MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICECOLEGIUL ECONOMIC VIILOR

PROIECT DE OBINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALnivel 4

Specializarea: Tehnician n activiti economice Tema proiectului: Taxe Vamale

Prof. ndrumtor: Ioana Sasu ELEV Nume: Robert Mihai Creu Clasa: Clasa a XII -a K

SESIUNEA: Iunie 2015

CUPRINSARGUMENT..............................pag 3

CAP. 1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE (pag 5) 1.1 Taxele Vamale; Definiie; Funciipag 51.2 Instrumente ale politicii vamale....................................................................................pag 61.3 Clasificarea taxelor vamale.......................................pag 81.3.1 Taxe vamale de export..............................................................................................pag 91.3.2 Taxe vamale autonome.............................................................................................pag 91.3.3 Taxe vamale autonomo convenionale..................................................................pag 101.3.4 Taxe vamale prefereniale........................................................................................pag 101.3.5 Taxe vamale antidumping........................................................................................pag 12

CAP. 2 TARIFUL VAMAL (pag 13)

2.1. Tariful Vamal al Romaniei.........................................................................................pag 142.2 Valoarea in vam........................................................................................................pag 152.3 Prezentare TARIC RO............................................................................................pag 172.4 Declaraia vamal.......................................................................................................pag 182.5 Efectul unei taxe vamale............................................................................................pag 192.6 Protecia tarifar - instrument al politicii comericale..................................................pag 21

CAP. 3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZIIE INTRACOMUNITAR I UN IMPORT DIN AFARA U.E LA SC SEWS ROMANIA S.R.L (pag 24)

3.1 Prezentarea societii SC SEWS ROMANIA SRL.....................................................pag 243.2 Achiziie Intracomunitar ntre societatea romn SEWS ROMANIA SRL i societatea austriac DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KG.........................................pag 253.3 Import din afara UE ntre societatea roman SEWS ROMANIA SRL i societatea japoneza SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD JAPAN...................................pag 27

CONCLUZII................................................................................................................pag 31

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................pag 33

ANEXE.............................................................................................................................pag 34

ARGUMENT Tema proiectului meu Taxe Vamale face parte din domeniul pregtirii mele profesionale pentru meseria de tehnician in activiti economice.Am ales ca tem de studiu pentru lucrarea mea de atestat Taxele vamale deoarece mi se pare o tem foarte interesant, dat fiind faptul c in ziua de azi, n domeniile pe care a dori s le frecventez n viitor precum domeniul afacerilor i al economiei, trebuie s cunoatem foarte bine detaliile acestui capitol. n cadrul elaborrii proiectului meu a trebuit s-mi extind aria de cunotine studiind bibliografia recomandat de coordonator, fapt ce mi permite o pregtire profesional mai bun.Tema aleas este structurat in capitole abordate separat cu pri distincte.Contribuia personal privind elaborarea acestui proiect const in selectarea informaiilor teoretice si practice specifice specializrii precum si structurarea pe capitole a acestora.Taxele vamale sunt cunoscute pe teritoriul Romniei nc din antichitate. Taxele vamale erau ncasate pentru produse i cltori att la trecerea frontierei provinciilor, ct i la intrarea n orae, trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor ci de comunicaie.Surse documentare atest c taxele vamale s-au perceput ntr-o perioad apropiat de ntemeierea statului, fiind legate i de nceputurile vieii urbane.Taxa vamal apare acum, sub forma unui instrument simplu de politic fiscal, ca un impozit indirect, acele prelevri pecuniare obligatorii la bugetul public, percepute de ctre stat asupra mrfurilor care trec graniele rii.Taxa vamal trebuie definit n calitatea sa bifuncional, pe de o parte, ca instrument fiscal de formare a veniturilor statului; iar pe de alt parte, ca instrument de formare a preurilor produselor care fac obiectul tranzaciilor internaionale, n special a importurilor.Aceste taxe fac parte ca i impozitele, din sistemul veniturilor bugetare, fiind sinonime conceptual cu acestea n sensul c:

Sunt stabilite prin lege; Au caracter obligatoriu; Nu au contrapartid direct pentru cei care le suport, Nu au o destinaie special, constnd n fluxuri fiscale, care finaneaz bugetul de stat.

n prezent, taxele vamale ndeplinesc att un rol fiscal, de procurare a veniturilor bugetare necesare organizrii i funcionrii statului, ct i rolul de principale instrumente tarifare de politic comercial, fie de limitare a exporturilor unor mrfuri (de exemplu, limitarea exporturilor de materii prime n scopul prelucrrii lor n ar), fie de protejare a pieei interne, a economiei naionale, de o concuren strin, n scopul diversificrii produciei industriale, crerii unor noi ramuri de activitate, susinerii ramurilor importante din punct de vedere economic, strategic i social, protejrii forei de munc din anumite sectoare; de acionare asupra importurilor n sensul reducerii lor.Spre deosebire de impozite, care reprezint o prelevare sau o contribuie bneasc obligatorie, cu titlu nerambursabil (neamortizabil, definitiv), datorat conform legii bugetului de stat, de ctre persoane fizice i persoane juridice, pentru venituri pe care acestea le obin, sau averea pe care ele o posed, taxele, n general, inclusiv taxele vamale, reprezint pli neechivalente la bugetul de stat, efectuate de persoane fizice i juridice pentru servicii prestate acestora de organe sau instituii de drept publice. Prin nivelul lor, care depinde de felul mrfurilor care formeaz obiectul impunerii (materii prime, semifabricate, produse finite, produse agro-alimentare sau industriale), precum i de natura relaiilor comerciale existente ntre ara importatoare i ara exportatoare, taxele vamale pot influena ofert i cererea, att pe piaa intern ct i pe cea internaional.Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligaii financiar-bugetare, fiind reglementate n virtutea necesitii fondului bnesc al statului. Prin aceast obligaie se nelege ndatorirea de a plti n contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri ale bugetului. Beneficiarul acestei obligaii financiar-bugetare este n exclusivitate statul, reprezentat prin organele financiare, crora li s-a atribuit competena de a ncasa taxele vamale.Prin fixarea taxelor vamale, statul percepe un impozit care va produce modificri ale preurilor produselor ce fac obiectul tranzaciilor comerciale. Din acest punct de vedere, taxele vamale afecteaz n primul rnd pe importator, care trebuie s verse autoritilor fiscale o sum de bani, sum care este corespunztoare taxelor vamale evideniate n tariful vamal. Taxa vamal este trecut de importator asupra preului de vnzare al produsului, astfel nct ultimul care suport taxa vamal este consummatorCAP.1 ASPECTE PRIVIND TAXELE VAMALE

1.1 Taxele Vamale. Definiie. Funcii.

Taxele vamale reprezint acele prelevri baneti, percepute de catre stat in momentul in care bunurile respective trec granitele rii respective in vederea importului, exportului sau tranzitului.Dei la prima vedere taxele vamale par s intereseze doar din punctul de vedere al politicii financiare a statului, totusi implicaiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile politicilor economice si comerciale. Trsatura eseniala este dat de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare reprezint totalitatea resurselor baneti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor baneti ale statului. Acesta presupune o varietate de forme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor bneti necesare finanrii i indeplinirii sarcinilor sale. Complexitatea raporturilor juridice, economice, politice, comerciale i sociale in care sunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanare a utilizrii acestor instrumente. Depind politica fiscal, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in alte domenii, statul putndu-le folosi pentru a-si exercita influen asupra dezvoltrii sau restrngerii activitii unor ramuri economice, pentru a stimula sporirea produciei sau consumului unor anumite mrfuri, pentru a extinde sau a limita relaiile cu alte state.Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerat doar un arhaism lingvistic, datnd din acea perioad a relailor comerciale cand obligaiile financiare aveau un rol fiscal si diferenierea lor nu prezint importan. Cel care vars la autoritile fiscale suma de bani corespunztoare nivelului taxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preului de vnzare a mrfurilor sau serviciilor, aa incat taxele vamale sunt suportate in final de cumparator.Funciile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de politic comercial.Taxa vamal a avut la nceput un caracter exclusiv fiscal. Astazi, acest caracter este mult atenuat, dar taxa vamal a ramas un important instrument fiscal. Taxa vamal e abordat in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzaciilor cu produse care trec frontiera, calitate in care, perceperea acesteia este avantajoas pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor statului. Taxa vamal devine pe parcursul evoluiei sale unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru protejarea economiei naionale. Valenele taxei vamale, ca instrument de politica comerciala se contureaz odata cu dezvoltarea industriei i a interesului statului de a proteja propria industrie. Asa apare protecionismul vamal, cu taxe mari la produsele manufacturate si taxe mici la materiile prime, urmarindu-se importul de materii prime si dezvoltarea noilor industrii.1.2 Instrumente ale politicii vamalePolitica comercial a unui stat este o parte a politicii economice ce vizeaz sfera relaiilor comerciale externe si care cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de catre acel stat (care au caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) inscopul promovrii sau al restrangerii schimburilor externe si al protejrii economiei naionale de concurena strain, precum si de alte influene nocive ale mediului economic internaional, in scopul promovrii intereselor economice naionale.Pe termen mediu sau scurt, prin parghiile de politic comercial, se urmaresc unele obiective derivate din cele pe termen lung, cum sunt: Imbunatirea structurii schimburilor comerciale externe; Restrangerea sau stimularea exporturilor si importurilor anumitor grupe de mrfuri i servicii; Anumite modificri in orientarea geografica a schimburilor comerciale; Imbunatairea raportului de schimb internaional; Sporirea incasrilor la bugetul statului[footnoteRef:2] , etc. [2: Postelnicu, Ctlin, Economie Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p. 111]

In ultimii ani, in condiiile adancirii continue a interdependenelor economice, in afara reglementrii relatiilor dintre state pe plan bilateral sau multilateral, regional sau mondial, a aparut tendina de instituionalizare a relaiilor economice dintre state prin intermediul unor acorduri care ncearc s statueze anumite principii si reguli in privina folosirii diverselor instmmente de politica comercial in relaiile reciproce dintre diferite state.Principalele instrumente ale politicilor comerciale pot fi grupate, dupa caracterul lor, in trei mari categorii: instrumente de natur tarifara (vamal); instrumente de natur nontarifar; instrumente de natur promotional.Primele dou categorii de instrumente urmaresc reglementarea importurilor si a exporturilor si tinerea lor sub control intr-o oarecare msur, in timp ce a treia categorie vizeaza impulsionarea si stimularea exporturilor.Politica vamal cuprinde totalitatea reglementarilor legale cu privire la formalitile vamale, procedura de vamuire si sistemul de taxe vamale, aplicabile produselor care fac obiectul activitii de comert exterior[footnoteRef:3] . Prin urmare instrumentele de politica vamala sunt urmatoarele: [3: Ciobanu, Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2004]

legile, codurile i regulamentele vamale tarifele vamale taxele vamalePrincipalele instrumente tarifare sunt taxele vamale. Acestea reprezint impozite indirecte percepute de catre stat asupra mrfurilor, atunci cand acestea trec graniele rii respective. Taxele vamale sunt cea mai veche modalitate de control a statului asupra relaiilor economice externe.Importana taxelor vamale se desprinde din rolul pe care il au in procesul schimbului de mrfuri pe piaa mondial: reprezint una din principalele modaliti de influenare a schimburilor comerciale internaionale; dein un loc important in teoria si practica politicilor comerciale, in procesul de formare a uniunilor vamale sau al integrarii economice; multe din instrumentele de politica comerciala se elaboreaza in funcie de regimul vamal al fiecarui partener; reprezint un instrument simplu de politica comercial, prin care se asigur venituri importante pentru bugetul de stat; reprezint un instrument eficient de formare a preurilor (interne sau externe) si de orientare a comerului; regimul vamal produce repercursiuni asupra raportului de schimb, a competitivitii, determin redistribuirea veniturilor intre ramuri, subramuri, clase sociale, influeneaz nivelul costurilor, structura i echilibrul (sau dezechilibrul) balanei comerciale i de plai externe.Taxele vamale promoveaz - cu prioritate - interesele produciei i consumului intern, prin urmare ele sunt un instrument de natura fiscala, constituind o sursa de venit la bugetul statului, cu o inciden directa asupra preurilor produselor care fac obiectul comerului exterior.1.3 Clasificarea taxelor vamale Taxele vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a interveniei statului in comerul internaional[footnoteRef:4]. Ceea ce se impune este valoarea in vam a produselor care fac obiectul tranzaciei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazut prin lege. [4: www.euroavocatura.ro/dicionar/]

Toate taxele vamale urmresc, mai mult sau mai puin, in funcie de nivelul concret al acestora, si un scop fiscal. In condiiile existenei unor taxe vamale multiple ca numar, ca mod de aezare i fiecare avnd efecte diferite, pentru a elabora o politic vamal corespunzatoare intereselor generate ale statului se impune o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dup cel pufin patru criterii:1. dup obiectul impunerii vamale: taxe vamale de export; taxe vamale de import; taxe vamale de tranzit (eliminate astzi);2. dup modul de percepere: taxe vamale "ad valorem"; taxe vamale specific; taxe vamale mixte;3. dup modul de fixare: taxe vamale autonome; taxe vamale convenionale (contractual); taxe vamale autonomo convenionale; taxe vamale asimilate;4. dup scopul impunerii: taxe vamale protecioniste; taxe vamale prefereniale; taxe vamale de retorsiune;

1.3.1 Taxe vamale de export

Taxele vamale de export se intlnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incurajarea exporturilor. Aceste taxe sunt percepute asupra produselor destinate exportului i se pltesc de ctre firmele exportatoare, fiind suportate de catre consumatorul final al produsului respectiv.In conditiile in care taxa vamal de export reprezint o cheltuial in plus pentru exportator, aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaii speciale: pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri, bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ar sau pentru pstrarea unor rezerve; pentru a limita exporturile in ramurile in care producia indigent nu acoper nevoile de consum; atunci cnd preurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaa intern, astfel taxele vamale de export devin o prghie de reglare a rentabilitii obinute de exportatori; in toate situaiile in care firmele autohtone, prin for lor economic pot controla preurile de pe piata extern.

1.3.2 Taxe vamale autonome Acest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ar, in mod independent, pentru schimburile comerciale cu anumite state cu care nu sunt inc incheiate nici un fel de inelegeri de natura vamal. Sunt fixate pe mai multe niveluri: maxime, minime si intermediare.In practic se aplica taxe vamale difereniate in funcie de interesele comerciale sau de alt natur dominante la produsul respectiv, ori in funcie de politica comercial promovat fa de un stat sau altul. Taxele vamale autonome reprezint o prim form a taxelor vamale folosite de un stat independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurrii radicale a regimului vamal vechi.Taxele vamale autonome se aplic la importurile din rile cu care nu exist acorduri privind "clauza naiunii celei mai favorizate". Aceast clauz presupune ca daca unul din statele contractante va acorda ulterior unui ai treilea stat condiii de tarif vamal mai avantajoase, aceste condiii noi se vor aplica de drept i schimburilor de mrfuri care vor interveni dupa aceasta data ntre primii contractani.1.3.3 Taxe vamale autonomo - convenionale Se bazeaz pe aplicarea simultan a taxelor vamale autonome i a celor convenional. Autoritatea vamal trebuie s asigure:1. stabilirea originii mrfurilor. ara exportatoare nu intotdeauna este una i aceeai cu ,,ara de origine" a produsului, de aceea pentru determinarea originii mrfurlor se folosete cel mai des criteriul valoarii adugate. Astfel fr de origine a unei mrfi devine aceea in care bunul respectiv a incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugat sau in care a suferit o transformare esenial.2. stabilirea taxelor vamale corespunztoare in funcie de regimul comercial practicat in relaiile cu statul respectiv.1.3.4 Taxe vamale preferenialeAceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai anumitor mrfuri importate din anumite ri n scopul de a stimula schimburile comerciale cu rile respective i nu se extind asupra mrfurilor provenind din alte ri. Regimul comercial preferenial nu se extinde n mod automat asupra tuturor mrfurilor sau partenerilor. Acesl regim este considerat o exceptie de la ,,clauz naiunii celei mai favorizate", fcnd obiectul unor prevederi speciale n acordurile comerciale bilaterale sau a unor scheme de preferinte aplicate in mod nereciproc cum ar fi Sistemul Generalizat de Preferine vamale (SGP).Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce i Nediscriminatorii (SGP) a fost pus la punct in urma acordului UNCTAD[footnoteRef:5] i implic scutirea de taxe vamale sau diminuarea acestora la importul in rile dezvoltate a marfurilor provenite din state care fac parte din categoria celor in curs de dezvoltare. Aceste preferine comerciale tarifare sunt: [5: United Natinons Conference of Trade and Development, eng]

generalizante - urmau a fi aplicate de catre toate statele industrializate semnatare i pentru ansamblul produselor manufacturate si semimanufacturate, nediscriminatorii - se prevedea a fi acordate tuturor rilor n curs de dezvoltare, nereciproce - nu obligau statele beneficiare la nici o concesiune similara pe baze mutuale.Sistemul Generalizat de Preferine vamale Nereciproce si Nediscriminatorii (SGP) are cateva caracteristici generate: conform statutului juridic, preferinele tarifare au un caracter temporar, produsele incluse in SGP sunt in general manufacturate i semifabricate[footnoteRef:6] i ca excepie SGP nu este destinat produselor de baza - unele produse agricole si alimentare, [6: Incluse n capitolele 25 i 29 ale nomenclatorului de la Bruxelles]

rile "donatoare" de preferine prevd anumite mecanisme - salvgardare - pentru a pastra controlul asupra unor eventuale implicaii negative pentru economia proprie incluse de noile fluxuri de schimburi care iau natere ca urmare a facilitafilor acordate. Practic aceste tari i rezerv dreptul de a modifica, dupa caz, modalitatea de aplicare sau amploarea concesiilor comerciale[footnoteRef:7]. [7: Unele state stabilesc plafoane cantitative de siguran pentru importurile prefereniale n scopul salvagardrii intereselor propii si ale cele ale parteneriilor.]

In practic se disting doua tipuri de strategii ale aplicrii SGP:1. strategia reducerii nivelului taxelor vamale folosind una din urmatoarele metode: produs cu produs, ara cu ara, reducere liniara sau armonizata;2. strategia consolidarii sau metinerii taxelor vamale la un nivel constant impiedicandu-le sa creasc, pe o perioad de timp determinat.In concluzie sarcinile vamale prefereniale reprezint niveluri ale taxelor vamale de import difereniate in funcie de surs geografic a mrfurilor sosite in vam. ara creia i se aplic, de catre alte state, un tratament preferenial beneficiaz de taxe mai sczute pentru diferite categorii de mrfuri, Un exemplu recent de astfel de fenomen este SGP-ul , prezentat mai sus, iar un exemplu istoric este Commonwealth-ul sau sistemul "imperial" britanic de preferine. Astfel de sisteme de preferine sunt, in ansamblul lor, dezavantajoase pentru multe state neincluse n lista preferinelor datorit nsui caracterului lor preferenial, implicit discriminatoriu n multe privine.1.3.5 Taxe vamale antidumpingAcest tip de taxe vamale de retorsiune se percep asupra produselor de import pentru a anihila efectele dumpingului comercial practicat de unii exportatori i se aplica numai la acele produse la care strategia de intrare pe piaa internaional este dumpingul.Practicarea dumpingului const in folosirea unui pref de export mai scdzut decat cel normal-determinat de condiiile de producie sau de cele ale pieei respective. Astfel firma care folosete strategia dumpigului comercial este avantajat sa patrund sau sa-i consolideze poziia pe o anumita pia, n dauna firmelor concurente.Dumpingul este o form a discriminarii prin preuri si se bazeaza pe: existena concurentei imperfecte i posibilitatea firmei de a-i stabili n mod autonom propria politic, de preuri, nefiind obligat la alinierea preurilor, segmentarea pieelor - operaiune ce poate genera efecte anticoncureniale, astfel se afl in atenia organismelor antitrust[footnoteRef:8], [8: Sau protecie a concurenei]

inexistena unei comunicaii uoare i rapide ntre piaae extern i cea intern divizate.Dumpingul distrugator sau pradator se ntalneste atunci cand preul de vnzare la export este foarte mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioada de timp determinata, scopul acestei practici fiind scoaterea de pe pia sau chiar falimentarea concurenfei i creterea puternic a cotei de pia sau parii de pia deinut, pasul final fiind revenirea la preuri normale sau crescute pentru a recupera pierderea anterioara[footnoteRef:9]. [9: Ciobanu, Gheorghe, Tranzacii economice internaionale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2004, p.336]

Msurile antidumping luate mpotriva exportatorilor i cerute de grupuri de interes interne reprezentand industriile naionale, au un caracter pur protectionist. Marimea taxei antidumping nu poate fi mai mare decat marja de dumping - care se calculeaz ca diferena intre preul normal, practica pe piaa mondial, sau caracteristic unei anumite piee, si preul artificial diminuat in mod voit, prin politica de dumping.Taxa antidumping = pret mondial pre de dumpingAceasta taxa contribuie la formarea preului de vam a produselor respective, a valoriin vam, dupa care la aceasta se aplic celelalte elernente de fiscalitate.CAP. 2 TARIFUL VAMALTariful vamal reprezint nomenclatorul produselor supuse taxelor vamale, care cuprinde lista mrfurilor supuse impunerilor vamale, expuse pe grupe i categorii, insoite de nivelul taxelor percepute asupra fiecarui produs sau grup de produse in parte. Uneori in tariful vamal sunt surprinse i mrfurile scutite de taxa, precum i o serie de reglementri existente in raporturile comerciale ale unui stat cu altele.Tariful vamal reprezint, n practic, componenta principal a regimului vamal al unei ri[footnoteRef:10]. Regimul vamal reprezint statutul juridic pe care l va primi marfa n procesul vmuirii; acesta indic pe de-o parte, dac i unde se vor plati taxele vamale, iar pe de alt parte, dac i in ce condiii marfa va fi supus controlului vamal. [10: Postelnicul, Ctlin, Economie Internaional, Cluj-Napoca, 2002, p.111-115]

Regimurile vamale sunt de doua feluri:1. Regim vamal comun se aplic automat in conformitate cu legea vamal i privete majoritatea mrfurilor de import - export;2. Regimurile vamale suspensive - au ca efect suspendarea plii anumitor taxe vamale sau a aplicrii unor msuri de control; ele trebuie s fie solicitate in mod expres. n practica vamal a Uniunii Europene principalele regimuri suspensive sunt legate de operaiunile de tranzit, de importul pentru producia de export (regimul de drawback), de importul temporar, de depunerea mrfii in antrepozitele vamii, etc.In funcie de clasificarea taxelor vamale tariful vamal poate fi: tarif vamal convenional, tarif vamal prefereial, tarif vamal autonom, tarif vamal sancional.Redactarea tarifului vamal presupune utilizarea unuia sau mai multor criterii de clasificare a mrfurilor. Aceste criterii servesc la ordonarea mrfurilor nscrise n lista vamal.Principalele criterii utilizate in prezent sunt: originea mrfurilor (produse vegetale, minerale sau animale); gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate sau produse finite); destinaia mrfurilor (bunuri pentru consum sau pentru investiii)

2.1 Tariful Vamal al RomnieiTariful vamal al Romniei cuprinde:1) Nomenclatura combinata a mrfurilor;2) orice alta nomenclature care se bazeaz parial sau integral pe Nomenclature combinat a mrfurilor sau care adaug la aceasta orice subdiviziuni i care este stabilit prin dispoziii legale naionale care reglementeaz domenii specifice in vederea aplicrii msurilor tarifare legate de schimbul de mrfuri;3) taxele vamale i taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mrfurilor cuprinse in Nomenclatura combinat a mrfurilor, precum i cele instituite n cadrul politicii agricole sau prin reglementrile specifice aplicabile anumitor mrfuri care rezult din transformarea produselor agricole, daca este cazul;4) msurile tarifare prefereniale cuprinse in acordurile ncheiate de Romnia cu anumite ri sau grupuri de ri si care stipuleaz acordarea tratamentului tarifar preferenial;5) msurile tarifare prefereniale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru anumite ri sau grupuri de ri;6) msurile tarifare care prevd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mrfuri;7) alte msuri tarifare prevazute in legislaia Romniei[footnoteRef:11]. [11: Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei, art 46]

Taxele vamale percepute de autoritatea vamal romn se pot clasifica in: taxe vamale de baz; taxe vamale prefereniale.Taxele vamale de baz sunt stabilite potrivit politicii comerciale a Romaniei i/sau acordurilor Internaionale la care Romnia este parte semnatar (Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comer} (GATT), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romnia il aplica far rezerve, ratificat prin Legea nr. 133/1994).Taxele vamale prefereniale fac obiectul unor acorduri de liber schimb Tncheiate de Romnia cu rn (Moldova, Turca, Lituania, Israel) sau grupuri de ri (Uniunea Europeana -UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, Acordul Central European al Comertului Liber - CEFTA etc.) pentru unele mrfuri sau categorii de mrfuri.Pentru a se putea aplica o tax prefereniala este necesar prezentarea i depunerea unui certificat de circulaie a mrfurilor valid (de exemplu de tip EUR) mpreuna cu Declaria vamal de import i a celorlalte documente prevazute de Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romniei.Atat taxele vamale de baza cat i taxele vamale prefereniale sunt stabilite pe fel de marf a carei clasificare se face n funcie de regulile generale i notele explicative de interpretare a nomenclaturii mrfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romniei, specifice Conveniei Internaionale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a mrfurilor, incheiat la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care Romnia este parte[footnoteRef:12]. [12: Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei, art 48]

Unele categorii de mrfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in funcie de felul mrfii sau de destinaia lor specific, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conveniilor Internaionale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se inelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicat i in cadrul unui contingent tarifar[footnoteRef:13]. De exemplu un autovehicul fabricat n Uniunea European, pentru care a fost eliberat un certificat de circulaie a mrfurilor EUR1 valid, beneficiaz de tratament tarifar favorabil la momentul intocmirii formalitilor vamale de import in Romnia[footnoteRef:14]. [13: Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al Romniei, art 49] [14: www.avocatura.com]

2.2 Valoarea in vamValoarea in vam a mrfurilor importate este, conform Acordul privind punerea in aplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale si corner (GATT)1994, valoarea de tranzacie, respectiv preul efectiv pltit sau de pltit pentru mrfuri atunci cnd sunt vndute pentru export pe teritoriul vamal al Comunitii.Valoarea de tranzacie poate fi ajustat atunci cand anumite elemente specifice care sunt considerate ca facnd parte din valoarea in vam sunt in sarcina cumparatorului, dar nu sunt incluse in preul efectiv platit sau de platit pentru mrfurile importate (de exemplu, cheltuielile de transport si costul asigurrii mrfurilor importate, precum si cheltuielile de incrcare i manipulare legate de transportul mrfurilor importate pan la punctul de introducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitii, redevente i drepturi de licena, etc.). In valoarea de tranzacie se includ i anumite prestaii fcute de cumparator n favoarea vanzatorului sub form de mrfuri sau de servicii determinate, altele decat sub forma de bani.Sunt prevazute 51 elemente care nu se includ n valoarea n vam a mrfurilor, cu condiia s fie evideniate separat de preul efectiv pltit sau de platit ( de exemplu: cheltuielile de transport pentru mrfuri dup sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul Comunitii, comisioane de cumparare, etc.).Atunci cand valoarea in vama nu poate fi determinat pe baza preualui de tranzacie, ea se determin prim parcurgerea succesiv a urmatoarelor regulilor de evaluare pn la prima in conformitate cu care aceasta valoare poate fi stabilit:(a) valoarea de tranzacie a mrfurilor identice vandute pentru export in Comunitate si exportate in acela sau aproximativ acelasi moment cu mrfurile care se evalueaz;(b) valoarea de tranzacie a mrfurilor similare vandute pentru export in Comunitate i exportate n acelasi sau aproximativ acelai moment cu mrfurile care se evalueaz;(c) valoarea bazat pe preul unitar care corespunde vanzrilor in Comunitate de mrfuri importate sau de mrfuri identice sau similare importate totalizand cantitatea cea mai mare, ctre persoane care nu au legatura cu vanztorii; (d) valoarea calculat egala cu suma: costului sau valorii materialelor i fabricrii sau altor transformri in procesul de fabricare a mrfurilor importate; valorii profitului i cheltuielilor generate egale cu cele care se reflect in mod obinuit in vanzrile de mrfuri de aceeai natur sau tip cu mrfurile evaluate care sunt fabricate de producatori in ara exportatoare pentru a fi exportate n Comunitate; cheltuielilor de transport i costul asigurrii mrfurilor importate, precum i cheltuielile de ncarcare i manipulare legate de transportul mrfurilor importate pan la punctul de ntroducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitaii. Determinarea valorii in vam nu trebuie s se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: preul de vanzare in Comunitate pentru marfuri produse n Comunitate, preul mrfurilor de pe piaa intern a rii exportatoare, valori in vama minime, arbitrare sau fictive, etc.2.3 Prezentare TARIC - ROTARIC a fost stabilit in baza Articolului 2 al Regulamentului Consiliului nr. 2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind nomenclatura tarifar i statistic i Tariful Vamal Comun. Acest tarif este o baz de date destinat s indice dispoziiile legale comunitare aplicabile (msuri tarifare i netarifare) pentru un anumit produs, atunci cand acesta este importat pe teritoriul vamal al UE sau, dupa caz, cand acesta este exportat catre ri tere.TARIC se bazeaz pe Nomenclatura Combinata (NC - codificare la 8 cifre) care constituie nomenclatura de baz pentru Tariful Vamal Comun, utilizat n procesul de vamuire a mrfurilor precum si pentru intocmirea statisticilor de corner al Comunitii cu ri tere (EXTRASTAT) i a statisticilor de comer ntre Statele Membre (INTRASTAT).Baza de date TARIC este utilizat de administraiile vamale din Statele Membre pentru procesarea declaraiilor vamale de import / export din / catre ri tere; totodata, el este un instrument util de informare pentru operatorii economici.TARIC cuprinde dispoziiile referitoare la domeniul vamal, coninute n legislaia comunitar specific privitoare la: Sistemul armonizat de denumire si codificare a mrfurilor (S.A.), Nomenclatura combinat (N.C.), taxe vamale aplicabile; suspendri de taxe vamale; contingene tarifare; regimul tarifar preferenial (inclusiv pe baz de contingene tarifare prefereniale); sistemul generalizat de preferine tarifare (SGP) aplicabil rilor n curs de dezvoltare; taxe antidumping sau de compensate (antisubvenie); prohibijii la import i la export; restricii la import i la export; coduri adiionale; restituii la export; referiri cu privire la reglementrile comunitare care au introdus o masur tarifar sau netarifar; alte msuri tarifare si netarifare aplicabile in procesul de vamuire a mrfurilor.Baza de date TARIC-RO conine, n plus fa de baza de date TARIC, msurile naionale referitoare la restriciile impuse prin diverse acte normative raionale cu implicaii n activitatea vamal.Pentru fiecare masur (tarifar i netarifar) este prezentat actul normativ comunitar sau naional care instituie masura respectiv, eventualele documente cerute, note de subsol explicative.2.4 Declaraia vamal Mrfurile de export/import trebuie s fac n Romnia obiectul unei declaraii vamale, indiferent dac acestea sunt sau nu supuse conform reglementrilor in vigoare impunerii vamale.Declaraia vamal este un document prin care declarantul: solicit un regim vamal pentru marfa prezentat (export, import, reexport, etc.) se angajeaz s i ndeplineasc obligaiile ce i revin potrivit regimului vamal (de exemplu: s plateasc taxele vamale aferente mrfii) furnizeaz informaiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea urmririi curente a operaiunilor de comer exterior, precum i pentru scopuri statistice.Documentele care nsoesc declaraia vamal pentru punerea in libera circulate sunt urmatoarele:> factura n baza creia se declar valoarea in vama a mrfurilor;> declaraia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii n vam a mrfurilor declarate;> documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenial sau a altor msuri de derogare de la regimul de drept comun aplicabil mrfurilor declarate;> toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziiilor ce reglementeaz punerea in libera circulaie a mrfurilor declarate;> documentele de transport sau, dupa caz, documentele aferente regimului vamal precedent;> lista coletelor sau un document echivalent indicand coninutul fiecrui ambalaj n cazul n care n vam se prezint o singur marf n mai multe ambalaje.Introducerca sau scoaterea din ar a mrfurilor, a mijloacelor de transport i a oricror alte bunuri este permis numai prin punctele de trecere a frontierei de stat. n punctele de trecere a frontierei de stat i pe teritoriul rii sunt organizate birouri vamale care funcioneaz potrivit legii. La trecerea frontierei de stat, mrfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal i aplicrii reglementrilor vamale numai de autoritatea vamal.2.5 Efectele unei taxe vamaleBarierele tarifare, cele mai simple msuri de politic comercial, sunt reprezentate de taxe vamale percepute cu ocazia importului unui bun. Taxa vamal specific apare sub forma unei sume, fixat pe unitatea de msur fizic (de exemplu, 3 dolari pe barilul de petrol). Taxele ad valorem sunt taxe percepute sub forma unui procent din valoarea bunului importat (de exemplu, 25% pentru importul de camioane). i ntr-un caz i n cellalt, efectul taxelor vamale este de a ridica preul de vnzare al bunurilor importate. Tarifele vamale reprezint cea mai veche form de politic comercial, fiind ades utilizate ca surs de venituri pentru bugetul statului. Adevrata raiune pentru care ele au fost ns folosite a fost aceea de a proteja anumite sectoare economice. Astfel, la nceputul secolului al XIX-lea, Anglia folosea taxele vamale (faimoasele legi asupra grului) pentru a-i proteja agricultura contra concurenei strine, n vreme ce, la sfritul aceluiai secol, Germania i SUA apeleaz la msurile tarifare pentru a-i proteja noile sectoare industriale. n epoca recent, importana taxelor vamale a sczut, guvernele prefernd s protejeze industriile naionale prin msuri de natur netarifar. Cu toate acestea, nelegerea corect a efectelor produse de o tax vamal reprezint o condiie esenial pentru nelegerea celorlalte msuri de politic comercial.

Figura 1 Efectele unei taxe vamalen figura 1 sunt ilustrate efectele unei taxe vamale specifice, de x dolari pe unitatea de gru[footnoteRef:15]. Astfel, n absena taxelor vamale, preul grului ar fi egal cu preul mondial, att n ara importatoare ct i n cea exportatoare. O dat cu apariia taxei vamale, exportatorii nu vor mai fi de acord cu vnzarea bunului dect n cazul n care preul pe piaa rii importatoare depete preul de pe piaa rii exportatoare cu cel puin X dolari. Prin urmare, preurile n ara importatoare cresc, iar cele din ara exportatoare scad pn la nivelul la care diferena de pre este de X dolari. Introducerea taxei vamale creeaz deci un ecart ntre preurile de pe cele dou piee. Taxa vamal duce la creterea preului n ara importatoare i reducerea lui n ara exportatoare. Productorii din ara importatoare pot produce mai mult gru, la un pre mai ridicat, n vreme ce consumatorii vor cere mai puin. Ca urmare a scderii cererii, importurile necesare vor fi i ele mai mici. [15: P.Krugman, M. Obstfeld, Economie Internationale, Ed. Du Boeck, 1997, p. 225-237]

n strintate, preul mai sczut va determina o cretere a cererii i o reducere a ofertei, ceea ce va duce la apariia unei oferte pentru export mai mici. Astfel, volumul schimburilor scade, de la nivelul nregistrat n condiii de liber schimb, la nivelul corespunztor aplicrii de taxe vamale. La acest nivel al schimburilor, cererea de import este egal cu oferta de export.

2.6 Protecia tarifar - instrument al politicii comericaleCreterea preurilor n ara importatoare, de la P1 la P2, este mai mic dect nivelul taxei vamale: ntr-adevr, o parte a taxei vamale este absorbit prin reducerea preului de export i nu este deci trecut consumatorilor din ara importatoare. Regsim aici una din consecinele normale ale unei taxe vamale i a tuturor politicilor comerciale care limiteaz importul. Totui, n practic acest efect este redus. Cnd o ar impune un tarif vamal, ponderea importurilor sale pe piaa mondial este limitat astfel nct reducerea importurilor sale nu are dect un efect foarte slab asupra preului mondial. Figura 2 ilustreaz efectul unei taxe vamale n cazul unei ri mici, situaie n care tariful vamal al acesteia nu poate afecta preurile de export. n momentul iniial, importul este liber: preul pieei este P1, producia intern (oferta) este OO1 iar importul O1C1. Din diferite considerente, autoritile din ara respectiv iau decizia impunerii unor taxe vamale asupra bunurilor importate, valoarea absolut a taxei vamale fiind P1P2. n aceste condiii, preul la care pot fi vndute bunurile pe pia este P2. Productorii interni reacioneaz prin mrirea produciei interne de la OO1 la OO2. n acelai timp, importurile scad de la O1C1 la O2C2. Efectul asupra consumatorilor se reflect n reducerea consumului de la OC1 la OC2. Figura 2 ofer i informaii despre costurile i beneficiile impunerii tarifului. Astfel, creterea preului face ca, pentru aceeai cantitate achiziionat, cumprtorii s plteasc mai mult. Prin urmare, n termeni de utilitate, datorit creterii valorii marginale a ultimei uniti cumprabile, satisfacia consumatorului, pe unitatea monetar cheltuit, scade. O parte din suprapreul suportat de consumator revine guvernului, sub forma prelevrilor vamale la bugetul statului. Acest transfer nu reprezint un cost pentru societate pentru c se presupune c administraia va folosi banii publici n folosul cetenilor.

Figura 2 Efectele unei taxe vamale asupra unei ri mici

Taxa vamal a dus la creterea preului la bunul importat, de la P1 la P2. Producia va crete de la OO1 la OO2, iar consumul scade de la C1 la C2. n figura 3 sunt reprezentate costurile i beneficiile unei taxe vamale pentru ara importatoare.

Figura 3 Costurile i beneficiile unei taxe vamaleCosturile i beneficiile diferitelor grupri pot fi reprezentate prin suma suprafeelor a, b, c, d i e.Taxa vamal determin creterea preurilor interne de la P1 la P2 i reducerea preului extern de export de la P1 la P3 (vezi figura 1). Producia intern crete de la O1 la O2, n vreme ce consumul intern scade de la C1 la C2. Costurile i beneficiile pentru diferite grupe de persoane sunt exprimate prin suma suprafeelor corespunztoare celor cinci zone denumite a, b, c, d i e. n mod evident, cu ct taxele vamale au un nivel mai ridicat, cu att protecia asigurat de tarife industriilor naionale este mai mare. Taxa vamal aplicat asupra unui produs protejeaz nu numai industria, respectiv firma productoare de asemenea produse, dar i salariile muncitorilor i alte elemente de cost, incluse n ceea ce se cunoate ca fiind valoare adugat[footnoteRef:16]. [16: P.H. Lindert International Economics, ed Inwin, 1985, p. 126-128]

n afara acestora (firma productoare i muncitorii si), taxa protejeaz i veniturile altor ramuri industriale, furnizoare de inputuri pentru firma /industria protejat. Aa de pild, taxele vamale percepute asupra bicicletelor au un efect pozitiv nu numai asupra firmei i asupra salariailor firmei productoare de biciclete, dar i asupra firmelor care produc roi, cauciucuri i alte componente care se constituie n imputuri pentru industria de biciclete. Acest lucru demonstreaz faptul c efectul taxelor vamale trebuie msurat n integralitatea lui. n plus, firmele dintr-o anumit ramur industrial nu sunt afectate numai de taxa vamal perceput asupra produsului finit, ci i de taxele asupra inputurilor. De exemplu, firma care produce biciclete va fi influenat negativ de taxele percepute asupra oelului pentru roi sau asupra cauciucului. Acest lucru complic i mai mult ncercarea de msurare a efectului taxelor vamale, percepute att asupra produselor finite ct i asupra materiilor prime, efect exercitat asupra unei firme individuale. Msurarea cantitativ a efectelor pe care ntregul set de taxe vamale le are asupra valorii adugate pe produs, ntr-o anumit industrie, se realizeaz cu ajutorul ratei proteciei effective.

Efectul protecionist al taxelor vamale mbrac dou forme: Protecia nominal, care se refer la valoarea integral a produsului finit supus impunerii vamale, egal cu nivelul taxelor vamale (de aceea, taxele vamale cuprinse n tariful vamal se mai numesc i taxele vamale nominale). Protecia efectiv, care vizeaz numai sporul valorii adugate, n condiiile impunerii vamale. Rata proteciei efective este egal cu procentul cu care ntregul set de taxe vamale, utilizat la un moment dat, determin creterea valorii adugate. CAP. 3 STUDIU DE CAZ: O ACHIZITIE INTRACOMUNITAR I UN IMPORT DIN AFARA U.E LA SC SEWS ROMANIA SRL3.1. Prezentarea societii SC SEWS ROMANIA SRLSocietatea Comercial SEWS Romania S.R.L este organizat conform Legii 31/1990, ca o companie cu capital privat 100% strin, nregistrata la Oficiul Registrului Comeitului Hunedoara la data de 4 August 2000, J20/468/2000, GUI 13276556.S.C. SEWS Romania S.R.L. cu sediul in Deva, Calea Zarandului nr.166 (DN7), judeul Hunedoara (denumit n continuare "SEWS" sau "Societatea"), este o societate de drept romn cu personalitate juridic fiind imatriculat la Regsirul Comerului sub nr. J468/2000. Societatea a fost inflinat n 4 august 2000. La 31 decembrie 2008 Societatea are un capital social de 78.473.231 lei mparit in 100 pari sociale, definut n proporie de 100% de Sumitomo Electric Wiring Systems-Europe Ltd.(SEWS-E).Obiectul de activitate al Societii este fabricarea de articole din fire metalice (cabluri electrice pentru autoturisme).Societatea are ncheiate contracte n regim de perfecionare activ cu suspendare (import materia prim n regim de suspendare a taxelor vamale i export produsul finit catre beneficiarul perfecionrii) cu urmatorii parteneri strini, membrii ai grupului: Sumitomo Electric Wiring Systems (Europe) Ltd. din Marea Britanie (principalul furnizor de materii prime si beneficiar al produsului Unit) SEWS Polska Sp.Z.o.o. din Polonia.Printre principalii parteneri de afaceri ai societii se regsesc: Sumitomo Electric Industries Ltd Japan (furnizor) SEWS Slovakia s.r.o. (furnizor) Leoni Kabel Polska Sp.z.o.o. (furnizor) Leoni Wiring Systems UK Ltd. (furnizor) Sofanou Franta (furnizor) Molex Elektronik GmbH Germania (furnizor) Yazaki Europe Ltd.Belgium (furnizor) TRW Carr France SNC (furnizor) FCI Automotive France (furnizor) Robert Bosh Germany (furnizor) Tyco Electronics Germany (furnizor) DELPHI Packard Austria GMBH & CO KG (furnizor).3.2 Achiziie Intracomunitara ntre societatea romn SEWS ROMANIA SRL i societatea austriac DELPHI PACKARD AUSTRIA GMBH & CO KGLa introducerea n Romnia a unor bunuri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene NU se intocmesc formalitti vamale. n ceea ce privete TVA-ul de import, tranzaciile intracomunitare sunt supuse TVA prin sistemul taxrii inverse.Achiziiile intracomunitare reprezint dreptul de a dispune, n calitate de proprietar, de bunuri mobile corporate expediate sau transportate la destinaia indicat de cumprtor, de ctre furnizor sau o alt persoan n numele furnizorului, dintr-un stat membru al Uniunii Europene n alt stat membru.Societatea comerciala SEWS ROMANIA SRL nregistrat n scopuri de TVA cumpar mrfuri n valoare de 455.70 EUR de la societatea austriac DELPHI PACKARDAUSTRIA GMBH & CO KG, factura aferent acestei operaiuni de vnzare-cumprare are numrul 980017736 din data de 08.04.2009 (anexa Al). Pentru ca aceast tranzacie s fie considerat intracomunitar i s beneficieze de regimul de taxare inversa, trebuie ndeplinite urmatoarele condiii:- ambele societi trebuie s comunice coduri valabile de TVA nregistrate la organele fiscale din (arile lor: SEWS ROMANIA SRL - ROI3276556, DELPHI - ATU57838914, rubrica (2) a facturii 980017736/08.04.2009- obiectul tranzaciilor trebuie s fie numai bunuri economice corporate: conectori avand incadrarea vamala 85389099;- pentru aceasta tranzacie trebuie s se fac dovada transportului: condiia de livrare este CPT Alba (carriage paid to Alba) - transport platit pana la Alba - nseamn c vanztorul livreaz i trebuie s plateasc costul transportului pana la destinaie - Alba lulia, iar cumprtorul suport toate riscurile, precum i orice alte cheltuieli care apar dup ce mrfurile au fost livrate.Nendeplinirea unei condiii din acest set atrage dup sine impozitarea cu TVA a tranzaciei din partea furnizorului, adica partea care este obligata la plata TVA.Fluxul informaional contabil al unei astfel de tranzacii este urmatorul:1. cumprtorul SEWS ROMANIA SRL comunica un cod valabil de TVA RO13276556 vanztorului DELPHI, pe care acesta 11 va verifica pe reeaua europeana in vederea confirmrii valabilitii lui - daca acest cod de TVA nu este valabil, furnizorul va intocmi factura de vnzare cu TVA aferent rii sale de origine;2. transportul trebuie s fie facut de ctre furnizor CPT Alba sau un alt ter n numele acestuia - dac nu se face dovada transportului, furnizorul va ntocmi factur de vnzare cu TVA aferent rii sale de origine;3. existena bunurilor economice corporale face diferenierea acestor tranzacii fr de cele care au ca obiect prestarile de servicii derulate intre doua entiti economice europene din doua state membre diferite, care au un alt regim de impozitare din punctul de vedere al TVA.Dac societatea romn SEWS ROMANIA SRL a nregistrat o achizijie intracomunitar, atunci n mod automat societatea austriac DELPHI trebuie sa inregistreze o livrare intracomunitar pentru a avea un circuit informaional complet la nivel european. Astfel pe factur se specific faptul ca este vorba despre o achizitie intracomunitar Jntracommunity delivery-VATexemption, art 138(1) of dir, 2006/112/CE of 28 Nov 2006".In aceste condiii:1. furnizorul - societatea austriac DELPHI va contabiliza o vnzare de bunuri economice prin evidenierea creanei fa de societatea romn si a unui venit impozabil fa de statul austriac. Aceasta tranzacie este scutit de TV A, deoarece se ndeplinesc toate condiiile circuitului european al achiziiilor si livrarilor intracomunitare;2. cumpratorul - SEWS ROMANIA SRL va contabiliza o achiziie de marf concomitent cu datoria fa de furnizorul austriac, fr a deduce TVA, deoarece, daca sunt ndeplinite condiiile unor astfel de tranzacii, se va contabiliza prin sistemul taxrii inverse, prin cota de TVA din Romania.Respectnd condiiile enunate, aceste tranzactii nu sunt impozabile cu TVA n cele doua state membre, utilizandu-se pentru informare i urmarire sistemul taxrii inverse.3.3 Import din afara UE ntre societatea roman SEWS ROMANIA SRL i societatea japoneza SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES, LTD JAPAN La introducerea in Romnia a unor bunuri dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene se ntocmesc formaliti vamale.Societatea comercial SEWS ROMANIA SRL cumpar materii prime pentru fabricarea de cabluri electrice pentru autoturisme n valoare de 61911.14 EUR, de la societatea japonez SUMITOMO ELECTRIC INDUSTRIES LTD, factura aferent acestei operaiuni de vanzare - cumparare are numarul SEC08SA134/12.11.2008 (anexa A3).In momentul n care marfa a ajuns la destinaie - Alba lulia, a fost preluata de comisionarul vamal SC RCS COMISIONAR SA care a indeplinit n numele i n contul importatorului SEWS ROMANIA SRL declararea n detaliu a mrfurilor prin depunerea la autoritiile vamale a declaraiei scrise pentru importul, depozitarea i alte operaiuni de vamuire, prezentarea mrfurilor declarate la controlul vamal i achitarea la vama a drepturilor cuvenite bugetului de stat. Declaraia vamal de import aferent acestei operaiuni este DVI nr 60/07.01.2009 (anexa A2) i prezint detaliat bunurile importate, valoarea transportului pentru aceste bunuri separate, valoarea vamal a mrfurilor i valoarea TVA.Pe lang declaraia vamal, importatorul a depus la organele vamale i o serie de alte documente: factur de marf - SEC08SA134/12.11.2008 care reprezint documentul primar de eviden, identificare i evaluare n vam a mrfurilor de import; dovada de origine - pe factur de marf exist o declaraie care atesta orgina japonez a mrfurilor "ALL GOODS ARE ORIGIN OF JAPAN"; lista de colisaj - PACKING LIST (anexa A4) care cuprinde numarul coletelor: 44 palei n ordinea marcrii lor, denumirea reperelor de marf care se gsesc n fiecare colet, specificandu-se denumirea, cantitatea fr indicarea valorii; documentele de transport, prin care se face dovada cantitii livrate,Scrisoare de transport maritim - waybill NXXEU801630 (anexa A5) - n care se precizeaz: - numele vasului NYK TERRA- locul de ncrcare a vasului portal NAGOYA, Japonia- locul de descrcare a vasului portul CONSTANTA, Romania- locul de livrare a mrfurilor Alba lulia, Romania- numele containarului TRLU6294595Scrisoare de transport CMR (anexa A6) n care se precizeaz ca mrfurile vor fi ncarcate n data de 05.01.2009 din AG1GEA i vor fi transportate cu tirul CT73GBT/CT666BT pan la Alba lulia. factura de transport nr 816511/16.12.2008 (anexa A7), ntrucat condiia de livrare este FOB NAGOYA (FREE ON BOARD) - FRANCO LA BORD Nagoya (portul de incrcare convenit), vnztorul i indeplinete obligaia de livrare dup ce marfa a trecut de balustrada vasului, n portul convenit, i a fost vmuit de acesta pentru export, moment din care riscurile si costurile se transfera cumparatorului SC SEWS-R.Calculul Taxelor VamaleDeclaria vamal de import DVI nr 60/07.01.2009 cuprinde 13 poziii tarifare, stabilite conform Tarifului vamal al Romniei pentru bunurile importate. Pentru deteminarea valorii n vam a mrfurilor s-a transformat n lei valorea in EUR, care trebuie aplicata n scopul determinrii ncadrrii tarifare a mrfurilor i a drepturilor de import. Cursul de schimb folosit-la determinarea acestei valori este cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca National a Romniei n penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii n care se utilizeaza - n cazul nostru cursul de schimb este 3.9649 (din penultima zi de miercuri din decembrie 2008 mai precis din data de 24.12.2008).VV = (PE + T + A)*CSVV - valoarea in vam, respectiv preul franco frontiera romana, exprimat n leiPE - preul mrfii exprimat n valut (EUR), condiia FOBT - preul transportului pe parcurs externA - preul asigurrii, n valutCS - cursul de schimb al leului, n cazul nostru CS este 1 EUR = 3.9649 RONn tabelul de mai jos este calculat suma total datorata de SC SEWS-R bugetului de stat la acest import, acest tabel reprezinta un rezumat al declaraiei vamale aferente acestui import.DVI 60/07.01.2009Nr Crt

Denumirea mrfii

Valoarea statistics (valoarea in vam)lei

Codul mrfurilr

Procent Taxa Vamal

Valoare Taxa Vamal

baza de calcul impozit

TVA19%

Suma total datorata la bugetul de stat

rub DVI31

46

33

47-AOO

47-AOO

47-BOO

47-BOO

47

1

mastic

1968

32141010

5%

98

2066

393

491

2

tuburi de protecie din plastic

4521

39173990

6.5%

294

4815

915

1209

3

benzi adezive din plastic

15136

39191011

6.3%

954

16090

3057

4011

4

benzi, plci din plastic

2628

39191061

6.5%

171

2799

532

703

5

bureti din spum poliuretanic

1862

39211310

6.5%

121

1983

377

498

6

clipsuri, cleme din plastic

29416

39269097

6.5%

1912

31328

5952

7864

7

garnituri i etanri din cauciuc

18546

40169300

2.5%

464

19010

3612

4076

8

articole din cauciuc

40015

40169957

~25%~~

1000

41015

7793

8793

9

cleme metalice

12132

73269098

27%

328

12460

2367

2695

10

sigurane

98

85361090

2.3%

2

100

19

21

11

elemente de contact pentru cabluri

41643

85369010

scutire

0

41643

7912

7912

12

conductori izolai cu mase plastice

5914

85444993

3.7%

219

6133

1165

1384

13

conectori din plastic

83960

85472000

3.7%

3107

87067

16543

19650

Total General

8670

50637

59307

Pentru a ntelege modul n care s-a ajuns la cifrele din tabel voi prezenta paii care s-au parcurs n scopul determinarii taxelor vamale n cazul primului articol - "mastic" , modul de calcul este acelai i pentru restul articolelor.PE Mastic = 479.55 EUR (rubrica 42 din DVI)T Mastic = 67 RON (rubrica 44 din DVI) ~ 16.81 EUR VV Mastic = (479,55 + 17) * 3.9649 1968 RONVV Mastic = 1968 RONConform Tarifului vamal a Romniei ncadrarea tarifar aferent acestui bun este 32141010 cu un procent al taxei vamale de 5 % ( 0,05 ). Taxa vamal care trebuie platit este determinat astfel:TV-VV* 0.05-1968* 0.05TV = 98 RON.Se percepe i o tax asupra valorii adaugate de 19% astfel:TVA = 0.19 * (1968+98) - 0,19 * 2066TVA = 393 RONSuma total datorata la bugetul de stat pentru importul acestui articol este egal cu:TV+TVA = 98 + 393Suma datorat = 491 RONCuantumul taxei vamale aferent fiecrui bun importat este diferit, fiind dat de incadrarea tarifar care i s-a stabilit.Pentru efectuarea acestui import de materii necesare fabricrii de cabluri electrice pentru autoturisme n valoare de 61911.14 EUR, societatea SEWS ROMANIA SRL a avut o datorie total la bugetul de stat de 59307 RON (Cuantumul impozitarilor - Total General), din care 8670 RON reprezint valoarea taxelor vamale i 50637 RON reprezint TVA import.Dup ce s-a depus declaraia vamal i celalalte documente, serviciul vamal din Alba Iulia a procedat la validarea declaraiei vamale. In acest sens, s-au efectuat urmatoarele activiti: controlul documentelor, confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele anexate, controlul fizic al mrfurilor, verificarea calculelor drepturilor i impozitelor.Dup ncheierea controlului i a verificrilor, s-au achitat drepturile i taxele vamale, iar serviciul vamal a aplicat semnatura i tampila pe declaraia vamal, act ce confirm validarea acesteia. Din acest moment SC SEWS-R a putut dispune de marfurile ce au facut obiectul declaraiei vamale DVI 60/07.01.2009, mrfurile fiind libere de vam.

CONCLUZIITaxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interveniei statului n comerul internaional. Aceasta intervenie a statului n economic se realizeaz pe doua cai: direct i indirect.Pe cale direct statul poate interveni, fie prin msuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari, prohibiii etc), fie prin reglementarea schimburilor. Intervenia direct ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaiile dintre state i poate avea efecte pguboase asupra raporturilor economice n perioadele urmatoare.Intervenia indirecta se realizeaz prin taxele vamale, adic prin impozitarea schimburilor internaionale. Ceea ce se impune este valoarea n vam a produselor care fac obiectul tranzaciei externe. Cota de impunere, adic nivelul taxei vamale, este prevazut prin lege. Utilizarea taxelor vamale produce asupra funcionarii economiei o serie de efecte pozitive, dintre care cele mai importante sunt: protecia vamal prin care se limiteaz sau chiar se elimina concurena nedorit afirmelor i produselor strine si se ncurajeaz ramurile i subramuriile proprii; reducerea importurilor i stimularea produiei indigene, protejnd astfel fora demunc indigen i locurile de munc; un regim vamal propriu permite adoptarea de masuri cu caracter sancional fa deacei parteneri comerciali care promoveaz o politica discriminatorie sau care instituie,n mod unilateral si nejustificat, masuri protecioniste; permite statului respectiv sa participe la negocierile internaionale i s beneficieze deconsecinele pozitive ale reducerilor tarifare reciproce sau de msurile cu caracterpreferenial; folosirea de taxe vamale de import genereaza ins, pentru consumatori, pierderiimportante ca urmare a fenomenului de cretere a preurilor pe piaa intern ceea cedetermina i o reducere generala a consumului.Ansamblul taxelor vamale ale unei ri se constituie n tariful vamal. Tariful vamal stabileste modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in parte. Practic este reprezentat de o list vamal care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerului internaional i conine precizri precise privind modul de percepere al taxelor vamale.

BIBLIOGRAFIEAcordul general asupra tarifelor i comerului (GATT - General Agreement on Tariffsand Trade) Ciobanu, Gheorghe, Tranzactii economice internaional, Ed. Imprimeria ,,Ardealul Cluj-Napoca, 2004J. Vcrel si colectivul Finane Publice E.D.P, Bucureti 1992T. Moteanu, Preuri i tarife. Editura Lito A.S.E , Bucureti 1992http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/fmante-publice/Legea nr 86/2006 privind Codul vamal al RomnieiMIRON, D., Politici comerciale, Bucureti,Editura Luceafrul, 2003 Postelnicu, Ctlin, Economic Internaional, Cluj-Napoca, 2002Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 23aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat)RUJAN, O., Teorii i modele n comerul internaional, Bucureti, Editura All, 1995SUT, N., Comer internaional i politici comercialeSUT-SELEJAN, S., contemporane, Bucureti, Editura Economic, 2003 Teodor Hada, Radu Barbuta, Fiscalitatea i contabilitatea firmeL Alba lulia 2003www.anaf.rowww.customs.rowww.declaratie-intrastat.ro www.euroavocatura.ro/dictionar/ www.insse.ro www.intrastat.ro www.mfinante.roANEXE

35