Facultatea de Ştiinţa Mediului Universitatea Babeş ndash Bolyai Cluj Napoca

Specializarea Evaluarea riscului şi securitatea mediului

Dezastrul de tip Natech

Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare

Autor Creţ Ioana

2009

1 Consideraţii generale asupra evenimentelor de tip Natech

Evenimentele natech sunt definite ca fiind dezastre tehnologice produse de orice tip de

dezastre naturale Dezastrul tehnologic poate aduce pagube locaţiilor industriale care deţin materiale

cu risc conducte de gaz şi petrol sisteme de salvare care pot să creeze efecte adverse signifiante

asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului Bazat pe această definiţie există puţine studii care se

adresează dezastrelor natech deşi există o literatură bogată icircn ceea ce priveşte dezastrele naturale ca

evenimente separate

Există tot mai multe dovezi de dezastre naturale care contribue la accidente chimice multiple

şi simultane asupra căderilor de electricitate care rezultă icircn arii largi neiluminate asupra distrugerii

barajelor care pot să aibă ca şi consecinţe inundaţii etc Aceste hazarde pot să aibă efecte şi riscuri

enorme asupra regiunilor care nu sunt pregătite să icircnfrunte aceste dezastre

Degajarea accidentală de materiale periculoase (substante) din diferite recipiente prezintă un

pericol substanţial asupra sănătăţii omului şi a mediului icircnconjurător Din păcate nu este ceva atipic

ca ldquoproducătoriirdquo de astfel de materiale să fie localizaţi icircn arii urbane Icircn aceste cazuri un eveniment

natech poate să pună icircn pericol nu doar personalul din fabrică cacirct şi populaţia aflată icircn cartierele

icircnconjurătoare Icircn zonele industrializate şi intens populate riscul devine mai accentuat decacirct icircntr-o

zonă nepopulată şi fără industrie

Icircn general managementul de urgenţă impune abordarea combinată a patru elemente care

constituie un program de succes a managementului de ugenţă

1 Prevenire toate activităţile care elimină sau reduc probabilitaea dezastrului Acestea

includ analiza riscului identificarea hazardului analiza vulnerabilităţii estimarea impactului

analiza cost ndash beneficiu rezultand priorităţle şi recomandările

2 Pregătire toate activităţile guvernamentale ale unor organizaţii şi individuale

desfăşurate pentru a preveni pierderile de vieţi şi minimizarea pagubelor Aceste activităţi includ

desfăşurarea planurilor multi + hazard exerciţii de validar a planului descrieri regulate şi

reicircnnoiri constante ale planurilor

3 Reacţia activităţi icircndeplinite să salveze vieţi şi bunuri şi să acorde asistenţă de

urgenţă Acestă fază include managementul resurselor coordonarea şi acordul comun diferitelor

entităţi (agenţii)

2

4 Refacere actvităţi de lungă sau scurtă durată care readuce sistemul afectat la normal

sau ameliorează situaţia

Icircn cazul unui eveniment natech elementele raspunsului de ugenţă la un dezastru natural

cum sunt cutremurele sau alunecarile icircn masă trebuie să fie contopite cu toate răspnsurile de

urgenţă la prodsele chimice Acest aspect al managementului de urgenţă şi a planurilor a primit o

atenţie limitată şi din păcate există foarte puţine icircndrumări pentru cazuri de urgenţă icircn cazul unui

dezastru natech

Totuşi icircn analiza literaturii disponibile icircn planurile de răspunsuri de urgenţă se indică că

răspunsul de urgenţă icircn timpul unui dezastru natech va depinde de cacirct de mare este numărul

factorilor care pot să intervină icircn cazul unei asemenea urgenţe şi cum vor influenţa evenimentul

astfel icircncacirct răspunsuri coordonate să poată fi efectuate Aceşti factori includ

materiale cu risc

identificări şi detecţii asupra influenţei materialelor de risc

tipul şi toxicitatea chimică

cunoştiinţele de prim ajutor şi de curăţare sau evacuare efectuate de indivizi sau de

lucrători icircn cadrul departamentelor de urgenţă (pompieri medici) şi nivelul acestora de

pregătire

sistemele de comunicare care efectuează avertizările prin telefon radio pagere sau

sisteme de alarmă

numărul de angajaţi disponibili pentru efectuarea răspunsurilor de urgenţă

disponibilitatea pentru transporturi icircn materie de vehicule şoferi identificare

transportului adecvat şi rute de evacuare etc

disponibilitatea mobilizarea echipamentul şi rezervele adecvate ale individualilor pentru

aplanarea focurilor sau materialelor de risc metodele de curăţare evacuare şi căutare şi

salvare folosite

tratamentul medical folosit şi transportul persoanelor rănite sau expuse

populaţia supusă riscului numărul aproximativ şi densitatea icircn zonă

intensitatea dezastrului natural şi consecinţele acestuia asupra drumurilor infrastructurii

liniile de comunicaţie generatoarele de energie rezervele de apă etc

3

Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea

sunt ignoraţi de planurile de urgenţă

2 Baia Mare oraş cu poluare istorică

Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub

aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma

desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea

economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător

Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri

de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact

semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ

Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi

negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid

concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative

importante

Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un

impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi

omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de

protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria

minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin

luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea

sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului

Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor

mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi

depozitarea sterilului şi sedimentelor

Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul

negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de

decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor

mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn

acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor

4

de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin

instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea

fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi

şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării

deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că

efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns

Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea

aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de

obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din

rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu

cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste

reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la

adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori

tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte

devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu

alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn

ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze

sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti

compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un

timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)

Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi

ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului

AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou

faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare

pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier

5

3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare

Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de

deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash

vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi

deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru

Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale

instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea

contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la

Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării

sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn

Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri

pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie

Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică

Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au

raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum

nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre

Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited

din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa

din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea

activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct

autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere

iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor

contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la

uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia

fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o

icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost

proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16

tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această

perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile

provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi

6

mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit

concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces

deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou

bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost

proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după

icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA

două scurgeri

a) Cauzele accidentului

Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit

rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct

creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri

Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau

planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea

surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era

posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi

cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul

ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare

guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu

necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase

Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi

autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă

luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea

populaţiei şi a sistemului fluvial

b) Răspunsul autorităţilor

Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru

Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care

Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă

scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a

fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat

7

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

1 Consideraţii generale asupra evenimentelor de tip Natech

Evenimentele natech sunt definite ca fiind dezastre tehnologice produse de orice tip de

dezastre naturale Dezastrul tehnologic poate aduce pagube locaţiilor industriale care deţin materiale

cu risc conducte de gaz şi petrol sisteme de salvare care pot să creeze efecte adverse signifiante

asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului Bazat pe această definiţie există puţine studii care se

adresează dezastrelor natech deşi există o literatură bogată icircn ceea ce priveşte dezastrele naturale ca

evenimente separate

Există tot mai multe dovezi de dezastre naturale care contribue la accidente chimice multiple

şi simultane asupra căderilor de electricitate care rezultă icircn arii largi neiluminate asupra distrugerii

barajelor care pot să aibă ca şi consecinţe inundaţii etc Aceste hazarde pot să aibă efecte şi riscuri

enorme asupra regiunilor care nu sunt pregătite să icircnfrunte aceste dezastre

Degajarea accidentală de materiale periculoase (substante) din diferite recipiente prezintă un

pericol substanţial asupra sănătăţii omului şi a mediului icircnconjurător Din păcate nu este ceva atipic

ca ldquoproducătoriirdquo de astfel de materiale să fie localizaţi icircn arii urbane Icircn aceste cazuri un eveniment

natech poate să pună icircn pericol nu doar personalul din fabrică cacirct şi populaţia aflată icircn cartierele

icircnconjurătoare Icircn zonele industrializate şi intens populate riscul devine mai accentuat decacirct icircntr-o

zonă nepopulată şi fără industrie

Icircn general managementul de urgenţă impune abordarea combinată a patru elemente care

constituie un program de succes a managementului de ugenţă

1 Prevenire toate activităţile care elimină sau reduc probabilitaea dezastrului Acestea

includ analiza riscului identificarea hazardului analiza vulnerabilităţii estimarea impactului

analiza cost ndash beneficiu rezultand priorităţle şi recomandările

2 Pregătire toate activităţile guvernamentale ale unor organizaţii şi individuale

desfăşurate pentru a preveni pierderile de vieţi şi minimizarea pagubelor Aceste activităţi includ

desfăşurarea planurilor multi + hazard exerciţii de validar a planului descrieri regulate şi

reicircnnoiri constante ale planurilor

3 Reacţia activităţi icircndeplinite să salveze vieţi şi bunuri şi să acorde asistenţă de

urgenţă Acestă fază include managementul resurselor coordonarea şi acordul comun diferitelor

entităţi (agenţii)

2

4 Refacere actvităţi de lungă sau scurtă durată care readuce sistemul afectat la normal

sau ameliorează situaţia

Icircn cazul unui eveniment natech elementele raspunsului de ugenţă la un dezastru natural

cum sunt cutremurele sau alunecarile icircn masă trebuie să fie contopite cu toate răspnsurile de

urgenţă la prodsele chimice Acest aspect al managementului de urgenţă şi a planurilor a primit o

atenţie limitată şi din păcate există foarte puţine icircndrumări pentru cazuri de urgenţă icircn cazul unui

dezastru natech

Totuşi icircn analiza literaturii disponibile icircn planurile de răspunsuri de urgenţă se indică că

răspunsul de urgenţă icircn timpul unui dezastru natech va depinde de cacirct de mare este numărul

factorilor care pot să intervină icircn cazul unei asemenea urgenţe şi cum vor influenţa evenimentul

astfel icircncacirct răspunsuri coordonate să poată fi efectuate Aceşti factori includ

materiale cu risc

identificări şi detecţii asupra influenţei materialelor de risc

tipul şi toxicitatea chimică

cunoştiinţele de prim ajutor şi de curăţare sau evacuare efectuate de indivizi sau de

lucrători icircn cadrul departamentelor de urgenţă (pompieri medici) şi nivelul acestora de

pregătire

sistemele de comunicare care efectuează avertizările prin telefon radio pagere sau

sisteme de alarmă

numărul de angajaţi disponibili pentru efectuarea răspunsurilor de urgenţă

disponibilitatea pentru transporturi icircn materie de vehicule şoferi identificare

transportului adecvat şi rute de evacuare etc

disponibilitatea mobilizarea echipamentul şi rezervele adecvate ale individualilor pentru

aplanarea focurilor sau materialelor de risc metodele de curăţare evacuare şi căutare şi

salvare folosite

tratamentul medical folosit şi transportul persoanelor rănite sau expuse

populaţia supusă riscului numărul aproximativ şi densitatea icircn zonă

intensitatea dezastrului natural şi consecinţele acestuia asupra drumurilor infrastructurii

liniile de comunicaţie generatoarele de energie rezervele de apă etc

3

Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea

sunt ignoraţi de planurile de urgenţă

2 Baia Mare oraş cu poluare istorică

Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub

aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma

desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea

economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător

Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri

de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact

semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ

Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi

negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid

concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative

importante

Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un

impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi

omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de

protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria

minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin

luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea

sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului

Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor

mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi

depozitarea sterilului şi sedimentelor

Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul

negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de

decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor

mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn

acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor

4

de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin

instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea

fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi

şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării

deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că

efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns

Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea

aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de

obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din

rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu

cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste

reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la

adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori

tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte

devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu

alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn

ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze

sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti

compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un

timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)

Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi

ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului

AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou

faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare

pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier

5

3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare

Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de

deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash

vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi

deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru

Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale

instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea

contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la

Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării

sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn

Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri

pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie

Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică

Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au

raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum

nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre

Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited

din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa

din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea

activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct

autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere

iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor

contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la

uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia

fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o

icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost

proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16

tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această

perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile

provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi

6

mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit

concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces

deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou

bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost

proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după

icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA

două scurgeri

a) Cauzele accidentului

Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit

rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct

creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri

Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau

planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea

surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era

posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi

cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul

ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare

guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu

necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase

Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi

autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă

luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea

populaţiei şi a sistemului fluvial

b) Răspunsul autorităţilor

Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru

Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care

Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă

scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a

fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat

7

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

4 Refacere actvităţi de lungă sau scurtă durată care readuce sistemul afectat la normal

sau ameliorează situaţia

Icircn cazul unui eveniment natech elementele raspunsului de ugenţă la un dezastru natural

cum sunt cutremurele sau alunecarile icircn masă trebuie să fie contopite cu toate răspnsurile de

urgenţă la prodsele chimice Acest aspect al managementului de urgenţă şi a planurilor a primit o

atenţie limitată şi din păcate există foarte puţine icircndrumări pentru cazuri de urgenţă icircn cazul unui

dezastru natech

Totuşi icircn analiza literaturii disponibile icircn planurile de răspunsuri de urgenţă se indică că

răspunsul de urgenţă icircn timpul unui dezastru natech va depinde de cacirct de mare este numărul

factorilor care pot să intervină icircn cazul unei asemenea urgenţe şi cum vor influenţa evenimentul

astfel icircncacirct răspunsuri coordonate să poată fi efectuate Aceşti factori includ

materiale cu risc

identificări şi detecţii asupra influenţei materialelor de risc

tipul şi toxicitatea chimică

cunoştiinţele de prim ajutor şi de curăţare sau evacuare efectuate de indivizi sau de

lucrători icircn cadrul departamentelor de urgenţă (pompieri medici) şi nivelul acestora de

pregătire

sistemele de comunicare care efectuează avertizările prin telefon radio pagere sau

sisteme de alarmă

numărul de angajaţi disponibili pentru efectuarea răspunsurilor de urgenţă

disponibilitatea pentru transporturi icircn materie de vehicule şoferi identificare

transportului adecvat şi rute de evacuare etc

disponibilitatea mobilizarea echipamentul şi rezervele adecvate ale individualilor pentru

aplanarea focurilor sau materialelor de risc metodele de curăţare evacuare şi căutare şi

salvare folosite

tratamentul medical folosit şi transportul persoanelor rănite sau expuse

populaţia supusă riscului numărul aproximativ şi densitatea icircn zonă

intensitatea dezastrului natural şi consecinţele acestuia asupra drumurilor infrastructurii

liniile de comunicaţie generatoarele de energie rezervele de apă etc

3

Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea

sunt ignoraţi de planurile de urgenţă

2 Baia Mare oraş cu poluare istorică

Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub

aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma

desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea

economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător

Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri

de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact

semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ

Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi

negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid

concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative

importante

Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un

impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi

omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de

protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria

minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin

luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea

sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului

Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor

mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi

depozitarea sterilului şi sedimentelor

Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul

negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de

decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor

mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn

acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor

4

de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin

instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea

fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi

şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării

deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că

efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns

Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea

aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de

obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din

rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu

cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste

reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la

adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori

tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte

devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu

alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn

ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze

sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti

compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un

timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)

Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi

ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului

AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou

faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare

pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier

5

3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare

Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de

deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash

vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi

deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru

Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale

instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea

contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la

Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării

sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn

Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri

pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie

Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică

Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au

raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum

nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre

Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited

din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa

din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea

activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct

autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere

iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor

contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la

uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia

fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o

icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost

proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16

tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această

perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile

provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi

6

mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit

concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces

deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou

bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost

proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după

icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA

două scurgeri

a) Cauzele accidentului

Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit

rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct

creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri

Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau

planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea

surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era

posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi

cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul

ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare

guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu

necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase

Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi

autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă

luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea

populaţiei şi a sistemului fluvial

b) Răspunsul autorităţilor

Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru

Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care

Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă

scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a

fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat

7

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

Toţi aceşti factori sunt unici icircn efectuarea unui răspuns adecvat icircn situaţii de urgenţă şi adesea

sunt ignoraţi de planurile de urgenţă

2 Baia Mare oraş cu poluare istorică

Baia Mare este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Romacircnia sub

aspectul poluării aerului a apei şi a solului icircn special cu metale grele Poluarea provine icircn urma

desfăşurării activităţilor miniere din acest perimetru Industria minieră a favorizat dezvoltarea

economică a oraşului Baia Mare dar a intervenit icircn degradarea calităţii mediului icircnconjurător

Zona Baia Mare este una cu tradiţie istorică icircn minerit profitacircnd de subsolul bogat icircn minereuri

de plumb cupru zinc aur şi argint Activitatea minieră din zona Baia Mare are un impact

semnificativ asupra apelor de suprafaţă degradacircndu-le sub aspect calitativ

Prezentul resimte poluarea istorică a industriei miniere factorii de mediu fiind influenţaţi

negativ sub aspect calitativ Apele de suprafaţă din acest perimetru au un puternic caracter acid

concentraţii ridicate de metale cianuri iar parametrii electrochimici suferă modificări calitative

importante

Industria minieră prezintă un pericol şi datorită accidentelor tehnice produse care au un

impact catastrofal nu doar prin degradarea factorilor de mediu dar şi prin pierderea de vieţi

omeneşti şi distrugeri materiale Deşi se utilizează o tehnologie performantă şi măsurile de

protecţie au devenit foarte stricte asistăm la creşterea numărului de accidente Astfel industria

minieră nu beneficiază de o imagine pozitivă dar putem asista la schimbarea percepţiei prin

luarea unor măsuri impactul asupra mediului să fie supravegheat şi controlabil implementarea

sistemelor de management al mediului implementarea sistemelor de management al riscului

Activitatea minieră este generatoare de impacturi negative asupra componentelor

mediului pe toată durata de desfăşurare şi icircn toate fazele explorare exploatare preparare şi

depozitarea sterilului şi sedimentelor

Sterilul trebuie să beneficieze de un management avansat pentru a minimiza impactul

negativ asupra medului ambiant Toate cele trei moduri de depozitare a sterilului (iaz de

decantare haldă de steril şi depozitare subacvatică) au efecte negative asupra componentelor

mediului prin degradarea reliefului a peisajului a calităţii apelor aerului şi solului afectacircnd icircn

acelaşi timp şi ecosistemele acvatice şi terestre Construcţiile iazurilor de decantare şi a haldelor

4

de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin

instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea

fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi

şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării

deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că

efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns

Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea

aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de

obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din

rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu

cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste

reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la

adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori

tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte

devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu

alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn

ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze

sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti

compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un

timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)

Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi

ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului

AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou

faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare

pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier

5

3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare

Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de

deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash

vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi

deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru

Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale

instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea

contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la

Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării

sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn

Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri

pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie

Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică

Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au

raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum

nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre

Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited

din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa

din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea

activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct

autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere

iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor

contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la

uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia

fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o

icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost

proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16

tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această

perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile

provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi

6

mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit

concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces

deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou

bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost

proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după

icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA

două scurgeri

a) Cauzele accidentului

Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit

rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct

creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri

Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau

planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea

surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era

posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi

cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul

ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare

guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu

necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase

Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi

autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă

luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea

populaţiei şi a sistemului fluvial

b) Răspunsul autorităţilor

Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru

Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care

Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă

scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a

fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat

7

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

de steril afectează estetica peisajului prin impactul vizual negativ şi afectează relieful prin

instabilitatea mecanică datorită unghiurilor de taluz Atmosfera este afectată prin producerea

fenomenelor de deflaţie care angrenează particule materiale toxice Fenomenele de ravenare şi

şiroire de pe taluzurile haldelor şi a iazurilor provoacă distrugerea vegetaţiei şi a migrării

deşeurilor miniere Depozitarea subacvatică este mai rar icircntacirclnită tocmai din cauza faptului că

efectele pe termen scurt şi lung sunt prea puţin studiate sau necunoscute icircndeajuns

Cianura este folosită icircn industria minieră a metalelor preţioase icircn special icircn extragerea

aurului Icircn minerit cianura se foloseşte de aproximativ 30 de ani la scară largă ca agent de

obţinere a aurului si argintului Cu ajutorul cianurii 97 din cantitatea de aur poate fi extrasă din

rocile care conţin acest metal După ce aurul este extras soluţia contaminată nu numai cu

cianură ci şi cu o cantitate mare de metale grele este depozitata icircn iazuri de steril Aceste

reziduri rezultate icircn urma activităţilor de extragere a aurului reprezintă o ameninţare serioasă la

adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului şi nu trebuie eliberate icircn mediu De cele mai multe ori

tehnica cianuraţiei este utilizată icircn mod iresponsabil ceea ce cauzează deversări cu efecte

devastatoare asupra mediului icircnconjurător şi a sănătăţii umane Mai mult cianura reacţionează cu

alte elemente şi se descompune icircn sute de compuşi ce conţin cianuri icircn diverse concentraţii Icircn

ciuda riscurilor ce le implica aceşti compuşi operatorii minieri nu sunt obligaţi să monitorizeze

sau să raporteze starea sau prezenţa acestor substanţe chimice icircn mediu Studiile arată ca aceşti

compuşi se depun icircn ţesuturile plantelor si peştilor si persistă icircn mediul icircnconjurător pentru un

timp icircndelungat (wwwfaracianuraro)

Problemele de mediu grave au icircnceput să apară icircnsă măsurile luate au fost prea puţine şi

ineficiente pentru soluţionarea lor Accidentul ecologic de la iazul de decantare a sterilului

AURUL Baia Mare din 30 ianuarie 2000 a avut un impact mediatic mare demonstracircnd din nou

faptul că fenomenele meteorologice deosebite coroborate cu greşeli de proiectare şi exploatare

pot crea poluări accidentale cu impact regional sau chiar transfrontarier

5

3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare

Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de

deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash

vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi

deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru

Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale

instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea

contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la

Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării

sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn

Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri

pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie

Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică

Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au

raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum

nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre

Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited

din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa

din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea

activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct

autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere

iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor

contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la

uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia

fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o

icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost

proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16

tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această

perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile

provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi

6

mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit

concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces

deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou

bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost

proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după

icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA

două scurgeri

a) Cauzele accidentului

Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit

rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct

creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri

Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau

planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea

surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era

posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi

cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul

ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare

guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu

necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase

Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi

autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă

luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea

populaţiei şi a sistemului fluvial

b) Răspunsul autorităţilor

Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru

Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care

Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă

scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a

fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat

7

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

3 Accidentul de la bdquoAurulrdquo Baia Mare

Icircn data de 30 ianuarie la ora 2200 a avut loc fisurarea barajului ce icircnconjura lacul de

deşeuri de la una dintre subunităţile aparţinacircnd societăţii Aurul SA din Baia Mare din nord ndash

vestul Romacircniei Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100000 metri cubi de lichid şi

deşeuri conţinacircnd icircntre 50 si 100 de tone de cianură precum şi metale grele incluzacircnd cupru

Fisurarea a fost probabil cauzată de o combinaţie icircntre greşeli de proiectare ale

instalaţiilor folosite de Aurul condiţii neşteptate de operare şi vremea rea Scurgerea

contaminată a călătorit prin racircurile Săsar Lăpuş Someş Tisa şi Dunăre icircnainte de a ajunge la

Marea Neagră patru săptămacircni mai tacircrziu Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunării

sau ai afluenţilor săi au fost afectaaţi de către scurgere Surse romacircneşti au declarat că icircn

Romacircnia scurgerea a cauzat icircntreruperi ale furnizării de apă potabilă icircn 24 de oraşe şi costuri

pentru uzinele de purificare şi pentru alte industrii datorită icircntreruperii proceselor de producţie

Romacircnia a declarat cantitatea de peşte mort icircn apele de pe teritoriul său ca fiind foarte mică

Ungaria a estimat cantitatea de peşte mort icircn această ţară la 1240 tone Autorităţile iugoslave au

raportat mari cantităţi de peşte mort icircn parcursul iugoslav al racircului Tisa şi un volum

nesemnificativ de peşte mort icircn Dunăre

Aurul SA a fost o societate pe acţiuni deţinută de către Esmeralda Exploration Limited

din Australia şi Remin Romania Pe parcursul a şapte ani Aurul SA a obţinut pentru uzina sa

din Baia Mare toate autorizările de mediu cerute de către legislaţia romacircnă icircnainte de icircnceperea

activităţii icircn mai 1999 A fost exprimată speranţa că iniţiativa de la Aurul SA va satisface atacirct

autorităţile romacircne cacirct şi investitorii australieni Aurul va obţine profituri din operaţiile miniere

iar autorităţile locale vor beneficia de managementul de la Aurul si de eliminarea iazurilor

contaminate care blocau dezvoltarea oraşului Baia Mare Procesele şi tehnologiile folosite la

uzina din Baia Mare pentru recuperarea metalelor preţioase erau complet noi pentru Romacircnia

fiind de aşteptat să fie cele mai moderne sigure şi eficiente din regiune şi să aducă o

icircmbunătăţire importantă din punct de vedere al protecţiei mediului Uzina din Baia Mare a fost

proiectată să proceseze 25 milioane tone de deşeuri pe an pentru recuperarea a aproximativ 16

tone de aur şi 9 tone de argint pe an Proiectul trebuia să dureze icircntre10 şi 12 ani deşi această

perioadă ar fi putut fi prelungită datorită contractelor icircncheiate cu societăţi romacircneşti Deşeurile

provenind din exploatări miniere anterioare şi depozitate lacircngă Baia Mare conţineau cantităţi

6

mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit

concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces

deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou

bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost

proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după

icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA

două scurgeri

a) Cauzele accidentului

Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit

rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct

creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri

Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau

planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea

surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era

posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi

cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul

ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare

guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu

necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase

Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi

autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă

luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea

populaţiei şi a sistemului fluvial

b) Răspunsul autorităţilor

Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru

Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care

Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă

scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a

fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat

7

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

mici de metale preţioase icircn special aur şi argint Procesul tehnologic de la Aurul SA a folosit

concentraţii icircnalte de cianură pentru a separa metalele preţioase din deşeuri Icircn acest proces

deşeurile au fost transportate la o distanţă de 65 kilometrii depărtare de Baia Mare la un nou

bazin icircn apropierea localităţii Bozacircnta Mare Operaţiunea a fost

proiectată astfel icircncacirct deşeurile să nu fie răspacircndite in mediul icircnconjurător La puţină vreme după

icircnceperea activităţii icircn 1999 au fost icircnregistrate icircn sistemul de conducte al societăţii Aurul SA

două scurgeri

a) Cauzele accidentului

Spărtura icircn barajul de la Aurul a fost cauzată de ploi puternice şi de zăpada care s-a topit

rapid ceea ce a făcut ca nivelul apei in lac să crească Creşterea apei a fost mai rapidă decacirct

creşterea barajului care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri

Noul sistem de retenţie a eşuat icircn aceste circumstanţe iar aceasta era de prevăzut Nu existau

planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau pentru redirecţionarea

surplusului de apă O operaţie complet icircnchisă cu nici un fel de scurgeri icircn mediul ambiant nu era

posibilă icircn aceste condiţii Mai mult decacirct atacirct existau deschideri icircn două puncte la lacul vechi

cacirct şi la cel nou ce permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură icircn mod regulat icircn mediul

ambiant Icircn acelaşi timp Aurul icircşi desfăşura activitatea icircn conformitate cu avizele de funcţionare

guvernamentale Conform legii romacircne fabrica şi lacurile categorizate ca avicircnd risc normal nu

necesitau planuri in caz de urgenţă sau monitorizarea pentru detectarea situaţiilor primejdioase

Planuri icircn caz de accident existau dar nu erau icircndeajuns de eficiente Atacirct compania cacirct şi

autorităţile locale au avut planuri şi iniţiative inadecvate ca răspuns pentru situaţiile de urgenţă

luacircnd icircn considerare cantităţile mari de materiale cu potenţial de risc utilizate icircn apropierea

populaţiei şi a sistemului fluvial

b) Răspunsul autorităţilor

Icircn Romacircnia aproape zece ore s-au pierdut icircntre momentul icircn care Agenţia pentru

Protecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul icircn care

Agenţia Romacircnă a Apelor a fost informată Drept rezultat rezidenţii locali din zonele de lacircngă

scurgere nu au fost informaţi icircn cel mai scurt timp posibil Odată ce Agenţia Romacircnă a Apelor a

fost informată organizaţiile locale pentru protecţia mediului şi a apelor au verificat imediat

7

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat

societăţii Aurul SA să-şi icircnceteze activitatea şi să astupe spărtura De asemenea au informat

Agenţia de Protecţie a Mediului şi a Apelor de la Nyiregyhaza (Ungaria) despre accident şi au

alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele icircn utilizarea apelor racircurilor

pentru activităţi cum ar fi băutul apei Centrul principal de alertă (PIAC) din Romacircnia a notificat

centrul principal de alertă din Ungaria pe 31 ianuarie la ora 2054 De asemenea centrul a

informat autorităţile din Bulgaria Moldova Ucraina şi Iugoslavia icircn concordanţă cu legislaţia

internaţională centrele PIAC trebuie informate de icircndată ce o creştere a substanţelor dăunătoare

are loc icircn bazinul Dunării Sistemul de avertizare a răspuns adecvat situaţiei Autorităţile ungare

au confirmat că au fost icircn mod continuu informate de către partea romicircnă asupra desfăşurării

evenimentelor şi asupra nivelelor de poluare Aceasta le-a permis să alerteze toate autorităţile

locale şi regionale la momentul oportun pentru ca acestea să ia măsurile necesare pentru

minimizarea impactului scurgerii Măsurile luate de către partea maghiară au inclus avertismente

către public operaţiuni la iazuri şi lacuri pentru protejarea afluenţilor şi a faunei icircnchiderea

temporară a barajului de la Kiskore (situat pe Tisa superioară) pentru creşterea nivelului apei

şi nchiderea temporară a preluărilor de apă din Tisa pentru oraşul Szolnok Barajul a fost

redeschis icircn momentul icircn care apa contaminată a sosit pentru a realiza trecerea rapidă a apei

contaminate şi prevenirea contaminării lacului şi a cursurilor de apă secundare

Pe 3 februarie Iugoslavia a primit din partea Ungariei o informare oficială cu privire la

scurgere Cooperarea cu Ungaria a continuat să fie bună icircn timpul scurgerii Monitorizarea

iugoslavă a scurgerii a icircnceput pe 10 februarie icircn acelaşi timp cu lansarea de către autorităţile

iugoslave a rugăminţii către companiile de apă de a informa toţi consumatorii şi de a opri

funcacircionarea punctelor de furnizare a apei Porţile hidraulice au icircmpiedicat ca scurgerea de

cianură să afecteze canalele şi cursurile de apă secundare de-a lungul Dunării A fost făcut public

un anunţ cu privire la interzicerea pescuitului şi a comerţului cu peşte şi au fost luate măsuri

preventive pentru protejarea sănătăţii publice incluzacircnd icircnchiderea alimentării cu apă a

Belgradului Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile romacircne ungare şi

iugoslave incluzacircnd icircnchiderea temporară a barajului de pe Tisa au redus impactul dăunător al

scurgerii

8

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

c) Consecinşele accidentului şi impactul asupra factorilor de mediu

Icircn urma accidentului s-au icircnregistrat efecte catastrofale asupra poluării factorilor de

mediu cu cianuri şi metale grele cele două substanţe avacircnd repercusiuni asupra faunei acvatice şi

poluării apei potabile

Metodele folosite pentru analiza cianurii şi a metalelor grele icircn cele trei ţări au produs

rezultate comparabile icircn concordanţă cu standardele internaţionale Diferenţe au apărut icircntre

oameni de ştiinţă romacircni şi ungari dar acestea pot fi explicate de locul şi momentul efectuării

testelor Mai mult decacirct atacirct un test independent a fost realizat de către Naţiunile Unite la trei

săptămacircni după ce valul de substanţe nocive a trecut şi deci nu poate valida nici unul dintre

rezultatele obţinute de experţii romacircni unguri sau iugoslavi la trecerea valului

Apa de suprafaţă

Icircn general datele arată concentraţiile de cianură şi metale

grele scăzacircnd rapid pe măsură ce distanţa de la deversare creşte Icircn

ceea ce priveşte cianura efecte acute au apărut pe porţiuni lungi

ale albiilor racircurilor pacircnă icircn punctul unde Tisa şi Dunărea se

icircntacirclnesc Planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet

omoracirct la momentul trecerii valului de cianură iar peştii au murit icircn

timpul sau icircn perioada imediat următoare valului de cianură La

puţină vreme după ce valul de cianură a trecut planctonul şi

micro-organismele acvatice s-au refăcut relativ rapid (icircn cacircteva

zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte Drept

rezultat organismele ce populează macirclul din albia racircului Tisa icircn porţiunile dintre Tisa de jos şi

Tisa de mijloc icircn Ungaria şi Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de către scurgerea de

cianură şi refacerea este posibilă Cu toate acestea situaţia icircn nordul racircului Tisa este complexă

Unele arii străbătute de racircul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea

cronică (de exemplu cu metale grele) şi de construcţiile de iazuri

Nivelele de siguranţă icircn ceea ce priveşte poluarea au fost de multe ori depăşite Icircn regiune

se află o aglomerare de uzine industriale şi de iazuri pentru deşeuri prost gestionate şi icircntreţinute

conţinacircnd cianură şisau metale grele multe dintre ele avacircnd scurgeri continue Poluarea cronică

este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor Poluarea apelor de suprafaţă a

apelor subterane şi a solului este foarte probabil de a reapărea De exemplu icircn Romacircnia testele

9

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

Naţiunilor Unite pe parcursul racircului Săsar cunoscut sub numele de oraşul morţii arată o

concentraţie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis icircn Romacircnia Informaţiile anterioare

arătau concentraţii de arsenic şi plumb icircn racircurile Săsar Lăpuş Someş şi Tisa la nivele icircntre 100

şi 1000 de ori peste concentraţiile acceptabile Nivelele de cadmiu icircn racircurile Săsar şi Lăpuş erau

de asemenea foarte ridicate Icircn Ungaria concentraţiile de plumb cupru mangan şi fier au fost

foarte ridicate icircn cacircteva puncte de-a lungul racircurilor Tisa şi Mures Pe racircul Mures ce nu a fost

afectat de scurgere concentraţia de plumb a fost găsită de patru ori mai ridicată decacirct nivelul

acceptabil Icircn Iugoslavia pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea nivelul

concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite

părţi ale Tisei au fost puţin ridicate de asemenea nivelul zincului icircn anumite părţi ale Dunării Icircn

Delta Dunării icircnainte şi după valul de cianură concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de

siguranţă aşa cum a fost şi nivelul plumbului icircn timpul trecerii valului Concentraţiile celorlalte

metale grele s-au menţinut la un nivel acceptabil

10

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

1 30 ianuarie ndash scurgerea de ceanură are loc icircn localitatea Baia Mare Romacircnia

2 1 februarie ndash valul de cianură ajunge la graniţa romacircno ndash ungară

3 5 februarie ndash cianura este găsită icircn teste efectuate la Tiszaloumlk

4 9 februarie ndash valul ajunge la Szolnok

5 11 februarie ndash valul trece graniţa ungaro ndash iugoslavă

6 13 februarie ndash valul ajunge la Belgrad Iugoslavia

7 15 februarie ndash valul ajunge la graniţa romacircnă la Ram

8 17 februarie ndash cianura apare icircn teste la Porţile de Fier Romacircnia

9 25-28 februarie ndash valul ajunge icircn Delta Dunării

Sedimentele

Icircn comparaţie cu apele de la suprafaţa solului datele arată un impact mai redus asupra

ecosistemului datorat poluării sedimentelor Scurgerea a dus la creşterea drastică a contaminării

cu metale grele (icircn special cupru plumb şi zinc) a sedimentelor icircn imediata apropiere a barajului

rupt Totuşi contaminarea drastică cu metale a scăzut rapid odată cu creşterea distanţei de la

sursă Aşadar efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanţă

semnificativ de lungă icircn aval Icircn acelaşi timp icircn multe zone icircn aval au fost descoperite

concentraţii de metale grele icircn sedimente incluzacircnd afluenţi care nu au fost afectaţi de către

scurgere Aceasta este icircn special adevărat pentru zona Baia Mare dar şi pentru zone icircn aval din

Ungaria Aceste puncte fierbinţi au fost probabil cauzate de activităţi industriale de deversări ale

unor deşeuri icircn trecut sau de activităţi specifice agriculturii pe perioade lungi de timp Rezultatul

este că din cauza calităţii sedimentelor efecte negative pot apărea icircn orice moment asupra

ecosistemului acvatic De exemplu concentraţiile de metale grele din racircul Lăpuş şi din zona

deversării de cianură sunt foarte ridicate Concentraţiile de plumb zinc şi cadmiu icircn amonte şi icircn

aval de Baia Mare sunt la un nivel unde efecte toxice pot apărea asupra organismelor ce trăiesc

icircn noroiul din albie Concentraţiile de zinc şi arsenic din albie au fost ridicate icircn anumite secţiuni

de-a lungul racircului Tisa

11

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

Apa potabilă

Icircn Romacircnia icircn satul Bozacircnta Mare de lacircngă uzina Aurul se găsesc facircntacircni private cu apă

la suprafaţă ce sunt legate de racircu Ca atare ele sunt foarte vulnerabile icircn special la poluarea din

lacul societăţii Aurul care se află icircn aria de acoperire a pacircnzei freatice a facircntacircnilor Facircntacircnile au

fost afectate de către deversarea de cianură nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie

de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil Pacircnă pe data de 26 februarie concentraţiile de

cianură au scăzut sub nivelul de alarmă dar concentraţiile cadmiului manganului şi fierului erau

mai ridicate decacirct nivelele admise de către prevederile romacircneşti De asemenea misiunea a

relevat poluarea continuă datorată deşeurilor manajere şi a utilizării excesive a icircngrăşămintelor icircn

agricultură Icircn aval de localitatea Bozacircnta Mare de-a lungul racircului Someş apa potabilă nu apare

a fi ameninţată Totuşi cele mai multe dintre facircntacircni sunt la suprafaţă şi sunt vulnerabile la

poluarea de la sol Ca atare icircn Romacircnia riscurile imediate pentru sănătatea oamenilor ca urmare

a scurgerii par a fi minime deşi sunt posibile efecte cronice asupra sănătăţii datorită poluării cu

metale grele De asemenea este de menţionat absenţa monitorizării facircntacircnilor private icircn Bozacircnta

Mare sau a cursurilor de apă de la suprafaţă icircn aval de Bozacircnta Mare cu excepţia oraşului Satu

Mare Icircn Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sănătăţii

consumatorilor prin intermediul apei potabile Nici cianura şi nici metalele grele nu au fost găsite

icircn facircntacircnile de adacircncime din Ungaria facircntacircni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi

unde este puţin probabilă o legătură icircntre racircul Tisa şi apa din subteran Sistemul de furnizare al

apei potabile din Ungaria nu a fost pus icircn pericol de poluarea cu cianură Staţia de tratare a apei

de la Szolnok a fost oprită icircn timpul trecerii valului de cianură deşi apa tratată icircn timpul

accidentului a arătat concentraţii de cianură mai reduse decacirct standardul ungar Staţia din

Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei icircn scopul protecţiei consumatorilor

Icircn Iugoslavia sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi două surse private de apă

potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură Vulnerabilitatea

facircntacircnilor adacircnci este redusă deoarece este puţin probabil să existe o legătură icircntre racircul Tisa şi

apa de adacircncime Aceste facircntacircni sunt de obicei nemonitorizate iar alţi furnizori de apă potabilă şi

facircntacircni private de-a lungul racircului Tisa nu au fost vizitaţi

12

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

d) Concluzii şi măsuri pentru diminuarea efectelor unei catastrofe

asemănatoare

Există o nevoie sporită de informaţii obiective şi corecte icircn special din partea

autorităţilor locale şi din partea media Scurgerea produsă şi misiunea icircn regiune au arătat nivelul

redus de cunoştinţe al publicului cu privire la substanţele chimice toxice şi cu privire la riscurile

viitoare datorate industriei miniere şi industriilor conexe Icircn acelaşi timp populaţia din zona Baia

Mare este pe deplin conştientă că solul şi apa de la suprafaţă au mai fost poluate icircnainte şi că

reţeaua de conducte ce transportă deşeuri s-a fisurat icircn mai multe ocazii deversacircnd apă

conţinacircnd cianură icircn afara ariei geografice a zonelor industriale

Comunicarea icircntre autorităţile locale ONG-uri şi public in ceea ce priveşte planurile icircn

caz de urgenţă şi măsurile de prevenire a accidentelor este redusă Canalele de comunicare

trebuie icircmbunătăţite şi ONG-urile şi alte grupuri de interes trebuie să contribuie la informarea

populaţiei

Efectele pe termen lung ale activităţilor miniere asupra sănătăţii publice icircn special

datorate cianurii si metalelor grele sunt o preocupare majoră icircn special icircn localităţile Bozacircnta

Mare şi Baia Mare deoarece pe parcursul verii sunt icircnregistrate probleme datorate prafului

La Aurul SA trebuie realizată o estimare completă a riscurilor pentru a creşte siguranţa

operaţiilor de lucru Un plan de urgenţă pentru un sistem icircmbunătăţit trebuie realizat şi făcut

cunoscut lucrătorilor şi factorilor de decizie locali Responsabilităţile organizaţionale in ceea ce

priveşte viitoare ruperi ale barajelor trebuie făcute clare Trebuiesc stabilite sisteme rapide de

alarmare icircn special pentru oraşul Baia Mare

O analiză ulterioară a concentraţiilor de metale grele icircn sedimentele racircurilor şi icircn special

la Aurul SA este agreată de toate cele trei ţări pentru a realiza o analiză corespunzătoare a

riscurilor pe termen lung ale scurgerii şi ale poluării cronice Calitatea sedimentelor a fost deja

găsită drept periculoasă pentru multe ecosisteme acvatice locale

Icircmbunătăţirile trebuie să includă realizarea de autoritţăile locale a unor studii de

planificare şi dezvoltare a unor noi surse de apă potabilă (icircn Baia Mare şi de-a lungul racircului

Someş) şi sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafaţa solului şi facircntacircni particulare

Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apă (din Romacircnia Ungaria Iugoslavia)

şi un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran de la suprafaţă şi apa

potabilă (icircntregul bazin al racircului) Este necesară constituirea de surse de apă potabilă pentru

13

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

cazurile de urgenţă efectuarea unui studiu asupra sănătţăii populaţiei icircn zonele afectate şi un

proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei Nu icircn ultimul racircnd sistemele de

alimentare cu apă potabilă pentru gospodăriile private din judeţul Maramureş trebuie schimbate

cu sisteme publice de furnizare a apei icircnsoţite de sisteme de tratare a deşeurilor

Monitorizarea internaţională a efectelor pe termen lung a deversării de cianură asupra

biodiversităţii icircn special păsări mamifere şi vegetaţia acvatică este icircncurajată

Este necesară realizarea un studiu asupra activităţilor şi asupra managementului riscului

pentru toate exploatările miniere şi industriile conexe din oraşul Baia Mare şi din tot judeţul

Maramureş Lacurile conţinacircnd deşeuri toxice sau alte lichide nocive trebuie să posede sisteme

de drenaj pentru prevenirea supraacircncărcării şi a ruperii barajelor Fabricile ce utilizează cianură

trebuie să acorde atenţie specială pregătirilor pentru situaţii de urgenţă comunicaţiilor publice şi

monitorizării speciale şi inspecţiei de către autorităţi

Implicaţiile pe termen lung ale scurgerii şi a altor activităţi poluante icircn regiune trebuie să

fie estimate Activitatea industrială icircn acest judeţ poate crea probleme de mediu icircn aval icircn

sectoarele de activitate dependente de mediu pentru pescuit turism agricultură şi alte activităţi

economice Mulţi muncitori şi firme din regiune sunt icircngrijoraţi de pierderea pieţelor ca urmare

a pierderii imaginii produselor icircn urma scurgerii (de exemplu frica consumatorilor de produse

contaminate)

Există o nevoie susţinută pentru o politică managerială completă pe termen lung icircn

domeniul mediului şi de o politică de dezvoltare economică pentru judeţul Maramureş şi toată

aria de curgere a racircului Tisa Această politică trebuie să aibă icircn vedere mineritul

şi industriile adiacente alte activităţi economice dezvoltarea economică inter-regională

biodiversitatea nevoile sociale şi icircmbunătăţirea cooperării si suportului internaţional

14

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

4 CELE MAI BUNE TEHNICI EXISTENTE PENTRU MANAGEMENTUL STERILELOR SI SEDIMENTELOR MINIERE IN ACTIVITATILE MINERE

Punctul de pornire a acestei lucrări (BAT) şi dezvoltarea concretă a acestui document este

reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la

ldquoModul de lucru icircn siguranţa icircn activităţile miniererdquo Acest comunicat a apărut ca un răspuns la

alunecările de teren provocate de steril icircn Aznalcollar (Spania) şi icircn Baia Mare şi a propus

crearea unui plan de recuperare a zonelor respective care includea elaborarea unui Document de

Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi

industria minieră Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii A fost creat ca

urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de

administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive

Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea

iazurilor de decantare şi a barajelor miniere Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren

provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari

mediului icircnconjurător Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme Barajele

pot icircnalte de zeci de metri haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de cacircţiva kilometrii

conţinacircnd posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală

Pentru funcţionarea bună a unui iaz de decantare şi icircnlăturarea apei libere din bazin au

fost propuse următoarele

Functionarea barajului

bull sa se monitorizeze stabilitatea dupa cum va fi explicat in continuare

bull sa fie prevazute variante de golire a bazinului in cazul aparitiei unor probleme

bull sa fie prevazute alte instalatii de descarcare posibil intr-un alt baraj

bull sa fie prevazute instalatii secundare de decantare sisau barje cu pompe pregatite in caz

de urgente daca nivelul apei libere din bazin atinge inaltimea de garda minima prestabilita

bull sa se masoare miscarile de teren cu instrumente adecvate pentru adancime si sa se

cunoasca conditiile de presiune a fluidelor din pori

bull sa se realizeze un drenaj corespunzator

bull sa se pastreze documentari referitoare la proiectare si constructie si orice

actualizarimodificari in proiectareconstructie

15

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

bull sa se ofere o pregatire corespunzatoare pentru personal

Inlaturarea apei libere din bazin

bull sa se foloseasca un canal deversor in sol pentru santierul de avale si in afara santierului

un bazin

bull sa se foloseasca un turn de decatare

1048707 in cazul unei clime reci cu o balanta pozitiva al apei

1048707 pentru bazinele ingradite

bull sa se foloseasca un put de decantare

1048707 in cazul unei clime calde cu o balanta negativa a apei

1048707 pentru bazinele cu sectiune patrata

1048707 daca este mentinut o inaltime de garda

Pentru diminuarea accidentelor BAT propune următoarele

bull realizarea planurilor de urgenţă

bull evaluarea şi urmărirea incidentele

bull monitorizarea conductelelor

Icircn plus faţă de măsurile generice pentru toate exploatările care folosesc filtrarea aurului

folosind cianuri BAT este pentru a

bull reduce folosirea CN aplicacircnd

1048707 strategii operaţionale pentru a minimiza adausul de cianuri

1048707 controlul automat al cianurilor

1048707 dacă este aplicabil pretratarea cu peroxizi

bull a distruge rămăşiţele de CN liber icircnainte de a descărca icircn bazin

bull a aplica următoarele măsuri de siguranţă

1048707 determinarea mărimii circuitului de distrugere a cianurilor la o capacitate de

două ori mai mare decacirct cerinţele propriu-zise

1048707 instalarea un sistem de backup pentru surplusurile de oxid de calciu

1048707 instalarea de generatoare de curent de back-up

16

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17

BIBLIOGRAFIE

1 ANPM 2004 Documentul de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile

Miniere 552 p

2 BACIU C COSTIN D 2008 Geologie ambientală Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj

ndash Napoca 236 p

3 Comisia Europeană 2004 State of the Art in Natech Risk Management (NATECH

Natural Hazard Triggering a Technological Disaster)60 p

4 FODOR D 2006 Influenţa industriei miniere asupra mediului Buletin AGIR 3 2 ndash 13

5 LOTTERMOSER B Mine Wastes Characterization Treatment and Environmental

Impacts 2nd Edition Ed Sringer

6 httpwwwmonbiotcom

7 httpwwwgraiulro

8 httpwwwinfonewsro

9 httpwwwenvironmental-expertcom

10 httpbooksgooglero

11 httpwwwbristolbayalliancecom

12 httpgreenhorizonrecorg

13 httpwwwce-revieworg

14 httpwwwgridano

15 httpnewsbbccouk

16 httpwwwmin-engcom

17 httpwwwwaternunccom

17