articolele de studiu pentru perioada: 1 iunie – 5 iulie 2020€¦ · av tara, ceiandˆ ın vedere...

34567APRILIE 2020

ARTICOLELE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:1 IUNIE – 5 IULIE 2020

2

ACUM mai bine de un secol, fratele Russell ımpreuna cucolaboratorii sai, un grup mic de cercetatori ai Cuvan-tului lui Dumnezeu, au ınceput sa se ıntalneasca, moti-va �ti de dorin �ta de a afla ce spune cu adevarat Biblia de-spre Iehova Dumnezeu, Isus Cristos, starea mor �tilor �sirascumparare. Metoda lor de studiu era simpla: cinevapunea o ıntrebare, apoi grupul analiza fiecare verset bi-blic care avea legatura cu subiectul ın discu �tie. La sfar-�sit, ei a �sterneau pe hartie tot ce descoperisera ın urmacercetarilor facute. Cu binecuvantarea lui Iehova, aceicre �stini sinceri au ın �teles multe adevaruri fundamenta-le, pe care le pre �tuim �si azi.

2În scurt timp ınsa, acei cercetatori ai Bibliei au con-

statat ca este mult mai u �sor sa ın �telegi o ınva �tatura bi-blica fundamentala decat sa discerni semnifica �tia uneiprofe �tii biblice. De ce?

În primul rand, deoarece profe-

�tiile biblice sunt, de obicei, ın �telese cel mai bine candsunt ın curs de ımplinire sau dupa ce s-au ımplinit.

În al

doilea rand, pentru a ın �telege corect o profe �tie, trebuie,ın general, sa analizam tot contextul. Daca ne concen-tram doar asupra unui aspect al ei, ignorandu-le pe ce-lelalte, am putea sa tragem o concluzie gre �sita. Privindretrospectiv, se pare ca a �sa s-a ıntamplat cu una dintreprofe �tiile din cartea Ioel. Sa reanalizam, a �sadar, aceas-ta profe �tie �si sa vedemde ce trebuie sa ne schimbam mo-dul ın care o ın �telegem.

3 Cite �ste Ioel 2:7-9. Ioel profe �te �ste ca un roi de lacus-te urma sa devasteze �tara lui Israel. Avand din �ti �si falci

1. Ce metoda de studiu au folosit fratele Russell �si colaboratorii sai �side ce a fost ea eficienta?2. De ce am putea ajunge la concluzii gre �site cand ıncercam sa ın �tele-gem o profe �tie biblica?3, 4. Cum am ın �teles pana acum profe �tia din Ioel 2:7-9?

ARTICOLULDE STUDIU 14

Un atac din nord!„

În �tara mea a urcat o na �tiune.” (IOEL 1:6)

CÂNTAREA 95

Lumina straluce �stetot mai tare

PREZENTARE

Ani de zile am crezut caprofe �tia consemnataın Ioel, capitolele 1 �si 2,se refera la activitateade predicare din zilelenoastre. Totu �si, existapatru motive pentru caretrebuie sa ne schimbammodul ın care ın �telegemaceasta parte din profe �tialui Ioel.

ca de leu, aceste insecte vorace aveau sadistruga tot ce ıntalneau ın cale. (Ioel1:4, 6) Ani de zile, am crezut ca aceastaprofe �tie se aplica la modul ın care po-porul lui Iehova, asemenea unui roi delacuste de nestavilit, participa la activi-tatea de predicare. Am crezut ca aceastaactivitate are un efect devastator asupra‘ �tarii’, adica a oamenilor afla �ti sub con-trolul conducatorilor religio �si.�

4 Daca citim doar versetele din Ioel2:7-9, aceasta explica �tie pare sa fie co-recta.

Însa, daca analizam ıntregul con-

text al profe �tiei, constatam ca trebu-ie ın �teleasa diferit. Sa analizam patrumotive care ne-au determinat sa tragemaceasta concluzie.

PATRU MOTIVE CARE STAULA BAZA NOII

ÎN �TELEGERI

5În primul rand, sa remarcam promi-

siunea pe care a facut-o Iehova privitorla invazia de lacuste: „

Îl voi ındeparta de

la voi pe cel ce vine din nord [lacustele]”.(Ioel 2:20) Daca lacustele i-ar reprezen-ta pe Martorii lui Iehova, care ındepli-nesc porunca lui Isus de a predica �si de aface discipoli, de ce ar promite Iehovasa le ındeparteze? (Ezec. 33:7-9; Mat.28:19, 20) Evident, Iehova nu-i va ınde-parta pe slujitorii sai fideli, ci persoane-le sau lucrurile care se ımpotrivesc po-porului sau.

6În al doilea rand, sa observam ce

spune Iehova ın Ioel 2:25: „Va voi dadespagubire pentru anii ın care au man-

� Vezi, de exemplu, articolul „Crea �tia dezvaluie ın �telep-ciunea lui Iehova”, aparut ın Turnul de veghe din 15 apri-lie 2009, par. 14-16.

5, 6. Ce ıntrebare ridica pasajele din Ioel 2:20 �siIoel 2:25?

cat lacusta, larva de lacusta, gandacul�si omida, marea mea armata pe careo trimisesem ın mijlocul vostru”. Ieho-va promite ca va „da despagubire” pen-tru daunele provocate de lacuste. Dacalacustele i-ar reprezenta pe evangheli-zatorii Regatului, ar ınsemna ca mesa-jul pe care ıl proclama ei produce dau-ne.

În realitate ınsa, mesajul lor salveaza

vie �ti �si ıi determina pe unii oameni rai sase caiasca. (Ezec. 33:8, 19) Acest mesajeste deci o binecuvantare!

7 Cite �ste Ioel 2:28, 29. In al treilearand, sa ne gandim la ordinea ın care sedesfa �soara evenimentele eviden �tiate ınprofe �tie. Sa remarcam ca Iehova spu-ne: „Dupa aceea voi turna spiritul meu”,adica dupa ce lacustele ı �si termina misiu-nea. Daca lacustele i-ar reprezenta peproclamatorii Regatului lui Dumnezeu,de ce ar turna Iehova spiritul sau peste eidoar dupa ce ace �stia ı �si ıncheie lucra-rea de predicare? Fara puterea spirituluisfant al lui Dumnezeu, ei nu ar putea sapredice de ata �tia ani ınfruntand ımpotri-viri �si chiar interdic �tii.

8 Cite �ste Revela �tia 9:1-11. Sa vedemacum cel de-al patrulea motiv.

În trecut,

am spus ca invazia de lacuste descrisade Ioel reprezinta lucrarea de predica-re deoarece ın cartea Revela �tia gasim oprofe �tie asemanatoare. Profe �tia din Re-vela �tia descrie un roi de lacuste cu fe �teca de om, care ‘aveau pe capete ceva ceparea a fi ni �ste coroane ca de aur’. (Rev.9:7) Ele ıi chinuie pe „oamenii [du �sma-nii lui Dumnezeu] care n-au pe frunte

7. Ce ne ajuta sa ın �telegem cuvintele „dupa aceea”din Ioel 2:28, 29?8. Pe cine reprezinta lacustele din Revela �tia9:1-11? (Vezi imaginea de pe coperta.)

APRILIE 2020 3

sigiliul lui Dumnezeu” timp de cinci luni,durata medie de via �ta a unei lacuste.(Rev. 9:4, 5) Aceasta descriere li se potri-ve �ste slujitorilor un �si ai lui Iehova. Eianun �ta cu mult curaj hotararile judeca-tore �sti ale lui Dumnezeu ımpotriva aces-tui sistem rau, provocandu-le multe ne-placeri celor care ıl sus �tin.

9Într-adevar, ıntre profe �tia din Revela-

�tia �si cea din Ioel exista asemanari, dar �sideosebiri semnificative. Iata cateva din-tre acestea:

În profe �tia lui Ioel, lacuste-

le distrug vegeta �tia. (Ioel 1:4, 6, 7)În

schimb, ın viziunea lui Ioan, lacustelor li

9. Ce deosebiri semnificative exista ıntre lacusteledin cartea Ioel �si cele din cartea Revela �tia?

se spune „sa nu vatame iarba pamantu-lui”. (Rev. 9:4) Lacustele vazute de Ioelvin dinspre nord. (Ioel 2:20) Cele din vi-ziunea lui Ioan ies din abis. (Rev. 9:2, 3)Lacustele descrise de Ioel sunt alunga-te.

În schimb, cele din Revela �tia nu sunt

alungate, ci sunt lasate sa- �si ıncheie lu-crarea.

În plus, nu se specifica nicaieri

ca Iehova ar fi nemul �tumit de acestea.(Vezi chenarul: „Profe �tiile despre lacus-te: deosebiri semnificative”.)

10 Diferen �tele semnificative dintre celedoua profe �tii ne-au ajutat sa ın �telegem

10. Men �tiona �ti un argument biblic ın baza caruiaputem spune ca un simbol poate sa se refere la lu-cruri diferite ın contexte diferite.

4 TURNUL DE VEGHE

Lacustele din Ioel 1:4; 2:7-9, 20˙ vin dinspre nord

˙ distrug vegeta �tia

˙ sunt alungate

˙ reprezinta armata babiloniana carea invadat Ierusalimul ın 607 ı.e.n.

Lacustele din Revela �tia 9:1-11˙ ies din abis

˙ nu vatama vegeta �tia

˙ ı �si ıncheie lucrarea

˙ ıi reprezinta pe slujitorii un �si ai luiIehova, care proclama cu mult curajhotararile sale judecatore �sti

Profe �tiiledespre lacuste:

deosebirisemnificative

APRILIE 2020 5

ca nu exista nicio legatura ıntre ele. Prinurmare, lacustele din Ioel sunt diferitede lacustele din Revela �tia.

ˆIn Biblie, un

simbol poate sa se refere la lucruri dife-rite ın contexte diferite. De exemplu, ınRevela �tia 5:5, Isus este numit „Leul dintribul lui Iuda”, ın timp ce ın 1 Petru 5:8,Diavolul este comparat cu „un leu careracne �ste”. Avand ın vedere cele patrumotive prezentate, ın �telegem ca trebuiesa gasim o alta explica �tie pentru profe �tialui Ioel.

SEMNIFICA �TIA PROFE �TIEI11 Daca analizam profe �tia lui Ioel ın

contextul ei, observam ca profetul anun-�ta un atac militar. (Ioel 1:6; 2:1, 8, 11) Ie-hova a spus ca urma sa foloseasca ‘ma-rea sa armata’ (solda �tii babilonieni)pentru a-i pedepsi pe israeli �tii neasculta-tori. (Ioel 2:25) Armata invadatoare estenumita, pe buna dreptate, „cel ce vinedin nord” ıntrucat babilonienii aveausa invadeze Israelul dinspre nord. (Ioel2:20) Aceasta armata este asemanata cuun roi de lacuste bine organizat. Iatace scrie Ioel: „[Solda �tii] merg fara opri-re . . . Navalesc ın ora �s. Alearga pe zid.Urca pe case. Intra pe ferestre ca ho �tul”.(Ioel 2:8, 9) Sa ıncercam sa ne imaginamscena: Solda �tii navalesc din toate par �ti-le. Nimeni nu are unde sa se ascunda casa scape de sabia babilonienilor!

12 Asemenea unor lacuste, babilonienii(sau caldeenii) au invadat Ierusalimul ın607 ı.e.n. Biblia consemneaza: ‘Regeluicaldeenilor, care i-a omorat pe tinerii lor

11. Ce indicii gasim ın Ioel 1:6 �si 2:1, 8, 11 cu privi-re la identitatea lacustelor?12. Cum s-a ımplinit profe �tia lui Ioel despre la-custe?

cu sabia, nu i-a fost mila nici de tanar,nici de fecioara, nici de batran, nici decel slabit de batrane �te. Dumnezeu a dattotul ın mana lui. A ars casa adevaratu-lui Dumnezeu �si a daramat zidul Ieru-salimului, a dat foc tuturor turnurilorde locuit �si tuturor obiectelor de valoa-re, distrugand totul’. (2 Cron. 36:17, 19)Dupa ce babilonienii au distrus �tara, ceicare o vedeau nu puteau spune decat:„Este o ıntindere pustie, fara oameni �sifara animale domestice. A fost data ınmana caldeenilor”. (Ier. 32:43)

13 La aproximativ 200 de ani dupa con-semnarea profe �tiei lui Ioel, Iehova aprezis prin Ieremia ınca un detaliu cuprivire la acest atac. El a spus ca invada-torii aveau sa-i caute peste tot pe ceicare practicau lucruri rele �si sa-i ia peto �ti captivi. „«Iata, trimit sa fie chema �timul �ti pescari», zice Iehova, « �si ace �stia ıivor pescui. Apoi trimit sa fie chema �timul �ti vanatori �si ace �stia ıi vor vana peorice munte, pe orice deal �si ın crapatu-rile stancilor . . . le voi plati ın masura de-plina pentru nelegiuirea �si pentru paca-tul lor».” Nici marile, nici padurile nuputeau sa-i ascunda de invadatorii babi-lonieni pe israeli �tii care nu se caiau. (Ier.16:16, 18)

RESTABILIRE14 Ioel aduce o veste buna, anun �tand

ca va avea loc o restabilire. Pamantulurma sa dea din nou roade din abunden-�ta. (Ioel 2:23-26)

ˆIn acel timp din viitor,

hrana spirituala avea sa fie din bel �sug.Iehova a spus: „Voi turna spiritul meu

13. Care este semnifica �tia cuvintelor din Ieremia16:16, 18?14. Cand s-au ımplinit cuvintele din Ioel 2:28, 29?

6 TURNUL DE VEGHE

peste orice fel de carne, iar fiii �si fiicelevoastre vor profe �ti. . . . �Si chiar �si pes-te servitori �si peste servitoare voi tur-na spiritul meu ın zilele acelea”. (Ioel2:28, 29) Aceasta turnare a spirituluisfant nu a avut loc imediat dupa ce israe-li �tii au fost adu �si ınapoi ın �tara natala,ci secole mai tarziu, la Penticosta din33 e.n. De unde �stim acest lucru?

15 Sub inspira �tie divina, apostolul Pe-tru a aplicat versetele din Ioel 2:28, 29 laun eveniment impresionant care a avutloc ın ziua Penticostei.

În diminea �ta ace-

lei zile, ın jurul orei 9, spiritul sfant a fostturnat ın mod miraculos peste un grupde oameni, care au ınceput sa vorbeasca„despre lucrurile mare �te ale lui Dumne-zeu”. (Fap. 2:11) Tot sub inspira �tie di-vina, Petru a modificat pu �tin cuvintelecand a citat din profe �tia lui Ioel. (Cite �s-te Faptele 2:16, 17.) ˆ

In loc sa ınceapa ci-tatul prin cuvintele „dupa aceea”, Petruspune ca „ın zilele din urma”, adica ın zi-lele din urma ale sistemului evreiesc, spi-ritul lui Dumnezeu urma sa fie turnat„peste orice fel de carne”. Aceste cuvin-te sugereaza ca trecuse mult timp panala ımplinirea acestei profe �tii a lui Ioel.

16 Dupa turnarea remarcabila a spiritu-lui sfant ın secolul I, lucrarea de predica-re a ınceput sa ia amploare.

În jurul anu-

lui 61 e.n., cand apostolul Pavel a scrisscrisoarea catre coloseni, el a putut spu-ne ca vestea buna era predicata „ın toatacrea �tia de sub cer”, adica ın toata lumea

15.În conformitate cu Faptele 2:16, 17, ce cuvinte

a schimbat Petru ın pasajul din Ioel 2:28 �si ce su-gereaza acest lucru?16. Cum a influen �tat spiritul sfant lucrarea de pre-dicare din secolul I �si ce putem spune despre lucra-rea efectuata ın prezent?

La Penticosta din 33 e.n., aproximativ 3 000de barba �ti �si femei au fost boteza �ti ca discipoliai lui Isus Cristos. Imediat dupa aceea, ei auınceput sa le ımparta �seasca altora adevaruldespre Isus. Iehova a binecuvantat activitatealor zeloasa, astfel ıncat mii de oameni au deve-nit discipoli ai lui Cristos! (Fap. 2:41; 21:20)

Biblia nu men �tioneaza cu exactitate numarullor, ınsa, spre sfar �situl secolului I, erau multsub 144 000.

În acea perioada, Iehova a ales

barba �ti �si femei care sa mo �steneasca Regatulceresc, ınsa majoritatea celor un �si au fost ale �siın timpurile moderne, mai precis de la sfar �si-tul secolului al XIX-lea ıncoace. Cu toate aces-tea, cre �sterea remarcabila din secolul I demon-streaza ca Iehova turnase spirit sfant pesteacei cre �stini timpurii. (Fap. 2:16-18)

Exista dovezi clare ca Iehova toarna spirit sfant�si peste slujitorii sai din prezent. Iata una din-tre ele: Potrivit rapoartelor disponibile, ın1919 existau, pe tot globul, mai pu �tin de 6 000de vestitori ai Regatului.

Însa Iehova a binecu-

vantat activitatea de predicare, astfel ıncat,din 1983, cu mult peste 144 000 de persoanese boteaza ın fiecare an ca Martori ai lui Ieho-va! Aceasta este o dovada incontestabila caIehova ı �si ındepline �ste promisiunea pe care le-afacut-o slujitorilor sai: „Voi turna spiritul meu”.(Ioel 2:28, 29)

„Voi turna spiritul meu”

cunoscuta pe atunci. (Col. 1:23) Prin pu-terea spiritului sfant al lui Iehova, lucra-rea de predicare s-a extins �si mai mult ınzilele noastre, ajungand „pana la margi-nile pamantului”! (Fap. 13:47) (Vezi che-narul „Voi turna spiritul meu”.)

CE S-A SCHIMBAT?17 Acum ın �telegem mai clar profe �tia

din Ioel 2:7-9. Aceste versete nu se re-fera la lucrarea de predicare din zilelenoastre, pe care o efectuam cu mult zel,ci la armata babiloniana care a invadatIerusalimul ın 607 ı.e.n.

18 Ce nu s-a schimbat? Poporul lui Ie-hova continua sa predice vestea buna

17. Cum ın �telegem acum profe �tia lui Ioel despre la-custe?18. Ce nu s-a schimbat cu privire la poporul lui Ie-hova?

pretutindeni folosindu-se de toate meto-dele pe care le are la dispozi �tie. (Mat.24:14) Nicio restric �tie din partea guver-nelor nu ne poate ımpiedica sa ne ın-deplinim misiunea de a predica vesteabuna. �Si, cu binecuvantarea lui Iehova,suntem mai activi ca niciodata �si pre-dicam neınfrica �ti mesajul despre Regat!Plini de umilin �ta, continuam sa ne bi-zuim pe Iehova pentru a ın �telege pro-fe �tiile Bibliei, convin �si fiind ca, la mo-mentul potrivit, ‘el ne va calauzi ın totadevarul’. (Ioan 16:13)

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 4: Profe �tia dincartea Ioel a prezis un atac, iar cea din Revela �tiaa prezis o activitate de predicare desfa �suratacu mult zel.

EXPLICA �TI:

˛ De ce trebuie uneori safacem schimbari ın privin �taın �telegerii anumitor profe �tiibiblice?

˛ Ce prezice profe �tiadin Ioel 2:7-9?

˛ De ce considera �ti caschimbarile de ın �telegerene ıntaresc credin �ta?

CˆANTAREA 97

Cuvantul lui Dumnezeu este hrana noastra

8

ISUS trecea pe langa ni �ste lanuri, probabil de orz ınca ver-de. (Ioan 4:3-6) Orzul urma sa fie bun de secerat ın apro-ximativ patru luni. De aceea, afirma �tia lui trebuie sa fi su-nat ciudat: „Ridica �ti-va ochii �si privi �ti ogoarele: sunt albepentru seceri �s”. (Cite �ste Ioan 4:35, 36.) Ce a vrut sa spu-na Isus prin aceste cuvinte?

2 Se pare ca Isus se referea la un seceri �s simbolic, seceri-�sul oamenilor. Sa analizam contextul. Cu toate ca evreii nuaveau, de obicei, legaturi cu samaritenii, Isus ıi predicaseunei samaritene, iar ea ıl ascultase. De fapt, ın timp ce Isusvorbea despre lanurile „albe pentru seceri �s”, o mul �time desamariteni care auzisera despre Isus de la acea femeie se ın-dreptau spre el pentru a afla mai multe. (Ioan 4:9, 39-42)Un comentariu asupra Bibliei spune cu privire la aceastarelatare: „Entuziasmul oamenilor . . . arata ca ei erau ase-menea granelor gata de secerat”.

3Îi privim pe oamenii carora le predicam vestea buna ca

pe ni �ste grane gata de secerat? Daca da, vom face urmatoa-rele lucruri: 1) Vom predica anima �ti de sentimentul urgen-�tei. Perioada seceri �sului este limitata �si nu e timp de pier-dut. 2) Ne vom bucura vazand ca al �tii reac �tioneaza lavestea buna.

În Isaia 9:3 se spune ca „[oamenii] se bucura

la seceri �s”. 3) Vom vedea ın fiecare persoana un poten �tialdiscipol �si ne vom adapta prezentarea ın func �tie de dome-niile sale de interes.

1, 2. Ce a vrut sa spuna Isus prin cuvintele din Ioan 4:35, 36?3. Cumvom deveni proclamatori mai eficien �ti daca ıi privim pe oamenila fel ca Isus?


Sa avem o atitudinepozitiva fa �ta de oameniicarora le predicam

„Ridica �ti-va ochii �si privi �ti ogoarele:sunt albe pentru seceri �s.” (IOAN 4:35)

CÂNTAREA 64

Sa participam cubucurie la seceri �s!

PREZENTARE

Cum ne influen �teaza atitu-dinea fa �ta de oamenii dinteritoriu maniera ın carepredicam �si predam? Acestarticol va analiza modul ıncare Isus �si Pavel �si-auconsiderat ascultatorii. Deasemenea, ne arata cumputem �si noi sa �tinem contde convingerile �si de do-meniile de interes ale celorpe care ıi ıntalnim ın lucra-re, considerandu-i poten-�tiali discipoli ai lui Isus.

4 Isus nu i-a desconsiderat pe samari-teni, a �sa cum, probabil, faceau discipoliisai, ci a vazut ın ei poten �tiali discipoli.�Si noi ar trebui sa-i consideram pe oameniidin teritoriu poten �tiali discipoli ai lui Cris-tos. Apostolul Pavel ne-a dat un exempluremarcabil ın acest sens. Ce putem ınva �tade la el?

În acest articol vom analiza modul

ın care Pavel: 1) s-a informat cu privire laconvingerile celor carora le predica, 2) asesizat domeniile lor de interes �si 3) i-aconsiderat poten �tiali discipoli ai lui Isus.

CARE SUNT CONVINGERILE LOR?5 Pavel predica deseori ın sinagogi. De

exemplu, ın sinagoga din Tesalonic, ‘el adiscutat din Scripturi cu evreii ın trei saba-te’. (Fap. 17:1, 2) Se pare ca Pavel se sim �teaın largul lui ın sinagoga. El fusese crescutın tradi �tia evreiasca, fiind evreu din na �ste-re. (Fap. 26:4, 5)

Întrucat ıi ın �telegea bine

pe evrei, Pavel a putut sa le predice cu con-vingere. (Filip. 3:4, 5)

6 Din cauza persecutorilor, Pavel a fost

4. Ce vom ınva �ta ın acest articol de la apostolulPavel?5. De ce a putut Pavel sa-i ın �teleaga pe evreii dinsinagoga?6.

În ce fel se deosebea auditoriul din pia �ta atenia-

na de cel din sinagoga?

obligat sa fuga din Tesalonic �si apoi din Be-reea, ajungand, ın cele din urma, la Atena.�Si aici, el „a ınceput sa discute ın sinagogacu iudeii �si cu ceilal �ti oameni care se ınchi-nau lui Dumnezeu”. (Fap. 17:17)

Însa, cand

a predicat ın pia �ta, Pavel s-a adresat unuiauditoriu diferit. Printre cei prezen �ti eraufilozofi �si al �ti neevrei, care considerau me-sajul lui Pavel „o ınva �tatura noua”. Ace �stiai-au spus: „Tu vii cu ni �ste lucruri ciudatepentru urechile noastre”. (Fap. 17:18-20)

7 Cite �ste Faptele 17:22, 23. Pavel nule-a vorbit despre adevar neevreilor dinpia �ta ateniana a �sa cum le-a vorbit evreilordin sinagoga. Probabil ca el s-a ıntrebatce convingeri aveau atenienii. S-a uitat cuaten �tie ın jur �si a observat ce obiceiuri re-ligioase aveau localnicii. Apoi a cautat unelement comun ıntre forma lor de ınchina-re �si adevarul din Scripturi. Un biblist aspus: „Fiind un evreu trecut la cre �stinism,Pavel a ın �teles ca grecii pagani nu se ınchi-nau la «adevaratul» Dumnezeu al evreilor�si al cre �stinilor �si a ıncercat sa le arate caDumnezeul pe care ıl proclama el nu le era,ın realitate, necunoscut atenienilor”. Deaceea, Pavel a fost dispus sa- �si adapteze

7.În conformitate cu Faptele 17:22, 23, cum �si-a

adaptat Pavel prezentarea?

Ce ar trebui safacem cand vedemca lanurile sunt „albepentru seceri �s”?(Vezi paragraful 3)

abordarea. El le-a spus atenienilor ca me-sajul sau provenea de la ‘Dumnezeul necu-noscut’ caruia ei ıncercau sa i se ınchine.De �si neevreii nu cuno �steau Scripturile, Pa-vel nu i-a considerat o cauza pierduta, cii-a privit ca pe ni �ste lanuri de grane gata desecerat, adaptandu- �si prezentarea.

8 Sa fim buni observatori, asemenea luiPavel. Sa cautam indicii cu privire la con-vingerile religioase ale persoanelor din te-ritoriu: Ce decora �tiuni are locatarul acasasau ın ma �sina? Indica numele, aspectul ex-terior sau chiar vocabularul sau din ce reli-gie face parte? Sau poate ca locatarul nespune direct ce religie are. Cand se con-frunta cu o asemenea situa �tie, o pionieraspeciala obi �snuie �ste sa spuna: „Nu ma aflula u �sa dumneavoastra pentru a va impuneconvingerile mele, ci pentru a discuta de-spre urmatorul subiect . . .”.

9 Ce subiecte am putea aborda cu o per-soana religioasa? Sa ıncercam sa gasim obaza comuna de discu �tie. Poate ca �si in-terlocutorul se ınchina la un singur Dum-nezeu, recunoa �ste ca Isus este Salvatorulomenirii sau crede ca lumea rea ın caretraimva lua sfar �sit ın curand. Pornind de laconvingeri comune, putem sa-i prezentammesajul Bibliei ıntr-un mod care sa-i tre-zeasca interesul.

8. a) Cum ne putem da seama ce convingeri reli-gioase au oamenii din teritoriul ın care predicam?b) Cum ıi putem raspunde unei persoane care nespune direct ce religie are?9. Ce baza comuna de discu �tie putem gasi cu opersoana religioasa?

10 Sa avem ın vedere faptul ca oame-nii nu ımparta �sesc toate doctrinele religieidin care fac parte. Prin urmare, dupa ce nedam seama ce religie are o persoana, sa ın-cercam sa aflam care sunt convingerile ei.„Mul �ti amesteca filozofia cu convingerilelor religioase”, spune David, un pionierspecial din Australia. Donalta, din Alba-nia, afirma: „Unii dintre cei pe care ıi ın-talnesc sus �tin ca apar �tin unei religii, dar,ulterior, recunosc ca nu cred cu adevaratın Dumnezeu”. Iar un misionar din Argen-tina a spus ca unii dintre oamenii care credın Trinitate nu considera, de fapt, ca Ta-tal, Fiul �si spiritul sfant alcatuiesc un sin-gur Dumnezeu. „Asta ma ajuta sa gasescmai u �sor o baza comuna cu interlocutorulmeu”, spune el. Prin urmare, sa ıncercamsa aflam care sunt cu adevarat convingeri-le oamenilor. Apoi, asemenea lui Pavel,vom putea deveni „orice pentru oamenide orice fel”. (1 Cor. 9:19-23)

10. Ce ar trebui sa ıncercam sa facem �si de ce?

Urmeaza exemplul apostolului Pavel�si fii un bun observator, adapteaza- �tiprezentarea �si sesizeaza poten �tialuloamenilor(Vezi paragrafele 8, 12, 18)

1

10 TURNUL DE VEGHE

APRILIE 2020 11

CARE SUNT DOMENIILE LORDE INTERES?

11 Cite �ste Faptele 14:14-17. Dupa ce aın �teles care erau domeniile de interes aleinterlocutorilor sai, Pavel �si-a adaptat pre-zentarea ın func �tie de acestea. De exem-plu, cand i s-a adresat unei mul �timi din Lis-tra care avea foarte pu �tine cuno �stin �te dinScripturi, Pavel a folosit argumente u �sorde ın �teles. El a vorbit despre recoltele bo-gate �si despre capacitatea oamenilor de ase bucura de via �ta. Cuvintele lui �si exem-plele pe care le-a dat au fost pe ın �telesuloamenilor.

12 Sa dam dovada de perspicacitate sesi-zand domeniile de interes ale oamenilordin teritoriu �si sa ne adaptam prezentarea.ˆIn timp ce ne apropiem de o persoana saude locuin �ta acesteia, cum ne putem da sea-

11. Potrivit cu Faptele 14:14-17, cum le-a vorbitPavel oamenilor din Listra?12. Cum putem sa ne dam seama ce domenii deinteres are o persoana �si cum ne putem adaptaprezentarea?

ma ce subiecte ar putea sa o intereseze? Saavem spirit de observa �tie. Poate ca aceas-ta lucreaza ın gradina, cite �ste, ı �si reparama �sina ori bicicleta sau face altceva. Dacaeste potrivit, am putea ıncepe conversa �tiapornind de la activitatea pe care o des-fa �soara. (Ioan 4:7) Chiar �si ımbracaminteane poate spune ceva despre ea, cum ar fina �tionalitatea, ocupa �tia sau echipa sporti-va favorita. De exemplu, un frate pe numeGustavo spune: „Am ınceput o conversa �tiecu un tanar de 19 ani care avea imprimat petricou chipul unui cantare �t celebru. L-amıntrebat despre tricou �si mi-a spus ca estefanul acelui cantare �t.

ˆIn urma conversa-

�tiei, am ınceput un studiu biblic, iar acumtanarul este fratele nostru”.

13 Cand ıi propunem unei persoane unstudiu biblic, sa facem acest lucru ıntr-unmod cat mai placut �si sa-i explicam be-neficiile studiului. (Ioan 4:13-15) Iata unexemplu: O sora pe nume Poppy a fost

13. Cum am putea prezenta programul nostru destudiere a Bibliei ıntr-un mod cat mai captivant?

2 34

12 TURNUL DE VEGHE

invitata ın casa de o doamna interesata deadevar. Poppy a vazut pe un perete o di-ploma, din care a ın �teles ca doamna eraprofesor universitar de pedagogie. Sorai-a spus ca �si noi ıi instruim pe oameniprin intermediul unui program de studie-re a Bibliei �si al ıntrunirilor. Doamna aacceptat sa studieze, a mers la ıntrunirechiar ın ziua urmatoare �si, la scurt timpdupa aceea, a participat la un congres decircumscrip �tie. Dupa un an, ea s-a bote-zat. Prin urmare, sa ne ıntrebam ce do-menii de interes au persoanele pe care levizitam �si cum le-am putea prezenta pro-gramul nostru de studiere a Bibliei ıntr-unmod cat mai captivant.

14 Dupa ce am ınceput sa studiem Bibliacu cineva, trebuie sa ne pregatim binepentru fiecare studiu. Sa ne gandim la me-diul din care provine persoana respectiva,la instruirea sa, la experien �ta ei de via �ta �sila domeniile sale de interes. Cand ne pre-gatim, sa alegem versetele biblice, mate-rialele video �si ilustrarile pe care le vomfolosi pentru a-i explica adevarurile Bi-bliei. Sa ne ıntrebam: Ce ar putea ın modspecial sa-i sensibilizeze inima persoaneicu care studiem? (Prov. 16:23)

În Albania,

o doamna care studia cu o pioniera penumeFlora a spus hotarata: „Nu pot sa ac-cept ınva �tatura despre ınviere”. Flora nu ainsistat. Ea relateaza: „M-am gandit ca,mai ıntai, trebuie sa-l cunoasca pe Dum-nezeul care promite ınvierea”. Din acelmoment, la fiecare studiu, ea a eviden �tiatiubirea, ın �telepciunea �si puterea lui Ieho-va. Mai tarziu, doamna a ınceput sa crea-da ın ınviere. Acum, ea este o Martora alui Iehova zeloasa.

14. Cum putem adapta fiecare studiu biblic la ne-cesita �tile elevului?

S˘A-I CONSIDER

˘AM PE OAMENI

POTEN �TIALI DISCIPOLI15 Cite �ste Faptele 17:16-18. Pavel nu a

renun �tat sa le depuna marturie atenieni-lor, chiar daca ora �sul lor era plin de idola-trie, imoralitate sexuala �si filozofii pagane.El a continuat sa le predice, ın pofida insul-telor.

Înainte de a deveni cre �stin, �si Pavel

fusese „un blasfemator, un persecutor �siun batjocoritor”. (1 Tim. 1:13) A �sa cumIsus a avut ıncredere ca Pavel putea deveniun discipol al sau, �si Pavel a avut ıncre-dere ca atenienii puteau deveni cre �stini.Iar ıncrederea lui nu a fost de �sarta. (Fap.9:13-15; 17:34)

16În secolul I, oameni din toate medii-

le sociale au devenit discipoli ai lui Isus.Cand le-a scris cre �stinilor din Corint, Pavela spus ca unii dintre membrii congrega �tieifusesera ın trecut delincven �ti sau duseserao via �ta extrem de imorala. Apoi a adaugat:„Dar a �ti fost spala �ti”. (1 Cor. 6:9-11) Dacaam fi trait atunci, am fi considerat ca aceioameni puteau sa se schimbe �si sa devinadiscipoli?

17În prezent, mul �ti oameni sunt dispu �si

sa faca schimbari pentru a deveni discipoliai lui Isus. De exemplu, ın Australia, o pio-niera speciala pe nume Yukina a ın �teles caorice fel de oameni pot raspunde pozitiv lamesajul Bibliei. Odata, ın timp ce se afla lao agen �tie imobiliara, ea a observat o tana-ra care avea mai multe tatuaje �si care pur-ta haine largi �si lungi. Yukina relateaza:„Am ezitat pu �tin, dar apoi am ınceput savorbesc cu ea. Am descoperit ca era atatde interesata de Biblie, ıncat ı �si tatuase ca-

15.În armonie cu Faptele 17:16-18, ce practici ale

atenienilor l-au tulburat pe Pavel, dar de ce a con-tinuat el sa le predice?16, 17. De ce putem spune ca orice fel de oamenipot deveni discipoli ai lui Cristos? Exemplifica �ti.

teva versete din Psalmi!”. Tanara a ınceputsa studieze Biblia �si sa participe la ıntru-niri.�

18 A considerat Isus ca lanurile erau gatade secerat deoarece se a �stepta ca mareamajoritate a oamenilor sa-l urmeze?

În ni-

ciun caz. Scripturile prezisesera ca relativpu �tini oameni aveau sa manifeste credin �taın el. (Ioan 12:37, 38)

În plus, Isus era ın-

zestrat cu capacitatea miraculoasa de a citiinimile. (Mat. 9:4) Chiar daca �si-a concen-trat aten �tia asupra acelor pu �tini oamenicare aveau inima sincera, el le-a predicatcu zel tuturor. Spre deosebire de Isus, noinu putem citi inima altora. De aceea, sa neımpotrivim tendin �tei de a emite judeca �ticu privire la un teritoriu sau la o persoa-na. Sa ıncercam sa sesizam poten �tialul oa-menilor. Marcu, un misionar din BurkinaFaso, a spus: „Demulte ori, oamenii desprecare cred ca vor face progrese ıntrerup stu-diul, ın timp ce aceia care lasa impresia ca

�În seria de articole „Biblia schimba via �ta oamenilor”,

gasim mai multe exemple de persoane care �si-au trans-format via �ta. Pana ın 2017, aceasta serie a aparut ınTur-nul de veghe, iar ın prezent apare pe jw.org˙. Cauta �ti laDESPRE NOI˛ EXPERIEN �TE.

18. De ce nu ar trebui sa emitem judeca �ti cu privi-re la oameni?

nu vor face mari progrese continua sa stu-dieze. Am ınva �tat deci ca este mai bine sane lasam condu �si de spiritul lui Iehova”.

19 Poate ca, la prima vedere, consideramca nu exista prea mul �ti oameni ın teritoriucare sa se asemene cu granele gata de sece-rat. Sa nu uitam ınsa ce le-a spus Isus dis-cipolilor sai. Lanurile sunt albe, adica suntgata de secerat. Oamenii se pot schimba �sipot deveni discipoli ai lui Cristos. Iehova ıiconsidera pe ace �sti poten �tiali discipoli ‘co-mori pre �tioase’. (Hag. 2:7) Daca ıi privima �sa cum ıi privesc Iehova �si Isus, vom ın-cerca sa sesizam mediul din care provin �sidomeniile lor de interes.

În plus, nu-i vom

privi ca pe ni �ste straini, ci ca pe ni �ste po-ten �tiali fra �ti �si surori.

19. Cum ar trebui sa-i privim pe oamenii din terito-riu?

��

LEGENDA IMAGINII, paginile 10 �si 11:În timp

ce predica din casa ın casa, un cuplu observa:1) o casa ıngrijita, cu multe flori; 2) o casa locuitade o familie cu copii; 3) o casa neıngrijita ın inte-rior �si ın exterior �si 4) o casa ai carei locatari suntreligio �si. La care dintre aceste u �si crezi ca vei gasiun poten �tial discipol al lui Cristos?

CUM PUTEM IMITA MODULÎN CARE PAVEL:

˛ �si-a adaptat mesajul ın func-�tie de convingerile religioaseale ascultatorilor sai?

˛ a sesizat domeniilede interes ale celorcare ıl ascultau?

˛ a vazut poten �tialul celorcarora le predica?

CÂNTAREA 57

Sa predicam la oameni de orice fel

NIM˘ANUI nu i-ar placea sa fie judecat dupa culoarea pielii,

dupa trasaturile fe �tei sau dupa dimensiunile corpului. Estedeci ıncurajator sa �stim ca Iehova nu ne judeca dupa apa-ren �te, a �sa cum tind sa faca oamenii. De exemplu, cand s-auitat la fiii lui Iese, Samuel nu a vazut ce vedea Iehova. El ıispusese profetului ca unul dintre ace �sti fii avea sa devinarege al Israelului. Cand l-a vazut pe Eliab, fiul cel mai mare,Samuel a zis: „Cu siguran �ta, ınaintea lui Iehova este unsulsau”.

Întrucat Eliab avea o statura impunatoare, Samuel a

tras concluzia ca acesta avea sa fie regele ales. „Dar Iehovai-a spus: «Nu te uita la ınfa �ti �sarea lui �si la ınal �timea staturiilui, fiindca l-am respins».” Ce ınva �tam de aici? „Omul vedece izbe �ste ochiul, ınsa Iehova vede inima.” (1 Sam. 16:1,6, 7)

2Întrucat suntem imperfec �ti, cu to �tii avem tendin �ta de

a-i judeca pe al �tii dupa aparen �te. (Cite �ste Ioan 7:24.)Totu �si, nu putem afla totul despre o persoana doar pri-vind-o. De exemplu, nici chiar un medic cu experien �ta nupoate afla totul despre un pacient doar uitandu-se la el.Pentru a cunoa �ste antecedentele medicale, profilul psiho-logic �si simptomele pacientului, medicul trebuie sa-l ascul-te cu aten �tie. El chiar i-ar putea cere pacientului sa facao radiografie pentru a ob �tine informa �tii despre interiorulcorpului acestuia. Daca nu ar proceda astfel, medicul nuar putea pune un diagnostic corect.

În mod asemanator,

pentru a-i ın �telege cat mai bine pe colaboratorii no �stri

1. Ce adevar ıncurajator dezvaluie Biblia cu privire la Iehova?2. Potrivit cu Ioan 7:24, de ce nu trebuie sa-i judecam pe al �tii dupaaparen �te? Ilustra �ti.


Sa-i ın �telegem mai binepe colaboratorii no �stride credin �ta!

„Nu mai judeca �ti dupa aparen �te, ci judeca �ticu judecata dreapta!” (IOAN 7:24)

CÂNTAREA 101

Sa slujim ın unitate

PREZENTARE

Fiind imperfec �ti, tindemsa tragem concluzii pripitedespre oameni �si despremotiva �tiile lor.

Însa, spre

deosebire de oameni, „Ie-hova vede inima”. (1 Sam.16:7) Acest articol anali-zeaza modul iubitor ın ca-re Iehova s-a purtat cuIona, cu Ilie, cu Agar �sicu Lot. De asemenea, neajuta sa ın �telegem cum pu-tem urma exemplul lui Ie-hova cand colaboram cufra �tii �si cu surorile noastre.

14

cre �stini, trebuie sa ne straduim sa privimdincolo de aparen �te, la persoana lor laun-trica. Este adevarat, noi nu putem citi ini-ma altora �si, prin urmare, nu vom reu �siniciodata sa-i ın �telegem pe al �tii la fel debine ca Iehova. Totu �si, putem sa ne stra-duim sa urmam exemplul sau.

3 Cum ıi trateaza Iehova pe ınchinatoriisai? El ıi asculta �si �tine cont de trecutul �side situa �tia lor. De asemenea, le arata com-pasiune. ˆ

In continuare vom analiza modulın care s-a purtat Iehova cu Iona, cu Ilie,cuAgar �si cu Lot pentru a ın �telege cumpu-tem urma exemplul sau cand colaboramcu fra �tii �si cu surorile noastre.

S˘A ASCULT

˘AM CU ATEN �TIE

4ˆIntrucat nu cunoa �stem totul despre si-

tua �tia lui Iona, am putea trage ın mod gre-�sit concluzia ca el nu era un om loial �si deıncredere. Iehova i-a poruncit sa anun �teun mesaj de judecata ın Ninive, ınsa Ionanu a ascultat. „Ca sa plece dinaintea lui Ie-hova”, el s-a ımbarcat pe un vas ce navigaın direc �tie opusa. (Iona 1:1-3) Avand ın ve-

3. Ce relatari biblice pe care le vom analiza ınacest articol ne vor ajuta sa urmam exemplul lui Ie-hova?4. De ce ne-am putea forma o parere gre �sita de-spre Iona?

dere comportamentul lui Iona, i-ai fi acor-dat din nou posibilitatea de a- �si ındepliniınsarcinarea primita? Probabil ca nu. To-tu �si, Iehova a vazut ca Iona merita o �san-sa. (Iona 3:1, 2)

5 Cu siguran �ta, Iona s-a rugat de mul-te ori lui Iehova. Rugaciunea pe care aspus-o ın timp ce se afla ın burta pe �steluiarata ce fel de persoana era el ın realitate.(Cite �ste Iona 2:1, 2, 9.) Din rugaciunealui ın �telegem ca el era un om bun, chiardaca fugise de responsabilitatea primita.Cuvintele sale dezvaluie umilin �ta, recu-no �stin �ta �si o dorin �ta sincera de a ascultade Iehova. Nu este deci surprinzator ca Ie-hova nu s-a concentrat asupra gre �selii luiIona, ci i-a raspuns la rugaciune �si l-a folo-sit ın continuare ca profet.

6 Pentru a-i asculta cu aten �tie pe al �tii,trebuie sa manifestam umilin �ta �si rabdare.Iata de ce este important sa procedam ast-fel: 1) vom fi mai pu �tin tenta �ti sa tragemconcluzii pripite despre al �tii, 2) vom aflacare sunt sentimentele �si motiva �tiile fra-�tilor no �stri �si vom putea da dovada demai multa empatie �si 3) ıi vom ajuta sa- �si

5. Ce aflam despre Iona din cuvintele sale con-semnate ın Iona 2:1, 2, 9?6. De ce este important sa ascultam cu aten �tie?

Daca ın �telegemsitua �tia fra �tilorno �stri, vom aveamai multa empatie(Vezi paragraful 6)

ın �teleaga mai bine sentimentele. Uneorinu ne ın �telegem propriile trairi decat dupace vorbim despre ele. (Prov. 20:5) Un ba-tran de congrega �tie din Asia spune: „Oda-ta am facut gre �seala de a vorbi ınainte dea asculta, spunandu-i unei surori ca tre-buia sa- �si pregateasca mai bine raspunsu-rile pe care le dadea la ıntruniri. Ulterioram aflat ca sora citea greu �si ca faceamari eforturi ca sa raspunda”. Prin urma-re, este foarte important ca batranii ‘sa as-culte’ ınainte de a da sfaturi. (Prov. 18:13)

7 Unii fra �ti �si surori ezita sa vorbeas-ca despre sentimentele lor din cauza me-diului ın care au crescut, a culturii dincare fac parte sau a propriei personali-ta �ti. Cum ıi putem ajuta sa- �si deschidalarg u �sa inimii fa �ta de noi? Sa ne amintimcum s-a purtat Iehova cu Ilie cand aces-ta fugea de Izabela. Ilie nu �si-a varsatimediat inima ınaintea Tatalui sau ceresc,ci dupa mai multe zile. Iehova l-a ascul-tat cu aten �tie, apoi l-a ıncurajat �si i-a ın-credin �tat o misiune importanta. (1 Regi19:1-18)

În mod asemanator, s-ar putea sa

treaca un timp pana cand fra �tii �si surorilenoastre se vor sim �ti pregati �ti sa ne vor-beasca. Numai atunci vom putea ın �telegecu adevarat ceea ce simt. Daca vom avearabdare la fel ca Iehova, le vom ca �stiga ın-crederea. �Si, cand vor fi dispu �si sa ne ım-parta �seasca sentimentele, va trebui sa-iascultam cu aten �tie.

S˘A-I CUNOA �STEM MAI BINE

PE COLABORATORII NO �STRI8 Agar, servitoarea lui Sarai, s-a purtat

ıntr-un mod nesabuit dupa ce i-a fost data

7. Ce ınva �tam din modul ın care Iehova s-a purtatcu Ilie?8. Potrivit cu Geneza 16:7-13, cum a ajutat-o Ieho-va pe Agar?

de so �tie lui Avram. Ea a ramas ınsarcinata�si apoi a ınceput sa o dispre �tuiasca pe Sa-rai, care nu avea copii. Rela �tia dintre eles-a ınrauta �tit atat de mult, ıncat Agar a fu-git. (Gen. 16:4-6) Din punctul de vedere alunui om imperfect, Agar ar putea parea ofemeie rautacioasa, care a primit ce meri-ta. Totu �si, Iehova nu a privit-o astfel, ci atrimis un ınger la ea. Cand a gasit-o, ınge-rul a ajutat-o sa se corecteze �si a binecu-vantat-o. Agar �si-a dat seama ca Iehovaveghea asupra ei �si ca �stia totul despre si-tua �tia ei. Profund impresionata, Agar i-aspus: „Tu e �sti un Dumnezeu care vede”.(Cite �ste Geneza 16:7-13.)

9 Ce a vazut Iehova la Agar? El cuno �steabine trecutul ei �si tot ce ındurase. (Prov.15:3) Agar era egipteanca �si traia ıntr-o fa-milie de evrei. Este posibil ca, uneori, sase fi sim �tit ca o intrusa sau sa-i fi fostdor de familia ei �si de �tara ei natala.

În

plus, nu era singura so �tie a lui Avram.În

trecut, unii slujitori ai lui Iehova au avutmai multe so �tii. Totu �si, nu acesta a fostscopul ini �tial al lui Iehova. (Mat. 19:4-6)Nu este deci de mirare ca aceasta situa �tiea generat deseori probleme, gelozie �si re-sentimente. De �si nu a aprobat compor-tamentul lui Agar fa �ta de Sarai, Iehova aın �teles sentimentele �si situa �tia lui Agar �si atratat-o cu bunatate.

10 Urmand exemplul lui Iehova, sa nestraduim sa ne ın �telegem unii pe al �tii. Sa-icunoa �stem mai bine pe fra �tii no �stri de cre-din �ta. Putem face aceasta vorbind cu eiınainte �si dupa ıntruniri, colaborand cu eiın lucrare �si, daca este posibil, invitandu-ila masa. Vom fi surprin �si cate lucruri vom

9. De ce a tratat-o Dumnezeu cu bunatate peAgar?10. Cum ıi putem cunoa �ste mai bine pe fra �tii �si pesurorile de credin �ta?

16 TURNUL DE VEGHE

APRILIE 2020 17

afla despre ei. De exemplu, vom descoperica o sora care pare neprietenoasa este, defapt, timida, ca un frate cu mul �ti bani nueste materialist, ci foarte generos sau ca ofamilie care obi �snuie �ste sa ıntarzie la ın-truniri se confrunta, ın realitate, cu opozi-�tie. (Iov 6:29) Bineın �teles, nu trebuie ‘sane amestecam ın treburile altora’. (1 Tim.5:13) Totu �si, este bine sa cunoa �stem cateceva despre fra �tii �si surorile noastre, pre-cum �si despre situa �tia lor, care le-a in-fluen �tat personalitatea.

11ˆIndeosebi batranii de congrega �tie tre-

buie sa-i cunoasca bine pe colaboratoriiafla �ti ın grija lor. De exemplu, un suprave-ghetor de circumscrip �tie pe nume Arturımpreuna cu un batran de congrega �tie auvizitat-o pe o sora care parea timida �si re-trasa. Artur relateaza: „Sora ne-a spus caa ramas vaduva la numai ca �tiva ani de lacasatorie. De �si nu a avut o via �ta u �soara,ea s-a straduit sa- �si creasca ın adevar celedoua fiice, care, ın prezent, ıi slujesc culoialitate lui Iehova. Acum ınsa, sora aveaprobleme grave de vedere �si suferea dedepresie. Cu toate acestea, ea a conti-nuat sa-l iubeasca pe Iehova �si �si-a pastrat

11. De ce este important ca batranii sa-i cunoascabine pe fra �tii lor de credin �ta?

credin �ta puternica. Ne-am dat seama caaveam multe de ınva �tat de la ea”. (Filip.2:3) Acest supraveghetor de circumscrip-�tie a urmat exemplul lui Iehova, care ı �sicunoa �ste oile �si �stie cu ce probleme seconfrunta fiecare. (Ex. 3:7) Cand ı �si cu-nosc bine fra �tii de credin �ta, batranii decongrega �tie le pot oferi ın mod eficientajutor.

12 Ne va fi mai u �sor sa manifestam em-patie fa �ta de un colaborator cre �stin carene irita daca ne straduim sa aflam une-le lucruri despre el. Iata ce spuneYipYee,din Asia: „O sora din congrega �tie vorbeafoarte tare. Consideram ca este o persoa-na lipsita de maniere. Dar, cand am ie �sitımpreuna ın lucrare, am aflat ca ı �si ajutaparin �tii sa vanda pe �ste la pia �ta �si, ca saatraga clien �tii, trebuia sa strige”. Yip Yeeadauga: „Mi-am dat seama ca, pentru a-iın �telege pe fra �tii �si pe surorile mele, tre-buie sa-i cunosc mai bine”. Lucrul aces-ta pretinde eforturi. Totu �si, cand urmamsfatul Bibliei de ‘a ne deschide larg inima’,ıl imitam pe Iehova, care iube �ste „oricefel de oameni”. (1 Tim. 2:3, 4; 2 Cor.6:11-13)

12. Cum a ajutat-o peYipYee faptul ca s-a straduitsa o cunoasca mai bine pe o sora din congrega �tie?

Sa-i cunoa �stem maibine pe fra �tii �si pesurorile noastre(Vezi paragrafele 10 la 12)

18 TURNUL DE VEGHE

S˘A AR

˘AT

˘AM COMPASIUNE

13Într-unmoment critic din via �ta sa, Lot

nu a ascultat cu promptitudine instruc �tiu-nile date de Iehova. Doi ıngeri au venit laLot �si i-au spus sa- �si ia familia �si sa plecedin Sodoma.

Îngerii au zis: „Vom distruge

locul acesta”. (Gen. 19:12, 13) A doua zidiminea �ta, Lot �si familia lui ınca nu pleca-sera. De aceea, ıngerii l-au avertizat dinnou pe Lot.

Însa „el zabovea”. Am putea

deci trage concluzia ca Lot a ramas indife-rent la instruc �tiunile lui Iehova sau ca erao persoana neascultatoare. Totu �si, Iehovanu a renun �tat sa-l salveze pe Lot. Astfel,„datorita ındurarii lui Iehova fa �ta de el”,ıngerii i-au apucat de mana pe Lot �si pemembrii familiei lui �si i-au scos ın afaraora �sului. (Cite �ste Geneza 19:15, 16.)

14 Iehova a avut, probabil, numeroasemotive pentru care i-a aratat compasiunelui Lot. Poate ca acesta a ezitat sa- �si para-

13.În conformitate cu Geneza 19:15, 16, ce au fa-

cut ıngerii din cauza ca Lot zabovea �si de ce?14. De ce i-a aratat Iehova compasiune lui Lot?

seasca locuin �ta pentru ca se temea de oa-menii din afara ora �sului. De asemenea,existau �si alte pericole. Lot auzise, proba-bil, despre cei doi regi care cazusera ıngropile de bitum, aflate ın valea din apro-piere. (Gen. 14:8-12) Fiind so �t �si tata, ınmod sigur ca �si-a facut griji pentru fa-milia lui.

În plus, Lot era un om ınstarit

�si avea, probabil, o casa frumoasa ın So-doma. (Gen. 13:5, 6) Desigur, acestea nuerau motive ıntemeiate pentru a nu ascul-ta cu promptitudine de Iehova. Totu �si, Ie-hova a privit dincolo de gre �seala lui, con-siderandu-l ‘un om drept’. (2 Pet. 2:7, 8)

15În loc sa judecam ac �tiunile altora, sa

ne straduim sa ın �telegem de ce se poartaıntr-un anumit fel. De exemplu, Veronica,din Europa, spune: „O sora parea mereuindispusa �si statea retrasa. Uneori ma te-meam samerg sa vorbesc cu ea.

Însa m-am

gandit ca, daca a �s fi ın locul ei, mi-ar pla-cea sa am o prietena. De aceea, m-am dus

15.În loc sa judecam ac �tiunile altora, ce ar trebui

sa facem?

Avand o urecheascultatoare, putemarata compasiune(Vezi paragrafele 15 �si 16)

la ea �si am ıntrebat-o ce face. Sora �si-a des-chis inima fa �ta de mine.

În prezent o ın �te-

leg mult mai bine”.16 Iehova este singura persoana care ne

ın �telege ıntru totul. (Prov. 15:11) Sa-l ru-gam deci sa ne ajute sa vedem la al �tii ceeace vede el �si sa ın �telegem cum le putemarata compasiune. Rugaciunea a ajutat-ope o sora pe nume Anzhela sa cultive maimulta empatie. Ea avea unele neın �telegericu o sora din congrega �tie. Anzhela rela-teaza: „Ar fi fost foarte u �sor sa cad ın cap-cana de a-mi critica sora de credin �ta �si dea o evita. Dar l-am rugat pe Iehova sa maajute sa o ın �teleg”. I-a raspuns Iehova larugaciune? Anzhela adauga: „Am mers ım-preuna ın predicare, apoi am stat de vorbacateva ore. Am ascultat-o cu compasiune.Acum o iubesc mai mult pe aceasta sora �sisunt hotarata sa o ajut”.

17 Nu trebuie sa consideram ca doar anu-mi �ti colaboratori cre �stini merita compa-siunea noastra tandra. To �ti fra �tii �si surori-le noastre se confrunta cu probleme, la fel

16. De ce trebuie sa ne rugam pentru a cultiva em-patie?17. Ce ar trebui sa fim hotara �ti sa facem?

ca Iona, Ilie, Agar �si Lot.În unele cazuri,

ei sufera din cauza propriilor decizii. Dar,la drept vorbind, to �ti ne-am cauzat singuriprobleme la un moment dat. De aceea, Ie-hova ne cere sa manifestam compasiuneunii fa �ta de al �tii. (1 Pet. 3:8) Daca as-cultam de el, contribuim la unitatea dinminunata noastra familie mondiala, alca-tuita din persoane atat de diferite. Prin ur-mare, cand colaboram cu fra �tii �si cu suro-rile noastre, sa ne straduim sa-i ascultam,sa-i cunoa �stem mai bine �si sa le aratamcompasiune.

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 15: Un frate ınvarsta se simte deranjat din cauza ca un fratemai tanar a ıntarziat la ıntrunire; mai tarziu ınsa,afla ca acesta avusese un accident de ma �sina;pagina 17: Supraveghetorul unei grupe de servi-ciu, care, la ınceput, credea ca o sora este dis-tanta �si neprietenoasa, a ın �teles ulterior ca aceas-ta este, de fapt, timida �si ca se simte stinghera ınpreajma celor pe care nu-i cunoa �ste bine; pagi-na 18: O sora ajunge sa o cunoasca mai bine peo alta sora petrecand timp cu ea. Astfel, constataca sora respectiva nu este capricioasa, a �sa cumcredea cand au facut cuno �stin �ta la sala Regatului.

CUM PUTEM IMITA MODULÎN CARE IEHOVA:

˛ i-a ascultat cu aten �tiepe Iona �si pe Ilie?

˛ a �tinut cont de situa �tialui Agar?

˛ i-a aratat compasiunelui Lot?

CÂNTAREA 87

Sa ne lasam instrui �ti ca sa primim ınviorare!

DE REGUL˘A, pentru a lega o prietenie stransa cu o per-

soana, trebuie, ın primul rand, sa petrecem timp cu ea,ımparta �sind reciproc ganduri �si sentimente.

Însa, cand

vrem sa legam o prietenie stransa cu Isus, ıntampinamanumite obstacole. Care sunt cateva dintre acestea?

2 Primul obstacol: nu-l putem ıntalni personal pe Isus.Mul �ti cre �stini din secolul I s-au confruntat cu acest ob-stacol. Totu �si, apostolul Petru a spus: „De �si nu l-a �ti va-zut niciodata, ıl iubi �ti. De �si acum nu-l vede �ti, totu �si ma-nifesta �ti credin �ta ın el”. (1 Pet. 1:8)

În �telegem deci ca

putem lega o rela �tie stransa de prietenie cu Isus, chiardaca nu-l putem ıntalni personal.

3 Al doilea obstacol: nu putem vorbi cu Isus. Cand nerugam, ne adresam lui Iehova.

Într-adevar, noi ne ru-

gam ın numele lui Isus, ınsa nu ne adresam lui ın moddirect. Isus nu dore �ste sa ne rugam lui deoarece ruga-ciunea este o forma de ınchinare �si numai lui Iehovatrebuie sa ne ınchinam. (Mat. 4:10) Cu toate acestea,putem sa ne exprimam iubirea pe care o avem fa �ta deIsus.

4 Al treilea obstacol: Isus este ın cer �si, prin urmare, nuputempetrece timp ın compania lui. Putem ınsa cunoa �s-te multe lucruri despre Isus fara a fi literalmente langael. Vom analiza patru lucruri pe care le putem face pen-tru a fi prieteni cu el. Dar sa vedem, mai ıntai, de ce esteimportant sa devenim prieteni apropia �ti cu Cristos.

1. Ce trebuie sa facem pentru a ne ımprieteni cu cineva?2. Care este primul obstacol?3. Care este al doilea obstacol?4. Care este al treilea obstacol �si ce vom analiza ın acest articol?


„V-am numit prieteni”„V-am numit prieteni, pentru ca toate lucrurilepe care le-am auzit de la Tatal meu vi le-am facutcunoscute.” (IOAN 15:15)

CÂNTAREA 13

Cristos estemodelul nostru

PREZENTARE

Apostolii au stat ca �tiva aniın compania lui Isus, vor-bind �si colaborand cu el.Astfel, ei au devenit prie-teni apropia �ti. Isus vrea ca�si noi sa fim prieteni cu el,ınsa noi ne confruntam cuobstacole pe care aposto-lii n-au trebuit sa le ınfrun-te. Articolul de fa �ta prezin-ta cateva dintre acesteobstacole �si arata cum pu-tem lega o prietenie stran-sa �si durabila cu Isus.

20

DE CE TREBUIE S˘A FIM

PRIETENI CU ISUS?5 Pentru a fi prieteni cu Iehova, trebu-

ie sa fim prieteni �si cu Isus. De ce?În

primul rand, Isus le-a spus discipolilorsai: „Tatal ınsu �si are afec �tiune pentruvoi, fiindca �si voi a �ti avut afec �tiune pen-tru mine”. (Ioan 16:27) De asemenea, ela zis: „Nimeni nu vine la Tatal decatprin mine”. (Ioan 14:6) A ıncerca sa fiiprieten cu Iehova fara a fi prieten cuIsus este ca �si cum ai ıncerca sa intriıntr-o cladire fara a folosi u �sa.

Într-o

ilustrare asemanatoare, Isus s-a numitpe sine „u �sa oilor”. (Ioan 10:7)

În al

doilea rand, Isus a reflectat ın mod per-fect calita �tile Tatalui sau. El le-a spusdiscipolilor: „Cine m-a vazut pe minel-a vazut �si pe Tatal”. (Ioan 14:9) Omodalitate importanta prin care ıl cu-noa �stem pe Iehova este aceea de a ın-va �ta despre via �ta lui Isus. Cu cat ınva-�tam mai multe lucruri despre Isus, cuatat iubirea noastra pentru el va cre �ste.�Si, cu cat prietenia noastra cu Isus vafi mai stransa, cu atat iubirea noastrapentru Tatal sau va deveni mai puter-nica.

6 Pentru a primi raspuns la rugaciuni,trebuie sa fim prieteni cu Isus. Aceastaınseamna mai mult decat a men �tiona ınmod mecanic la sfar �situl rugaciunilorcuvintele „ın numele lui Isus”. Este im-portant sa ın �telegem cum ıl folose �ste

5. De ce trebuie sa fim prieteni cu Isus? (Vezi �sichenarele: „Prietenia cu Isus face posibila priete-nia cu Iehova” �si „Un punct de vedere echilibrat cuprivire la rolul lui Isus”.)6. Care este un alt motiv pentru care trebuie safim prieteni cu Isus? Explica �ti.

Din cauza pacatului mo �stenit, avem nevoie deajutor ca sa devenim prieteni cu Iehova. Candne na �stem, nu suntem prieteni, ci du �smani ailui Dumnezeu. Prin urmare, pentru a deveniprietenii sai, trebuie ‘sa fim ımpaca �ti’ cu el.(Rom. 5:6-12) Prin intermediul jertfei de ras-cumparare a Fiului sau unic-nascut, Iehova afacut posibila aceasta ımpacare. Putem de-veni prieteni ai lui Isus daca manifestam cre-din �ta ın el �si ascultam de poruncile sale. (Ioan3:16, 36; 15:14) �Si mai important ınsa, dacamanifestam credin �ta ın Isus, putem deveniprieteni cu Dumnezeu. Astfel, prietenia cuIsus face posibila prietenia cu Iehova.

Prietenia cu Isus face posibilaprietenia cu Iehova

Asemenea cre �stinata �tii, primii Studen �ti ın Bi-blie s-au concentrat, ın mod eronat, mai multasupra iubirii lor pentru Isus decat asupraprieteniei lor cu Iehova. Totu �si, ın 1919, ei auın �teles ca Iehova �si prietenia cu el trebuie saocupe locul principal ın ınchinarea lor. Sun-tem recunoscatori deoarece ın �telegem ca iu-birea fa �ta de Isus este esen �tiala pentru a de-veni prieteni cu Iehova. Totu �si, nu trebuie sa-liubim pe Isus mai mult decat pe Tatal sau.(Ioan 16:27)

Un punct de vedere echilibratcu privire la rolul lui Isus

22 TURNUL DE VEGHE

Iehova pe Isus pentru a ne raspundela rugaciuni. Isus le-a spus apostoli-lor: „Orice ve �ti cere ın numele meu, voiface”. (Ioan 14:13) De �si Iehova este celcare ne asculta rugaciunile �si raspundela ele, el i-a acordat lui Isus autorita-tea de a-i duce la ındeplinire decizii-le. (Mat. 28:18) A �sadar, ınainte de ane raspunde la rugaciuni, Iehova vededaca am aplicat ındemnurile lui Isus.De exemplu, Isus a zis: „Daca le ierta �tioamenilor gre �selile, �si Tatal vostru ce-resc va va ierta, dar, daca nu le ierta �tioamenilor gre �selile, nici Tatal vostrunu va va ierta gre �selile”. (Mat. 6:14, 15)Întrucat Iehova �si Isus ne trateaza cubunatate, �si noi trebuie sa-i tratam pesemenii no �stri cu bunatate.

7 Numai cei care au o prietenie stran-sa cu Isus se vor bucura de binecuvan-tarile pe care le aduce rascumpararea.Isus a spus ca avea sa- �si dea „sufletulpentru prietenii sai”. (Ioan 15:13) Slu-jitorii fideli care au trait ınainte ca Isussa vina pe pamant vor trebui sa ınve �tedespre el �si sa manifeste afec �tiune fa �tade el. Cand vor ınvia, chiar �si ace �sti slu-jitori drep �ti, barba �ti �si femei, precumAvraam, Sara, Moise �si Rahav, vor tre-bui sa devina prieteni cu Isus pentru aob �tine via �ta ve �snica. (Ioan 17:3; Fap.24:15; Evr. 11:8-12, 24-26, 31)

8 Avem privilegiul sa colaboram cuIsus ın lucrarea de predicare �si de pre-dare a ve �stii bune despre Regat. Cand a

7. Cine se va bucura de binecuvantarile pe care leva aduce rascumpararea?8, 9.

În armonie cu Ioan 15:4, 5, ce vom putea face

daca suntem prieteni cu Isus �si de ce este impor-tant lucrul acesta?

fost pe pamant, el i-a ınva �tat pe al �tii. �Si,de la ıntoarcerea sa ın cer, Isus, capulcongrega �tiei, conduce lucrarea de pre-dicare �si de predare. Isus observa �sipre �tuie �ste eforturile pe care le facempentru a ajuta cat maimul �ti oameni sa-icunoasca pe el �si pe Tatal sau.

În rea-

litate, fara ajutorul lor nu am putearealiza aceasta lucrare. (Cite �ste Ioan15:4, 5.)

9În Cuvantul lui Dumnezeu se arata

clar ca, pentru a-i fi placu �ti lui Iehova,trebuie sa-l iubim neıncetat pe Isus. Saanalizam patru lucruri pe care le putemface pentru a deveni prieteni cu Isus.

CUM PUTEM DEVENI PRIETENI CU ISUS10 1) Sa-l cunoa �stem pe Isus. Putem

face aceasta citind car �tile biblice Matei,Marcu, Luca �si Ioan. In timp ce me-ditam la relatarile biblice despre via �talui Isus, ne sim �tim ındemna �ti sa-l iu-bim �si sa-l respectam datorita bunata-�tii pe care a manifestat-o fa �ta de oa-meni. De exemplu, de �si era Stapanullor, Isus nu i-a tratat pe discipoli ca peni �ste sclavi, ci le-a ımparta �sit gandurile�si sentimentele lui cele mai profunde.(Ioan 15:15) De asemenea, a suferit �si aplans ımpreuna cu ei. (Ioan 11:32-36)Chiar �si ımpotrivitorii au recunoscut cael era prieten cu cei care acceptau me-sajul sau. (Mat. 11:19) Cand imitam mo-dul ın care Isus s-a purtat cu discipoliisai, ne bucuram de rela �tii mai bune cual �tii, suntem mai mul �tumi �ti �si mai fe-rici �ti, iar recuno �stin �ta noastra fa �ta deCristos se adance �ste.

10. Care este primul lucru pe care trebuie sa-l fa-cem pentru a deveni prieteni cu Isus?

Putem deveni prieteni cu Isus: 1) cunoscandu-l mai bine,2) ınsu �sindu-ne modul sau de gandire �si de ac �tiune,3) sus �tinandu-i pe fra �tii lui Cristos �si 4) sus �tinand masurileorganizatorice din congrega �tie(Vezi paragrafele 10 la 14) 1

2

3

4

24 TURNUL DE VEGHE

11 2) Sa ne ınsu �sim modul de gandire �side ac �tiune al lui Isus. Cu cat cunoa �stem�si ne ınsu �sim mai bine modul de gandireal lui Isus, cu atat prietenia noastra cu eldevine mai puternica. (1 Cor. 2:16) Cumputem sa-l imitam pe Isus? De exemplu,Isus s-a gandit mai mult la binele altoradecat la faptul de a- �si placea lui ınsu �si.(Mat. 20:28; Rom. 15:1-3) Avand acestmod de gandire, el a manifestat sacrifi-ciu de sine �si a fost iertator. Nu se su-para cand al �tii vorbeau negativ despreel. (Ioan 1:46, 47) De asemenea, nu i-ajudecat pe oameni prin prisma gre �seli-lor comise ın trecut. (1 Tim. 1:12-14)Isus a spus: „Prin aceasta vor �sti to �ti casunte �ti discipolii mei: daca ave �ti iubireıntre voi”. (Ioan 13:35) A �sadar, sa neıntrebam: „Urmez exemplul lui Isus fa-cand tot posibilul sa fiu ın pace cu fra �tii�si cu surorile de credin �ta?”.12 3) Sa-i sus �tinem pe fra �tii lui Cristos.

Isus considera ca ceea ce facem pentrufra �tii sai un �si facem, de fapt, pentru el.(Mat. 25:34-40) Principala modalitatede a-i sus �tine pe cei un �si este aceea de aparticipa din plin la lucrarea de predica-re a Regatului �si de facere de discipoli,lucrare pe care Isus le-a poruncit con-tinuatorilor sai sa o desfa �soare. (Mat.28:19, 20; Fap. 10:42) Fra �tii lui Cristospot ındeplini aceasta lucrare impresio-nanta pe tot pamantul numai cu ajuto-rul ‘altor oi’. (Ioan 10:16) Daca faci par-te dintre alte oi, de fiecare data cand

11. Care este al doilea lucru pe care trebuie sa-l fa-cem pentru a deveni prieteni cu Cristos �si de ceeste acesta important?12. Care este al treilea lucru pe care trebuie sa-lfacem pentru a deveni prieteni cu Isus �si ce presu-pune acesta?

mergi ın predicare ı �ti dovede �sti iubireaatat fa �ta de cei un �si, cat �si fa �ta de Isus.

13 O alta modalitate prin care putemdeveni prieteni cu Iehova �si cu Isus esteaceea de a sus �tine lucrarea condusa deei folosindu-ne resursele materiale. (Ci-te �ste Luca 16:9.) De exemplu, putemsprijini lucrarea mondiala facand dona-�tii, care vor fi folosite la finan �tarea lu-crarii de predicare ın teritorii izolate,la construirea �si ıntre �tinerea de cladiricare promoveaza ınchinarea adevarata�si la acordarea de ajutor ın caz de dezas-tru. De asemenea, putem sa contribuimla acoperirea cheltuielilor congrega �tieidin care facem parte �si sa-i ajutam pecei despre care �stim ca sunt ın nevoie.(Prov. 19:17) Acestea sunt cateva moda-lita �ti prin care ıi putem sus �tine pe fra �tiilui Cristos.

14 4) Sa sus �tinem masurile organiza-torice din congrega �tie. Cand colabo-ram cu cei numi �ti sa aiba grija de noi,ne ıntarim prietenia cu Isus, capul con-grega �tiei. (Cite �ste Efeseni 4:15, 16.)De exemplu, ne straduim ca toate salileRegatului sa fie folosite la capacitatemaxima. In acest sens, unele congrega-�tii s-au unit, iar grani �tele teritoriilor aufost modificate. Aceasta masura a avutdrept rezultat economisirea dona �tiilor.In acela �si timp ınsa, a fost necesar caunii vestitori sa se adapteze la noua si-tua �tie. Probabil ca ace �sti colaboratorifideli au slujit mul �ti ani ıntr-o congrega-

13. Cum putem aplica sfatul lui Isus consemnat ınLuca 16:9?14. Potrivit cu Efeseni 4:15, 16, care este al patru-lea lucru pe care trebuie sa-l facem pentru a deveniprieteni cu Isus?

�tie �si au legat prietenii stranse cu fra �tii�si cu surorile de acolo. Dar acum, eisunt ruga �ti sa slujeasca ın alta congrega-�tie. Isus este bucuros sa vada ca ei sus-�tin cu loialitate aceasta masura.

PRIETENI CU ISUS PENTRU TOTDEAUNA15 Cei care sunt un �si cu spirit sfant au

speran �ta de a trai pentru totdeauna ala-turi de Isus, fiind como �stenitori ai Rega-tului lui Dumnezeu. Ei vor fi literalmen-te cu Cristos, adica ıl vor vedea, vorvorbi cu el �si vor petrece timp ın compa-nia lui. (Ioan 14:2, 3) Cei care au spe-ran �ta pamanteasca vor avea �si ei partede iubirea �si de grija lui Isus. Chiar dacanu-l vor vedea pe Isus, prietenia lor cuel va deveni tot mai puternica ın timp cese vor bucura de condi �tiile de via �ta pre-gatite de Iehova �si de Isus. (Is. 9:6, 7)

15. Cum se va ıntari prietenia noastra cu Isus ın vi-itor?

16 Cand raspundem invita �tiei lui Isusde a deveni prietenii sai, avem parte demulte binecuvantari. De exemplu, ıncade pe acum sim �tim iubirea �si sprijinulsau. De asemenea, avem perspectiva dea trai ve �snic. �Si, lucrul cel mai impor-tant, prietenia noastra cu Isus ne permi-te sa ne bucuram de cea mai pre �tioasacomoara: o prietenie stransa cu Tatalsau, Iehova. Este un privilegiu inestima-bil sa fim numi �ti prietenii lui Isus!

16. Ce binecuvantari ne aduce prietenia cu Isus?

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 23: 1) La ınchina-rea ın familie, putem studia despre via �ta �si servi-ciul pamantesc al lui Isus. 2) Sa ne straduim safim ın pace cu fra �tii �si cu surorile din congrega �tie.3) Participand din plin la lucrarea de predicare, ıisus �tinem pe fra �tii lui Cristos. 4) Cand congrega �tiilese unesc, trebuie sa sus �tinem deciziile batranilor.

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ De ce nu ne este u �sor sadevenim prieteni cu Isus?

˛ De ce trebuie sa fimprieteni cu Isus?

˛ Ce lucruri trebuie sa facempentru a deveni prietenicu Isus?

CˆANTAREA 17

„Vreau!”

AI VREA sa alergi ıntr-o cursa despre care �stii ca estegrea, mai ales daca e �sti bolnav sau obosit? Probabil canu. Cu toate acestea, apostolul Pavel a spus ca to �ti cre �s-tinii adevara �ti participa la o cursa. (Evr. 12:1) In plus,pentru a primi premiul pe care ıl ofera Iehova, cu to �tii, ti-neri sau varstnici, plini de vigoare sau obosi �ti, trebuie saperseveram pana la sfar �sit. (Mat. 24:13)

2 Pavel a avut libertate sa vorbeasca deoarece reu �sise saalerge „cursa pana la capat”. (Cite �ste 2 Timotei 4:7, 8.)Dar ce este, mai precis, cursa despre care a vorbit Pavel?

CE REPREZINT˘A CURSA?

3 Pavel a predat lec �tii importante referindu-se uneori laanumite caracteristici ale jocurilor sportive practicate ınGrecia antica. (1 Cor. 9:25-27; 2 Tim. 2:5) De mai multeori, el a comparat via �ta unui cre �stin cu o cursa de atle-tism. (1 Cor. 9:24; Gal. 2:2; Filip. 2:16) O persoana intraın aceasta „cursa” cand i se dedica lui Iehova �si se botea-za. (1 Pet. 3:21) Ea trece linia de sosire cand Iehova ıiacorda premiul vie �tii ve �snice. (Mat. 25:31-34, 46; 2 Tim.4:8)

4 Exista multe asemanari ıntre o cursa de alergare pe odistan �ta lunga �si via �ta unui cre �stin. In acest articol vomanaliza trei dintre ele: 1) trebuie sa urmam traseul, saucalea corecta, 2) trebuie sa ne concentram la linia de so-sire �si 3) trebuie sa ınfruntam dificulta �tile ıntalnite petraseu.

1. Ce trebuie sa facem cu to �tii?2. Potrivit cu 2 Timotei 4:7, 8, de ce a avut Pavel libertate sa vor-beasca?3. Ce reprezinta cursa despre care a vorbit Pavel?4. Ce vom analiza ın acest articol?


‘Sa alergam cursapana la capat’

„Am alergat cursa pana la capat.” (2 TIM. 4:7)

CˆANTAREA 129

Luptam pentru credin �ta�si perseveram!

PREZENTARE

Mul �ti slujitori ai lui Iehovadin prezent se confruntacu probleme din cauza var-stei ınaintate sau a uneiboli care le limiteaza activi-tatea.

ˆIn plus, cu to �tii ne

sim �tim obosi �ti uneori. Prinurmare, faptul de a alergaıntr-o cursa ar putea sa nise para ceva foarte greu.Articolul de fa �ta arata cumputem persevera ın cursapentru via �ta despre care avorbit apostolul Pavel �si cetrebuie sa facem pentru ao ca �stiga.

26

S˘A URM

˘AM CALEA CORECT

˘A

5 Pentru a putea ob �tine premiul, aler-gatorii trebuie sa respecte traseul stabi-lit de organizatori. In mod asemanator,daca vrem sa primim premiul vie �tii ve �s-nice, trebuie sa urmam ındeaproape ca-lea de via �ta cre �stina. (Fap. 20:24; 1 Pet.2:21) Totu �si, Satan �si sus �tinatorii lui nuvor sa facem aceasta alegere, ci vor ‘saalergam cu ei’. (1 Pet. 4:4) Luand ın de-radere modul nostru de via �ta, ei sus �tinca se afla pe o cale mai buna, care ducela libertate. Insa aceasta nu este decat ominciuna. (2 Pet. 2:19)

6 Oricine alearga pe aceea �si cale cu lu-mea lui Satan constata ın scurt timp canu se ındreapta spre libertate, ci spresclavie. (Rom. 6:16) Sa analizam exem-plul lui Brian. Parin �tii lui l-au ındemnatsa urmeze calea care duce la via �ta. Inadolescen �ta ınsa, el nu a fost convins caaceasta cale ıi va aduce fericirea. De ace-ea, Brian a decis sa adopte stilul de via �tapromovat de Satan. El spune: „Pe atuncinu-mi dadeam seama ca a �sa-zisa liberta-te pe care mi-o doream avea sa ma arun-ce ın ghearele viciilor. . . . Cu timpul, am

5. Ce cale trebuie sa urmam �si de ce?6. Ce ınva �tam din experien �ta lui Brian?

ınceput sa consumdroguri, sa beau ın ex-ces �si sa duc o via �ta imorala. In urmatoriiani, am consumat droguri �si mai puterni-ce, care m-au transformat ıntr-un sclav.. . . am ınceput sa vand droguri ca sa-mipot continua stilul de via �ta”. In cele dinurma, Brian a decis sa traiasca dupa nor-mele lui Iehova. El �si-a schimbat modulde via �ta �si s-a botezat ın 2001. Intrucatacum alearga pe calea care duce la via �ta,Brian este cu adevarat fericit.�

7 Este vital sa alegem calea corecta pecare sa umblam! Satan nu vrea sa maialergam pe calea ıngusta „care duce lavia �ta”, ci vrea sa trecem pe calea largape care se afla majoritatea oamenilor.Mul �ti umbla pe aceasta cale deoareceeste u �soara, ınsa ea „duce la distrugere”.(Cite �ste Matei 7:13, 14.) Pentru a nu neabate de la calea cea dreapta, trebuie sane punem ıncrederea ın Iehova �si sa as-cultam de el.

S˘A NE CONCENTR

˘AM LA CURS

˘A

8 Participan �tii la o cursa de alergare pe

� Vezi articolul „Biblia schimba via �ta oamenilor”, aparutınTurnul de veghe din 1 ianuarie 2013.

7. Conform cu Matei 7:13, 14, care sunt cele douacai ıntre care trebuie sa alegem?8. Ce face un alergator daca se ımpiedica?

To �ti trebuie sa urmamcalea de via �ta cre �stina(Vezi paragrafele 5 la 7)

APRILIE 2020 27

28 TURNUL DE VEGHE

o distan �ta lunga privesc mereu dreptınainte pentru a nu se ımpiedica. Totu �si,un alergator ar putea calca ıntr-o groapaori s-ar putea ımpiedica din cauza altuiparticipant la cursa. Daca se ıntampla sacada, se ridica �si continua sa alerge. Elnu se concentreaza la ceea ce l-a facut sase ımpiedice, ci la linia de sosire �si la pre-miul pe care spera sa-l ca �stige.

9În cursa cre �stina, s-ar putea sa ne ım-

piedicam de multe ori, gre �sind prin cu-vinte sau prin fapte. Sau s-ar putea safim rani �ti de gre �selile celor alaturi decare alergam. Acest lucru nu trebuie sane surprinda, ıntrucat to �ti suntem im-perfec �ti �si alergam pe aceea �si cale ıngus-ta care duce la via �ta. Este inevitabil ca,din cand ın cand, sa ne „ciocnim” unii deal �tii. Pavel a spus ca, uneori, vom avea‘motive sa ne plangem’ unii ımpotriva al-tora. (Col. 3:13)

Însa nu trebuie sa ne

concentram la ceea ce ne-a facut sa nepoticnim, ci la premiul care ne sta ınain-te.

În cazul ın care ne-am poticnit, tre-

9. Ce ar trebui sa facem daca ne poticnim?

buie sa ne ridicam �si sa ne continuamcursa. Daca ne umplem de resentimente�si refuzam sa ne ridicam, nu vom trece li-nia de sosire �si nu vom primi premiul.

În

plus, am putea deveni un obstacol pen-tru ceilal �ti care alearga pe calea ıngustacare duce la via �ta.

10În plus, pentru a nu deveni „o piatra

de poticnire”, sau un obstacol, ın ca-lea colaboratorilor no �stri, trebuie sa ce-dam, cand este posibil, ın favoarea pre-ferin �telor lor �si sa nu insistam asupradrepturilor noastre. (Rom. 14:13, 19-21;1 Cor. 8:9, 13)

În privin �ta acestui as-

pect important, ne deosebim de cei carealearga ıntr-o cursa propriu-zisa. Ace �s-tia sunt anima �ti de un spirit de competi-�tie, fiecare luptand sa ca �stige premiuldoar pentru el. Prin urmare, ı �si urma-resc propriul interes. Ei chiar ar puteaıncerca sa-i dea pe al �tii la o parte ca saajunga cat mai ın fa �ta. Noi ınsa nu neluam la ıntrecere unii cu al �tii. (Gal. 5:26;

10. Ce putem face pentru a nu deveni „o piatra depoticnire” pentru al �tii?

Trebuie sa ne pastramconcentrarea �si sa nu-ipoticnim pe al �tii(Vezi paragrafele 8 la 12)

APRILIE 2020 29

6:4) Obiectivul nostru este acela de aajuta cat mai multe persoane sa treaca li-nia de sosire ımpreuna cu noi �si sa ca �sti-ge premiul vie �tii ve �snice. De aceea, nestraduim sa aplicam sfatul inspirat al luiPavel de a arata „interes nu doar fa �ta delucrurile personale, ci �si fa �ta de ale ce-lorlal �ti”. (Filip. 2:4)

11 Alergatorii ıntr-o cursa propriu-zisanu trebuie doar sa priveasca ınainte, ci �sisa se concentreze asupra liniei de sosire.De �si nu pot vedea literalmente aceastalinie, ei ı �si pot imagina ca o trec �si ca pri-mesc premiul. Astfel, ei se simt motiva �tisa continue cursa.

12În bunatatea sa, Iehova le-a promis

slujitorilor sai o rasplata sigura la termi-narea cursei: via �ta ve �snica ın cer sau peun pamant transformat ın paradis. Bibliane ofera indicii cu privire la aceasta ras-plata, astfel ıncat sa ne putem imaginavia �ta minunata pe care o vom avea ın vi-itor. Daca pastram vie ın minte �si ın ini-ma aceasta speran �ta, nu vom permite ni-ciunui lucru sa ne poticneasca pentrutotdeauna.

S˘A CONTINU

˘AM S

˘A ALERG

˘AM,ˆ

IN POFIDA DIFICULT˘A �TILOR

13 Alergatorii la cursele din Grecia anti-ca se confruntau cu dificulta �ti, precumoboseala �si durerea fizica. Ei se bazaudoar pe propriile for �te �si pe antrenamen-tele efectuate. La fel ca ace �sti alergatori,noi ınva �tam cum sa alergam ın cursa ıncare ne aflam. Dar, spre deosebire de ei,noi avem un avantaj: ne bizuim pe o sur-

11. La ce se concentreaza un alergator �si de ce?12. Ce ne-a oferit Iehova ın bunatatea sa?13. Ce avantaj avem fa �ta de alergatorii ıntr-ocursa propriu-zisa?

sa inepuizabila de putere. Iehova promi-te ca, daca ne bazam pe el, ne va instrui�si ne va face puternici. (1 Pet. 5:10)14 �Si Pavel s-a confruntat cu multe difi-

culta �ti. El a fost insultat �si persecutat,iar uneori s-a sim �tit slabit �si a trebuit saındure ceea ce el a numit „un spin ın car-ne”. (2 Cor. 12:7) Pavel nu a considerataceste dificulta �ti drept motive pentru anu-i mai sluji lui Iehova, ci le-a conside-rat ocazii de a se bizui pe El. (Cite �ste2 Corinteni 12:9, 10.) ˆ

Intrucat Pavel aavut aceasta atitudine, Iehova l-a ajutatsa ınfrunte toate ıncercarile.

15 �Si noi am putea fi insulta �ti �si perse-cuta �ti din cauza credin �tei.

În plus, pro-

babil ca avem o sanatate precara sau nesim �tim extenua �ti.

Însa, imitandu-l pe Pa-

vel, putem transforma aceste dificulta �tiın ocazii de a sim �ti sprijinul iubitor al luiIehova.

16 E �sti imobilizat la pat sau �tintuitıntr-un scaun cu rotile? Te deplasezigreu sau ai probleme grave de vedere?Daca da, po �ti sa alergi ın cursa cre �stinaalaturi de cei tineri �si sanato �si? Bineın �te-les! Multe persoane ın varsta sau cu in-firmita �ti alearga pe calea care duce lavia �ta. Ele nu pot face acest lucru prinfor �te proprii, ci primesc for �ta de la Ieho-va ascultand ıntrunirile cre �stine la tele-fon sau urmarindu-le prin streaming. Deasemenea, participa la lucrarea de face-re de discipoli depunand marturie perso-nalului medical �si rudelor.

14. Cum ne ajuta 2 Corinteni 12:9, 10 sa facemfa �ta problemelor?15. De ce este important sa imitam exemplul luiPavel?16. Ce po �ti face cand nu ai o sanatate buna?

17 Daca, din cauza limitelor fizice, nupo �ti face pentru Iehova tot ce ı �ti dore �sti,nu te descuraja crezand ca nu mai po �tialerga pe calea care duce la via �ta. Iehovate iube �ste pentru credin �ta ta �si pentruperseveren �ta de care ai dat dovada de-alungul timpului. Acum, mai mult ca ori-cand, ai nevoie de ajutorul sau, iar el nute va abandona. (Ps. 9:10) Dimpotriva,se va apropia �si mai mult de tine. Iata cespune o sora care este grav bolnava: „Pemasura ce problemele de sanatate se ın-mul �tesc, ocaziile de a le depune martu-rie altora sunt tot mai rare. �Stiu ınsa caIehova se bucura chiar �si pentru celemai mici eforturi pe care le fac, iar astaımi aduce bucurie”. Cand te sim �ti descu-rajat, adu- �ti aminte ca nu e �sti singur.Mediteaza la exemplul lui Pavel �si amin-te �ste- �ti cuvintele lui ıncurajatoare: „

ˆImi

gasesc placerea ın slabiciuni . . . Deoa-rece, cand sunt slab, atunci sunt tare”.(2 Cor. 12:10)

18 Unele persoane care alearga pe caleacare duce la via �ta trebuie sa ınfrunte altadificultate. Ele se confrunta cu proble-

17. Ce simte Iehova fa �ta de cei care au problemede sanatate?18. Cu ce alta dificultate se confrunta unii slujitoriai lui Iehova?

me personale pe care al �tii nu le vad �si,poate, nu le ın �teleg. De exemplu, se lup-ta cu depresia sau sunt cople �site de an-xietate. De ce le este greu ın mod deose-bit acestor slujitori dragi ai lui Iehova?Cand o persoana are o mana rupta saueste �tintuita ıntr-un scaun cu rotile, ori-cine observa lucrul acesta �si se simteındemnat sa o ajute.

ˆInsa cei care se

confrunta cu tulburari de ordin afectivsau psihic ar putea sa nu prezinte niciunsemn vizibil de suferin �ta. Cu toate ca �siei sufera la fel de mult ca o persoana cuun membru fracturat, s-ar putea ca al �tiisa nu le arate aceea �si compasiune.

19 Daca �si tu ai probleme de sanatate �sisim �ti ca nu e �sti ın �teles, exemplul lui Me-fibo �set te poate ıncuraja mult. (2 Sam.4:4) Mefibo �set era infirm �si a fost jude-cat gre �sit de regele David, ınsa el nu eravinovat de niciuna dintre aceste proble-me. Totu �si, nu a avut o gandire negativa,ci s-a concentrat asupra lucrurilor pozi-tive din via �ta sa. El a fost recunoscatorpentru bunatatea pe care David o ma-nifestase ın trecut fa �ta de el. (2 Sam.9:6-10) Astfel, cand David l-a judecatgre �sit �si l-a tratat ın mod nedrept, Mefi-

19. Ce ınva �tam din exemplul lui Mefibo �set?

Vrem sa perseveram ıncursa pentru via �ta, ın pofidaproblemelor personale(Vezi paragrafele 13 la 20)

30 TURNUL DE VEGHE

bo �set s-a straduit sa ın �teleaga problemaın ansamblul ei �si nu s-a umplut de ama-raciune.

În plus, nu l-a ınvinova �tit pe Ie-

hova pentru gre �seala lui David, ci a facuttot ce a putut pentru a-l sus �tine pe rege-le numit de El. (2 Sam. 16:1-4; 19:24-30)Iehova a ales ca exemplul excelent al luiMefibo �set sa fie consemnat ın CuvantulSau spre binele nostru. (Rom. 15:4)

20 Unii fra �ti �si surori care sufera dincauza unei forme severe de anxietatesunt foarte nelini �sti �ti sau stanjeni �ti candtrebuie sa interac �tioneze cu alte persoa-ne ın via �ta de zi cu zi. Ei nu se simt ın lar-gul lor cand sunt ınconjura �ti de mul �tioameni, totu �si continua sa asiste la ın-truniri �si congrese. Le este greu sa vor-beasca cu necunoscu �ti, totu �si le depunmarturie altora. Daca te regase �sti ınaceasta descriere, sa �stii ca nu e �sti singu-rul; mul �ti al �tii se afla ın aceasta situa �tie.Nu uita ca Iehova apreciaza eforturiletale sincere. Perseveren �ta ta este o dova-da ca el te binecuvanteaza �si ca ı �ti da pu-terea de care ai nevoie.� (Filip. 4:6, 7;

� Pute �ti gasi sugestii practice suplimentare, precum �siexperien �tele unor persoane care sufera de anxietate ur-marind pe site-ul jw.org˙ emisiunea din luna mai 2019.Cauta �ti la BIBLIOTEC

˘A˛ JW BROADCASTING˙.

20. Cum sunt afecta �ti unii de anxietate, dar ce nutrebuie sa uite ei?

1 Pet. 5:7) Iehova se bucura cand vede caıi sluje �sti ın pofida problemelor fizicesau afective.

21 Din fericire, exista deosebiri ıntre ocursa propriu-zisa �si cursa despre carea vorbit Pavel.

În timpurile biblice, la

cursele de alergare exista un singur ca �s-tigator.

Însa, ın cursa cre �stina pentru

via �ta, to �ti cei care persevereaza cu loiali-tate ca �stiga premiul vie �tii ve �snice. (Ioan3:16)

Într-o cursa propriu-zisa, to �ti aler-

gatorii trebuie sa aiba condi �tie fizica,altfel �sansele de a ca �stiga sunt minime.Spre deosebire de ace �stia, mul �ti dintrenoi nu au o sanatate fizica buna, totu �sipersevereaza. (2 Cor. 4:16) Cu ajutorullui Iehova, to �ti vom trece linia de sosire!

21. Ce vom putea face cu ajutorul lui Iehova?

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 27: Lucrarea depredicare ıl ajuta pe acest frate ın varsta sa rama-na ın cursa cre �stina; pagina 28: I-am putea po-ticni pe al �tii daca insistam sa consume mai multalcool sau daca noi ın �sine nu suntem modera �ti ınprivin �ta consumului de bauturi alcoolice; pagi-na 30: Chiar daca este imobilizat la pat, un fratecontinua sa alerge ın cursa cre �stina depunandmarturie personalului medical.

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ Ce reprezinta cursadespre care a vorbit Pavel?

˛ Cu ce dificulta �tine confruntam?

˛ Cum putem persevera?

CÂNTAREA 144

Sa privim spre premiul promis!

w2

0.0

4-M

19

12

27

The Watchtower (ISSN 0043-1087) April 2020˘ 2020WatchTower Bible and Tract Society of Pennsylvania.Printed in Germany.˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.

34567April 2020 � Vol. 141, No. 5 ROMANIAN

Aceasta publica �tie nu se comercializeaza. Ea este distribuitaın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus �tinute prindona �tii. Pentru a face o dona �tie, va rugam sa accesa �ti donate.jw.org.

Daca nu exista alta indica �tie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

IMAGINEA DE PE COPERT˘A:

Fratele Rutherford �si al �ti cre �stini un �si aupredicat cu mult curaj hotararile judecatore �stiale lui Dumnezeu ımpotriva acestui sistem rau(Vezi articolul de studiu 14, paragraful 8)

MATERIALE CE APARÎN JW LIBRARY �SI PE JW.ORG

OPERA UNUI PROIECTANT?Pozi �tia ın V a aripilorfluturelui-de-varzaCe caracteristica a fluturelui-de-varzai-a inspirat pe ingineri sa proiecteze panourisolare mai eficiente?În JW Library, cauta la PUBLICA �TII˛ SERIIDE ARTICOLE ˛ OPERA UNUI PROIECTANT?

Pe jw.org, cauta laÎNV

˘A �T

˘ATURI BIBLICE ˛

�STIIN �TA & BIBLIA˛ OPERA UNUI PROIEC-TANT?

AJUTOR PENTRU FAMILIICand ave �ti pareri diferiteCum pot un so �t �si o so �tie sa- �si rezolveconflictele �si sa aiba pace ın familie?În JW Library, cauta la PUBLICA �TII˛ SERIIDE ARTICOLE ˛ AJUTOR PENTRU FAMILII.

Pe jw.org, cauta laÎNV

˘A �T

˘ATURI BIBLICE ˛

C˘ASNICIE & FAMILIE ˛ C

˘ASNICIE.

Accesa �ti site-ul jw.org˙ sau scana �ti acest cod

s

ÎN ACEST NUM

˘AR

��

Articolul de studiu 14:saptamana 1-7 iunie 2Un atac din nord!��

Articolul de studiu 15:saptamana 8-14 iunie 8Sa avem o atitudine pozitivafa �ta de oamenii carora le predicam��

Articolul de studiu 16:saptamana 15-21 iunie 14Sa-i ın �telegem mai binepe colaboratorii no �stri de credin �ta!��

Articolul de studiu 17:saptamana 22-28 iunie 20

„V-am numit prieteni”��

Articolul de studiu 18:saptamana 29 iunie – 5 iulie 26‘Sa alergam cursa pana la capat’

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

articolele de studiu pentru perioada: 1 iunie – 5 iulie 2020€¦ · av tara, ceiandˆ ın vedere...

Documents