CARTA UNIVERSITĂŢII DE NORD DIN BAIA MARE

2008

I. Statutul Universităţii

Art.1. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare este o instituţie de

învăţământ superior şi cercetare, cu caracter public, de stat, integrată sistemului

naţional de învăţământ, cu personalitate juridică, dispunând de autonomie, care îşi

desfăşoară activitatea în baza Constituţiei României, a Legii învăţământului,

Statutului personalului didactic, a Cartei universitare şi regulamentelor proprii de

funcţionare, elaborate potrivit legii.

(2) Universitatea de Nord din Baia Mare se conduce după idealul educaţional

fundamentat pe valorile democraţiei, pe tradiţiile umaniste, ştiinţifice, economice şi

tehnologice, pe cultivarea respectului pentru demnitatea omului şi pe dreptul

inalienabil al individului la educaţie, la dezvoltare liberă, armonioasă şi la afirmarea

personalităţii sale. Idealul educaţional şi misiunea Universităţii se întemeiază pe

tradiţiile valoroase ale şcolii superioare româneşti şi urmăresc să contribuie, prin

modalităţile specifice ale educaţiei, cercetării şi creaţiei de valori, la păstrarea şi

afirmarea identităţii naţionale, la unitatea în diversitate a culturii şi spiritualităţii

româneşti, la integrarea activă a acestora în circuitul universal de valori.

(3) Universitatea de Nord din Baia Mare este o universitate deschisă, care

garantează drepturi egale de acces la studii, la activitatea didactică şi la cercetarea

ştiinţifică pentru toţi cetăţenii României, precum şi pentru cetăţenii străini care

recunosc şi respectă legile ţării şi Carta universitară, indiferent de condiţia socială,

de sex, rasă, naţionalitate, religie şi apartenenţă politică. Universitatea, în structura

ei multidisciplinară, promovează multiculturalitatea, respectul reciproc faţă de

tradiţiile şi cultura fiecărei naţiuni sau minorităţi naţionale ori etnice, ecumenismul

spiritual şi intelectual.

(4) Universitatea de Nord din Baia Mare este ataşată gândirii libere şi

creatoare, recunoaşterii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,

pluralismului politic şi principiului supremaţiei legii. Membrii comunităţii au

libertate de gândire, de conştiinţă, de exprimare şi asociere, în afara oricăror

constrângeri sau limitări, în condiţiile unei relaţii indisociabile dintre libertate şi

responsabilitate.

Art.2. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare este o universitate integrată

în comunitatea locală, regională şi naţională, interesată nemijlocit de cooperarea cu

instituţii şi agenţi economici, cu fundaţii şi organizaţii profesional-ştiinţifice, în

scopul dezvoltării social-economice, ştiinţifice şi culturale a ţării, a regiunii şi zonei

în care şi pentru care Universitatea fiinţează.

(2) Universitatea de Nord din Baia Mare este deschisă cooperării

interuniversitare, în asociaţii, fundaţii, consorţii şi alte forme de organizare

interuniversitară naţionale şi internaţionale, precum şi cooperării prin relaţii

bilaterale, cu respectarea reciprocă a legislaţiei statale şi a cartelor universitare, în

interesul reciproc al instituţiilor partenere.

Art.3. – (1) Identitatea Universităţii de Nord din Baia Mare este fixată prin:

a) denumire: Universitatea de Nord din Baia Mare;

b) emblemă, drapel, sigiliu şi ţinută de ceremonie (robă şi tocă) proprii,

stabilite de Senat;

c) misiune şi obiective specifice;

d) structuri universitare proprii, funcţionând pe principiile autonomiei

universitare;

e) comunitate academică proprie alcătuită din studenţi, cadre didactice şi

cercetători;

f) spaţii universitare şi bază materială proprii;

g) Zilele Academice ale Universităţii, care se sărbătoresc anual la sfârşitul

lunii mai, prin manifestări culturale, academice şi ştiinţifice specifice;

h) sediul Rectoratului, situat în Baia Mare, str. Victor Babeş, nr. 62A;

(2) Universitatea de Nord din Baia Mare funcţionează ca instituţie publică cu

personalitate juridică.

II. Misiune şi obiective

Art.4. – (1) Misiunea Universităţii de Nord din Baia Mare, asumată prin

Carta universitară şi consacrată prin numele instituţiei, este definită, în

dimensiunile ei esenţiale, de locul pe care îl ocupă în spaţiul cultural şi economic al

nord-vestului României. Misiunea Universităţii se întemeiază pe tradiţia

învăţământului superior băimărean şi se justifică prin necesitatea recuperării şi

valorificării tradiţiei culturale şi a potenţialului uman, prin pregătirea generaţiei

tinere, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori.

(2) Misiunea Universităţii de Nord din Baia Mare, ca instituţie academică,

este aceea de a oferi educaţie, cercetare ştiinţifică şi servicii profesionale academice

pentru dezvoltarea unor competenţe intelectuale, sociale şi profesionale ale

individului, fiind orientată spre performanţă şi îmbunătăţirea continuă a calităţii,

astfel încât să contribuie la îmbogăţirea economică, tehnologică şi culturală în nord-

vestul României (Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest) şi a unor comunităţi mai largi.

Art.5. – Pentru realizarea misiunii asumate, în concordanţă cu strategia de

dezvoltare ca instituţie de învăţământ superior şi cercetare, Universitatea se

conduce după următoarele obiective:

(1) Pregătirea de profesionişti, specialişti şi cercetători cu competenţe în

domeniile specifice UNBM la nivelul actual al ştiinţei, tehnicii, culturii naţionale şi

universale, formarea profesionalã a adultilor.

(2) Dezvoltarea industriei cunoaşterii prin studii şi cercetări specifice

domeniilor umaniste şi de cultură, creaţii proprii de valoare recunoscută.

(3) Dezvoltarea industriei cunoaşterii prin activitatea de cercetare

proprie ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, precum în şi prin integrarea în

procesele de dezvoltare tehnologică, inovare şi transfer tehnologic, în concordanţă

cu strategiile de dezvoltare naţionale şi regionale.

(4) Promovarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii

universitare proprii (cadre didactice şi studenţi), recunoaşterea valorilor academice

proprii, ralierea la comunităţile internaţionale de specialişti prin cooperarea inter-

universitară.

(5) Integrarea activităţii educaţionale şi ştiinţifice în mediul socio-

economic regional, naţional şi european.

(6) Promovarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile

moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător, precum şi

participarea la edificarea unităţii europene.

III. Autonomia universitară

Art.6. – (1) Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii academice

de a se conduce şi de a-şi exercita libertăţile academice asociate predării, învăţării şi

cercetării, transmiterii şi dezvoltării cunoaşterii, în afara oricăror imixtiuni

ideologice, politice sau religioase, de a lua decizii, în condiţiile legii, privind

organizarea internă, gestiunea financiară şi administrativă, programele de studii,

cercetarea ştiinţifică şi cooperarea interuniversitară pe plan naţional şi

internaţional.

(2) Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi

funcţionării Universităţii, ale activităţii didactice şi cercetării ştiinţifice, ale

administrării şi finanţării şi se realizează, în principal, prin:

a) stabilirea structurii interne a Universităţii, potrivit legii, în acord cu

standardele naţionale de acreditare şi evaluare a calităţii activităţii academice şi în

baza strategiei de dezvoltare instituţională asumată de Senat;

b) programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de

învăţământ, elaborarea planurilor de învăţământ şi programelor analitice în acord

cu strategiile şi standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior,

stabilirea reglementărilor interne privind activitatea profesională a studenţilor, a

personalului didactic şi de cercetare;

c) organizarea formelor şi specializărilor de studii universitare de masterat,

potrivit standardelor de acreditare a programelor de studii şi domeniilor în care

Universitatea dezvoltă cercetare ştiinţifică de înalt nivel;

d) stabilirea, împreună cu Ministerul Educaţiei şi cu alte autorităţi publice,

cu agenţi economici şi cu asociaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel

naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele emise de

Universitate; (Retin ca in acest domeniu esista legislatie specifica!!!! Ar trebui

eliminat!)

e) selectarea şi promovarea personalului didactic şi de cercetare şi ale

celorlalte categorii de personal, stabilirea criteriilor de evaluare a personalului,

acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii;

f) organizarea cercetării ştiinţifice, a activităţilor de editare şi tipărire, de

comunicare prin sistemele informatice;

g) stabilirea necesităţilor financiare şi materiale, a surselor suplimentare de

venituri, folosirea şi gestionarea fondurilor, cu respectarea prevederilor legale;

h) organizarea şi controlul compartimentelor şi serviciilor economice,

tehnico-administrative şi gospodăreşti;

i) soluţionarea problemelor sociale ale comunităţii academice, stabilirea

criteriilor de acordare a burselor de studii, de cercetare sau sociale, din alocaţiile de

la bugetul de stat sau din veniturile proprii;

j) stabilirea şi folosirea însemnelor şi simbolurilor proprii, înfiinţarea de

asociaţii sau fundaţii, conform legii;

k) organizarea de manifestări şi activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive;

l) stabilirea şi aplicarea reglementărilor interne privind ordinea în spaţiul

universitar.

(3) În plan financiar, autonomia universitară se realizează ca drept de

gestionare, potrivit legii şi răspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul

public naţional, a veniturilor proprii din taxe de studii şi administrative, din

prestări de servicii specifice şi din alte surse, potrivit legii.

(4) La nivel naţional, autonomia universitară se manifestă prin relaţia directă

a rectorului, ca preşedinte al Senatului, cu Ministerul Educaţiei şi prin alegerea

reprezentanţilor Universităţii în organismele academice, profesionale şi ştiinţifice

constituite la nivel naţional.

(5) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale

şi publice pentru calitatea activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică pe care o

desfăşoară Universitatea, precum şi fiecare facultate, departament, catedră şi

unitate de cercetare.

Art.7. – (1) Autonomia se manifestă prin inviolabilitatea spaţiului universitar.

Aceasta constă în dreptul Senatului şi al conducerii facultăţilor şi unităţilor de

cercetare de a stabili categoriile de persoane cărora li se permite accesul în spaţiul

universitar, precum şi categoriile şi natura activităţilor ce pot fi desfăşurate în

interiorul spaţiului universitar.

(2) Spaţiul universitar cuprinde clădirile structurilor de învăţământ şi

cercetare, ale serviciilor tehnico-administrative şi sociale, inclusiv împrejurimile

acestora (curţi interioare, parcuri), bazele sportive şi de agrement, alte clădiri şi

spaţii aflate în proprietatea sau în administrarea Universităţii.

(3) În cazul în care o persoană din afara comunităţii academice desfăşoară

activităţi sau manifestă atitudini care sunt, în mod evident, potrivnice intereselor

Universităţii sau care produc daune materiale şi morale Universităţii, aceasta este

declarată persona non grata şi i se interzice accesul în spaţiile Universităţii. Decizia

în această privinţă este luată de către Senat, pe baza unei expuneri de motive

(susţinută de cel puţin 1/3 din membrii acestuia);

(4) Situaţiile de litigiu în materie de inviolabilitate a spaţiului universitar se

soluţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

IV. Principii de organizare și funcționare

Art.8. – (1) Principiul libertăţii şi responsabilităţii academice este expresia

autonomiei universitare în planul activităţii personale a membrilor comunităţii

academice şi constă în dreptul fiecăruia - student, profesor, cercetător - de a-şi

exercita libertatea de gândire, de informare, de explorare, exprimare şi dezbatere,

libertatea de asociere, de întrunire şi de mobilitate precum şi funcţiile de predare,

învăţare şi cercetare în absenţa oricăror îngrădiri, discriminări, ingerinţe sau

constrângeri, în condiţiile asumării de către fiecare membru al comunităţii

academice a responsabilităţii pentru activităţile şi efectele activităţilor şi atitudinilor

personale.

(2) Principiul primatului competenţei constă în aplicarea, cu prioritate, a

criteriilor generale şi specifice de competenţă profesională în selectarea, evaluarea,

promovarea şi salarizarea personalului didactic şi de cercetare şi personalului

economic, tehnico-administrativ şi de servicii.

a) Pentru personalul didactic şi de cercetare, competenţa se stabileşte în baza

rigorilor academice de atestare şi recunoaştere a acesteia. Nici un membru al

comunităţii academice nu poate pretinde şi nu poate dobândi un nivel de

competenţă superior celui atestat şi recunoscut oficial prin titlurile ştiinţifice

obţinute, prin calitatea studiilor şi cercetărilor realizate şi publicate, prin rezultatele

obţinute cu studenţii, prin prezenţa activă şi recunoaşterea de facto în cadrul

comunităţii ştiinţifice din domeniu, naţionale şi internaţionale.

b) Pentru personalul nedidactic, competenţa se stabileşte în funcţie de

domeniul şi sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, păstrându-se cerinţa

raportării la rezultate şi nu la intenţii.

(3) Principiul loialităţii şi ataşamentului faţă de Universitate este un principiu

esenţial şi vital în condiţiile existenţei unei pieţe concurenţiale în domeniul

serviciilor educative de nivel superior. Acest principiu constă în obligaţia fiecărui

membru al comunităţii academice de a susţine, prin mijloacele de care dispune,

interesele Universităţii şi de a contribui, în funcţie de posibilităţi, la afirmarea şi

dezvoltarea prestigiului acesteia.

a) Ataşamentul şi loialitatea faţă de Universitate sunt dovedite, în primul

rând, prin calitatea prestaţiei didactice şi ştiinţifice şi prin valoarea realizărilor

ştiinţifice propagate în comunitatea academică naţională şi internaţională sub egida

Universităţii.

b) Se consideră lipsă de loialitate faţă de Universitate orice acţiune care

susţine interesele unor instituţii ce se află, direct sau indirect, în raporturi de

concurenţă cu Universitatea de Nord din Baia Mare. Atitudinea neloială se poate

manifesta prin sprijinul acordat, cu sau fără intenţie, instituţiilor concurente prin

desfăşurarea de activităţi didactice în cadrul acestora sau publicarea de lucrări

ştiinţifice sub egida acestora, prin posibilitatea acordată instituţiilor respective de a

utiliza, în interes propriu, titlurile ştiinţifice şi didactice obţinute în şi prin

Universitatea de Nord din Baia Mare.

c) În stabilirea statutului de instituţie concurentă se are în vedere faptul că

nu sunt instituţii concurente acele instituţii de învăţământ superior şi cercetare, de

stat sau particulare, care au cu Universitatea relaţii de colaborare, oficializate prin

contracte sau convenţii cu clauze de susţinere reciprocă a intereselor şi de derulare

în cooperare a unor programe de învăţământ şi cercetare.

d) Loialitatea şi ataşamentul faţă de Universitate sunt criterii de evaluare a

activităţii personalului didactic titular sau asociat, cu consecinţe directe asupra

salarizării şi asupra celorlalte drepturi acordate de Universitate personalului

didactic.

(4) Principiul poziţiei centrale a activităţilor de învăţământ şi cercetare constă

în considerarea procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice drept activităţi de

bază ale Universităţii, care beneficiază de o prioritate absolută în raport cu orice

alte activităţi. Aplicarea acestui principiu presupune că învăţământului şi cercetării

le sunt subordonate toate celelalte activităţi şi structuri ale Universităţii: financiar-

contabilă, juridică, tehnico-administrativă şi de servicii.

(5) Principiul eligibilităţii democratice constă în dreptul comunităţii

academice, în ansamblul ei, de a desemna persoanele în funcţii de conducere, în mod

democratic, prin vot secret şi personal, precum şi în dreptul fiecărui membru al

comunităţii academice de a alege şi de a fi ales în funcţii şi organisme de conducere

la toate nivelurile organizării instituţionale, cu respectarea criteriilor impuse de

nivelul funcţiei sau al organismului de conducere.

(6) Principiul adoptării şi aplicării democratice a deciziilor asociat cu

principiul eligibilităţii democratice presupune că orice decizie luată cu majoritatea

legală a voturilor este obligatorie pentru toţi membrii organismului democratic,

indiferent dacă au votat pentru sau contra deciziei respective.

(7) Principiul imunităţii membrilor organismului democratic asociat cu

principiul eligibilităţii democratice presupune că nici un membru al organismului

respectiv nu poate fi sancţionat sau blamat, oficial sau neoficial, pentru sensul

votului adoptat (pro sau contra) şi nici pentru opiniile exprimate deschis în cadrul

organismului de conducere din care face parte.

(8) Principiul colegialităţii şi toleranţei reciproce constă în datoria morală a

fiecărei persoane şi a comunităţii academice în ansamblul ei de a-şi acorda sprijin

material şi moral, de a admite că unitatea şi coeziunea comunităţii academice se

sprijină pe recunoaşterea şi promovarea diversităţii de capacităţi, opinii şi atitudini

individuale, de a considera că forţa comunităţii academice provine nu din

omogenitate, ci din complementaritate.

a) Potrivit acestui principiu, progresul cunoaşterii presupune interacţiuni,

inclusiv dezacorduri şi polemici, ascultarea reciprocă a punctelor de vedere şi

dialogul argumentativ, fără ca disputele ştiinţifice să afecteze negativ relaţiile

colegiale de respect şi sprijin reciproc.

b) Potrivit acestui principiu, toleranţa este o valoare fundamentală a mediului

academic, care constă în a-l admite pe celălalt cu particularităţile personalităţii sale,

cu tradiţiile etnice, culturale şi spirituale pe care le reprezintă sau le împărtăşeşte,

de a nu considera propriile concepţii şi convingeri ca absolute şi ca imperative

necondiţionate, de a admite că limita libertăţii şi drepturilor individuale este cea

impusă de obligaţia legală şi morală de a nu încălca libertatea şi drepturile

celorlalţi.

c) Principiul colegialităţii obligă fiecare membru al comunităţii academice să

contribuie la rezolvarea prin mijloace interne a problemelor acesteia, inclusiv în

cazul problemelor personale, şi să nu apeleze la organisme şi foruri externe decât în

cazurile impuse de lege sau după ce resursele mijloacelor interne de rezolvare au

fost integral epuizate.

(9) Principiul non-partizanatului politic şi al echidistanţei în raport cu

doctrinele politice şi ideologice exprimă obligaţia asumată, în mod deliberat, prin

însăşi apartenenţa la comunitatea academică, de către fiecare membru al ei, de a nu

manifesta, în calitate de membru al comunităţii academice şi în spaţiul universitar,

atitudini politice, de a nu emite judecăţi de valoare partizane, de a nu face

propagandă politică şi de a nu organiza activităţi cu caracter politic. Sfera

politicului şi doctrinele politice pot să constituie, în Universitate, obiect de analiză

sau de investigaţie ştiinţifică, echidistantă şi neangajată, prin metodele ştiinţei, dar

nu şi obiect al practicării.

V. Structura şi organizarea activităţii academice

Art.9. – (1) Prin activitate academică se înţelege, în sensul prezentei Carte,

totalitatea activităţilor de predare, învăţare, cercetare şi creaţie, şi a serviciilor

aferente acestora, precum şi a demersurilor privind proiectarea, programarea,

organizarea şi evaluarea procesului de învăţământ şi cercetare, realizate în cadrul

Universităţii de studenţi, personalul didactic şi de cercetare, titular sau asociat, în

conformitate cu misiunea şi obiectivele instituţiei.

(2) Componentele de bază ale activităţii academice sunt învăţământul şi

cercetarea, iar organizarea acestora constituie filiera academică a structurii

instituţionale a Universităţii, filieră căreia îi sunt subordonate funcţional toate

celelalte structuri universitare: financiară, administrativă şi de servicii.

Învăţământul şi cercetarea sunt componente interdependente şi inseparabile care

marchează nota distinctivă principală a activităţii academice, constând în instruirea

prin cercetare, în coexistenţa şi coevoluţia procesului de transmitere a ştiinţei cu

procesul de explorare, deschidere şi aprofundare a noi demersuri şi orizonturi în

sfera ştiinţei, culturii şi practicii sociale.

Art.10. – (1) Structura academică a Universităţii de Nord din Baia Mare

cuprinde: facultăţi, departamente, catedre, unităţi de cercetare, biblioteci, editură,

precum şi serviciile administrative şi tehnice aferente acestora.

(2) Stabilirea structurilor şi organizării instituţionale se face cu prioritate pe

baza cerinţelor de calitate a procesului de învăţământ şi cercetare, în funcţie de

obiectivele şi conţinutul activităţilor subordonate fiecărei structuri şi trebuie să

asigure o organizare instituţională flexibilă, adaptată particularităţilor instituţiei şi

procesului de dezvoltare instituţională a Universităţii, în acord cu tendinţele de

evoluţie a ştiinţelor, a profesiunilor şi a pieţei calificărilor universitare.

(3) Structura şi organizarea activităţii academice la nivel instituţional se

stabilesc, în conformitate cu principiul autonomiei universitare, de către Senat, cu

consultarea consiliilor facultăţilor şi departamentelor şi pe baza studiilor întocmite

de Comisia pentru evaluare şi strategie instituţională.

(4) Structurile şi organizarea activităţii academice se actualizează periodic, se

amplifică, se diversifică sau se restrâng în funcţie de evoluţia Universităţii, de

înfiinţarea a noi specializări şi apariţia a noi domenii de cercetare, de renunţarea la

unele specializări, şi în general, în funcţie de dinamica ştiinţei şi societăţii şi de

necesitatea adaptării la cerinţele de pe piaţa calificărilor de bază ale mediului socio-

economic.

(5) Structurile universitare şi relaţiile funcţionale dintre ele sunt sintetizate în

organigrama Universităţii, aprobată anual de către Senat. Aceasta are caracter de

document oficial privind organizarea instituţională şi managementul academic şi

administrativ în cadrul Universităţii.

Art.11. – (1) Facultăţile sunt unităţi fundamentale ale organizării

Universităţii şi funcţionează ca structuri didactico-ştiinţifice şi administrative având

rolul de a coordona procesul de învăţământ şi cercetare la specializări din cadrul

aceluiaşi domeniu sau din domenii conexe. Facultăţile se individualizează prin:

a) domenii de licenţă şi programe de studii;

b) condiţii de admitere şi absolvire, şi studenţi proprii;

c) personal didactic şi de cercetare, titular şi asociat;

d) conducere şi administrare proprii, prin consiliu, decani, prodecani,

secretar ştiinţific al consiliului, secretariat.

(2) Înfiinţarea facultăţilor se stabileşte de Senatul universitar, pe baza

studiilor întocmite de comisiile acestuia, se avizează de Ministerul Educaţiei şi se

aprobă prin Hotărâre a Guvernului României. Structura facultăţilor este aprobată

de Senat şi cuprinde, în funcţie de mărime, de natura profilului şi a specializărilor şi

de potenţialul de predare şi învăţare: departamente, catedre, unităţi de cercetare,

biblioteci şi laboratoare. Activitatea didactică în cadrul facultăţii se desfăşoară pe

specializări, ani de studiu, serii de predare, grupe şi subgrupe.

(3) Facultatea dispune de autonomie universitară în domeniile ştiinţific şi

didactic.

(4) Conducerea facultăţii se realizează de consiliul facultăţii, decan,

prodecani, secretar ştiinţific al consiliului, care îşi desfăşoară activitatea potrivit

reglementărilor legale în vigoare şi prezentei Carte. Serviciile de evidenţă a

studenţilor şi activităţii didactice, relaţiile cu publicul şi celelalte activităţi specifice

sunt asigurate de secretariatul facultăţii.

(5) Art.12. – (1) Departamentele sunt structuri universitare didactico-

ştiinţifice, cele subordonate facultăţilor, şi administrative, cele subordonate direct

Rectorului, constituite pe specializări, pe grupuri de discipline sau pe domenii de

învăţământ, cercetare şi servicii academice. În funcţie de obiectivele şi conţinutul

activităţii lor, departamentele pot fi: de studii, de cercetare, de studii şi cercetare, de

servicii pentru învăţământ şi cercetare, de pregătire a personalului didactic, de

proiectare şi de producţie.

(2) Înfiinţarea departamentelor, tipul, organizarea şi conţinutul activităţii

acestora se stabilesc de către Senat. Pentru înfiinţarea Departamentului pentru

Pregătirea Personalului Didactic este necesară aprobarea Ministerului Educaţiei.

(3) Departamentele au conducere proprie exercitată prin consiliul

departamentului şi director. În funcţie de natura şi obiectul activităţii lor,

departamentele pot avea în subordine catedre, unităţi de cercetare, compartimente

administrative şi de servicii.

(4) Misiunea şi obiectivele departamentelor, precum şi aspectele privind

organizarea, încadrarea cu personal şi finanţarea acestora se stabilesc prin

regulamentele proprii, aprobate de Senat.

Art.13. – (1) Catedrele sunt structuri de bază ale facultăţilor sau, după caz,

ale departamentelor, cu caracter eminamente didactico-ştiinţific, constituite pe

discipline sau, după caz, pe grupuri de discipline circumscrise unui domeniu bine

delimitat al ştiinţei. Catedrele întocmesc state de funcţii de personal didactic proprii

şi cuprind personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, de proiectare şi

auxiliar.

(2) În plan didactic, catedra este o structură completă, acoperind întreaga

gamă de activităţi didactice la disciplinele pe care le coordonează (cursuri,

seminarii, laboratoare, practică, îndrumarea studenţilor). Ea cuprinde profesorii,

conferenţiarii, lectorii, asistenţii şi preparatorii, titulari sau asociaţi, în numărul şi

proporţia care să asigure realizarea optimă a procesului de învăţământ.

(3) Înfiinţarea catedrelor, precum şi modificarea structurii pe catedre prin

unificări sau scindări, se aprobă de Senat, la propunerea facultăţilor sau, după caz,

a departamentelor.

(4) Efectivul unei catedre cuprinde, de regulă, minimum 15 şi maximum 50

de posturi didactice sau/şi de cercetare. În situaţii speciale, Senatul poate aproba

modificarea, cu caracter tranzitoriu, a acestor limite.

(5) Catedrele sunt conduse de Biroul Catedrei, alcătuit din şeful de catedră şi

din 2-4 membri aleşi dintre cadrele didactice cu funcţia de bază în catedra

respectivă şi validaţi de Consiliul facultăţii. Conducerea operativă a catedrei revine

şefului de catedră.

(6) În cadrul catedrelor cu efective mai mari de 30 de posturi se pot constitui

colective pe discipline sau pe secvenţe ale acestora, conduse de responsabili de

colective.

(7) Catedra de Teologie se organizează şi funcţionează potrivit convenţiilor

încheiate între forurile bisericeşti şi Ministerul Educaţiei, precum şi în concordanţă

cu prevederile Cartei universitare. Planurile de învăţământ ale specializărilor

teologice se aprobă de către Senat după ce au fost acrobate de către forurile

bisericii. Cadrele didactice care predau disciplinele teologice şi studenţii de la

profilul teologic trebuie să aibă avizul forurilor bisericeşti abilitate.

Art.14. – (1) Universitatea cuprinde în structura sa unităţi de cercetare cu

finanţare din bugetul Universităţii, cu finanţare parţială sau cu autofinanţare.

Unităţile de cercetare sunt: centrele, colectivele şi laboratoarele. Acestea se

organizează la propunerea catedrelor, departamentelor, consiliilor facultăţilor sau a

Senatului şi reunesc cadre didactice, cercetători şi studenţi. Unităţile de cercetare

desfăşoară preponderent cercetare ştiinţifică, dar îşi pot asuma şi activităţi

didactice.

(2) Colectivele de cercetare şi laboratoarele sunt structuri de cercetare

flexibile, care se constituie şi reconstituie în funcţie de evoluţia temelor de cercetare

şi de priorităţile stabilite prin programele de cercetare ale catedrelor,

departamentelor şi facultăţilor. Ele pot angaja în nume propriu şi cu

responsabilitatea membrilor contracte de cercetare şi pot participa la competiţia

pentru finanţarea proiectelor de cercetare.

(3) Centrele de cercetare sunt structuri de cercetare stabile constituite pe

domenii de larg interes ştiinţific, având un obiect de studiu bine definit, care

corespund direcţiilor prioritare ale cercetării ştiinţifice universitare sau contribuie

la rezolvarea unor probleme teoretice fundamentale şi/sau aplicative, din sfera

ştiinţei şi practicii sociale. Ele pot angaja în nume propriu şi cu responsabilitatea

membrilor contracte de cercetare şi pot participa la competiţia pentru finanţarea

proiectelor de cercetare.

(4) Unităţile de cercetare elaborează proiecte de cercetare, organizează

activitatea de cercetare, realizează programe de cercetare şi valorifică cercetarea

prin publicaţii şi manifestări ştiinţifice.

(5) Unităţile de cercetare se pot constitui şi pe perioade determinate, în

funcţie de buget, surse de finanţare, nevoi ştiinţifice. În acest caz, ele pot angaja

personal de cercetare, tehnic şi administrativ, în limitele financiare de care dispun,

pe o perioadă determinată sau nedeterminată.

(6) Înființarea unităților de cercetare și încadrarea cu personal de cercetare

se face conform legislaţiei în vigoare.

(7) Personalul de cercetare, inclusiv studenţii cuprinşi în programe de

cercetare, pot folosi întreaga dotare şi gamă de instrumente ale cercetării ştiinţifice

din Universitate şi, prin parteneriat, din alte instituţii naţionale şi internaţionale

asociate la programele de cercetare.

Art.15. – (1) Bibliotecile Universităţii formează un sistem integrat de

documentare ştiinţifică destinat studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor,

alcătuit din Biblioteca Centrală şi din biblioteci constituite şi gestionate pe facultăţi

sau, după caz, pe departamente, unităţi de cercetare sau cabinete de specialitate.

(2) Biblioteca Centrală a Universităţii funcţionează ca o unitate autonomă,

fiind subordonată Senatului. Organizarea şi funcţionarea acesteia sunt stabilite prin

regulament, aprobat de Senat. Conducerea Bibliotecii Centrale este asigurată de un

şef-serviciu, numit de Rector, în urma unui concurs.

(3) Biblioteca Centrală, în colaborare cu celelalte biblioteci din sistem,

asigură schimbul pe plan naţional şi internaţional al publicaţiilor editate de

Universitate, realizează, prin consultarea cadrelor didactice, achiziţiile de carte şi

abonamente la periodicele din ţară şi străinătate.

(4) Dezvoltarea fondului de carte, precum şi informatizarea şi afilierea

Bibliotecii la reţele naţionale şi internaţionale specifice domeniului reprezintă

priorităţi ale Universităţii şi se realizează prin finanţare de la buget, sponsorizări şi

alte surse, potrivit legii. Dezvoltarea fondului de carte se face echilibrat, pe toate

domeniile de studii.

(5) În stabilirea politicii de dezvoltare a fondului de carte, şeful serviciu

Bibliotecă este sprijinit de Consiliul Bibliotecii, ca organism de specialitate al

Senatului.

(6) Programul de funcţionare a bibliotecilor Universităţii este adaptat în

primul rând programului studenţilor, pentru a servi necesităţile didactice, de studiu

şi de cercetare.

Art.16. – (1) Editura Universităţii este o structură academică de cercetare şi

educaţie menită să disemineze rezultatele creaţiei şi cercetării ştiinţifice realizate de

personalul didactic şi de cercetare din Universitate sau din alte instituţii de

învăţământ superior şi cercetare din ţară şi străinătate. Editura are nume şi siglă

proprii, aprobate de Senat.

(2) Editura funcţionează pe principiul autofinanţării şi beneficiază, în cadrul

Universităţii, de autonomie administrativă, financiară şi ştiinţifică în concordanţă

cu prevederile Cartei referitoare la autonomia universitară.

(3) Conducerea Editurii este asigurată de Consiliul Ştiinţific şi de director.

Membrii Consiliului şi directorul sunt aprobaţi de Senat. Directorul trebuie să

deţină titlul de doctor. Consiliul ştiinţific, prezidat de director, stabileşte

standardele de calitate privind conţinutul şi tehnoredactarea lucrărilor publicate

sub egida Editurii şi întocmeşte Planul editorial în funcţie de strategia editorială

proprie sau de solicitările facultăţilor, departamentelor şi catedrelor, precum şi ale

altor beneficiari.

(4) Aspectele specifice privind activitatea editorială, organigrama,

finanţarea, standardele de calitate sunt reglementate prin Regulament aprobat de

Senat la propunerea Consiliului Ştiinţific al Editurii.

VI. Studenții

Art.17. – (1) Studenţii sunt parte integrantă a comunităţii academice,

formată din totalitatea persoanelor care studiază în cadrul structurilor şi formelor

specific universitare de învăţare şi se pregătesc pentru dobândirea unei calificări de

nivel superior. În sens larg, din categoria studenţilor fac parte şi masteranzii şi

doctoranzii, precum şi alţi participanţi la formele de pregătire sau perfecţionare

profesională organizate de Universitate.

(2) Calitatea de student la studiile universitare de licenţă şi masterat se

dobândeşte prin admitere şi înmatriculare şi se pierde prin exmatriculare, potrivit

reglementărilor în vigoare, ale Cartei universitare şi ale Regulamentului activităţii

profesionale a studenţilor. Condiţiile de admitere sunt reglementate de Metodologia

organizării şi desfăşurării admiterii, aprobată anual de Senatul Universităţii, pe baza

Criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi a strategiei Universităţii în

materie de studenţi şi programe de studii. Metodologia se dă publicităţii cu cel puţin

şase luni înaintea începerii admiterii, prin afişare pe pagina WEB a Universităţii.

a) Calitatea de student al Universităţii se poate dobândi şi prin transfer de la

alte instituţii de învăţământ superior, potrivit reglementărilor în vigoare ale Cartei

universitare şi ale Regulamentului activităţii profesionale a studenţilor.

b) Calitatea de cursant sau de participant la alte forme de învăţământ, la

cursuri de perfecţionare profesională, la cursurile de pregătire şi la examenele de

obţinere a gradelor didactice în învăţământul preuniversitar, la cursurile de limbi

străine ş.a., se dobândeşte potrivit normelor legale şi reglementărilor interne ale

Universităţii.

(3) Raporturile dintre student şi Universitate sunt oficializate prin contractul

de studii. Contractul de studii poate fi actualizat la începutul fiecărui an de studii,

prin acte adiţionale, potrivit duratei legale a studiilor la ciclul de studii, specializarea

şi forma de învăţământ la care studentul este înmatriculat.

Art.18. – (1) Calitatea de student este asociată cu drepturi şi obligaţii,

potrivit Legii învăţământului, hotărârilor de Guvern şi ale Ministerului Educaţiei,

precum şi Cartei universitare şi reglementărilor interne adoptate de Senat şi de

consiliile facultăţilor. Drepturile şi obligaţiile sunt indisociabile.

(2) Calitatea de student este condiţionată de pregătirea sistematică şi

calitativă la disciplinele şi activităţile prevăzute în planurile de învăţământ sau în

curriculum-ul celorlalte forme de pregătire, atestată prin notele şi calificativele

obţinute la examene şi la celelalte forme de evaluare şi prin rezultatele înregistrate

în cercetarea ştiinţifică şi în activitatea practică.

(3) Studenţii sunt parteneri ai corpului profesoral în procesul de formare a

specialiştilor absolvenţilor cu pregătire superioară în diverse domenii. Opinia

studenţilor, exprimată de reprezentanţii lor autorizaţi ori prin sondaje validate,

constituie o modalitate de autocontrol, de evaluare şi îmbunătăţire a activităţii

universitare.

Art.19. – (1) Activitatea profesională a studenţilor la toate formele de

învăţământ organizate în Universitatea de Nord din Baia Mare cuprinde:

participarea la cursuri, seminarii, laboratoare, proiecte şi aplicaţii, stagii de

practică, studiul disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ, susţinerea

examenelor, a colocviilor, a verificărilor pe parcurs şi a celorlalte forme de

verificare, inclusiv a examenelor pentru finalizarea studiilor.

(2) Studenţii din ciclul al doilea (masteranzii) şi al treilea (doctoranzii) sunt

antrenaţi în activităţi de cercetare ştiinţifică organizate în cadrul unităţilor de

cercetare din Universitate.

(3) Îndatoririle studenţilor privind procesul de învăţământ, formele de

verificare şi evaluare a cunoştinţelor şi condiţiile de promovare a anilor de studiu,

acordarea prelungirilor de şcolaritate, precum şi regimul transferărilor şi

reînmatriculărilor sunt precizate în Regulamentul privind activitatea profesională a

studenţilor şi Regulamentul privind evaluarea, examinarea şi notarea performanţelor

profesional- ştiinţifice ale studenţilor.

(4) Organizarea examenului de finalizare a studiilor la toate formele şi

programele de studii organizate în Universitatea de Nord din Baia Mare se bazează

pe criteriile generale elaborate de Minister şi pe metodologiile proprii.

Art.20. – (1) Studenţii Universităţii la forma de învăţământ de zi (ciclul I şi

II) care au domiciliul stabil în afara municipiului Baia Mare pot fi cazaţi, la cerere,

în căminele studenţeşti cu respectarea Regulamentului privind cazarea, organizarea

şi funcţionarea căminelor studenţeşti.

(2) Studenţii de la cursurile de zi pot beneficia de burse pe perioada studiilor,

în conformitate cu prevederile legii şi ale Regulamentului privind acordarea burselor.

Bursele pot fi acordate din fondurile alocate de la bugetul de stat, din fonduri

alocate de instituţii private sau din alte surse, potrivit legii. Criteriul principal de

acordare a burselor este performanţa la învăţătură.

(3) Studenţii pot utiliza baza materială a Universităţii pentru studiu şi

documentare, precum şi pentru organizarea unor activităţi culturale şi sportive în

spaţii adecvate. Organizarea acestor activităţi se poate face de către Universitate sau

de organizaţiile studenţeşti împreună cu administraţia Universităţii.

(4) În spaţiul universitar, studenţii se pot organiza în asociaţii sau pot

deschide filiale ale unor asociaţii studenţeşti naţionale sau internaţionale, care pot

funcţiona dacă:

a) reprezintă interesele studenţilor privind procesul de instruire, condiţiile de

studii şi condiţiile sociale;

b) fac dovada că reprezintă o componentă semnificativă a comunităţii

studenţilor din Universitate.

(5) Universitatea de Nord din Baia Mare manifestă o atenţie deosebită pentru

sprijinirea studenţilor în activitatea de învăţare şi de adaptare la mediul academic,

precum şi pentru consilierea şi orientarea în cariera profesională. În acest sens

funcţionează Centrul de Carieră şi Consiliere Profesională, deschis tuturor

studenţilor.

VII. Personalul didactic și de cercetare

Art.21. – (1) Personalul didactic este parte a comunităţii academice formate

din totalitatea persoanelor care desfăşoară activităţi de învăţământ şi cercetare

ştiinţifică în cadrul structurilor şi formelor de activitate specific universitare.

(2) Calitatea de cadru didactic universitar şi funcţiile asociate acesteia se

dobândesc prin concurs, potrivit legii. La concurs se poate prezenta orice persoană

care întruneşte condiţiile privind studiile, titlurile ştiinţifice, experienţa şi

competenţele profesionale corespunzătoare postului solicitat.

(3) Calitatea de cadru didactic universitar este condiţionată de competenţa

profesională atestată de rezultatele obţinute în pregătirea studenţilor şi în

cercetarea ştiinţifică, de titlurile ştiinţifice dobândite şi de lucrările ştiinţifice

publicate, de creațiile proprii, de gradul de recunoaştere în cadrul comunităţii

ştiinţifice naţionale şi internaţionale din domeniu. Calitatea de cadru didactic al

Universităţii este evaluată şi în funcţie de loialitatea şi ataşamentul dovedite faţă de

instituţie.

Art.22. – (1) Personalul didactic care desfăşoară activităţi în Universitate este

format, în funcţie de modul de încadrare şi de raporturile juridice cu Universitatea

din următoarele categorii: titular, asociat, consultant şi asociat invitat.

(2) Calitatea de titular al Universităţii se obţine prin concurs şi se păstrează

prin îndeplinirea calitativă şi cantitativă a sarcinilor aferente postului ocupat.

Calitatea de titular se raportează la norma de bază, în funcţie de care se stabilesc

drepturile salariale, inclusiv sporurile, gradaţiile şi salariile de merit, precum şi

celelalte drepturi privind concediile, vechimea în muncă, pensionarea etc., potrivit

legii.

(3) Personalul didactic asociat este alcătuit din cadre didactice şi cercetători

de prestigiu din alte instituţii de învăţământ superior sau cercetare care prestează

activităţi de învăţământ şi cercetare în cadrul Universităţii sau din specialişti

practicieni de înaltă calificare din instituţii, întreprinderi, firme de stat sau

particulare. Ocuparea posturilor, sau a fracțiunilor din posturile didactice cu cadre

didactice asociate se face prin concurs, pe baza curriculum-ului vitae şi a

documentelor care atestă condiţiile pentru funcţia didactică şi vechimea persoanelor

în cauză. Lista nominală a cadrelor didactice propuse pentru asociere se aprobă

anual de Senat, la propunerea facultăţilor.

(4) Personalul didactic consultant este format din cadre didactice pensionate

pentru limită de vârstă, conducători de doctorate în Universitate, care au obţinut

aprobarea Senatului de a-şi continua activitatea în Universitate.

(5) Personalul didactic asociat invitat este alcătuit din specialişti cu valoare

recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, care sunt încadraţi, pe o

perioadă determinată, în calitate de profesori asociaţi invitaţi. Posturile didactice

constituite în acest scop pot fi ocupate, cu contract de muncă pe o perioadă

determinată, şi de către cetăţeni străini, potrivit legii.

Art.23. – (1) Posturile didactice sunt cuprinse în statele de funcţii de personal

didactic ale catedrelor sau, după caz, ale departamentelor. Acestea se întocmesc

anual de către catedre, se avizează de către consiliile facultăţilor şi se aprobă de

către Senat.

(2) Numărul posturilor didactice, structura acestora pe funcţii didactice,

gradul de încărcare în număr de ore şi componenţa pe discipline, precum şi modul

de ocupare şi salarizare se stabilesc în funcţie de următoarele repere:

a) planurile de învăţământ;

b) formaţiunile de studiu;

c) normele didactice şi de cercetare corespunzătoare funcţiilor didactice;

d) standardele de calitate privind acoperirea cu personal didactic a

posturilor;

e) resursele umane (componenţa personalului didactic titular şi asociat pe

funcţii didactice şi specializări);

f) resursele financiare ale catedrei, departamentului şi facultăţii.

(3) În stabilirea componenţei interne a fiecărui post didactic (discipline,

număr de ore de curs, seminar, laborator, practică) şi a structurii de ansamblu a

posturilor din statul de funcţii se are în vedere acoperirea tuturor disciplinelor şi

activităţilor didactice din planurile de învăţământ cu personal didactic având

calificarea şi competenţele necesare.

Art.24. – (1) Organizarea concursurilor, precum şi celelalte condiţii ce

trebuie îndeplinite pentru ocuparea posturilor didactice sunt reglementate distinct,

prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea

posturilor didactice aprobat de Senat. Păstrarea posturilor didactice este

condiţionată de îndeplinirea calitativă şi cantitativă a obligaţiilor profesionale şi

morale stabilite potrivit legii şi deontologiei profesiunii didactice.

(2) Personalul didactic şi de cercetare din Universitatea de Nord din Baia

Mare are drepturi şi îndatoriri care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta

Cartă, din prevederile contractului colectiv de muncă şi din Regulamentul activităţii

profesionale a personalului didactic.

VIII. Curriculum-ul universitar

Art.25. – (1) Curriculum-ul universitar este ansamblul coerent al

conţinuturilor care fac obiectul predării, învăţării şi evaluării pe parcursul

procesului de învăţământ, precum şi ansamblul documentelor oficiale care stabilesc

şi reglementează cadrul de referinţă unitar privind obiectivele, conţinuturile,

activităţile de învăţare şi de evaluare în baza cărora este organizat procesul de

învăţământ în Universitate.

(2) Structura curriculum-ului universitar, precum şi eşalonarea

conţinuturilor şi activităţilor didactice pe parcursul programului de studii sunt

stabilite prin următoarele documente curriculare:

a) planurile de învăţământ;

b) fişele (programele analitice) ale disciplinelor;

c) planificările activităţilor didactice de curs şi seminar (laborator, practică).

(3) Planurile de învăţământ sunt concepute şi aplicate în sistemul creditelor de

studii (ECTS – European Credit Transfer System) şi respectă principiul

semestrializării. Durata studiilor este exprimată în număr de semestre, un semestru

fiind cotat cu 30 de credite. Durata unui program de studii este exprimată în

numărul de credite corespunzător numărului de semestre ale programului.

Aspectele procedurale privind obţinerea, acumularea, mobilitatea, transferul şi

recunoaşterea creditelor, precum şi condiţiile de promovare a programelor de studii

sunt stabilite prin Regulamentul activităţii profesionale a studenţilor şi prin Ghidul

utilizatorului ECTS.

(4) Planurile de învăţământ sunt aprobate de senat, la propunerea

facultăţilor.

Art.26 – (1) Structura planului de învăţământ cuprinde pachete de discipline

fundamentale, de specialitate şi complementare, respectiv discipline obligatorii,

opţionale şi facultative.

(2) Pachetul disciplinelor obligatorii formează curriculum-ul nucleu pentru

formarea specialistului. Acest pachet cuprinde:

a) disciplinele fundamentale în domeniu; discipline de profil (la specializările

inginereşti)

b) disciplinele de specialitate obligatorii;

c) disciplinele complementare, dintre cele stabilite ca obligatorii prin

reglementările şi actele normative în vigoare sau considerate de catedre şi facultăţi

ca strict necesare formării profesionale a specialistului.

(3) Pachetul disciplinelor opţionale formează curriculum-ul de aprofundare

sau de extensiune şi este alcătuit din:

a) discipline de specialitate care vizează aprofundarea unor direcţii

particulare în specializare sau/şi anticiparea opţiunii studentului privind direcţia

continuării studiilor în ciclurile superioare (masterat şi doctorat);

b) discipline complementare, dintre cele care conferă o competenţă specifică

sau o extindere a domeniilor de exercitare a calificării de bază.

(4) Pachetul disciplinelor facultative este alcătuit din discipline complementare

şi vizează lărgirea orizontului de cultură şi cunoaştere al studenţilor sau dobândirea

unor competenţe suplimentare de care studentul consideră că are nevoie.

Disciplinele facultative se creditează separat şi nu se includ în standardele de 30

credite/semestru, respectiv 60 credite/an.

(5) Prima limbă modernă, de circulaţie internaţională, este prevăzută, în

regim obligatoriu, pe durata a patru semestre, în anii I - III de studiu, în planurile de

învăţământ ale tuturor specializărilor din ciclul studiilor universitare de licenţă.

Promovarea limbii moderne condiţionează accesul la examenul de licenţă. A doua

limbă modernă poate fi studiată în regim facultativ.

(6) Informatica este o disciplină complementară obligatorie şi se introduce în

planurile de învăţământ ale tuturor specializărilor din ciclul studiilor universitare

de licenţă, cel puţin pe durata unui semestru, de preferinţă în anii I-II. Catedra de

profil are obligaţia să întocmească programe analitice care să imprime disciplinelor

caracterul de informatică aplicată în domeniul specializării în care studenţii se

pregătesc.

(7) Disciplina Educaţie Fizică se introduce în planul de învăţământ al ciclului

studiilor universitare de licenţă, în primul an de studii (două semestre), ca disciplină

obligatorie.

Art.27. – (1) Curriculum-ul universitar poate fi parcurs în forma

învăţământului de zi sau în forma învăţământului la distanţă, în condiţiile legii.

Învăţământul la distanţă este o formă de învăţământ modernă, care valorifică

sistemele informatice de comunicare la distanţă în activitatea de predare, învăţare şi

evaluare. Învăţământul la distanţă se adresează în principal persoanelor adulte,

integrate profesional, care doresc să dobândească noi competenţe prin studii

universitare, fără întreruperea activităţilor profesionale în care sunt integraţi,

printr-un program flexibil de activităţi de predare şi învăţare.

(2) Planurile de învăţământ pentru învăţământul la distanţă au o structură pe

categorii de discipline şi forme de evaluare similară cu structura planului pentru

învăţământul de zi, dar adaptată specificului activităţilor didactice şi de învăţare la

distanţă.

Art.28. – (1) Disciplinele corespunzătoare Departamentului pentru Pregătirea

Personalului Didactic (DPPD) sunt integrate în planurile de învăţământ specifice şi

sunt oferite în regim opţional studenţilor sau absolvenţilor studiilor universitare,

care doresc să obţină certificatul de atestare în profesiunea didactică, în

specializarea corespunzătoare diplomei de licenţă.

(2) Planul de învăţământ al Departamentului pentru Pregătirea Personalului

Didactic este standardizat la nivel naţional şi aprobat prin Ordin al Ministrului.

Certificarea pentru profesia didactică se poate obţine la două niveluri, respectiv:

a) Nivelul I (iniţial), care acordă absolvenţilor de studii universitare de

licenţă şi masterat dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preuniversitar

obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din

programul de studii psihopedagogice oferit de DPPD;

b) Nivelul II (de aprofundare), care acordă absolvenţilor de studii

universitare de masterat dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal,

postliceal şi universitar, cu condiţia acumulării unui minimum de 60 de credite

transferabile din programul de studii psihopedagogice oferite de DPPD.

IX. Diplome, certificate, atestate

Art.29. – (1) Universitatea organizează examenele de finalizare a studiilor

universitare de licenţă şi eliberează diplome de licenţă la specializările acreditate.

Universitatea poate organiza examenele de licenţă şi pentru absolvenţii

specializărilor autorizate să funcţioneze provizoriu din alte instituţii de învăţământ

superior autorizate sau acreditate, potrivit legii.

(2) Universitatea organizează examenele de finalizare a studiilor universitate

de masterat (disertaţie) şi eliberează diplomele de master corespunzătoare acestora

pentru specializările aprobate de Ministerul Educaţiei şi pentru specializările

acreditate de ARACIS, potrivit legii.

(3) Universitatea organizează susţinerea publică a tezelor de doctorat şi

eliberează diplomele de doctor în domeniile de specializare pentru care are calitatea

de I.O.S.U.D. Diploma de doctor se eliberează cu condiţia validării de către

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor

Universitare, prin ordin al ministrului educaţiei.

Art.30. – (1) Universitatea organizează examenele de absolvire a

programelor de studii psihopedagogice organizate de D.P.P.D. şi emite certificate de

atestare pentru profesia didactică în învăţământul preuniversitar obligatoriu, liceal,

postliceal şi superior, potrivit legii.

(2) Universitatea, prin DPPD., organizează examenele pentru acordarea

gradelor didactice în învăţământul preuniversitar şi eliberează certificate pentru

definitivare şi pentru gradele didactice II şi I, la specializările pentru care are

aprobarea Ministerului Educaţiei. Examenele pentru acordarea gradelor didactice

se organizează pe baza programelor aprobate de Ministerul Educaţiei.

(3) Universitatea, prin DPPD., organizează programe de formare continuă a

personalului didactic, acreditate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei,

şi eliberează certificate de perfecţionare profesională periodică.

Art.31. – (1) Universitatea organizează cursuri postuniversitare de

specializare şi eliberează absolvenţilor diplome de specializare postuniversitară.

(2) Catedra de Limbi moderne a Universităţii organizează cursuri de

învăţare a limbilor străine şi examene pe baza cărora se eliberează atestate de

competenţă lingvistică.

(3) Departamentul de Informatică organizează cursuri de specializare şi

examene de atestare în conducerea calculatorului (ECDL).

X. Managementul academic și administrativ

Art.32. – (1) Conducerea şi administrarea Universităţii la nivel instituţional

şi la nivelul fiecărei structuri universitare se întemeiază pe principiul general al

autonomiei universitare şi pe următoarele principii specifice:

a) Principiul complementarităţi structurilor şi funcţiilor de conducere

constituite pe cele două filiere ale conducerii Universităţii: academică şi

administrativă, ceea ce implică atribuţii şi responsabilităţi specifice, neparalele,

pentru structurile de conducere academică şi structurile de conducere

administrativă.

b) Principiul specializării funcţiilor de conducere pe principalele domenii ale

conducerii: reglementare, decizie, organizare, administrare, control şi evaluare,

ceea ce implică delegarea responsabilităţilor specifice către organisme specializate.

c) Principiul conducerii democratic-participative în procesul de luare a

deciziilor şi al responsabilităţii personale în aplicarea acestora, cu precizarea că în

distribuirea sarcinilor şi analiza realizării/nerealizării acestora accentul cade pe

răspunderea personală şi nu pe structuri, comisii sau colective anonime.

(2) Conducerea la nivel instituţional cuprinde două niveluri ale funcţiilor de

conducere, pe care se constituie şi principalele organisme de conducere ale

Universităţii:

a) managementul strategic centrat pe definirea misiunii şi obiectivelor

Universităţii şi elaborarea deciziilor strategice, pentru orizonturi mari de timp, şi pe

crearea cadrului normativ circumscris de autonomia universitară;

b) managementul operaţional centrat pe realizarea obiectivelor, pe

organizarea eficientă a activităţii instituţiei şi elaborarea deciziilor privind

finanţarea, asigurarea materială, logistică, stabilirea structurilor universitare şi

organizarea procesului de învăţământ şi cercetare, precum şi pe aspectele de

execuţie şi pe domeniul serviciilor pentru învăţământ şi cercetare, al administrării

financiar-contabile şi al serviciilor sociale pentru studenţi şi personalul didactic

Art.33. – (1) Conducerea academică se realizează prin organisme colective de

conducere şi prin funcţii de conducere stabilite potrivit legii şi în concordanţă cu

structura Universităţii şi cu cerinţele privind organizarea şi conducerea eficientă a

activităţii instituţiei. Componenţa nominală a organismelor de conducere

academică, precum şi persoanele în funcţii de conducere academică se stabilesc prin

alegeri, organizate pe mandate de 4 ani, conform prevederilor Legii 128/1997

privind Statutul Personalului didactic, ale Cartei universitare şi ale Metodologiei de

organizare şi desfăşurare a alegerilor academice aprobată de Senat.

(2) Conducerea administrativă se realizează prin Direcţia General

Administrativă a Universităţii şi prin structurile administrative din subordine.

Structurile administrative şi relaţiile funcţionale dintre acestea sunt stabilite prin

organigrama structurilor administrative aprobată de Senat. Funcţiile de conducere

administrativă se ocupă prin concurs, potrivit legii.

XI. Structurile și funcțiile de conducere

Art.34. – (1) Senatul este forul suprem de conducere a Universităţii, investit

cu exercitarea, în condiţiile legii, a autonomiei universitare. Senatul acţionează în

domeniul managementului strategic şi operaţional conform atributelor legale,

conducerii previzionale şi al managementului instituţional, subordonându-şi ambele

filiere ale conducerii (academică şi administrativă).

(2) Senatul este alcătuit din membri aleşi ai comunităţii academice - cadre

didactice, studenţi. Componenţa nominală a Senatului se stabileşte pe baza

următoarelor norme:

a) Din Senat fac parte de drept fostul rector şi decanii nou aleşi.

b) Facultăţile sunt reprezentate în mod egal în senat ;

c) O proporţie de 25% din componenţa Senatului este formată din studenţi,

pe baza propunerilor făcute în adunările generale ale studenţilor organizate pe

facultăţi, respectându-se principiul proporţionalităţii cu numărul de studenţi pe

care îi reprezintă;

d) Componenţa nominală a Senatului este aceeaşi pe parcursul unui mandat

de 4 ani, modificarea ei fiind posibilă doar în cazuri speciale, obiectiv determinate,

sau în situaţiile impuse de dinamica evoluţiei structurilor Universităţii.

e) La şedinţele Senatului participă în calitate de invitaţi fără drept de vot:

membrii de onoare ai Senatului, liderii organizaţiilor de sindicat legal constituite,

directorul general administrativ, contabilul şef, juristul instituţiei şi şefii de catedră,

dacă nu fac parte dintre membrii aleşi.

(3) Senatul are următoarele atribuţii:

1. elaborează şi adoptă Carta Universităţii;

2. emite acte cu caracter normativ prin care se reglementează activitatea

comunităţii academice şi funcţionarea structurilor universitare şi administrative;

3. propune şi înaintează la ARACIS înfiinţarea de noi specializări;

4. stabileşte structurile universitare, propune spre aprobare

Ministerului Educaţiei înfiinţarea de noi facultăţi, aprobă înfiinţarea

departamentelor, catedrelor şi unităţilor de cercetare;

5. stabileşte, la propunerea consiliilor facultăţilor, numărul de locuri

disponibile (subvenţionate şi cu taxă) pentru admiterea la diferitele cicluri de

învăţământ (licenţă, masterat, doctorat), precum şi criteriile de înscriere;

6. stabileşte metodologia de organizare a examenului de licenţă, cu cel

puţin 6 luni înaintea desfăşurării examenului;

7. aprobă numărul de locuri pentru studiile masterale aprofundate,

pentru doctorat şi pentru studiile academice postuniversitare acoperite prin taxe

sau subvenţionate din alte surse decât cele de la bugetul de stat;

8. stabileşte durata cursurilor postuniversitare de perfecţionare;

9. stabileşte cuantumul taxelor de studii şi al taxelor administrative în

conformitate cu legea;

10. stabileşte criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu

sau de ajutor social;

11. aprobă regulamentele elaborate pentru desfăşurarea activităţii din

universitate;

12. aprobă planurile de învăţământ elaborate de catedre şi facultăţi;

13. aprobă statele de funcţiuni elaborate de catedre şi facultăţi;

14. aprobă planurile de cercetare ştiinţifică ale facultăţilor, centrelor de

cercetare cât şi cel al Universităţii;

15. analizează şi evaluează activitatea structurilor universitare şi a

comunităţii academice;

16. analizează abaterile de la etica universitară;

17. hotărăşte asupra revocării Rectorului în condiţiile legii;

18. decide destituirea din funcţii, strict în condiţiile legii, a persoanelor de

conducere a structurilor de învăţământ şi administrative ale universităţii;

19. validează concursurile pentru ocuparea posturilor didactice conform

legii;

20. validează alegerile de la nivelul facultăţilor, departamentelor şi a

celorlalte structuri academice direct subordonate;

21. propune Ministerului Educaţiei, membrii Consiliului Naţional de

Atestare a Titlurilor, a Diplomelor şi Certificatelor Universitare – dintre profesorii

universităţii;

22. hotărăşte conform Cartei universităţii asupra conferirii titlurilor de:

profesor consultant, profesor emerit, Doctor Honoris Causa, Membru de onoare al

Senatului;

23. aprobă bugetul pe facultăţi, execuţia bugetară a universităţii;

24. alte atribuţii reieşite din prevederile Legii învăţământului, ale

Statutului Personalului Didactic şi ale Cartei universitare.

Art.35. – (1) Senatul îşi desfăşoară activitatea şi îşi realizează atribuţiile prin

două modalităţi principale: în şedinţe plenare şi pe consilii şi comisii de specialitate.

(2) Senatul se întruneşte în şedinţe ordinare, conform programului propriu

de activitate, şi în şedinţe extraordinare, la convocarea Biroului Senatului, a

rectorului sau a unei treimi din membrii Senatului.

(3) Comisiile de specialitate sunt structuri subordonate Senatului, având în

principal funcţii de consultanţă şi de expertizare, de analiză şi de fundamentare a

deciziilor, a hotărârilor şi a actelor normative interne supuse spre aprobare

Senatului.

a) Profilul şi numărul comisiilor de specialitate se stabilesc prin organigrama

managementului instituţional aprobată de Senat.

b) Comisiile sunt alcătuite din cadre didactice şi studenţi, membri ai

Senatului şi din personal din conducerea administrativă a Universităţii.

Componenţa nominală a comisiilor este propusă de Biroul Senatului şi aprobată de

Senat prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.

c) Comisiile sunt conduse de preşedinţi. Aceştia sunt membri ai Senatului şi

sunt desemnaţi de Senat, la propunerea rectorului, prin vot deschis, cu cel puţin

jumătate plus unu din voturile celor prezenţi.

d) În stabilirea componenţei nominale şi a preşedintelui se au în vedere

specializarea şi competenţele fiecărei persoane, astfel încât fiecare comisie să aibă

caracterul unui organism specializat, cu rol de expert în domeniul de activitate de

care răspunde.

(4) Hotărârile Senatului, precum şi concluziile analizelor şi evaluărilor se

aprobă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, dacă numărul lor este de cel puţin

2/3 din totalul membrilor. Dacă prezenţa este sub această limită, şedinţa de Senat se

suspendă. Votul este deschis, cu excepţia cazurilor când se aleg sau se numesc

organele şi persoanele în funcţii de conducere.

(5) Aspectele specifice ale activităţii Senatului sunt reglementate prin

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului.

Art.36. – (1) Senatul alege dintre membrii săi rectorul, care este şi Preşedinte

al Senatului. Rectorul este confirmat prin Ordin al ministrului educaţiei.

(2) Rectorul reprezintă Universitatea în raporturile cu Ministerul Educaţiei

şi cu celelalte autorităţi publice, cu alte universităţi din ţară şi străinătate, cu

instituţii şi organisme interne şi internaţionale.

(3) Rectorul coordonează activitatea Senatului, numeşte şi eliberează din

funcţie, potrivit legii, personalul tehnic administrativ și personalul didactic, cu

excepţia conferenţiarilor şi profesorilor, şi dispune înmatricularea sau

exmatricularea studenţilor.

(4) Rectorul semnează diplomele de licenţă sau absolvire, de studii

aprofundate, masterat şi doctorat.

(5) Rectorul reprezintă Universitatea în Conferinţa Naţională a Rectorilor şi

în organismele naţionale şi internaţionale la care Universitatea este afiliată şi

semnează acordurile internaţionale.

Recotratul este compus din : Rector, prorectori, secretarul ştiinţific,

secretarul-şef al Universităţii de Nord.

Art.37. – Prorectorii coordonează domeniile de activitate de care răspund la

nivel instituţional, pot suplini rectorul, cu avizul acestuia, în reprezentarea internă

şi internaţională a Universităţii şi pot semna, în absenţa rectorului, acte curente.

Art.38. Activitatea Senatului este organizată, planificată şi administrată de

Secretarul-şef. Acesta pregăteşte reuniunile Senatului şi Biroului Senatului, verifică

proiectele de hotărâri ale Senatului, verifică structura comisiilor de concurs pentru

ocuparea posturilor didactice şi desfăşurarea concursurilor.

Art.39. Rectoratul are un compartiment tehnic condus de către secretarul şef

al Universităţii, funcţionar cu studii superioare. Acest compartiment se organizează

conform reglementărilor specifice aprobate de Senat.

Art.40. – (1) Biroul Senatului este organismul executiv al administraţiei

universitare, condus de rector. Este format din: rector, prorectori, secretarul

ştiinţific, directorul general administrativ, contabilul şef şi reprezentantul ales al

studenţilor.

(2) Competenţele Biroului Senatului sunt următoarele:

a) aplică hotărârile Senatului;

b) ia decizii în problemele curente, în intervalul dintre reuniunile Senatului;

c) asigură conducerea curentă a Universităţii;

d) coordonează activitatea comisiilor Senatului;

e) pregăteşte sesiunile Senatului şi proiectele de hotărâri, la propunerile

comisiilor;

f) coordonează şi controlează activitatea serviciilor Universităţii;

g) gestionează spaţiile Universităţii;

h) răspunde la cereri, petiţii şi la solicitările externe;

i) asigură cooperarea cu Ministerul Educaţiei, cu forurile administraţiei

locale şi cu alte instituţii;

j) emite invitaţii pentru reuniunile Senatului.

Art.41. – (1) Purtătorul de cuvânt al Universităţii asigură comunicarea cu

exteriorul şi relaţia cu mass-media.

(2) Preşedintele Comisiei de Imagine şi Promovare coordonează activitatea de

promovare a imaginii Universităţii.

Art.42. – (1) Pentru rezolvarea, în interiorul instituţiei şi în concordanţă cu

deontologia universitară şi normele academice de conduită, a problemelor vieţii

universitare, se constituie Comisia de etică a Universităţii, având misiunea de a

preveni, de a atenua şi de a rezolva diferendele sau conflictele ivite în interiorul

comunităţii academice, de a sancţiona moral abaterile de la conduita academică sau

actele care afectează prestigiul Universităţii, dintre cele care nu intră sub incidenţa

legii.

(2) Comisia de etică îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor Cartei

universitare, Codului de etică, Regulamentului Comisiei de etică şi celorlalte

reglementări interne ale Universităţii. Concluziile formulate în urma analizei

fiecărui caz sunt prezentate Senatului, care decide asupra măsurilor ce se impun.

Art.44. – (1) Consiliul facultăţii este alcătuit din cadre didactice, cercetători şi

studenţi. În consiliu sunt reprezentate toate secţiile, departamentele, catedrele şi

unităţile de cercetare. Componenţa nominală a consiliului se stabileşte prin alegeri.

Din consiliul facultăţii fac parte de drept directorii departamentelor şi şefii

catedrelor subordonate facultăţii, la care se adaugă un număr de membri stabilit

proporţional cu numărul cadrelor didactice şi cercetătorilor pe care-i reprezintă,

precum şi studenţi în proporţie de 25% din efectivul total al consiliului;

(2) Consiliul facultăţii este prezidat de decan, ales dintre membrii consiliului

prin vot secret şi aprobat de către Senat. Decanul reprezintă facultatea şi

coordonează activitatea consiliului profesoral, răspunde de organizarea activităţii

structurilor academice şi administrative subordonate, semnează foile matricole,

diplomele şi atestatele.

(3) După alegere, decanul propune consiliului, dintre membrii acestuia, pe

prodecan şi pe secretarul ştiinţific, potrivit reglementărilor privind alegerile.

Consiliul îşi constituie comisii de specialitate, prezidate de membri ai consiliului.

(4) Consiliul facultăţii confirmă şefii de catedră, de departamente şi ai

unităţilor de cercetare proprii. Consiliul poate decide neconfirmarea sau

suspendarea din funcţie a şefilor de catedră, de departamente şi unităţi de cercetare,

precum şi a decanului, prodecanului, secretarului ştiinţific, în condiţiile stabilite de

regulamentele interne. Consiliul poate decide ridicarea calităţii de membru al

consiliului profesoral numai dacă secţia, catedra, departamentul, unitatea de

cercetare care l-a propus îşi retrage susţinerea printr-o hotărâre a cel puţin 2/3 din

numărul membrilor pe care-i reprezintă. Propunerea se aprobă de către consiliul

profesoral cu votul a 2/3 din membri.

(5) Activitatea de secretariat este coordonată de secretarul facultăţii. Acesta

este responsabil în faţa consiliului şi a decanului facultăţii.

(6) Consiliul facultăţii are următoarele competenţe:

a) stabileşte strategia dezvoltării facultăţii, programele didactice, ştiinţifice,

structura facultăţii;

b) avizează statele de funcţii pentru personalul didactic, de cercetare şi

tehnic-administrativ propriu;

c) stabileşte numărul de studenţi pe secţii, specializări, modalităţile de

admitere, potrivit propunerilor catedrelor;

d) confirmă comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice;

e) stabileşte specializările pentru licenţă, studii aprofundate şi doctorat

propuse de catedre şi avizează conducătorii de doctorat;

f) propune constituirea departamentelor şi unităţilor de cercetare, în

conformitate cu prevederile legii şi ale Cartei şi stabileşte modalităţile de

funcţionare a acestora;

g) fixează efectivul de burse pe secţii;

h) propune acorduri de cooperare academică internaţională, susţinute de

unităţile componente;

i) este presedintele comisiei de doctorat ;

m) face propuneri pentru acordarea titlurilor de Doctor Honoris Causa, a

calităţii de membru de onoare al Senatului, precum şi a unor diplome de excelenţă

personalităţilor care au adus servicii importante Universităţii; propune acordarea

titlului de profesor consultant;

Art.45. – (1) Biroul consiliului facultăţii este organismul executiv al

administraţiei academice din facultate. Este format din: decan, prodecan şi

secretarul ştiinţific al facultăţii. Preşedintele biroului este decanul. Consiliul

facultăţii poate organiza biroul lărgit al Consiliului facultăţii, din care, pe lângă

membrii biroului consiliului, să facă parte şefii de catedră, de departamente, de

unităţi de cercetare şi un reprezentant al studenţilor.

(2) Biroul consiliului are următoarele competenţe:

a) aplică hotărârile consiliului facultăţii şi ia hotărâri în problemele curente,

în intervalul dintre reuniunile consiliului, pe baza hotărârilor acestuia;

b) coordonează activitatea comisiilor consiliului facultăţii;

c) pregăteşte reuniunile consiliului;

d) coordonează personalul administrativ şi tehnic;

e) repartizează spaţiile facultăţii;

f) rezolvă problemele sociale;

g) asigură conducerea curentă a facultăţii;

h) răspunde la petiţii, cereri şi solicitări;

i) organizează admiterea în facultate;

j) aprobă publicaţiile facultăţii.

(3) Aspectele specifice ale activităţii consiliilor şi birourilor acestora sunt

reglementate prin regulamentul de organizare şi funcţionare al fiecărei facultăţi.

Art.46. – Departamentele sunt conduse de consilii şi directori. Consiliile

departamentelor se constituie în mod similar cu consiliile facultăţilor. Atribuţiile

consiliilor şi directorilor de departamente sunt stabilite prin regulamentele proprii

aprobate de Senat.

Art.47. – Unităţile de cercetare sunt conduse de consilii ştiinţifice şi directori.

Aceştia sunt numiţi de Senat, la propunerea Consiliilor ştiinţifice. Consiliile

ştiinţifice se constituie în condiţii similare cu consiliile facultăţilor. Atribuţiile

consiliilor şi directorilor unităţilor de cercetare sunt stabilite prin regulamentele

proprii aprobate de Senat

Art.48. – Catedrele sunt conduse de şefi de catedră aleşi de colectivul didactic

şi de cercetare al fiecărei catedre, avizaţi de consiliile facultăţilor şi validaţi de

Senat. În perioada dintre şedinţele de catedră, conducerea este asigurată de Biroul

Catedrei. Atribuţiile Biroului şi ale şefului de catedră sunt stabilite prin

regulamentele facultăţilor.

Art.49. – (1) Componenţa nominală a structurilor şi a funcţiilor de conducere

academică se stabileşte prin alegeri.

(2) Organizarea alegerilor garantează respectarea principiului eligibilităţii

democratice, constând în dreptul fiecărui membru al comunităţii academice de a

alege şi de a fi ales în organisme şi funcţii de conducere la toate nivelurile

organizării universitare, cu respectarea criteriilor impuse de nivelul funcţiei sau

organismului de conducere şi a celorlalte condiţii prevăzute de lege. Valabilitatea

mandatului organismelor şi funcţiilor de conducere este de patru ani.

(3) Aspectele concrete privind alegerile academice sunt precizate prin

Regulamentul de organizare şi desfăşurare a alegerilor academice aprobat de Senat,

cu cel puţin 90 de zile înainte de declanşarea alegerilor, conform legii.

XII. Asigurarea calităţii programelor de studii

Art.50. – (1) În Universitatea de Nord din Baia Mare se derulează programe

de studii la nivel de licenţă (cursuri de zi şi frecvenţă redusă), masterat, doctorat şi

formare continuă la cursuri de zi, în concordanţă cu standardele de calitate

practicate pe plan naţional şi cu exigenţele pe piaţa calificărilor universitare.

(2) Universitatea este deschisă, în condiţiile legislaţiei naţionale, cetăţenilor

români sau străini, fără discriminări.

(3) Admiterea în universitate se face pe bază de concurs. Metodologia de

admitere este elaborată cu respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor

interne şi este aprobată anual de către senatul universitar.

(4) Asigurarea calităţii programelor de studiu are la bază:

a) dezvoltarea de programe de studii integrate licenţă – masterat – doctorat –

formare continuă, în domeniile de cercetare ale universităţii;

b) dezvoltarea de programe de studii în parteneriat cu universităţi româneşti

şi europene (cu precădere la nivel de masterat şi doctorat) care să conducă şi la

obţinerea de diplome comune (“joint degrees”);

c) promovarea programelor de studii în limbi de circulaţie internaţională

pentru a încuraja mobilitatea studenţilor şi a cadrelor didactice şi atragerea de

studenţi străini;

d) sprijinirea perfecţionării corpului profesoral;

e) promovarea studierii limbilor străine la programele de studiu în limba

română.

(5) Evaluarea calităţii programelor de studiu la nivel de licenţă şi masterat se

face conform Regulamentului privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea

periodică a programelor de studii;

(6) Organizarea şi desfăşurarea studiilor doctorale se face conform

Regulamentului privind organizarea studiilor universitare de doctorat aprobat de

către Senat.

(7) Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire a personalului

didactic din universitate şi din afara universităţii, a examenelor pentru acordarea

gradelor didactice în învăţământul preuniversitar se realizează în cadrul

Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic, conform legislaţiei în vigoare

şi Regulamentului aprobat de Senat.

(8) Evaluarea activităţii didactice a membrilor corpului profesoral se

realizează în baza unui set de criterii cuprinse în Fişa de evaluare colegială, Fişa de

evaluare din partea conducătorului direct, Fişa de autoevaluare a cadrului didactic şi

Fişa de evaluare a interacţiunii student-profesor;

(9) Studenţii participă la evaluarea disciplinelor de studiu.

(10). Reprezentanţii mediului socio-economic, beneficiari ai resursei umane,

pot participa la evaluarea programelor de studii.

XIII. Asigurarea calităţii activităţii de cercetare ştiinţifică

Art.52. – (1) Cercetarea ştiinţifică este o componentă de bază a activităţilor

în Universitatea de Nord din Baia Mare, care se derulează în cadrul statuat de

priorităţile regionale, naţionale şi internaţionale.

(2) Activitatea de cercetare ştiinţifică se derulează, conform cu resursele şi

priorităţile identificate la nivelul universităţii (prin Strategia cercetării ştiinţifice), în

unităţi de cercetare.

(3) Unităţile de cercetare pot fi acreditate intern cu respectarea condiţiilor

din HG 551/2007 și conform regulamentului aprobat de Senat. Unităţile de cercetare

pot fi acreditate de organisme de certificare.

(4) Cu aprobarea Senatului, unităţile de cercetare cu rezultate foarte bune

beneficiază de sprijin în dezvoltare din partea Universităţii.

(6) Calitatea activităţilor derulate în unităţile de cercetare ştiinţifică este

evaluată anual, în baza unui set de criterii propuse de Consiliul Cercetării Ştiinţifice

şi aprobate de Senat.

XIV. Activităţile sociale

Art.53. – Universitatea de Nord din Baia Mare sprijină material şi financiar,

conform prevederilor legale şi reglementărilor proprii, activităţile ştiinţifice,

culturale şi sportive ale membrilor comunităţii universităţii sau ale asociaţiilor care

reprezintă interesele acestei comunităţi.

Art.54. – (1) Personalul didactic, precum şi personalul din compartimentele

tehnico-administrative şi servicii ale universităţii se pot constitui în organizaţii

sindicale, conform legii.

(2) Între sindicate şi conducerea Universităţii de Nord din Baia Mare se

încheie contracte colective de muncă, specifice instituţiei, pe baza contractului

colectiv de muncă la nivel de ramură, încheiat între Ministerul Educaţiei şi

sindicatele din învăţământ recunoscute la nivel naţional.

(3) Universitatea de Nord din Baia Mare asigură organizaţiilor sindicale

condiţii pentru desfăşurarea activităţilor specifice, în conformitate cu legea şi cu

reglementările proprii ale Universităţii.

(4) Universitatea de Nord din Baia Mare sprijină funcţionarea asociaţiilor

studenților și absolvenţilor, în conformitate cu statutul acestora.

XV. Relaţiile cu mediul economic şi socio-cultural

Art.55. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare se implică activ în viaţa

comunitară prin afirmarea şi utilizarea competenţelor cadrelor didactice şi

studenţilor într-o interacţiune dinamică şi reciproc avantajoasă cu mediul social,

economic şi cultural.

(2) Universitatea de Nord din Baia Mare promovează colaborări pe baze

contractuale pentru dezvoltarea de programe de studiu, activităţi didactice şi de

cercetare în parteneriat cu reprezentanţi ai mediului economic şi socio-cultural.

(3) Universitatea identifică resurse pentru dezvoltarea de laboratoare şi

centre de cercetare în parteneriat cu companii economice de prestigiu. Aceste

colaborări sunt iniţiate de facultăţi sau centre de cercetare şi sunt aprobate de

Senat.

(4) Universitatea poate lua parte la structuri noi, în parteneriate public-

privat, cu respectarea prevederilor legale.

(5) Universitatea este deschisă colaborării cu structuri de cercetare-

dezvoltare de la nivel regional, naţional şi internaţional.

XVI. Relaţiile internaţionale

Art.56. – (1) Universitatea de Nord din Baia Mare reprezintă o parte

integrantă a comunităţii academice internaţionale, împărtăşind aceleaşi valori

morale, educaţionale, ştiinţifice şi culturale. Raportat la drepturile şi obligaţiile

României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Universitatea acţionează

pentru a-şi întări participarea la schimbul internaţional de valori prin cooperare

internaţională pentru afirmarea apartenenţei la Spaţiul European al

Învăţământului Superior şi Cercetării.

(2) Principalele direcţii strategice promovate în dezvoltarea relaţiilor

internaţionale sunt: dezvoltarea relaţiilor internaţionale de cooperare cu

universităţi partenere, cu institute de cercetare ştiinţifică şi cu organizaţii

internaţionale cu caracter academic; sporirea prestigiului universităţii şi a

învăţământului superior românesc prin diseminarea rezultatelor obţinute de către

comunitatea academică; facilitarea schimburilor inter-universitare la nivel

instituţional şi personal, pentru cadre didactice şi studenţi; atragerea de studenţi

străini în programele formative organizate de Universitate.

(3) Formele cooperării internaţionale promovate de Universitate sunt:

acorduri de colaborare cu alte universităţi; afilieri la organizaţii cu profil academic

şi/sau societăţi ştiinţifice internaţionale; participarea la concursurile internaţionale

pentru obţinerea de burse de studii, perfecţionare sau cercetare; participarea la

manifestări academice şi/sau ştiinţifice internaţionale; schimburi de studenţi şi

personal academic; organizarea unor manifestări internaţionale; participarea la

programe europene sau internaţionale; organizarea de vizite ale unor delegaţii sau

ale unor profesori de la universităţi străine partenere în procesul de învăţământ sau

cercetare.

(4) Universitatea de Nord din Baia Mare participă la programele

Comunităţii Europene. Recunoaşterea perioadelor de studii se realizează prin

sistemul ECTS la care Universitatea a aderat.

XVII. Bugetul Universităţii

Art.57. – (1) Universitatea dispune de buget propriu de venituri şi cheltuieli,

constituit şi utilizat în conformitate cu prevederile legale şi cu principiile autonomiei

universitare. Structura pe venituri şi cheltuieli a bugetelor de toate categoriile se

stabileşte potrivit normelor metodologice contabile, ţinând seama de condiţiile

actualului sistem de finanţare globală a universităţilor, în funcţie de sursa şi nivelul

veniturilor şi destinaţia şi nivelul cheltuielilor. Finanţarea activităţilor Universităţii

se asigură din alocaţii de la bugetul de stat, venituri proprii şi alte surse, potrivit

legii.

(2) În funcţie de destinaţia lor, alocaţiile de la bugetul de stat sunt:

a) Alocaţiile pentru finanţarea de bază, atribuite Universităţii, prin contractul

instituţional, în funcţie de numărul de studenţi echivalenţi subvenţionaţi, conform

procedurilor stabilite de CNFI, fiind destinate acoperirii cheltuielilor curente (de

personal şi materiale) aferente desfăşurării procesului de învăţământ.

b) Alocaţiile pentru finanţarea complementară, atribuite Universităţii prin

contractul instituţional şi prin cel adiţional, sunt utilizate potrivit destinaţiilor

specificate în contractele încheiate cu Ministerul Educaţiei pentru investiţii,

reparaţii capitale, dotări, susţinerea cercetării ştiinţifice, burse şi alte drepturi ale

studenţilor, subvenţii pentru cămine şi cantină.

(3) Veniturile proprii sunt veniturile obţinute de Universitate din taxele de

studii de la învăţământul de zi şi frecvenţă redusă cu taxă, din taxe şi tarife cu

caracter administrativ, din prestări de servicii şi din alte activităţi specifice

aducătoare de venituri. Acestea se utilizează pentru:

a) acoperirea integrală a costurilor activităţilor respective, inclusiv salariile;

b) completarea necesarului de finanţare pentru activităţi şi structuri cu

venituri proprii reduse;

c) finanţarea unor obiective strategice ale Universităţii (dezvoltarea de noi

specializări, înfiinţarea centrelor de excelenţă, finanţarea unor programe proprii de

cercetare, completarea resurselor financiare pentru investiţii, dotări şi altele);

d) acordarea de stimulente băneşti personalului care prestează activităţile

aducătoare de venituri (salarii de performanţă, gradaţii şi salarii de merit, premii şi

altele);

e) acordarea de burse studenţilor conform criteriilor din Regulamentul de

burse.

(4) Veniturile obţinute din granturi şi programe de cercetare sau echivalente

cercetării (formare, dezvoltare) se înregistrează în bugetele programelor respective şi

se utilizează potrivit prevederilor şi clauzelor stipulate în contractele încheiate cu

finanţatorii. Acest tip de venituri are regimul veniturilor proprii specifice

activităţilor autofinanţate.

(5) Veniturile din sponsorizări şi donaţii se folosesc potrivit clauzelor din

contractul sau convenţia de sponsorizare (donaţie), conform opţiunilor

finanţatorului.

Art.58. – (1) Pentru raţionalizarea gestionării resurselor financiare,

Universitatea aplică sistemul de conducere prin bugete. Acesta reprezintă un mod de

planificare, evidenţă şi control privind constituirea şi utilizarea resurselor

financiare ale Universităţii, menit să adapteze organizarea şi funcţionarea internă a

instituţiei la actualul sistem de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi la

mecanismele economiei de piaţă. Sistemul bugetelor Universităţii se constituie pe

trei niveluri, potrivit prevederilor ce urmează.

(2) Nivelul bugetului unic al Universităţii, cuprinde toate veniturile, indiferent

de sursă, şi toate cheltuielile, indiferent de destinaţie, care se constituie şi se

utilizează în şi prin Universitate. Bugetul unic este singurul buget care angajează

răspunderea bugetară a ordonatorului de credite şi este, ca mod de constituire, o

sinteză a tuturor celorlalte bugete, iar ca mod de utilizare, este baza distribuirii

veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare categorie de buget. În raport cu bugetul unic,

celelalte categorii de bugete sunt instrumente de gestionare şi nu de execuţie

bugetară.

(3) Nivelul bugetelor constituite pe surse de venituri şi destinaţii de cheltuieli la

nivel instituţional, cuprinde veniturile şi cheltuielile care nu pot fi individualizate pe

activităţi şi structuri distincte sau care, potrivit legii, au o structură şi o destinaţie

precis stabilite. Aceste bugete îndeplinesc rolul de planificare evidenţă şi control

privind modul de utilizare a alocaţiilor bugetare acordate de Ministerul Educaţiei

prin contractele încheiate cu Universitatea, precum şi de redistribuire a unei părţi a

veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor generale de funcţionare a

instituţiei şi finanţarea unor obiective de dezvoltare. La acest nivel se operează cu

următoarele categorii de bugete:

a) bugetul activităţii de bază a instituţiei (învăţământ, cercetare, servicii

academice);

b) bugetul activităţilor de investiţii, reparaţii capitale şi dotări pentru

învăţământ şi cercetare;

d) bugetul drepturilor sociale ale studenţilor subvenţionate de la bugetul de

stat;.

(4) Nivelul bugetelor descentralizate cuprinde bugetele de venituri şi cheltuieli

individualizate pe structuri universitare, în baza autonomiei şi responsabilităţii

acestora privind gestionarea resurselor financiare şi echilibrarea cheltuielilor cu

veniturile. Aceste bugete au rolul de planificare, evidenţă şi control privind

veniturile şi cheltuielile fiecărei structuri universitare şi răspund necesităţii de

sistematizare şi corelare unitară a indicatorilor bugetari şi a fondurilor constituite

în afara bugetului alocat de Ministerul Educaţiei. La acest nivel se operează cu

următoarele bugete:

a) bugetele facultăţilor (şi în cadrul lor, ale catedrelor);

b) bugetul departamentelor şi centrelor de învăţământ şi cercetare;

c) bugetele programelor de cercetare/dezvoltare/formare finanţate prin

contracte sau granturi;

d) bugetele departamentelor de servicii.

(5) Pentru gestionarea fiecărei categorii de buget se stabilesc centre de

responsabilitate bugetară. Acestea sunt colective alcătuite din personal didactic şi

administrativ care, prin natura funcţiilor şi posturilor ocupate, au răspunderi de

conducere şi gestionare a resurselor financiare la nivelul Universităţii sau al

structurilor universitare. Fiecare centru de responsabilitate va fi condus de un şef

de centru, care este conducătorul direct al structurii sau organismului de conducere

înzestrat cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, respectiv managerul sau

directorul de proiect, program sau contract de cercetare. Partea tehnică de evidenţă

contabilă şi control este asigurată pentru fiecare centru de responsabilitate, de o

persoană calificată din cadrul compartimentului de contabilitate, prin repartizare

de sarcini

Art.59. – (1) Aplicarea sistemului de conducere prin bugete presupune

următoarea procedură de elaborare, aprobare şi execuţie a bugetelor şi de agregare

a acestora în bugetul unic al Universităţi:

a) Fiecare centru de responsabilitate bugetară îşi elaborează propriul proiect

de buget, respectând prevederile privind constituirea şi utilizarea veniturilor şi

obligaţia de a încadra cheltuielile în limitele alocaţiilor bugetare şi ale veniturilor

proprii. Şefii centrelor de responsabilitate vor urmări cuprinderea bugetelor proprii

în bugetul unic al Universităţii şi corelarea acestora cu toate proiecţiile la nivel de

universitate.

b) Direcţia Generală Administrativă, prin compartimentele specializate,

corelează proiectele de bugete cu resursele şi nevoile de ansamblu ale Universităţii,

le evaluează şi, dacă este necesar, le ajustează pe baza sistemului unitar de

indicatori bugetari şi le centralizează în proiectul bugetului unic al Universităţii.

c) Proiectul bugetului unic este analizat de Comisia pentru finanţe şi buget a

Senatului care, consultând şi celelalte consilii şi comisii, aduce modificările pe care

le consideră necesare, inclusiv în ceea ce priveşte garantarea corectitudinii contabile

a proiectului de buget, adoptând forma finală a proiectului de buget al Universităţii.

Acesta este aprobat de Biroul Senatului.

(2) La fiecare nivel de responsabilitate, întocmirea proiectului de buget

trebuie să se fundamenteze pe date şi analize vizând:

a) situaţia execuţiei bugetare în anul curent sau pe 1-3 ani precedenţi, cu

relevarea structurii veniturilor şi cheltuielilor, a capitolelor deficitare şi a

dezechilibrelor etc.;

b) prognoza privind evoluţia principalelor categorii de cheltuieli, respectiv a

salariilor, a preţurilor, a obligaţiilor faţă de bugetul de stat;

c) estimarea principalelor evoluţii care influenţează nivelul cheltuielilor ,

respectiv cele privind numărul şi structura posturilor didactice şi administrative,

consumurile materiale, volumul investiţiilor, reparaţiilor capitale şi dotărilor etc.;

d) estimarea gradului în care alocaţiile de la bugetul de stat vor acoperi

nevoile de finanţare, pornind de la datele oficiale asupra deficitului bugetar

prognozat şi evaluarea posibilităţilor de compensare a deficitului din veniturile

proprii.

e) estimarea posibilităţilor de creştere a veniturilor din taxe de studii în

funcţie de tendinţele privind numărul de studenţi, nivelul taxelor de studii etc.

(3) Senatul deliberează, într-o şedinţă specială, asupra proiectului de buget şi

decide asupra echilibrului bugetar pentru toate categoriile de venituri şi cheltuieli,

asupra modului de repartizare a veniturilor pe centre de responsabilitate şi pe

obiective de dezvoltare, precum şi asupra modului de constituire şi de utilizare a

veniturilor proprii pe ansamblul Universităţii.

(4) Proiectul de buget aprobat de Senat se prezintă Ministerului Educaţiei, la

termenul stabilit de acesta, în vederea negocierii şi încheierii contractelor

instituţionale de finanţare. După aprobarea bugetului de stat şi, pe baza acestuia,

aprobarea de către Ministerul Educaţiei a bugetului Universităţii, în funcţie de

diferenţele existente între bugetul proiectat şi bugetul aprobat, se efectuează

ajustările necesare pentru reechilibrarea cheltuielilor şi veniturilor, procedându-se

la creşteri sau reduceri proporţionale ale cheltuielilor în toate categoriile de buget,

în funcţie de nivelul veniturilor. Aceste ajustări sunt aprobate de Senat.

(5) După aprobarea în Senat, rectorul este persoana care are puterea de

decizie în utilizarea mijloacelor financiare. In baza atributelor ordonatorului de

credite, rectorul dispune execuţia veniturilor şi cheltuielilor. Situaţia execuţiei

bugetare este analizată de către Senat în şedinţe trimestriale ordinare sau în şedinţe

extraordinare la solicitarea rectorului. În funcţie de rezultatele acestor analize,

rectorul poate dispune ajustarea bugetelor în condiţii de echilibru între venituri şi

cheltuieli, diminuarea sau sistarea finanţării pentru activităţile neperformante şi

tragerea la răspundere a persoanelor care, prin activitatea desfăşurată, au produs

pagube , au dispus cheltuieli nejustificate sau au permis, prin neglijenţă, o slabă

gestionare a mijloacelor financiare.

XVIII. Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art.60. (1) În baza prevederilor prezentei Carte, se elaborează regulamente

specifice privind organizarea şi funcţionarea Universităţii, care constituie Anexe,

parte integrantă a Cartei. Aceste regulamente sunt:

Nr.crt. Denumire regulament 1. Metodologia de organizare şi desfăşurare a alegerii structurilor şi funcţiilor

de conducere 2. Regulament pentru alegerea reprezentanţilor studenţilor 3. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului Universităţii 4. Regulamentul de ordine interioară 5. Regulament privind activitatea academică a studenţilor 6. Regulament privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea

periodică a programelor de studii 7. Regulament privind evaluarea periodică a calităţii corpului profesoral 8. Regulament privind ocuparea posturilor didactice 9. Regulamentul și metodologia de desfășurare a admiterii 10. Regulamentul și metodologia de organizare a examenelor de finalizare a

studiilor universitare 11. Regulament privind organizarea studiilor universitare de masterat 12. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de

doctorat 13. Regulament privind acordarea de burse şi alte forme de sprijin material

pentru studenţi 14. Regulament privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a practicii

studenţilor 15. Regulament privind organizarea şi funcţionarea căminelor studenţeşti 16. Regulament privind organizarea şi funcţionarea cantinei 17. Regulament privind organizarea şi desfăsurarea activităţii organizaţiilor

studenţeşti 18. Regulamentul Comisiei de Evaluarea şi Asigurare a Calităţii (CEAC) 19. Regulament al Comisiei de Disciplină 20. Regulamentul Comisiei de Etică 21. Regulament al Departamentului de Management al Calităţii (DMC) 22. Regulament al Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic

(DPPD); 23. Regulament al Departamentului de studii doctorale și postuniversitare 24. Regulament al Departamentului de Cercetare științifică, Inovare

tehnologică și Managementul Proiectelor 25. Regulamentul Departamentului de Relaţii Internaţionale 26. Regulament de organizare şi funcţionare a Bibliotecii; 27. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Editurii UNBM 28. Statutul asociaţiei ALUMNI 29. Regulamentul Compartimentului de Audit Intern 30. Regulament de organizare şi funcţionare a Compartimentului Juridic 31. Regulament de organizare şi funcţionare a Compartimentului Personal-

Salarizare 32. Regulament de organizare al Compartimentului financiar-contabil 33. Regulament de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale

administrative 34. Regulament pentru acordarea titlului de DOCTOR HONORIS CAUSA al

Universităţii de Nord din Baia Mare ; 35. Principii pentru întocmirea statelor de funcţii 36. Regulament pentru acordarea diplomei de onoare Universităţii de Nord din

Baia Mare 37. Regulamentul de acordare a salariilor şi a gradaţiilor de merit pentru

personalul didactic de execuţie şi de conducere38. Regulament ECTS 39. Regulamentul de ierarhizare a studenților

(2) Prezenta Cartă, împreună cu regulamentele menţionate la alin (1),

formează statutele constitutive ale Universităţii.

(3) Regulamentele facultăţilor vor fi validate de Senat după adoptarea lor.

Modificarea regulamentelor facultăţilor de către consilii va fi anunţată Senatului

imediat după adoptare şi va fi validată de către acesta.

Art.61. – (1) Prezenta Cartă intră în vigoare la data adoptării prin Hotărârea

Senatului. De la aceeaşi dată se abrogă Carta aprobată de Senat în anul 2004,

precum şi orice alte dispoziţii interne contrare prezentei Carte.

(2) Modificarea Cartei se poate face prin Hotărârea Senatului la propunerea

Biroului Senatului sau la iniţiativa unei treimi din membrii Senatului. Ea se anunţă

Senatului cu cel puţin o lună înainte de a fi supusă la vot.

Adoptată în Senatul Universităţii de Nord din Baia Mare din data de 29

septembrie 2008.