CUPRINS

Argument ……………………………………………………………….….…. 2

Cap. I Generalitati ………………………………………………………….... 3

Cap. II Organe pentru retinerea, conducerea si comanda circulatiei fluidelor…4 II.1 Elemente pentru retinerea fluidelor …………...…………………. 4 II.2 Elemente pentru transportul fluidelor ……………………………...5 II.3 Armaturi pentru comanda si reglarea circulatiei fluidelor ………....7

Cap. III Tehnologia asamblarii organelor pentru retinerea, conducerea si circulatia fluidelor ……………………………………………….10 III.1 Tehnologia asamblarii conductelor si a recipientelor ……………10 III.2 Protectia si izolarea conductelor si armaturilor ………………….12

Cap. IV Masuri de protectie a muncii ………………………………………..13

Bibliografie ……………………………………………………………….…..14

1

ARGUMENT

2

CAPITOLUL I GENERALITATI

In interiorul intreprinderilor sau al locuintelor, prin sistemele de retinere, reglare si conducere a circulatiei fluidelor se poate asigura transportul diferitelor substante, care pot fi : lichide (apa, ulei etc.), gazoase (abur, aer, hidrogen, gaze naturale, amoniac etc.) sau corpuri solide aduse in stare fluidizata (minereuri, cereale), transportul pneumatic al pulberilor, transportul hidraulic al lemnului etc. Schemele unor masini sau ale unor instalatii industriale sunt prevazute cu circuite speciale pentru circulatia anumitor fluide. Fluidele respective pot avea rol functional propriu in ansamblul masinii : ulei pentru ungere, apa destinata racirii, abur sub presiune (agent motor) pentru comanda rotorului de turbina, aer pentru actionarea ciocanelor pneumatice etc. In alte cazuri, fluidele nu au un rol functional propriu in ansamblul functionarii masinii, ci un rol tehnologic divers. De obicei, fluidele sunt captate sau retinute in vase de depozitare, rezervoare sau recipiente de constructie etansa. De la locul de retinere pana la cel de utilizare, fluidele sunt dirijate prin intermediul conductelor (tevi sau tuburi). Pentru asigurarea circulatiei fluidelor, cele doua grupe de piese se imbina prin elemente de legatura : piese fasonate, compensatoare de dilatare etc. Echipate cu organe pentru comanda circulatiei fluidelor (ventile, sertare, cepuri, valve etc.), cele doua grupe de elemente imbinate (rezervoarele si conductele) formeaza diverse circuite prin care se pot asigura independent sau concomitent, functiile de retinere, dirijare si reglare a circulatiei fluidelor. In general, elementele folosite pentru inchidere–deschidere, comanda, reglare, siguranta etc. se numesc armaturi. Etanseitatea, rezistenta la presiune, la temperatura, la coroziune si interschimbabilitatea sunt principalele conditii pe care trebuie sa le satisfaca aceste piese. Fluidele utilizate in diferite domenii ale industriei se pot diferentia, in functie de starea lor fizica, in doua mari categorii : lichide si gaze. Din categoria organelor de comanda a fluidelor fac parte robinetele, ventilele, vanele, electroventilele, aparatura de masurat debitul, presiunea si temperatura fluidelor. In categoria elementelor de conducere a fluidelor intra conductele, iar in cea a elementelor de retinere, rezervoarele, recipientele, bazinele etc. Trebuie avut in vedere faptul, ca in anumite conditii si cantitati, transportul prin conducte poate reprezenta solutia cea mai economica.

3

CAPITOLUL II ORGANE PENTRU RETINEREA, CONDUCEREA SI COMANDA CIRCULATIEI

FLUIDELOR

II.1 ELEMENTE PENTRU RETINEREA FLUIDELOR

Din aceasta categorie fac parte : rezervoarele, recipientele si cilindrii masinilor de forta sau ai masinilor de lucru. Aceste elemente se executa special prin turnare din fonta sau din otel. Cele de dimensiuni mari se executa prin sudare din table de otel (fig. II.1.1). Rezervoarele, recipientele si cilindrii sunt echipate cu conducte de umplere si de evacuare, cu serpentine de incalzire sau de racire, cu dispozitive de nivel si de prea-plin, precum si cu armaturile specifice. Rezevoarele sunt vase inchise (de constructie etansa) utilizate pentru depozitarea fluidelor la presiunea atmosferica si la temperatura obisnuita, sau la presiuni diferite, dar la temperatura obisnuita. (De exemplu, rezervoarele de benzina ale masinilor rutiere sau cele ale statiilor de benzina, rezervoarelor castelelor de apa etc.) Recipientele sunt tot vase inchise, de constructie etansa. Ele retin fluidele la temperaturi si presiuni diferite. Ca exemplu pot fi indicate buteliile de aragaz, autoclavele, tamburele cazanelor de abur, tuburile de oxigen etc. Rezervoarele si recipientele se realizeaza cu variate forme constructiv. Mai obisnuite sunt formele cilindrice (tamburele cazanelor cu abur), eliptice (cisterne pentru transportul laptelui, al benzinei etc.), sferice (vase depozit din industria chimica).

4

II.2 ELEMENTE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR

Conductele sunt piese tubulare cu pereti relativ subtiri din otel, fonta, cupru, aluminiu, material plastic etc. Forma constructiva a conductelor permite circulatia unor fluide sau a unor materiale pulverulente. In constructia de masini se folosesc in special acele conducte denumite tevi. Tevile au sectiunea inelara si peretii subtiri in raport cu diametrul lor exterior. Conductele din teava prin care circula fluidele sub presiune se executa prin tragere sau laminare, fara a fi sudate. Cele prin care circula fluidele sub presiune joasa se executa din otel prin indoire si sudare (tevi sudate) sau din material plastic prin extrudare. Tevile din instalatii termice care lucreaza la temperaturi si presiuni ridicate se executa fara sudura din oteluri elaborate din grupa OLT 32…OLT 65 si OAT 1 … OAT 5 dupa prescriptiile STAS 2881-61. Tevile din metale neferoase (cupru, alama, plumb, aluminu etc.) sau din materiale nemetalice se folosesc in industria aparatelor electrice, navale, sanitare, agricole, in industria alimentara etc. Conductele utilizate pentru transportul fluidelor se mai numesc si tuburi. Ele au diametrele foarte mari, sunt mai scurte si se executa prin turnare. Tuburile se executa din fonta, otel sau beton. Conductele se pot imbina cu flanse, prin filetare, prin mufe si cu ajutorul fitingurilor si racordurilor. Imbinarea cu flanse. Flansele sunt elemente utilizate aproape exclusiv la imbinarea tronsoanelor intermediare ale conductelor. Caracteristicile constructive ale flanselor sunt standardizate (STAS 1150-66) in functie de diametrul nominal Dn si de presiunea nominala Pn. Imbinarile prin sudura cu flanse plate sunt cele mai frecvente (fig. II.2.1, a), datorita simplitatii constructive si a eficientei economice. Forma lor este circulara sau eliptica. Flansele sudate pe fiecare capat al tevii se imbina apoi intre ele prin suruburi. Pe suprafetele flanselor se practica 2-3 canale triunghiulare care maresc etanseitatea imbinarii. Astfel de imbinari satisfac conditiile de rezistenta si etansare numai in cazul presiunilor reduse. Flansele cu prag (fig. II.2.1, b), asigura o etanseitate sporita deoarece presiunea creata prin strangerea suruburilor se repartizeaza pe o suprafata mai redusa. Imbinarea cu flanse cu prag si canal circular (fig. II.2.1, c) se utilizeaza la imbinarea tevilor cu regim de presiune ridicata. Pentru sporirea etanseitatii, in canal se pot introduce garnituri ce se preseaza cu pragul flansei pereche. Gaurile suruburilor de strangere se practica mai aproape de canalul circular.

5

Imbinarea cu flanse libere asezate pe teava, presupune rasfrangerea capetelor tevilor ca in fig. II.2.1, d . Se aplica in special conductelor din cupru, alama si aluminiu, deoarece rasfrangerea are rol de garnitura pentru etansare. Imbinarea prin filetare necesita flanse cu guler care permit o lungime filetata suficienta pentru asigurarea etanseitatii necesare (fig. II.2.1, e). Tuburile se imbina tot prin flanse cand se executa prin turnare. Flansele se pot executa dintr-o bucata cu capetele tuburilor supuse imbinarii (fig. II.2.1, f), dar pot fi si separate, executate din acelasi material sau din materiale diferite. Imbinari prin mufe. Tuburile folosite pentru trasportul fluidelor se pot imbina si prin mufe (fig. II.2.1, g). Spatiul dintre mufa si tub se umple cu snur de canepa imbibat cu gudron, peste care se toarna ciment (tuburi de scurgere) sau se preseaza un strat de plumb stemuit (deformat prin batere). Imbinari cu fitinguri si racorduri. Fitingurile sunt organe simple care fac legatura intre tevi sau intre tuburi (fig. II.2.2 si II.2.3).

6

Imbinarea cu fitinguri asigura : - legatura dintre conducte de aceleasi dimensiuni (imbinare) ; - legatura dintre conducte cu dimensiuni diferite in scopul reducerii sectiunii de curgere ; - schimbarea directiei de curgere ; - ramificarea curgerii de la o conducta centrala pe diferite directii ale conductelor derivate. Forma constructiva a fitingurilor este specifica rolului lor functional, dupa cum se poate urmari si pe figura II.2.2.

II.3 ARMATURI PENTRU COMANDA SI REGLAREA CIRCULATIEI FLUIDELOR

Armaturile sunt organe de masini folosite in urmatoarele scopuri : - inchiderea (retinerea) si deschiderea circulatiei fluidelor ; - reglarea debitului de curgere a fluidelor ; - masurarea si controlul unor parametri (presiune, temperatura etc .) pentru siguranta si protectia instalatiilor. Armaturi normale. Organele folosite pentru inchiderea si cele pentru deschiderea circulatiei fluidelor se numesc armaturi normale. Organul cel mai utilizat pentru comanda circulatiei fluidelor este ventilul sau supapa (fig. II.3.1 a, b). Inchiderea–deschiderea se produce prin deplasarea liniara a ventilului (supapei),

7

prin insurubare – desurubare in cazul ventilului din figura II.3.1, a sau prin actionarea directa a tijei supapei in cazul robinetului din fig II.3.1, b . Robinete cu cep. Robinetele cu cep (fig. II.3.2) asigura o inchidere etansa prin contactul suprafetelor slefuite ale cepului cu corpul armaturii. Astfel de armaturi se monteaza pe conducte cu gaze, la indicatoare de nivel etc. Deschiderea se produce prin rotirea cepului prevazut cu fanta. Se pot construi robinete cu cep pentru : un singur sens, doua sensuri, doua sau trei cai de curgere (fig. II.3.2, b).

Armaturi de reglare. Cele mai reprezentative armaturi cu functie de reglaj sunt robinetele cu arc si supapele cu clapete sau vane (fig. II.3.3, ) executate in diferite variante. Variatia debitului de trecere prin conducta este reglata prin insurubarea sau desurubarea treptata a tijei acului, respectiv prin deschiderea variabila a clapetei. Astfel, elementele de inchidere pot asigura o sectiune variabila orificiului de trecere a fluidului, adica se poate regla debitul de trecere prin conducta.

8

Armaturi speciale. Grupa armaturilor speciale cuprinde organele pentru indicarea presiunii, debitului etc. din interiorul fluidului conductei sau al vaselor. Supapele, ventilele sau valvele de siguranta se monteaza pe conductele sau pe recipientele in care presiunea fluidului variaza de la Pmin la Pmax datorita pompelor de presiune, compresoarelor, aburului etc. Este necesara protejarea unor astfel de instalatii impotriva deteriorarii determinata de cresterea presiunii peste valoare maxima admisibila. Deoarece eventuala deteriorare a unor parti ale instalatiei ca urmare a suprapresiunii poate produce accidentarea personalului de deservire, echiparea instalatiilor cu supape de siguranta este obligatorie.

9

CAPITOLUL III TEHNOLOGIA ASAMBLARII ORGANELOR PENTRU RETINEREA,

CONDUCEREA SI CIRCULATIAFLUIDELOR

III.1 TEHNOLOGIA ASAMBLARII CONDUCTELOR SI A RECIPIENTELOR

Asamblarea conductelor si a recipientelor se realizeaza, de obicei, in doua faze ; una de pregatire, iar cealalta de montare propriu-zisa. Operatii pregatitoare. In vederea realizarii unui montaj cit mai corect si in acelasi timp cit mai usor, elementele ce urmeaza a se asambla se supun unei verificari si pregatiri atente. In cadrul verificarii se au in vedere dimensiunile si forma pieselor, precum si lipsa oricaror defecte care ar putea provoca pierderea fluidului transportat sau depozitat. Operatiile pregatitoare constau din ajustari, iar, uneori, chiar din executia unor elemente la locul de montaj. Operatiile pregatitoare sunt mult mai numeroase in cazul productiei de unicate sau de serie mica. Principalele operatii pregatitoare sunt : - Taierea tevilor, operatie executata prin mijloace mecanice, ca : ferastraie manuale sau mecanice, clesti speciali pentru taierea tevilor, discuri abrazive sau din otel. Clestii pentru taierea tevilor duc la obtinerea unei taieturi curate, fara bavura ; taierea se realizeaza cu ajutorul rolelor taietoare in numar de una, trei sau mai multe, care, prin apropierea lor succesiva si rotirea sculei de jur imprejur, reteaza teava. - Indoirea tevilor, operatie prin care se pot obtine portiuni cu diferite raze de curbura. In functie de natura materialului din care este confectionata teava, indoirea se poate face atat la rece cit si la cald, aceasta din urma realizandu-se cu eforturi mai mici, fapt pentru care se foloseste frecvent la tevi din otel. Principala problema care trebuie rezolvata la indoirea tevilor, consta in evitarea ovalizarii si cutarii tevii in regiunea curburii. Acest lucru se poate realiza fie prin umplerea tevii cu nisip si inchiderea capetelor cu dopuri inaintea indoirii, fie prin utilizarea dispozitivelor speciale de indoit. - Filetarea tevilor, operatie ce se executa manual, cu ajutorul filierelor sau al bacurilor de filetat, montate intr-o clupa, sau mecanizat, pe masini speciale (strunguri, masini de filetat). In cursul operatiei de filetare se va asigura o ungere abundenta a sculelor de filetat. - Mandrinarea tevilor, operatie care are drept scop marirea diametrului capatului tevii, in vederea prinderii flanselor sau a altor piese de forma similara. Aceasta operatie se executa la cald sau la rece, functie de rezistenta materialului deformat.

10

- Ajustarea, operatie prin care piesele ce urmeaza a se asambla sunt supuse unor prelucrari manuale sau mecanizate (pilire, polizare, razuire, slefuire) in scopul inlaturarii asperitatilor grosolane si bavurilor sau pentru corijarea unor defecte care ar impiedica asamblarea corecta. - Spalarea si curatirea, operatie prin care se inlatura aschiile, murdaria si oxizii de pe suprafetele pieselor astfel incat acestea sa nu provoace uzarea armaturilor si blocarea aparatelor de comanda si masurat. Interiorul tevilor si al recipientelor se curata cu ajutorul unui jet de apa sau de petrol sub presine. Piesele marunte se spala cu benzina sau petrol si se usuca cu un jet de aer comprimat. Montarea propriu-zisa. La efectuarea imbinarii conductelor si a armaturilor cu recipiente trebuie sa se asigure : - robustetea mecanica, suficienta pentru pastrarea integritatii conductei cand asupra acesteia actioneaza forte exterioare la montare sau in procesul de exploatare, la cele mai mari sarcini mecanice admise pentru tevi ; - robustetea mecanica a imbinarii cand asupra acesteia actioneaza presiunea mediului de umplere in procesul de incercare si de exploatare ; - etanseitatea imbinarii cand asupra acesteia actioneaza presiunea mediului de umplere in procesul de incercare si de exploatare ; - curatenia traseului conductei in imbinare si pastrarea diametrului sau interior; - usurinta asamblarii si a demontarii cu scule standardizate sau speciale. In mod obisnuit, conductele se livreaza la lungimi bine determinate, stabilite prin catalogul de produse al fabricii producatoare. In practica, la alcatuirea unui ansamblu din tevi, acestea se taie la lungimile necesare, de obicei diferite de lungimile de livrare. Din motive de ordin economic este necesar ca bucatile ramase la taiere sa se innadeasca, pentru a ajunge la lungimea necesara la montaj. In plus, din motive de ordin functional, conductele se prevad in mod frecvent cu ramificatii. Atat ramificatiile cat si innadirile se pot incadra in una din urmatoarele doua situatii : sa se poata demonta ulterior sau sa nu se poata demonta, acest lucru nefiind necesar. In cazul in care imbinarile trebuie sa fie demontabile, ele se realizeaza cu ajutorul unor piese intermediare, ca : flanse, fitinguri sau armaturi. In cazul in care nu este necesara demontarea ulterioara a instalatiei, prelungirea conductelor sau imbinarea conductelor cu peretii recipientelor se poate realiza prin sudare sau prin lipire. Sudarea cu arc electric este admisa pentru imbinarea tevilor de otel de orice marca, cu grosimea peretilor mai mare de 2 mm, fara a se limita, drept consecinta a procedeului de imbinare, presiunea de lucru. Lipirea este admisa pentru imbinarea tevilor din metale neferoase la presiuni conventionale limitate de robustetea mecanica a tevilor. Se recomanda ca imbinarile de orice tip sa se plaseze numai pe portiunile rectilinii ale conductelor.

11

III.2 PROTECTIA SI IZOLAREA CONDUCTELOR SI ARMATURILORProtectia conductelor si armaturilor. Fluidele vehiculate prin conducte si armaturi au o actiune agresiva asupra acestora. Aceasta actiune se manifesta prin distrugerea conductelor si armaturilor prin coroziune si eroziune (abraziune). Ca rezultat al acestor actiuni se produce distrugerea geometriei interioare a armaturilor, subtierea peretilor, distrugerea inelelor de etansare, strapungerea flanselor etc. Pentru a se preintampina aparitia acestor efecte in timpul functionarii instalatiilor din care fac parte conductele si armaturile se iau masuri speciale in procesul de proiectare, executie si asamblare, ca de exemplu : - folosirea etansarilor speciale din fibre ceramice cu insertie metalica si acoperis metalic din otel cu nichel ; - etansarea tijelor armaturilor cu teflon ;

- evitarea montarii in contact direct a doua piese din metale cu potentialelectrochimic diferit ;

- depunerea de pelicule de protectie pe suprafetele armaturilor.Izolarea conductelor si armaturilor. Izolarea conductelor si mai putin a armaturilor este o operatie care se executa dupa montare in una din urmatoarele situatii : - cand se urmareste evitarea pierderilor de caldura de la fluidul cald din conducta, spre mediul inconjurator ; - cand se urmareste impiedicarea patrunderii caldurii din exterior, la un fluid rece care circula prin conducta ; - cand este necesara protectia conductei sau armaturii impotriva actiunii mediului in care ele sunt amplasate ; - cand este necesara evitarea incalzirii conductei sau armaturii sub actiunea razelor solare. In cazul cel mai obisnuit, izolatiile termice se realizeaza cu ajutorul vatei de sticla. Stratul de vata este mulat pe conducta cu ajutorul unei plase din sarma si al unui strat de carton, strans cu sarma din otel. Pentru conductele cu diametru mare, in locul cartonului asfaltat se poate utiliza tabla galvanizata. Conductele care se protejeaza impotriva umiditatii, de exemplu din sol, se izoleaza cu bitum si hartie. Conductele obisnuite care lucreaza in aer se izoleaza prin acoperire cu lacuri si vopsele. Culorile acestora indica, conform prevederilor unui standard de stat, si natura fluidului care circula prin conducta sau armatura. Conductele si armaturile care lucreaza in aer liber, in bataia razelor solare, se vopsesc, daca este cazul, cu vopsele sau lacuri de culoare argintie (pe baza de bronz de aluminiu) astfel incat sa reflecte razele si sa acumuleze cat mai putina caldura.

12

CAPITOLUL IV MASURI DE PROTECTIEA MUNCII

Conductele care lucreaza in atmosfera exploziva vor fi bine etansate in zonele de imbinare. Se executa legarea la pamant, folosindu-se scoabe de cupru sau otel, pentru a se evita accidentele produse de descarcarile electrice din atmosfera. La repararea conductelor se vor lua masuri de precautie, pentru a se evita exploziile, obturand bine conducta chiar in cazul unei avarii mici. Cand se lucreaza cu bitum topit trebuie folosit echipament de protectie corespunzator pentru executarea lucrarilor de izolare a conductelor tehnologice. Pentru lucrarile la inaltime trebuie sa se amenajeze balustrade pe schele ; lucratorii vor purta centuri de siguranta cu franghii de ancorare solide si incaltaminte nealunecoasa cu talpa subtire. Pentru muncitorii care lucreaza la aplicarea de acoperiri de protectie se impune respectarea normelor si instructiunilor de tehnica a securitatii muncii elaborate pentru aceste locuri de munca, unde se folosesc substante corozive acide sau bazice care pot provoca arsuri sau intoxicatii. In general, pentru evitarea accidentelor in cadrul lucrarilor de montare a conductelor, este necesar sa se respecte urmatoarele masuri :

-nu trebuie folosite scule, unelte sau dispozitive defecte ;-cheile si alte scule care prezinta deformatii sau decalibrari nu se folosesc,

fiind interzisa adaugarea de placute sau de alte obiecte metalice intre falci, deoarece la aplicarea efortului pot sari provocand accidente ; - menghinele sau alte dispozitive de fixare vor fi bine montate pe bancul de lucru, vor avea falcile intacte si se vor strange cu suruburi, astfel incat sa poata asigura muncitorului o pozitie comoda de lucru ; - la clesti sau alte scule prevazute cu articulatii sa va urmari ca acestea sa fie stranse la articulatie, astfel incat sa nu produca frecari mari, dar nici sa aiba jocul prea mare ; - la sudare se va purta intregul echipament prevazut in normative (ochelari, manusi, sort, masca etc.) ;

- la manipularea materialelor se vor purta manusi de protectie ;- la executarea unor operatii cu mijloace mecanizate (taiere, polizare,

filetare), pe langa echipamentul de protectie, se va verifica de catre personalul de specialitate (mecanici, electricieni) starea utilajului din punct de vedere mecanic si electric, starea si integritatea cablurilor electrice la dispozitivele actionate electric si legaturile de protectie la motorul electric.

13

BIBLIOGRAFIE

Rantz, G., Gheorghe, I., Voicu, M., Paraschiv, I. si Huzum, N. Masini si utilaje industriale. Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1994.

Stere, N. Organe de masini. Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1974.

Marginean, V., Chirac, V., Oprean, I., Jinescu, V., Tanase, G., Iatan, R. si Teodorescu, D. Utilajul si tehnologia meseriei lacatus pentru constructii mecanice. Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1993.

14