arta si arhitectura baroc
DESCRIPTION
ARTA SI ARHITECTURA BAROCTRANSCRIPT
S-a manifestat în cultura europeana între 1550--1750
Înlocuieste idealismul Renasterii cu sentimentul tragicului si angoasa Termenul ٍ baroc” provine din cuvantul portughez “barocca”, insemnand o perlă cu forme neregulată.
Implica iregularitate , ciudatenie si extravagantă, dramatism, dinamism, linii curbe si oblice spectaculoase tot ce poate provocă surpriză si admiratie
Contextul istoric: ia nastere la Roma, în plina ofensivă catolică a Contrareformei
Baroc- notiuni generale
Baroc- notiuni generale
Basilica catolică vedea modul în care
dramatismul stilului ar putea atrage oamenii
spre religie iar burghezia considera barocul
arhitectural şi artistic ca un mod de atrage
clienţi şi de a face concurenţă economică.
Arhitectura Arhitectura baroca este un stil arhitectural predominant al secolelor al XVII lea si al XVIII lea
In arhitectura barocul s – a distins de clasicism prin dramatism si iluzia miscarii realizata prin curbe dominante si prin influentarea reciproca a spatiilor Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasa, clara
si vizibila a barocului
Stilul arhitectonic si artistic baroc
Stilul arhitectonic si artistic barocEmotional.
Culori mai stralucitoare decat lumina; mai intunecate decat intunericul.
Impotriva reformei in arta.
Picturile si sculpturile din biserici transmiteau mesaje atat analfabetilor cat si celor invatati.
Arta ecleziastica.
Cu cat e mai dramatic cu atat mai bine !
În arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce conferă măreţie şi grandoare, aşa cum ar fi: coloane masive, bolţi înalte, arcade largi, domuri copleşitoare, culori de intensităţi puternic contrastante (aşa-numita metodă a clar-obscurului, care a fost folosită în special în pictură), volume şi spaţii goale impresionante.
Comparate cu clădirile realizate anterior, interiorul unei clădiri executate în stil baroc aduce ca una din inovaţiile sale esenţiale folosirea unui imens spaţiu interior la intrare urmat de existenţa unor scări monumentale ce leagă parterul cu celelalte nivele ale clădiri
Arhitectura Baroca în România
Palatul Cantacuzino din Bucuresti
Palatul Episcopiei Romano Catolice
din Oradea
Arcul de Triumf din Bucuresti
Palatul Bruckental din Palatul Bruckental din SibiuSibiu
Domul Catolic din Timisoara
Domul Invalizilor din Paris este un exemplu de baroc francez
Panoramă verticală a Capelei Regale de la Palatul Versailles.
Biserica Santiago de Compostella, SpaniaBiserica Santiago de Compostella, Spania
Basilica Sfantul Petru, Orasul
Vatican
de Gialorenzo
Bernini
Basilica Sfantul Petru, Orasul
Vatican
de Gialorenzo
Bernini
Biserica Il Gesu din Biserica Il Gesu din RomaRoma
Catedrala San Pietro din Roma
Biserica Veltenberg -Altarul, Germania
Biserica Veltenberg -Altarul, Germania
Interiorul Bisericii Dominicane -Vilnius
Interiorul Bisericii Dominicane -Vilnius
Pictorii care au excelat în folosirea elementelor stilului baroc în pictură au folosit în mod accentuat figuri umane surprinse în decursul mişcării, puternice contraste de lumină şi întuneric (acea tehnică cunoscută sub numele generic de clarobscur), culori puternice
Aidoma sculpturilor cu un singur personaj, în cele de tip baroc având mai multe fiinţe umane prezente, aflate întotdeauna în mijlocul unei acţiuni comune, grupul afişează o anumită importanţă sau gravitate, dând solemnitate momentului surprins.
“Sfantul Francis in ecstaz”
Caravaggio, 1595
“Sfantul Francis in ecstaz”
Caravaggio, 1595
“Biciuirea lui
Christos”
de Caravaggi
o
“Biciuirea lui
Christos”
de Caravaggi
o
“David si Goliat” de Caravaggio
“David si Goliat” de Caravaggio
“Salome impreuna cu capul lui Ioan Botezatorul” de Caravaggio
“Salome impreuna cu capul lui Ioan Botezatorul” de Caravaggio
“Jocul de carti”Caravaggio, 1595“Jocul de carti”
Caravaggio, 1595
“Autoportret:
Artistul”
ArtemisiaGentilesc
hi,1638-1639
“Autoportret:
Artistul”
ArtemisiaGentilesc
hi,1638-1639
Prima femeie ce a fost acceptata in Academia de
pictura de la Florenta
Prima femeie ce a fost acceptata in Academia de
pictura de la Florenta
“Judith decapita
nd pe Holofern
es”
Artemisia
Gentileschi,
1612-1621
“Judith decapita
nd pe Holofern
es”
Artemisia
Gentileschi,
1612-1621
“Moartea lui”Annibale Carracci, 1603
“Moartea lui”Annibale Carracci, 1603
“Fecioara Maria
aparand Sfantului
Hyacinthe”
Lodovico Carracci
1594
“Fecioara Maria
aparand Sfantului
Hyacinthe”
Lodovico Carracci
1594
“Haina cu sangele lui Iosif adusa luiJacob”
Diego Velázquez, 1630
“Haina cu sangele lui Iosif adusa luiJacob”
Diego Velázquez, 1630
“Hristos pe cruce”
Diego Velázquez
, 1632
“Hristos pe cruce”
Diego Velázquez
, 1632
“Copilasii”
Diego Velázqu
ez
1656
“Copilasii”
Diego Velázqu
ez
1656
“Sfantul Francis in meditatie”
Francisco de Zurbarán
“Sfantul Francis in meditatie”
Francisco de Zurbarán
“Sfantul Bonaventure pe patul mortii”
Francisco de Zurbarán, 1629
“Sfantul Bonaventure pe patul mortii”
Francisco de Zurbarán, 1629
“Cobararea de pe cruce”
de Peter Paul
Reubens
1610-11
“Cobararea de pe cruce”
de Peter Paul
Reubens
1610-11
“Lamentatia”
de Peter Paul
Reubens
1609-11
“Lamentatia”
de Peter Paul
Reubens
1609-11
“Batalia de pe Amazon”Peter Paul Reubens
“Batalia de pe Amazon”Peter Paul Reubens
“Petrecere in sat”Peter Paul Reubens“Petrecere in sat”
Peter Paul Reubens
“Gradina iubirii”Peter Paul Reubens, 1630-
32
“Gradina iubirii”Peter Paul Reubens, 1630-
32
“ Extazul Sfintei
Theresa din Avila”
de Gianlorenzo Bernini
1647-52
“ Extazul Sfintei
Theresa din Avila”
de Gianlorenzo Bernini
1647-52
“Bustul lui Louis XIV”de Bernini
“Bustul lui Louis XIV”de Bernini
“ Bustul lui Cardinal Richelieu”de Bernini
“ Bustul lui Cardinal Richelieu”de Bernini
“Louis XVI”
HyacintheRigauld
“Louis XVI”
HyacintheRigauld
Mobila barocMobila baroc
Mobila barocMobila baroc
Forme curbe ample bogăţie în ornamentare şi detalii sculpturale numeroase Picioarele scaunelor sunt frecvent curbate terminându-se într-o formă stilizată ce aminteşte de laba unor canine şi/sau feline
Camera barocCamera baroc
Giovanni Francesco Marchini, 1702-1736
Giovanni Francesco Marchini, 1702-1736
Forme muzicale ale muzicii baroc instrumentale
Dansuri -- bourreé, menuet, hornpipe, air, allemande, courante, sarabande, gigue
Suite de dansuri -- melodii în aceeaşi cheie armonică, care sunt "împletite" împreună
Fugă -- Un instrument porneşte o melodie cu o temă şi este imitat de un altul ce cântă de un altul ce cântă o piesă polifonică. Are doar un mod, dar mai multe părţi (tema, contrasubiectul şi expunerea).
Preludiu -- o introducere muzicală la o piesă muzicală bine structurată.
Concerto grosso -- Are dinamică "terasată" pentru că acesta este tipul de melodie; un grup restrâns cântă cu un grup mare.
Sonată -- Piesă în mai mulţi timpi cântată de unul sau două instrumente. Cei trei timpi sunt, de obicei, repede/încet/repede.
Concerto -- Piesă muzicală complexă cântată de un instrument solo şi orchestră.
CompozitoriCompozitori Johann Sebastian Bach (1685 - 1750) -- Arta fugii François Couperin Georg Friedrich Händel (1685 - 1759) -- Water
Music Suite Jean-Baptiste Lully Claudio Monteverdi Jacopo Peri Jean-Philippe Rameau Domenico Scarlatti (1685 - 1757) -- Sonate
pentru cembalo sau harpsicord Georg Philipp Telemann (1681 - 1767) -- Der Tag
des Gerichts (Ziua Judecăţii), 1762 Antonio Vivaldi (1678 - 1741) -- L'Estro Armonico
