http://www.tradeville.eu/tradepedia/arbitraj-valutar

Arbitrajul valutar

Arbitrajul valutar este acea operatiune care consta in vanzarea si cumpararea de valuta, uneori in acelasi timp pe pietele valutare, in vederea protejarii impotriva fluctuatiei cursurilor valutare, precum si cu scopul de a beneficia de diferentele de curs. Acesta este efectuat de catre banci, burse de valori sau case de schimb valutar in cazul persoanelor fizice. Operatiunile de arbitraj valutar sunt efectuate prin mijloace de comunicare rapida, bancile fiind in legatura permanenta cu partenerii lor care actioneaza pe diferitele piete valutare.

Operatiunile de arbitraj valutar asigura castiguri din diferentele de curs la aceeasi valuta pe o piata la doua momente diferite, din diferentele de curs la aceeasi valuta pe doua piete diferite si din diferentele de curs intre doua valute si doua pieti diferite. Termenul de arbitraj desemneaza acea operatiune prin care se obtine profit din cumpararea actiunilor, monedelor si marfurilor la un pret de pe o piata si vanzarea simultana a activelor respective pe alta piata la un pret mai mare. O caracteristica importanta a arbitrajului este reprezentata de atenuarea diferentelor de pret intre diferite piete. O alta carecteristica a arbitrajului este constituita de obtinerea unui castig de catre cel care realizeaza tranzactiile de cumparare si vanzare a activelor si diferite piete cu un risc minim.

Arbitrajul valutar poate fi:

direct

dublu

multilateral

la termen

combinat cu arbitrajul dobanzilor

Prin arbitraj valutar direct se intelege vanzarea unei sume in valuta pe piata pe care coteaza mai bine si cumpararea in acelasi timp a unei sume in aceeasi valuta pe piata pe care coteaza mai slab.

Arbitrajul dublu reprezinta acea situatia in care pe o piata valutara sunt initiate fie succesiv, fie simultan operatiuni de vanzare-cumparare prin tehnica cursurilor incrucisate.

Arbitrajul multilateral este realizat prin combinarea cursurilor existente pe piata pentru valute diferite, pe piete diferite, in acelasi moment, in vederea obtinerii unei a treia valute la un curs mai avantajos.

Arbitrajul valutar la termen se deosebeste in functie de pietele pe care se realizeaza tranzactiile cu valuta de catre banci. Arbitrajul la termen efectuat pe o singura piata urmareste obtinerea unui castig din diferenta de curs a valutei pe aceeasi piata la doua momente diferite. Arbitrajul la termen pe doua piete are ca scop valorificarea diferentelor la cursul la termen al unei valute de pe doua piete.

Arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobanzilor presupune compararea diferentele de curs valutar cu diferentele de dobanda la un plasament egal de capital pe cele doua piete. Operatiunea de arbitraj valutar este una avantajoasa atat timp cat diferenta de valutar este mai mare decat diferenta de dobanda.

Arbitrajul valutar realizat de catre banci isi aduce aportul la echilibrarea cererii si a ofertei de valuta pe piata, la exercitarea unei presiuni asupra cursului valutar, precum si la protejarea sumelor in valuta detinute de clienti la banci si la obtinerea unor castiguri din diferentele de curs.

http://www.referat.ro/seminarii/Arbitrajul_valutar_8bd8a.html

Este tranzactia valutara incheiata de regula intre banci, de unde si denumirea de arbitraj bancar, prin care se creeaza posibilittea de valorificare a disponibilitatilor valutare ale unei banci de care dispune la un moment dat.Aceasta tranzactie consta in vanzarea respectiv cumpararea unei anumite valute la un moment dat pe doua piete diferite.

Arbitrajorul lucreaza cu cursuri cunoscute, ca urmare a acestui fapt tranzactia soldandu-se intotdeauna cu castig.Arbitrajorul trebuie sa urmareasca un singur lucru, diferenta de curs care in principiu este in favoarea sa sa fie suficient de mare pentru a acoperi cheltuielile generate de tranzactie si sa sigure si un profit in final.

Arbitrajul poate fi:- arbitraj direct sau simplu: in acest caz sunt implicate doua piete pe cre sunt afisate direct cursurile de care arbitrajorul este interesat.- Arbitraj triungiular: in aceasta situatie intervenind trei piete, pentru a afla pe care dintre piete vinde respectiv cumpara arbitrajorul trebuind sa obtina un curs valutar prin incrucisare.- Arbitraj combinat-in acest caz arbitrajorul jongleaza atat cu pietele cat si cu termenele la care se incheie si se lichideaza tranzactia, respectiv cu dobanzile de pe pietele respective. Putem vorbi astfel despre un arbitraj al dobanzilor sau un

arbitraj valuta - dobanda.

Se va executa arbitraj dolar american - franc elvetian deoarece intre aceste doua valute diferenta de curs este maxima deci castigul va fi maxim.1000 000 USD ii vindem la Zurich → 1000 000 USD* 4,87CHF/ USD = 4 870 000 CHF cu care cumparam USD la New -York → 4 870 000 CHF / 4,85 CHF/USD = 1 004 124 USD, adica un castig de 4124 USD.

http://www.stiucum.com/economie/piata-valutara/Piata-valutara94776.php

Arbitrajul valutar

Arbitrajul valutar reprezinta o tranzactie de vanzare-cumparare de valuta realizata de banci (motiv pentru care i se mai spune si arbitraj bancar), prin care acestea au posibilitatea de a-si valorifica disponibilitatile de moneda nationala sau de valuta, vanzand acolo unde cursul este mai mare, si cumparand de acolo unde cursul valutei tranzactionate este mai mic. In esenta, arbitrajul valutar nu este altceva decat o asociere de vanzare-cumparare de valuta, cu unicul scop de a realiza profit. Fiind efectuate pe baza unor cursuri certe, publicate pe diferite piete, aceste operatiuni nu se pot solda, in principiu, decat cu profit.

Practic, succesul unei operatiuni de arbitraj valutar consta in rapiditatea valorificarii situatiei momentane a cursului unei monede pe diferitele piete valutare sau la momente diferite, pe aceeasi piata. Astfel, sursele obtinerii profitului pot fi urmatoarele:

pp)                     diferenta dintre cursurile aceleiasi valute inregistrate pe doua piete diferite;

qq)                     diferenta dintre cursurile aceleiasi valute inregistrate in momente diferite, pe aceeasi piata;

rr)   diferenta dintre cursurile a doua valute inregistrate pe doua piete diferite.

Arbitrajul valutar poate fi de doua feluri:

1. Arbitrajul valutar simplu, cu doua variante:

- arbitraj direct;

- arbitraj triunghiular.

2. Arbitrajul valutar combinat.

1. Arbitrajul simplu direct consta in vanzarea unei valute pe o piata unde cursul este mai mare, si cumpararea simultana a aceleiasi valute pe o alta piata, la un pret mai mic.

Arbitrajul simplu triunghiular se bazeaza pe un curs incrucisat, constand practic in vanzarea valutei „A” contra valutei „B”, si cumpararea simultana a valutei „C” prin revanzarea valutei „B”, pe aceeasi piata.

2. Arbitrajul combinat, dupa cum sugereaza si denumirea sa, urmareste realizarea unui castig maxim, din efectuarea urmatoarelor operatiuni:

-       vanzarea spot a unei valute pe piata si cumpararea la termen pe aceeasi piata;

-       cumpararea spot pe o piata si vanzarea la termen pe o alta piata, in functie de estimarile facute in privinta evolutiei cursurilor pe aceste piete.

Arbitrajul valutar are o pondere insemnata in cadrul operatiunilor efectuate de banci pe pietele valutare, acestea gasind astfel o modalitate eficienta de a-si valorifica disponibilitatile valutare.

http://www.scritube.com/economie/OPERATIUNI-SPECIFICE-PIETEI-VA1441719195.php

3.4  Arbitrajul valutar

            Scimburile valutare provin, de regula, din operatiunile legate de schimburile comerciale. Pentru fiecare tranzactie internationala, exportatorul sau importatorul va fi implicat in operatiunile de cedare sau obtinere de valuta pentru efectuarea decontarii tranzactiilor respective.

            De regula, participantii unei tranzactii internationale sunt situati in tari diferite, iar valoarea tranzactiei este stabilita in valuta uneia dintre cele doua tari, sau, deseori, in valuta unei terte tari, cum este cazul dolarului SUA, folosit in tranzactiile altor tari.

Reglementarea financiara           a acestor tranzactii se realizeaza din fondurile valutare disponibile in conturile deschise la banci, in valuta tranzactiei. Dar apar situatii in care disponibilul unei valute este deficitar fata de obligatiile de plata asumate.

In mod obligatoriu apare necesitate de transformare a unei valute in valuta  dorita. Aceasta activitate este realizata de arbitrajul valutar, care se defineste ca o operatie de vanzare si cumparare de valute, in general simultana, in scopul de a realiza un profit sau de  a echilibra disponibilul in valuta. Arbitrajul se poate face si la

termen, pe doua sau mai multe piete, profitand de diferenta  de curs valutar sau de dobanda pe aceste piete.

In afara de aspectul concret de echilibrare a lichiditatilor valutare, un rezultat important al tranzactiilor efectuate in cadrul arbitrajului valutar il constituie si echilibrarea cursurilor valutare si a dobanzilor, sporindu-se cererea acolo unde cursul este mai slab sau dobanda este mai mica si marindu-se oferta acolo unde cursul este mai puternic sau nivelul dobanzii mai ridicat.

Arbitrajul valutar poate fi efectuat de unitati bancare, burse de valori si case de schimb valutar (in cazul persoanelor fizice). Este evident ca ponderea cea mai insemnata o constituie bancile, care in acest fel au un rol regulator in desfasurarea activitatii financiare.

Operatiunile de arbitraj valutar se efectueaza prin mijloace de comunicare rapida (telefon, telex, swift), bancile fiind in legatura directa si permanenta pe diferite piete valutare. Din aceasta cauza, in arbitrajul valutar rapiditatea deciziei trebuie sa fie foarte mare pentru a face fata vitezei instalatiilor moderne de transmitere a informatiilor.

Operatiunile de arbitraj valutar pot fi privite sub diferite aspecte si, deci, structurate pe diferite criterii. Practica bancara a demonstrat ca natura, momentul si alti factori financiari valutari delimiteaza sfera de actiune a arbitrajului valutar, in cadrul operatiunilor financiar- valutare.

Din punct de vedere al oportunitatii exista:

1.Arbitrajul valutar speculativ. Acesta constituie operatiunea de vanzare si cumparare de valuta sau de plasare a unei valute solicitate pe piata valutara, in scop exclusiv de realizare a unui profit.

Acest profit poate rezulta din:

      a) diferente de curs, ca:

-  diferenta intre cursurile aceleasi valute inregistrate concomitent pe doua piete diferite, la un moment dat;

-  diferenta intre cursurile aceleasi valute, pe aceeasi piata, dar inregistrate in momente de timp diferite;

-  diferenta de curs intre doua valute pe doua piete diferite, in acelasi timp sau la date diferite.

      b)  diferenta de dobanda, ca:

-  diferenta de dobanda la un moment dat pentru aceeasi valuta pe piete diferite;

-  diferenta de dobanda intre valute diferite (in cazul unui plasament al unei valute care a facut obiectul unei operatiuni anterioare de vanzare- cumparare)

2.Arbitraj valutar impus. In activitatea bancara apar momente in care gestiunea disponibilului valutar al unei banci necesita luarea unor masuri de echilibrare a pozitiilor valutare. De regula, echilibrarea se realizeaza prin virarea unor fonduri de la bancile care prezinta un excedent din valuta respectiva. In cazul in care  pozitia valutara este dificitara, se recurge la o operatiune de vanzare-cumparare "fortata", o  operatiune impusa de necesitate de echilibrare a pozitilor valutare.

            In afara de situatia de mai sus, cand operatiunea de arbitraj este fortata de necesitatea echilibrarii pozitiei valutare, mai pot aparea anumite fenomene care obliga pe detinatorul unei valute "sa fuga" pe o alta piata valutara, pentru a evita pierderile cauzate de deprecierea valutei supusa unui astfel de fenomen.

            Desigur ca "dealer-ul" (persoana specializata in operatiuni de arbitraj valutar) va efectua cu atentie calculele necesare, pentru a stabili daca diferenta de curs rezultata din vanzarea valutei in pericol de depreciere ar putea fi mai mare decat pierderea produsa de scaderea puterii de cumparare a valutei respective.

            In acest caz, nu este oportuna asa-zisa "fuga" dintr-o valuta in alta.

Din punct de vedere al termenului, se deosebesc:

            1)  Arbitraj valutar la vedere, denumit si spot. Contine operatiunile de vanzare- cumparare de valute, cu virare efectiva in conturi, in termen de 48 ore de la data cand a fost incheiata tranzactia.

            Cursurile valutare uzitate in asemenea tranzactii sunt diferite fata de cursurile practicate pentru operatiunile valutare la termen. De regula, acest tip de tranzactii se efectueaza intre bancile comerciale, intre acestea si clientii lor, sau intre clienti si bursele de valori.

            2)  Arbitraj valutar la termen, denumit si forward. Cuprinde operatiuni de vanzare- cumparare de valuta, cu incheierea tranzactiei la o data ulterioara, fixata in momentul in care a avut loc negocierea operatiunii prin tratative (deal).

            Operatiunile la termen au loc atunci cand in evolutia unei valute se prevede aparitia riscului valutar, prin deprecierea valutei respective. Sau invers, cand se estimeaza o repreciere a valutei. In acest caz, scopul este speculativ, adica de

obtinere a unui profit, ca rezultat al cumpararii valutei la un curs mai mic si al revanzarii ei la un termen cu un curs mai mare.

            Din punct de vedere al zonei de actiune exista:

            1)  Arbitraj valutar pe piata valutara interna. Este cazul tranzactiilor incheiate intre persoane juridice sau fizice si banci, burse de valori sau case de schimb, partenerii tranzactiei fiind rezidenti si nerezidenti din tara.

            Arbitrajul valutar pe piata interna este mai redus ca volum, deoarece pe aceeasi piata variatiile cursului valutar sunt mai mici decat cele dintre doua piete diferite. De asemenea, dobanzile variaza foarte putin intre banci si foarte lent. In concluzie, arbitrajul cel mai frecvent este cumpararea si vanzarea de valuta la termen.

            2)  Arbitraj valutar pe piata valutara externa. Acesta are cea mai mare frecventa si o mare diversitate: arbitraj speculativ, arbitraj impus, arbitraj de curs valutar sau de dobanzi pe una sau mai multe piete, arbitraj la vedere sau arbitraj la termen.

            Operatiunile de arbitraj pot aparea si sub forma de combinatii ale acestora, de exemplu arbitraj valutar combinat cu arbitraj de dobanzi, arbitraj pe mai multe piete.

            Uneori apare arbitrajul triunghiular: pe piata A se coteaza valuta X in moneda Y; pe piata B se coteaza valuta Y in moneda Z; pe piata C se coteaza valuta Z in moneda X, rezultand un castig in valuta X. Se vinde pe piata A valuta X contra valutei Y, se revinde valuta Y pe piata B contra valuta Z, iar aceasta se remite pe piata C, unde se vinde contra valuta X. Evident, pentru a realiza un castig, trebuie ca schimbul direct de valuta X intre pietele A si C sa nu fie convenabil, dar prin trecerea pe piata B schimbul in valuta Z si apoi revanzarea pe valuta X sa fie avantajos.

            Pentru operatiunile de arbitraj valutar speculativ este esential sa se analizeze corect factorul risc. Aceasta inseamna ca arbitrul va face o estimare privind o evolutie viitoare favorabila sau defavorabila cursurilor valutare. Daca aceasta estimare se confirma, atunci operatiunea se inchide cu profit, iar daca nu se confirma se inregistreaza pierdere.

            Datorita acestui aspect, executarea operatiunilor de arbitraj valutar speculativ este foarte dificila si necesita, din partea celui care trebuie sa ia decizii rapide calitati deosebite. De retinut este faptul ca elementele care conduc la aceste

decizii se schimba cu viteza foarte mare si deci trebuie folosit momentul cel mai favorabil pentru efectuarea unei tranzactii cu profit sau, cel putin, fara pierdere.

http://www.scritube.com/economie/finante/PIETE-VALUTARE141182215.php

     Arbitrajul valutar, este vorba de operatiuni de vânzare-cumpârare de multe ori simultane, de valute si alte harti de devize urmarindu-se obtinerea unui câstig din:

a)      Diferenta dintre cursurile aceleiasi valute înregistrate concomitent pe 2 piete diferite;

b)     Diferentele dintre cursurile aceleiasi valute pe aceiasi piata la momente de timp diferite;

c)     Diferenta dintre cursurile a 2 valute pe 2 piete diferite.

Bancile fac asemenea operatiuni din 2 motive:

1)     Pentru a-si valorifica disponibilitatile pe care le au;

2)     Pentru a se proteja împotriva riscului valutar.

Între banci se schimba ordinea de vânzare-cumparare prin toate posibilitatile pe care bâncile le au.

Arbitrajul valutar se realizeaza în mai multe variante:

a)      Arbitraj direct (simplu), înseamna a vinde o valuta pe piata unde considera ca ea coteaza cel mai bine si cumpararea a aceleiasi valute de pe piata unde coteaza mai slab.

b)     Arbitraj la termen, care se poate face pe 1 sau pe 2 piete astfel:

-         Arbitaj la termen pe o singura piata, înseamna sa cumepri la termen o anumita valuta unde se spera ca la termenul respectiv ea va cota cel mai bine;

-         Arbitaj la termen pe 2 piete, înseamna sa cumperi o valuta la termen pe o piata unde speri ca va cota mai bine si sa vinzi la termen aceiasi valuta pe piata unde crezi ca va cota mai slab.

-         Arbitaj combinat, adica operatiunile de tip diferit pe piete diferite, cum ar fi vânzarea la vedere a unei valute pe piata, sau sa cumpere la vedere pe o piata si sa vinzi la termen pe o alta piata, totul în functie de informatiile pe care le capeti, de informari.

-         Arbitraj combinat cu arbitrajul dobânzilor, înseamna sa faci în acelas timp o operatiune de arbitaj valutar, dar sa faci si o operatiune bancara, deplasarea fondurilor disponibile, urmarindu-se obtinerea unui câsting din:

1)     Diferenta dintre dobânzile aferente, plasamente de capital într-o valuta, ori pe o piata sau alta la un moment dat.

2)     Diferenta dintre dobânzile obtinute din plasamentele de capital care se spera pe baza informatiilor detinute, ce se vor încasa în timp.

Principala conditie de care depinde succesul unei asemenea operatiuni este ca evolutia cursurilor valutare sa nu anuleze câstigul rezultat din diferente de dobânda.

http://www.referate10.ro/piata-valutara-6277.html

Arbitrajul valutar – operatiune asemanatoare speculatiei valorii, cu deosebirea ca se realizeaza de catre banci (numai de banci) si valorile puse în circulatie si manipulate sunt mult mai mari.

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=capVI

6.1.1. Arbitrajul valutar

Operaţiunile de arbitraj valutar sunt operaţiuni specifice pieţei valutare.

Arbitrajul valutar reprezintă operaţiunea bancară de vâzare şi cumpărare, adeseori simultane, de valută pe pieţele valutare, în scopul exclusiv al realizării unui câştig din:

• diferenţa de curs a aceleiaşi valute pe două pieţe diferite;

• diferenţa de curs a aceleiaşi valute pe aceeaşi piaţă, la date diferite;

• diferenţa de curs între două valute şi două pieţe diferite.

Scopul efectuării acestor operaţiuni poate fi însă şi:

comercial – încasările din export sunt exprimate într-o valută, iar plăţile pentru importuri în altă valută;

de acoperire a riscului de curs valutar – atenuează pierderile rezulate din variaţia cursului monedei de contract;

speculativ - din diferenţa de curs între două monede se realizează un câştig.

Arbitrajul valutar se efectuează de bănci, burse de valori şi case de schimb valutar (în cazul persoanelor fizice). Rolul predominant îl deţin, însă, băncile care, în felul acesta, deţin şi un rol regulator în desfăşurarea activităţii financiare.

Operaţiunile de arbitraj valutar se efectuează prin mijloace de comunicare rapidă (telefon, telex), băncile fiind în legătură permanentă cu corespondenţii lor care acţionează pe diferitele pieţe valutare.

Arbitrajul se utilizează sub mai multe forme.

Cea mai simplă formă de arbitraj este arbitrajul direct.

El constă din vânzarea unei valute pe piaţa pe care cotează cel mai bine şi cumpărarea concomitentă a aceleiaşi valute pe piaţa care cotează cel mai slab.

Exemplu:

Dolarul american cotează la bursa din Frankfurt 4,45 DEM şi, în aceeaşi zi, marca germană cotează la bursa din New York 23 cenţi. Arbitrajistul compară 445 cu 100/230 ş 435 şi constată că această diferenţă de curs constituie o ocazie de arbitraj direct, imediat, între Frankfurt şi New York. Banca va da deci ordin corespondetului ei din New York să cumpere 1 milion de dolari, plătindu-I cu 4,350 milioane DEM, iar concomitent va da ordin corespondentului ei din Frankfurt să vândă 1 milion de dolari, pentru care va obţine 4,450 milioane DEM. Din această operaţiune de arbitraj a rezultat o diferenţă de 100.000 DEM, care constituie câştigul băncii.

Arbitrajul dublu semnifică situaţia în care pe o piaţă valutară se iniţiază succesiv sau simultan operaţiuni de vânzare-cumpărare prin tehnica cursurilor încrucişate.

Arbitrajul multilateral constă în combinarea cursurilor existente pe piaţă pentru valute diferite, pe pieţe diferite, în acelaşi moment, în vederea procurării unei a treia valute la un curs mai avantajos.

O altă formă de arbitraj foarte răspândită este arbitrajul la termen. Acesta se poate efectua pe una sau pe două pieţe şi anume:

arbitrajul la termen pe o singură piaţă, care este efectuat de o bancă în scopul realizării unui câştig din diferenţa de curs a unei singure valute pe aceeaşi piaţă, la două date diferite;

arbitrajul la termen pe două pieţe: această operaţiune caută să realizeze un câştig de pe urma diferenţelor de curs valutar la termen, pe două pieţe;

arbitrajul combinat: prin această formă de arbitraj, arbitrajistul jonglează cu termenele şi pieţele, şi anume: el vinde la vedere pe o piaţă şi cumpără la termen pe aceeaşi piaţă sau cumpără la vedere pe o piaţă şi vinde la termen pe o altă piaţă, în funcţie de aprecierile pe care le face cu privire la evoluţia cursurilor valutare pe acele pieţe;

arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobânzilor este forma de arbitraj în care beneficiul băncii rezultă din diferenţa de dobândă care se poate obţine dintr-un

plasament de capital pe o piaţă sau alta.

În cadrul băncilor autorizate de Banca Naţională a României să funcţioneze în România, este organizat un serviciu de arbitraj valutar. Prin intermediul acestui serviciu se iniţiază operaţiuni de vânzări-cumpărări de valute pentru persoanele juridice din ţara noastră.

În cadrul Serviciului arbitraj, dintr-o bancă românească, se execută operaţiuni atât în lei cât şi în valută, în numele propriu al băncii, cât şi în numele clienţilor deserviţi, la vedere şi la termen.

Serviciul arbitraj asigură şi răspunde de îndeplinirea următoarelor atribuţii:

1. Efectuarea operaţiunilor de plasare şi atragere de depozite în lei şi valută pe piaţa internă şi internaţională în corelare cu situaţia lichidităţii băncii.

2. Utilizarea instrucţiunilor specifice pentru obţinerea de profit din operaţiunile de pe piaţa monetară (arbitraj de dobândă, swap-uri etc).

3. Efectuarea de operaţiuni de vânzare-cumpărare între diverse valute precum şi între moneda naţională şi celelalte valute.

4. Vânzarea şi reglarea permanentă a structurii valutare a băncii pentru menţinerea unui echilibru între activ şi pasiv şi a unei structuri corespunzătoare a resurselor proprii în valută.

5. Efectuarea de operaţiuni de vânzare-cumpărare de valute efective contra valute de cont în funcţie de necesităţile de numerar ale băncii.

6. Efectuarea de operaţiuni derivate (swap-uri);

7. Efectuarea de operaţiuni cu titluri şi hârtii de valoare;

8. Efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase;

9. Stabilirea cursului de schimb al leului contra principalelor valute convertibile în vederea efectuării operaţiunilor în reţeaua caselor de schimb valutar ale băncii.

Urmărindu-se în permanenţă cursul diferitelor valute în principalele centre financiare, băncile noastre solicită băncilor din centrele financiare internaţionale vânzări şi cumpărări de valută în cont, potrivit necesităţilor de import şi fructificării avantajelor de pe piaţă.