ceramar s.a. baia mare

dinuca bretan p.f.a. Baia Mare, str. Valea Roşie, nr. 62 0262 – 276 276, 0262 – 219 145

consultanţă în domeniul protecţiei mediului înconjurător

RAPORTla

Bilanţ de mediu nivel I pentru obiectivul

Fabrică de produse ceramice

CERAMAR s.a. Baia Mare

Autor: ing. Dina Bretan

elaborator de studii pentru protecția mediului

certificat de inregistrare nr.289

- Baia Mare –- octombrie 2020 -

Raport la Bilanţ de mediu nivel I pentru Fabrică de produse ceramiceCERAMAR s.a. BAIA MARE

1

CUPRINS1 Introducere..................................................................................................................................3

2 Identificarea amplasamentului şi localizarea..........................................................................32.1 Localizare şi topografie.........................................................................................................32.2 Geologie şi hidrogeologie.....................................................................................................42.3 Resursele subsolului din zona...............................................................................................5

3 Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare.....................................................................63.1 Istoricul amplasamentului.....................................................................................................63.2 Dezvoltări viitoare.................................................................................................................6

4 Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului............................................................................64.1 Generalităţi – angajaţi / schimb; procese tehnologice...........................................................64.2 Materiale de construcţii.......................................................................................................144.3 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane...........................154.4 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii......................................164.5 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apei

pluviale................................................................................................................................174.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor....................................................................................184.7 Alimentarea cu energie electrică.........................................................................................204.8 Protecţia şi igiena muncii....................................................................................................204.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor......................................................................................214.10 Zgomotul şi vibraţiile..........................................................................................................214.11 Securitatea zonei..................................................................................................................224.12 Administraţie.......................................................................................................................22

5 Calitatea solului........................................................................................................................235.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat............................................235.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate.......................................................................23

6 Concluzii şi recomandări.........................................................................................................236.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în prpuneri

pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare.........................236.1.1 Cantităţi de poluanţi evacuate în mediu.....................................................................236.1.2 Evaluarea poluării factorilor de mediu.......................................................................246.1.3 Evaluarea poluării globale..........................................................................................25

6.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi / sau al obligaţiilor condiţionate de un evenimentviitor şi incert; în cazul privatizării, se include şi lista obligaţiilor de mediu de tip B identificate...........................................................................................................................27

6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert (dacă este necesar).......................................28


2

1 Introducere

Prezenta lucrare a fost întocmită la solicitarea beneficiarului CERAMAR s.a. în vedereastabilirii obligațiilor de mediu la încetarea activității, ca urmare a declanșării procedurii de faliment.Lucrarea a fost inițiată conform solicitării APM Maramureș formulată prin adresa nr. 10216 din08.10.2019 prin care se transmite societății CERAMAR s.a că depunerea notificării privindstabilirea obligațiilor de mediu nu este suficientă, în acest scop ՙՙaceasta trebuie însoțită de un bilanțde mediu՚՚, deoarece societatea nu deține autorizație de mediu.

Prin bilanţul de mediu se doreşte identificarea şi cuantificarea răspunderii pentru calitateamediului în zona de impact a activităţii studiate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii potrivitprevederilor legale.

Lucrarea are ca scop investigarea potenţialei poluări a factorilor de mediu. În urma realizăriibilanţului de mediu se vor identifica domeniile în care impactul asupra mediului, produs peamplasamentul analizat ca urmare a activităţii desfăşurate, poate fi semnificativ.

Lucrarea are la bază:- documentele și datele puse la dispozitie de către beneficiar (pentru a căror exactitate şicorectitudine acesta este direct răspunzător);- date din literatura de specialitate privind impactul asupra mediului datorat unor obiectivesimilare celui studiat;- informaţii obţinute de la personalul unităţii si personalul angajat.

De asemenea, lucrarea este întocmită în conformitate cu legislatia în vigoare (Ordinul195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea 265/2006) si respectă metodologia deelaborare a bilanţurilor de mediu (Ordinul 184/1997 al Ministerului Apelor, Pădurilor si ProtecţieiMediului - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu).

2 Identificarea amplasamentului şi localizarea

2.1 Localizare şi topografie

Din punct de vedere geografic, obiectivul analizat este amplasat în localitatea Baia Mare,localitate situată în zona depresionară Baia Mare – Lăpuş, care se compune din depresiunea BaiaMare, depresiunea Copalnic, depresiunea Lăpuş.

Depresiunea Baia Mare reprezintă un golf al Câmpiei de Vest şi face parte din regiuneadealurilor şi depresiunilor vestice, subregiunea Dealurile Someşului şi Silvaniei. Această depresiuneare o altitudine medie de 200 m şi este dominată de lunci şi terase. Relieful său se pretează la ozonare pe verticală; o fâşie înconjurătoare compusă din piemonturi, glacisuri sau dealuri, o zonă decâmp înalt înglobând terasele superioare şi mijlocii, şi, zona joasă cu lunci şi terase inferioare.

Oraşul Baia Mare este situat în interiorul Glacisului Baia Mare – Seini care se întinde lapoalele Munţilor Igniş, pe o fâşie îngustă ce urcă uşor şi pe muntele vulcanic.

Amplasamentul obiectivului este localitatea Baia Mare, în partea de est – sud-est aintravilanului, pe strada Electrolizei, nr. 12, în zona industrială.

Vecinătăţile obiectivului sunt următoarele:- est: str. Electrolizei, limitrof;- sud: ”TERAVIT”s.r.l., limitrof;- vest: ”TRAMAR”s.a., limitrof;- nord: str. Postfunduş (str. Sudului) limitrof; proprietate privată – construcție alipită.


3

2.2 Geologie şi hidrogeologie

Din punct de vedere geologic, perimetrul în care este amplasat obiectivul se afla situat pe ostructura de roci sedimentare de vârstă pannoniană, care aflorează în numeroase puncte.Depresiunea Baia Mare se afla situată în zona de contact dintre Platforma Someşană şi CarpaţiiOrientali, pe latura sudică a munţilor vulcanici Ţibleş şi Gutâi.

Acest lanţ vulcanic a avut un trecut geologic extrem de activ din punct de vedere tectonic.Actuala regiune a făcut parte până la sfârşitul pliocenului dintr-un bazin marin întins, devenind maitârziu lacustru. În perioada Neogenului s-a produs o intensă activitate vulcanică, care a generatpunerea în loc a importante mase vulcanice, alcătuind un lanţ vulcanic de mare întindere (masiveleVăratec – Gutâi - Oaş).

Din punct de vedere stratigrafic – structural, se constată existenţa a patru etaje: lanţul demunţi Oaş–Gutâi–Ţibleş, continuat cu cel al Călimanului, Gurghiului şi Harghitei, predominantefiind rocile: riolite, dacite şi diferite tipuri de andezite.

Formaţiunile sedimentare din această zonă sunt reprezentate de conglomerate, gresii, gresiicalcaroase, calcare recifale, marne (badenian - sarmaţian) şi de depozitele pannoniene. Acestea suntalcătuite din depozite de nisipuri cu granulaţie variată, slab cimentate, cu numeroase intercalaţiimarno-argiloase, marno-nisipoase. Deasupra acestui orizont inferior se suprapune un orizont marno-argilos, cu intercalaţii de nisipuri fine, gălbui cu un bogat conţinut fosilifer de natură vegetală.

Cuaternarul specific zonei maramureşene este reprezentat de eluvii şi deluvii, depozitefluviatile şi conuri de dejecţie, grohotişuri de pantă. Eluviile şi deluviile apar pe suprafeţe destul delargi în versanţii văilor. Depozitele fluviatile sunt reprezentate prin depozite de luncă, care apar pefirul văilor cu o lăţime de 200 – 250 m, şi prin conuri de dejecţie la gura unor afluenţi.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiată se caracterizează prin existenţa a douăcorpuri de ape subterane. Conform datelor privind identificarea, delimitarea şi caracterizareacorpurilor de ape subterane postat pe site-ul ANAR, zona studiată este cuprinsă în limitele corpuluide ape subterane ROSO12 – Depresiunea Baia Mare, și respectiv ROSO14 – Zona Baia Mare.

Corpul ROSO12 se caracterizează astfel;- suprafaţă: 525 kmp;- tipul predominant poros;- acvifer aflat sub presiune: nu;- stratele acoperitoare au o grosime între 2,00 – 4,00 m;- apa este utilizată pentru alimentarea populaţiei și industrie;- poluare industrială;- gradul de protecţie globală este mediu și nesatisfăcător;- starea calitativă este bună și respectiv poate fi local slabă;- starea cantitativă este bună;- nu este corp de apă subteran transfrontalier.

În Depresiunea Baia Mare, în depozitele cuaternare (nisipuri, pietrişuri, argile, silturi) dinluncile şi terasele Someşului şi afluenţilor săi (Lăpuşul, Bârsăul, Sălajul, etc.), din conurilealuvionare şi din depozitele deluviale, se dezvoltă corpul de ape freatice de tip poros - permeabil, cugrosimi de 4 - 7 m.

Corpul ROSO14 se caracterizează astfel;- suprafaţă: 730 kmp;- tipul predominant poros;- acvifer aflat sub presiune;- stratele acoperitoare au o grosime de peste 40,00 m;- apa este utilizată pentru alimentarea populaţiei;- gradul de protecţie globală este foarte bună,


4

- starea cantitativă şi calitativă este bună;- nu este corp de apă subteran transfrontalier.

Apele de adâncime sunt predominant bicarbonatato-sodice, având pH-ul cuprins între 6,5 (laUlmeni) şi 7,5 (la Ariniş), duritatea totală între 2,2 grade germane (la Ardusat) şi 16,3 gradegermane (la Şomcuta Mare), iar mineralizaţia totală între 550 mg/l (la Asuaju de Sus) şi 9542,8mg/l (la Şomcuta Mare).

În această zonă mai există și corpul de apă subterană freatică ROSO12, ape subterane cu nivelliber, cu o suprafață de 525 kmp. Acest corp este cantonat în depozitele cuaternare (nisipuri,pietrișuri, argile, silturi) din luncile și terasele râului Someș și a afluenților săi (Lăpuș, Săsar,Bârsău, Sălaj), din conurile aluvionare și depozitele deluviale, și se dezvoltă ca un acvifer de tipporos-permeabil cu grosimi de 4-6 m. Stratul freatic este acoperit de argile, silturi și soluri. Forajelede freatic din vecinătate sunt reprezentate de cele ale frontului de captare al minei Nistru(dezafectate), zona fermei Siromex, pe malul drept al pârâului Nistru. Apa în general nu este foartebună sub aspect calitativ, indicatorii fier și mangan fiind în general depășiți.

2.3 Resursele subsolului din zona

Bazinul Baia Mare este bine cunoscut ca o zona în care cea mai veche din ocupatiii eramineritul. Bogatele zacaminte din aceasta zona au rezultat în urma eruptiilor din cele trei faze aleneogenului. Mineralizatiile constau din filoane de sulfuri metalice complexe (Pb, Zn, Cu, etc.), iarde multe ori, în asociatie cu acestea, se gaseste aur si argint, primul si în stare libera. Alaturi deacestea sunt diverse roci utile ca andezite, bazalte, tufuri dacitice, argile, nisipuri şi pietrişuri.Perimetrele miniere cele mai apropiate de obiectiv sunt perimetrul Ilba – Nistru, Băiţa, Săsar, ValeaRoşie, Dealul Crucii şi Herja.

În vecinătatea obiectivului nu sunt identificate perimetre de exploatare minieră sau agregatenaturale.

Gradul seismic al zonei

În conformitate cu “Macrozonarea seismica a României” (STAS 11100/1-1977, STAS11100/1-91 și STAS 11100/1-93), gradul de seismicitate al zonei este VI, fiind deci o zona linistitadin punct de vedere seismic. Zonarea seismica a teritoriului Romaniei, conform Normativului P100-1/2013, situeaza perimetrul analizat în zona seismica de calcul "E".

Hidrografia zonei

În vecinătatea obiectivului nu există folosinţe de apă subterană.

Din punct de vedere hidrografic principalul curs de apa din zona studiata este râul Săsar codcadastral: II – 1.066.19.00.00.0. Afluent de dreapta a râului Lăpuş, râul Săsar îşi are izvoarele într-oregiune muntoasă cuprinsă între Vârful Măgura şi Dealul Negru, cu o asimetrie pronunţată abazinului (273 km2 pe dreapta faţă de numai 38 km2 pe stânga), măsurând 31,6 km lungime.

Bazinul râului Săsar are o suprafaţă totală de 311 km2 şi este mărginit de bazinele râurilorSăpânţa (la nord), Mara (la est), şi Lăpuş (la sud şi vest).

Una din caracteristicile râului Săsar este lipsa afluenţilor de stânga, acest râu având doarafluenţi de dreapta: pârâul Chiuzbaia, pârâul Firiza, pârâul Sf. Ioan, pârâul Valea Rşie, pârâul ValeaBorcutului.

Pe sezoane scurgerea maxima se realizeaza obisnuit la sfârsitul iernii si începutul primaverii(lunile martie-aprilie), iar cea minima la sfârsitul verii si începutul toamnei (lunile august-octombrie), când volumul scurs reprezinta, în medie 44,5% si, respectiv 3,9% din volumul anual.

Râul Săsar prezintă trei terase distincte (terasele de 6 m, 25 m şi 35 m). Obiectivul analizat,este amplasat pe terasa inferioară a râului Săsar.


5

3 Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare

3.1 Istoricul amplasamentului

CERAMAR s.a. este o societate comercială pe acțiuni, cu capital privat al cărei obiectprincipal de activitate îl constituie fabricarea articolelor casnice de uz gospodăresc şi ornamental,folosind ca materie primă argile caolinitice, nisip şi feldspat, etc..

Activitatea s-a desfășurat pe acest amplasament de peste 50 de ani, păstrându-se acelaşiobiect de activitate: fabricarea articolelor casnice de uz gospodăresc şi ornamental, cod CAEN 2341rev. 2 (cod CAEN 2621 rev. 1).

Dealungul timpului activitatea a fost autorizată și a deținut autorizații de funcționare pentruprevenirea și stingerea incendiilor, autorizaţie sanitară de funcţionare, autorizaţie de protecţiamuncii, autorizaţie de gospodărirea apelor.

Deasemenea obiectivul a fost reglementat din punct de vedere a protecției mediului:autorizaţia de mediu nr. 4521 din 12.01.1998, ultimul act de reglementare fiind autorizația de mediunr. 14-151 din 18.08.2014, revizuită în 18.05.2017. Termenul de valabilitate al ultimului act dereglementare din punct de vedere a protecției mediului a fost 17.08.2019.

3.2 Dezvoltări viitoare

CERAMAR s.a. este în procedura de derulare a falimentului, lichidator judiciar fiindPROINSOLV IPURL.

Potențialul cumpărător intenționează continuarea activității cu același obiect de activitate, înacest sens fiind depusă la APM MM solicitarea de emitere a autorizației de mediu. Nu sepreconizează dezvoltări ale capacităţilor de producţie actuale, de pe amplasament, se doreșteautorizarea unui spațiu restrâns și a unei capacitați mult diminuate față de cele anterioare autorizate.

4 Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului

4.1 Generalităţi – angajaţi / schimb; procese tehnologice

Obiectul principal de activitate al societăţii l-a constituit fabricarea articolelor casnice de uzgospodăresc şi ornamental, cod CAEN 2341 rev. 2 (cod CAEN 2621 rev. 1).

Produsele si subprodusele realizate erau obiecte ceramice de uz gospodăresc şi ornamental.

Principalele etape ale procesul de fabricaţie al ceramicii au fost următoarele:- aprovizionarea cu materii prime:- prepararea barbotinei;- prepararea pastei ceramice sau achiziționarea acesteia sub forma de calupuri;- prepararea glazurilor;- confecţionarea obiectelor ceramice;- arderea produselor ceramice;- sortarea;- ambalarea;- depozitarea – expediţia;- confecţionarea formelor de ipsos.

Pe lângă activitatea principală, societatea mai desfăşura și alte activităţi specifice uneiplatforme de producţie: întreţinere maşini şi utilaje, asigurare agent termic, epurare ape uzatetehnologic rezultate din activitatea specifică, depozitare materii prime, depozitare produse finite,transport, alte activităţi administrative.

Etapele generale ale fluxului tehnologic de fabricaţie a produselor ceramice erauurmătoarele:


6

- aprovizionarea cu materii prime: materii plastice (caolin), materii neplastice (nisip, feldspaţi) şimateriale pentru glazuri (feldspaţi, nisip, calcar BaCO3; ZnSO4);

- dozarea gravimetrică conform reţetei de fabricaţie pentru diferitele produse realizate;- măcinarea umedă, în mori cu bile, până la obţinerea parametrilor prescrişi în reţeta de fabricaţie;- deferizarea compoziţiei cu magneţi;- sitarea materialului cu site vibratoare;- stocarea pastei omogene în bazine prevăzute cu agitator;- fasonarea prin turnarea barbotinei cu ajutorul pistoanelor de turnare în forme de ipsos;- filtrarea cu ajutorul filtrului presă;- turtele obţinute prin deshidratarea barbotinei se omogenizau cu ajutorul presei vacuum, operaţianumindu-se vacuumizare;

- pasta astfel obţinută se dirija spre sectorul discuire unde cu ajutorul unor maşini semiautomatenumite rollere se realiza fasonarea prin strunjire;

- atât fasonarea prin turnare cât şi fasonarea prin strunjire sunt operaţii ce se realizează cu formede ipsos;

- produsele fasonate u uscate în uscătoare special amenajate; când produsele erau suficient deuscate acestea se reţuşau cu un burete umed;

- arderea I (biscuitarea) – produsele uscate retuşate se încarcau în vagoneţi şi se introduceau încuptor fiind supuse arderii; în urma arderii rezulta produsul biscuitat;

- după arderea primară produsele erau sortate şi erau dirijate spre glazurare sau decorare;- glazurarea consta în aplicarea pe produs a unei suspensii de glazură care după arderea IIconferea produsului aspect estetic şi o mai mare rezistenţă fizică şi chimică;

- decorarea se executa atât pe produsul biscuitat (cu coloranţi acrilici) cât şi pe produsul glazuratcrud (glazură peste glazură); în ambele cazuri decorul, în funcție de decorul aplicat după cea de aII-a ardere, aceste produse erau supuse şi la arderea a III-a pentru fixarea decorului;

- după finalizarea produselor acestea se sorteau şi se ambalau; ambalarea se efectua în cutii decarton sau boxpaleţi înfoliaţi, se paletizau în funcţie de cerinţele beneficiarului;

- prepararea glazurilor se făcea în atelierul de preparare glazuri;- confecționarea formelor de ipsos se făcea în cadrul atelierului de modelaj.

Mai jos prezentam descrierea mai detaliată a activității specifice desfășurate peamplasament dealungul timpului.

1. Aprovizionarea cu materii prime se face de la depozitele de incintă, materiile prime fiindaduse în atelierul de preparare unde sunt cântărite, pentru a putea fi realizată reţeta depreparare. Transportul materiilor prime din magaziile de depozitare la atelierul de prepararese face auto sau cu cărucioare. După ce materiile prime au fost cântărite acestea sunt urcateîn podul morilor prin intermediul unei instalaţii cu scripeţi.

2. Dozarea materiiilor prime se face cu ajutorul cântarelor gravimetrice în podul morilor.Fiecare materie primă este cântărită şi dozată conform reţetei de fabricaţie. Materiile primesunt introduse în mori prin gurile de alimentare care sunt realizate în podul morilor. Apa seintroduce în mori dozată prin intermediul apometrelor.

3. Măcinarea şi omogenizarea amestecului de materii prime şi apă are loc în morile cu bile desilex. Măcinarea se face în etape pe tipuri de constituenţi. Rezultatul operaţiunii de măcinareeste barbotina, care este un lichid vâscos.

Pentru măcinarea cioburilor şi a rebuturilor (cele închise la culoare nu sunt reutilizate, suntconsiderate deşeuri nerecuperabile) se utilizează mori cu ciocane. Praful rezultat în urmaacestei operaţiuni este colectat în saci de desprăfuire, de unde este recuperat şi reintrodus înreţeta de fabricaţie a barbotinei.

4. După obţinerea barbotinei aceasta este descărcată prin intermediul gurilor de descărcare înbazinele de stocare prevăzute cu agitator. Descărcarea morilor se face sub presiune, prinintroducerea aerului comprimat în interiorul morilor.


7

5. Deferizarea barbotinei constă în trecerea barbotinei prin jgheaburi cu şicane pe care suntaplicaţi magneţi care atrag particulele fine de fier existente în masa barbotinei, magneţiiifiind curăţaţi şi spălaţi periodic, în funcţie de încărcarea acumulată.

6. Din jgheaburile de deferizare barbotina este trecută peste site vibratoare în vederea reţinereiiunor eventuale impurităţi sau particule mai grosiere. Stocarea se face în bazine cu agitator.

Din acest moment operaţiunile din fluxul tehnologic se ramifică, în funcţie de tipul producţieice urmea a fi realizată.

A. Prepararea pastei ceramice se face în cadrul atelierului de preparare a barbotinei, şipresupune efectuarea următoarelor operaţiuni:

- filtrarea barbotinei;- vacuumizare primară (dezaerare primară);- macerarea pastei;- vacuumizare secundară.

Filtrarea barbotinei se face prin intermediul filtrelor presă şi este operaţia ce constă îndeshidratarea barbotinei cu ajutorul unei suprafeţe poroase sau a unui strat poros prin care trecenumai apa. Apa rezultată este colectată prin intermediul canalelor (cu rol şi de decantare) şi dirijatăspre staţia de epurare din incinta fabricii.

Turtele obţinute prin deshidratarea barbotinei se omogenizează cu ajutorul presei vacuum,operaţia numindu-se vacuumizare primară. Această operaţiune se realizează cu scopul uniformizăriigradului de umiditate al turtelor şi pentru eliminarea unor ecventuale intruziuni de aer. Transportulturtelor de la presa filtru la presa vacuum se face cu ajutorul unor benzi transportoare. Pastaceramică rezultată din presa vacuum este debitată sub forma unor calupuri, transportul lor ladepozitul de macerare sau la adoua treaptă de vacuumizare se face cu ajutorul unor cărucioare.

Macerarea are drept scop îmbunătăţirea calităţii pastei ceramice, şi se realizează prin lăsareatimp de şase zile a pastei stivuite pe cărucioare.

În unele situaţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de calitate a pastei ceramice se aplică şi o adoua vacuumizare.

B. Confecţionarea obiectelor ceramice se face în două moduri prin:- turnare;- strunjire (discuire).

Turnarea este procedeul tehnologic prin care se pot obţine obiecte din ceramică cu formecomplicate. Fasonarea prin turnare se realizează prin turnarea barbotinei cu ajutorul pistoanelor deturnare în formele de ipsos. Barbotina se menţine în forme până la formarea unui strat compact de 3– 5 mm surplusul fiind răsturnat. După svântarea produsului acesta se scoate din forma de ipsos şieste pregătit pentru ardere. Etapele procesului tehnologic de turnare sunt:

- pregătirea formelor de ipsos;- turnarea barbotinei în forme;- formarea peretelui produsului;- răsturnarea surplusului de barbotină;- zvântarea produsului în formă;- scoaterea produsului din formă;- uscarea produsului în atelier;- retuşarea produsului.

Retuşarea se realizează cu burete şi cu apă. Apa este colectată prin sistemul interior de rigole(cu rol şi de decantare) şi este dirijată spre staţia de epurare. Produsele uscate şi retuşate suntîncărcate pe cărucioare şi introduse în cuptoarele de ardere.

Deşeurile rezultate de la turnătorie şi retuşare sunt colectate în vase metalice în vedereareutilizării lor la un nou flux de producţie.


8

Strunjirea (discuirea) se realizează în sectorul discuire unde cu ajutorul unor maşinisemiautomate numite rollere se realizează fasonarea prin strunjire a pastei ceramice. Prin aceastăoperaţiune se pot realiza doar obiecte ceramice cu forme de rotaţie. Acest flux tehnologic cuprindeoperaţiunile de :

- presare;- modelare;- strunjire la interior (boluri, ceşti) sau exterior (farfurii, platoruri);- uscare;- retuşare.

Se utilizează forme de ipsos şi şabloane metalice.

Deşeurile rezultate reprezentate de masa ceramică sunt colectate în vase metalice în vederearefolosirii lor într-un nou flux de fabricaţie al barbotinei.

Retuşarea se realizează cu burete şi cu apă. Apa este colectată prin sistemul interior de rigole(cu rol şi de decantare) şi este dirijată spre staţia de epurare. Produsele uscate şi retuşate suntîncărcate pe cărucioare şi introduse în cuptoarele de ardere.

C. Arderea produselor ceramice se aplică la toate obiectele confecţionate prin procedeele mai susdescrise şi evident după realizarea retuşării lor.

Prin ardere se realizează transformări fizico-chimice în masa produselor de ceramică,transformări care conferă rezistenţă mecanică sporită şi un aspect plăcut.

Arderea se realizează în două etape, sau trei pentru cele la care se aplică décor.

Arderea primară sau biscuitarea are drept rezultat următoarele:- eliminarea umidităţii higroscopice;- transformări polimorfe;- volatilizarea anumitor componenţi;- sinterizarea;- vitrificarea.

Arderea se realizează în cuptorul bricesco, care asigură temperaturi de ardere de până la1180C, timpul de ardere fiind de 11 ore. Cuptoarele de ardere sunt de provenienţă engleză, şi aufost achiziţionate în anul 1995.

Cuptoarele au un volum util de 16,40 mc fiecare, fiind utilate cu 12 arzătoare cu impuls detip izojet şi cu un electroventilator cu o putere de 11 kW cu tiraj forţat. Consumul de gaze naturaleeste de 550 – 580 mc / ciclu de ardere (110 – 116 mc / h).

Într-un ciclu de ardere cu durata de 5 ore se arde o cantitate de 1850 kg produse.

Pe tot parcursul procesului de ardere a produselor de faianţă temperatura din cuptorul deardere este strict controlată, atât prin reglarea debitelor de gaz de la arzătoare, cât şi prin dirijareacurenţilor de aer cald şi prin introducerea unor cantităţi de aer rece în cuptor.

Evacuarea gazelor de ardere se face prin coşuri metalice cu un diametru de 40 cm şi oînălţime de 12 m.

După arderea primară produsele sunt sortate şi sunt dirijate spre glazurare sau decorare.

A doua ardere se face pntru fixarea glazurii şi conferirea proprietăţilor de impermeabilizare,rezistenţă mecanică şi fizico-chimică mai mare, aspect mai plăcut.

Pentru fixarea decorului se aplică o a treia ardere.

După fiecare ardere se face sortarea produselor, cele deteriorate, sparte saunecorespunzătoare din punct de vedere calitativ sunt colectate în conteinere metalice şi transportatela atelierul de preparare în vederea măcinării lor şi reintroducerii în procesul de fabricaţie al


9

barbotinei. Nu se reutilizează deşeurile închise la culoare, acestea constituindu-se ca deşeuri şi fiinddepozitate la depozitul de deşeuri ceramice din incinta fabricii.

D. Glazurarea constă în aplicarea pe produs a unei suspensii de glazură care dupăarderea II conferă produsului aspect estetic şi o mai mare rezistenţă fizică şi chimică.

Glazurile se prepară în atelirul de preparare. Materiile prime sunt cântărite şi introdu-se înmoriţele cu bile, măcinarea fâcîndu-se pe cale umedă. Urmează operaţiunile ca la preparareabarbotinei: deferizare-sitare, golire în bazine cu agitator. De aici masa preparată este pompată laatelierul de glazurare sau la staţia pilot unde este utilizată ca bază prntru obţinerea glazurilorcolorate.

La staţia pilot se obţin:- glazuri colorate;- coloranţi paste şi subglazuri colorate;- pasta vitrus pentru atelierul decoruri aplicate.

Activitatea de glazurare se desfăşoară în atelierul de glazurare, operaţia de glazurare constând în:- sortarea produselor biscuitate (rezultate din prima ardere);- desprăfuirea produselor biscuitate;- glazurarea propriu – zisă;- uscarea stratului de glazură;- îndepărtarea surplusului de glazură.

Glazurarea propriu-zisă a produselor se va face prin următoarele metode:-glazurare prin imersie manuală;-glazurare prin imersie mecanică;-glazurare prin pulverizare;-glazurare prin pensulare;-glazurare interior exterior.

Glazurarea prin imersie manuală constă în scufundarea produselor în glazură, care reprezintă omasă fluidă (suspensie) de o anumită consistenţă realizată pentru a conferi produselor un aspect maiplăcut şi o rezistenţă mecano-fizico-chimică mai bună. Obiectul este prins cu un cleşte sau manual,după care este introdus în vasul cu glazură, este scos şi se verifică uniformitatea glazurii pesuprafaţa obiectului. Apoi se aşează pe banda de ştergere a glazurii de pe partea inferioară aobiectului.

Glazurarea prin imersie mecanică se face cu o maşină de glazurat, care are o productivitatemai mare, operaţiunile aferente fiind executate manual.

Glazurarea prin pulverizare se aplică pentru produsele cu forme mai complicate, grosimeastratului de glazură putând fi mai fin. Operaţiunea se desfăşoară în nişele de glazurare care asigurăexhaustarea norului în exces produs de pistoalele de pulverizare a glazurii.

Glazurarea prin pensulare este o operaţiune care se execută atunci când se doreşte aplicareaunor glazuri divers colorate.

Apele uzate rezultate de la spălarea cănilor, a instalaţiilor de glazurare sunt evacuate prinrigole (cu rol şi de decantare) spre reţeaua de canalizare ape uzate tehnologic care sunt epurate înstaţia de epurare. Pentru o preepurare locală a acestor ape rezultate de la secţia de glazurare existăun decantor.

E. Decorarea se execută atât pe produsul biscuitat (cu coloranţi acrilici) cât şi peprodusul glazurat crud (glazură peste glazură).

În ambele cazuri decorul se aplică după cea de a doua ardere, cu aur coloidal şidecalcomanii, aceste produse fiind supuse şi la arderea terţiară pentru fixarea decorului.

Metodele de decorare sunt prin:


10

- pictură;- pulverizare;- aplicare decalcomanii;- siliconare.

Activitatea de decorare se realizează în incinta atelierului de decorare şi a atelierului desiliconare, amplasate în corpul principal de clădire, conform planului de situaţie anexat.

Apele uzate provenite de la secţia décor (atelier décor, laborator coloranţi acrilici) suntcolectate într-un bazin de decantare după care sunt evacuate în reţeaua de canalizare pluvială, şiulterior în emisar râul Săsar.

După finalizarea produselor acestea se sortează şi se ambalează. Ambalarea se efectuează încutii de carton sau boxpaleţi înfoliaţi, se paletizează în funcţie de cerinţele beneficiarului.

Confecţionarea formelor de ipsos comportă un flux tehnologic aparte şi distinct, care sedesfăşoară în cadrul atelierului de modelaj. Materia primă ipsos-ul este amestecat cu apa, proces dincare rezultă gips-ul.

Succesiunea operaţiunilor de realizare a formelor de lucru este:- dozarea apei;- dozarea ipsosului;- omogenizarea în bazinul cu agitator cu elice;- turnarea barbotinei în modelele de lucru;- spălarea vasului de preparare a barbotinei;- raderea surplusului de pe modele;- spălarea modelelor cu bureţi şi apă;- scoaterea formelor din modele;- pregătirea modelului prin ungere pentru etapa următoare;- retuşarea şi asamblarea formelor;- prinderea cu bandă gumată a formelor pentru faza de turnare a pastei ceramice;- depozitarea formelor în conteinere şi transportul la magazia de forme pentru uscare.

După uscare formele sunt introdu-se în lucru sau sunt depozitate în magazii. Pentru a fiprevenită lipirea formelor de modele, acestea sunt impregnate cu soluţie de lac diluat cu acetonă.Tot în acest scop, formele mai pot fi unse cu:- soluţie de săpun;- soluţie de ulei cu motorină.

Apele uzate rezultate din activitatea din incinta atelierului modelaj sunt colectate prin canalînchis spre decantorul de ipsos, situat în exteriorul clădirii, de unde sunt evacuate în reţeaua decanalizare pluvială din zonă şi apoi în emisar râul Săsar.

b) Dotări

Încinta este amenajată ca o platformă unitară care permite accesul concomitent la fiecare dincomponentele obiectivului. Bilanțul teritorial al incintei, la data efectuării prezentului bilanț demediu este următorul:- suprafață totală 13260 mp (10866 mp intabulați conform CF anexat, iar 2394 mp în folosințăconform plan măsurători topografice anexat);- suprafață construită totală 7458 mp;- suprafață construită platforme betonate, căi de acces auto și pietonale aproximativ 5052 mp;- zone verzi aproximativ 750 mp.

În cadrul construcției principale, se desfăşurau activităţile de depozitare, producţie,administrative, fiecare din spaţii cu destinaţiile aferente fiind trecute pe planul de compartimentareanexat documentaţiei. În celelalte construcții se desfășoară activități de depozitare, ateliere


11

mecanice de întreținere, epurare ape uzate tehnologic, comerciale, utilitare (post trafo, stație reglaregaze naturale).

Clădirea principală, destinaţia spaţiilor după fluxul tehnologic este următoarea:- atelier modelaj:

- hol acces;- deposit ipsos;- atelier modelaj ipsos;- magazie forme ipsos;

- atelier preparare:- depozit materii prime stoc;- hală preparare barbotină;

- staţia pilot:- magazie coloranţi;- staţia pilot;

- sector turnare;- sector discuire;- sector glazurare;- atelier siliconare;- atelier décor;- atelier CTC;- laborator CTC;- birouri;- atelier creaţie;- deposit ambalaje;- deposit produse finite;- centrala termică;- compresoare;- magazie cartoane;- magazie piese de schimb;- magazii materiale;- vestiare;- grupuri sanitare.

Clădire ateliere, cu următoarele destinaţii:- atelier cartonaj;- atelier confecţii şabloane;- atelier electric;- atelier mecanic;- strungărie;- magazii;- chioşc incintă;- birou desfacere;- sală protocol cu bucătărie;- atelier motostivuitoare şi auto;- post de transformare;- magazii;- grupuri sanitare;- remiza PSI;- birouri.

Clădire staţie de epurare, cu următoarele destinaţii: staţie de pompare; staţie de epurare; moaracu ciocane.


12

Instalaţiile utilitare şi tehnologice din cadrul obiectivului analizat sunt următoarele:- instalaţii electrice: alimentează circuitele de lumină, prize, forţă;- instalaţia de alimentare cu apă şi canalizare;- instalaţia telefonică;- instalaţia de alimentare cu gaze naturale şi încălzire.

Dotarea cu maşini, utilaje, instalaţii, pentru fiecare sector de activitate este prezentată în anexăla documentație.

c) Bilanţul de materiale

Pentru buna desfăşurare a întregii activităţi erau utilizate următoarele materiale şi materiiprime:- materii prime pentru fabricarea ceramicii;- materii prime pentru fabricarea glazurilor;- materii prime pentru formele de ipsos;- materii prime pentru décor;- materii prime pentru ambalaje;- apa.

Produsele si subprodusele rezultate se materializau în obiecte ceramice de uz gospodăresc şiornamental.

d) Utilităţi

Alimentarea cu energie electricaBranşamentul electric este realizat de la reţeaua de alimentare cu energie electrică a

localităţii prin PTZ din incinta obiectivului. Puterea instalată este de 250 kW şi tensiunea dealimentare de 380 V. Caracteristicile energetice ale consumatorului erau:

- putere instalată: Pi = 250.0 kW;- putere absorbită: Pa = 200 kW;- tensiune de utilizare: U = 380 V;- priza de împământare, 4 Ohm.

Tablourile generale sunt prevăzute cu siguranţe fusibile calibrate şi legături de pământ.Iluminatul artificial este asigurat de corpuri de iluminat fluorescente şi incandescente, montate înplafon. Instalaţia electrică este realizată cu respectarea Normativului I7 privind proiectareainstalaţiilor electrice sub 1000 V. Din punct de vedere electric, în funcţie de pericolul de incendiu,instalaţia se clasifică astfel: categorie cu mediu normal (Uo) puţin periculoasă în ce priveştepericolul de electrocutare.

Instalaţia de încălzire, gaze naturaleÎn ultima perioadă se realiza încălzirea doar a spaţiilor administrative cu ajutorul unei

microcentrale termice de tip mural cu o putere de 24 kW. Distribuția agentului termic se realiza curadiatoare din fontă amplasate în fiecare spațiu. Aceasta asigura și apa calda pentru grupuurilesanitare. În trecut au mai existat și două cazane termice amplasate în spațiul cu destinație specială,dar dezafectate în prezent.

Pe amplasament există o stație de reglare gaze naturale, amplasată conform plan de situațieanexat, fabrica fiind un mare consumator (cele două cuptoare de ardere a ceramicii erau alimentatecu gaze naturale, cu o putere de 0,65 MW fiecare).

Alimentare cu apă și canalizareAlimentarea cu apă potabilă se realizează prin branşament la reţeaua de distribuţie a apei

potabile a localităţii de pe strada Electrolizei, prin branșament propriu prevăzut cu cămin apometru,


13

conform contractului de furnizare și preluare ape uzate încheiat cu opretorul zonal de apă-canalVITAL s.a..

Apa este utilizată în scopuri potabile, tehnologice, pentru spălare pavimente, pentru centralatermică, pentru reţeaua de stins incendiu.

Evacuarea apei uzate menajer se face printr-o reţea distinctă care conduce apele uzate sprereţeaua de canalizare menajeră a localităţii existentă pe strada Postfunduş (str. Sudului).

Evacuarea apei uzate tehnologic se face prin reţeaua de canalizare proprie, distinctă, pentrufiecare sector de activitate în parte, cu preepurare locală şi preepurare finală, după care esteevacuată în reţeaua de apă pluvială de incintă, care deversează în rețeaua de canalizare publică depe strada Postfunduș (str. Sudului). Instalațiile de colectare și preepurare a apelor uzate tehnologicsunt figurate pe planul de situație anexat documentației. Gestionarea apelor uzate tehnologic serealizează astfel:- de la hala de fabricație (mese de fasonat cești, mese de turnat și retușat): din cantitatea de apeutilizată aproximativ 30% era condusă prin canale subterane la stația de epurare, iar 70% eracolectată într-un bazin colector cu un volum de 4 mc, și apoi se reutiliza în procesul tehnologic;- de la secția de glazurare: apele uzate tehnologic se evacuau prin rigole deschise cu grătar într-unbazin de decantare cu un volum de 3 mc, de unde în stația de epurare;- de la secția de modelaj ipsos: apele uzate tehnologic se colectau prin canal subteran și se evacuauîntr-un decantor cu un volum de 12 mc de unde prin canalizarea pluvială proprie în rețeaua publicăde canalizare de pe str. Postfunduș (str. Sudului);- de la atelierul decor: apele uzate tehnologic se colectau prin canal subteran și se evacuau într-undecantor bicompartimentat cu un volum de 10,80 mc de unde prin canalizarea pluvială proprie înrețeaua publică de canalizare de pe str. Postfunduș (str. Sudului);- stația de epurare mecanică se compune din: bazin tampon de omogenizare cu V = 11,60 mc,decantor longitudinal cu V = 77 mc, pompă filtru presă; acesta are rolul de peepurare, efluentulfiind evacuat în rețeaua publică de canalizare existentă în zonă pe str. Postfunduș (str. Sudului),indicatorii de calitate ai efluentului îndeplinesc condițiile pentru NTPA 002/2002 evacuări de apeuzate în rețele de canalizare.

Nu au fost semnalate de către operatorul zonal de apă VITAL s.a. depășiri ale limitelormaxim admise, conform contractului de preluare ape uzate.

4.2 Materiale de construcţii

Materialele de construcţii utilizate şi înglobate în infrastructura existentă a obiectivuluistudiat sunt: metal, cărămidă, material plastic, lemn, beton, azbociment – invelitoare, țiglă ceramică.

Construcțiile existente pe amplasament sunt realizate cu structuri mixte, cu fundații continuedin beton aramat sub ziduri și izolate sub stâlpi, pereți portanți din zidărie de cărămidă și bca, stâlpiși grinzi din beton armat, stâlpi și grinzi metalice, acoperiș tip terasă din chesoane de beton armat cuhidroizolație exterioară, acoperiș cu șarpantă metalică și învelitoare din azbociment sau țiglămetalică.

Categoria de importanță a construcțiilor existente este normală, funcțiunea acestora fiind deconstrucții de producție și depozitare. Construcțiile au fost realizate în etape succesive prin alipire lacorpul principal existent, astfel constituind un singur compartiment de incendiu. Construcțiile potîndeplini condițiile pentru încadrarea în gradul II de rezistență la foc. În funcţie de tipul activitățilorcare au fost desfăşurate şi pericolul de incendiu determinat de proprietățile fizico-chimice alematerialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, inclusiv utilajele,rafturile, paletele, ambalajele, etc., precum și densitatea sarcinii termice, compartimentul deincendiu studiat putea fi încadrat în categoria de pericol de incendiu C, risc mare de incendiu.


14

Regimul de înălțime este preponderent cu un singur nivel, parțial două niveluri (zonaadministrativă), supante în unele zone de producție (producție barbotină, producție glazuri).

Construcțiile se află într-o stare relativ bună fără a prezenta degradări majore din punct devedere structural, protejarea golurilor din pereți se realizează cu elemente de închidere funcționale(geamuri, uși). Există porțiuni din acoperiș care prezintă deteriorări ale structurii șarpantei și aînvelitorii (zona depozitului de materii prime tip șopron), precum și zone unde există infiltrații alepânzei freatice în perioadele cu precipitații abundente (zona preparare barbotină). Cu ocaziavizitelor pe amplasament, în incinta halelor nu s-au observat pe pavimente scurgeri de produsepetroliere sau uleiuri minerale. Utilajele și instalațiile existente nu au fost golite de fluide.

Curtea interioară este betonată și se constituie ca platformă de circulații auto și pietonale,spații de depozitare temporară pentru diverse materii prime și materiale, conteinere deșeuri.Platforma betonată este într-o stare relativ bună, este sistematizată vertical (sistem pluvial decolectare a apei pluviale prevăzut cu guri de scurgere cu grătar). Cu ocazia vizitelor în teren nu s-auobservat scurgeri de produse petroliere sau uleiuri pe platformele betonate, sau alte substanțe.

Zonele verzi sunt prezente în zona estică a proprietății, limitrof parcărilor publice de pestrada Electrolizei. Acestea sunt amenajate ca pajiște de tip gazon. Șanțurile pluviale dinextremitatea vestică a proprietății fiind parțial colmatate sunt acoperite cu vegetație specifică debaltă.

4.3 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane

În procesul de producţie erau utilizate următoarele categorii de materii prime:- materii prime pentru fabricarea masei ceramice;- materii prime pentru glazuri;- materii prime pentru formele de ipsos;- materii prime pentru décor;- materii prime pentru ambalaje;- apa.

Materiile prime pentru fabricarea masei ceramice erau reprezentate de materiale mineralenaturale: caolin de diferite purităţi, argilă, nisip, feldspaţi, calcar, pastă rebuturi.

Caolinul şi argila sunt roci care se găsec în natură sub formă de zăcăminte, compoziţiachimică fiind dată de silicaţii de aluminiu hidrataţi. Aceste roci au propietatea că în amestec cu apapot fi utilizate pentru obţinerea produselor ceramice.

Nisipul era utilizat ca degresant în industria ceramicii, fiind cel mai răspândit alumo-silicat.Calcarele sunt carbonaţi de calciu preponderent, fiind roci de natură sedimentară.

Aprovizionarea cu aceste materii prime se făcea auto de la diferiţi furnizori, se achiziţionauîn vrac, şi se depozitau ca atare. Depozitarea acestor materii prime se făcea în magazia de materiiprime (tip șopron) amplasată conform planului de situaţie anexat. Aceasta era prevăzută cuplatformă betonată, închisă perimetral pe trei laturi, cu tablă metalică şi acoperită cu plăci dinazbociment. Compartimentarea pentru diferitele tipuri de materii prime se realiza cu pereţidespărţitori din metal.

Feldspaţii sunt alumo-silicaţi alcalini sau calcici, cu temperatura de topire scăzută, fiindcaracteristici rocilor eruptive, dar şi metamorfice sau sedimentare. Aceştia erau utilizaţi ca fondanţila fabricarea masei ceramice. Aprovizionarea se face auto de la diverşi furnizori, materia primă fiindambalată în saci din polietilenă. Depozitarea lor se face în depozitul de materii prime din incintaclădirii principale.

Rebuturile de fabricaţie erau colectate şi măcinate, reintrând în procesul de fabricaţie.Depozitarea lor provizorie se făcea în conteinere metalice amplasate în hale sau în magazia dematerii prime.


15

Silicatul de sodium era utilizat ca materie primă auxiliară. Era transportat auto, în butoaiemetalice. Era depozitat în incinta depozitului de materii prime amplasat în corpul principal declădire. În ultima perioada nu a mai fost utilizat în procesul de producție.

Carbonatul de sodium era utilizat tot ca materie primă auxiliară. Acesta era furnizat în sacide hârtie şi era adus cu mijloace de transport auto de la diverşi furnizori. Depozitarea se făcea înincinta depozitului de materii prime amplasat în corpul principal de clădire. În ultima perioada nu amai fost utilizat în procesul de producție.

Materiile prime pentru glazuri erau aproximativ din aceeaşi gamă de materii prime utilizateşi la fabricarea masei ceramice: caolinuri, alumină, nisip, feldspat, ferite, soda calcinată, silicat desodiu, calcar, ozid de zinc, carbonat de bariu, silicat de zirconiu, pigmenți ceramici. Aprovizionareaşi depozitarea acestor materii prime se realiza după cum am prezentat mai sus.

Aprovizionarea cu pigmenți ceramici se realiza de la furnizori specializaţi şi autorizaţi încomercializarea acestor categorii de produse. Transportul se făcea cu mijloace de transport auto,coloranţii fiind aduşi în saci din hârtie sau flacoane din material plastic. Depozitarea lor se făceadistinct în magazia de coloranţi amplasată în corpul principal de clădire, conform planului desituaţie anexat.

Materia primă pentru formele de ipsos era reprezentată de ipsos pentru modelaj. Acesta eraambalat în saci din hârtie cerată, fiind transportat auto de la diverşi furnizori. Depozitarea se făceaîn depozitul de ipsos situat în incinta corpului principal de clădire, în imediata vecinătate aatelierului de modelaj ipsos.

Materiile prime pentru décor erau reprezentate de: coloranţi acrilici, pigmenţi, acetonă,nitrolac, detergenţi. Depozitarea acestora se făcea în incinta atelierului décor şi a magaziilor dinincinta clădirii principale de producţie. Acestea erau ambalate în general în recipienţi metalici saudin material plastic. Aprovizionarea se realiza cu mijloace de transport auto, de la furnizorispecializaţi şi autorizaţi pentru comercializarea acestor tipuri şi categorii de produse. În ultimaperioadă nu s-a mai lucrat la sectorul decor.

Materiile prime pentru ambalaj erau reprezentate fie de cartoane fie de folie din polietilenă.Aprovizionarea cu folie din plastic şi cartoane se realiza de la furnizor cu mijloace de transportauto, depozitarea făcându-se în magazia de cartoane amplasată în incinta corpului principal declădire. În ultima perioadă nu s-au mai confecționat ambalaje în incintă fabricii, acestea fiindachizitionate de la producători specializați sau erau furnizate de către contractanții de produseceramice.

Apa pentru incendiu aferentă gospodăriei de apă era stocată într-un rezervor din zidăriesemiîngropat cu o capacitate de stocare de 200 mc. Acesta era echipat corespunzător cu sistem depompare dimensionat după capacitatea instalațieii (pompa activa, pompa de rezervă, grupelectrogen). În prezent nu este în stare de funcționare, hidranții aferenți fiind conectați direct larețeaua publică de apă.

Rezervoare subterane existente pe amplasament deservesc pentru depozitarea temporară apreparatelor aferente fluxului tehnologic, astfel:- 8 rezervoare din beton pentru stocarea barbotinei cu volume variabile de de 2 - 10 mc;- 4 bazinete îngropate aferente liniilor semiautomate de turnare, din beton pentru stocarea masei ceramice în surplus, cu un volum de 0,20 mc fiecare;- rezervor suprateran din beton pentru stocarea glazurii cu volum de 1,50 mc (1 bucată);

În incinta obiectivului nu există rezervoare subterane pentru stocarea carburanților.

4.4 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii

Sursele de poluare generate de activitatea fabricii (în etapa de funcționare) pentru factorul demediu aer erau reprezentate de:


16

- centralele termice pentru încălzire;- cuptoarele de ardere a ceramicii;- uscătoarele pentru forme şi produse ceramice;- glazurarea prin pulverizare;- morile de preparare a barbotinei şi a glazurilor;- măcinarea biscuitului, operaţiunile de manipulare a materialelor pulverulente;- noxele rezultate de la eşapamentul utilajelor echipate cu motoare cu combustie internă (motoare

Diesel).

Categoria de complexitate a activităţii era medie, capacitatea de producţie fiind mai mică de75 t/zi; capacitatea cuptoarelor de 16,40 mc, densitate stabilită 112,80 kg/mc pentru fiecare cuptor.Activitatea desfăşurată nu prezenta neconformităţi faţă de legislaţia privind poluarea atmosferei.

La data realizării prezentei documentații CERAMAR s.a nu mai desfășoară activitate, înprezent, sursele potențiale de poluare pentru factorul de mediu aer ar putea fi constituite dedeșeurile de materii prime și produse semifinite existente pe amplasament, și care sub acțiuneafactorilor atmosferici (vânt) pot genera praf.

4.5 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apeipluviale

Sursele de apă uzată rezultate din activitatea de fabricaţie a ceramicii erau reprezentate de:- apa uzată menajer;- apa uzată tehnologic;- apa pluvială convenţional curată.

Alimentarea cu apă potabilă se realiza prin branşament la reţeaua de distribuţie a apeipotabile a localităţii de pe strada Electrolizei, prin branșament propriu prevăzut cu cămin apometru,conform contractului de furnizare și preluare ape uzate încheiat cu opretorul zonal de apă-canalVITAL s.a..

Apa era utilizată în scopuri potabile, tehnologice, pentru spălare pavimente, pentru centralatermică, pentru reţeaua de stins incendiu.

Apa uzată menajer era colectată prin rețele interioare și exterioare și se evacua în rețeauapublică de canalizare existentă pe strada Postfunduș (str. Sudului).

Apa uzată tehnologic era colectată de reţeaua interioară de canalizare, de la fiecare dinsecţiile fabricii și avea încărcări specifice de poluanţi:- atelierul de glazurare: suspensii, pigmenţi (Cr, Co, Yn, Pb, Cd, etc.), detergenţi;- secţia de modelaj: suspensii de ipsos (sulfat de calciu);- hala de preparare, sectorul turnare, sectorul discuire: suspensii; aceste ape provin din

operaţiunile de spălare a instalaţiilor, retuşarea produselor crude, de la filtrele presă, de la prese,spălarea pavimentelor.

Evacuarea apei uzate tehnologic se face prin reţeaua de canalizare proprie, distinctă, pentrufiecare sector de activitate în parte, cu preepurare locală şi preepurare finală, după care esteevacuată în reţeaua de apă pluvială de incintă, care deversează în rețeaua de canalizare publică depe strada Postfunduș (str. Sudului). Instalațiile de colectare și preepurare a apelor uzate tehnologicsunt figurate pe planul de situație anexat documentației. Gestionarea apelor uzate tehnologic serealizează astfel:

- de la hala de fabricație (mese de fasonat cești, mese de turnat și retușat): din cantitatea de apeutilizată aproximativ 30% era condusă prin canale subterane la stația de epurare, iar 70% eracolectată într-un bazin colector cu un volum de 4 mc, și apoi se reutiliza în procesul tehnologic;- de la secția de glazurare: apele uzate tehnologic se evacuau prin rigole deschise cu grătar într-un bazin de decantare cu un volum de 3 mc, de unde în stația de epurare;


17

- de la secția de modelaj ipsos: apele uzate tehnologic se colectau prin canal subteran și seevacuau într-un decantor cu un volum de 12 mc de unde prin canalizarea pluvială proprie înrețeaua publică de canalizare de pe str. Postfunduș (str. Sudului);- de la atelierul decor: apele uzate tehnologic se colectau prin canal subteran și se evacuau într-un decantor bicompartimentat cu un volum de 10,80 mc de unde prin canalizarea pluvialăproprie în rețeaua publică de canalizare de pe str. Postfunduș (str. Sudului);- stația de epurare mecanică se compune din: bazin tampon de omogenizare cu V = 11,60 mc,decantor longitudinal cu V = 77 mc, pompă filtru presă; acesta are rolul de peepurare, efluentulfiind evacuat în rețeaua publică de canalizare existentă în zonă pe str. Postfunduș (str. Sudului),indicatorii de calitate ai efluentului îndeplinesc condițiile pentru NTPA 002/2002 evacuări deape uzate în rețele de canalizare.

Apa pluvială era colectată de pe clădiri prin burlane și jgheaburi iar cea de pe platforme eracolectată prin gruri de scurgere cu grătar metalic. Întregul volum de apă era preluat de rețeauapropeie de canalizare pluvială, care prelua și apele uzate tehnologic preepurate și le evacua înrețeaua publică de canalizare de pe strada Postfunduș (str. Sudului).

În prezent, la data realizării prezentului bilanț de mediu CERAMAR s.a. nu desfășoarăactivitate. În decursul timpului, în diversele etape de funcționare și modificări ale fluxurilorspecifice de producție, colectoarele și instalațiile locale de preepurare au fost curățate. În prezent înunele zone mai pot fi observate unele depuneri de sedimente.


4.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor

Deseurile rezultate din activitatea obiectivului erau gestionate conform prevederilor dinautorizația de mediu pe categorii:- deşeuri menajere;- deşeuri tehnologice.

Deşeurile menajereDeşeurile menajere: colectare în fiecare spațiu, depozitare temporară în conteiner metalic

amplasat în curte pe platformă betonată. Preluarea acestor deșeuri se făcea de către DRUSAL s.a. cucare titularul de activitate avea încheiat contract de prestare servicii.

Deşeurile tehnologiceDeşeurile tehnologice erau reprezentate de: barbotină, pastă ceramică, biscuit, ciob, ipsos și

forme de ipsos, piese şi accesorii metalice uzate, carton, plastic, ambalaje de la produselepericuloase, nămolul din instalaţiile de preepurare şi epurare.

Deşeurile tehnologice erau colectate pe tipuri la locul de producere, după care eraudepozitate temporar în conteinere amplasate în curtea obiectivului pe platformă betonată saușoproane. Deșeurile de biscuit ceramic, ciob ceramic, nămolurile din instalațiile de preepurare eraureintroduse în procesul tehnologic. Celelalte deșeuri erau preluate de operatori autorizați în vedereavalorificării sau eliminării finale, conform contractelor de prestare servicii încheiate de titularul deactivitate cu aceștia.

Managementul deşeurilor(în etapa de funcționare conform ultimei autorizații de mediu)

Denumirea deşeului Cantitateaprevăzută

a figenerată

(t/an)

Starea fizică(S - solid)(L - lichid)

(SS - semisolid)

Coduldeşeului

Tipul de stocare Managementul deşeurilor- cantitatea prevăzută a fi generată –

(t / an)valorificată(estimată)

eliminată rămasăîn stoc

Barbotină 1 SS 10 12 01 Recipient metalic 1 0 0Pastă ceramică 2 SS 10 12 01 Recipient metalic 2 0 0


18

Praf 0,5 S 10 12 03 Pierdut în atmosferă 0 0,5Forme ipsos 20 S 10 12 06 Platforma depozitare 0 20 0Biscuit 15 S 10 12 01 Recipient metalic 15 0 0Ciob 10 S 10 12 08 Recipient metalic 0 10 0Nămol epurare

masa ceramica, ipsos 6 SS 10 12 13 Recipienţi metalici 6 0 0glazurare, decor 3 SS 10 12 11* Recipienţi metalici 3

Ambalaje de la produse periculoase 1 S 15 01 10* Magazie depozitare 0 1 0

Tipurile de deșeuri identificate la vizita pe teren, ca existente pe amplasament la data realizăriibilanțului de mediu sunt următoarele:1. deșeuri tehnologice amestecate:

- deșeu de forme de ipsos și ipsos cod deșeu 10 12 06, biscuit ceramic cod deșeu 10 12 01, ciob ceramic cod deșeu 10 12 08;- volum estimat 280 mc;- deșeurile sunt depozitate temporar (în conteinere din lemn, pe paleți din lemn, sau vrac) în șopronul de materii prime și magazia de forme de ipsos, sau pe platforma betonată exterioară.

2. deșeu tenologic biscuit ceramic cod deșeu 10 12 01- estimativ 0,30 tone- sunt depozitate temporar în hala de producție, pe mese de lucru și paleți din lemn; ar putea fi valorizat și ca materie primă pentru fabricarea masei ceramice;

3. deșeu tenologic ciob ceramic cod deșeu 10 12 08- estimativ 0,50 tone- sunt depozitate temporar în hala de producție, pe mese de lucru și paleți din lemn; arputea fi valorizat și ca materie primă pentru fabricarea masei ceramice;

4. deșeu tehnologic forme ipsoscod deșeu 10 12 06- estimativ 50 mc- sunt depozitate temporar în hala de producție, pe paleți din lemn;

5. deșeu de nămol din instalațiile de epurare a apei uzate tehnologic amestecat5.1. cod deșeu 10 12 13 (masă ceramică, ipsos): în decantorul stației de epurare mecanică și decantorul de ipsos se află aproximativ 20,00 mc;5.2. cod deșeu 10 12 11* (glazură, decor): în rigolele de colectare și decantor glazură, decantor decor se află aproximativ 1,00 mc;

6. deșeuri de ambalaje6.1. cod deșeu 15 01 10* deșeuri de ambalaje care conțin sau sunt contaminate cu produse periculoase:- butoaie metalice care au fost utilizate pentru stocare motorină (2 bucăți x 150 l);- butoaie inox sau plastic în care sunt resturi de glazuri (10 bucăți x 200 l, 20 bucăți x 150 l, 20 bucăți x 60 l);- bidoane metalice sau plastic, saci din hârtie sau plastic în care sunt resturi de pigmenți ceramici;- estimativ 7,50 mc;- sunt depozitate temporar în hala de producție în stația pilot glazuri și magazie; recipienții sunt etanși nu sunt urme de scurgeri pe paviment;6.2. cod deșeu 15 01 03 deșeuri de ambalaje din lemn- boxpaleți din lemn, paleți din lemn pentru materia primă- estimativ 10,00 tone- sunt depozitați temporar în curte pe platforma betonată exterioară

7. deșeuri metalicecod deșeu 20 01 40- box paleți metalici, cărucioare metalice, alte piese metalice- estimativ 10,00 tone

- sunt depozitați temporar în curte pe platforma betonată exterioară8. deşeuri menajere amestecate


19

cod deșeu 20 03 01- folie, carton, lemn, etc. din activitatea administrativă și întreținere-reparații- estimativ 2,00 mc- se depozitează vrac sau pe paleți din lemn în curte pe platforma betonată și în hala

macinare biscuit.

Gestionarea acestora se va realiza de către noul proprietar, care va decide în funcție destrategia proprie, modalitățile dorite de eliminare, valorificare sau reutilizare în etapele procesuluitehnologic, după caz.

4.7 Alimentarea cu energie electrică

Branşamentul electric este realizat de la reţeaua de alimentare cu energie electrică a localităţiiprin PTZ din incinta obiectivului. Puterea instalată este de 250 kW şi tensiunea de alimentare de380 V. Caracteristicile energetice ale consumatorului sunt:- putere instalată: Pi = 250.0 kW;- putere absorbită: Pa = 200 kW;- tensiune de utilizare: U = 380 V;- priza de împământare, 4 Ohm.

Tablourile generale sunt prevăzute cu siguranţe fusibile calibrate şi legături de pământ.Iluminatul artificial este asigurat de corpuri de iluminat fluorescente şi incandescente, montate înplafon. Instalaţia electrică este realizată cu respectarea Normativului I7 privind proiectareainstalaţiilor electrice sub 1000 V. Din punct de vedere electric, în funcţie de pericolul de incendiu,instalaţia se clasifică astfel: categorie cu mediu normal (Uo) puţin periculoasă în ce priveştepericolul de electrocutare.

4.8 Protecţia şi igiena muncii

În etapa de funcționare personalul era instruit în conformitate cu normele generale deprotectia muncii: instructajul introductiv general, la locul de muncă, instructajul periodic și laschimbarea locului de muncă.

Instruirea era consemnată în fişele de instruire a salariaţilor, la locurile de muncă eraupersoane calificate și autorizate pentru activitatea pe care o desfăşurau.

Noxele principale rezultate din activitatea obiectivului erau:- apele uzate (menajere şi tehnologice);- emisii în atmosferă (pulberi în suspensie şi sedimentabile, bioxid şi monoxid de carbon, bioxid de

sulf şi de azot, COV etc.);- deşeuri menajere si industriale.

Riscurile de accidente erau: electrocutare, prindere si lovire de utilaje, intoxicare, alunecare,pericol de incendii.

In aceste condiţii pentru protecţia şi igiena muncii erau luate următoarele măsuri:- obligativitatea purtării echipamentului de protecţie;- spălarea periodică a pardoselilor;- dezinfecţia grupurilor sanitare;- verificarea periodică a instalaţiei electrice pentru menţinerea acesteia în bună stare de funcţionare,astfel încât să se evite formarea flamelor sau provocarea incendiilor.


20

4.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor

În perioada de funcționare obiectivul a deținut autorizație privind securitatea la incendiu șiplan de intervenție în caz de incendiu. În incinta obiectivului exista următoarea dotare privindprevenirea şi stingerea incendiilor:- pentru construcții:

- stingătoare cu pulberi (prafuri stingătoare): se pot utiliza la stingerea incendiilor izbucnitela instalaţiile electrice ca urmare a electroconductivităţii reduse a jetului de praf;

- stingătoare cu CO2: se pot utiliza pentru incendii de proporţii mici izbucnite la aparaturaelectronică ca urmare a efectului de stingere realizat prin răcirea bruscă (la -70C) pe careo produce zăpada carbonică ce se formează ca urmare a detentei bioxidului de carbon caretrece direct în stare gazoasă nemaitrecând prin starea lichidă;

- hidranţi interiori, un număr de 5 bucăţi.- pentru magazii:

- stingătoare portabile cu pulberi şi spumă chimică, tip P6;

Puncte vulnerabile la incendiu

Dupa riscul de aparitie a incendiilor, cele mai vulnerabile spații din incinta obiectivului eraumagaziile, birourile și spaţiile de producţie (cuptoarele de ardere).

Măsuri P.S.I.Sursele de aprindere caracteristice obiectivului erau: scânteia electrică, efectele termice ale

curentului electric, scurtcircuit electric, electricitate statică, flacără deschisă, flacără închisă, efecttermic (căldură prin contact sau radiaţie), frecare, scântei mecanice, jar sau scântei inclusiv ţigara,autoaprindere, efectul termic al unor substanţe incendiare aprinse, trăsnet, alte surse, etc..

Masurile de prevenire si stingere a incendiilor au drept scop reducerea efectelor actiuniiprincipalilor agenti termici, chimici etc. Principalii agenti termici sunt materialele combustibileaflate în incinta obiectivului prin arderea carora se poate produce degajare de caldura, degajare defum, gaze fierbinti si flacari (materiale textile, hârtie, mase plastice, combustibili etc.)

În prezent în incinta obiectivului există următoarea dotare privind prevenirea şi stingereaincendiilor:

- stingătoare portabile cu pulberi tip P6; necesită verificare;- hidranţi interiori (5 bucăţi); necesită mentenanță.

După riscul de aparitie a incendiilor, punctele vulnerabile în prezent sunt: magazii, birouri,spaţii de producţie.

4.10 Zgomotul şi vibraţiile

Sursele de zgomot şi vibraţii interioare obiectivului erau reprezentate de:- autovehiculele care rulează în incinta obiectivului;- utilajele din dotare: mori, ventilatoarele cuptoarelor şi a nişelor, compresoare.

Sursele de zgomot şi vibraţii exterioare, ca urmare a amplasamentului obiectivului eraureprezentate de autovehiculele care circulă pe strada Electrolizei şi strada Postfunduş.

În prezent CERAMAR s.a nu desfășoară activitate pe amplasament. Din dotările cu utilajeexistente și nefuncționale în prezent se apreciază că nu sunt surse care să genereze, în vecinătate,propagarea unor vibraţii cu intensitate mare.

Utilajele generatoare de zgomote şi vibraţii erau amplasate în incinta clădirilor existente, pepostamente şi ancore specifice tipului de utilaj. Obiectivul este amplasat în zona industrială de sud-est a localităţii, departe de zonele locuite, pe o rază de aproximativ 250 m – 300 m neexistândclădiri de locuit sau obiective social - culturale.


21

4.11 Securitatea zonei

Amplasamentul este împrejmuit pe cele patru laturi, accesul în incintă fiind posibil auto şipietonal, pe latura estică a obiectivului, din strada Electrolizei, şi respectiv pe latura nordică dinstrada Postfunduş (str. Sudului).

Activitatea în cadrul obiectivului a fost cu caracter permanent, 8 ore/zi, 300 zile/an.

În incinta obiectivului, dealungul timpului nu au fost consemnate cazuri de efractie sauvandalism. Există montat sistem de supraveghere și alarmare antiefracție.

Obiectivul nu este amplasat în zona de inundabilitate a râului Săsar, sau într-o zonă in caresa se fi înregistrat alunecări de teren.

În conformitate cu “Macrozonarea seismica a României” (STAS 11100/1-1977, STAS11100/1-91, STAS 11100/1-93), gradul de seismicitate al zonei este 6, fiind deci o zona linistita dinpunct de vedere seismic. Zonarea seismica a teritoriului Romaniei, conform Normativului P 100-1/2013, situeaza perimetrul analizat în zona seismica de calcul "E".

În conformitate cu Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001, Planul de amenajare a teritoriuluinaţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, conform anexelor nr. 1-7 care fac parte integrantădin prezenta lege, localitatea Baia Mare se încadrează astfel:

Nr.crt.

JudeţulUnitatea

administrativ-teritorială

Numărulde

locuitori

Intensitateaseismică

exprimatăîn grade

MSK

Maramureş

1. Municipiul Baia Mare 150.613 VII

Nr.crt.

JudeţulUnitatea


Tipuri de inundaţii

pe cursuride apă

petorenţi

Maramureş

Municipiul

1. Baia Mare � -

Nr.crt.

JudeţulUnitatea


Potenţialulde producerea alunecărilor

Tipul alunecărilor

primară reactivată

Maramureş

Municipiul

1. Baia Mare scăzut-mediu � -

Zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţialde producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane,mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane. Fac obiectul prezentei legizonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundaţii şi alunecări de teren. Zonele de risccauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor specifice.

Obiectivul nu se afla amplasat într-o zonă inundabilă sau într-o zonă in care să se fiînregistrat alunecari de teren.

4.12 AdministraţieSocietatea era organizată ca o societate comercială pe acţiuni, persoană juridică română,

având următoarea structură de conducere în trei trepte de autoritate: Adunarea Generală aAcţionarilor, Consiliul de Administraţie și Conducerea Executivă.

Procedura de derulare a insolvenței și falimentului este gestionată și coordonată de cătrePROINSOLV IPURL.


22

5 Calitatea solului

5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat

Din punct de vedere pedogeografic regiunea se încadreaza în zona de dealuri moderat înalte,sub influenţa unui climat temperat continental, cu umiditate moderat - accentuată.

Solurile din zona localităţii Baia Mare sunt soluri brune podzolice, cu precădere, formate încondiţiile unui climat semiumed, cu apa freatică la adâncime mai mare de 3 m.

Prin măsurile de proiectare/construire adoptate au fost minimizate sursele de poluare pentrufactorul de mediu sol şi subsol. Astfel există:- căi de acces şi platforme betonate;- reţele de canalizare în sistem divizor: ape uzate menajer, ape uzate tehnologic, apă pluvială;- instalaţii de preepurare a apelor uzate tehnologic;- magazii acoperite şi platforme betonate depozitarea pentru materiile prime;- hale de producţie realizate din zidărie de cărămidă, planşeu de beton armat, gradul II rezistenţă

la foc, categoria „C” pericol de incendiu;- spaţii de depozitare închise;- platforme betonate pentru depozitarea deşeurilor industriale.

Materialele utilizate în cadrul operaţiunilor de glazurare şi decorare sunt depozitate înincinta magaziilor special amenajate, regimul lor de manipulare, depozitare, gestionare fiind realizatconform legislaţiei în vigoare şi recomandărilor producătorului specificate în fișele tehnice cu datede securitate. Acestea nu pot ajunge în contact direct cu solul.

Cantitatea de pulberi eliminate în atmosferă ajunge pe suprafeţele betonate şi prinintermediul apei pluviale în reţelele de canalizare.

Estimăm că activitatea nu a avut un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol şisubsol.

5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate

Având în vedere utilizarea terenului din vecinătatea obiectivului, amploarea şi tipulactivităţilor anterioare și mai ales prezente (activităţi industriale din sfera metalurgiei,transporturilor rutiere de mare tonaj, producţie ceramică, servicii), apreciem că în prezent, asupraobiectivului nu există efecte potenţiale ale activităţilor învecinate.

6 Concluzii şi recomandări

6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, înpropuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe deconformare

6.1.1 Cantităţi de poluanţi evacuate în mediu

6.1.1.1 Factorul de mediu apă

Concentraţiile de poluanţi evacuate în reţeaua de canalizare îndeplinesc condițiile decalitatea privind evecaurae în rețele de canalizare orășenescă, în conformitate cu NTPA 002/2005.

În decursul timpului, în diversele etape de funționare cu modificări ale fluxurilor specificede producție, colectoarele și instalațiile locale de preepurare au fost curățate. În prezent în unelezone mai pot fi observate depuneri de sedimente.



23

6.1.1.2 Factorul de mediu aer

În prezent CERAMAR s.a nu desfășoară activitate pe amplasament. Concentraţiile depoluanţi se încadrează în limitele maxim admise de legislaţia specifică aplicabilă.

6.1.1.3 Factorul de mediu sol şi subsol

Poluanţii pentru factorul de mediu sol şi subsol sunt reprezentaţi de nămolul din instalaţiilede preepurare. Buna întreţinere a reţelelor de canalizare nu va afecta factorul de mediu sol şi subsol.

6.1.1.4 Factorul de mediu aşezări umane

Sursele de poluare pentru factorul de mediu aşezări umane pot fi identificate ca fiind:- nivelul zgomotelor;- poluarea atmosferică;- deşeurile prost gestionate.

6.1.2 Evaluarea poluării factorilor de mediu

6.1.2.1 Evaluarea poluării apei

În prezent, la data realizării prezentului bilanț de mediu CERAMAR s.a. nu desfășoarăactivitate. În decursul timpului, în diversele etape de funcționare și modificări ale fluxurilorspecifice de producție, colectoarele și instalațiile locale de preepurare au fost curățate. În prezent înunele zone mai pot fi observate depuneri de sedimente. Nu au fost semnalate de către operatorulzonal de apă VITAL s.a. depășiri ale limitelor maxim admise, conform contractului de preluare apeuzate.

Indicii de poluare pentru factorul de mediu apă estimativi sunt:Ip suspensii, reziduu fix = 0,30;

Ip detergenţi, metale grele = 0,25.

Rezultă din scara de bonitate a indicelui de poluare că factorul de mediu apă este afectat înlimite maxim admisibile, efecte reduse asupra mediului – nivel 1.

6.1.2.2 Evaluarea poluării aerului

CERAMAR s.a nu desfășoară activitate pe amplasamentul studiat, de la instalațiile de ardereutilizate în perioada de funcționare nu se generează emisii. De la depozitele exterioare de materiiprime sau de la deșeurile existente pe amplasament, ca urmare a antrenării particulelor sub acțiuneavântului și a curenților atmosferici există un potențial, local și temporar, de creștere a nivelui de prafîn atmosferă (particule fine de materiale pulverulente).

Ip aer = 0,20

Rezultă din scara de bonitate a indicelui de poluare că poluarea asupra factorului de mediuaer este fără efecte.

6.1.2.3 Evaluarea poluării solului şi subsolului

Având în vedere specificul activităţii, soluţiile constructive adoptate, se poate concluziona căfactorul de mediu sol în ansamblul său nu a fost afectat de activitatea specifică desfăşurată în incintaobiectivului. Cantitatea de pulberi eliberată în atmosferă se depune pe platformele betonate,regăsindu-se în apa pluvială care spală incinta.

Ip sol = 0

Rezultă din scara de bonitate a indicelui de poluare că factorul de mediu sol nu este afectatpeste limitele maxim admise, mediul este neafectat.


24

6.1.2.4 Evaluarea poluării aşezărilor umane

Factorul de mediu aşezări umane poate fi afectat de:- creșterea nivelului de praf în atmosferă;- deşeuri gestionate necorespunzător;- deteriorarea fondului construit;- incendii.

Obiectivul este situat într-o zonă industrială cu un istoric de mai bine de 70 de ani,vecinătățile fiind reprezentate tot de funcțiuni industriale. Pentru aşezările umane rezultă un indicede poluare mediu

Ip aşezări umane = 0,20

Rezultă din scara de bonitate a indicelui de poluare că factorul de mediu aşezări umane estepoluat în limite maxim admise, fără efecte.

6.1.3 Evaluarea poluării globale

1. Reprezentarea grafică şi stabilirea unui punctaj pe baza unei grile de apreciere a nivelului de afectare a calităţii mediului

Pentru fiecare indice de poluare calculat la subcapitolul anterior se stabilesc notele de bonitatecorespondente, utilizând scara de boniate pentru indicele de poluare.

Metoda grafică constă în determinarea indicelui de poluare globală prin efectuarea raportuluidintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală a mediului şi suprafaţa ce reprezintă starea reală:

I.P.G. = Si / Sr

Scara de bonitate a indicelui de poluareNota de bonitate Valoarea Ip

Ip = Cmax / CMAEfectele asupra mediului înconjurător

10 Ip = 0 - mediu neafectat9 Ip = 0 0,25 - fără efecte8 Ip = 0,25 0,50 - mediu afectat în limite maxim admisibile

- efecte reduse asupra mediului – nivel 17 Ip = 0,50 1,0 - mediul este afectat în limite maxim admise

- efectele nu sunt nocive – nivel 26 Ip = 1,0 2,0 - mediul este afectat peste limite maxim admise

- efecte accentuate – nivel 15 Ip = 2,0 4,0 - mediul este afectat peste limitele maxim admise

- efectele sunt nocive – nivel 24 Ip = 4,0 8,0 - mediul este afectat peste limitele maxim admise

- efectele nocive sunt accentuate – nivel 33 Ip = 8,0 12,0 - mediul este degradat – nivel 1

- efectele sunt letale la durate scurte de expunere2 Ip = 12,0 20,0 - mediul este degradat – nivel 2

- efectele sunt letale la durate scurte de expunere1 Ip > 20,0 - mediul este impropriu formelor de viaţă

Pe baza valorilor I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului

Valoarea I.P.G.I.P.G. = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = 1 - mediul este natural, neafectat de activitatea umanăI.P.G. = 1 2 - mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibileI.P.G. = 2 3 - mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţăI.P.G. = 3 4 - mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţăI.P.G. = 4 6 - mediul este afectat de activitatea umană periculos formelor de viaţă

I.P.G. > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă


25

Indicii de poluare pentru factorii de mediu analizaţi anterior sunt:

Specificaţie Indice de poluare Notă de bonitateAer 0,20 9Apă 0,25 0,30 8Sol 0,00 10Aşezări umane 0,20 9

I.P.G. = Si / Sr = 200 / 161,50 = 1,23

Valoarea indicelui de poluare globală pe scara de calitate a indicelui de poluare globală seîncadrează în limitele 1 2: mediu afectat de activitatea umană în limitele maxim admise.

2. Matricea de evaluare a impactului

Pentru aprecierea globală a impactului a fost folosită o metodologie preluată de la AgențiaNationala de Protectie a Mediului din Statele Unite, agreată de Ministerul Apelor, Pădurilor șiProtecției Mediului, şi anume de apreciere a impactului activităților umane și industriale asupramediului şi care utilizează în acest scop o matrice de evaluare calitativă a variabilelor, adaptată lalegislația existentă.

Matricea conține un număr de 45 de variabile afectabile de activitatea analizată, repartizatăpe 6 factori.

pentru aer - 9 variabile;pentru apă - 14 variabile;pentru sol - 4 variabile;pentru floră și faună - 6 variabile; pentru zgomot - 4 variabile;pentru aspectul social - economic - 8 atribute.

Interpretarea a fost facuta pentru cele doua aspecte generale: “impact pozitiv net” si “impactnegativ net” .

Evaluarea s-a facut pentru aspectul calitativ deoarece pentru aceeasi metodologie, diferitiexperti din strainatate au ajuns la rezultate diferite, datorita unor interpretari diferite .

Din acest motiv s-a utilizat o matrice pe trei categorii:- impact neglijabil;- impact mediu; - impact important.

Așadar, din evaluarea efectuată li prezentată în paragrafele anterioare li din matricea deevaluare preliminară a impactului asupra mediului, rezultă că obiectivul analizat, fabrica de produseceramice CERAMAR s.a. va produce: impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu aer; impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu apă; impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu sol; impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu floră si faună; impact negativ neglijabil asupra factorului social; impact negativ neglijabil asupra factorului economic.

În acest context se apreciază impactul global asupra mediului datorat activităţilor ce s-audesfaşurat în incinta obiectivului ca fiind negativ neglijabil.

Fațî de acest nivel al impactului global asupra mediului, rezultă că efectele se înscriu încategoria “Mediu supus efectului uman în limite admisibile” - clasa 1-2.


26

6.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi / sau al obligaţiilor condiţionate de uneveniment viitor şi incert; în cazul privatizării, se include şi lista obligaţiilor demediu de tip B identificate

Din analiza situației curente existente pe teren, din istoricul activității și datele furnizate detitularul activității în corelare cu actele de reglementare anterioare, pentru amplasamentul analizat, afost identificată următoarea situaţie:

- pentru factorul de mediu apă:- reţelele de canalizare și preepurare a apelor uzate tehnologic sunt

parțial colmatate, necesită curățare;- șanțurile pluviale / canal tehnic sunt parțial colmatate necesită

curățare.

- deșeuri:- deșeurile existente în prezent pe platformele betonate exterioare și în incinta șopronului

acoperit sunt stocate temporar în conteinere de lemn sau metalice; acestea pot generaevacuări relativ mari de praf în atmosferă care se depune pe pltaformele betonate,regăsindu-se apoi în apele pluviale care spală incinta;

- tipurile de deșeuri existente pe amplasament la data realizării bilanțului de mediu sunturmătoarele:

1. deșeuri tehnologice amestecate:- deșeu de forme de ipsos și ipsos cod deșeu 10 12 06, biscuit ceramic cod deșeu 10 12 01, ciob ceramic cod deșeu 10 12 08;- volum estimat 280 mc;- deșeurile sunt depozitate temporar (în conteinere din lemn, pe paleți din lemn, sau vrac) în șopronul de materii prime și magazia de forme de ipsos, sau pe platforma betonată exterioară.

2. deșeu tenologic biscuit ceramic cod deșeu 10 12 01- estimativ 0,30 tone- sunt depozitate temporar în hala de producție, pe mese de lucru și paleți din lemn; ar putea fi valorizat și ca materie primă pentru fabricarea masei ceramice;

3. deșeu tenologic ciob ceramic cod deșeu 10 12 08- estimativ 0,50 tone- sunt depozitate temporar în hala de producție, pe mese de lucru și paleți din lemn; arputea fi valorizat și ca materie primă pentru fabricarea masei ceramice;

4. deșeu tehnologic forme ipsoscod deșeu 10 12 06- estimativ 50 mc- sunt depozitate temporar în hala de producție, pe paleți din lemn;

5. deșeu de nămol din instalațiile de epurare a apei uzate tehnologic amestecat5.1. cod deșeu 10 12 13 (masă ceramică, ipsos): în decantorul stației de epurare mecanică și decantorul de ipsos se află aproximativ 20,00 mc;5.2. cod deșeu 10 12 11* (glazură, decor): în rigolele de colectare și decantor glazură, decantor decor se află aproximativ 1,00 mc;

6. deșeuri de ambalaje6.1. cod deșeu 15 01 10* deșeuri de ambalaje care conțin sau sunt contaminate cu produse periculoase:- butoaie metalice care au fost utilizate pentru stocare motorină (2 bucăți x 150 l);- butoaie inox sau plastic în care sunt resturi de glazuri (10 bucăți x 200 l, 20 bucăți x 150 l, 20 bucăți x 60 l);


27

- bidoane metalice sau plastic, saci din hârtie sau plastic în care sunt resturi de pigmenți ceramici;- estimativ 7,50 mc;- sunt depozitate temporar în hala de producție în stația pilot glazuri și magazie; recipienții sunt etanși nu sunt urme de scurgeri pe paviment;6.2. cod deșeu 15 01 03 deșeuri de ambalaje din lemn- boxpaleți din lemn, paleți din lemn pentru materia primă- estimativ 10,00 tone- sunt depozitați temporar în curte pe platforma betonată exterioară

7. deșeuri metalicecod deșeu 20 01 40- box paleți metalici, cărucioare metalice, alte piese metalice- estimativ 10,00 tone

- sunt depozitați temporar în curte pe platforma betonată exterioară

8. deşeuri menajere amestecatecod deșeu 20 03 01- folie, carton, lemn, etc. din activitatea administrativă și întreținere-reparații- estimativ 2,00 mc- se depozitează vrac sau pe paleți din lemn în curte pe platforma betonată și în hala

macinare biscuit;- există deșeuri/resturi de materii prime și materiale depozitate pe amplasament care aparțin

și altor operatori economici chiriași ai CERAMAR s.a.- necesită gestionare corespunzătoare, valorificare sau eliminare după caz.

- sol, subsol:- instalațiile tehnologice necesită o securizare corespunzătoare pentru evitarea unor

accidente care să conducă la scurgerea de fluide pe pavimente și în rețelele decanalizare;

- igienizarea platformelor exterioare și gestionarea corespunzatoare a deșeurilorexistente în prezent;

- așezări umane:- având în vedere combustibilitatea materialelor existente pe amplasament, poate

exista un risc mare de incendiu; pentru minimizarea posibilităților de producere aunui eventual incendiu, cu efecte poluante asupra tuturor factorilor de mediu șiasupra așazărilor umane implicit, este necesară menținerea în stare de funcționarea mijloacelor de stingere (stingătoare) și a instalațiilor cu rol de securitate laincendiu (hidranți interiori);

- necesar lucrări de verificare a stingătoarelor și întreținere a hidranților interiori,până la eliminarea potențialelor surse de producere a unui eventual incendiu.

6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şicondiţionate de un eveniment viitor şi incert (dacă este necesar)

Prezenta lucrare a fost realizată în urma solicitării beneficiarului, cu ocazia încetăriiactivității și declanșarea procedurii de faliment. Recomandările pentru efectuarea unor posibilelucrări şi studii de mediu pentru această locație sunt în sensul de a aduce clarificări și detalieri aaspectelor legate de: - funcțiunea şi destinaţia viitoare a terenului;- modalitatea de relocare funcțională după caz;- condiții de reconstruire/construire/demolare.


28

În funcție de opțiunea noului proprietar se vor realiza demersurile necesare conformprevederilor legale aplicabile din domeniul urbanismului și construcțiilor. Potențialul cumpărător și-a exprimat intenția de continuare a activității, cu același obiect de activitate, dar la o capacitate multdiminuată față de perioada anterioară, în acest sens fiind depusă la APM Maramureș solicitarea deemitere a autorizației de mediu.

Nu sunt necesare lucrări de remediere și/sau refacere a mediului, sunt necesare lucrări degestionare adecvată a deșeurilor de pe amplasament generate de activitatea desfășurată anterior,precum și lucrări de curățare a canalelor și instalațiilor de preepurare a apei uzate tehnologic. Acestelucrări vor fi prevăzute în obligațiile de mediu la încetarea activității, și îndeplinirea acestora cade însarcina cumpărătorului.

Bibliografie

Sursele de informare şi documentare care au stat la baza realizării raportului la prezentulbilanț de mediu nivel I sunt prezentate mai jos:

- documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de către beneficiar;

- date din literatura de specialitate privind impactul asupra mediului pentru obiective similare;

- informaţii obtinute de la titularul de activitate;

- instrucţiunile AP – 42 ale USA – EPA;

- instrucţiunile Corinaire ale CE;

- colecţia de reviste Auto test, editată de Registrul Auto Român;

- OUG nr. 195/2005 – aprobată cu modificări prin Legea Protectiei Mediului nr. 265/2006republicată cu modificări;

- Ordinul 184/1997 al Ministerului Apelor, Pădurilor si Protecţiei Mediului - Ordin pentru aprobareaprocedurii de realizare a bilanţurilor de mediu

- H.G. nr. 856/2002, Hotărâre privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

- Judeţele ţării – anuar statistic, Judeţul Maramureș;

- Geologia României, V. Mutihac, I. Ionesi;

- Geografia apelor României, I. UJVARI;

- Ocrotirea Naturii şi Protecţia Mediului în România, V. Cristea, S. Denaeyer, J.P. Herremans, I. Goia;

- Protecţia şi ingineria mediului, V. Rojanschi, F. Bran, Ghe. Diaconu.

ing. geolog Dina Bretan


29

M A T R I C E D E E V A L U A R E G L O B A L A A I M P A C T U L U I Datorat obiectivuluiFabrică de produse ceramiceCERAMAR s.a. AER

IMPACT NEGATIV NET

Nr. crt. IMPACT POZITIV NET

DISPERSIE – favorabila N 1 LEGENDAPARTICULE IN SUSPENSIE N 2 DIOXID DE SULF N 3 = - nu este cazulHIDROCARBURI N 4 N - neglijabilDIOXID DE AZOT N 5 M - mediuDIOXID DE CARBON N 6 I - importantSUBSTANTE TOXICE N 7OXIDANTI N 8MIROS N 9IMPACT GLOBAL

NEGLIJABILAPA

= 1 SIGURANTA ACVIFERULUI= 2 VARIATII DE DEBIT= 3 PRODUSE PETROLIERE= 4 RADIOACTIVITATEN 5 MATERII IN SUSPENSIE= 6 POLUARE TERMICA= 7 SOCURI DE pH= 8 SUBSTANTE ORGANICE

degradabile / nedegradabile= 9 OXIGEN DIZOLVATN 10 REZIDUU FIX= 11 NUTRIENTI (N, P)N 12 SUBSTANTE TOXICE (cianuri, metale grele)N 13 DETERGENTI / FENOLI

SOL = 14 COLIFORMI TOTALINEGLIJABIL IMPACT GLOBAL

EROZIUNE = 1RISC NATURAL = 2FOLOSINTA INITIALA = 3NIVELUL DE POLUARE N 4 FAUNA SI FLORAIMPACT GLOBAL NEGLIJABIL

= 1 RECOLTA AGRICOLA= 2 FAUNA TERESTRA= 3 FAUNA ACVATICAN 4 VEGETATIA TERESTRA NATURALA= 5 VEGETATIA ACVATICA

ZGOMOT = 6 SPECII PE CALE DE DISPARITIENEGLIJABIL IMPACT GLOBAL

EFECTE PSIHOLOGICE = 1EFECTE ASUPRA COMUNICARII = 2EFECTE FIZIOLOGICE = 3EFECTE ASUPRA FUNCTIONARIISOCIAL NORMALE

= 4SOCIAL

IMPACT GLOBAL NU ESTE CAZULN 1 NIVEL DE TRAI= 2 STAREA DE SANATATE= 3 ASPECTE PSIHOLOGICE= 4 ASPECTE FIZIOLOGICE

ECONOMIC = 5 COMUNICATIILENEGLIJABIL IMPACT GLOBAL

STABILITATE ECONOMICA REGIONALA = 1VENITUL SECTORULUI PUBLIC N 2CONSUMUL PE LOCUITOR = 3IMPACT GLOBAL NEGLIJABIL

Ing. Geolog Dina Bretan


30

ceramar s.a. baia mare

Documents