ARTICOL DE STUDII ECONOMICE

TAXELE VAMALE SI ROLUL ACESTORA IN ROMANIA

Informatiile articolului/ Autorii:

[1] Legea nr. 141/1997, publicata in M.O-, p I, nr. 180 din august 1997.

[2] H.G. nr. 626/1997 publicata in M.O., p I, nr. 271 bis/ 9 octombrie 1997.

Linkul pentru acest document: http://www.scrigroup.com/finante/Taxele-vamale-aparitie- si-evol24637.php

Referinte: Acest document contine trimiteri la alte 2 documente.

[ 1] Conform art. Din Legea 26 privind regimul vamal de import al Romaniei din 1993.

Linkul pentru acest document:

- http://www.scrigroup.com/finante/Importul-Taxele-vamale-la-impo91981.php.

- http://www.scrigroup.com/finante/Exportul-Taxele-vamale-de-expo75458.php

- http://www.scrigroup.com/finante/Exportul-Taxele-vamale-de-expo75458.php

- http://www.scrigroup.com/finante/IMPACTUL-UNIUNII-EUROPENE-ASUP13923.php

[7 ] Http://www.customs.ro/vami.Main?categPage=18showCateg=18CategId=1816

[8] Bogdan, Bucovala, - Originea marfurilor si preferintele vamale, Editura Convex, Oradea 1995, p. 13.

[16]  Adoptat in cadrul conferintei interguvernamentale pentru aderarea Romaniei la U.E si preluat de pe

site- ul19176.172.49MIE_SiteNegocieriRomanaDocumente_pozitieRomCAP25-DP.doc/

TAXELE VAMALE SI ROLUL ACESTORA IN ROMANIA

INTRODUCERE

In cadrul acestui articol stiintific „Taxele vamale si rolul acestora in Romania”, se doreste a evidentia rolul pe care il au taxele vamale la nivel national dar si in cadrul Uninunii Europene. Scopul taxelor vamale este de a procura venituri fiscale dar in aceelasi timp de a proteja economia nationala de concurenta straina.In aceelasi timp reprezinta o forma de simulare a exporturiilor si de a extinde cooperarea economica cu alte state ale lumii. In consecinta taxele vamale reprezinta un element de politica comerciala, de natura fiscala, constituind un venit pentru bugetul statului , avand un impact asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior.Acestea pot fi aplicate de catre stat asupra importurilor, exportului sau tranzitului de marfuri. Exista trei categorii mari de taxe vamale.

Taxe vamale de export – acestea se intalnesc sporadic,pentru ca statele incurajeaza exportul de marfuri acesta reprezentand principalul mijloc de procurare a resurselor valutare. In momentul in care se percep astfel de taxe acestea au 2 roluri fie economic fie unul fiscal. Tarile ce detin monopolul natural asupra unor resurse minerale sau materii prime, taxeaza exportul acestora pentru a determina prelucararea lor in tara, iar cele care detin monopolul de fabricatie la unele produse taxeaza exportul acestora.

Taxe vamale de tranzit – se refera la comertul exterior( se refera la trecerea marfurilor pe teritoriul unei terte tari). Statele incurajeaza tranzitul de marfuri pentru a realize incasari in valuta sub forma tarifelor pentru folosirea cailor ferate, pentru utilizarea drumurilor publice.Aceste taxe vamale de tranzit au si aspecte pozitive cu caracter fiscal precum, incasari in domeniul hotelier, vanzari de bunuri catre straini, activitati de antrepozitare.

Taxe vamale de import- sunt cele mai des intalnite si se platesc de catre importator,in momentul in care marfuriile trec frontier tarii importatoare.In functie de obiectivul pe care il are importatorul acestea pot sa detina un caracter fiscal( sunt cele care se refera la marfuri din import care nu sunt fabricate sau produse in tara care importa) sau protectionist.

Se prezinta deasemenea coeziunea legislatiei vamale romane cu cea a Uniunii Europene si prezentarea unor masuri si etape ce au fost indeplinite de catre tara noastra pentru a duce la implementarea legislatiei vamale a intregii Uniuni Europene.

Taxe vamale – aparitie si evolutie

De-a lungul timpului, numeroase documente istorice atesta existenta si evolutia taxelor vamale si existenta unui regim vamal.Astfel de taxe se incasau in momentul in care se transportau orice fel de marfa la trecerea frontierelor, la trecerea mijloacelor de transport prin centrele urbane sau la vanzarea marfii in afara tarii. Existau mai multe tipuri de vama: vama principala, vami mari, vami mici, vami de hotar,vami de straja, vami de uscat sau vami de apa.

Primul tarif vamal modern a Romaniei a fost introdus la 1 Iulie 1875, fiind primul tarif care a unificat sistemul vamilor romanesti din acel moment.Noul tarif vamal avea rolul de a proteja interesele nationale dar si de a incuraja si a promova comertul cu marfuri romanesti si de a sprijini industriile autohtone.

In Romania , in prezent cele mai relevante si importante cate normative care desemneaza cadrul legal al activitatii vamale sunt: codul vamal al Romaniei si regulamentul de aplicare a codului vamal al Romaniei.

Codul vamal a intrat in vigoare la 1 octombrie 1997, fiind abrogat prin legea nr 141/1997 [1].Fiind cel mai important act legislativ din domeniul vamal se aplica uniform si nedescriminatoriu pe intregul teritoriu al Romaniei, urmarind toate bunurile introduse sau scoase din tara de catre persoane fizice sau juridice.

Cele mai importante aspecte reglementate se refera la :

- Principiile de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale- Sistemul institutional al autoritatii vamale- Etapele operatiunii de vamuire- Regimurile vamale suspensive- Regimurile vamale defensive- Datoria vamala- Sanctiunile aplicate in caz de incalcare a rglementarilor vamale- Plangerile si contestatiile vamale

Prin legea nr 626/1997[2] s-a abrogat Regulamentul de aplicare a codului vamal care a adus completari reglementarilor din codul vamal al Romaniei in legatura cu:

- Exportul si importul marfurilor- Relatiile si informatiile privind reglementarile vamale- Regimurile vamale suspensive- Operatiunile prealabile vamuirii- Regimul vamal aplicabil calatorilor si alor persoane fizice- Contraventiile vamale- Supravegherea vamala- Garantarea datoriei vamale- Supravegherea si controlul vamal exercitate in afara birourilor vamale- Bunurile pentru care nu sunt indeplinite conditiile de vamuire

Regulamentul vamal, adoptat in 1997, a fost modificat. Un nou Regulament de aplicare a Codului vamal al Romaniei a fost adoptat in 2001 prin legea nr. 1114/2001, publicata in M.O. din 9 noiembrie 2001. Noul act legislativ aduce modificari cu privire la activitatea comisionarilor in vama si la controlul destinatiei finale.

Taxe vamale - definire, clasificare si functiile taxelor vamale

Taxele vamale sunt definite ca si impozite analitice utilizate de catre stat pentru impunerea selective a marfuriilor ce trec granitele vamale ale statului respective cu scopul de a procura venituri fiscal dar in aceelasi timp de a proteja economia nationala de concurenta straina.In aceelasi timp reprezinta o forma de simulare a exporturiilor si de a extinde cooperarea economica cu alte state ale lumii.

In consecinta taxele vamale reprezinta un element de politica comerciala, de natura fiscala, constituind un venit pentru bugetul statului , avand un impact asupra pretului produselor care fac obiectul comertului exterior.Acestea pot fi aplicate de catre stat asupra importurilor, exportului sau tranzitului de marfuri.

Exista trei categorii mari de taxe vamale:

- Taxe vamale de export – acestea se intalnesc sporadic,pentru ca statele incurajeaza exportul de marfuri acesta reprezentand principalul mijloc de procurare a resurselor valutare. In momentul in care se percep astfel de taxe acestea au 2 roluri fie economic fie unul fiscal. Tarile ce detin monopolul natural asupra unor resurse minerale sau materii prime, taxeaza exportul acestora pentru a determina prelucararea lor in tara, iar cele care detin monopolul de fabricatie la unele produse taxeaza exportul acestora.

- Taxe vamale de tranzit – se refera la comertul exterior( se refera la trecerea marfurilor pe teritoriul unei terte tari). Statele incurajeaza tranzitul de marfuri pentru a realize incasari in valuta sub forma tarifelor pentru folosirea cailor ferate, pentru utilizarea drumurilor publice.Aceste taxe vamale de tranzit au si aspecte pozitive cu caracter fiscal precum, incasari in domeniul hotelier, vanzari de bunuri catre straini, activitati de antrepozitare.

- Taxe vamale de import- sunt cele mai des intalnite si se platesc de catre importator,in momentul in care marfuriile trec frontier tarii importatoare.In functie de obiectivul pe care il are importatorul acestea pot sa detina un caracter fiscal( sunt cele care se refera la marfuri din import care nu sunt fabricate sau produse in tara care importa) sau protectionist.

Importul

Acesta consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducereea acestora in circuitul economic. Pentru a se realize importul trebuie respectate anumite norme preavazute de catre codul vamal al Romaniei si a legii pentru aprobarea tarifului vamal de import.Acestea sunt aplicate de catre autoritatea vamala in conditiile stabilite in regimul vamal al Romaniei.In momentul importarii unor marfuri se realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei aferente drepturilor de import , aplicanduse si masuri de politica comerciala.

Conform regurilor cuprinse in Codul vamal al Romaniei si al reglementarii in vama, valoarea vamala[1] pentru unele marfuri se efectueaza diferit, astfel :

- Pentru marfuri primite de personae juridice , care nu fac obiectul unei tranzactii comerciale, valoarea in vama o constituie valoarea inscrisa in documentele primite de la expeditorul extern.

- Pentru marfuri ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de conotatii bursiere,valoarea se determina pe baza facturii proforma,emisa de catre furnizor, cu preturile cunoscute la data intocmirii acesteia; in termen de 90 de zile de la data declararii vamale trebuie depusa facture definitive pe baza careia se fac regularizarile privind obligatiile de plata in vama.

- In cazul persoanelor fizice care introduce bunuri in tara, valoarea in vama se stabileste de Ministerul Finantelor pe baza cataloagelor de preturi externe, corelate cu preturi interne.

- Pentru autovehicule/vehicule noi valoarea in vama se determina pe baza pretului extern din facture de cumparare emisa de producator.

- Pentru autovehicule/vehicule folosite se stabilesc in functie de categoria de vehicule ,tinanduse seama de caracteristiciile tehnice si de capacitatea cilindric.

Declaratia vamala de import se depune la biroul vamal impreuna cu o serie de acte: documentul de transport al marfurilor, facture, declaratia de valoare in vama, documente necesare aplicarii unui regim tarifar preferential,codul fiscal, certificate de origine EUR1 ,certificate sanitar – veterinar sau fitoveterinar(in cazur transportarii unor animale sau produse vegetale), declaratia de conformitate, imputernicirea pentru invamuire,declaratia de incasare valutara, contract de vanzare- cumparare.

Exportul

Regimul vamal de export consta in scoaterea definitiva din tara a marfurilor de pe tritoriul Romaniei.Sunt acceptate la export doar marfurile produse in tara, dar si cele care au fost importate anterior,exceptie facand acele marfuri care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie impuse de politica comerciala.

Tranzactiile de export pot fi efectuate de catre toti agentii economici indiferent de forma de proprietate a capitalului social,dar conditia esentiala este ca acest fapt sa fie mentionat in obiectul de cativitate al acestora.

In conformitate cu prevederiile Hotararii de Guvern, nr 215/30.04.1992 privind regimul licentelor de export si imort al Roamniei, marfurile sunt liberalizate catre export.Exista cateva categorii de marfuri pentru care este necesara obtinerea de licente de export eliberata de Ministerul Comertului ,cum ar fi: marfuri supuse unor restrictii cantitative de export, cele supuse supravegherii de catre unele tari, suspuse unor limitari cantitative, de catre anumite tari la importul din Roamania, si contingente si neadmise temporar la export.

Tariful la marfurile exportate se calculeaza la fel dupa regula de tarifare a importurilor.La exportul de marfuri Romania nu percepe taxe vamale, datorita faptului ca doreste incurajarea exportul marfurilor.In momentul exportului la biroul vamal se depun o serie de acte precum:

declaratia vamala, factura externa, declaratia de incasare valutara, licenta de export(pentru marfuri/bunuri contingente).

Pentru a proteja piata nationala, taxele vamale sunt :

- Liberale- nivelul pretului extern se va majora cu o taxa, dar pretul intern al produsului importat va fi mai mic decat pretul de productie intern al produsului respective.

- Egalizatoare- taxa vamala va determina un pret unic pentru produsele importate dar si pretul celor produse intern va fi aceelasi.

- Restrictive – in acest caz taxa vamala va determina ca nivelul intern al produsului importat sa fie mai mare decat pretul unui produs similar care se produce intern.

- Prohibitive- taxa vamala determina o crestera exagerata a pretului intern al produsului importat ,astfel incat existent sa pe un an umit teritoriu vamal sa fie lipsit de interes.

Taxele vamale sunt incluse in pretul final al produsului respective, astfel costul este suportat de catre consummator.Functiile taxei vamale influenteaza relatiile economiei nationale unei tari, ori pot reprezenta bariere in fata liberei circulatii a marfurilor si persoanelor.Astfel acestea trebuie analizate cu cea mai mare atentie.

Functiile taxelor vamale :

- Acestea sunt instituite in primul rand cu scopul de a contribui la formarea veniturilor statului.Acesta este cea mai importanta functie, pentru ca datorita ei pot fi incurajate anumite importuri sau pot fi descurajate alte importuri; se favorizeaza exportul si se pot dezvolta anumite relatii comerciale cu anumite piete(interne sau externe)si mai pot fi protejati anumite activitati ale agentiilor economici interni impotriva concurentei din exterior.

- O functie extreme de importanta este faptul ca taxele vamale pot fi un instrument de negociere politica in relatiile internationale.

Taxe vamale – sfera de aplicare si platitorii taxelor vamale

In categoria platitoriilor de taxe vamale intra toti agentii economici personae fizice sau juridice, romane sau straine care introduc sau scot din tara bunuri in vigoare cu codul vamal.

Sfera de aplicare a taxelor vamale este influentata de regimul vamal stabilit de autoritatea vamala la introducerea sau scoaterea marfurilor din tara, prezentate in vama.

Regimul vamal este alcatuit din totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul pe care il are fiecare operatiune comerciala si de destinatia pe care o are marfa. Regimurile vamale sunt de 2 categorii: definitive sau suspensive.

Cele definitive include: importul ,exportul, introducerea si scoaterea din tara de bunuri detinute de calatori sau altor personae fizice ,sau necomercianti.

Regimurile vamale suspensive include: tranzitul, antrepozitul, perfectionarea active,transformarea sub control vamal, admiterea temporara si perfectionarea pasiva a marfurilor.Acestea se acorda numai de catre autoritatea vamala prin eliberarea unei autorizatii care precizeaza conditiile de derulare a regimului.

Datorita faptului ca Romania are un interes special pentru dezvoltarea exportului, la noi se aplica numai taxe vamale de import.Importul inseamna intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora pe piata economica.Autoritatea vamala la importul marfurilor, realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale conform drepturilor de import (taxe vamale, TVA, accize, si orice alte sume care i se cuvin statului).Obiectul taxelor vamale este reprezentat prin : bunurile, marfurile, prestariile de servicii etc importate cu exceptia celor care sunt scutite prin lege.In acest caz legea prevede scutiri, reduceri sau suspendari de la plata taxelor vamale.

Cateva exemple de cazuri de bunuri sau servicii care sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:

- produsele de pescuit maritime si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion roaman.

Cateva exemple de scutiri:

- ajutoare si donatii cu character social, umanitar, cultural,sportive

- bunurile straine care devin proprietatea statului

- material de publicitate , de reclama, de documentare

Tot in aceasta categorie de scutiri intra si importul urmatoarelor categorii de bunuri:”

- bunuri de origine romana

- bunuri reparate in strainatate si retrimise in tara

- bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate

- bunurile de import utilizate de asociatii familiale si unitati din domeniul mestesugaresc, agricol si al industriei mici, in cadrul unor programe si actiuni de ajutoare si dezvoltare a activitatilor finantate de guvernele straine in baza unor acorduri sau tratate incheiate cu Romania.

Revenind la taxele vamale suspensibile, amintim aici:

a) Tranzitul vamal – reprezinta trasportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acesta sa fie suspus dreptului de import sau masurilor de politica comerciala.

b) Antrepozitul vamal – semnifica locul aprobat de autoritatea vamala aflat sub controlul acesteia in care marfurile pot fi depozitate , fara a fi obligat sa se achite plata datoriei vamale,pana la acordarea unui nou regim vamal.

c) Perfectionarea activa – este un regim prin care se suspenda taxele vamale,pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare a marfurilor starine destinate reexportului in afara terit vamal al Romaniei,si       marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.

d)Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea pe teritoriul Romaniei, fara a plati drepturile de import si fara a aplica masuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala . . Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu plata drepturilor de import.

Taxe vamale – baza de calcul a taxelor vamale si cotele de impunere

Pentru determinarea sumelor datorate bugetului de stat cu titlul de taxe vamale este important cunoasterea a doua elemente primordiale: baza de calcul a taxelor vamale si cotele de impunere.

Baza de calcul a taxelor vamale este definita de valoarea pe care o au in vama marfurile importate.Baza de calcul este determinata si este declarata de catre importatori,personal de acestia sau prin reprezentati autorizati.Acestia sunt obligati sa depuna la biroul vamal, o declaratie pentru valoarea in vama, plus facturi sau alte documente care atesta plata marfii si a cheltuielilor pe parcursul deplasarii.

Valoarea in vama se determina pornind de la pretul extern in valuta efectiv platit sau de platit, conform facturii externe la care se adauga, in masura in care au fost efectuate si nu au fost cuprinse in pretul marfii, urmatoarele: cheltuieli de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana, cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, aferente transportului marfurilor importate, costul asigurarii pe parcursul extern.

In ceea ce priveste cotele de impunere, ele sunt prevazute in tariful vamal de import al Romaniei. Acesta este un tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferentiale prevazute in reglementarile legale.

Regimul vamal aplicabil calatoriilor si altor persoane fizice

In categoria platitorilor de taxe intra si persoanele fizice care introduc sau scot bunuri din tara.In cazul persoanelor fizice regimul vamal se efectueaza diferit fata de cel ce se aplica marfurilor din cadrul schimburilor comerciale, tinnandu-se seama de :

- Frecventa cu care persoanele fizice pot trece frontier- De modalitatea de transport prin care bunurile sunt introduse sau scoase din tara(bagaj

insotit sau neinsotit)- Frecventa cu care persoanele fizice pot trece frontier

Trebuie luate in considerare si prevederiile conventiilor internationale in favoarea turismului precum si de faptul ca bunurile sa nu poata fi instrainate in scop commercial.

Valoarea in vama a bunurilor introduse sau scoase de personae fizice se stabileste de catre Ministerul Finantelor prin aprobarea”Listei de valori unice in vama”a unor produse sau grupe de produse pentru ca bunurile introduse sau scoase din tara de calatori si de alte persone fizice stabilite in Romania sau in starinatate ,sa nu faca obiectul unor operatiuni comerciale.

Impactul Uniunii Europene asupra politicii vamale din Romania

In anul 1993 a intrat in vigoare Acordul European care are ca si scop asocierea intre Romania si comunitatiile europene si statele membre ale acestora.Obiectivele Acordului au fost acelea de a crea conditiile necesare aderarii Romaniei la U.E.si in aceelasi timp intensificarea procesului de armonizare in domeniul vamal.

Obiectivele Acordului european de asociere a Romaniei, au intrat in vigoare la 1 februarie 1995 si acestea fac referire la[8] :

- Sa asigure un cadru adecvat dialogului politic intre parti- Sa promoveze dezvoltarea comerciala, precum si relatiile economice intre

parti,sprijinind astfel dezvoltarea economica in Romania- Sa asigure cadrul pentru integrarea treptata a Romaniei,scop in care Roamania va

actiona pentru indeplinirea conditiilor necesare.- Sa sprijine Romania in eforturile sale de realizare a tranzitiei catre o economie de piata

si de consolidare a democratiei.

Un aspect deosebit de important cu un rol esential in cadrul necogierii l-a avut Acquis-ul care consta in cateva instrumente care asigura functionarea Uniunii Vamale, protectia efectiva si controlul frontierelor externe.Acquis-ul comunitar include codul vamal comunitar, nomenclatura combinata, tariful vamal comun cu preferintele comerciale, cotele tarifare si suspendarile tarifare precum si alte reglementari legislative privind marfurile contrafacute si marfuri pirat.

In prezent conform documentului de pozitie 16[16]privind capitolul 25 – Uniunea Vamala, Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar in vigoare si nu solicita nici o perioada de tranzitie.Au fost intreprinse o serie de actiuni menite sa contribuie la realizarea unei armonizari depline a reglementarilor vamale.

In ceea ce priveste domeniul de informatii tarifare obligatorii se accentueaza armonizarea Codului vamal si al Regulamentului de aplicare ,iar in prezent se aplica procedura cea mai simpla de vamuire numita vamuirea la domiciliu petru operatiunile de export, import si perfectionare activa.

In ceea ce priveste domeniul legislatiei vamale, s-a observat ca nu exista deosebiri in metoda de aplicare fata de legislatia comunitara in ceea ce priveste utilizarea: nomenclatorului de tarifare, informatiile tarifare obligatorii, regulile de origine, valoarea in vama, procedurile si regimurile vamale la import si export, tranzitul,antrepozitul vamal,documentul administrativ unic, datoria vamala.Se pune accent pe implementarea tarifului integrat al UE(TARIC) prin modernizarea IT si a sistemului de comunicatii vamale.

In domeniul regulilor de origine, legislatia romana este total armonizata cu legislatia U.E.In ceea ce priveste marfurile contrafacute si pirat,legislatia este armonizata prin adoptarea legii nr 202/2000 privind unele masuri pentru respectarea dreptului de proprietate intelectuala.

In privinta zonelor libere, legislatia vamala romana,a preluat o mare parte din prevederile comunitare , iar alte prevederi referitoare la zonele libere se gasesc in cadrul legii 84/1992.Diferenta care exista intre legislatia romana si cea comunitara se refera la regimul produselor agricole in zonele libere.

O diferenta exista si in privinta cotelor tarifare, situatia din Romania difera de cea din U.E.Diferenta consta in modul de administrare , diferente ce decurg din aranjamentele pe care Romania le are in cadrul OMC , precum si acordurile de comert liber incheiate.In prezent Romania a eliminat restrictiile cantitative la export din anul 1998 si la import din anul 1992.

Un progres esential s-a realizat si in domeniul informatic, Romania a creat un sistem informatic integral vamal. Acesta a fost implementat prin programul PHARE, din anul 2002 “Strategia de dezvoltare si planul de dezvoltare IT.”Prin intermediul acestui system este posibil prelucrarea operative a declaratiilor vamale.Un astfel de sistem sta la dispozitia autoritatii vamale romane pentru centralizarea si prelucrarea informatiilor referitoare la statistica de comert exterior (prin integrarea conceptelor EUROSTAT), supravegherea tranzitelor, colectarea si incasarea drepturilor vamale, mediul de afaceri etc.- reprezentand informatii necesare intaririi capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului comunitar.

Administratia Vamala Romana a participat la elaborarea documentelor de pozitie pentru

alte capitole de negociere, putand astfel identifica obiectivele si masurile comune, atat in ceea

ce priveste preluarea acquis-ului comunitar, cat si constructia institutionala. Capitolele in care

Administratia Vamala Romana mai este implicata sunt:

Capitolul 1 -Libera Circulatie a Marfurilor - capitol inchis provizoriu

in luna iunie 2003

Capitolul 5 - Dreptul Societatilor Comerciale

Capitolul 7 - Agricultura

Capitolul 10 - Impozitarea  -  capitol inchis provizoriu in luna iunie

2003

Capitolul 11 - Statistica

Capitolul 21 - Politica Regionala si Utilizarea Instrumentelor

Structurale

Capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne

Capitolul 28 - Control financiar

Capitolul 29 - Prevederi Financiare si Bugetare

Obiectivul general si final al armonizarii legislatiei in acest domeniu este acela de a

raspunde exigentelor uniunii vamale. Pentru a raspunde acestor exigente administratia vamala

trebuie, pe de o parte, sa dispuna de instrumentele necesare si, pe de alta parte, sa aiba

capacitatea de a opera pe baza legilor vamale si comerciale ale Uniunii Europene la fel de

eficient ca orice administratie vamala dintr-o tara membra. Uniunea vamala presupune libera

circulatie a marfurilor si aplicarea uniforma a tarifului vamal comun, iar armonizarea

legislatiei vamale contribuie la realizarea acestor doua componente.

In perioada de tranzitie armonizarea presupune modificarea unilaterala a legislatiei

vamale nationale intr-o anumita ordine de prioritati. Procesul trebuie sa raspunda unor

obiective precise si sa se fondeze pe o ierarhie de prioritati a diferitelor lucrari.

Armonizarea legislatiei vamale este un proces complex, care se desfasoara pe o perioada

mai mare de timp si se efectueaza pe anumite etape.Prima etapa consta in consolidarea si

imbunatatirea regimului de liber schimb de bunuri , instituit in cadrul Acordului European,

adoptarea unei legislatii compatibile cu Codul Vamal, aplicarea Nomenclaturii

Combinate,utilizarea documentului administrativ unic ca si declaratie vamala.A doua etapa

consta in adoptarea in totalitate a legislatiei comunitare.Comisia Europeana a monitorizat in

permanent armonizarea legislatiei vamale, iar aprecierile , concluziile si anumite materiale

informative au fost cuprinse in rapoarte oficiale.