SISTEME ADINISTRATIVE COMPARATE

STUDIUL 8Asemanari si deosebiri intre sistemul administrativ din Austria si sistemul

administrativ din Belgia.

1)Evaluati si comentati aspectele relevante identificate ca asemanari.

In ambele state se aplica principiul separatiei puterilor in statAustria.Puterea Legislativa; Puterea Executiva ; Puterea JudecatreascaBelgia. Coroana asigura legatura dintre cele 3 ramuri:legislativa, executiva,judecatoreasca.

Puterea executiva este exercitata de catre Cabinet care este condus de Prim-Ministru /Cancelarul FederalAustria.Cancelarul Federal este imputernicit sa coordoneze Cancelaria Federala.Acesta este numit de Presedintele Federal.Constitutia nu precizeaza un cadru al responsabilitatilor sale.Are o functie foarte importanta :realizarea politicii guvernamentale si are drept constitutional de a propune Presedintele Federal.Cancelarul federal este lider al majoritatii partidelor din Parlament.Acesta poate numi si demite ministrii. Belgia.Prim-Ministrul este numit de Coroana si are libertetea de a-si alege membrii Cabinetului pentru a forma Guvernul.Primul Ministru este membru al celui mai puternic partid din Camera Reprezentantilor.

Sistemele administrative sunt descentralizate.Austria.Austria este o republica federala parlamentara formata din 9 landuri.Fiecare land are Constitutie , Parlament si Guvern propriu.Landurile au autonomie regionala, financiara si de decizie.Belgia.Belgia este o monarhie constitutionala ereditara. Format din trei comunităţi culturale (olandeza,franceza,germana) şi trei Regiuni (Flandra, Valonia şi Bruxelles-Capitală). Belgia este împărţită în 10 Provincii şi 589 Comune.

Initiative legilative au membrii Parlamentului si Guvernului.Austria .Initiativa legislativa in Austria au Parlamentul si Guvernul.Propunerile legislative sunt transmise catre Nationalrat ca motiuni si sunt inscrise in propunerile guvernelor federale. Bundesrat-ul poate propune motiuni legislative catre Nationalrat prin intermediul reprezentantilor guvenelor federale.Fiecare propunere primita de la Nationalrat este transmisa catre Bundesrat.Acesta poate sa analizeze si sa critice propunerile primite in sens constructiv.Daca Nationalrat-ul insista asupra propunerii si argumenteaza propunerea e trimisa spre a fi promulgata.Belgia.Puterea legislativa este exercitata de rege si un Parlament Bicameral: Senatul si Camera Reprezentantilor.Legislativul are o structura care cuprinde:Guvernul(care initiaza cele mai multe legi), Senatul siCamera Reprezentantilor.Oricare din cele 3 poate initia legi.

1

Comisiile parlamentare pot invita ministrii/secretari de stat sa participe la dezbateri.Austria.La nivel federal comisiile parlamentare pot invita ministrul titular de resort sa participe la discutii direct ori prin reprezentanti.Propunerile formulate la nivelul comisiilor sunt prezentate in plenul sedintelor parlamentare atunci cand comisia considera ca acestea sunt complete. Deciziile comisiilor sunt aprobate prin vot la care nu participa ministrul sau reprezentatntul sau.Belgia. La unele sedinte sunt invitati secretari de stat, in special atunci cand se dezbat probleme care intra in sfera lor de competenta.

Ambele state au functionari permanenti in aparatul de stat.Austria .Austria face o distinctie clara intre fuctionarii publici angajati pe termen lung prin contracte si personalul angajat pe baza de contract individual bilateral.Functionarii publici nu au dreptul la greva.Personalul angajat pe baza de contract individual bilateral isi desfasoara activitatea portivit legii private.Belgia.Cancelaria Primului Ministru e formata din functionari publici permanenti care ofera Primului Ministru suportul necesar exercitarii functiei sale.

Autoritatea judecatoreasca este independenta , orientata doar pe cadrul legislativ.Austria .Sistemul administrativ este strict incadrat de lege asfel incat orice actiune administrativa trebuie sa fie in mod precis reglementata de lege.Judecatorii pot fi mai degraba transferati decat demisi.Ei pot sa isi exprime liber activitatea.Belgia.Potrivit Constitutiei judecatorii curtilor si tribunalelor au independenta decizionala fiind separati de cele doua ramuri ale autoritatii cea executiva si legislativa.

Existenta a trei tipuri de Curti.Austria.Toate Curtile in Austria sunt Curti Federale.Exista trei niveluriale justitiei:Curtile de la nivel de district Curtile de la nivel de landCurtile de jurati.Instanta superioara este Curtea Superioara la nivel de district sau land, iar cea mai inalta instanta este e Curtea Suprema din Viena.Controlul administrativ este realizat de Curtea Constitutionala daca problemele sunt de natura constitutionala sau de Inalta Curtea Administrativa si Birourile Administrative Independente daca problemele sunt de alta natura.Belgia.In Belgia exista:Curtea de Urmarire, 5 Curti de Apel pentru provincii care isi desfasoara activitatea la nivel local,Justitia Pacii care isi desfasoara activitatea in domeniul ordinii publice ,al securitaii si sigurantei cetateanului.Exista si doua Curti speciale:

- Consiliul de Stat care supervizeaza activitatea Parlamentului si Guvernului dpdv al incadrarii in continutul legilor.

- Curtea de Arbitraj care are competenta de a revizui cadrul juridic.

2

Parlamentul este bicameral Austria.Parlamentul Federal este format din doua camere :Nationalrat si Bundesrat.Belgia. Parlamentul este bicameral format din Senat si Camera Reprezentantilor.

Executivul fundamenteaza bugetul.Austria.Fundamnetarea bugetului este una din cele mai importante activitati la care participa si membrii Nationalratului.Guvernul Federal trebuie sa elaboreze un proiect de buget federal pentru a fi aprobat de Nationalrat cu zece saptamni inainte de sfarsitul anului in curs.Existenta mai multor tipuri de comisii: de informare, de contabilitate, de buget.Austria.Constitutia permite Nationalratului sa stabileasca asa numitele comisii de informare. Doua comisii au fost create pentru a controla sistemul administratiei .Aceste sunt: Comisia de Contabilitate pentru controlul financiar si Comisia de Bugetare care sa urmareasca executarea bugetului si reducerea cheltuielilor.

Existenta unui sistem mixt de taxe, acestea se colecteaza atat la nivel central cat si local.Austria.In principiu guvernele landurilor isi asigura singure resursele financiare din taxele percepute , dar nu exista lege care sa specifice sistemul de aplicare si distributia taxelor.Programele landurilor sunt finantate din taxele aplicate la nivel de land si intr-o proportie semnificativa de taxe mixte aplicate in colaborare cu Guvernul Federal.Belgia. Resursele financiare ale comunitatilor provin din :Proiecte finantate de Guvernul Central , taxe pe proprietate , imprumuturi.Fiecare provincie primeste de la guverul regional cota parte din taxele de proprietate.

Ambele state au comisii permanente si comisii ad-hoc.Austria.Exista comisii permanente care corespund ca profil de activitate cu cele din structura ministerelor si comisii ad-hoc care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat.Structura ambelor comisii reflecta puterea relativa pe care partidele politice o au in Parlament. Belgia. Exista comisii permanente si temporar se constituie si comisii ad-hoc:-Consiliul Economic Central-Consiliul National de Munca-Biroul de Planificare-Comisia de Finante si Banci-Consiliul Superior de Finante

3

1.Evaluati si comentati aspectele relevanta identificate ca deosebiri intre sistemele administrative prezentate.Belgia- monarhie constitutionala si ereditaraAustria-republica federala parlamentara

Belgia este condusa prin Constitutie, de un rege, ales din randul familiei regale, dar prerogativele acestuia sunt reduse. In Austria seful statului este preşedintele, care este ales la fiecare 6 ani prin votul poporului.

Belgia- regele este ales pe viataAustria- presedintele este ales pentru 6 ani

Ca in majoritatea cazurilor de monarhie , regele este ales pe viata. In cazul Austriei presedintele este ales o data la 6 ani, o perioada considerata optima pt a nu se risca politizarea statului.

Belgia-Senatul are 72 de membri si Camera Reprezentantilor 150 de menbriAustria-Parlamentul are in Nationalrat 183 de membri si Bundesrat 63 de membri

In Belgia reprezentanii Camerei Inferioare sunt alesi în 11 arondismente electorale prin vot proporţional.Iar in Austria nr deputatilor pentru fiecare land este direct proportional cu nr locuitorilor.

Belgia- exista 3 comunitati lingvistice, constituite pe baza criteriului lingvistic exclusiv.Austria-exista o singura comunitate lingvistica, criteriul de constituire a comunitatilor este unul geografic

Belgia si-a delimitat comunitatiile pe baza criteriului lingvistic , desemnand astfel 3 comunitati cu propria adunare legislativă şi propriul guvern. Austria este impartita dupa criteriul geografic in 9 landuri fiecare avand respnsabilitati legislative si administrative propii.

Belgia- Initiativa legislativa pot avea doar membrii alesi sau numiti in structurile admAustria-Initiativa legislativa pot avea membrii alesi sau numiti in structurile adm , dar pot exista initiative si din parte alegatorilor(initiative populare)

Daca in Belgia singurii care pot initia legi sunt cei alesi sau numiti , in Austria initiativa legislativa poate exista si din partea cetatenilor, evidentiind caracterul de republica democrata.

Belgia- persoanele care candideaza pt Senat trebuie sa aiba varsta minima 41 aniAustria-persoanele care candideaza pt Senat trebuie sa aibe varsta minima 21 ani

Belgia pune un pret mai mare pe experienta unui reprezentant al Senatului, varsta minima pt candidatura fiind 41 ani, considerand ca pana la aceasta varsta candidatul a acumulat cunostiintele necesare ocuparii unui loc in Senat.

Belgia- ministerele nu sunt egale in competente si responsabilitati in fata ParlamentuluiAustria- ministerele federale sunt egale in competente si responsabilitati in fata Parlamentului

Daca in Austria ministerele federale sunt egale in resposabilitati in fata Parlamentului pt a se acorda o importanta egala fiecarui domeniu . In Belgia fiecare minister are anumite competente si responsabilitati , in functie de domeniul pe care il delimiteaza.

Belgia-exista un singur tip de Curte InaltaAustria- sunt 3 tipuri de inalte curti: la nivel

In Austria puterea judecatoreasca a fost descentralizata , existand 3 tipuri de curti

4

de district , de land si curti de jurati

2.Explicati aspectele esentiale si impactul acestora asupra sistemelor administrative din cele doua state.

In ambele state se aplica principiul separarii puterilor in stat cea ce conduce la o descentralizare a puterii

Membrii Parlamentului sunt alesi prin vot direct, cetatenii fiind cei ce hotarasc componentra celor 2 camere , astfel fiind respectate nevoile cetatenilor

Parlamentul monitorizeaza activitatea Guvernului asigurandu-se ca deciziile luate sunt in conformitate cu nevoile poporului

In Austria cea mai mare parte a atributiilor administrative revine landurilor, putandu-se astfel vorbii despre o administratie federala indirecta si un sistem administrativ descentralizat.

In Belgia Statul Federal isi pastreaza majoritatea competentelor dar Comunitatiile si Regiunile au totusi competenta de a stabilii relatii cu strainatatea in cadrul chestiunilor pe care le administreaza.

In Austria fiecare nivel guvernamental isi stabileste propiul sisten de taxe, acest lucru permitand acoperirea costurilor implicate de functionarea sistemului administrativ la niv landurilor si derularea proiectelor sociale

Competenta decizionala nu mai are doar Guvernul Federal si Parlamentul Federal ,administratia tarii este asigurata si prein diverse structuri care isi exercita in mod coerent competentele.

Ministri pot sa detina mai mult de un portofoliu, pt ca de obicei membrii Guvernului sunt alesi din Parlament si in acest caz ei trebuie sa combine cele 2 functii.

3.Comentati aspectele relevante prezentate din perspectiva schimbarilor necesare in sistemul administrativ din Romania.

Numar mic de ministere.

Romania are in prezent 15 ministere:Ministerul Internelor si Reformei AdministrativeMinisterul Afacerilor ExterneMinisterul Agriculturii,Padurilor si Dezvoltarii RuraleMinisterul Apararii NationaleMinisterul Comunicatiilor si Tehnologiei InformatieiMinisterul Culturii si CultelorMinisterul Educatiei si CercetariiMinisterul Finantelor Publice

5

Ministerul Integrarii EuropeneMinisterul Economiei si ComertuluiMinisterul JustitieiMinisterul Mediului si Gospodaririi ApelorMinisterul Muncii , Familiei si Egalitatii de SanseMinisterul Transporturilor,Constructiilor si TurismululuiMinisterul Sanatatii

Depolitizarea institutiilor publice

Pentru a ajunge o administratie moderna trebuie ca Administratia Publica din Romania sa treaca printr-o serie de reforme. Aceste reforme trebuie sa aiba la baza principii ca: depolarizarea administratiei si cresterea autonomiei locale in vederea imbunatatirii serviciilor oferite cetatenilor.

Asigurarea unei delimitari functionale intre nivelul administrativ si cel politic in sistemul administrativ.Intre care si scoaterea functionarului public de sub presiunea politica

Functionarul public este supus presiunilor venite din mediulpolitic, iar stabilitatea locului sau de munca nu depinde nicidecum deprofesionalismul serviciilor sale ci de modul în care reuseste sa “nu supere“ penimeni – în aceste conditii cu greu se poate spune ca functionarii publici sunt cei care genereaza criza institutiilor publice.

Revizuirea permanenta a legilor si adaptarea la schimbarile mediului (economic,social,cultural)

Multe ţări au introdus măsuri de reformă a sistemelor , în conformitate cu schimbările sociale, politice şi economice din ultima perioadă. Romania trebuie sa faca acelasi lucru pentru a se in cadra in standardele propuse.

Descentralizarea serviciilor publice prin delegarea de catre administratia centrala a responsabilitatilor sale.

Descentralizarea presupune scoaterea de sub competenţa puterii şi autorităţii centrale a anumitor servicii publice de interes local sau din domenii speciale de activitate şi transferate in sarcina unor autoritati ale administratiei publice locale.

Situarea in centrul atentiei a nevoilor cetatenilor vis-a-vis de procesul decizional, asftel incat deciziile sa fie luate de structurile cele mai apropiate de cetateni.

Descentralizarea funtionează pe principiul potrivit căruia conducătorii locali cunoscmai bine interesele comunităţii din care fac parte şi pe care o reprezintă şi pot gestiona cu mai multa eficienta resursele ce li se aloca in acest scop.

6

Modernizarea sectorului public prin politica de personal, dezvoltarea unui dialog social cu sindicatele, initierea unui proces sistematic de fundamentare si de evaluare a politicilor publice,identificarea unor posibilitati de servire mai buna a cetateniilor.

7