Academia de Studii Economice din Moldova

Cu titlu de manuscris C.Z.U: 336.748:339.743(043.2)

ŞTEFÎRŢĂ NATALIA

Gestiunea riscului valutar în sistemul bancar al Republicii Moldova

Specialitatea 08.00.05 – Economie şi management ( în sistemul bancar )

Autoreferat al tezei de doctor în economie

Chişinău 2006

2

Teza a fost elaborată la Institutul de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducător ştiinţific: Ciobanu Victor, doctor în sociologie, Referenţi oficiali: Doga Valeriu, doctor habilitat în economie,

profesor universitar Enicov Igor, doctor în economie, conferenţiar

universitar, USM

Susţinerea tezei va avea loc la „___” martie 2006, ora ___ în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 32.08.00.05 – 11 din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, pe adresa: Chişinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 61, et.3, sala Senatului.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate în Biblioteca ASEM şi pe pagina web a

CNAA. Autoreferatul a fost expediat la ____________________2006. Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, doctor în economie, conferenţiar universitar, NICOLAESCU Marina Conducător ştiinţific, doctor în sociologie CIOBANU Victor

Autor ŞTEFÎRŢĂ Natalia

3

CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI Actualitatea temei de cercetare. Perioada de tranziţie la economia de piaţă impune

sistemului bancar să se restructureze fundamental, atât din punct de vedere al proprietăţii, cât şi

al instrumentariului şi tehnicilor de lucru. Din punct de vedere al managementului riscului

valutar aceste perturbaţii de trecere de la o stare economică la alta impun existenţa unor

puternice dezechilibre între ramurile economiei naţionale şi între diferite zone geografice,

instabilitate financiară, distorsiuni monetare, inflaţie ridicată şi depreciere puternică a monedei

naţionale pe piaţa valutară.

Dependenţa băncilor faţă de sistemul economic determină ca nivelul general al riscului

stabilit pentru aceasta să nu poată fi mai mic decât cota de risc a ţării, determinată de

performanţele oglindite în indicatorii macroeconomici elaboraţi periodic (PIB, soldul balanţei de

plăţi, nivelul rezervelor valutare).

Managementul riscului valutar în sistemul bancar naţional are un anumit specific impus

de situaţia economiei în tranziţie, dar şi de particularităţile mediului bancar intern. Acest concurs

de împrejurări, în condiţiile actuale, confirmă cu prisosinţă actualitatea temei tezei de faţă.

Scopul investigaţiei constă în estimarea metodelor manageriale de gestionare optimă a

riscului valutar şi a minimizării acestuia.

Scopul cercetării impune următoarele sarcini:

Estimarea bazelor teoretice referitor la gestionarea şi minimizarea riscului valutar

în diferite tipuri de sisteme bancare;

analiza administrării potenţialului valutar şi evaluarea riscului pentru instituţia

bancară din Republica Moldova;

determinarea şi modificarea funcţilor manageriale prin prisma organizării

eficiente a direcţiei valutare din cadrul sistemului bancar naţional;

Cercetarea particularităţilor managementului indirect al riscului valutar la nivel

macroeconomic prin politica monetară, politica fiscală, factorul psihologic şi la

nivel mezoeconomic;

Elaborarea şi argumentarea propunerilor de gestionare şi minimizare a riscului

valutar în Republica Moldova.

Obiectul cercetării îl constituie sistemul bancar al Republicii Moldova şi în deosebi,

mecanismele performanţei bancare, planificării, controlului, coordonării, organizării, prognozării

- ca factori de succes în managementul riscului valutar.

4

Suportul metodologic şi teoretic al tezei. Drept fundament teoretic a tezei a servit

lucrările economiştilor authtoni şi străini îm materie de management bancar şi risruri

economice, inclusiv riscul valutar, precum şi toate metodele economice de dirijare a

managementului riscului valutar. Această bază a fost constituită din concepţiile şi lucrările

reputaţilor economişti din străinătate şi din ţară: I.Verboncu, P.Halpern, J.Fred Weston,

E.Mihuleac, Bennett W.Golub (Toronto), Leo M.Tilman (Toronto), O.Nicolescu, N.Dănilă,

Aurel Octavia Berea, W.David Rees, C.Rotaru, A. Olteanu, C.Russu, L.Roxin, Gh.Manolescu,

C.Basno, M.Stoica, O.Lavruşin, V.Platonov, V.Sharpe, M.Markowitz, F.Mishkin.

Baza informaţională a tezei o constituie rapoartele şi buletinele trimestriale ale Băncii

Naţionale a Moldovei, literatura de specialitate editată în Republica Moldova, România, Rusia,

inclusiv Banca Mondială, Banca Naţională a Italiei, Banca Naţională a Olandei, Franţei, Elveţiei,

materialele conferinţelor internaţionale, publicaţiile periodice în revistele de specialitate din

Republica Moldova.

Metodele de cercetare. În cadrul demersului ştiinţific au fost aplicate metodele inducţiei,

metoda analitică, deducţiei, comparativă, statistico–matematice de analiză şi sinteză, analiza

grafică.

Noutatea ştiinţifică a tezei constă în:

Au fost relevate tendinţele contemporane ale managementului bancar;

Au fost generalizate aspectele valutare ale gestionării şi administrării eficiente în

cadrul sistemelor bancare;

S-a precizat anumite elemente ale reevaluării controlului şi finanţării riscului

valutar în cadrul instituţiei bancare naţionale;

Au fost sistematizate riscurile bancare ţinând cont de specificul sistemului bancar

naţional, propunându-se o metodică nouă de gestionare şi optimizare a rezervei

monetare internaţionale;

Au fost evidenţiate obiectivelor vizând crearea condiţiilor de constituire a pieţei

valutare;

Au fost elaborate propuneri de modificare a bazei legislative adecvate gestionării

optime a riscului valutar în cadrul economiei naţionale, precum şi pentru

minimizarea rscului valutar în cadrul sistemului bancar naţional.

Semnificaţia şi valoarea aplicativă a tezei constă în determinarea rolului sistemului

informaţional şi al cercetărilor de management valutar în asigurarea organizării, planificării,

prognozarea, control, finanţare a acestuia. A fost perfecţionată metodade prognozare a cursului

valutar utilizată de către dealerii autorizaţi ai băncilor comerciale din ţară şi BNM (în deosebi cei

ce dispun de informaţia obţinută prin sistema „REUTERS”). Au fost elucidate aspectele de

5

redresare a managementului riscului valutar şi aplicarea practică a concluziilor şi recomandărilor

formulate în teză, privind propunerile de optimizare a gestiunii riscului valutar.

Unele postulate din lucrare au fost utilizate în procesul de pregătire a ciclului de cursuri

pentru operatorii sistemului bancar atât sub aspect metodologic, cât şi sub cel al soluţionării

problemelor stringente care există pe piaţa Republicii Moldova. Structura tezei este determinată de scopul şi problemele cercetate şi constă din

introducere, trei capitole, sinteză, încheiere, bibliografie, anexe.

În introducere este argumentată tema cercetării, e definit scopul şi problemele ce se

propun a fi cercetate, obiectul de studii al investigaţiei, suportul metodologic şi teoretic, baza

informaţională, noutatea ştiinţifică, semnificaţia şi valoarea aplicativă, cuvinte – cheie, aprobarea

lucrării, publicaţii.

Capitolul I „Bazele metodologice referitor la gestionarea riscului valutar” cuprinde

analiza deciziilor economice în cazul unui viitor incert. În activitatea financiar-monetară

internaţională incertitudinea este cauzată de natura şi consecinţele sistemului ratelor fluctuante

cu ajutorul funcţiilor de management. Pentru a înlătura sau cel puţin a micşora efectele negative

ale riscului valutar e nevoie de cunoaşterea mecanismului stabilirii cursului valutar al leului

moldovenesc sub influenţa factorilor economici, monetari, financiari, sociali şi politici.

Sensibilitatea economiei la modificarea dimensiunilor valorice ale etaloanelor monetare pune în

faţa autorităţilor monetare centrale problema gestiunii riscului valutar.

Capitolul II „Eficientizarea managementului în cadrul instituţiei bancar din

Republica Moldova – garant al minimizării riscului valutar” principalele probleme de

abordare cuprinde forma administrării potenţialului valutar şi evaluarea riscului valutar pentru

instituţia bancar naţională în Republica Moldova, planificarea şi organizarea eficientă a direcţiei

valutare din cadrul instituţiei bancar naţionale, eficientizarea sistemului informaţional şi

comunicaţional care fiind factorul de succes în managementul riscului valutar, controlul şi

finanţarea riscului valutar.

Capitolul III „Direcţii de administrare şi gestionare a riscului valutar în sistemul

bancar al Republicii Moldova” sunt abordate propunerile de optimizare, în legătură cu

corelarea deciziilor de management a riscului valutar la nivel mezoeconomic cât şi

macroeconomic în cadrul instituţiei bancar naţionale.

Încheierea conţine rezultatele cercetării, sunt sistematizate concluziile principale ale

lucrării şi sunt trasate propuneri de minimizare a riscului valutar în cadrul sistemului bancar

naţional.

Cuvinte – cheie: planificare, organizare, risc valutar, secţie valutară, monitorizarea

secţiilor valutare, controlul, finanţarea, managementul riscului valutar, curs valutar, analiza

6

corelativă şi analiza regresivă, politica monetară, politica fiscală, poziţia valutară, portofoliul

valutar.

Aprobarea lucrării. Materialele tezei legate de modalităţile de prevenire şi asigurare a

managementului riscului valutar, managementului direct al riscului valutar la nivel

macroeconomic, managementul indirect al riscului valutar, managementul riscului valutar la

nivel mezoeconomic au fost utilizate la conferinţe ştiinţifice, conferinţe ştiinţifice republicane,

simpozioane internaţionale care au avut loc la Academia de Ştiinţe din Moldova, Academia de

Studii Economice din Moldova.

Publicaţii. Tematica abordată în lucrare a fost reflectată în optsprezece articole publicate

în diferite reviste de specialitate din Republica Moldova, cu un volum total de 7 c.a.

II.TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRII PREZENTATE

PENTRU SUSŢINERE Economia mondială contemporană şi civilizaţia generată de economia de piaţă, parcurg

ele însele, de o perioadă de timp, o tranziţie de la o situaţie economică iniţială cu rădăcini

ancorate prioritar în pieţele naţionale, regionale şi internaţionale, la una de actualitate în care se

manifestă existenţa pieţelor globale de servicii financiar–bancare şi de inovaţii tehnologico –

ştiinţifice. Tehnologia şi–a depăşit condiţia de instrument al dezvoltării, a devenit o componentă

a existenţei moderne. Informaţia la rândul ei nu mai este doar un produs, definindu–se chiar ca

element al conştiinţei omenirii.

Prin risc valutar se subînţelege probabilitatea unui câştig sau unei pierderi în urma

modificării dimensiunilor valorice ale etaloanelor monetare sub influenţa factorilor economici,

monetari, financiari, social şi politici. Baza riscului valutar o constituie aplicarea valorii reale a

obligaţiunii băneşti în perioada viitoare. De aici, creditorul şi exportatorul vor suferi pierderi în

cazul scăderii cursului valutei preţului în raport cu valuta de plată. Pe cînd, debitorul sau

importatorul vor fi supuşi riscurilor în cazul creşterii cursului valutei preţului faţă de valuta

plăţilor. Efectele variaţiei cursului valutar asupra agenţilor economici sunt cunoscute sub

denumirea de expunere la risc.

Tabelul 1.

Factori de bază ce determină riscul valutar* Nivelul

Macro Mezo Micro

1. Ritmul creşterii economice. 1. Fluctuaţiile ratei dobânzii. 1. Situaţia economică a contragentului.

2. Nivelul inflaţiei. 2. Nivelul dezvoltării pieţei valutare la vedere şi la termen.

2. Nivelul dezvoltării pieţei valutare la vedere şi la termen.

3. Situaţia finanţelor publice. 3. Nivelul modernizării decontărilor 3. Nivelul informării operative a

7

externe. evoluţiei cursului valutar. 4. Situaţia balanţei comerciale şi de

plăţi. 4. Situaţia economică a clienţilor. 4. Factori subiectivi.

5. Migrarea capitalului. 5. Nivelul informării operative a evoluţiei cursului valutar.

6. Situaţia rezervei valutare. 6. Factori subiectivi. 7. Datoria de stat (internă şi

externă).

8. Schimbări în legislaţie. 9. Evenimente politice.

* Kiriţescu C., Idei contemporane în acţiune, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, pag.48

Complexitatea studierii conceptului de risc valutar a pus în faţa specialiştilor necesitatea

divizării lui în trei categorii interdependente: riscul valutar de tranzacţie (operaţional); riscul

valutar de translare; riscul valutar economic.

Primul tip de risc valutar de tranzacţie (operaţional) e legat de incertitudinea valorii

tranzacţiei în monedă naţională în viitor şi apare ori de câte ori o companie se angajează într-o

tranzacţie de vânzare sau de cumpărare operată în valută.

Riscul valutar de translare e legat de probabilitatea de câştig sau pierdere atunci când

activele, pasivele şi profitul unei filiale sunt “translate” din valuta în care se ţin evidenţele

filialei, în moneda naţională a companiei mamă.

Riscul valutar economic este riscul legat de modificarea valorii activelor şi pasivelor

agenţilor economici din cauza incertitudinii modificării dimensiunii valorice a etalonului

monetar.

Neînţelegând, mecanismele ce stau la baza proceselor de schimb valutar, factorilor ce le

determină nu va fi posibilă prognoza riscului valutar.

Practica monetară evidenţiază două grupe mari de metode cu ajutorul cărora se realizează

prognozarea cursului valutar:analiza fundamentală şi analiza tehnică.

Analiza fundamentală se bazează pe prognozarea informaţiilor, care redau tendinţele

viitoare ale factorilor economici, monetari şi financiari ce influenţează asupra cursului valutar

Din punct de vedere organizatoric, băncile realizează funcţia de management al riscului

valutar prin crearea unui sitem de reglementări, norme şi normative interne la standarde unanim

recunoscute prin care să asigure o metodologie proprie pentru promovarea produselor şi

serviciilor bancare în condiţiile de risc minim, astfel încât banca să decidă modalităţi proprii de

desfăşurare a activităţii cu respectarea reglementărilor băncii centrale, în ce priveşte:

Deschiderea şi funcţionarea conturilor valutare, sistem propriu de decontare care să

cuprindă metode de anliză şi proceduri de acordare a creditelor, plafoane (limită de expunere) pe

diferite categorii de persoane implicate în activitatea valutară, nivelul şi calitatea garanţiilor;

8

Crearea în cadrul băncii a unui mecanism specializat de analiză şi control al riscului

valutar, care să furnizeze managerilor băncii estimărilor sale privind nivelul riscului pe diferite

tipuri de activitate;

Organizarea unui sistem ştiinţific şi flexibil de planificare financiară în care să se

reflecte prin mijloace contabile şi ajustări extracontabile, nivelul la un moment dat al resurselor

financiare şi plasamentelor şi al realizării bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi proiecte în

viitor a activităţiii în vederea realizării obiectivelor pe plan financiar–valutar şi de buget de

venituri şi cheltuieli asumate;

Astfel, raportul cerere/ofertă reflectâ reacţia imediată a pieţei monetare la schimbarea

raportului cantitativ dintre masele de semne monetare ce se negociază în context internaţional.

( )( )AB

BACBAV moneda pentru amoned peoferta

moneda pentru amoned peoferta / (

(=

Şi fiindcă cursul valutar în general, şi al monedei naţionale, în special, sunt puse pe o

bază economică, care rezultă din cererea şi oferta de pe piaţa valutară, principiul de lucru

prevede urmărirea cererii de dolari (valută) în special pentru piaţa importurilor şi ofertei de

dolari pentru piaţa exporturilor. Vom reprezenta într-un sistem de axe şi coordonate oferta şi

cererea importurilor moldoveneşti.

Graficul 1. Importul şi cererea de U.S.D.

*Sursa: Buletinul anual al Băncii Naţionale 2004

Dreapta OO΄ reprezintă oferta importurilor moldoveneşti. Dreapta CC΄ reprezintă cererea

importurilor de către agenţii economici din Moldova. Intersecţia curbei ofertei şi cererii

determină un preţ de echilibru P0 şi o cantitate de echilibru Q0. Suprafaţa haşurată reprezintă în

consecinţă cererea de dolari, ce se manifestă pe piaţa valutară pentru asigurarea importurilor

moldoveneşti.

Preţul în U.S.D.

P0 1812.1mil. U.S.D.

A

C'

O'C

Q00 Volumul importurilor

9

Graficul 2. Exportul şi oferta de U.S.D.

*Sursa: Buletinul anual al Băncii Naţionale 2004

În anul 2004 acest necesar de dolari a fost 1135.9 mil. U.S.D. Dreapta OO′ reprezintă

oferta exporturilor agenţilor economici moldoveni, iar CC′ reprezintă cererea de mărfuri

moldoveneşti la export. Intersecţia curbelor OO′ şi CC′ determină preţul de echilibru P0 şi o

cantitate de echilibru Q0. Suprafaţa haşurată reprezintă oferta dolarului pe piaţa valutară

provenind de la întreprinderile care exportă. În anul 2004 oferta a fost în valoare de 763.9 mil.

U.S.D. Suprapunând suprafeţele haşurate a graficului 1 şi 2 putem observa existenţa unui decalaj

între cerere şi ofertă. Pentru a echilibra oferta şi cererea pe piaţa valutară şi totodată de a menţine

cursul valutar la nivelul dorit B.N.M. a efectuat în anul 2004 următoarele intervenţii pe piaţa

valutară. Pe parcursul a mai multor ani în R.M. se poate observa diferenţa caracterului de

intervenţie în dependenţă de perioada anului: la începutul anului se impune vânzarea valutei de

către B.N.M. (respectiv cumpărarea ei de către băncile comerciale), sfârşitul anului se

caracterizează prin tendinţa inversă – cumpărarea de valută de către B.N.M. Cererea de valută se

manifestă în deosebi în lunile aprilie – mai. Lunilor septembrie – octombrie le este caracteristică

de obicei oferta sporită de valută.

Factorii principali care au determinat evoluţia cursului de schimb în anul 2004 inclusiv şi

trimestrul II al 2005 au fost:

• Volumul masiv de valută străină pe piaţa valutară internă provenită din încasările

din exportul de mărfuri şi servicii şi din transferurile de peste hotare efectuate de către cetăţenii

Republicii Moldova.

• Deprecierea semnificativă a dolarului SUA pe piaţele internaţionale şi pe piaţa

internă. Pe parcursul anului de gestiune cursul de schimb ala dolarului SUA faţă de moneda

unică europeană s – a depreciat atât pe piaţa internaţională, cât şi pe piaţa internă, ceea ce a

condus la diminuarea cererii faţă de această valută, stimulând convertirea în euro a activelor

Cererea 1135.9 mil. U.S.D. Oferta 763.9 mil. U.S.D.

Decalaj PP

Q Q

10

denominate în dolari SUA.

Dacă revenim la graficul 2. dreapta OO′ reprezintă oferta dolarilor. Fiecărui curs valutar

îi corespunde o anumită cantitate de dolari reprezentând valoarea exporturilor moldoveneşti,

exprimată în monedă americană. La cursul t0: 1 U.S.D. = 13,94 lei, cantitatea ofertei este de Q0e

(această cantitate corespunde suprafeţei haşurate a graficului 2).

Un moment generalizator al eficientizării managementului în cadrul instituţiei bancar

naţionale din Republica Moldova fiind planificarea şi organizarea eficientă a direcţiei valutare

din cadrul instituţiei bancar naţionale.

Managementul organizării direcţiei valutare din cadrul sistemului bancar naţional al

Republicii Moldova se realizează prin:

- efectuarea intervenţilor pe piaţa valutară din republică în scopul executării politicii

monetar-valutare a Băncii Naţionale a Moldovei efectuarea operaţiunilor de convertire pe piaţa-

valutară internă; formarea cursului oficial al BNM şi difuzarea acestuia băncilor comerciale,

instituţiilor guvernamentale şi de stat, pieţei locale;

- evidenţa rezervelor valutare în regimul timpului real în Poziţia Valutară;

- evidenţa operaţiunilor valutare în regimul real la ordinul clienţilor Băncii Naţionale a

Moldovei (ministere, departamente de stat);

- calcularea echivalentului în MDL a modificărilor activelor valutare externe;

- verificarea şi generalizarea mesajelor de tip ”n99” (mesaje în format liber) în aplicaţia

„COMS” (Currency Opertions Management System);

- colaborarea cu companiile SWIFT, REUTERS şi BLOOMBERG, şi colaboratorii

Departamentului tehnologii informaţionale şi procesare date şi Serviciul pază şi securitate, în

vederea asigurării lucrului efectiv cu sistemele informaţionale SWIFT, REUTERS şi

BLOOMBERG;

- elaborarea în cadrul sistemului de control intern a schemelor aferente proceselor

operaţiunilor valutare efectuate în cadrul Direcţiei operaţiuni valutare (Front-Middle-Back

Office); etc.

Un alt aspect al eficientizării managementului fiind eficientizarea sistemului informaţional

şi comunicaţional care fiind factorul de succes în managementul riscului valutar. Pe pieţele

valutare, analiza fundamentală este strâns legată de cererea şi oferta pentru bani. Oferta de bani

la rîndul ei, are impact asupra nivelului ratei dobânzii şi a preţurilor pieţii valutare.

Dezvoltarea rapidă a pieţei informaţiei financiare este legat de faptul, că băncilor,

companiilor financiare, investitorilor le este necesară informaţia operativă şi autentică pentru a

lua o decizie actuală şi adecvată. Orice cerere în condiţiile economiei de piaţă determină oferta,

deaceea în ultimul timp a apărut un număr important de agenţii specializate în domeniul

11

informaţiilor financiare. Dezvoltarea intensă a tehnologiilor de calculatoare, a infrastructurii

comunicaţionale şi distribuirea Internetului mobilizează acest proces.

Concluzia, în ceea ce priveşte importanţa informaţiei pe piaţa valutară în condiţiile care s-

au format o mai mare exactitate la prognozarea situaţiei pe piaţa valutară poate fi realizată numai

prin îmbinarea complexă a două direcţii de bază a activităţii analitice.

În primul rând, dezvoltarea unei analitici speciale pe baza analizei informaţiei despre

tranzacţiile cu instrumentele pieţei valutare, informaţia privind comportamentul participanţilor

pieţei valutare, aplicarea analizei tehnice ş.a.

În al doilea rând, intensificarea activităţii analitice a direcţiei macroeconomice, deoarece

perspectiva de păstrare şi de dezvoltare a pieţei valutare depinde direct de direcţiile de bază a

politicii economice a statului.

Informaţiile pertinente, obţinute în timp util, reprezintă condiţii de primă importanţă pentru

înţelegerea evoluţiei pe piaţa valutară.

“Străpungerea” învelişului terminologiei specifice domeniului ar reprezenta un prim pas

pentru înţelegerea semnaleleor care sunt transmise pe diverse canale. Utilizarea celor mai

serioase surse de date, ca şi stocarea informaţiilor în serii ordonate reprezintă, de asemenea,

elemente importante în reuşita acţiunilor pe o piaţă extrem de dinamică cum este piaţa valutară.

Actualmente acumularea informaţiei operative şi obţinerea informaţiei dinamice care

caracterizează concluziile de bază a analizei referitor la situaţia curentă pe piaţa valutară, ne dă

posibilitatea în continuare de a analiza şi evalua perspectivele de dezvoltare a pieţei valutare în

proporţiile lui de bază.

Aceste analize reprezintă un excelent barometru al aşteptărilor pieţilor valutare şi formează

preţurile înaintea publicării acestor rapoarte. Prognozele nu sunt întotdeauna corecte. Odată ce

rezultatul raportului este publicat, preţurile se ajustează rapid, ca efect al noilor informaţii.

Piaţa valutară reacţionează de obicei în modul următor:

12

Piaţa valutară (rata de shimb)

Dacă condiţiile Dacă inflaţia Dacă condiţiile Dacă inflaţia economice este mai mare economice este mai sunt mai bune decât ne aşteptam sunt mai reale scăzută decât decât ne aşteptam decât ne aşteptam ne aşteptam

Adepţii analizei fundamentale elaborează modele economice complexe. Analistul, care

tranzacţioneză pe piaţa valutară, studiază atît economia internă, cît şi pe cea a altor ţări. Preţul

unei monede în raport cu alta se schimbă permanent sub influenţa factorilor ce îl determină.

Vom analiza două corelaţii curs valutar – rata dobânzii şi curs valutar – inflaţie cu

ajutorul efectului internaţional şi global Fischer.

Efectul internaţional Fischer, rezultă din teoria nedeplasării cursurilor forward.

Teoria parităţii ratelor dobânzii, susţine, că raportul cursului forward al monedelor F

{(A/B)t+1} faţă de cursul de schimb spot (A/B)t este o funcţie faţă de ratele dobânzilor existente

în ţările analizate.

F{(A/B)t + 1}/(A/Bt) = (1 + ra)(1 + rb), (1) în care (1 + ra) şi (1 + rb) – dobânzile unitare în ţările A şi B. Conform teoriei nedeplasării cursului de schimb forward, cursul forward este egal cu aşteptările

cursului spot în viitor E{(A/B)t+1}

F{(A/B)t + 1} = E{(A/B)t + 1} (2)

Din egalităţile (1.2.12.) şi (1.2.13) rezultă:

E{(A/B)t + 1}/(A/Bt) = (1 + ra)(1 + rb) (3)

13

Expresia exprimată în forma egalităţii (1.2.13.) e cunoscută sub denumirea de efectul

internaţional Fischer şi arată că modificările ratelor de schimb valutar sunt o funcţie a ratelor

dobânzilor din ţările analizate.

Efectul Fischer corelează rata dobânzii şi aşteptările ratei inflaţiei.

(1 + r) = (1 + i) (1 + E (P)) (4) unde: r – rata dobânzii nominale;

i – rata dobânzii reale;

E(P) – rata inflaţiei aşteptate.

În timp, ce efectul Fischer stabileşte legătura între ratele dobânzilor, ratele inflaţiei şi paritatea

puterii de cumpărare a monedei (1.2.14) efectul internaţional Fischer leagă ratele inflaţiei cu

ratele dobânzilor şi modificarea cursului valutar.

Efectul comun al acestor condiţii provoacă efectul global Fischer (1 + ra) (1 + rb) = (1 + E(Pa))/(1 + E(Pb)) (5)

Spre deosebire de efectul internaţional Fischer, care leagă diferenţele dintre ratele

dobânzilor cu modificările aşteptate a valorilor cursurilor valutare, efectul global Fischer leagă

aceşti parametri nemijlocit cu ratele inflaţiei aşteptate. În afară de aceasta ambele efecte vorbesc

despre acelaşi lucru.

O altă componentă a eficientizării managementului riscului valutar în cadrul instituţiei

bancar naţionale este controlul şi finanţarea riscului valutar.

Controlulul riscului valutar tinde să capteze cea mai mare parte în atenţia conducerii şi în

special a analiştilor, împreună cu etapa anterioară, ocupă cel mult 30% din timpul afectat

gestiunii riscului valutar. Acesta înglobează următoarele proceduri:

Formularea politicilor scrise ale băncii

Desemnarea persoanelor autorizate să angajeze banca la operaţiuni valutare

Procedurile de determinare a expunerii la risc

Definirea strategiilor de gestiune a riscului valutar

Stabilirea limitelor interne pentru expunerea valutară maximă pentru fiecare valută

gestionară

Implimentarea unor indicatori de performanţă pentru aprecierea calităţii operaţiunilor

valutare angajate de personalul băncii.

Controlul de gestiune a riscului valutar întreţine, prin natura sa, numeroase contacte cu

celelalte compartimente funcţionale, precum contabilitatea generală, informatică, audit intern,

14

relaţii umane, gestiunea activelor şi pasivelor, gestiunea resurselor, organizare, strategie şi

planificare.

Deci, etapele gestiunii controlul riscului valutar sunt:

Formularea politicii valutare a băncii,

Desemnarea procedurilor de expunere la risc,

Stabilirea limitelor de expunere.

Un alt moment important a managementului controlului riscului valutar e performanţa

bancară. La acest capitol au fost instituite norme prudenţiale, care reglementează structurile

bilanţiere bancare, statutând anumite raporturi în cadrul riscului valutar. Scopul acestor norme

constă în protejarea riscului valutar, asigurării lichidităţii, ele fiind norme funcţionale ale

băncilor, nefiind influenţate în particular de politicile valutar, monetare.

Finanţarea gestiunii riscului valutar presupune atât acoperirea riscurilor, cât şi transferul

acestora. Cele două metode sunt adecvate unor situaţii diferite:

• Acoperirea riscului valutar se face prin metode şi tehnici specifice. Deşi implică

cheltuieli tranzacţionale mari, gestiunea prin acoperire presupune asumarea unor riscuri

rezonabile, anticipate. Riscul valutar poate fi acoperit atât printr – un program formal de

finanţare elaborat pe baza prognozelor privind pierderile anticipate.

• Transferul riscului valutar este adecvat când expunerea la risc este mai puţin previzibilă

sau când pagubele potenţiale sunt grave, funcţionarea metodei presupunând existenţa

pieţelor de asigurări convenţionale.

Acoperirea riscului valutar se poate face prin următoarele tehnici:

- Contracte la termen privind schimbul valuatr elaborarea unui program formal de

finanţare pe baza prognozelor referitoare la pierderile anticipate

- Trecerea pierderilor pe cheltuieli sau acoperirea din capital

- Tehnicile de headging (contractile forward, swap–ul, operaţiunea futures, opţini

valutare, opţiuni cilindrice, opţiunile compuse, opţiunile compuse)

Teoretic, transferarea riscurilor bancare ca o componentă esenţială a mangementului bancar

global, banca poate comunica pieţelor financiare eficacitatea sa în gestiunea patrimoniului

financiar, cu efecte de sinergie asupra atitudinii favorabile a pieţelor.

Cercetările efectuate au demonstrat că administrarea potenţialului valutar şi evaluarea

riscului valutar poate fi administrat prin metode directe şi indirecte. Cu toate că au fost elaborate

şi aprobate restricţiile valutare care se întăresc prin lege. Formele restricţiilor valutare pe

operaţiunile financiare depind de soldul balanţei de plăţi. În urma cercetării efectuate, s–a

constatat că planificarea şi organizarea eficientă a direcţiei valutare reprezintă un factor decisiv

de important al minimizării riscului valutar. În urma anlizei efectuate, s–a stabilit că la baza

15

eficientizării sistemului informaţional şi comunicaţional traiderii urmăresc trei surse de

informaţii: principalii indicatori economici publicaţi de diferite comisii guvernamentale şi

organizaţii private, Banca Centrală, Ministerul de Finanţe. Şi sistemul informaţional şi

comunicaţional fiind un factor de success în management.

La finele cercetării s-au impus anumite concluzii şi propuneri de optimizare a gestiunii

riscului valutar în cadrul instituţiei bancar naţionale. Acestea au permis corelarea deciziilor de

management privitor la gestionarea eficientă a riscului valutar la nivel macroeconomic şi

mezoeconomic. Pentru sistemul bancar riscul valutar reprezintă o preocupare inevitabilă şi

permanentă.

Este clar, că efectele pozitive în urma gestiunii şi asigurării riscului valutar pot fi simţite

numai în cazul corelării metodelor utilizate la toate nivelurile economiei naţionale – de la nivelul

microeconomic până la cel macroeconomic şi invers.

În Republica Moldova posibilităţile de gestiune şi asigurare a riscului valutar sunt limitate

din cauza condiţiilor specifice caracteristice perioadei de tranziţie, precum şi din cauza lipsei de

pregătire şi de experienţa a personalului în această materie. De aceea elaborarea unui model

global de gestiune şi asigurare a riscului valutar în economia moldovenească într-o perioadă de

maximă fluctuaţie reprezintă o necesitate de necontestat. Acest model trebuie de construit

începând de la nivelul inferior până la cel superior al economiei naţionale, având în vedere

posibila evoluţie a economiei ţarii în viitor. Iar din punct de vedere strategic este rezonabil de

elaborat modelul atât pe termen scurt cât şi pe termen lung.

O posibilitate ar fi păstrarea valutelor cu diferite grade de risc a valutelor bine asigurate,

asigurând în final un anumit venit minim şi acceptând riscuri mari numai pentru o proporţie

redusă dintre active. În acest fel se realizează o îmbinare între sentimentul de siguranţă cu

neliniştea participării la joc.

În cazul evaluării riscului portofoliului valutar se urmăreşte indicatorul de rentabilitate ale

cărui valori sunt incerte datorită naturii problemei. Cel mai des riscul portofoliului valutar se

asimilează cu dispersia în jurul valorii medii sau în jurul valorii anticipate a rentabilităţii.

Un aspect foarte important al conceptului de risc asociat unui portofoliu valutar este

diversificarea portofoliului. Diversificarea portofoliului, în general conduce la o diminuare a

riscului acestuia în raport cu aşa – numitele riscuri individuale care corespund valutelor

componente. Trebuie de remarcat că riscul portofoliului valutar nu poate fi mai mic decât riscul

fiecărei componente, ci doar decât riscul cel mai mare al acestor componente. Faptul că riscul

portofoliului apare ca o medie ponderată cu ponderi de sumă unu sau mai mică decât unu

înseamnă o netezire sau o diminuare a riscului portofoliului faţă de componentele sale cele mai

16

riscante. Gestiunea portofoliului valutar nu trebuie să se limiteze la administrarea, propriu zisă a

portofoliului format din monede străine dar a portofoliului întreg format atât din active străine

cât şi din active naţionale. Diversificarea ce presupune folosirea activelor naţionale cu activele

străine, contribuie la micşorarea riscului (vezi tab. 3.).

Tabelul 3.

Diversificarea portofoliului bancar

Rentabilitatea aşteptată, în %

Abaterea standardă, în %

1. Active naţionale 10,00 20,00 2. Active străine 10,00 20,00 3. Portofoliul în care lipseşte hedgingul riscului valutar 10,00 14,14 4. Portofoliul în care riscul valutar e asigurat complet 10,00 14,25

Portofoliul care nu este apărat de riscul valutar, se caracterizează printr-o abatere pătratică

medie mai mică decât abaterile pătratice medii pe fiecare tip de activ în parte. În cazurile când e

posibilă asigurarea riscului valutar, riscul total ce caracterizează investiţiile în portofoliu se

diminuează şi mai mult. De aici reiese necesitatea hedgingului riscului valutar. Însă aceasta încă

nu demonstrează, că hedgingul întotdeauna prezintă prin sine decizia optimă sau că în orice

situaţie trebuie de acoperit riscul valutar. După calculele specialiştilor cota optimă, care are sens

de a fi asigurată constituie 75% din investiţiile în activele străine.

Pentru sistemul bancar această situaţie este destul de riscantă. Pentru a ieşi din impasul

creat e nevoie de restructurat portofoliile valutare în direcţia micşorării ponderii dolarului

american şi măririi ponderii euro şi a altor monede vest europene în structura portofoliului.

Aceasta este posibil numai pe calea restructurării rezervei valutare a Moldovei şi prin

convingerea exportatorilor şi importatorilor în necesitatea diversificării monedelor de plată în

procesul derulării relaţiilor comerciale externe.

De fapt dacă portofoliul valutar include mai multe active străine se recomandă, mai întâi de

toate de calculat dependenţa corelativă între modificările cursurilor valutare a fiecărei din

perechi şi apoi de utilizat aceste date în procesul prelucrării strategiei optime de hedging. În

general riscul valutar al portofoliului e cu atât mai mare, cu cât e mai mare rentabilitatea

aşteptată de la modificarea etaloanelor monetare.

Totodată acest risc se găseşte într-o dependenţă inversă cu riscul fiecărei valute ce

compune portofoliul şi cu intensitatea tendinţelor noastre de a evita riscul. Diversificarea

portofoliului valutar ar fi o metodă foarte efectivă de gestiune a riscului valutar în sistemul

bancar al Republicii Moldova. Însă aceasta nu poate fi realizat pe deplin, deoarece pe piaţa

valutară a Moldovei se efectuează tranzacţii într-un număr restrâns de monede. În structura

portofoliului valutar a băncii comerciale „X” din Republică se observă următoarea tendinţă .

17

Tabelul 5. Portofoliul valutar al băncii comerciale în perioada 2004*

Unităţi monetare străine Valoarea totală în mii lei Ponderea în portofoliu în %

1. Dolar SUA 177054111.55 84.02 2. Euro 23258703.65 11.04 3. Rubla rusească 9123514.34 4.33

4. Leu românesc 110,389.84 0.05 5. Hrivna ucraineană 396409.58 0.19 6. Rubla belorusă 18354.01 0.01 7. Lira sterlină 168789.13 0.08 8. Francul elveţian 600884.07 0.28

9. Yenul japonez - - 10. Alte valute 266.48 -

Total 210731422.63 100% *Darea de seama a Băncii Comerciale ”X” anul 2004

Deci, din tabel rezultă că, în structura portofoliilor valutare a băncilor comerciale din

Republica Moldova, în general, se menţine următoarea structură: Dolarul american – 84.02%,

Euro – 11.04%, Rubla rusească - 4.32%, Leu românesc - 0.05%, Hrivna ucraineană - 0.19%,

Rubla belorusă – 0.01%, Lira sterlină - 0.08%, Francul elveţian - 0.29%.

La nivelul instituţiilor bancare posibilităţile de asigurare a riscului valutar sunt cu mult mai

mari, datorită specificului activităţii băncilor care dispun de mijloace băneşti considerabile şi a

pregătirii profesionale speciale a personalului bancar în această materie.

Şi fiindcă această situaţie nu este nici posibilă şi nici rezonabilă băncile trebuie să-şi

administreze în aşa mod veniturile şi cheltuielile în urma tranzacţiilor valutare încât pierderile

posibile să fie minime.

Rolul băncii centrale este de a imprima eficienţă şi coeziune în funcţionarea unitară a

sistemului bancar, în condiţiile mediului economico – social existent. Ea asigură crearea unui

climat de lucru favorabil pentru bănci, susţinîndu – le prin măsuri specifice la nivel

macroeconomic prin crearea unor condiţii adecvate pentru o creştere economică sănătoasă,

respectiv neinflaţionistă.

Economisirea resurselor valutare în condiţiile controlului cursului valutar şi al

importurilor (limitate la strictul necesar);

Încheierea de noi acorduri ( cu FMI şi Banca Mondială ) pentru restructurarea

datoriei externe. Pentru a-şi acoperi riscul valutar pe care îl suportă în urma poziţiilor valutare deschise

banca poate acţiona în trei moduri:

a) închide imediat poziţia valutară deschisă cumpărând sau vânzând valută în dependenţă

de tipul poziţiei valutare deschise (scurtă sau lungă) pe piaţa valutară la vedere;

18

b) procură sau vinde valută pe piaţa valutară la termen prin intermediul unor tehnici de

asigurare ca forward, futures, option sau swap;

c) ia sau acordă credit în dependenţă de tipul poziţiei valutare (scurtă sau lungă) pe o

perioada determinată

Şi fiindcă nu toate activele sau pasivele valutare sunt expuse în aceeaşi măsură la risc din

cauza utilizării de către bănci în tranzacţiile sale valutare a diferitor monede străine este necesar

de administrat nu numai poziţiile valutare pe fiecare monedă în parte dar şi în întregime

portofoliul valutar.

Gestiunea portofoliului valutar presupune diversificarea lui. Totodată în ultimul timp se

pune problema administrării nu numai a portofoliului format din monede străine, dar a

portofoliului întreg format atât din active străine cât şi din active naţionale.

Este important de subliniat că efectele pozitive în urma administrării şi acoperirii riscului

valutar la nivel mezoeconomic pot apărea numai după elaborarea unui concept de gestiune şi

asigurare a riscului valutar la aceste două nivele care să cuprindă următoarele etape:

– determinarea tuturor tipurilor de riscuri valutare la care se supune compania sau

banca;

– evaluarea mărimii pierderilor posibile (conform prognozării dinamicii cursurilor

valutare) pentru luarea deciziei în ceea ce priveşte utilitatea cheltuielilor pentru

hedging-ul valutar;

– examinarea posibilităţii de evitare a riscului valutar prin intermediul unor metode

simple de gestiune a riscului valutar (diferite clauze, leads and legs, leasing, factoring,

închiderea imediată a poziţiei valutare deschise, diversificarea portofoliului valutar);

– determinarea părţii riscului valutar care trebuie de asigurat în cazul când folosirea

metodelor simple de administrare a riscului valutar nu este justificată;

– alegerea unei forme prielnice de hedging valutar şi determinarea datei sau

evenimentului din momentul apariţiei cărora trebuie de recurs la asigurare.

Gestiunea şi asigurarea riscului valutar la nivel macroeconomic poate fi privită sub două

aspecte. Pe de o parte autorităţile monetare centrale trebuie să elaboreze norme legislative care

să corespundă unei economii de piaţă şi să practice politici monetare şi fiscale adecvate

economiilor existente pentru a crea un climat favorabil de gestiune şi asigurare a riscului valutar

la nivelele micro şi mezo a economiei naţionale. Pe de alte parte autorităţile monetare centrale

trebuie să-şi gestioneze propriul sau risc valutar.

19

În Republica Moldova pe termen scurt modelul de gestiune şi asigurare a riscului valutar la

nivel macroeconomic trebuie să includă:

– perfecţionarea modelului aplicat pentru determinarea cursului valutar;

– aplicarea unor politici monetare şi fiscale ce să permită agenţilor economici să dispună

de mijloace băneşti pentru asigurarea riscurilor economice externe;

– elaborarea suportului legislativ pentru înfiinţarea pieţei valutare la termen;

– diversificarea rezervei monetare internaţionale a Republicii Moldova;

– organizarea unei instituţii specializate de recalificare a specialiştilor de la nivelul

microeconomic şi mezoeconomic;

– publicarea zilnică a prognozării comportării cursului valutar.

Pe termen lung acest model trebuie sa prevadă:

– gestiunea riscului valutar în special prin intermediul metodelor indirecte (politica

monetară, politica fiscală, factorul psihologic);

– crearea condiţiilor de dezvoltare a pieţei valutare interne a Republicii Moldova;

– administrarea şi optimizarea rezervei valutare.

De fapt la nivelul macroeconomic statul prin politica monetară pe care o realizează trebuie

să contribuie la micşorarea incertitudinei monetare şi la crearea unor condiţii prielnice de

desfăşurare a activităţii economice şi totodată a posibilităţii de apărare contra riscurilor

economice. III.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În activitatea financiar-monetară internaţională problema determinării şi asigurării

riscurilor este cauzată de natura şi consecinţele sistemului ratelor fluctuante adică de riscul

valutar. Şi fiindcă economia este destul de sensibilă la modificarea dimensiunilor valorice ale

etaloanelor monetare trebuie de administrat riscul valutar la nivelul economiilor naţionale,

instituţiilor bancare şi la nivelul firmelor, fapt ce ne-a permis să concluzionăm următoarele: 1. Pentru fundamentarea bazelor teoretice ale incertitudinii riscului prin prisma conceptelor

şi teoriilor de management se delimitează factorii de bază ce determină riscul valutar.Redarea

grafică a riscului valutar, a limitelor de încredere a riscului valutar, a limetelor de încredere a

profitului, cazul aversiunii faţă de risc, cazul preferinţei faţă de risc, cazul indiferenţei faţă de

risc, fiind baza fundamentării unei metodologii referitoare la natura riscului valutar

2. Pentru sistemul bancar funcţiile managementului riscului valutar au o deosebită

importanţă la realizarea obiectivului stabilit prin politici şi strategii determinate de maximizare a

profitului în condiţiile de minimizare a riscului.Pentru o cercetatere mai amplă şi mai justă la

20

modificarea relativă a cursului valutar poate fi utilizată analiza corelativă şi analiza regresivă şi a

câştigului mediu sau valoarea medie. Scăderea volatilităţii va duce la micşorarea riscului.

3. Cercetările efectuate au demonstrate că administrarea potenţialului valutar şi evaluarea

riscului valutar poate fi administrat prin metode directe şi indirecte. În urma anlizei efectuate, s–

a stabilit că la baza eficientizării sistemului informaţional şi comunicaţional traiderii urmăresc

trei surse de informaţii: principalii indicatori economici publicaţi de diferite comisii

guvernamentale şi organizaţii private, Banca Centrală, Ministerul de Finanţe. Şi sistemul

informaţional şi comunicaţional fiind un factor de success în management.

4. În urma cercetării efectuate, s–a constatat că planificarea şi organizarea eficientă a

direcţiei valutare reprezintă un factor decisiv de important al minimizării riscului valutar.

Controlul şi finanţarea riscului valutar se caracterizează din perspectiva activităţii bancare.

5. Analiza structurii şi dinamicii activităţii valutare a băncii comerciale demonstrează că,

utilizarea uneia sau alteia din aceste situaţii depinde de preferinţa sau aversiunea băncii faţă de

risc precum şi de posibilitatea previzionării cât mai exacte a veniturilor şi cheltuielilor realizate

în valute cât şi de stabilitatea valutei riscului căreia e gestionat.

6. Studiul de caz privitor la portofoliul valutar al băncii comerciale efectuat în cercetare, ne-

a permis să concluzionăm că, riscul portofoliului valutar nu poate fi mai mic decât riscul fiecărei

componente şi apare ca o medie ponderată cu ponderi de sumă unu sau mai mică decât unu

înseamnă o netezire sau o diminuare a riscului portofoliului faţă de componentele sale cele mai

riscante.

7. Deasemenea s–a constatat că la baza politicii de management a riscului valutar în cadrul

instituţiei bancar naţionale stau politica monetară, politica fiscală şi îmbinarea acestor politici

determină factorul psihologic.

Având în vedere cele menţionate anterior, accentuăm următoarele propuneri de optimizare

a gestiunii riscului valutar în sistemul bancar naţional:

În perioada de tranziţie la baza economiei trebuie să stea noţiunea de management, însă

dacă ne referim la managementul riscului valutar atunci, trebuie să stea noţiunile de planificare,

prognozare, control, organizare şi finanţare. În domeniul bancar, mai mult decât în alte domenii,

legătura strictă de proporţionalitate între rolul profitului şi nivelul riscului determină o orientare

specifică a funcţiilor managementului.

Necesitatea reconstrucţiei economiei noastre naţionale cere racordarea ei la exigenţele

competiţiei pe care le impune piaţa mondială. Racordare care se loveşte de un şir de restricţii ce

decurg din stadiul actual de dezvoltare al economiei naţionale şi a politicii economice externe a

guvernului. Ne referim la gradul avansat al uzurii morale a tehnicilor şi tehnologiilor

informaţionale, nivelul scăzut de satisfacere a cererii pe piaţa internă, practică slabă a

21

managementului, marketingului în relaţiile internaţionale, orientarea relaţiilor economice în mare

măsură numai spre fostele republici sovietice, creşterea datoriei externe, ca şi cadrul juridic încă

insuficient adoptat cerinţelor pieţei externe.

Optimizarea gestiunii riscului valutar în economia Republicii Moldova necesită rezolvarea

stringentă a următoarelor probleme la diferit nivel.

Astfel la nivel macroeconomic se impune:

− prognozarea şi evaluarea riscului valutar la nivelul economiei naţionale;

− gestiunea cursului valutar prin intermediul politicii monetare şi politicii fiscale care să dea factorilor economici o evoluţie favorabilă;

− gestiunea şi optimizarea rezervei monetare internaţionale;

− crearea condiţiilor de constituire a pieţei valutare la termen.

La nivel mezoeconomic: − prognozarea şi determinarea riscului valutar la nivelul instituţiilor bancare;

− monitoringul riscului valutar în toate serviciile bancare;

− gestiunea poziţiilor valutare deschise;

− diversificarea portofoliului valutar;

− acordarea serviciilor de consulting, în ceea ce priveşte gestiunea şi asigurarea riscului valutar clienţilor băncii;

− întreţinerea permanentă a strategiei "situaţiilor imprevizibile";

− calificarea personalului bancar în condiţiile specifice de tranziţie spre economia de piaţă.

În concluzie, managementul riscului valutar nu se poate realiza eficient decât împreună cu

celelalte domenii ale conducerii băncii centrale, managementul riscului valutar reprezentând

numai feţele diferite ale aceluiaşi mod de a conduce o entitate bancară. Prin intermediul

procedeelor enumerate nu este posibil de evitat complect managementul riscul valutar, deoarece

în condiţiile în care întreaga evoluţie a vieţii economice demonstrează că incertitudinea

managementului riscului valutar sunt prezente la tot pasul şi însoţesc toate actele sau faptele

economice, problema principală nu constă în luarea unor decizii în situaţii nesigure ci în găsirea

modalităţilor care să asigure micşorarea incertitudinii.

IV. LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI 1. Ştefîrţă Natalia. „Posibilităţi de perfecţionare a gestiunii riscului valutar în sistemul

bancar al Republicii Moldova”, revista „Economie şi Sociologie” nr.1 – 2002, pag.104

22

2. Ştefîrţă Natalia. ” Risc şi incertitudine în gestiunea riscului valutar”, revista

„ Economie şi Sociologie” nr.3 – 2002, pag.56

3. Ştefîrţă Natalia. „Aplicarea restricţiilor administrative la gestiunea riscurilor valutare în

Republica Moldova”, revista „Economie şi Sociologie” nr.3 – 2002, pag.63

4. Ştefîrţă Natalia. „Posibilităţi de integrare a economiei Republicii Moldova în Uniunea

Europeană”, Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Republica Moldova vol.II, 2003,

pag.124

5. Ştefîrţă Natalia. „Sistemele cursurilor de schimb şi condiţiile optime ale acestora pentru

o economie naţională”, Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Republica Moldova vol.II,

2003, pag.127

6. Ştefîrţă Natalia. „Ce politică agricolă trebuie să promoveze Republica Moldova pentru

aderarea la Uniunea Europeană” ”, Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Republica

Moldova , vol. ,2004, pag.228

7. Ştefîrţă Natalia. „Gestiunea portofoliului valutar al instituţiilor bancare din Republica

Moldova”, Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Republica Moldova ” vol.II, 2004,

pag.221

8. Ştefîrţă Natalia. “Prognozarea cursului valutar: analiza fundamentală şi analiza

tehnică”, Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Republica Moldova vol. II, 2004, pag.225

9. Ştefîrţă Natalia. „Perspectivele de integrare a Republicii Moldova în Uniunea

Europeană”, revista „Economie şi Sociologie” 2004, nr.II, pag.38

10. Ştefîrţă Natalia. „Managementul indirect al riscului valutar macroeconomic: politica

monetară a Băncii Naţionale a Moldovei”, revista „Economie şi Sociologie” 2004, nr.II,

pag.48

11. Ştefîrţă Natalia. Materialele al III –lea Simpozionul Internaţional „Reforme economice:

avantaje şi dezavantaje”, Academia de Ştiinţe a Moldovei Institutul de Relaţii Economice şi

Institutul de Cercetări Economice, raportul „Posibilităţi de gestionare a riscului valutar în

sistemul bancar al Republicii Moldova”, martie 2002, pag.107, Chişinău.

12. Ştefîrţă Natalia. Materialele „ Conferinţa tinerilor cercetători ” organizată de Academia de

Studii Economic, raportul „ Gestiunea poziţiilor valutare ale instituţiilor bancare din

Republica Moldova”, 29 aprilie 2004, pag.272, Chişinău.

12. Ştefîrţă Natalia. Materialele Conferinţa ştiinţifică republicană „Valorificarea

ştiinţifice – baza dezvoltării durabile a economiei naţionale” raportul „Impactul evoluţiei

monedei Euro asupra economiei Republicii Moldova”, 16 iunie 2004, pag.71, Chişinău

23

13. Ştefîrţă Natalia. Materialele Simpozionului Internaţional „Integrarea Europeană şi

Competitivitatea Economică”, raportul „Ce politică industrială trebuie să promoveze

Republica Moldova”, 23-24 septembrie 2004, pag.328, Chişinău

14. Ştefîrţă Natalia. Materialele Conferinţei tinerilor cercetători organizată de

Academia de Ştiinţă din Moldova, raportul “Ce politică trebuie să promoveze Republica

Moldova pentru restructurarea sistemului financiar – bancar în perspective integrării

europene”, publicat în revista Academiei de Ştiinţe 11 noiembrie 2004, pag.155, Chişinău

15. Ştefîrţă Natalia. “ Importanţa informaţiei pe piaţa valutară”, revista „Economie

şi Sociologie” 2004, nr.III, pag.123

16. Ştefîrţă Natalia. „Factorul psihologic pe piaţa valutară: adeptul analizei

fundamentale”, Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Republica Moldova ” vol.II, 2005,

pag.359

17. Ştefîrţă Natalia. „ Managementul direct al riscului valutar macroeconomic:

împrumuturile externe”, Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Republica Moldova,

vol.II,2005, pag.335

ADNOTAREA tezei de doctor în economie cu tema

„Gestiunea riscului valutar în sistemul bancar al Republicii Moldova”

24

Evoluţia managementului riscului valutar este influenţat de o multitudine de factori, dintre

care pot fi menţionaţi: nivelul inflaţiei, influenţele mediului asupra activităţii bancare; punctele

slabe sau limitele funcţiilor de control, prognozare, planificare, organizare, coordonare, care

implică o cercetare continuă pentru găsirea de noi tehnologii, informaţii şi remedii.

În prezenta teză, autorul a efectuat analiza deciziilor economice în cazul unui viitor incert.

În activitatea financiar-monetară internaţională incertitudinea este cauzată de natura şi

consecinţele sistemului ratelor fluctuante cu ajutorul funcţiilor de management. Pentru a înlătura

sau cel puţin a micşora efectele negative ale riscului valutar e nevoie de cunoaşterea

mecanismului stabilirii cursului valutar al leului moldovenesc sub influenţa factorilor economici,

monetari, financiari, sociali şi politici. Sensibilitatea economiei la modificarea dimensiunilor

valorice ale etaloanelor monetare pune în faţa autorităţilor monetare centrale problema gestiunii

riscului valutar. Principalele probleme de abordare cuprinde forma administrării potenţialului

valutar şi evaluarea riscului valutar pentru instituţia bancar naţională în Republica Moldova,

planificarea şi organizarea eficientă a direcţiei valutare din cadrul instituţiei bancar naţionale,

eficientizarea sistemului informaţional şi comunicaţional care fiind factorul de succes în

managementul riscului valutar, controlul şi finanţarea riscului valutar.

La baza planificării şi organizării secţiei valutare din cadrul instituţiei bancar naţionale a

Republicii Moldova fiind strategia bancară, însă funcţia de control şi finanţare fiind caracterizată

prin performanţa bancară, normele prudenţiale care reglementează structurile bilanţiere,

statutând anumite raporturi în cadrul gestiunii riscului valutar .

În lucrare, au fost supuse analizei aspectele similare, fundamentate teoretic şi practic şi a

propunerilor de optimizare, în legătură cu corelarea deciziilor de management a riscului valutar

la nivel mezoeconomic cât şi macroeconomic în cadrul instituţiei bancar naţionale.

În această teză, se pune accentul şi pe posibilităţile de perfecţionare a gestiunii riscului

valutar în Republica Moldova la nivel mezoeconomic se face o analiză practică în baza unor date

de la banca comercială „X”. Pentru o bancă e importantă elaborarea unei strategii de gestiune a

riscurilor. Aceasta include un şir de probleme de la monitoringul, performanţele până la

evaluarea dimensiunii lui.

Materialele lucrării pot fi destinate studenţilor, personalului din bănci, dar şi celor interesaţi

în descifrarea acestui domeniu puternic mediatizat al economiei Republicii Moldova.

ANNOTATION

On the thesis for the confirmation of the Ph. D. degree on the topic

„ Currency risck management in the Republic of Moldova banking sistemy ”

25

The evolution of the currency risck management is influenced by a multitude of factors,

such as: inflation, environment influence upon the banking system, weak points or the limits of

the control, functions, forecast, plannig, organization, coordination, which involve a continuons

research in order to find out new technologies, information and solutions.

In the present thesis the author analysed the economical decisions in the case of an

incertain future. In the international financial–monetary environment the uncertainty is caused by

the nature and the consequences of the fluctuating rates, through the management functions. In

order to remove or, at least, to minimize the negative effects of the currency risk, it is important

to know how to manage with the mechanism of settling the rate of exchange of the moldovan

“leu” under the influence of the economical, monetary, financial, social and political factors. The

economy sensitiveness to the modification of the valuable dimensions of the monetary standards

put the dilemma of the currency risk management in front of the central monetary authorities.

The main problems are the administrativ on of the monetary potential and the evaluation of the

currency risk for the bank institution in the Republic of Moldova, efficient planning and

organization of the currency management, as part of the bank institution, efficiency of the

informational and communicative system, as factors of success in the currency risk management.

The bank strategy, is the base for planning and organization of the currency sector as part

of the bank instution of the Republic of Moldova, but the function of control and financing being

characterized by book performonce, finoncial prudential norms that regulate the, setlling the

balance structures.

In this paper, there have been analysed similar aspects, theoretically and practically grounded,

and some suggestions of optimization, dealing with the corrlation of the management decisions

at macroeconomic level within the national banking system.

In this thesis, are emphasized the possibilities to improve the currency risk management in

the Republic of Moldova on the mezoeconomic level. There has been made a practical analysis

on the base of some data from a certain “X” commercial bank. The settlement of a risk

management strategy is important for bank . It includes a variety of problems, starting with the

monitoring, the performances and ending with the evalution of it dimensions.

Elaborations and reseorchers included in this paper could be considered by students, bank

staff and others interested in this field largely discussed in the Republic of Moldova.

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук по теме

„ Управление валютным риском в банковской системе Республики Молдова ”

26

Эволюция менеджмента валютного риска находится под воздействием множеством

факторов, среди которых можно отметить: уровень инфляции, воздействие среды на

банковскую деятельность, слабые точки или лимиты контрольных функций,

прогнозирование, планирование, организация, которые требуют непрерывный анализ для

открытия новых технологий, данных и средств. В данной работе автор дает оценку

экономическим решениям, у которых неопределенное будущее. В международной

денежно-финансовой деятельности неопределенность обусловлена характером и

последствиями системы плавающих ставок с помощью функций менеджмента. Для

устранения или хотя бы уменьшения негативных эффектов валютного риска необходимо

знание механизма установления валютного курса молдавского лея под воздействием

экономических, денежных, финансовых, социальных и политических факторов.

Чувствительность экономики к изменениям стоимостных размеров денежных эталонов

ставит перед центральной монетарной администрацией вопрос управления денежным

риском. Поднятые главные вопросы затрагивают форму администрирования валютного

потенциала и оценку валютного риска для банковского учреждения Республики Молдова,

эффективность планирования и организации валютного управления в банковском

учреждении Республики Молдова, действенность информационной и коммуникационной

системы, как фактор успеха в управлении валютным риском, контроль и финансирование

валютного риска. В основе планирования и организации валютного отдела в банковском

учреждении Республики Молдова лежит банковская стратегия, но функция контроля и

финансирования характеризуется банковскими достижениями, пруденциальными

нормами регулирующими балансовые структуры, устанавливая определенные отношения

в управлении валютным риском. В работе был сделан анализ подобных аспектов,

обоснованных теоретически и практически, а также предложений по оптимизации, в

связи с соотношением решений по управлению валютным риском как на

мезоэкономическом, так и на макроэкономическом уровне в банковском учреждении

республики. В настоящей докторской диссертации акцент ставится также и на меры

совершенствования управления валютным риском в Республике Молдова на

мезоэкономическом уровне, делается практический анализ на основе данных полученных

от банка «Х». Для банка важна разработка стратегии управления рисками. Это включает

ряд проблем, начиная с мониторинга и достижений до оценки их уровня. Материалы

данной работы могут быть рекомендованы студентам, банковскому персоналу, но и лицам

заинтересованным в расшифровку данной сильно медиатизированной области экономики

Республики Молдова.