Arhitectura bioclimatica a secolului 21 reseteaz scopul uman de a trai n

armonie cu mediul natural. Fascinati de realizri tehnologice ale secolului 20, am

construit fr limite, cu iluzia c natura nu ne poate pedepsi. Acum, c am neles c trebuie

s construim ecologic,ne este util s investigam arhitectura noastr tradiional, care

a fost integrata n ecosistemul. Arhitectura bioclimatica contemporana isi pune

accentul pe minimizarea consumului de energie care nu este derivat din surse

regenerabile, economisirea apei, prevederi anti-caldura (avnd n vedere viitoarele

schimbri climatice) i selecia de materiale de constructii i tehnici cu criterii

ecologice.

De asemenea, vom examina modul n care fiecare dintre componentele

menionate mai sus ale arhitecturii bioclimatice contemporane, a fost realizat n

arhitectura istorica i vom prezenta paradigme caracteristic. Aceast investigaie este utila n:

promovarea nelegerii a arhitecturii istorice printr-o abordarea ecologic,

mbogirea arhitecturii bioclimatice contemporan, astfel nct s poat fi creativ de

utilizat.

Orice analiz a rolului jucat de energie n arhitectura se confrunt cu grave

limitri din cauza lipsei de studii n bibliografia de specialitate arhitecturala, mai ales

studii de arhitectura populara, istorica. O contientizare a acestor limitri ne va

permite s intelegem mai bine de ce arhitecii au acordat puin atenie la interaciunea de forma

i energie si la abordarea bioclimatica n arhitectura contemporan n general.

Limitarea provine din lipsa de analiza bioclimatica. Cea de a doua limitare a acestor

cunotine, chiar mai important dect precedenta, este valoarea redus acordat

arhitecturii populare spre deosebire de Arhitectura reprezentativa, acesta din urm

este un fel de arhitectura construit care stabileste puterea, care ncearc s

impresioneze observatorul i sa domine i de multe ori distruge mediul natural. Acest stil de arhitectur este presrat cu preocuprile teoretice estetice, care ar crea mai degrab medii artifciale dect s fie integrat n mediul natural.

Principiile generale ale relaiei dintre form i clim dei se pare c orice

design arhitectural modern poate rezolva problemele sale de control al mediului prin

intermediul sistemelor artifciale, acest lucru ne fiind complet adevrat n cultura

noastr.Mai mult, n multe alte culturi au fost construite i sunt nc n construcie, cu

o contientizare acut a limitrilor impuse de clim n care se afl. Constructori cu

resurse tehnice sunt obligai s proiecteze cldirile n strns legtur cu utilitatea

lor, ca o barier mpotriva fenomenelor climatice. n cldirile noastre moderne, pe de

alt parte, credina nerealista n sistemele artificiale, duce la modele care nu iau n

considerare climatul i se dovedesc ca cldirile care nu sunt fiziologice i psihologic

primitoare.

Pentru a studia relatia dintre clim i arhitectur popular ar trebui s

cunoastem toate tipurile de clima pentru a putea face o comparatie obiectiva. Dac

facem o analiza global simpla. temperatura poate fi considerata a fi cel mai

reprezentativ parametrul, att n valorile sale medii i n variaiile anuale i

zilnice.Relieful topografic cu nenumrate variaii microclimatice este la fel de

important impreuna cu relatia fata de soare, vanturile predominante, vegetatia din jur

si alte fenomene energetice naturale prezente pe situl studiat.

Diagrama elementelor reprezentative pentru arhitectura bioclimatica.

n ciuda avantajul dovedit de integrare a conceptelor bioclimatice n proiectare, exist o dificultate considerabil n aplicarea lor real, n principal n proiectarea timpurie, n care sunt definite principalele solu ii de proiectare. Cu toate acestea, dup cum a menionat ROWE1 , este posibil s se identifice unele aspecte comune, cum ar fi definirea de linii directoare pentru a ajuta deciziile i utilizarea de orientri de baz ca puncte de pornire.

n scopul de a pune n aplicare un design bioclimatic, este necesar ca arhitecii s nceap

s ia in considerare numrul complex de constrngeri si s fie gestionate n proiectarea.

Problema termic, care presupune luarea n considerare dubla de consumul de energie i

confort.

Discursul arhitecilor se concentreaz pe problemele estetice, n timp ce analiza

strategiei de mediu primeste considerabil mai puin atenie. Pentru cei mai multi dintre

arhiteci, arhitectura bioclimatica este nc o colecie de echipamente i tehnologie i nu

propunere pentru a fi puse n aplicare n primul rnd prin design arhitectural metodele

traditionale de adaptare a constructiei cu mediul natural.Relatia forma functiune in arhitectura spatiului interior

Forme biologice in arhitectura :

Nautilus House Javier SenosiainRelatia forma-functiune este una pe cat de importanta pe atat de controverata. In arhitectura moderna aceasta era foarte clara si se subordona in mod indubitabil devizei form follows function. In arhitectura secolului XX, asociata cu arhitectura moderna si cu designul industrial, principiile care

dadeau forma cladirilor vremii erau influentate in principal de functiunea si scopul constructiei. Astfel ca Louis Sullivan si Frank Lloyd Wright sunt doar doi dintre cei mai importanti arhitecti ce au imbratisat aceasta ideologie.

Cu timpul insa arhitectura a cautat din ce in ce mai multe surse de inspiratie si a dorit intoarcerea la origini astfel ca apare un nou tip de arhitectura ce foloseste ca inspiratie natura. Sustinatorii acestei abordari blameaza aspectul cladirilor contemporane considerandu-le ca fiind rezultat al unei abordari

conventionale a design-ului ce apartine trecutului. De-a lungul diverselor etape istorice relatia forma-functiune s-a schimbat astfel ca in arhitectura contemporana desi a trecut prin diverse etape: de acceptare, de negare, de reinventare a acestui concept, in prezent tinde spre armonizarea si egalarea

importantei acestor doua idei.

Arhitectura nu ar trebui sa domine natura ci sa comunice cu ea, iar din acest motiv arhitectura ecologica isi propune sa se integreze cat mai armonios in mediul inconjurator. In decursul anilor multi arhitecti au incercat sa aduca formele biologice in frontul urban insa nu multi au reusit

sa combine cu succes concepul pornit de la formele naturale cu nevoile de organizare ale unui spatiu de locuit.

Pe cat de greu este de integrat o astfel de abordare a arhitecturii in orasele contemporane, pe atat de greu este transpunerea unor astfel de idei si forme in arhitectura de interior deoarece intr-o oarecare masura forma inca trebuie sa urmareasca functiunea, ea fiind constransa de unele standardizari ale diverselor obiecte de design interor.

Nautilus House este casa sub forma de cochilie de melc creata de Javier Senosiain. Ea reuseste sa sublinieze relatia forma-functiune printr-o uimitoare armonie intre cele doua, reusind sa uimeasca prin fluiditatea spatiilor atat interioare cat si exterioare si corelarea acestora cu functiunea pe

care trebuie sa o indeplineaca. Astfel ca ea include o curte interioara, un living, dormitoare, o bucatarie complet utilata si o baie decorata cu elemente marine. Peretii au numai 5 centimetri grosime, insa sistemul de baza de ferociment asigura rezistenta, izolare, protectie.

Aceasta casa este mai mult o sculptura decat o locuinta. Inspirandu-se de la forma cochiliei Nautilus, casa este construita din ferociment, o tehnica ce include o armatura de otel si o placare de beton compozit, rezultand o structura rezistenta la cutremure si usor de intretinut.Casa Nautilus a fost contruita in Naucalpan, in Mexic in urna cu 3 ani.

Dupa cum era de asteptat, au existat cateva probleme. Structura a trebuit s suporte numeroase modificri, pentru a ncepe n condiii de siguranta construcia.

Interiorul structuri a fost creat pentru a da o senzatie de armonie si fluiditate pe masura ce se avanseaza in interiorul locuintei. Sala de la parter este o zon de edine, nconjurat de diferite tipuri de flori. Camerele devin din ce in ce mai private odata cu ascensiunea pe scara spiralata.

Designerul a dorita sa dea impresia de plutire asupra vegetatiei de la parter. Senosiain si-a atins scopul, a creat un spatiu intim in care a reusit sa inglobeze si o gradina interioara.

Ventilarea este asigurata de doua tunele amplasate sub constructie, ce aduc aer proaspat de afara, rece sau cald in functie de anotimp. Aerul are o miscare naturala prin spirala, circuland spre punctul cel mai inalt al casei.

Conceptual, interiorul cladirii este dominat de suprafete netede, scari spiralate, plante naturale care ii fac pe cei ce locuiesc aici sa se simta ca si cum ar locui in interiorul unei cochilii de melc. In timp ce este inconjurat in trei parti de aglomeratul Mexico City, la vest (parte pe care are cele mai multe ferestre) are o minunata prveliste asupra muntilor.

Scopul acestei case este sa integreze interiorul in exterior si sa creeze o legatura stransa intre arhitectura si arhitectura de interior. Modul in care este construit spatiul interor este unul uimitor deoarece forma de cochilie nu se termina odata ce patrunzi dincolo de pragul locuintei. Relatia forma

functiune este la fel de importanta ca si la exterior, deoarece dorinta a fost inca de la inceput de a creea senzatia de intrepatrundere intre cele doua spatii, de a crea un spatiu semi public semiprivat si sa sublinieze profunzimea spatiului interior prin aducerea in el a spatiului exterior si a formelor organice, aflate parca mereu in miscare.

Atat la interior cat si la exterior, amprenta asupra spatiilor este una foarte puternica, aceasta fiind subliniata de volubilitatea spatiului interior, prin continuitatea si forma dinamica. Desii este un spatiu greu de controlat si de ajustat, functiunile casei sunt foarte bine dispuse si par a avea o ordine

fireasca si rationala, ce nu face rabat de la nici una din regulile arhitecturii traditionale, metinand neschimbata calitatea locuirii desii spatiul este unul cu nevoi speciale. La nivelul arhitecturii de interior se poate observa o abordare cu totul fireasca din puct de vedere a dispunerii functiunilor, circulatiilor si

gradului de confort, acesta fiind chiar sporit de formele inedite si aspectul impresionant al tuturor incaperilor.

Desii in esenta un spatiu normal cu toate functiunile necesare, Nautilus House este unul speciala pornid de la interior catre exterior. Forma, atmosfera cat si aspectul inedit dau o nota aparte

locuirii, un farmec si o poetica greu de egalat.

Costache Daniel Alexandru 42I1

Peter G. Rowe - Rowe a servit ca decan al Scolii de design la Harvard 1992-2004, si a fost

presedinte al Departamentului de Proiectare i Urbanism din 1988 pn n 1992, i director al

programelor Urban Design din 1985 pn n 1990. nainte de Harvard, Rowe a servit ca director

al Scolii de Arhitectura de la Universitatea Rice 1981-1985 i, de asemenea, regizat numeroase

proiecte de cercetare multi-disciplinare.

Arhitectura Bioclimatica