MoluAn FnnENc, romancier, poet, dramaturg 9i publicist, s'a

nascut la Budapesta in 1878, intr-o familie de evrei. A scris

numeroase piese de teatru - primele dintre ele inspirate din

activitatea t,ri a" jurnalist -, care i-au adus renumele inter-

nafional. A fost corespondent de rizboi in prima conflagralie

mondiali, experienfd in urma cireia a scris Memoriile unui

iri"pooi"nt d'e rd'zboi,carte publicat6 ln 1916' in l-OaO,-O-e1ty

u ,"ipu de persecufiile lndreptate tmpotriva eweilor, Moly.rFerenc emigreaziln Statele Unite, unde iqi va continua u"tT-tatea literard. Moare la New York tn 1962. Romanul Bd'ielii d'in

strad.a Pdt O906) a fost considerat o capodoperd a wemii' Tra-

dus in peste paisptezece limbi, a fost ecranizat de gapte ori qi

adaptat pentru teatru.

MOLNAR FERENC

BAIETII DIN STRADA PAL

Traducere din limba maghiarddeVMicu

Ilustralii de Reich lGroly

lfl"ffigretro

Redactor: Roxana TocilescuTehnoredactori; Monica Manolache, Florin ParaschivCorector: Theodor ZarnfitCopert6: Anca Chirifd

Descrierea CIP a Biblioteeii Nafionale a RomAniei

MOLN/{R, FENENCBniefii din strada Pril / Molnar Ferenc; trad. din lb. maghiari

de V Micu; il. de Reich K6roly' - Bucureqti: Art, 2019.

ISBN 978-606-710-668-8

I. Micu, V (tratl.)II. Reich, IGroly (il.)

821.511.141

Moln6r FerencAP6,l utcaifirtk

Translation @2018 the Trust under the will of Lili Darvas Molnfuand the Trust for the benefit of Lukin, Horvath and Sarkozi'

Reprinted by permission of JOSEF WEINBERGER LTD'foillSRaf,tER ESQ. on behalf of the Copvright Owners

Illustrations @ Karoly ReichPublished in arrangement with M6RA Publishing House, HungaryAll rights reserved.

@ prgart, 2019, pentru prezenta edifiey|rrgalt este un imprint al Grupului Editorial Art

Exact la ora unu fdri un sfert, pe catedra amfitea-trului de gtiinle naturale, dup5 experimente lungi qi

neizbutite, a izbucnit in sflflrgit, cu mare greutate 9ica rdsplati a aqteptirii incordate, o minunatd fdgie

de culoarea smaraldului in flacira albi a limpii Bun-

sen, dovedind astfel ci substanla despre care profe-

sorul spusese cd are insuqirea sd coloreze flacdra inverde o colora intr-adevdr aqa. Dar chiar in clipa aceea

mireafd, din curtea vecine izbucnird acordurile uneiflagnete, ceea ce fdcu sd se spulbere pe datd intreagasolemnitate a momentului. In aceazicalde de martie,ferestrele fuseserd deschise larg qi muzica zburi ugor

in sala de curs, pe aripile v6ntului juciuq de primd-vard. Era un cAntec popular vesel, c6ruia flagneta iiddduse un ritm atAt de militar, atdt de vienez, incAt

bdietii, auzind ta-ram-tam-tam-ul lui, furi c6t pe ce

sd zArnbeascd, ba unii chiar se inveselirS.

Minunata fAgie verde din lampa Bunsen continuasi pAlpAie vesel, insd nimeni n.o mai lua in seam6, in

MOLNAR FERENC

afard de cAliva baieti din banca lntAi. Privirile celor-

la$i erau indreptate spre ferestrele prin care se vedeau

acoperiqurile caselor invecinate, gi colo, departe, instrdlucirea de aur a soarelui de amiaz6, turnul biseri-cii, pe al cdrui ceas minutarul inainta izbivitor spre

numdrul 12. Si in timp ce ei priveau pe fereastrd, insal6 se revdrsau, odatd cu muzica, felurite zgomote

de afar6: goarnele tramvaielor cu cai gi cAntatul uneiservitoare dintr-o curte invecinatd, care risuna insdcu totul altfel decAt flaqneta.

tntreaga clasi fu cuprins6 de un freamit ugor. Uniidintre bdiefi incepurd sd cotrob6iascd prin pupitre dupd

cdrfi, a$ii, mai ordonafi, igi qtergeau tocurile. Bokaigi inchi.se mica lui cilimard de buzunar imbrdcatd inpiele roqie qi atAt de meqtequgit construitS, incdt nul6sa niciodatd si curgi cerneala din ea... ntrmai atuncicdnd o lineai in buzunar. Csele iqi str6nse foile pe care

le aducea la gcoald in loc de cdrfi. Cdci, uitasem si spun,

Csele era cam filfizon gi nu venea la gcoald ca ceila$i,cu toate cdrlile sub bra!, ci rupea din ele numai pagl-

nile trebuincioase pentru ziua aceea qi le grdmddeaprin toate buzunarele. in ultima banc6, Cs6nakos cdscica un hipopotam plictisit. Weisz igi intoarse buzuna-rul pe dos, scuturdnduJ de firimiturile rdmase de lacornul pe care il ciugulise toatd dimineala de la zece

pAnd la unu. Ger6b iqi tdrqAi picioarele pe sub banc6,

neribddtor sd plece, pe c6nd Barab6s igi intinse firdsfiald muqamaua pe genunchi gi iqi lmpachetd in ea

cdrlile aqezate dupd mirime. Apoi le legd cu o cureaatdt de straqnic, incAt banca sc6rlAi puternic, iar el roqipAn6-n vArful urechilor. Intr-un cuvAnt, toatd lumea se

Bd'ielii din strada Pd'l

pregitea de plecare, numai profesorul nu voia sE qtie cd

peste cinci minute ora se va termina. De aceea, plim-

bAndu-gi privireablAndS peste intreaga clas6, intreb6:

- Ce este?

Drept rdspuns, se fdcu linigte, o liniqte deplin6.

Barab6s se vizu silit sd lase cureaua din mdn6, Ger6b

nu-gi mai tArqAi picioarele, Weisz igi vAri la loc buzuna-

rul intors, Cs6nakos iqi opri ciscatul, ducdnd cuviin-

cios m6na la gur6, Csele intrerupse strdnsul foilor, iarBoka vAri la iulealb in buzunar cdlimara rogie, care'

simlind unde se afl6, lSsd de indatd si i se preling6

frumosul lichid albastru.

- Ce este? repeti profesorul, in timp ce tofi stiteausmirnd la locurile lor, apoi se intoarse spre fereastrd

gi, fiindcd suhetele vesele ale flagnetei ii pdreau cd

sfideazd disciplina qcolar6, aruncAnd o privire aspr6,

porunci:

- Csengey, inchide fereastra!

MOLNAR FERENC

Csengey cel mititel, monitorul clasei, se sculi qi, ctlaerul lui serios, se indreptd spre fereastrd s-o inchidd.

in clipa aceea, Cs6nakos se apleci peste bancd gi-i

gopti unui bdielag blond din fafa lui:

-Atentie, Nemecsek!

Nemecsek se uitd pe furiq in spate, apoi jos. Un ghe-

motoc de hdrtie se rostogoli pAnd la el. il ridici gil des-

ficu. Pe o parte scria: ,,Dd-i-o mai departe lui Boka."Nemecsek qtia ci aceasta'i numai adresa qi cd scri-

soarea propriu-zisd, adevdratul ei cuprins, se gdsea pe

partea cealaltd a hArtiei. Dar, bineinfeles, Nemecsek

erabdiat bine-crescut qi nu citea scrisorile altora. Deci

impdturi hdrtiula la loc, aqteptd un moment potrivitgi, aplecdndu-se qi el peste banci, gopti la rdndul sdu:

-Atenlie, Boka!

Boka iqi afinti privirile spre duqumea, cici cunoqtea

calea obiqnuitd pe care sosesc misivele. Intr-adevdr,nu agtepti mult qi ghemotocul de h6rtie 4junse de-a

dura pAni la el. Pe partea cealalt6, pe care blondulNemecsek n-o citise, fiind bdiat cumsecade, era scris:

,,Dupd masd, la trei, adunare generali. Alegereapregedintelui pe maidan. Spre qtiinf6."

Boka vAri hArtiula in buzunar qi isprdvi de impa-

chetat cdrfile.Se ficuse unu fix. Soneria lAr6i gi astfel afld 9i pro-

fesorul c5 ora s-a terminat. Stinse lampa Bunsen, dddu

bdie!ilor o leclie noui qi se retrase in rnuzeul de gtiintenaturale, de unde, ori de cAte ori se deschidea uqa, se

holbau prostegte la tine, cu ochii lor de sticl6, fel de

fet de dihdnii impiiate: animale gi pdsdri cu aripileintinse, inghesuite pe rafturi. Iar intr-un co$, tdcut qi

Bd'ie{ii din strada Pd'I

plin de demnitate, se afla misterul misterelor, spaima

spaimelor: un schelet omenesc, ingdlbenit de vreme'

CAt ai bate din palme, clasa rdmase pustie' Pe sc6-

rile largi, cu coloane, se porni un iureq sdlbatic, care de

obicei nu se domolea decdt atunci cdnd se ivea silueta

inaltd a vreunui profesor. tn asemenea cazuri, aler-

gitorii ,,puneau frAnd'o qi ordinea era oarecum resta-

bilite. Dar indat6 ce profesorul dispirea dupd vreun

co$, cursa nebuneasci incepea din nou'

Co* trecu de poarta gcolii, valul de copii se des-

ficu in douS: unii o luard la dreapta, a$ii la stAnga'

Cend se iveau profesorii printre ei, pilarioarele siltausprintene in semn de salut. $i toati aceastd mu$ime

fla*attda gi obositd se inv6lmigea pe strada insoriti" 'iar ameleala uqoard ce-i cuprinsese pe bdiefi se risi-

peatreptat in fala atdtor lucruri ispititoare qi pline de

via!5 cu care ii intAmpina strada. Parcd ar fi scdpat din

inclisoare, aqa se bucurau de aerul prospit, de soare,

aga se ldsau inghitili de oraqul zgomotos qi foarte ani-

mat. Pentru ei, oraqul nu era decAt o invdlmigeald de

trdsuri qi tramvaie, de strdzi qi magazine, printre care

trebuiau s6-qi croiascd drum spre casd.

Csele se opri sub bolta unei por{i din apropiere,

vrdnd sd cumpere pe furig niqte alvifi' Dar negusto-

rul urcase pret,urile cu neruqinare. Se qtie cd pestetot

in lume o bucatd de alvild costiun creilar' Adicd alvi-

larul di cu birdifa in calupul alb, impinat cu alune,

qi utat cAt sare dintr-o lovituri costd un creilar' De

altfel, negustorul 6sta de sub boltd vindea toate rndr-

furile la acelaqi pre!. Orice cumpdrai costa un creilar'

Cu un creifar puteai cumpSra trei prune, trei jumitili

III

il,.-,|lr:*

t)

t

llII,t

tI

h$+-

de smochine, trei corcoduge sau treijume6ti de nucd,

toate puse pe be! gi sm6$uite ca za}ailr ars. Tot uncreifar costa o bucati mare de turtd dulce sau unzaharache. Ba mai mult, chiar qi traista gcolarului -o pungulifdunde g[seqti fel de fel de lucruri grozave -tot un creifar costa. Intr-o asemenea traistd gdseqti

alune, stafide, struguri uscafi de Malaga, bucilele de

zahdr, migdale, praf de pe stradS, rogcove sfdrdmategi mugte. Cu alte cuvinte, numai cu un singur creifarcdpitai un larg sortiment de produse ale industriei,florei qi f;aunei.

Bd'ie{ii din strada Pdl

Acum, Csele se tocmea, cdci negustorul urcase pre-

ful. Cei care se pri.cep intru cdtva in ale comerluluiqtiu preabine cd atunci cAnd o afacere comercialS este

legati de riscuri, prefurile cresc. Aqa, de exemplu, se

gtie cd ceaiurile din Asia sunt scumpe pentru cd trans-

portul lor se face cu caravanele prin regiuni bAntuite

de t6lhari. Pericolul prin care trec caravanele trebuie

si-l plStim noi, europenii. Alvifaru.l, care' bietul, se

temea si nu fie indepdrtat de lAng6 9coald, cunoqtea

qi el aceasti lege qi-gi f6cea socoteala c5, dacd cei de

ia gcoalS il vor alunga, el nu li se va putea impotrivi'Chiar dacd le-ar zAmbi la fel de dulce ca gi zaharicalele

lui, ei tot il vor socoti o primejdie pentru copii'

,,Copiii iqi cheltuiesc toli banii la italian", spunea

lumea. Aga cd italianul, simfind cd negustoria lui n-are

viitor in preajma gcolii, urcd preful. Dacd tot trebuia

si plece de-acolo mai devreme sau mai tArziu, mdcar

si agoniseascd ceva. Prin urmare, ii spuse lui Csele:

- Pdni acum, toate fost un cretar. De acum, toate

doi creifari.

$i in timp ce se cdznea sd rosteascd aceste cuvinte

intr-o maghiard stricati, gesticula sdlbatic cu birdifaprin aer.

Ger6b ii qopti lui Csele:

- Trage-i una cu Pdliria in tarabd!

Ideea aceasta ii surAse lui Csele. Tii, ce gtozav arfi! Ce-ar mai zbura zaharicalele in toate p6rfile' $i ce

s-ar mai veseli bAi{ii!Ger6b, ca un dricugor, ii strecura in ureche cuvin-

tele ispititoare: ,,Trage-i, m6, cu pdl6ria!Asta-i un spe-

culant."

$j

,W

10 1_1

MOLNAR FER,ENC

Dar Csele iqi scoase pdlSria qi, uitAndu-se la ea,

intreb5:

- Cu pildria asta frumoas6?Ger6b nu-gi gdsise omul. indemnul lui ddduse

greq. Nu trebuie sd uitdm cd Csele era un filfizon -nu degeaba venea el la gcoali numai cu file din cirll

- Ce, m6, ifi pare rdu de ea?

- Ba bine cd nu, spuse Csele. $i sd nu crezi ci dinlaqitate, dar n-am chef sd-mi stric pdliria. Pot chiarsi-fi dovedesc cd nu-s laq: d[-mi-o pe-a ta qi o tr6ntesc

cu pldcere.Dar Ger6b nici nu voia si audd de aqa ceva. Asta era

o adevdratd insultd. Se incrunt6 9i rdspunse:

- PA| dacd e vorba de pdliria mea, pot s-o trAntesc

eu, cici 6sta e un garlatan. Tu n-ai decAt s-o gtergi,

dacd !i-e fricd.

$i, cu o migcare care dovedea cAt e el de indriz-ne!, iqi smulse pdl6ria. Dar cAnd si o tr6nteasci pe

tarabd, cineva ii apuci mAna pe la spate. O voce seri-

oasd, aproape birbdteasci, il intreb6:

- Ce faci?Ger6b se intoarse. Era Boka.

- Ce vrei si faci? il intrebd acesta din nou, pri-vindu-l serios, dar blAnd.

Ger6b mormdi, aga cum mormiie leul c6nd imbhn-zitorul i se uitd drept in ochi. Pdrea ruqinat. Iqi puse

pdldria pe cap gi apoi dddu din umeri. Boka ii gopti:

- Las5-l in pace. Mie imi place sd fii indrSzn$, dar

cu ista... n-are niciun rost. Hai!

$i Boka ii intinse mAna plind de cerneal5, fiindcd o

linuse in buzunarul unde se afla cilimara buchrcagd

Bd'ielii d'in strad'a Pd'l

care,dupi obiceiul ei, se scursese pe ticute, fdri ca el

si binuiasci ceva. Dar asta n-avea nicio importantd'Boka incerci s6-qi qtearg[ palma de un perete, dar

il murdiri zadarnic, cbci eerneala nu se lua' Aqa cd

se l6si p6gubaq. il me de bra! pe Ger6b 9i amdndoi

pornirdln lungul strizii. Csele, cel mic 9i frumuqel,

rdmase pe loc. $i ei il mai auzird cum ii spunea itali-anului cu un glas stins gi trist, ca al unui invins:

- Pdi, dacd de azi inainte totul face doi creifari,

d6-mi pi mie halvile de doi creilari. Apoi iqi vAri dege-

tele in pungula lui verde, s5-9i caute banii'Italianul zdmbi, in timp ce probabil se gdndea:

,,Ce-ar fi dacd de m6ine totul ar costa trei creifari?"Dar 6sta nu putea fi dec6t un vis. Era ca 9i cAnd

cineva ar visa ci fiecare forint valoreazd" insutit"'Deci trase o lovituri puternicd cu bdrdila in calu-

pul de halviln gi inveli bucata tdiatd intr-un petic

de h6rtie.Csele privi pachefelul, dezam6git:

- Pei apa Pulind?Italianul, incurajat de succesul avut, deveni obtaz'

nic qi-i r6spunse rdnjind:

- Pei acnm mai scump, pii acum mai pufin!

$i se intoarse spre un nou cumpiritor' care' vdzAnd

cele petrecute, pregitise qi el doi creifari' Apoi halvi-

farul se apuca si ciopleascd bulgdrele alb zaharisit

cu birdila lui cdt palma. Ficea niqte migciri at6t de

ciudate, inc6t ili venea si crezi cd te afli in fala unui

cipcdun din poveqti sau a unui c6l6u uriaq din Evul

Mediu, care decapiteazdnigte bieli omuleli cu cape-

tele de alune.

13

MOLNAR FERENC

- Se nu cumperi de la 6sta, ii spuse Csele nouluicumpdritor, e un qarlatan.

$i, de ttecaz, bdg6 in gurd toatd halvila cu hArtiecu tot, fiindci hArtia se lipise atAt de tare, c5 n-o maiputea desprinde. in schirnb putea fi supt6.

- Agteptafi-m6, bdiefi, le strigd el hri Boka qi luiGer6b, qi porni in goand duPd ei.

La co$ ii 4iunse din urmd qi tofi trei cotird spre

strada Soroks6ri. Mergeau la braf: Boka la mijloc,explicAndu-le ceva in taind, serios, a$a cum ii era obice-

iul. Avea paisprezece ani gi fafa lui nu v6dea incd decdt

foarte pufine semne de maturitate. Dar cAnd vorbea,

parci mai cAqtiga cAliva ani. Vocea ii era groas6, cati-

felatd gi serioasd. Vorbele ii erau la fel de serioase pre-

cum glasul. Rar i se intAmpla s6 spund vreun cuvdnt

urdt qi nu-i pldceau deloc apucdturile goldneqti. Nu se

amesteca niciodat6 in certuri mirunte. Ba mai mult,dacd se intdmpla sd fie chemat ca arbitru, nu primea.

Vdzuse el cd dupd judecatd una din p6r,ti pleacd mdh-

nitd gi se crede nedreptSfiti. Numai cAnd conflictulse intelea qi cearta lua proporlii atAt de mari incAt era

necesar sd intervind profesorii, abia atunci se amesteca

gi Boka, impdciuitor. Cdci impdciuitorului niciuna dinpirli nu-i poarti picd. Cu alte cuvinte, Boka se ardtabdiat chibzuit qi promitea sd devind- dacd nu cine gtie

ce om mare * un bdrbat cinstit qi la locul lui.Drumul spre casi ii obliga sI pdrdseascd strada

Soroks6ri qi s-o ia pe strada Ktiztelek. Pe strddufaasta liniptitS, soarele de primdvar6 imprSgtia o cdlduriblAndS. in lungul ei se intindea manufactura de tutun,de unde se auzeau maginile duduind pe infundate.

Bd'ie{ii din strada Pd'I

Pe strada Kiiztelek nu se vedeau dec6t doi biiefi'Stiteau in mijlocul drumului qi aqteptau. Unul era

Cs6nakos cel puternic, iar celilalt Nemecsek, cel mic

qi blond.C6ntt Cs6nakos ii zdri pe cei trei flicdi care mer-

geau la bra!, iqi v6ri de bucurie doui degete in gurd qi

ii trase un fluierat ca de locomotiva. De altfel, aceasta

era ,,specialitatea" lui. Niciunul dintr-a patra nu putea

si-l imite' Ba, mai mult, in tot glmnaziul nu se mai

aflau decAt vreo doi biieli care qtiau sd fluiere aqa,

ca surugiii. Se spunea gi despre Csinder, pregedintele

cercului literar, cd ar qti sE fluiere la fel de bine' Dar

de cAnd ajunsese preqedinte, Csinder nu mai fluiera'

Nu-qi mai v6ra degetele in gur6. Nici nu s-ar fi cuvenit

ca pregedintele cercului literar si fac6 asta' El, care infiecare miercuri dup6-amiaz6,stdla catedri aldturi de

profesorul de limba maghiard!Dupd cum am spus, Cs6nakos scoase un fluierat'

Biiefii se adunari in mijlocul strdzii. Cs6nakos se

intoarse spre Nemecsek cel blond qi mic, intrebAndu-l:

- Lor incd nu le-ai sPus?

- Nu, zise Nemecsek.

Toli sdrird deodat5:

- Ce?

in locul lui Nemecsek, rispunse Cs6nakos:

- Ieri, la muzeu, iar ne-au fdcut einstandl'

- Cine?

- Pdi Pdsztorii. Cei doi P6sztori.

Se lSsi o liniqte ad6nc6.

Aici e locul si afla,ti ce inseamn1, einstand' Acesta

este un cuvant special, intrebuinlat de copiii din Pesta.

14