlțâitul de urechi, – dar se plictisise cu tratamentul ăsta. Aici era altfel: nu

știi lecția, – notă proastă la catalog. Lipsești dela școală, – absență. Nu amendă. Absență.

Nu ești obligat să vii la școală, ca la Izvor. Dacă vrei să urmezi cursurile, – bine. Dacă nu,

– atâta pagubă [...].

Doamne, de-ar veni odată

primăvara, să scape și Marin de

Obrocari. Că la toamnă aranjează el să

stea în altă stradă. A vorbit de pe

acuma cu un coleg, unul Vinulescu G.

Teodor, să stea în gazdă la el. Locuește

chiar peste drum de liceu întrʼo casă

mare, având grădină care urcă pe

Grădiștea, cu pomi și câteva trupini de

vie, în trepte. Chiria e aceiași, plus

plocoanele, iar tatăl biatului nu e

măcelar... [...]

Până pela sfârșitul lui

Octombrie, fiind vreme frumoasă, sʼa

dus la Slatina pe jos. Pleca dimineața

de noapte, și se ʼntorcea după prânz.

Câteva zile a făcut drumul singur,

mergând pe șosea. Pe urmă sʼa ʼnțeles

cu Mutu I. Dumitru și cu Catrina M.

Ilie, cel dintâi din Șegarcea, cel de-al

doilea din Dranovăț, să se ʼntâlnească

la un loc anumit și să meargă împreună.

După ce ieșeau din Șegarcea, coteau pe

planul pe care-l văzuse mai demult

Gheorghe I. Marin când seʼntorsese

singur dela Slatina pe sub Găneasa prin

porumbii cât pădurea, – și ieșeau tocmai în șoseaua Craiovei. Lângă cârciuma lui

Diaconescu seʼntâlneau cu alți elevi, vreo 3-4 din Slătioara, care veneau la școală vara-

iarna pe jos și este câmp, bătând potecile. Comuna lor este la o fugă de cal, de oraș. […]

Slatina, ar putea să fie un oraș frumos. dar nu prea este. Îi lipsește ceva, pesemne,

sau îi prisosește ce, nu știu. Aruncat pe malul stâng al Oltului, la ʼntâmplare, se agață de

coaste abrupte, se prăbușește în văi, seʼntinde lin pe Obrocari și pe șoseaua Piteștilor...

Ciudat pământ: iei, o stradă care coboară atât de drept, încât e cu neputință sʼo urci sau sʼo

cobori cu trăsurile; dincolo, alta, largă cât o potecă, urcând în trepte, răspunde întrʼun

plantou rotund ca o masă... Casele, în partea mai prăpăstioasă a orașului, atârnă ca niște

jucării gata să se rostogolească, de spinarea râpelor.

Mircea Damian

Page 109: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 109

Orașul nu are un centru propriu zis,

fiindcă are cel puțin trei: unul în fața

prefecturii, altul lângă primărie, al treilea în

piață. Centrul oficial este cel din fața

prefecturii, unde seʼntâlnesc trei străzi în

pragul grădinii publice. Aci cântă muzica

militară, de câteva ori pe săptămână, întrʼun

chioșc construit anume. Dar orașul, mai are o

grădină publică, mare cât un parc, pe strafa

Pitești. Foarte multă vreme a fost lăsată în

plata Domnului. Fără gard, fără o intrare ca

lumea, aleele neîngrijite... Acum a început să

capete o față. Sʼau tăiat alei noui, sʼau plantat

flori, sʼau creat jocuri de apă, sʼau curățat

terenuri pentru diverse sporturi...

Grădina nu este totuși prea umblată.

Toată lumea se ʼnghesuie în cealaltă. Pe

strada Piteşti nu se ostenesc decât elevii și

elevele care trag școala la flit, îndrăgostiții,

după ce au făcut cunoștiință dincolo, lângă

muzica militară, – și pensionarii. Mai vin

copiii din mahala și câteun grad inferior.

Orașul are mahalale foarte întinse și

multe cazărmi. Dealurile sunt plantate cu vie,

pe care, ca sʼo muncești trebue să faci

adevărate exerciții ca la circ. Rândurile sunt

plantate de-a latul și în trepte, fiecare rând

fiind mărginit de-o îngrăditură de nuele,

pentruca trupinile să nu pornească la vale cu puhoaiele, primăvara. Dealul Grădiștea se

ʼnalță ca un umăr mare la marginea dinspre miază-zi, purtând în vârf turnul de apă al

orașului. Dacă te uiți la deal, vezi apele Oltului venind domol, cu plutele în spinare, printre

sălcii și plopi. În vale, departe, se zărește podul de cale ferată și ultimele străluciri ale

Oltului, care cotește la dreapta, spre Dunăre... [...]

Lui Gheorghe I. Marin îi plăcea să urce până la turnul de apă. Ajuns sus

împreună cu Tudorel, se odihneau puțin întinși pe iarbă.

– Mă, parcă e mai aproape soarele dʼaici...

Se ridica apoi în picioare, privea drumul de argint al Oltului, se uita la podul ce-l

speriase la ʼnceput prin măreția lui, și-l vedea mic, ca o jucărie de bâlci. În cele din urmă

făcea palma strașină la ochi, și se uita în zare. Vedea, departe, întâi casa popii din

Șegarcea, pentruca peste o clipă, să deslușească satul Isvor, satul lui. Mai întâi turnul

bisericii, școala... Casa lui venea mai la stânga. O ghicea, dar nu putea sʼo vadă din pricina

pomilor.

– Uite, mă Tudore, satul meu. [...]

În toamnă, și-a luat gazdă pe bulevadul Elisabeta. Cam departe de liceu, dar cel

puțin era pavat bulevardul, și trecea prin centru. Iar chiria era mai mică. În schimb,

plocoanele mai mari. Dar astea nu costau nimic... Locuia la părinții unui elev, din a

șaptea, cel mai strălucit din tot liceul. Era copil din flori, luat de suflet de niște mahalagii

de treabă, care-l iubeau cași când ar fi fost propiul lor copil. Îl chema Dumitru I. Nicolae.

Page 110: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 110

Era un băiat cam grăsuț, având o pieliță albă, de

cucoană. Fiecare vorbă a lui era o porcărie. Alfel,

mândria liceului. Și a profesorilor. A tuturor

profesorilor. Rar aʼntâlnit Gheorghe I. Marin o

putere de muncă mai mare ca la băiatul ăsta, care

nu părea, totuși, niciodată ostenit. Avea vreo

cinci meditații pe care le făcea cu răbdare și

conștiință. Apoi își făcea lecțiile lui pentru ziua

următoare. Întârzia mult aplecat peste cărți și

caete, uneori până după miezul nopții. Nu

pentrucă ar fi priceput greu. Dar vrea săʼnțeleagă

totul și săʼnțeleagă desăvârșit, să rezolve toate

problemele, să facă fără greșeli şi traducerile, –

pe scurt: să fie stăpân pe toate lecțiile. Când

învăța, nʼauzea nimic, nu vedea nimic altceva

afară e litera cărții. [...]

Director al liceului era domnul profesor

Traian Miju, de Geografie și Română. Un domn

scund, cu mustața tunsă, foarte aspru, foarte vioi,

având un glas sonor, niște ochi mari și limpezi.

Călca îndesat și mărunt, îți răsărea în față când te așteptai mai puțin, avea o vorbă aspră și

nu-i plăcea să-i răspunzi. Când spunea un lucru, îl spunea, și gata. Era unul din puținii

profesori care nu se servea de carte. Preda lecțiile fără manual. O lecție a lui, fie la

Geografie, fie la Română, era un adevărat curs. Omul explica atât de pe larg și atât de

limpede, încât elevii, dacă puteau să fie atenți, învățau numai din lămuririle lui. La teze era

numai ochi, numai urechi, numai nervi. Se plimba printre bănci supraveghind fără să se

uite la ei pe elevii pe care-i bănuia că ar avea de gând să copieze. Când i se părea lui că

unul a făcut cine știe ce mișcare nelalocul ei, se ʼntorcea pe călcâie atât de repede și fără

cel mai mic zgomot, încât părea că este învârtit de un șurub secret. Pornea în vrfuri către

elevul pe care-l ochise, dar fără să-l privească și-l lua când acesta sʼaștepta mai puțin. Îi

închidea caetul, îl vâra în buzunar, aduna din pupitru sau din manșeta băiatului „corpul

delict”, vreo însemnare, ceva, mereu cu ochii peste clasă, apoi, punând degetul pe buze:

– Ssssst!...

Încet, ca o adiere.

Așa că, afară de vecinii mai apropiați, nu băga de seamă nimeni. Elevul rămânea în

bancă până la sfârșit, descurajat, topit. Dar... fără să sufle...

Puteţi redirecţiona 2% din impozitul anual către Asociaţia Culturală ,,Memoria

Oltului’’, cont RO02CECEOT0130RON0581998, sucursala C.E.C. Slatina, C.I.F.

28429585. Detalii pe www.memoriaoltului.ro, secţiunea 2%.

Asociaţia Culturală ,,Memoria Oltului’’, loc. Izvoru, com. Găneasa, jud. Olt, str.

Libertăţii nr. 96, tel. 0724219925; e-mail [email protected]

Page 111: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 111

Page 112: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 112

Page 113: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 113

Page 114: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 114

Page 115: MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢ · Constantin Zaman. În 1835 Sultana Jianu naşte însă o fată, Zoe (Zinca). Aceasta se va căsători în 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu şi va înceta

An. VII, nr. 7 (77) iulie 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR

www.memoriaoltului.ro 115