ELEMENTE DE ARHITECTURĂCURS 4 – RENAŞTEREA

– BAROCUL

2

BAROCUL ITALIAN

În Italia se dezvoltă arhitectura barocă; planuri ovale şi suprafeţe convexe şi concave creează clădiri dinamice.

BAROCUL ÎN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI

Barocul ajunge în Germania, Austria şi Boemia.

BAROCUL ÎN FRANŢA ŞI ANGLIA

În Franţa, Ludovic XIV adoptă stilul baroc flamboaiant; se răspândeşte acoperişul mansardat în Anglia, stilul se răspândeşte treptat.

ROCOCO

Arhitectura şi decoraţiunile interioare rococo sunt ornamentate în stil flamboaiant.

3

BAROCUL IBERIC

Arhitectura baroca se răspândeşte în Spania şi în Portugalia şi este exportată în coloniile din America.

ARHITECTURA ISLAMICĂ, OTOMANĂ ŞI LATINO-AMERICANĂ

Arhiectura islamică şi otomană dezvoltă cupole complicate, bisericile latino-americane adoptă stilul baroc.

BAROC ŞI ROCOCO4

• Termenul de baroc provine din cuvântul portughez barocco, ce denumeşte “o perlă cu formă neregulată”.

•Acest termen a fost aplicat unui stil arhitectural dinamic, plin de spectacol, dramatism şi culoare, care s-a răspândit, pe parcursul secolelor XVI, XVII şi XVIII, din Italia în întreaga Europă.

•Faţadele clădirilor aveau suprafeţe curbate, iar planurile erau compuse din ovaluri înlănţuite. Interioarele aveau detalii elaborate, (fresce, ornamente, culoare, textură, etc.), iar exterioarele combinau suprafeţe concave şi convexe.

•Barocul = arhitectură dinamică

• Deşi acest stil a debutat în cadrul unei înfruntări de ordin religios, diverse edificii baroce, precum palate, clădiri publice, pieţe urbane sau ansambluri sculpturale, au apărut în toată Italia. De aici ele s-au răspândit în restul Europei şi fiecare ţară a ajuns la o formă locală de baroc.

BAROCUL FRANCEZ

5

• În Franţa, stilul baroc a fost folosit preponderent pentru a glorifica absolutismul regelui Ludovic al XIV. Puternica monarhie şi elita prosperă au extins structurile barocului la castele.

•Reşedinţele şi palatele erau proiectate până în cele mai mici detalii. Grădini elaborate, fântâni şi decoraţiuni interioare erau încorporate în proiectele arhitecţilor care lucrau în strânsâ colaborare cu artistii decoratori de interioare si cu peisagistii.

•În Paris, se construiesc reţedinte urbane private, HOTELS PARTICULIERS, pentru clasa de mijloc.

BAROCUL IN CENTRUL EUROPEI

6

• Arhitectura barocă s-a răspândit din nordul Italiei în sudul Germaniei, Austria şi Boemia. Atât arhitectura religioasă, cât şi resedinţele regale ale familiilor Habsburg şi Schonborn au adoptat forme baroce elaborate.

•Acest stil a fost folosit pe scară largă de elita conducătoare drept o manifestare de rafinament.

•Arhitectii care proiectau în stil baroc în aceasta zonă geografică erau fie aduşi din Italia, fie studiaseră în Italia.

•Sudul catolic al Germaniei s-a conformat teoriei Vaticanului, potrivit căreia arhitectura putea fi folosită ca instrument pentru a insufla maselor devoţiunea religioasă.

BAROCUL ÎN LUME

7

• In Anglia arhitectura barocă a fost adoptată treptat. În loc să fie influenţat de arhitectura Italiei, unde apăruse acest stil, barocul din Anglia a fost adus de Sir Christopher Wren. Stilul său era mai puţin flamboaiant decât cel din Italia sau Germania, iar clădirile aveau panuri mai apropiate de cele clasice.

• În Peninsula Iberică, arhitecţii spanioli şi portughezi îmbinau dinamismul baroc şi tradiţiile gotice.

• Stilul este transportat, peste ocean, în coloniile din America. Stilul se extinde odată cu răspândirea creştinismului în zonă.

ROCOCOUL ŞI APOGEUL ARHITECTURII FLAMBOIANTE

8

• Arhitectura rococo s-a dezvoltat în secolul XVIII, ducând la culme intenţia decorativă a barocului. Stilul s-a bucurat de o mare popularitate în rândul nobilimii din cea mai mare parte a Europei. Spre exemplu Ludovic XV a preferat curbele delicate ale stilului rococo.

• Termenul rococo provine din cuvântul francez rocaille, care înseamnă lucrare din piatră. Denumirea a luat, probabil, naştere din încercarea de a descrie ornamentele asemanătoare unor cochilii, care decorau interioarele barocului târziu.

• Adeseori, stilul rococo, este mai delicat decât cel baroc, datorită folosirii degajate şi complexe a culorilor şi a aurului pentru motive precum cochiliile, cupidonii, frunzele şi florile.

• A căzut în dizgraţie la sfârşitul secolului XVIII, în urma revenirii la ordinea geometrică raţională a stilului neoclasic.

Giacomo Barozzi da Vignola

9

Biserica Il Gesu, 1568, RomaSant'Andrea della Via Flaminia, 1551-1554, RomaVilla Giulia, 1550-1553

Gian Lorenzo Bernini

10

Palatul Barberini, 1628-1632, RomaPiata San Pietro 1656-1667, RomaSant'Andrea al Quirinale, 1658-1671, Roma

Francesco Borromini

11

San Carlo alle Quatro Fontane, 1634-1668, RomaSant'Agnese in Agone, 1653, Roma

Pietro Berrettini da Cortona

12

Santa Maria della Pace, 1656-1657,RomaSantissimi Luca e Martina, 1635-1664, Roma

Francois Mansart

13

Castelul Balleroy, 1626, Normandia

Biserica Val de Grace, 1645, Paris

Jules Hardouin Mansart

14

Grand Trianon, 1687-1688, VersaillesDomul Invalizilor, 1679-1691, Paris

Louis le Vau

15

Hotel Lambert, 1642-1644, ParisCastelul de la Vincennes, 1654, Vincennes

Vesailles

16

Galeria Oglinzilor, Jules Hardouin Mansart si Charles le Brun, 1678, VersaillesCurtea de marmură, Louis Le Vau și Jules Hradouin Mansart, 1669, Versailles

Proiectarea urbană la Paris, 1589-1715

17

Hotel Sully - Jean Androuet du Cerceau, 1625-1630Jardin des Tuileries, 1664, ParisPlace Vendome - Jules Hardouin Mansart, 1698, Paris

Johann Bernhard Fischer von Erlach

18

Kollegienkirche, 1694-1707, SalzburgKarlskirche, 1716-1730, Viena

Johann Balthasar Neumann, 1678-1753

Vierzehnheiligen - Biserica celor 14 sfinți, 1742-1774, lângă Bad Staffeistein

Palatul reședință din Wurzburg, 1720-1744, Wurzburg

19

Barocul boemian

Biserica Sf. Nicolae, Praga, 1732-1737, Kilian Ignaz DientzenhoferVila America, Praga, 1712-1720, Kilian Ignaz Dientzenhofer

20

Barocul iberic

21

Santiago de Compostela, 1738-1750, Cazas y Nova, Galicia, SpaniaPalatul monastic Mafra, 1711-1730, Mafra, Portugalia - Joao Frederico Ludovice

Barocul englez - Sir John Vanbrugh, 1664-1726

22

Palatul Blenheim, 1705-1722, OxfordshireCastelul Howard, 1702-1712, Yorkshire

Arhitectura rococo

23

Basilica di Superga, 1715-1718, Torino, Filippo Juvarra

Abatia Zwiefalten, 1741-1747, Reutlingen, Germania, Johann Michael Ficher

Palatul Solitude, 1764-1769, Stuttgart, Germania, Philippe de La Guepiere

Abatia Ottobreurenm 1737-1766, Ottobreuren, Germania, Johann Michael Fischer

Bartolomeo Rastrelli, 1700-1771

24

Catedrala Smolnîi, 1748-1757, Sankt-PetersburgPalatul de Iarnă (Hermitage), Sankt Petersburg, 1754-1762Palatul Ecaterina, 1756, lângă Sankt Petersburg

Arhitectura islamică 1527-1722

Moscheea Sultan Ahmed (Moscheea Albastră) 1609-1616, IstambulTaj Mahal, Agra, India, 1630-1653

25

Imperiul Otoman

26

Moscheea Suleymaniye, 1551-1558, Istambul

Moscheea Selimiye, 1569-1575, Edirne, Turcia

Barocul în America Latină

27

Catedrala Metropolitană, 1667, Ciudad de Mexico, MexicBiserica San Francisco din Acatepec, 1730, Cholula, MexicSanta Ifigenia sau Fecioara Rozariului, 1730, Ouro Preto, Minas Gerais, BraziliaCatedrala Santa Prisca, 1751-1758, Taxco, Mexic