1. informaŢii generale - apmsm-old.anpm.roapmsm-old.anpm.ro/files/apm satu mare/anunturi etapa de...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

C1312.280/2013

PRIMĂRIA CĂMĂRZANA

pag.4

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

PRIMĂRIA COMUNEI CĂMĂRZANA

1.2. Informaţii despre autorul atestat al raportului privind

evaluarea impactului asupra mediului

PROMINEX GRUP S.R.L. 445200, Negreşti Oaș str. Mihai Eminescu, nr. 3, jud. Satu Mare; Tel/fax: 0261 853 750, Fax:0361 811 522 Email adress : [email protected]; [email protected] Înregistrat în Registrul Național al Elaboratorilor de Studii pentru

Protecția Mediului la poziția 510/2012.

Adresa Cămărzana, str. Principală, nr. 338. jud. Satu Mare, tel. 0261-833001

Cod Înregistrare Fiscala 3896879

Activitatea principală Organ administrativ

Activitatea secundară Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului și a ardeziei

Cod CAEN secundar 0811

Reprezentantul legal al societăți

BÂLE VASILE

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


C1312.280/2013


pag.5

1.3. Denumirea proiectului

„Carieră de andezit Cămărzana”, comuna Cămărzana, jud. Satu Mare

1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia

Cariera de andezit Cămărzana constituie o investiţie a PRIMĂRIEI COMUNEI CĂMĂRZANA în domeniul exploatării şi prelucrării materialelor de construcţii, apărută ca o necesitate a dezvoltării în prezent a lucrărilor de infrastructură locală.

Cariera ce se preconizează a se deschide va avea drept scop exploatarea resursei de rocă magmatică (grohotiș andezitic de pantă) din zonă pe o perioadă de câțiva ani, în scopul asigurării materialului necesar lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere locale sau a construirii altor obiective economice din localitate.

Pentru primul an de activitate societatea îşi propune deschiderea şi amenajarea carierei în paralel cu realizarea unei producţii de aproximativ 10.000 tone de produs brut neprelucrat.

Din punct de vedere minier suprafaţa perimetrului nu este afectată de nici o lucrare de profil și nu există instalate fluxuri tehnologice.

Pentru punerea în exploatare a carierei se vor defrișa un număr de aproximativ 10 copaci care datorită poziționării lor față de zona cu alunecare vor fi doborâți natural în viitorul apropiat.

Având în vedere amplasamentul zonei precum şi caracteristicile

terenului, titularul îşi propune realizarea în perimetru numai a lucrărilor de exploatare.

1.4.1. Amplasamentul

Administrativ, teritoriul pe care va fi amplasată Cariera de andezit CĂMĂRZANA aparţine de domeniul public al comunei Cămărzana, judeţul Satu Mare, având regimul de folosință pășune .


C1312.280/2013


pag.6

Accesul în zonă se face din centrul localității, de pe drumul județean DJ109K, urmând un traseu de drumuri comunale, iar în continuare pe un drum forestier de aproximativ 2800 m se ajunge pe amplasamentul viitoarei cariere.

Zăcământul este constituit din grohotiș de pantă, provenit din roci

eruptive, andezite de culoare negricioasă cu o structură porfirică şi textură masivă cu patru varietăţi mineralogice uşor diferite, făcând parte dintr-o curgere de lavă. Pânza de andezit are o uşoară înclinare spre vest şi grosimi de câţiva metri.

În vederea delimitării precise a perimetrului de exploatare s-au efectuat

ridicări topografice pe o suprafaţă de cca. 0,003 ha, întocmindu-se un plan de situaţie scara 1:1000 şi fişa perimetrului de exploatare temporară la scara 1:25.000.

Suprafaţa perimetrului de exploatare pentru perioada acestui an contractual este de 0,003 ha. Triangulaţia de stat din zonă este executată în proiecţie stereografică 1970, având sistemul de cote ca plan de referinţă Marea Neagră.

Zona afectată de exploatare este delimitată de următoarele coordonate

topografice:

Nr. punct

Coordonate

X Y

1 723788 378127

2 723818 378155

3 723799 378181

4 723779 378178

5 723753 378151

6 723761 378114

Precizăm că obiectivul nu se încadrează în nici un sit Natura 2000 .


C1312.280/2013


pag.7

1.4.2. Date specifice investiţiei

Având în vedere amplasamentul zonei precum şi caracteristicile terenului, titularul îşi propune realizarea în perimetru numai a lucrărilor de exploatare.

În locaţia propusă pentru exploatare nu se va amplasa nici o staţie de sortare, deoarece nu se va face concasare, ci se va lua grohotişul din masiv cu ajutorul unui excavator şi se va folosi în stare brută.

1.4.3. Descrierea programului de exploatare

Investiţia va cuprinde trei faze distincte:

I. Faza de proiectare şi autorizare II. Faza de punere în aplicare a proiectului III. Faza de închidere a exploatării

Fiecare din aceste faze este compusă la rândul său din sub faze

distincte după cum urmează:

Faza de proiectare şi autorizare Această etapă este esenţială în desfăşurarea ulterioară a activităţii de

exploatare în acest perimetru. În cadrul ei se pun bazele modului cum se va desfăşura exploatarea, se determină metoda de exploatare care se va aplica pe întreaga perioadă a exploatării, se determină utilajele necesare realizării fluxului de producţie pentru atingerea capacităţii proiectate.

Proiectul odată definitivat va fi supus avizărilor de specialitate din partea autorităţilor şi agenţiilor în domeniu.(ANRM, APM, SGA, Autoritatea în construcţii, etc.).


C1312.280/2013


pag.8

Odată obţinute toate avizele prevăzute de legislaţia în vigoare se poate trece la faza a doua a investiţiei respectiv aplicarea în practică a proiectului.

Faza de punere în aplicare a proiectului Etape:

1. Amenajarea de şantier 2. Deschiderea zăcământului 3. Pregătirea acestuia 4. Exploatarea propriu-zisă

Faza de închidere a exploatării Etape:

1. Închiderea exploatării 2. Refacerea mediului 3. Monitorizarea post închidere

Toate aceste faze sunt prevăzute în proiectul de deschidere şi

exploatare al carierei şi sunt prezentate detaliat în documentaţia pentru obţinerea permisului de exploatare.

1.4.4. Durata etapei de funcţionare

Perioada pe care se doreşte exploatarea rocii minerale prin lucrări

miniere la zi este de 1-5 ani şi sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări:


C1312.280/2013


pag.9

- Lucrări de deschidere prin lucrări de pregătire

- Întreţinerea drumurilor de acces

- Construirea de şanţuri de gardă perimetrală

1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele

folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Capacitatea de producţie a fost proiectată astfel încât să asigure

necesarul de materie primă pentru realizarea volumului de rocă proiectat a se

exploata din această carieră.

Consumul de resursă stabilit pentru realizarea acestui proiect este de

aproximativ 10.000 de tone pe an.

Pentru exploatarea resurselor de andezit din perimetru nu este necesară

racordarea la reţeaua de gaz metan, reţeaua de energie electrică sau la

reţelele de alimentare cu apă.

Paza obiectivelor şi a utilajelor este asigurată de către personalul cu

atribuţii în acest domeniu, care îşi desfăşoară activitatea în carieră.

1.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele

chimice

În cadrul perimetrului Cămărzana, nu se prevăd amenajări pentru

depozitarea de explozibili, deoarece aceştia nu se vor folosi.

În procesul tehnologic de extragere a andezitului, nu se vor stoca pe

amplasament motorină şi uleiuri minerale pentru alimentarea utilajelor şi

mijloacelor de transport din dotare.

Pentru alimentarea utilajelor se vor aduce periodic butoaie de 200 l cu

motorină, necesare alimentării.


C1312.280/2013


pag.10

Motorina, substanţă periculoasă datorită gradului ridicat de inflamabilitate

şi a impactului asupra factorilor de mediu apă şi sol, în cazul unor deversări

accidentale, şi care se utilizează pentru alimentarea motoarelor utilajelor care

funcţionează în perimetrul carierei, nu va fi stocată în perimetrul de

exploatare; de asemeni, schimbul de ulei la utilajele din dotare nu se va

efectua în perimetrul de exploatare.

1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează

mediul, generaţi de activitatea propusă

Informaţiile despre sursele de poluare din perimetrul Cămărzana se vor

găsi în tabelul de mai jos.

Tipul de Poluare potenţială/produsă

Măsuri de eliminare/reducere a poluării Surse de poluare

Poluarea aerului

Utilizarea de utilaje cu motoare Euro 3 şi Euro 4; Limitarea activităţii doar în perimetrul specificat; Umectarea vara a drumurilor tehnologice

4 utilaje din perimetru; Noxe eliminate din arderile de combustibil; Pulberi în suspensie

Poluarea apelor de suprafaţă

Managementul deşeurilor rezultate de la organizarea de şantier; Managementul integrat al deşeurilor menajere

4 utilaje din perimetru; Posibile scurgeri de uleiuri şi combustibil

Poluarea apelor subterane

Managementul deşeurilor rezultate de la organizarea de şantier; Managementul integrat al deşeurilor menajere

4 utilaje din perimetru Posibile scurgeri de uleiuri şi combustibil

Poluarea fonică Stabilirea vitezelor de circulaţie a utilajelor

4 utilaje din perimetru


C1312.280/2013


pag.11

Poluarea solului

Limitarea defrişării şi a decopertei strict la suprafeţele specificate; Recuperarea solului vegetal şi haldarea lui temporară în perimetrul Cămărzana; Limitarea strictă a activităţii din perimetru, respectându-se metodele de exploatare

4 utilaje din perimetru; Activitatea de decopertare dacă se va ajunge la această fază; Posibile scurgeri de uleiuri şi produse petroliere; Pulberi în suspensie

Poluarea subsolului

Limitarea strictă a activităţii din perimetru, respectându-se metodele de exploatare

4 utilaje din perimetru; Metode incorecte de exploatare în carieră

Poluarea vegetaţiei şi faunei

Limitarea defrişării şi a decopertei strict la suprafeţele specificate; Recuperarea solului vegetal şi haldarea lui temporară în perimetrul Cămărzana; Limitarea strictă a activităţii din perimetru, respectându-se metodele de exploatare; Utilizarea de utilaje cu motoare Euro 3 şi 4

4 utilaje din perimetru; Noxe eliminate din arderile de combustibili; Pulberi în suspensie; Zgomotul

Poluarea datorată vibraţiilor

Limitarea strictă a activităţii din perimetru, respectându-se metodele de exploatare

4 utilaje din perimetru

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de exploatare, transport şi valorificare

Exploatarea andezitului din perimetrul Cămărzana, judeţul Satu Mare,

se va realiza în baza permiselor anuale de exploatare, eliberate de către

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Bucureşti.


C1312.280/2013


pag.12

În perioada 2014-2015 este programată exploatarea unei cantităţi de

10.000 tone, din cadrul perimetrului de exploatare Cămărzana.

În această perioadă, PRIMĂRIA COMUNEI CĂMĂRZANA urmează să

execute etapizat următoarele lucrări:

- Lucrări de deschidere, constând în drumuri de acces

- Lucrări de pregătire, constând în decopertare sol vegetal şi steril

dacă situaţia o va cere

- Depozitarea temporară a materialului decopertat în două halde

provizorii (dacă situaţia o va cere)

- Lucrări de exploatare, constând în extragerea unui volum de

10.000 tone - Transportul materialului derocat la punctele de lucru

- Lucrări de refacerea mediului

Exploatarea zăcământului de andezit se va limita cu stricteţe la conturul

rezervelor determinate, deoarece acestea au fost stabilite păstrându-se pilierii

de protecţie de 10 m faţă de terenurile înconjurătoare.

Deschiderea carierei se va face cu condiţia respectării legislaţiei în

vigoare la exploatările de andezit în carieră, conform legii minelor nr.

85/2003, inclusiv din punct de vedere al protecţiei mediului.

Conducerea tuturor lucrărilor va fi realizată de către şeful de carieră,

care în colaborare cu firma de consultanţă SC PROMINEX GRUP SRL va

stabili la nivel decizional coordonarea lucrărilor de exploatare.

PRIMĂRIA COMUNEI CĂMĂRZANA prin firma prestatoare de servicii,

dispune de utilaje de încărcare, nivelare şi transport.

2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului

Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului sunt utilajele

folosite la extracţia, încărcarea şi transportul agregatelor:

- 1 excavatoare cu cupă 1m3

- 2 autobasculantă cu capacitate 27 tone

- 1 încărcător frontal, cupă de 4,5 m3


C1312.280/2013


pag.13

Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la

funcţionarea motoarelor, scurgeri de carburanţi şi uleiuri, antrenarea în

atmosferă a unor pulberi şi prin zgomotul produs. Impactul negativ asupra

factorilor de mediu va fi înlăturat prin întreţinerea utilajelor în stare de

funcţionare bună şi efectuarea reviziilor tehnice conform unui program bine

stabilit.

De asemenea, în cazul semnalării unor defecţiuni, utilajele vor fi

îndepărtate de pe amplasament, şi se va asigura repararea acestora la unităţi

autorizate.

2.3. Activităţi de dezafectare

Activităţile de dezafectare se vor desfăşura în baza unui proiect tehnic

de închidere a carierei, conform legislaţiei în domeniu. După încetarea

lucrărilor de exploatare din perimetru, se vor executa următoarele lucrări:

- Retragerea tuturor utilajelor de pe amplasament

- Demontarea şi recuperarea utilajelor şi echipamentelor

- Depozitarea deşeurilor industriale şi de altă natură în locuri

special amenajate, autorizate

- Decontaminarea zonelor care au fost poluare accidental cu

hidrocarburi sau alte substanţe periculoase

- Ecologizarea zonei prin reducerea pantei de exploatare şi

acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie specifică zonei.


C1312.280/2013


pag.14

3. DEŞEURI

3.1. Surse de deşeuri inerte şi nepericuloase în perioada de execuţie

În urma activităţilor de exploatare a andezitului, deşeurile rezultate sunt

reprezentate prin:

- Deşeuri menajere

- Deşeuri tehnologice

În conformitate cu Hotărârea nr. 856/2002 privind Evidenţa gestiunii

deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, în cadrul

perimetrului Cămărzana se pot genera următoarele tipuri de deşeuri inerte şi

nepericuloase:

- Deşeuri menajere

- cod 20.03.01. – deşeuri menajere şi asimilat menajere

- Deşeuri tehnologice

- cod 01.01.02. – sol vegetal ca steril

- cod 01.01.02. – roci alterate ca deşeuri de la exploatarea

minereurilor

Prezentăm în continuare tipurile de deşeuri inerte şi nepericuloase,

cantităţile medii anuale preconizate a se realiza, precum şi modul de

colectare, depozitare şi valorificare a acestora.

1. Deşeuri nepericuloase

Nr.

Crt.

Cod

deşeu

conf. HG

856/2002

Denumire

deşeuri

Instalaţia/secţia Cantitatea Starea

fizică

Depozitare

1. 20.03.01. Deşeuri

menajere

Întregul

perimetru

198 kg/an Solidă Container din

plastic


C1312.280/2013


pag.15

2. Depozitarea definitivă a deşeurilor

Nr.

Crt

Cod deşeu

conf. HG

856/2002

Denumire

deşeu

Instalaţie/secţie Cantitate Starea fizică

1. 01.01.02 Roci alterate

ca deşeuri de

la exploatarea

minereurilor

Perimetru de

exploatare

256mc Solidă

2. 01.03.01. Sol vegetal Perimetru de

exploatare

168 mc Solidă

În afara acestor cantităţi de deşeuri (menajere şi cele rezultate din

activitatea productivă) pe teritoriul obiectivului nu se produc şi nu vor fi

depozitate alte tipuri de deșeuri.

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

Singurele produse toxice care vor fi manipulate în cadrul perimetrului

de exploatare vor fi:

Produsele petroliere necesare pentru funcţionarea utilajelor:

- Combustibilii folosiţi pentru alimentarea utilajelor din perimetru se

vor transporta în butoaie metalice cu capacitatea de 200 litri, iar pentru

evitarea contaminării solului, la momentul alimentării, sub rezervorul utilajelor

se va întinde o folie din material plastic


C1312.280/2013


pag.16

2.2. Măsuri de reducere a generării de deşeuri inerte şi

nepericuloase

Pentru prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri inerte şi

nepericuloase, în perioade de exploatare vor fi luate o serie de măsuri

precum:

- Utilizarea de utilaje şi mijloace de transport performante care să

conducă la consum minim de carburanţi

- Utilizarea de tehnologii care să conducă la consum cât mai mic de

materii prime şi energie

- Colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi a deşeurilor de

ambalaje, în vederea valorificării(metal, hârtie, plastic, carton)

- Reducerea de poluanţi în sol proveniţi din depozitarea direct pe

sol a unor deşeuri

- Valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri

2.3. Surse de deşeuri toxice şi periculoase

În cadrul perimetrului de exploatare Cămărzana, judeţul Satu Mare, nu

se vor utiliza substanţe toxice.

2.4. Măsuri de reducere a generării de deşeuri toxice şi

periculoase

Pentru prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri toxice şi

periculoase, în perioada de execuţie a lucrărilor de deschidere, pregătire şi

exploatare, vor fi luate o serie de măsuri precum:


C1312.280/2013


pag.17

- Utilizarea de echipamente şi mijloace de transport moderne cu emisii

reduse de poluanţi

- Întreţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare bună de

funcţionare, cu reviziile tehnice şi schimbările de ulei, efectuate în ateliere

specializate

- Schimbul şi întreţinerea acumulatorilor vor fi efectuate în ateliere

specializate

2.5. Modul de gospodărire a deşeurilor în perioada de exploatare

a andezitului din perimetrul de exploatare Cămărzana, se va prezenta în

felul următor:

- Deşeurile menajere rezultate din activitatea personalului muncitor

sunt formate din resturi menajere, ambalaje din plastic şi carton, hârtie. În

perioada de maximă activitate, cariera va avea un număr de 2 angajaţi,

aceştia fiind localnici. Volumul deşeurilor menajere stabilit funcţie de numărul

de angajaţi şi cantitatea de deşeuri produsă de un om pe zi este de:

Vdm = 2 angajaţi x 0,55 kg/zi x180 zile=198 kg/an

Deşeurile solide menajere se vor colecta în pubele, vor fi depozitate în

spaţii special amenajate, selectate şi evacuate periodic la rampele autorizate

sau după caz, reciclate.

- Deşeuri tehnologice rezultate ca urmare a activităţii de exploatare

sunt reprezentate prin solul vegetal şi rocile alterate rezultate în urma

îndepărtării copertei, dar care pe suprafaţa perimetrului prezintă variaţii de

grosime cuprinse între 0-20 cm. Solul vegetal care eventual va fi îndepărtat

separat de rocile alterate, va fi depozitat într-o haldă specială, amenajată în

partea nordică a perimetrului şi va fi folosit la nivelarea şi amenajarea

suprafeţelor rămase în urma exploatării şi care pentru regenerare va fi

îmbogăţit cu îngrăşăminte naturale şi însămânţat cu ierburi perene sau


C1312.280/2013


pag.18

plantat cu arbuşti specifici zonei. Materialul steril rezultat în urma operaţiilor

de decopertare se va depozita într-un depozit temporar. Materialul din acest

depozit se va folosi pentru amenajarea căilor de acces a platformelor de

producţie şi ca material de umplere pentru drumurile din localitate.

Amplasamente halde şi capacitatea acestora

S-au analizat mai multe variante de haldare în funcţie de disponibilităţile

de terenuri, alegându-se aceea cu cea mai mică afectare a suprafeţei de

teren.

Materialul steril de haldat pe acest amplasament va fi:

Cod clasificare

Rocă sterilă din decopertă 01.01.02.

Material mărunt rezultat în urma derocării 01.01.02

Caracteristicile rocii sterile haldate sunt:

- Rocă tare

- Rocă neinflamabilă

- Rocă neradioactivă

Caracteristici haldă:

- Înălţimea treptei de haldă este de h = 2m

- Înclinare taluz treaptă haldă = 450

- Număr de trepte = 1

- Înălţimea totală a haldei = 2m

- Suprafaţa de depozitare =150 mp

- Volum haldă proiectat =300 mc


C1312.280/2013


pag.19

a) Haldarea /depozitarea solului vegetal

Amplasamentul avut în vedere este pe un teren proprietatea primăriei,

aflat în perimetrului de exploatare, la limita de nord a acestuia. Ocupă o

suprafaţă maximă de 100 m2, şi care se va folosi pentru refacerea mediului.

Caracteristici specifice amplasamentului:

- Teren orizontal

- Rocă rezistentă şi fără apă la bază

Materialul steril de haldat pe acest amplasament va fi:

Cod clasificare

Sol vegetal din decopertă 01.01.02

Operaţiunile de haldare în depozitul de sol vegetal, aferent perimetrului

de exploatare Cămărzana, s-au prevăzut că se vor derula începând cu prima

lună a începerii activităţii în perimetru, după obţinerea tuturor aprobărilor

legale.

Pentru a doua haldă (depozit steril rezultat în urma decopertării şi a

derocării) – după terminarea operaţiei de decopertare a solului fertil.

Menţionăm că există posibilitatea ca din cauza grosimii solului

vegetal, a înclinării pantei masivului, precum şi a modului de transport a

materialului obţinut în urma decopertării, această operaţie să nu se

poată executa separat, ci împreună cu operaţia de decopertare a rocii

sterile. În acest caz, materialul rezultat va fi depozitat în halda de steril,

în amestec cu solul vegetal, lucru care va duce la dispariţia haldei

(depozitului) de sol fertil.


C1312.280/2013


pag.20

Deşeuri rezultate din activităţi conexe

Pe teritoriul amplasamentului carierei de andezit Cămărzana nu se vor

depozita anvelope uzate, acumulatori auto, uleiuri uzate. Reparaţiile utilajelor

se vor realiza la firme specializate.

3. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTUIA

4.1. Apa

4.1.1. Apele subterane

Din punct de vedere hidrologic, în Transilvania, relieful, litologia,

precipitaţiile, evaporarea şi transpiraţia, precum şi vegetaţia sunt factori

principali care determină caracteristicile apelor (subterane şi de suprafaţă).

Apele subterane sunt reprezentate prin pânze freatice aproape de

suprafaţă, prin ape de adâncime, iar cele de suprafaţă, prin râuri cu caracter

permanent şi pâraie cu caracter permanent şi intermitent, dar şi prin lacuri.

Apele subterane constituie rezerve bogate, deoarece configuraţia

litologică a terenului care acoperă structurile geologice sunt permeabile

pentru apele de infiltraţie. Din această cauză, cantităţile de apă infiltrate în sol

sunt destul de ridicate.


C1312.280/2013


pag.21

4.1.2. Informaţii de bază despre corpurile de apă de suprafaţă

4.1.2.1. Date generale

Reţeaua hidrografică este reprezentată prin râul Tur, situat în partea

sud - estică a zăcământului, la circa 13,6 Km de carieră cu unul dintre

afluenții ei de dreapta Valea Lechincioara, în care se scurg o serie de pâraie

și văi din zonă la fel ca și Valea Între Gemene care trece la aproximativ 280

de metrii sud est.

Regimul hidrografic se caracterizează prin predominarea alimentării

mixte pluvio – nivale cu creşteri ale debitului primăvara timpuriu şi menţinerea

acestuia ridicat atât vara cât şi iarna. În această regiune se întâlneşte subtipul

climei de deal caracterizat prin precipitaţii medii anuale de 650 – 850 mm,

temperaturi moderate (temperatura medie anuală fiind de + 8oC).

Zona montană cuprinde înălțimi cuprinse între 300 şi 600 m şi este

alcătuită din roci eruptive dure.

Regimul hidrografic este dominat de valea Între Gemene.

Terenurile pe care urmează să realizeze investiţia nu sunt situate

riveran văii Între Gemene. Lungimea relativ scurtă a văii Între Gemene

presupune un bazin de mici dimensiuni, fapt care reduce volumul de apă pe

care aceasta îl colectează în cazul unor ploi torenţiale sau topiri bruşte ale

zăpezii. Panta relativ mare a văii produce o scurgere rapidă a apelor.

Porţiunea de vale situată în amonte și în aval de perimetru are un talveg

suficient de mare pentru a asigura scurgerea apelor în situaţii cu evenimente

meteorologice deosebite.

Sunt cunoscute situaţii în care valea Între Gemene a provocat inundaţii

asupra terenurilor riverane datorită obturării cursului în zona unor podețe cu

lemne sau gunoaie angrenate de debitele mari.

Versanţii pe care se va dezvolta exploatarea de andezit nu prezintă

riscuri de alunecare a terenurilor.


C1312.280/2013


pag.22

4.1.3. Zone inundabile în zona perimetrului de exploatare

Zăcământul sub formă de grohotiș de pantă este situat deasupra bazei

locale de eroziune.

Versanții si afluenţii mici drenează apele provenite din precipitaţii.

Acestea ajung in adâncime pe sistemul de fisuri deschise existente în rocă,

până la adâncimi mari, deoarece nu există un strat impermeabil care să

oprească apa şi să formeze un acvifer activ, şi să influenţeze exploatarea.

4.1.4. Alimentarea cu apă

Estimarea necesarului de apă

Alimentarea cu apă potabilă a personalului muncitor care deserveşte

perimetrul de exploatare Cămărzana, judeţul Satu Mare, va fi asigurat cu

butelii PET cu apă minerală şi/sau plată.

Alimentarea cu apă industrială

Având în vedere faptul că în procesul tehnologic nu se foloseşte apă în

scopuri industriale, nu va fi necesar realizarea unui rezervor în acest scop.

Evaluarea apelor uzate evacuate

Din activitatea de exploatare a rocilor utile care se vor realiza în cadrul

perimetrului Cămărzana nu vor rezulta ape uzate tehnologice.


C1312.280/2013


pag.23

Evacuarea apelor pluviale

În faza de deschidere şi exploatare a andezitului, calitatea apelor de

suprafaţă şi subterane este influenţată în mică măsură şi se referă la

antrenarea materialului fin dislocat şi scurgerea pe pantă a acestuia, în rigole

de scurgere amplasate de-a lungul drumurilor.

Scurgerea apelor provenite din precipitaţii va fi asigurată prin

intermediul unor şanţuri trapezoidale, cu secţiunea de 0,63 m2 (1,25 m x1 m

x0,5 m).

4.1.5. Managementul apelor uzate

Sursele de generare a apelor uzate în timpul execuţiei lucrărilor de

exploatare

Principalele surse de generare a apelor uzate în etapa de exploatare a

rocilor utile din cadrul perimetrului Cămărzana, judeţul Satu Mare sunt

reprezentate de:

- Tehnologiile de execuţie propriu-zise

- Utilajele de lucru şi de transport

- Activitatea umană

Tehnologiile de execuţie propriu-zise

Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea

şi depozitarea unor cantităţi de pământ şi steril. Aceste depozite pot fi


C1312.280/2013


pag.24

antrenate de apa meteorică. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzurile sunt

spălate de scurgerile apelor pluviale care pot antrena fracţiuni de material sau

mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi pregătire a exploatării se

vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din

săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.

Pentru evitarea acumulărilor de apă la baza treptei de lucru se vor

executa şanţuri de gardă care vor colecta apele provenite din precipitaţii.

Pentru reducerea turbidităţii apelor din precipitaţii, berma se va construi cu o

pantă de minim 7‰, care va asigura reducerea vitezei de circulaţie a apei

până la viteza care permite sedimentarea particulelor solide antrenate.

Poluanţii apelor de precipitaţii sunt constituiţi din materii în suspensie,

în special pulberi care ajung în apele de suprafaţă prin spălarea de către

şuvoaiele de apă a platformelor de lucru, a drumurilor de transport şi a

taluzurilor treptelor.

Utilajele de lucru şi transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor de amenajare/compactare a

sterilului şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca, în timpul

execuţiei lucrărilor, poluări ale apelor de suprafaţă, însă datorită faptului că în

zonă nu există ape de suprafaţă, nu se v-a produce acest tip de poluare..

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse, care pot să afecteze

calitatea apei prin:

- descărcarea şi spălarea utilajelor sau a autovehiculelor pe

suprafeţe neamenajate, direct pe sol;

- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii

neamenajate;

Activitatea umană

Datorită faptului că în zona amplasamentului carierei de andezit

Cămărzana şi în vecinătate nu există surse de apă, acestea nu vor putea fi

poluate de către activitatea umană.


C1312.280/2013


pag.25

4.1.6. Prognozarea impactului asupra apelor în perioada de

construcție

Impactul produs asupra apelor în etapa de exploatare a rocilor utile se

poate caracteriza astfel:

- Din activitatea de exploatare a obiectivului, nu rezultă ape uzate

menajere sau industriale.

- Exploatarea resurselor utile nu se va realiza în trepte de exploatare, ci

se va excava direct materialul din masiv , astfel că nu se va folosi apa în

scop tehnologic

4.1.7. Măsuri de protecţie a apelor

Măsurile care se impun pentru protecția calității apelor constau în

următoarele:

- respectarea pantei bermelor de lucru de maximum 7‰, care

asigură reducerea vitezei de circulaţie a apei până la viteza ce asigură

sedimentarea particulelor solide antrenate;

- respectarea cu stricteţe a unghiurilor de taluz ;

- realizarea şi întreţinerea şanţurilor de gardă care colectează

apele pluviale, în ritmul înaintării lucrărilor de deschidere, pregătire şi

exploatare;

- manipularea materialelor, a sterilului, a solului vegetal si a altor

substanțe folosite se va face astfel încât sa se evite antrenarea lor de către

apele din precipitații;

- executarea drenurilor la baza pilierilor de siguranță şi/sau haldelor

de sol vegetal şi de steril şi în lungul drumurilor de acces, pentru colectarea

apelor şi evitarea oricărei poluări;

- instruirea personalului angajat asupra modului de întreținere a

instalațiilor si de acționare în cazuri de defecțiuni accidentale, precum şi


C1312.280/2013


pag.26

asupra modului de intervenție în cazul poluării accidentale;

- se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi

controlul riscului de apariție a poluărilor accidentale, iar în cazul producerii

unor astfel de incidente nedorite, se va interveni operativ pentru măturarea

lor şi eliminarea materialelor absorbante şi a celorlalte deșeuri rezultate pe

amplasament, în conformitate cu prevederile legale.

4.2. AERUL

4.2.1.Date generale

Zona Cămărzana aparţine sectorului de climă continental moderată ce

are ca specific un regim termin moderat, umezeală relativ mare şi precipitaţii

atmosferice bogate.

Perioadele de iarnă, datorită aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci,

valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută decât valorile

înregistrate în celelalte oraşe din vestul ţării.

Regimul termic este:

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

t0C -3,3 -2,2 4,5 10,6 15,7 18,6 20,3 19,4 15,6 10,4 5,7 -0,7

Media anuală a temperaturii este de 9,60C, având la bază următoarele

valori termice:

Primăvara 10,20C

Vara 19,6 0C

Toamna 10,8 0C

Iarna -1,7 0C

Alimentată în permanenţă de către masele de aer oceanic încărcate cu

vapori de apă, umiditatea atmosferică este destul de ridicată tot timpul anului


C1312.280/2013


pag.27

(vara 64%, iarna 83%, iar media anuală este de 71%), asigurând în general o

activitate vegetativă normală pentru toate plantele cultivate şi spontane.

Nebulozitatea relativ redusă (5.5) condiţionează un număr însemnat de

zile însorite (70-75), însumând cca. 1.000 ore pe an.

Cantitatea anuală a precipitaţiilor variază în jur de 600 mm, din care

aproape jumătate scade la sfârşitul primăverii şi vara. Precipitaţiile pot oscila

între 400 mm în anii secetoşi şi peste 1000 mm în cei cu precipitaţii

abundente. Cantitatea anuală maximă de precipitaţii înregistrate a fost de

1045 mm, iar cea minimă de 378,2 mm.

Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din

sectorul nord-vestic, care aduc precipitații primăvara şi vara. Circulaţia

maselor de aer dinspre vest şi nord constituie o caracteristică pentru această

zonă. Circulaţia aerului din vest are o frecvenţă de cca.20%, iar a celei din

nord de 11%. Vitezele medii anuale se menţin la valori între 3 şi 3,8 m/s.

4.2.1.1.Calitatea aerului

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei care definesc

nivelurile iniţiale (de fond) de poluare atmosferică, la începerea activităţilor

aferente proiectului, şi care vor continua să afecteze calitatea aerului pe

durata funcţionării obiectivului sunt reprezentate de:

- Emisiile de noxe datorate autovehiculelor

- Emisiile de praf datorate circulaţiei autovehiculelor şi utilajelor pe

drumul local

O estimare corectă a influenţei implementării proiectului asupra

factorului de mediu aer se poate realiza numai în urma unor măsurători

specifice efectuate înainte şi după începerea funcţionării investiţiei.

Se cunosc nivelurile concentraţiilor poluanţilor principali (particule în

suspensie) în aerul ambiental în apropierea utilajelor care lucrează şi care

indică o poluare nesemnificativă a mediului.

Se poate face o apreciere calitativă, în sensul că numărul utilajelor

grele al căror aport la bilanţul noxelor emise în atmosferă este nesemnificativ,

este de circa 4 (1 excavator, 2 autobasculante, 1 buldozer).


C1312.280/2013


pag.28

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Surse şi poluanți generați în perioada de exploatare a rocilor utile

Surse de poluanți atmosferici aferente obiectivului

Activitățile desfășurate în cadrul perimetrului Cămărzana, județul Satu

Mare, care se constituie în surse de impurificare a atmosferei, sunt:

- funcționarea utilajelor şi mijloacelor de transport : poluanții emiși sunt

cei specifici gazelor de eșapament de la motoarele Diesel;

- extragerea propriu-zisă a andezitului: emisii de particule şi pulberi în

suspensie ;

Debitele de poluanți emiși în aer în perioada de exploatare a rocilor

utile

Pentru a se putea estima debitele de poluanți emiși în aer în perioada de

exploatare a rocilor utile, este necesar a realiza o clasificare a surselor de

emisii de praf şi a surselor de emisii de poluanți rezultați de la arderea

carburanților în motoarele utilajelor tehnologice, precum şi de la mijloacele de

transport al materialelor. În acest context, sursele de emisie pot fi clasificate

astfel:

Emisii provenite de la gazele de eșapament

Emisiile în atmosferă provenite din traficul intern au următoarele

caracteristici:

- sunt surse nedirijate;

- ansamblul surselor liniare formează o sursă de suprafață.


C1312.280/2013


pag.29

Datorită faptului că aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale

emisiilor de poluanți nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise de

Ord. 462/1993.

Prin funcționarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise următoarele

gaze:

- gaze toxice cu acțiune în zona apropiată sursei (CO, hidrocarburi

nearse, particule in suspensie, fum, mirosuri);

- gaze ce degradează atmosfera pe timp îndelungat şi se

dispersează pe arii întinse (NOx);

- gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2, NH4), care

contribuie la realizarea efectului de seră, fenomen foarte periculos, cu

consecințe îngrijorătoare pentru omenire, constând în creșterea temperaturii

atmosferice cu 1,5 - 4,50C, creșterea nivelurilor mărilor, deșertificarea unor

zone de latitudine medie.

Aceste emisii sunt evacuate direct în atmosferă şi rezultă în timpul

operațiilor de manevră şi transport ale materialelor, atât pe platforma

tehnologică din incinta obiectivului, cât şi în timpul operațiilor de transport pe

drumurile publice.

Activitatea de funcționare a diferitelor utilaje necesare aprovizionării cu

agregate şi a mijloacelor de transport din incinta obiectivului poate modifica

pe un areal restrâns calitatea aerului, prin emisia de gaze şi praf rezultate în

urma proceselor tehnologice ce se desfășoară cu ajutorul utilajelor din

dotare.

În procesele de extracție, încărcare - manipulare şi transport ale

andezitelor sunt utilizate următoarele utilaje şi mijloace de transport: 1

excavator, 2 autobasculante de 24 tone, 1 încărător.

Analiza gazelor de ardere, rezultate în urma unor exploatări normale

ale autovehiculelor şi utilajelor, relevă prezenţa următoarelor noxe şi

concentrații, raportate la cantitatea de combustibil utilizată:

CO 2,10 %

NOx (NO2) 2,70 %

SOx (SO2) 0,78 %

Hidrocarburi nearse 1,30 %

Aldehide 0,08 %


C1312.280/2013


pag.30

Debitele masice de poluanți se emit în zona perimetrului de exploatare

şi pe drumurile de acces din zonă. Cantitățile rezultate nu sunt importante, iar

în zonele unde apar (incinta perimetrului de extracție şi drumul de

exploatare), acestea nu pot atinge concentrații mari, nocive pentru factorii de

mediu. Deoarece sursele sunt nedirijate, acestea nu pot fi evaluate în raport

cu prevederile Ordinului nr. 462/1993, care se referă la surse dirijate.

Pentru volumul de emisii NOx şi CO numai în zona de lucru se poate

vorbi de o afectare a calității aerului, dar aceasta este cea obișnuită unei

activități de producție. Activitatea desfășurându-se la distanţă mare faţă de

locuințele din zonă, gazele evacuate nu afectează starea de sănătate a

populației.

Emisii de praf datorate traficului auto

Transportul auto al materialelor, prin circulația pe căile de acces

publice, conduce la emisia de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile

neîntreținute. Această emisie apare, practic, de-a lungul întregului drum de

acces - sursă liniară - şi reprezintă, de fapt, cea mai importantă sursă de

poluare a atmosferei aferentă obiectivului studiat.

Luând în considerare următoarele elemente:

- drumul neamenajat, de pământ;

- distanţa parcursă = 2,5 km;

- factorul de emisie (in conformitate cu metodologia AP - 42) =

4,500 kg/km;

- cantitatea totala de emisii anuale = 1.730,0 kg,

rezultată că emisiile de praf în atmosferă sunt neglijabile din punct de

vedere cantitativ. Ele nu conțin compuși toxici.

În acest caz, pentru reducerea acestor emisii, se recomandă stropirea

periodică cu apă a drumurilor de acces în interiorul perimetrului de

exploatare, precum şi a celor de transport al andezitului până la punctele de

lucru, în perioadele secetoase. În ceea ce privește transportul materialelor şi


C1312.280/2013


pag.31

produselor, nu se pune problema unui trafic auto intens pe drumurile

comunale, trafic care să producă modificări suplimentare ale calității aerului,

faţă de cele provocate de traficul deja existent în zonă.

Activitatea productivă propriu-zisă de extragere a andezitului

Pulberile în suspensie, generate pe parcursul derulării lucrărilor de

exploatare a zăcământului de andezitului, sunt răspândite atât în incinta

carierei, cât şi în zonele adiacente.

Principalele procese tehnologice, în care pot apărea emisiile de pulberi,

sunt următoarele :

- încărcarea materialului derocat în mijloacele de transport;

- transportul şi descărcarea materialului derocat.

Roca este un andezit bazaltoid având o structură predominant porfiric şi o textură masivă, compactă, roca este de culoare cenuşie.

Din punct de vedere mineralogic, roca este constituită în principal din feldspaţi plagioclazi zonaţi, în proporţie de aproximativ 80%, piroxeni monoclinici cca.5-8% şi subordonat minerale opace, hornblendă, magnetit, etc.

Asigurarea funcționării motoarelor vehiculelor la parametrii normali,

exploatarea rațională a acestora (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură)

şi respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la menținerea

nivelului gazelor de eșapament sub limitele admise.

Impactul asupra aerului în perioada de exploatare a rocilor utile

Pentru evaluarea impactului produs de lucrările de exploatare, prima

etapă, care este şi foarte importantă, o constituie determinarea cât mai

exactă a emisiilor produse de procesele tehnologice ce se desfăşoară pe

amplasament, respectiv de cele generate de arderea în motoarele termice

ale utilajelor şi mijloacelor de transport a carburanţilor, respectiv a motorinei.


C1312.280/2013


pag.32

De asemenea, s-au luat în considerare şi cantităţile de lucrări şi procesele

tehnologice utilizate în lucrări similare.

Impactul asupra aerului, în perioada de execuție a lucrărilor de investiții

proiectate, se manifestă, în mod deosebit, în cadrul perimetrului de

exploatare şi în zonele în care se desfășoară traficul aferent transportului

agregatelor excavate.

Impactul asupra aerului, în perioada de exploatare a rocilor utile, este

reprezentat de următorii factori:

- emisii de noxe şi pulberi în suspensie produse de gazele de

eșapament de la motoarele mijloacelor de transport şi ale utilajelor de

excavații;

- emisii de noxe şi pulberi în suspensie de la transportul rocilor utile

pe drumurile tehnologice.

Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse

staţionare nedirijate (reprezentate de totalitatea utilajelor de pe

amplasament) şi surse mobile (reprezentate de mijloacele de transport

utilizate pentru transportul materialului).

Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o

serie de factori, cum ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea

atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza de

deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care

rulează pe drumul de acces spre carieră în unitatea de timp.

Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea

de transport pe drumul de acces înspre carieră se va putea face numai prin

măsurători. Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative din punct de

vedere al căii de transport, pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite

condiţii atmosferice.

Dacă poluanții din aer rezultați în perioada de execuție a lucrărilor de

exploatare a rocilor utile depășesc valorile maxime admisibile stabilite de

legislația în vigoare, aceștia pot genera impact atât asupra sănătății

oamenilor, cât și asupra factorilor de mediu, prin transferul poluanților din aer

în apa, sol, vegetație.

Conform studiilor de specialitate, poluanții care apar în ghidurile de

calitate a aerului recomandate de Organizația Uniunii Internaționale de

Cercetare a Pădurilor (IUFRO) pentru vegetație, responsabili de efecte


C1312.280/2013


pag.33

negative sunt următorii:

SO2, NO2 şi O3.

Referitor la impactul asupra sănătății umane, precizăm câteva efecte

ale diferiților poluanți, şi anume:

- Oxizii de azot determină apariția leziunilor inflamatorii şi maladiilor

respiratorii cronice;

- Monoxidul de carbon, prin inhalare, conduce la dureri de cap,

amețeli, oboseală şi, în concentrații foarte mari, poate conduce la deces;

- Oxizii de sulf determină iritarea sistemului respirator;

- Hidrocarburile au efecte neurotoxice, fiind încadrate în categoria

substanțelor cancerigene;

- Plumbul, prin inhalare, poate ajunge în plămâni, aparat digestiv şi

piele, conducând la efecte precum anemii, afectarea sistemului nervos

central.

Însă, în ceea ce priveşte poluarea din zona amplasamentului carierei

de andezit Cămărzana, nu se pune poluării populaţiei.

4.2.3. Măsuri de diminuare a impactului

În vederea protecției aerului în perioada de exploatare a rocilor utile, în

prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost

propuse următoarele măsuri:

- alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al

protecției mediului, pentru vehiculele care transportă agregatele de carieră,

ce pot elibera în atmosferă particule fine; transportul acestor materiale se va

realiza pe drumuri care vor fi umezite periodic, iar vehiculele vor fi acoperite

cu prelate;

- utilizarea de mijloace de transport şi utilaje de exploatare

performante şi realizarea de inspecții tehnice periodice ale mijloacelor de

transport;

- utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007


C1312.280/2013


pag.34

privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate

a fi montate pe mașini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor

pentru transportul rutier de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de

limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante, în scopul protecției

atmosferei;

- alimentarea cu carburanți a mijloacelor de transport doar pe

amplasamentul special amenajat, din organizarea de șantier, iar pentru

utilajele din afara șantierului, alimentarea utilajelor se poate face prin

intermediul stațiilor de distribuție carburanți;

- în cadrul obiectivului, se vor adopta măsuri tehnico -

organizatorice pentru reducerea la maxim a poluării atmosferei, prin

întreținerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor

cu deficienţe majore;

- asigurarea funcționării motoarelor vehiculelor la parametrii

normali, exploatarea rațională a acestora (evitarea exceselor de viteză şi

încărcătură) şi respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la

menținerea nivelului gazelor de eșapament produse, sub limitele admise;

- în toate procesele tehnologice, desfășurate atât în cadrul

suprafeței obiectivului studiat, cât şi în afara sa, se vor respecta

reglementările privind protecția atmosferei, adoptându-se măsuri tehnologice

adecvate de reținere şi monitorizare, dacă este cazul, a posibililor poluanți

emiși;

- în perioadele secetoase, se recomandă stropirea zilnică a

drumurilor, care constituie potențiale surse de praf;

- realizarea de inspecții periodice ale autovehiculelor

4.3. SOLUL

4.3.1. Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat

Tipuri de culturi pe solul din zonă

În zona perimetrului de exploatare, principalul mod de utilizare a

terenului este cel agricol, împărţit în fond funciar arabil şi păşune. Pe


C1312.280/2013


pag.35

suprafața de teren aferentă viitorului perimetru de exploatare nu se cultivă

nimic în prezent, acesta fiind încadrat ca şi păşune.

4.3.2. Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de

exploatare a rocilor utile

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii se va interveni în

structura naturală a solului pe măsura realizării derocărilor şi lucrărilor de

exploatare pentru lucrările proiectate prin:

- modificarea proceselor pedogenetice, prin întreruperea ciclurilor de

viaţă ale vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

- modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de

afânare (tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

- modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aerare şi termice.

Principalele surse potențiale de contaminare a solului şi subsolului din

incinta perimetrului de exploatare sunt:

- traficul rutier, care generează NOx, SO, SO2, CO, metale grele,

care, prin intermediul atmosferei, se pot depune pe suprafața solului,

conducând la contaminarea acestuia;

- depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere şi a deșeurilor

rezultate din activitatea productivă;

- generarea unor deșeuri industriale din activitățile de întreținere şi

reparații ale utilajelor;

- scurgerile accidentale de motorină şi lubrifianți de la utilajele din

dotare.

Activitatea de exploatare a andezitului din perimetrul Cămărzana,

județul Satu Mare, deţinut de PRIMĂRIA COMUNEI CĂMĂRZANA impune

executarea unor lucrări miniere specifice, care vor reprezenta factorul cauzal

major ce va conduce la afectarea solului şi subsolului. Scoaterea din circuitul

natural a unor suprafețe de teren, distrugerea vegetației specifice, crearea

unor noi forme de relief, artificiale, sunt doar câteva din urmările stresului la


C1312.280/2013


pag.36

care este supus factorul de mediu sol/subsol.

Calitatea solului nu va fi afectată din punct de vedere chimic de către

lucrările executate pentru exploatarea prin lucrări la zi a andezitelor, însă vor

fi afectate proprietățile fizico - mecanice şi termice ale solului, morfologia

terenului şi peisajul zonei.

4.3.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului

Impactul produs asupra solului şi subsolului, în perioada de execuție a

lucrărilor proiectate din cadrul perimetrului Cămărzana, se poate caracteriza

astfel:

- lucrările de exploatare a zăcământului de andezit, conform

tehnologiilor miniere descrise în capitolele anterioare, vor conduce la

modificarea reliefului şi imprimarea unui aspect specific exploatărilor

miniere la zi;

- ocuparea temporară de terenuri pentru drumuri tehnologice

provizorii, platforme, halde de steril etc. conduc la pierderea

caracteristicilor naturale de sol fertil;

- lucrările de terasamente ale pilierilor de protecţie şi depozitarea

deșeurilor rezultate din operațiile de decopertare generează erodarea

solului ;

- scurgerile de combustibili, uleiuri, pe suprafața solului, rezultate

de la utilajele şi mijloacele de transport, pot afecta în mod semnificativ

calitatea solului;

- deșeurile tehnologice, deșeurile rezultate de la utilajele şi

mijlocele de transport, depozitate necorespunzător, pe suprafața solului,

pot altera calitatea solului;

- modificările calitative ale solului, sub influenţa poluanților prezenți

în aer, care se depun pe suprafața solului (modificări calitative şi

cantitative ale circuitelor geochimice locale).

Impactul fizic (mecanic) asupra solului se va manifesta prin dislocarea

unei suprafeţe de sol, în zona de exploatare a rocilor utile. Acest impact se


C1312.280/2013


pag.37

va diminua, însă, la finalizarea obiectivului, când suprafaţa va fi ecologizată.

4.3.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

În vederea protejării împotriva poluării solului şi subsolului, în perioada

de execuție a lucrărilor de exploatare a andezitului din cadrul perimetrului

Cămărzana, județul Satu Mare, se impune respectarea mai multor măsuri şi

anume:

- organizarea operaţiilor productive şi a transportului tehnologic

astfel încât să se realizeze un flux cât mai stabil şi mai puțin poluant,

inclusiv operațiile de prevenire a poluărilor accidentale;

- diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de

exploatare şi transport ale agregatelor minerale;

- depozitarea provizorie a pământului excavat (steril) se va realiza

pe suprafețe cât mai reduse;

- dirijarea apelor de șiroire, provenite din precipitații, în canale

(șanțuri) de scurgere şi preluarea acestora, la baza pilierilor de

siguranță, de-a lungul drumurilor de exploatare, în zona haldelor de

steril, dacă este cazul, pentru evitarea băltirilor şi prevenirea surpărilor

sau a alunecărilor de teren;

- colectarea selectivă a deșeurilor menajere şi a deșeurilor de

ambalaje, în vederea valorificării (carton, hârtie, plastic, metal);

- combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de altă natură;

- reducerea aportului de poluanți în sol, proveniți din depozitarea

direct pe sol a unor materiale sau deșeuri rezultate din activitatea de

producție;

- refacerea solului (reconstrucție ecologică) în zonele unde acesta

a fost afectat prin lucrările de excavare, depozitare de materiale,

staționare de utilaje, în scopul redării în circuit la categoria de folosință

deținută inițial.


C1312.280/2013


pag.38

În Planul de refacere a mediului au fost prevăzute măsuri de protecţie a

tuturor factorilor de mediu posibil afectaţi de activitatea de exploatare

desfăşurată, precum şi lucrări de refacere a mediului afectate de activitatea

desfăşurată.

4.3.5. Măsuri de diminuare a impactului în perioada

reconstrucţiei ecologice

Conform Legii minelor nr. 85/18.03.2003 şi a Normelor pentru aplicarea

Legii minelor nr. 85/2003, în perioada de derulare a activităţii de exploatare şi

până la încetarea acesteia, beneficiarul are obligaţia de a executa lucrări de

conservare, dezafectare şi închidere a exploatării, care, în final, să asigure

reconstrucţia ecologică a zonei.

Principalele lucrări de închidere şi refacere a mediului sunt

următoarele:

Lucrări de refacere a amplasamentului/mediului după disponibilizarea

plasamentului de sarcini tehnologice.

Prin analizele efectuate în programul de exploatare aferent

perimetrului Cămărzana județul Satu Mare, s-a concluzionat că în

concordanţă cu evoluția lucrărilor tehnologice de exploatare, se pot realiza

următoarele lucrări cuantificabile de protecție şi refacere a mediului:

- În carieră în zona disponibilizată de sarcini se vor efectua lucrări de

refacere prin înierbări a bermelor şi taluzurilor

- La halda de steril a perimetrului de exploatare Cămărzana , lucrări de

refacere prin înierbări a treptei şi bermei construite şi disponibilizate din punct

de vedere tehnologic

- Lucrări la halda de sol vegetal constând din amenajarea şi înierbarea

pentru conservare a acelor părți la care nu se consuma solul vegetal şi

rămân în conservare pentru viitoare lucrări de refertilizare.


C1312.280/2013


pag.39

Lucrările de refacere sunt cuantificate şi vor consta în principal din :

- pregătire platformă: nivelări, scarificare, etc., amplasamentele

predându-se la dimensiunile optime de lucru

- transport, depunere şi nivelare sol vegetal

- semănat ierburi perene

Lucrări de închidere a carierei, care vor consta în:

- Evacuarea utilajelor carierei

- Drenarea şi colectarea apelor

- Conservarea pilierilor de siguranţă rezultaţi în urma lucrărilor de

exploatare

- Semnalizări, avertizări şi închidere accese spre carieră

Lucrările de reconstrucție ecologică vor consta în refacerea terenurilor

afectate şi anume:

- suprafața haldelor de steril;

- suprafața haldelor de sol vegetal;

Închiderea carierei va avea o influenţă pozitivă asupra mediului, odată

cu încetarea activității miniere, deoarece :

- se elimină sursele de praf şi de zgomot din activitatea de

extracţie şi transport în carieră;

- se reface suprafața de sol afectată, cu posibilități tehnologice

de reabilitare


C1312.280/2013


pag.40

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Munţii Oaş-Gutâi prezintă una dintre zonele majore de interes pentru

cercetarea geologică şi minieră din România, prin complexitatea

vulcanisumului desfăşurat în această zonă şi a mineralizaţiilor asociate.

Lanţul vulcanic Oaş-Gutâi a fost generat de procese magmatice derulate în

microplaca Alcapa, datorită subducţiei plăcii est europene sub aceasta.

Rocile magmatice neogene formează cele mai semnificative depozite

din zona Munţilor Oaş-Gutâi, sunt tipice seriilor calco-alcaline, incluzând pe

lângă andezite şi andezite bazaltice, care sunt predominante pentru această

zonă, şi dacite, rioltite şi bazalte.

Munţii Oaş-Gutâi sunt cuprinşi între depresiunea (Ţara)

Maramureşului, în nord-est şi depresiunea Panonică (Câmpia Someşului şi

depresiunea Baia-Mare), în sud-vest, spre ambele terminându-se prin

abrupturi de peste 400 m. În est, înşeuarea dintre vârfurile Neteda şi

Văratic, la izvoarele Lăpuşului, îi separă de Munţii Ţibleşului.

Vulcanismul care i-a generat a avut o evoluţie complicată,

desfăşurată în trei cicluri magmatice. În primul, badenian, o formaţiune

vulcanogen-sedimentară, predominant riolitică s-a acumulat în mediul

marin, aşa cum demonstrează aflorimentele de la Oraşul Nou, în vestul

Munţilor Oaş. În al doilea ciclu (sarmaţian-meoţian), când au fost puse în

loc, în condiţii subaeriene, lave andezitice şi dacitice, o mineralogeneză

specifică a produs mineralizaţii polimetalice bogate. În ciclul al treilea

(ponţian-dacian), efuziile andezitice caracteristice n-au mai produs

mineralizaţii. Atât formaţiunea vulcanogen-sedimentară cât şi lavele

acoperă un substrat sedimentar (paleogen-miocen-pliocen), în mare parte

cutat, comun nordului Depresiunii Transilvaniei şi Ţării Maramureşului. Între

fazele eruptive s-au scurs perioade apreciabile de timp, în care aparatele

vulcanice mai vechi au fost parţial erodate, iar fragmentele rămase au fost

acoperite (parţial sau total) de lave mai noi. A rezultat astfel o structură

destul de complicată a munţilor.

Cele mai bine păstrate forme de relief vulcanic sunt cele create de

erupţiile mai recente, pliocen-superioare. De atunci datează cele două


C1312.280/2013


pag.41

caldeire, destul de scunde (nu depăşesc 1.292 m) şi slab marcate,

Săpânţa, în nord, cu un diametru de peste 6 km, drenată spre Tisa de râul

Săpânţa şi Mara, cu o formă alungită est-vest şi dimensiuni de 4/8 km,

drenată spre Iza de râul Mara. În morfologie, forma cea mai caracteristică

este un platou vulcanic, destul de monoton, cu altitudine mai mică în nord-

vest, în Munţii Oaşului (824 m în vârful Piatra Vâscului) şi mai accentuată

în sud-est, în Munţii Gutâiului, care încep la est de pasul Huta (1.443 m în

Munţii Gutin). Platoul este secţionat de văi adânci, uneori cu aspect de

defileu (defileul Tătarului, pe Valea Runcului, în Gutâi), cu versanţii puternic

înclinaţi. Uneori apele au îndepărtat complet cuvertura vulcanică, ajungând

până la substratul sedimentar şi formând mici depresiuni de eroziune, ca

depresiunea Firiza (unde aflorează paleogenul) şi Chiuzbaia (în care

aflorează ponţianul). Platoul este dominat de o serie de înălţimi care au fost

interpretate ca forme de relief vulcanic rezidual – fragmente de conuri,

necks, dykes etc. Astfel, cele mai înalte vârfuri sunt considerate vechi

mulaje ale coşurilor vulcanice (necks) – Gutinul, Ignişul (1.307 m). Un

excepţional dyke degajat prin eroziune este Creasta Cocoşului (1.428 m).

Alte forme de pe platou sunt negative, prezentându-se ca nişte cratere

mici, de explozie (maar), parţial colmatate şi adăpostind mlaştini. În alte

câteva forme negative de pe versanţii din jurul Gutinului se află mici lacuri

(iezere) – Iezerul Mare, Iezerul Mic, Tăul lui Dumitru ş.a., interpretate ca

periglaciare (Posea Gr, 1962), dar în geneza cărora nu sunt excluse nici

procese de alunecare.

Clima este umedă şi relativ caldă, datorită poziţiei vestice şi

altitudinilor mici. Temperaturile medii anuale se menţin între 40C – 60C, iar

precipitaţiile medii au valori de 1.200 mm – 1.400 m, care se regăsesc în

debitele râurilor, frecvent destul de mari, uneori producând inundaţii, fie în

aria intramontană (în depresiunea Oaşului), fie în ariile limitrofe (Câmpia

Someşului, depresiunea Baia Mare). Pentru regularizarea acestor debite (şi

pentru alte utilizări) au fost amenajate lacurile de la Călineşti, Firiza ş.a. În

condiţiile climatice menţionate, vegetaţia forestieră este dominată de

foioase (fag), mai sus de 1.100 m apărând şi păduri de amestec fag-

conifere. Molidişurile pure sunt foarte rare (spre exemplu pe Gutin),

provenind, se pare, din plantaţii. În schimb, pe versanţii sudici şi vestici,

spre depresiunea Baia Mare şi Câmpia Someşului, sunt caracteristice

pădurile de gorun şi chiar de stejar pedunculat. În acest sector este prezent


C1312.280/2013


pag.42

şi cel mai nordic arboret de castan comestibil din ţară (plantat, dar în mod

clar favorizat de blândeţea condiţiilor climatice).

Pe lângă exploatarea forestieră şi creşterea animalelor, o intensă

activitate de extracţie şi prelucrare industrială este determinată de faptul că

Munţii Oaş-Gutâi sunt zona cu cele mai bogate zăcăminte de sulfuri

polimetalice din ţară, cărora li se adaugă şi filoane auro-argintifere (de

importanţă mai redusă faţă de cele din Munţii Apuseni). Cele mai ample

exploatări (sulfuri de Pb, Zn, Cu) se fac la Nistru, Ilba şi Handal (nord-vest

de Baia Mare), la Herja, Baia-Sprie, Cavnic şi Strâmbu-Băiuţ (pe versantul

sud-vestic al Gutinului). Dintre zăcămintele auro-argintifere, mai importante

sunt cele exploatate la Săsar, Şuior şi Jereapăn. La Baia-Sprie şi Tăuţii-de-

Sus sunt flotaţii, iar la Ferneziu se rafinează Pb. Mineralizarea carbo-

gazoasă a apelor din aureola mofetică se combină cu ioni de cloruri, sulfaţi

ş.a. (spre exemplu izvoarele de la băile Turţ, în Munţii Oaşului ş.a.).

Probleme destul de dificile în exploatarea şi valorificarea apelor din sectorul

de contact cu depresiunea Baia Mare (ca şi în ceea ce priveşte calitatea

aerului) sunt determinate de poluarea industrială avansată.

Depresiunea (Ţara) Oaşului se află între Munţii Oaşului, în nord-vest

şi Munţii Gutâiului, în sud-est, comunicând în nord-est cu Ţara

Maramureşului, prin pasul Huta şi cu Câmpia Someşului, prin „porţile”

deschise de cele două râuri oşene – Tur (poarta de la Călineşti) şi

Talna (poarta de la Oraşul Nou). Genetic, este o depresiune de natură

erozivă, creată de Tur şi Talna, prin îndepărtarea cuverturii celei mai

recente, de lave pliocene (probabil mai subţire în acest sector) şi prin

scoaterea la zi a unor sedimente friabile sarmaţiene şi panoniene (în

special nisipuri şi marno-argile, foarte asemănătoare celor din Dealurile

Vestice). Această evoluţie epigenetică este dovedită şi de martorii de

eroziune formaţi din material vulcanic (Belavara, Măguricea), prezenţi în

partea central-vestică a depresiunii.

În depozitele sedimentare apele mai întâi au sculptat, iar ulterior au

acumulat în partea centrală, creând un relief amfiteatric, cu dispunere

concentrică pe trei niveluri. Cel mai înalt, cu înclinare mai accentuată spre

interior, cu aspect colinar şi chiar deluros, interpretat ca un piemont de

eroziune, a fost modelat atât în sedimentar cât şi în formaţiunea

vulcanogen-sedimentară. Al doilea nivel, cel mai larg, este format dintr-un


C1312.280/2013


pag.43

ansamblu de glacisuri de acumulare piemontană, foarte asemănătoare

celor din Ţara Făgăraşului. În partea centrală a depresiunii, nivelul cel mai

coborât este constituit din luncile largi ale râurilor Tur şi Talna, care indică o

subsidenţă recentă şi activă (cu drenaj deficitar şi freatic aproape de

suprafaţă), asemănătoare celei din Câmpia vecină a Someşului şi aflată la

aceeaşi altitudine mică (200 m).

În Ţara Oaşului clima este temperată, de nuanţă central-europeană,

blândă şi umedă, cu precipitaţii bogate (750 mm – 900 mm/an). Umiditatea

excedentară a creat în zona joasă şi mlaştini, azi în majoritate drenate, iar

amenajările menţionate au permis controlul debitelor celor două râuri

principale. În condiţii naturale, depresiunea se situează la nivelul pădurii

de gorun, pe alocuri în amestec cu stejarul, dar pădurea a fost aproape

complet îndepărtată, rămânând sub forma unor pâlcuri sau arbori izolaţi, cu

aspect de parc.

Umanizarea este extrem de veche şi de o remarcabilă continuitate,

cu valori mari ale densităţii populaţiei şi un bilanţ natural permanent pozitiv,

chiar pe fondul unor deficite migratorii temporare. Satele sunt mari şi

numeroase, grupate mai ales pe contactul dintre piemontul de eroziune şi

glacisurile de acumulare. Cu excepţia colonizării de la Oraşul Nou (unde în

proporţie de 90% populaţia este maghiară), Ţara Oaşului este locuită de

români. Populaţia păstrează extrem de bine vechile tradiţii româneşti – port,

tip de casă, obiceiuri. Ocupaţiile agricole străvechi includ şi o pondere

însemnată a culturilor de câmp, clima fiind favorabilă atât plantelor furajere

, cartofului, inului, cât şi cerealelor. În ariile marginale sunt condiţii foarte

bune şi pentru pomicultură, rodind bine nu numai mărul şi prunul, ci chiar

nucul şi castanul dulce. În centrul urban Negreşti-Oaş există unităţi ale

industriei textile (prelucrarea inului, ţesătorie) şi mecanice (utilaj minier), la

Bixad se produce cherestea iar la Vama, ceramică. La Oraşu Nou se

extrage bentonită şi s-au propus pentru exploatare mici iviri de lignit

ponţian, la Târşolţ şi la Cămârzana. Dintre numeroasele izvoare minerale

(bicarbonatate-clorosodice-carbogazoase, feruginoase-bicarbonatate ş.a.)

sunt mai intens valorificate cele de la Bixad, Tarna Mare şi Valea Măriei.

Potenţialul turistic deosebit al depresiunii este accesibil atât la nivelul

capacităţilor de cazare (motelul de pe malul lacului Călineşti şi foarte multe

locuri în regim de pensiuni private sau în gospodăriile ţărăneşti), cât şi prin

intermediul drumurilor dinspre câmpia Someşului (şoseaua prin poarta de


C1312.280/2013


pag.44

la Călineşti şi apoi peste pasul Huta, spre Sighet şi Vişeu şi calea ferată -

iniţial îngustă, prin poarta de la Oraşul Nou).

Descrierea resursei minerale utile

Andezitele din perimetrul Cămărzana sunt roci bazaltoide având o structură predominant porfiric şi o textură masivă, compactă, roca fiind de culoare cenuşie.

Din punct de vedere mineralogic, roca este constituită în principali din felspaţi plagioclazi zonaţi, în proporţie de aproximativ 80%, piroxeni monoclinici cca.5-8% şi subordonat minerale opace, hornblendă, magnetit, etc.

4.4.1 Relația dintre resursele subsolului şi zone protejate sau peisaj

În vecinătatea zonei de amplasare a obiectivului, nu se află zone

protejate. Datorită specificului activității obiectivului, prin dezvoltarea

exploatării zăcământului de andezit din perimetrul Cămărzana, se va afecta

valoarea peisagistică a zonei. Impactul pe care îl va avea cariera asupra

peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de reconstrucție

ecologică.

4.4.2 Obiective geologice valoroase protejate

În zona obiectivului analizat, nu se află obiective geologice valoroase,

care să necesite luarea unor măsuri de protecție.


C1312.280/2013


pag.45

4.4.3. Procese geologice - alunecări de teren, eroziuni, zone

predispuse alunecărilor de teren

Morfologia terenului din cadrul perimetrului de exploatare şi în imediata

vecinătate a carierei şi utilităţilor acesteia, este ușoară, fără accidente

naturale sau artificiale. Înălțimile terenului variază între +700 m şi +750 m.

Poluarea existentă

Nu există informaţii privind încărcarea cu poluanţi a subsolului pe

amplasamentul studiat.

Surse de poluare a subsolului

Având în vedere măsurile prevăzute pentru prevenirea poluării solului,

subsolul nu va fi afectat de poluare.

4.4.4. Impactul prognozat

Lucrările de exploatare a zăcământului din perimetrul Cămărzana,

județul Satu Mare nu conduc la impact direct asupra componentelor

subterane - geologice. De asemenea, aceste lucrări nu produc schimbări

majore în mediul geologic, care să poată induce efecte asupra condiţiilor

hidrogeologice, reţelei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.

Datorită lucrărilor executate pentru exploatarea rocilor utile, nu va fi


C1312.280/2013


pag.46

afectată din punct de vedere chimic calitatea subsolului, însă vor fi afectate

proprietăţile fizico-mecanice şi termice ale solului şi morfologia terenului.

Impactul produs de activitatea desfășurată în perimetrul Cămărzana,

județul Satu Mare asupra factorului de mediu subsol se manifestă prin:

- excavarea volumului de util în perimetrul carierei, care conduce la

agresarea subsolului şi la modificarea armoniei peisajului înconjurător;

- activitatea de exploatare a andezitului afectează microflora şi

microfauna caracteristică ce vieţuieşte în sol şi subsol, prin dislocarea

habitatului natural al acestora şi prin zgomotul generat de utilajele din dotare,

care va determina migrarea eventualelor specii de mezofaună din perimetru.

La finalizarea lucrărilor în perimetrul Cămărzana, se vor executa

lucrările de reconstrucţie ecologică, pentru care se va constitui garanţia

bancară cerută prin legislaţie.


Pentru diminuarea impactului asupra subsolului, sunt prevăzute măsuri

suplimentare privind protecția solului/subsolului şi anume:

- limitarea intervenției asupra solului şi vegetației şi protejarea

biosistemelor care se află în vecinătatea perimetrului de exploatare ;

- diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de

exploatare si transport ale andezit;

- refacerea unghiurilor de taluz pentru zonelor afectate de

exploatare, astfel încât să favorizeze acumularea păturii fertile de sol şi

evitarea antrenării acesteia de către apele de șiroire;

- reducerea aportului de poluanți în sol, proveniți din depozitarea

direct pe sol a unor materiale şi deșeuri rezultate din activitatea de producție;

- realizarea şi curățarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale, în

zona perimetrului de exploatare şi a drumurilor de exploatare utilizate;

- amenajarea unei platforme si achiziționarea de recipiente

adecvate pentru colectarea deșeurilor de tip menajer;

- amenajarea unei platforme pentru staționarea utilajelor şi a

mijloacelor de transport


C1312.280/2013


pag.47

4.5. BIODIVERSITATE

Rețeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrument al Uniunii

Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000

reprezintă o rețea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în

cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul

întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale

Uniunii Europene denumite generic Directiva Pasări şi Directiva Habitate,

directive transpuse în legislația națională prin OUG nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice.

La ora actuală, rețeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de

Conservare (SCA) desemnate pentru protecția speciilor şi habitatelor

amenințate, listate în anexele Directivei Habitate şi Arii de Protecție Specială

Avifaunistică (SPA) desemnate pentru protecția speciilor de păsări sălbatice

în baza Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii

Europene. Trebuie menționat faptul că până la validarea Ariilor Speciale de

Conservare, aceste zone propuse pentru rețeaua Natura 2000 sunt

etichetate ca Situri de Importanţă Comunitară.

Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecție Specială,

incluse în rețeaua Natura 2000, acoperă 17% din suprafața României. Lista

siturilor incluse în rețeaua Natura 2000 a fost transmisă Comisiei Europene,

spre aprobare. Ulterior, autoritățile din România vor trebui să elaboreze

planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor

include măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea

habitatelor şi speciilor protejate.

Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deține

România (două bioregiuni noi pentru rețeaua ecologică, populații mari şi

viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.) și având în vedere

faptul că țara noastră conserva o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu

alte state membre ale Uniunii Europene, aportul României la rețeaua Natura

2000 este unul semnificativ.

Obiectivul principal al rețelei Europene de zone protejate NATURA

2000 - desemnate pe baza Directivei Pasări, respectiv Directivei Habitate -


C1312.280/2013


pag.48

este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare

favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.

Deși definiția exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu

este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea

Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator

obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este

mărimea populației respectiv schimbarea mărimii populațiilor. Este deci

esențial ca impactul unor investiții asupra acelor specii pentru care zona a

fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode

științifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil

micșorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de

diminuare a impactului.

4.5.1. Informaţii despre ecosistemele de pe amplasament

Vegetaţia

Zona studiată, se înscrie în regiunea europeană continentală, este caracterizată prin plante de cultură, ierburi şi tufișuri alpine inferioare, grupări de pajiști primare şi secundare, păduri întinse.

Încadrată în subetajul de amestec, vegetaţia regiunii studiate este reprezentată de păduri de fag şi molid dar și bradul, salcâmul, pinul, mesteacănul, fagul, stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, apoi arbuștii: porumbarul, măceșul, sângerul, în lunci cresc plopi, arini, sălcii, trestie, rogoz, etc. Pe teritoriul localității Cămărzana cresc şi plante medicinale, ciuperci şi se obțin şi fructe de pădure. Cu toate acestea, datorită managementului forestier îndreptat înspre favorizarea speciilor de răşinoase, faciesul nemoral apare dominat de molid în amestec cu brad, speciile de foioase rămânând slab reprezentate. Astfel apare mesteacănul (Betula pendula), fagul (Fagus sylvatica), alunul (Corylus avellana) scoruşul (Sorbus aucuparia), etc.

În zonele de lizieră se dezvoltă o vegetaţie arbustivă şi repentă destul de bogate. În aceste fitocenoze, des întâlnite sunt specii de arbuşti ca Rosa canina, Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea..


C1312.280/2013


pag.49

Din punctul de vedere al consistenţei marea majoritate a arboretelor din zona studiată au o consistenţă redusă, cu productivitate slabă, situate pe soluri scheletice în staţiuni grele sau cele de vârstă mare datorită unor intervenţii antropice sau unor factori biotici sau climatici.

Speciile de ciuperci se diferenţiază în funcţie de habitat. Astfel, dintre speciile uzual colectate, în păduri sunt prezente îndeosebi cele care aparţin familiilor Boletaceae (Boletus edulis) şi Russulaceae (Lactarius piperatus, Russula virescens, Russula alutacea, Russula cyanoxantha), în timp ce pajiştile sunt dominate de specii aparţinând familiilor Tricholomataceae (Marasmius oreades), Agaricaceae (Agaricus arvensis, Agaricus campestris) şi Lycoperdaceae (Lasisosphera gigantea).

Pădurile rămân unele din cele mai importante ecosisteme naturale, păstrătoare ale unor echilibre majore, ce se răsfrâng la nivel regional, balansând ansamblul de fenomene naturale.

Fauna

Fauna este reprezentată de biocenoze specifice provinciei central - europene, etajului de deal şi pădurilor de foioase.

Condiţiile geografice diverse care participă la alcătuirea biotopului determină o mare varietate şi abundenţă de specii.

Fauna zonei include numeroase mamifere, dintre care valoare cinegetică mai mare au exemplarele de căprior (Capreolus capreolus) şi mistreţ (Sus scrofa). Alături de acestea, mai sunt prezente cârtiţa (Talpa europaea), ariciul (Erinaceus europaeus), chiţcanul de ogor (Sorex areneus), pârşul (Glis glis), veveriţa (Scilurus vulgaris), iepurele de câmp (Lepus europaeus), pisica sălbatică (Felis silvestris), viezurele (Meles meles) şi vulpea (Canis vulpes).

Ornitofauna este bine reprezentată, fiind identificate în împrejurimi circa 40 de specii de păsări. Dintre acestea, se remarcă prin abundenţă speciile familiare etajului stejarului, precum mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), cinteza (Fringilla coelebs), piţigoiul mare (Parus major), ciocănitoarea mare (Dendrocopos major), ciocârlia (Alauda arvensis), sfrânciocul berbecel (Lanius collurio). Nu lipsesc, însă, nici speciile pentru vânat: sitarul de pădure (Scolopax rusticola), fazanul (Phasianus colchicus) .


C1312.280/2013


pag.50

4.5.1. Informații despre ecosistemele de pe amplasament

Zona geografică a extravilanului localităţii Cămărzana, unde se vor desfăşura lucrările de exploatare a resursei de roci utile, precum şi a activităţilor conexe, nu este lipsită de fond forestier, însă pe perimetrul amplasamentului nu este necesară defrişarea decât a 10 copaci.

PERIMETRUL PROPUS NU SE AFLĂ AMPLASAT ÎN NICI O ARIE

PROTEJATĂ, el fiind poziționat la cca. 12,3 km distanţă, de R0SCI0358

Pricop-Huta Certeze, și 11,6 km de situl Natura 2000 ROSPA0068 Lunca

inferioară a Turului şi în ROSCI0214 Râul Tur,( distanțe măsurate în linie

dreaptă) prin urmare impactul proiectului propus asupra acestor situri de

importanţă comunitară este nesemnificativ, putem spune chiar nul.

4.5.2. Surse de poluare a florei şi faunei

4.5.2.1. Surse de poluare a florei şi faunei şi emisii de

poluanţi

Având în vedere faptul că extracția andezitului se realizează dintr-un areal unde vegetația naturală este reprezentată de specii ierboase, nu sunt necesare lucrări de defrișare şi de tăiere a vegetației (arbori şi arbuști).

În etapa de exploatare a andezitului, sursele de poluare a florei şi faunei sunt următoarele:

- utilajele de încărcare şi mijloacele de transport al rocilor sterile şi pietrei derocate care, prin activitatea desfășurată în cadrul fronturilor de lucru, produc poluanți (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot;

- traficul de șantier, prin transportul andezitului brut, generează poluanți specifici mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot;

- deșeurile rezultate din activitățile de exploatare a andezitului pot afecta vegetația din vecinătatea amplasamentului;

- accidentele rezultate ca urmare a traficului de șantier, care pot genera scurgeri de carburanți şi uleiuri care, deversate pe suprafața solului, afectează flora şi fauna specifică amplasamentului.

Conform literaturii de specialitate, se estimează că particulele în aer


C1312.280/2013


pag.51

care pot prezenta riscuri pentru vegetație pot fi întâlnite: - pe distanţa de până la 300 m în jurul obiectivului, în timpul

executării lucrărilor proiectate; - pe o distanţă de 50 m în ambele părți ale drumului de acces

neasfaltat, în perioadele de concentrare maximă a lucrărilor de execuţie. Atât prin amplasament cât şi prin activităţile din etapele de exploatare a

rocilor utile şi de amenajare a terenului, lucrările de investiții proiectate vor avea un impact direct, pe termen scurt, asupra florei şi faunei din zona perimetrului de exploatare.

După ce încetează lucrările de exploatare a rocilor utile, din cadrul perimetrului Cămărzana, județul Satu Mare, dispare şi impactul asupra tipurilor de habitate şi a speciilor.

4.5.3. Impactul produs asupra florei şi faunei

4.5.3.1. Impactul produs asupra florei şi faunei

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat funcţionării

obiectivului nu va fi major, având în vedere amplasarea acestuia într-o zonă

nu foarte bogată, din punct de vedere al biodiversităţii.

În vederea amplasării obiectivului în zona menţionată, nu sunt

necesare defrişări, desecări sau alte acţiuni care ar putea să aibă impact

asupra biodiversităţii. În perimetrul analizat nu există exemplare de plante

sau animale rare, pe cale de dispariţie, specii de plante cu importanţă

economică sau specii incluse în Cartea Roşie.

Din activitatea care se va desfăşura în perimetrul carierei Cămărzana se pot identifica următorii factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:

■ noxele din gazele de eşapament ale utilajelor acţionate de motoare

Diesel; ■ praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare –

descărcare şi transport; ■ zgomotul produs de activitatea din carieră.


C1312.280/2013


pag.52

Aceștia vor genera următoarele efecte pe care nu putem să nu le luăm

în considerare:

- modificarea funcțiilor principale îndeplinite de vegetație si anume: antierozivă, ecologică, de microclimat, hidrologică, sanitară, de reducere a zgomotului, recreativă, estetică;

- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament, prin lucrările de decopertare şi excavare;

- fragmentarea habitatelor naturale, prin apariția unei bariere fizice constituită din lucrările de exploatare a agregatelor minerale;

- deprecierea speciilor;

-perturbarea grupelor vegetale fragile;

- reducerea productivității biologice, datorită gradului crescut de

poluare;

- tulburarea vieții animalelor sălbatice, libertatea de mișcare a acestora

fiind din ce în ce mai afectată de activitatea de exploatare a rocilor utile, şi

anume andezitul.

Cu toate acestea considerăm că amplasarea obiectivului în zona

stabilită nu va determina migrări ale animalelor sau impact negativ asupra

plantelor, existenţa lor în vecinătatea obiectivului, la anumite distanţe fiind

posibilă şi independentă de prezenţa sa.

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat funcţionării

obiectivului va fi, astfel, în limite admisibile.

4.5.4. Măsuri de protecţie a biotopurilor şi habitatelor de pe

amplasament

Având în vedere cele mai sus arătate, nu se impune luarea unor măsuri speciale pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii zonei, cu excepţia planului de refacere a mediului în zona carierei.

Planul de refacere a mediului va viza atât stoparea eroziunii solului în zona de exploatare a substanţei minerale, cât şi reconstrucţia ecologică a zonei afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie, la început ierboasă şi diferite specii de arbuşti specifici climei şi solului


C1312.280/2013


pag.53

regiunii şi apoi cu vegetaţie arboricolă, în măsura în care solul format permite.

După cum rezultă din estimările făcute în capitolele anterioare, concentraţiile de poluanţi eliberaţi în atmosferă în urma activităţii din carieră vor fi sub limitele maxim admise de normativele în vigoare şi deci se poate aprecia că nu vor avea efecte negative asupra stării de sănătate a vegetaţiei şi a faunei din perimetru.

Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de depunerea prafului, datorat rulării mijloacelor de transport pe drumurile de acces spre carieră, pe frunzele plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor şi implicit scăderea ritmului de creştere a acestora. Acest efect va avea, eventual, un caracter strict local, limitat la imediata vecinătate a drumului de acces. La distanţe mai mari impactul pulberilor generat asupra vegetaţiei va fi neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a eventualelor pulberi depuse pe frunze.

Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive asupra vegetaţiei şi faunei, datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate, debitele masice şi concentraţiile acestora se vor situa sub limita maxim admisă în normativele în vigoare, putând estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore.

Concluzii privitoare la conservarea biodiversităţii 1. În zonele ce vor face obiectul investiţiilor propuse nu au fost

identificate habitate prioritare pentru conservare la nivel european şi nici specii criteriu (prioritare pentru conservare) care să justifice desemnarea unui sit Natura 2000;

2. Speciile de plante şi animale beneficiind de un anume statut de protecţie conform legislaţiei naţionale specifice în vigoare nu se constituie în populaţii distincte şi izolate ce ar putea fi periclitate de propunerile de amenajare.


C1312.280/2013


pag.54

4.6. PEISAJUL

4.6.1 Informații despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea

acestuia

Din punct de vedere peisagistic, zona studiată se încadrează peisajului specific munţilor Oaş. De asemenea, specifice sunt şi peisajele rural şi cel silvic.

Pentru protejarea peisajului zonei, la finalul exploatării zona va fi naturalizată prin reducerea pantelor carierei, acoperirea cu sol vegetal şi revegetarea zonei, inclusiv cu arbori, în zona în care solul permite.

4.6.2. Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe

amplasament

Morfologia terenului, din cadrul perimetrului de exploatare şi în imediata vecinătate a carierei şi utilităţilor acesteia, este ușoară, fără accidente naturale sau artificiale. Înălțimile terenului variază între +700 m şi +750 m.

4.6.3. Caracteristicile rețelei hidrologice

În zona studiată nu există surse de apă.

4.6.4. Zone împădurite

Zona perimetrului de exploatare Cămărzana, judeţul Satu Mare este

încadrată ca şi zonă de păşune, ea fiind înconjurată de pădure, dar care nu

va fi afectată cantitativ sau calitativ.


C1312.280/2013


pag.55

4.6.5. Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului,

schimbării de utilizare a terenului

Factorii care modelează peisajul sunt: geologia, relieful, clima,

hidrografia, biodiversitatea şi omul. Amplasamentul viitoarei exploatări este

situat în extravilanul localității Cămărzana, județul Satu Mare, suprapunând-

se pe ecosisteme agricole (păşune).

Se consideră că proiectul va avea un impact redus asupra peisajului.

Astfel, în urma lucrărilor de exploatare a andezitului, pot rezulta fenomene de

degradare a peisajului, de scădere a valorii estetice a acestuia, prin

perturbarea ordinii naturale existente, lăsând urme antropice grave când

amplasarea excavațiilor este străină şi neintegrată în mediul înconjurător.

Pentru a fi evitate astfel de fenomene de degradare a peisajului, au fost

recomandate mai multe măsuri care să conducă la diminuarea impactului

asupra ambientului, precum recrearea aspectului inițial, prin plantarea de

vegetație specifică.

Impactul schimbării modului de utilizare a terenului asupra peisajului

este minim, deoarece suprafața de teren afectată de lucrările de exploatare a

andezitului este teren agricol extravilan, acoperit în totalitate de pășune.

Pentru realizarea lucrărilor de derocare a andezitelor, se prognozează

următoarele forme de impact asupra peisajului:

- schimbarea elementelor cadrului natural (modificarea topografiei,

modificarea vegetației, schimbarea microclimatului);

- schimbarea categoriilor de folosință a terenurilor, prin scoaterea

provizorie a unor suprafețe din circuitul natural (agricol) şi ocuparea propriu-

zisă cu excavații;

- schimbarea valorii estetice a peisajului, prin perturbarea ordinii

naturale existente şi includerea unei noi activități .


C1312.280/2013


pag.56

4.6.6. Măsuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în prezentul raport la

studiul de evaluare a impactului asupra mediului, recomandăm respectarea

următoarelor măsuri:

- realizarea de înierbări ale taluzurilor şi bermelor carierei, precum

şi realizarea lucrărilor de înierbare şi plantare de arbuști pe haldele de steril.

Principalele lucrări, privind refacerea mediului afectat de exploatarea

andezitului din perimetrul Cămărzana, se vor executa la terminarea activităţii

şi vor fi legate de refacerea treptelor carierei, refacerea solului şi asigurarea

stabilităţii acestuia. Sunt însă necesare şi lucrări menite să îndepărteze, din

fostul perimetru de exploatare, toate potenţialele surse de poluare, precum şi

lucrări pentru protejarea zonei din punct de vedere peisagistic.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Construcțiile şi activitățile existente în zona de influenţă a

proiectului

Lăsând în urmă localitatea Târşolţ, șoseaua șerpuiește printre dealuri

spre cea mai nordică extremitate a Țării Oașului - comuna Cămărzana,

considerat în unanimitate ca una dintre cele mai pitorești așezări din această

parte a țării. De la prima vedere aspectul general este acela al unei localități

singuratice, împrăștiată, așezată parcă într-un găvan și care este străjuită de

culmile înalte ale dealurilor: Piatra Cornii, Gemenele, cele trei Holmuri,

Cetățuia și Copârcea. Localitatea este străbătută de trei văi mai importante,

și anume: Lecăncioara, Valea Mare, Ceaslasul. Hotarele sunt în întregime

convenționale, iar vecinii comunei sunt: NE – Ucraina, S și SE –

comuna Târșolț, SV – satul Aliceni iar V și NV – comuna Turț.

Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_T%C3%A2r%C8%99ol%C8%9B,_Satu_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aliceni,_Satu_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tur%C8%9B,_Satu_Mare


C1312.280/2013


pag.57

de muncă pe perioada de construcţie şi derulare a proiectului, cu efect

benefic şi asupra situaţiei economice din localităţile învecinate dar si prin

creșterea confortul populației ca urmare a realizării infrastructurii rutiere

locale la standarde ridicate. Prin realizarea investiţiei, nu se înregistrează o

creștere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor şi nu există

public posibil nemulţumit de existenţa si realizarea proiectului. Din acest

punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv.

Din punct de vedere social şi economic, utilizarea terenului pentru

extragerea andezitului folosit pentru realizarea infrastructurii rutiere din satul

Cămărzana va avea un efect benefic, deoarece primăria Comunei

Cămărzana nu v-a mai trebuit să cumpere materia primă pentru realizarea

acestor drumuri, atâta timp cât această carieră este proprietate privată.

4.7.1. Impact prognozat asupra mediului social şi economic

Impactului prognozat asupra mediului social şi economic poate fi caracterizat în felul următor:

- impactul asupra agriculturii: nu vor fi scoase din circuitul agricol suprafețe de terenuri pentru execuția proiectului, motiv pentru care nu se impun măsuri de diminuare şi refacerea acestor terenuri şi aducerea la starea inițială;

- factorii poluanți rezultați din activitatea de extracție a rocilor utile au o acțiune limitată, restrânsă la un areal limitrof obiectivului de investiții proiectat;

- posibile conflicte de circulație, datorită autovehiculelor de tonaj ridicat, care transportă materialele de construcții la punctele de lucru.

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din vecinătate, activitatea de exploatare a rocilor utile are un efect minor. Studierea activităților şi a tehnologiilor ce sunt utilizate în cadrul exploatării ne determină să apreciem că impactul negativ al acestora asupra așezărilor umane din zonă se poate, eventual, manifesta prin:

- emisiile de poluanți atmosferici, reprezentate prin gazele de ardere a combustibililor lichizi şi prin praful ridicat;

- zgomotul produs de autobasculantele care transportă piatră către punctele de lucru.


C1312.280/2013


pag.58


4.7.2.1.Măsuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra

mediului social şi economic în perioada de execuție

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr.

265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează obligativitatea respectării principiilor ecologice în procesul de dezvoltare social-economică, pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos pentru populație. Amplasarea lucrărilor de exploatare din perimetrul Cămărzana, județul Satu Mare trebuie să se realizeze fără a prejudicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spaţiile de odihnă, starea de sănătate şi confort ale populației.

În acest sens, este necesar a fi respectate următoarele măsuri: - funcționarea, la parametrii optimi proiectați, a utilajelor

tehnologice şi mijloacelor de transport, pentru reducerea noxelor şi a zgomotului care ar putea afecta factorul uman;

- optimizarea traseelor utilajelor de extracție şi mijloacelor de transport al agregatelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de circulație;

- reducerea vitezei de circulație şi a capacității de transport, pe drumurile publice;

- stropirea zilnică a drumurilor din incinta carierei şi a drumurilor de transport al rocilor utile la beneficiari, pentru diminuarea emisiilor de particule de praf;

- menținerea mașinilor şi utilajelor în cadrul parametrilor stabiliți de fabricant;

- executarea lucrărilor fără a produce disconfort locuitorilor prin generarea de noxe, praf, zgomot şi vibrații;

- evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport.


C1312.280/2013


pag.59

4.8. Condiții culturale şi etnice, patrimoniu cultural

4.8.1. Impactul potențial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural,arheologic sau asupra monumentelor istorice

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. În temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul lucrărilor proiectate asigură finanțarea pentru executarea săpăturilor arheologice preventive şi de salvare, având obligația, după caz, de a reveni asupra proiectului, dacă descoperirile arheologice necesită conservarea in situ cu marcarea la suprafață (reconstrucție) a bunurilor mobile de patrimoniu arheologic.

Extracţia andezitului care se va desfășura pe amplasamentul perimetrului Cămărzana, județul Satu Mare, nu va influenţa condiţiile culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă.

5. MĂSURI COMPENSATORII

Deoarece activitatea de exploatare a andezitului din perimetrul Cămărzana , județul Satu Mare nu are impact major asupra biodiversităţii, nu sunt necesare măsuri compensatorii.


C1312.280/2013


pag.60

6. ANALIZA ALTERNATIVELOR ŞI MĂRIMEA IMPACTULUI

6.1. Descrierea alternativelor

Având în vedere condițiile geomorfologice, adâncimea de exploatare a zăcământului de andezit şi posibilitățile tehnice şi tehnologice de exploatare, s-a optat pentru varianta de exploatare la suprafață, în carieră, a andezitului şi refacerea zonei afectate de lucrările de investiţii proiectate.

6.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu, s-au elaborat modele de apreciere globală, menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ şi calitativ.

Din categoria abordărilor de tip calitativ, fac parte metodele de evaluare ilustrative şi respectiv cele experimentale.

Metoda Rojanschi

Aceasta se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior, în diferite condiţii de dezvoltare.

Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit moment a unor indicatori consideraţi


C1312.280/2013


pag.61

specifici pentru factorii de mediu analizaţi. În acest sens, se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui

factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

În cazul documentaţiei prezente, aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor cinci factori de mediu (apă, aer, sol, vegetație şi faună, așezări umane), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor. Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic; figura geometrică este un triunghi echilateral (pentru 3 factori de mediu). Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală, se obţine un triunghi interior, cu suprafaţa mai mică (Sr).

Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două suprafeţe:

I.P.G = Si / Sr

unde: Si = suprafața corespunzătoare stării ideale a mediului; Sr = suprafața corespunzătoare stării reale a mediului. Estimarea indicilor de calitate a mediului înconjurător se face după scara

de bonitate a acestora, prezentată în tabelul de mai jos:

Notă de bonitate

Valoarea Ip Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 Ip = 0 Starea naturală, în echilibru

9 Ip = 0 - 0,25 Fără efecte

8 Ip = 0,25 - 0,50 Fără efecte decelabile cauzistici; mediul afectat în limite admise nivel 1

7 Ip = 0,50 - 0,1 Mediul este afectat în limite admise nivel 2

6 Ip = 0,1 - 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele sunt accentuate

5 Ip = 0,2 - 0,4 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 0,4 - 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3. Efectele nocive sunt accentuate


C1312.280/2013


pag.62

3 Ip = 0,8 - 1,2 Mediu degradat - nivel 1.Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 1,2 - 2,0 Mediul degradat - nivel 2. Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viața

Avantajele metodei:

- oferă o imagine globală a calităţii mediului; - permite compararea unor zone diferite, care pot fi analizate pe

baza aceloraşi factori; - permite compararea stării unei zone în diferite momente de timp; - asigură utilizarea activă a unui fond de date privitoare la

parametrii de stare a mediului, obţinuţi printr-o monitorizare la scară largă.

Dezavantajul metodei: - constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara

de bonitate, care depinde în primul rând de experienţa si exigenţa evaluatorului.

Totuși, o astfel de apreciere permite factorilor de decizie fundamentarea tehnico-științifică a unor hotărâri privind prioritizarea zonelor degradate ecologic şi orientarea unor măsuri şi a fondurilor aferente pentru remedierea mediului.

6.2.1. Calculul indicilor de poluare: Ip

Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL (Ic S/S)

Factorul de mediu sol/subsol este cel mai expus deteriorării ca urmare a activității de exploatare prin:

lucrările de exploatare, transport a andezitului; carburanții utilizați pentru utilajele acționate de motoare Diesel; lubrifianții utilizați pentru toate tipurile de utilaje aflate în dotarea carierei;


C1312.280/2013


pag.63

deșeurile industriale şi cele menajere.

Acestea au impact asupra structurii, texturii şi proprietăţilor fizico-chimice ale solului şi implicit asupra funcțiilor sale ecologice.

Referitor la subsol, datorită metodei de exploatare, va rezulta un gol în masiv, care nu va putea fi refăcut. Impactul asupra peisajului produs de acest gol nu este observabil decât din apropierea carierei.

În condiții normale de lucru, respectând normele de igienă şi de depozitare corespunzătoare a deșeurilor, nu ar trebui să existe riscuri majore de poluare a solului.

Prin urmare, pentru factorul de mediu sol/subsol, mărimea efectelor generate de viitoarea activitate a carierei este redată ca ajutorul indicilor de calitate Ic şi este prezentată în tabelul următor:

Acțiunea sau sursa generatoare Sol/subsol

Scoaterea din circuitul natural a unor suprafețe de teren şi exploatarea andezitului

-1

Carburanții şi lubrifianții -1

Deșeurile industriale şi menajere -1

Apele pluviale -1

Mărimea efectelor -5

Valorile indicelui de calitate vor fi:

Ic = -5 /4 = - 1,25 pentru sol

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate, rezultă că solul şi subsolul vor fi afectate de viitoarea activitate din carieră peste limitele admise; efectele sunt accentuate.

După finalizarea lucrărilor de exploatare a andezitului din perimetrul Cămărzana, se vor executa lucrări de refacere a mediului, în special de refacere a solului şi de asigurare a stabilității acestuia.

Indicele de calitate pentru VEGETAŢIE, FAUNĂ (Ic V,F)

Modalitățile prin care se realizează impactul asupra acestui factor de


C1312.280/2013


pag.64

mediu sunt următoarele:

- scoaterea din circuitul natural a suprafeţelor necesare pentru derularea activității miniere;

- dislocarea solului, ce conduce la modificarea habitatului macrofaunei, în timp ce microfauna (protozoare şi nematode) de pe zona descopertată va dispare aproape în totalitate;

- agenți poluanți sonori, care determină unele specii faunistice să se stabilească temporar la distanţe mai mari faţă de actualele locuri ocupate;

- fragmentarea habitatelor naturale, prin apariția unei bariere fizice constituită din lucrările de exploatare a rocilor utile;

- pulberi sedimentabile, ce au efect asupra proceselor fiziologice (fotosintezei, respirației, ratei de creștere etc.) a speciilor vegetale aflate îin imediata vecinătate a carierei.

Influenţa asupra faunei şi florei spontane ar putea fi diminuată, prin

lucrări de înierbare şi plantații de arbori, în scopul refacerii vegetației. Pentru refacerea aspectului peisagistic şi pentru formarea unui ecran protector, care să absoarbă vibrațiile, praful şi alte surse de poluare a aerului, se vor lua măsuri de realizare a unei liziere de arbori şi arbuști la marginile carierei.

Astfel, pentru factorii de mediu vegetație şi faună, mărimea efectelor

generate de activitatea ce se va desfășura în carieră este redată cu ajutorul indicilor de calitate Ic şi este prezentată în tabelul următor:

Acţiunea sau sursa generatoare Flora Fauna

Scoaterea din circuitul natural a unor suprafețe de teren -1 -1

Dislocarea solului -1 -1

Emisii de gaze in atmosfera 1 -1

Ape uzate - 1 0

Zgomot 0 -1

Mărimea efectelor -4 -4

Valorile indicelui de calitate vor fi:

Ic = -4 /5 = - 0,80 pentru vegetație

Ic = -3 /5 = - 0,80 pentru fauna


C1312.280/2013


pag.65

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate, rezultă că viitoarea activitate din carieră va avea un impact negativ atât asupra vegetației cât şi asupra faunei, dar în limite admisibile.

Deși poluanții eliberați pot avea efecte nocive asupra vegetației şi faunei, datorită cantităților mici şi a concentrațiilor acestora, care se vor situa sub limita maximă admisă de normativele în vigoare, se poate estima că impactul produs de acești poluanți asupra vegetației şi faunei nu va avea efecte majore.

Indice de calitate pentru APĂ ( Ic APĂ)

Datele geologice şi specificul lucrărilor ce urmează a se executa, ne permit să estimăm că lucrările pentru amenajarea carierei nu vor afecta calitatea apelor subterane.

Pentru perioada de amenajare a carierei, este posibil ca apele provenite din precipitații să se încarce suplimentar cu suspensii, peste limitele naturale, suspensii provenind de la cantitățile de copertă îndepărtată.

Lucrările de pregătire includ şi lucrări de protejare a apelor de suprafață (rigole sau șanțuri de colectare, drenare şi filtrare a apelor, separatoare de produse petroliere, filtre naturale), pe care beneficiarul le va desfășura concomitent cu lucrările de amenajare efectivă a carierei.

Suspensiile nu se constituie, prin natura lor, în factori de poluare asupra apelor de suprafață. Eventualele scurgeri de produse petroliere vor reprezenta potențiala sursă majoră de poluare a apelor de suprafață.

Prin aplicarea soluțiilor prezentate pe larg în capitolele anterioare, precum şi prin realizarea celorlalte instalații de depoluare, considerăm că impactul produs de extracția andezitului în perimetrul de exploatare va fi minim, încadrându-se în limite acceptabile.

Pentru nivelul actual de cunoaștere, se poate aprecia doar calitativ influenţa viitoarei activități asupra calității apelor şi anume:

Acţiunea sau sursa generatoare Apa subterană

Apa suprafață

Extragerea rocii utile din carieră 0 0

Activitatea de transport 0 0

Ape menajere uzate 0 0

Ape pluviale 0 0

Mărimea efectelor 0 0


C1312.280/2013


pag.66

Valorile indicelui de calitate pentru efectele astfel estimate vor fi:

Ic = 0 pentru apele subterane Ic = 0 pentru apele de suprafață.

Calitatea apelor subterane nu va fi afectată de activitatea de exploatare a andezitului, deoarece nu există surse de apă în incinta şi în vecinătatea carierei.

Indicele de calitate pentru AER ( Ic AER )

Emisiile din zona perimetrului vor influenţa foarte puțin creșterea

concentrațiilor de fond din zonă, concentrații estimate a fi sub limitele

cerințelor reglementărilor în vigoare privind calitatea aerului. Efectele

negative date de activitatea de exploatare se resimt numai în zona limitrofă

perimetrului de exploatare.

Se apreciază că nivelul de poluare a atmosferei, determinat de

activitățile desfășurate în cadrul incintei obiectivului, se încadrează în

prevederile Ordinului nr.462/93 şi ale STAS 12574/87, în ceea ce privește

concentrațiile la emisie, respectiv emisiile pentru poluanții analizați.

Pentru evaluarea efectului activității de exploatare asupra factorului de

mediu aer, se iau în considerare indicii de poluare Ip calculați pentru fiecare

poluant prin raportarea la concentrația maximă admisă, stabilită prin ordine

de reglementare (OMM 462/93).

Ip = Cmax /Cadmis

Poluant Concentrație poluant max.

Concentrație maxima admisa

(Ord. 462/93)

(mg/m3) (mg/m3)

NOx 59.7 500


C1312.280/2013


pag.67

CO 24.1 170

SOx 324 500

Hidrocarburi 10.9 100

Particule 48.5 50

Utilajele care deservesc activitatea de exploatare au fost considerate ca unică sursă ce emite noxe datorate gazelor de eșapament, calculându-se indicii de poluare:

Ip NOx 0,12

Ip CO 0,14

Ip SOx 0,65

Ip pulberi 0,97

Ip aldehide 0,11

Deci: Ip aer = 0,11-0,97 Ip aer este subunitar.

Datorită existenţei unei bune circulații a aerului în zona perimetrului, se poate aprecia că se va produce o dispersie accentuată şi destul de rapidă a poluanților în aer, ținând cont că valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limite admisibile.

Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE ( Ic AS.UM )

Pentru factorul de mediu așezări umane, s-au apreciat efectele, prin

cumulare, ale tuturor influenţelor. Poluanții ce pot afecta așezările umane sunt:

emisiile de poluanți atmosferici; nivelul zgomotelor şi al vibrațiilor; deșeurile gospodărite necorespunzător; transportul agregatelor de carieră.

Concentrațiile compușilor chimici nocivi rezultați în urma arderii


C1312.280/2013


pag.68

combustibililor în motoare Diesel nu au valori mari, datorită dispersiei lor pe o arie mare, de către curenții de aer. În timpul transportului, este posibil să fie antrenate de vânt particule fine de rocă şi de praf, care să încarce aerul cu suspensii.

Zgomotul produs de mijloacele de transport ale agregatelor de carieră va fi sesizabil la nivelul locuitorilor din cadrul localităților, deoarece se vor utiliza drumurile din interiorul localităților. În acest caz, activitatea de transport se înscrie în nivelul de zgomot produs de traficul rutier. Transportul agregatelor se va realiza pe drumurile de exploatare existente în zonă, în bene cât mai bine închise (acoperite cu prelate), urmărindu-se reducerea la minim a pierderilor de transport şi a poluării factorilor de mediu. Drumurile existente sunt utilizate numai pe baza convențiilor încheiate cu deținătorii acestora.

Datorită distanţelor de la așezările umane până la zona de amplasare a perimetrului de exploatare, cât şi datorită reliefului, vegetației şi vântului, dar mai ales datorită măsurilor pe care le are în vedere titularul de activitate, se poate estima că așezările umane nu vor fi afectate de lucrările de exploatare ce se vor derula în cadrul punctului de lucru.

Dacă se vor respecta măsurile de siguranţă şi se vor amenaja instalațiile prezentate anterior şi ținând cont că andezitul nu este toxic, putem aprecia că impactul pe care îl va avea activitatea din carieră asupra așezărilor umane va fi neglijabil.

Se consideră, însă, că se pot lua măsuri de plantare de arbori şi arbuști specifici zonei, pentru refacerea aspectului peisagistic şi pentru formarea unui ecran protector, care să absoarbă vibrațiile, praful și alte emisii de poluanți atmosferici.

Pentru factorul de mediu așezări umane, mărimea efectelor generate de viitoarea activitate a perimetrului de exploatare este redată cu ajutorul indicilor de calitate Ic şi este prezentată în tabelul următor:

Acțiunea sau sursa generatoare

Așezări umane

Nivelul zgomotului 0

Emisiile de poluanți 0

Deșeurile 0

Transportul -1

Mărimea efectelor -1


C1312.280/2013


pag.69

Valoarea indicelui de calitate va fi:

Ic = -1 /4 = - 0,25 pentru așezări umane Realizarea investiției poate avea şi efecte pozitive asupra populaţiei din

zonă, prin crearea de noi locuri de muncă.

6.2.2. Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de mediu, se face utilizând “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat:

Factor de mediu Ic IP Nb

Apa 0 10

Aer 0.11 - 0.97 8

Sol/subsol - 1,25 6

Vegetație - 0,80 7

Fauna - 0,80 7

Așezări umane - 0,25 9

Din analiza notelor de bonitate, se pot trage următoarele concluzii:

Factorul de mediu SOL/SUBSOL va fi afectat peste limitele admise, efectele sunt accentuate; Factorul de mediu VEGETAŢIE şi FAUNĂ, va fi afectat în limite admise, nivel 2. Factorul de mediu APA nu va fi afectat. Factorul de mediu AER va fi afectat în limite admise, nivel 1. Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi afectat în limite admise, nivel .


C1312.280/2013


pag.70

6.2.3. Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanților, utilizând Metoda ilustrativă V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiți factorilor de mediu, se construiește o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată, înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unități de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si și starea reală Sr a mediului.

Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globalî prin raportul dintre suprafața ce reprezintă starea ideală și suprafața ce reprezintă starea realî, adică:

IPG = Si / Sr

Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului. Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina funcționarea obiectivului în care se va desfășura activitatea de exploatare a rocilor utile va fi:

IPG =1 Mediu natural, neafectat de activitatea umană;

IPG =1-2 Mediu supus efectului activității umane în limite admisibile;

IPG =2-3 Mediu supus efectului activității umane, provocând stare de disconfort

formelor de viață;

IPG =3-4 Mediu supus efectului activității umane, provocând stare de tulburări

formelor de viață;

IPG =4-6 Mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viață;

IPG =peste 6 Mediu degradat, impropriu formelor de viață.


C1312.280/2013


pag.71

IPG = Si/ Sr = 237,76/150,73 = 1,57

În perioada derulării lucrărilor de exploatare, în condițiile respectării tehnologiilor de exploatare şi a executării tuturor amenajărilor pentru protecția factorilor de mediu, mediul va fi afectat în limite admisibile.

7. MONITORIZARE

7.1. Monitorizarea în faza de execuție

Se vor realiza periodic măsurători, privind încadrarea activităților desfășurate in perimetrul de exploatare si organizarea de șantier in limitele de poluare admise privind concentrațiile de substanțe poluante in aer, apa, sol, nivelurile de zgomot, gestiunea deșeurilor.

Planul de monitorizare în perioada de exploatare poate fi prezentat sintetic, pentru fiecare factor de mediu, în modul următor:

Aer - monitorizarea prin măsurarea concentrațiilor de poluanți în aer, în special în zonele apropiate de perimetrul de exploatare;

Apa - monitorizare prin măsurarea concentrațiilor de poluanți în apele pluviale colectate în șanțurile pluviale;

Zgomot - monitorizarea nivelului de zgomot în zonele apropiate de perimetrul de exploatare;

Flora şi fauna - monitorizarea măsurilor de conservare aplicate pentru protecția florei şi faunei, precum şi întreținerea zonelor învecinate şi împrejmuirilor perimetrului de exploatare şi organizării de șantier;

Sol - monitorizare prin măsurarea concentrațiilor de poluanți în sol, în special în zonele apropiate de perimetrul de exploatare.

Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheată prin efectuarea de

analize şi măsurători semestrial, se va analiza gradul de conformare a activității extractive din carieră, cu legislația de mediu în vigoare.

în acest caz, se vor preleva : probe de sol, din zona de exploatare a rocilor utile, din zona

platformei organizării de șantier şi din imediata vecinătate a perimetrului de


C1312.280/2013


pag.72

exploatare, doar în cazul producerii unor evenimente nedorite, în urma cărora se suspectează contaminarea acestuia;

probe de aer, din perimetrul de exploatare. În faza lucrărilor de deschidere şi pregătire ale zăcământului, utilajele

folosite afectează într-un grad redus calitatea aerului din zona perimetrului de exploatare, mai ales prin gazele rezultate în urma arderii combustibilului şi prin pulberile ridicate de autovehicule. Se vor executa măsurători semestriale de emisii de gaze nocive şi pulberi în suspensie, în timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport.

În perioada de refacere a terenului afectat de lucrările de exploatare, nu sunt generate emisii de poluanți atmosferici care să influențeze componentele biologice din zona analizată. În acest caz, nu sunt necesare lucrări de monitorizare a calității aerului.

7.2. Activitățile de monitorizare în faza post - închidere

Activitățile de monitorizare în faza post - închidere vor fi necesare pentru a confirma faptul că măsurile de refacere a mediului au fost implementate corespunzător şi eficace. Personalul însărcinat cu efectuarea întreținerii şi monitorizării va fi familiarizat cu procedurile şi protocoalele de securitate, precum şi cu cerințele de raportare şi va fi desemnat din cadrul primăriei comunei Cămărzana, întrucât întreaga zonă, după terminarea lucrărilor de refacerea mediului, va intra în administrarea primăriei Cămărzana. Personalul va raporta orice problemă legată de securitate.

Principalele obiective ale monitorizării în perioada de activitate sunt: - stabilitatea haldei - stabilitatea taluzurilor carierei - monitorizarea depunerilor de sol vegetal şi a vegetației pe halde după

refacere.

Monitorizarea factorilor de mediu constă în: - monitorizarea stabilității fizice a lucrărilor realizate (berme

definitive, taluzuri de lungă durată etc.); - monitorizarea creșterii plantelor pe suprafețele ecologizate şi a


C1312.280/2013


pag.73

calității solului ; - inventarierea şi monitorizarea faunei şi florei forestiere; Monitorizarea stabilității fizice a lucrărilor realizate (tasări, alunecări,

ravene etc.) se referă la :

- controlul geometriei materialului steril depus pe pilierii de protecție, prin măsurători topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din repere stabile, situate in afara zonei de influenta a perimetrului de exploatare);

- se vor preciza contururile taluzurilor definitive, la marginea zonei de derocare in funcție de proprietățile fizico-mecanice ale zăcământului de andezit și durata de serviciu programata pentru taluzurile respective;

- in cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua masuri de remediere a acestora.

Monitorizarea creșterii plantelor de pe suprafețele ecologizate va consta în:

- urmăriri vizuale şi măsurători specifice privind densitatea vegetației, - analizarea stării de vegetație, a numărului de exemplare de puieți de

arbori viabili, înălțimea şi dimensiunile coronamentului acestora. Vor fi identificate zonele în care nu s-a efectuat revegetarea și cele cu

deficit de vegetație, pentru a se efectua lucrări de fertilizare şi de însămânțări de ierburi perene şi plantarea de puiet arboricol.

La nivel de primărie, va fi necesar ca prin compartimentul de urbanism să se preia şi atribuţiile privind monitorizarea factorilor de mediu şi a lucrărilor de refacere ecologică.


C1312.280/2013


pag.74

8. SITUAŢII DE RISC

8.1. Posibilitatea apariției unor accidente cu impact semnificativ

asupra mediului

În perioada de exploatare a andezitului din cadrul perimetrului Cămărzana, există posibilitatea apariției unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului, generate de următoarele activități:

- scurgeri accidentale de combustibili şi uleiuri; - accidentele mijloacelor care transportă substanțe periculoase; În urma activităților enumerate mai sus, pot rezulta impacturi

semnificative asupra calității solului, vegetației și faunei. Însă, dacă vor fi respectate măsurile de protecție pentru fiecare factor de mediu, așa cum au fost ele menționate în prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, impactul acestor activități nu va fi semnificativ asupra factorilor de mediu, iar riscul producerii unor evenimente cu impact negativ va fi minim.

Siguranța în funcționare a utilajelor și instalațiilor din perimetrul Cămărzana, județul Satu Mare și, implicit, realizarea capacităților de producție preliminate, sunt condiționate, în mare măsură, de respectarea metodei de exploatare, asigurarea stabilității limitelor exploatării și a zonelor de depozitare a materialului steril, respectarea pilierilor de protecție față de vecinătăți si obiectivele din zonă.

Datorită distanţelor dintre perimetrul de exploatare şi așezările umane, precum şi măsurilor preconizate de beneficiar, nu se prevede posibilitatea apariției unor accidente sau avarii cu impact major asupra populaţiei şi a mediului înconjurător.

De asemenea, zona perimetrului de exploatare Cămărzana nu este caracterizată prin alunecări de teren, eroziuni, fenomene carstice şi nici nu este o zonă predispusă alunecărilor de teren.

Haldele pentru depozitarea sterilului și solului vegetal se vor proiecta la un unghi de 45° și o înălțime de 2 m pentru, ca acestea să fie stabile; iar înierbarea, plantațiile și împăduririle reprezintă o măsură ajutătoare in stabilizarea taluzurilor și versanților. De asemenea, amenajarea haldelor de steril nu va obtura calea naturală de curgere a apelor (valea torentului).

De asemenea, pentru protecția drumurilor de exploatare și a trenurilor învecinate perimetrului de exploatare, se vor institui pilieri de siguranță, cu lățimea de 10,0 m.


C1312.280/2013


pag.75

În plan socio-uman, influența lucrărilor de exploatare a andezitului din

perimetrul Cămărzana, județul Satu Mare este benefică, prin locurile de

muncă oferite locuitorilor din zonă.

8.2. Instalații industriale cu risc major

În vecinătatea perimetrului de exploatare Cămărzana, județul Satu Mare, nu sunt identificate instalații industriale cu risc major. Instalații care intră sub incidența Directivei Consiliului 96/82/CE, transpusă și implementată prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, nu sunt identificate pe distanţe de 15,0 km față de perimetrul Cămărzana, județul Satu Mare.

8.3. Măsuri de prevenire a accidentelor

Pentru prevenirea potențialelor accidente rezultate ca urmare a activităților desfășurate în cadrul perimetrului Cămărzana, județul Satu Mare este necesară adoptarea următoarelor măsuri:

- urmărirea modului de funcționare a utilajelor ;

- verificarea, înainte de intrarea în lucru, a utilajelor şi mijloacelor de transport, dacă acestea funcționează la parametrii optimi și dacă nu sunt eventuale defecțiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

- pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente, se vor întocmi programe de intervenție care să prevadă măsurile necesare, echipele, dotările și echipamentele de intervenție în caz de accident;

- înştiinţarea imediată, în caz de accidente, a autorităților abilitate și luarea de măsuri pentru înlăturarea poluanților și refacerea ecologică a zonei afectate;


C1312.280/2013


pag.76

- realizarea de semnalizări și alte avertizări, pentru a delimita zonele de lucru;

- identificarea zonelor cu alunecări de teren, semnalizarea acestora și realizarea de lucrări de stabilizare;

- implementarea unui sistem de apel de urgenţă, în scopul asigurării posibilității de transmitere de informații cu caracter de urgență, precum accidentele.

8.3.1. Protecția zăcământului

Pentru protejarea masivului din zona adiacentă perimetrului de exploatare, se vor lua măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor naturale preexistente, precum şi pentru eliminarea posibilității de apariție de noi fisuri, artificiale.

În acest sens, se vor întreprinde următoarele: - se vor limita vibrațiile produse de funcționarea utilajelor din

carieră, la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va menține în permanenţă panta taluzurilor în limite normale de

siguranță; - se vor evita total infiltrațiile de apă, prin execuția unor drenuri de

apă pe berme și vatra carierei (sau se va asigura un unghi de scurgere naturală a vetrei), pentru eliminarea apelor în cazul unor precipitații abundente.

8.3.2. Protecția stabilității haldei constituită din sol fertil

(vegetal)

Pentru prevenirea pierderii stabilității şi alunecării haldelor de sol fertil,

se impune adoptarea unor măsuri de ordin constructiv şi de întreținere a

acestor depozite, pe toată durata activităților de exploatare.

Măsurile de ordin constructiv sunt următoarele:

- pentru asigurarea unei mai bune înfrățiri cu terenul de bază al


C1312.280/2013


pag.77

haldei, se va brăzda cu buldozerul partea superficială de sol vegetal;

- materialul haldat va fi cât mai uniform repartizat pe suprafața de

depozitare;

- se vor executa lucrări de drenare la piciorul haldei, prin șanțuri

săpate în terenul de bază, cu scurgere asigurată;

- se vor respecta cu strictețe: înălțimea haldei, unghiul de taluz şi

celelalte elemente constructive, stabilite prin proiect după metodele de calcul

ale mecanicii rocilor şi în baza parametrilor fizico-mecanici determinați (in situ

sau în laborator);

- halda se va compacta şi nivela cu utilaje de haldare adecvate;

- pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi înierbată;

- prin lucrări specifice se vor intercepta, dirija şi îndepărta apele

superficiale din depresiuni, gropi sau alte acumulări de ape ce pot apărea,

după precipitații abundente, în cadrul haldei.

9. LUCRĂRI NECESARE PENTRU REABILITAREA

SUPRAFEŢELOR OCUPATE TEMPORAR ŞI DE REFACERE

ECOLOGICĂ A ZONELOR AFECTATE DE LUCRĂRI

După finalizarea lucrărilor de exploatare a andezitului, se impune executarea următoarelor lucrări pentru reabilitarea suprafețelor ocupate temporar de lucrările proiectate: - retragerea tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport; - depozitarea deșeurilor industriale şi de altă natură în locuri special

amenajate, autorizate; - decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi

sau alte substanțe periculoase; - refacerea unghiurilor de taluz ale zonelor afectate de exploatare, astfel

încât să favorizeze acumularea păturii fertile de sol şi evitarea antrenării acestuia de către apele de șiroire;

- amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzurilor de exploatare şi a colectorului acestora ;

- nivelarea terenului (vatra carierei); Pentru propunerea măsurilor de folosire pentru viitoarea exploatare a


C1312.280/2013


pag.78

terenului din cuprinsul perimetrului de exploatare, după finalizarea activităţii de exploatare a rocilor utile, se are în vedere faptul că este necesar ca prin intermediul acestora să se asigure compatibilitatea peisagistică, structurală şi funcţională cu sistemele ecologice învecinate şi mai ales să se asigure stabilitatea sistemului ecologic reabilitat, atât din punct de vedere structural cât şi funcţional.

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

10.1. Descrierea lucrărilor proiectate

Prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pentru a identifica și cuantifica impactul asupra mediului, ca urmare a executării lucrărilor de exploatare a andezitului din perimetrul Cămărzana, județul Satu Mare, precum şi de a recomanda măsurile necesare de prevenire, reducere şi eliminare a impactului negativ asupra mediului din perimetrul afectat.

Oportunitatea amplasării obiectivului în această zonă se bazează pe necesitatea obţinerii de andezit în stare brută necesar refacerii infrastructurii rutiere din comuna respectivă.

Perimetrul Cămărzana, județul Satu Mare, în care urmează să se realizeze exploatarea andezitului, este amplasat în comuna Cămărzana, fiind proprietatea privată a primăriei comunei, iar materia primă extrasă din acest perimetru este folosită doar pentru refacerea infrastructurii rutiere din comună, nefăcându-se comercializarea andezitului.

Terenul aferent perimetrului Cămărzana, în suprafață totală de 0,003 kmp, este proprietate primăriei Cămărzana. Din punct de vedere administrativ, terenul este situat în extravilanul localității Cămărzana, iar folosința actuală a terenului este de teren neproductiv (pășune).

Pentru perimetrul de exploatare Cămărzana , a fost estimat un volum total 10.000 tone de andezit pe an.

În cazul perimetrului Cămărzana, județul Satu Mare, forma suprafeței în pantă, dispunerea corpului de andezit, precum şi posibilitățile de poziționare şi delimitare ale perimetrului de exploatare, conduc implicit la aplicarea


C1312.280/2013


pag.79

metodei de deschidere cu lucrări miniere la zi, respectiv drum de acces şi tranșee de deschidere.

Exploatarea propriu-zisă a andezitelor nu se va face prin lucrări de împuşcare, ci se va extrage pur şi simplu grohotişul de la suprafaţă cu ajutorul unui excavator, iar la finalul lucrărilor zona se va prezenta sub forma unui taluz fără trepte.

Pentru depozitarea deșeurilor tehnologice, rezultate în urma lucrărilor de decopertare şi derocare ale andezitului ( steril şi split), se va amenajat o haldă de steril. Caracterul temporar al depozitării este dat de faptul că acest material va fi valorificat, în totalitate, pentru amenajarea drumurilor, pentru umpluturi.

Lucrările de exploatare ce urmează a fi executate în cadrul perimetrului Cămărzana nu vor afecta obiectivele existente în zonă, cu condiția respectării întocmai a pilierilor de siguranță prevăzuți. Pentru protecția drumurilor de acces în zona obiectivului și a terenurilor învecinate, s-au prevăzut pilieri de protecție cu lățimea de 10,0 m faţă de limita perimetrului de exploatare.

Principala lucrare care se poate realiza la finalizarea lucrărilor de exploatare a andezitului este nivelarea zonei de execuție a lucrărilor miniere (bermelor de siguranță finale), a platformelor de lucru și vetrei carierei și acoperirea acestora cu solul vegetal, urmată și de plantarea de vegetație specifică zonei.

Factorii de mediu vor fi afectaţi în limite admisibile, cel mai afectat fiind solul şi subsolul.

10.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra

mediului

Întocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

a avut la bază o serie de Directive Europene transpuse şi implementate în

legislația națională prin acte legislative privind protecția mediului pentru

activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun evaluării

impactului asupra mediului (EIM) şi anume:

Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată şi completată


C1312.280/2013


pag.80

prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul, transpuse în legislația românească prin OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin H.G. nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru anumite proiecte publice şi private;

Ordinul nr. 860/26.09.2002 al M.A.P.M. pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M. pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusă parțial prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

HG nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 privind condițiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate;

H.G. nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

Directiva 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calității aerului, transpusă prin OUG nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aprobă “Condițiile tehnice privind protecția atmosferei”, precum şi “Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare”;

STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona locuită;

STAS 6161-89 - Nivelul de zgomot la exteriorul clădirii; STAS 6156 - Nivelul de zgomot la interior clădirii; STAS 12574/1987 - “Aer din zonele protejate - Condiții de

calitate”; Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonanței de

Urgenţă nr. 61/19.09.2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de Urgenţă a Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deșeurilor;

H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Ordinul comun nr. 2/211/118/2004 al MAPAM, MTCT, MEC

pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deșeurilor pe teritoriul României.


C1312.280/2013


pag.81

10.3. Prezentarea dificultăților întâlnite în realizarea evaluării

impactului asupra mediului

Pe parcursul realizării studiului, nu au fost întâmpinate dificultăți. Conținutul proiectelor, legislația luată în considerare, soluțiile stabilite pentru fiecare etapă de derulare a proiectului au fost discutate periodic de către elaboratorul prezentului studiu şi elaboratorii proiectului analizat.

10.4. Impactul prognozat asupra mediului şi măsuri pentru

diminuarea impactului pe componente de mediu

Lucrările propuse în proiect au în vedere, în principal, obținerea de andezit brut necesar lucrărilor de amenajare a infrastructurii rutiere din comuna Cămărzana. De asemenea, proiectul propune ca zona rezultată din exploatarea şi valorificarea andezitului să se amenajeze, prin folosirea sterilului depozitat în afara perimetrului de exploatare şi reabilitarea ecologică a zonei exploatate. Amenajarea terenului se va face astfel încât să se încadreze cât mai bine în cadrul natural al zonei.

Evaluarea amplasamentului şi activităților din punct de vedere al

conformării cu reglementările privind protecția mediului a condus la

următoarele concluzii:

• din punct de vedere al calității apelor:

activitățile desfășurate în cadrul perimetrului nu constituie surse de impact major asupra apelor subterane şi de suprafață şi nu sunt afectate ecosistemele acvatice şi nici folosința apelor, deoarece nu există sursă de apă.


C1312.280/2013


pag.82

Pentru protecția calității apelor, se propun următoarele măsuri:

amenajarea, cu caracter provizoriu, a unui spațiu corespunzător pentru colectarea diferitelor tipuri de deșeuri;

amenajarea și întreținerea drumurilor de circulație și a șanțurilor de scurgere a apelor pluviale;

realizarea de canale de scurgere şi colectare a apelor pluviale în zona carierei şi a haldelor de steril;

colectarea în containere şi transportarea resturilor menajere sau reziduurilor de orice natura, pe măsura acumulării lor, la rampa de gunoi autorizată;

se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi controlul riscului de apariție a poluărilor accidentale, iar în cazul producerii unor astfel de incidente nedorite, se va interveni operativ pentru Măturarea lor şi eliminarea materialelor absorbante şi a celorlalte deșeuri rezultate pe amplasament, în conformitate cu prevederile legale.

• din punct de vedere al protecției calității aerului:

sursele cele mai importante de emisii sunt reprezentate de sursele mobile (utilajele şi mijloacele de transport)

emisiile din zona perimetrului de exploatare vor influenţa foarte puțin creșterea concentrațiilor de fond din zonă, concentrații estimate a fi sub limitele cerințelor reglementărilor în vigoare privind calitatea aerului;

în zonă nu există alte surse de impurificare a aerului ;

se apreciază că nivelul de poluare a atmosferei, determinat de activitățile desfășurate în cadrul incintei obiectivului, se încadrează în prevederile Ordinului 462/93 și ale STAS 12574/87, în ceea ce privește concentrațiile la emisie, respectiv emisiile pentru poluanții analizați;

emisiile din zona obiectivului vor influenţa foarte puțin creșterea concentrațiilor de fond din zonă, concentrații estimate a fi sub limitele cerințelor reglementărilor în vigoare privind calitatea aerului.

Pentru protecția calității aerului, se propun următoarele măsuri:

adoptarea de măsuri tehnico - organizatorice, pentru reducerea la maxim a poluării atmosferei, prin întreținerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor cu deficienţe majore;


C1312.280/2013


pag.83

achiziționarea de utilaje şi autobasculante de transport dotate cu motoare Euro 4, care se încadrează în normele internaționale privind emanațiile de noxe în atmosferă în timpul funcționării;

asigurarea funcționării motoarelor vehiculelor la parametrii normali, exploatarea rațională a acestora (evitarea exceselor de viteză și încărcătură) şi respectarea metodologiei de exploatare, pentru menținerea nivelului gazelor de eșapament produse, sub limitele admise;

• din punct de vedere al protecției calității solului:

activitățile desfășurate în cadrul perimetrului de exploatare nu se constituie în surse de impact major asupra solului;

deșeurile menajere, în cantitate redusă, nu prezintă pericol pentru mediu şi sănătatea oamenilor; ele pot constitui doar o sursă de degradare a peisajului, printr-o gestionare necorespunzătoare;

solul vegetal şi sterilul rezultat în urma operațiunilor de decopertare sunt depozitate în halde special amenajate, pentru a putea fi utilizat, în prima etapă, la completarea pilierilor de protecție și la întreținerea drumurilor tehnologice.

În vederea controlării nivelului de poluare a solului, se recomandă:

zonarea perimetrului pe categorii de folosință: extracție, drumuri de acces, haldă etc.;

interdicția imisiilor de material sub formă de fragmente în afara perimetrului carierei;

diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de exploatare şi transport ale agregatelor minerale;

depozitarea provizorie a pământului excavat se va realiza pe suprafețe cât mai reduse;

dirijarea apelor de șiroire, provenite din precipitații, în canale (șanțuri) de scurgere şi preluarea acestora, la baza pilierilor de siguranță, de-a lungul drumurilor de exploatare, dacă este cazul, pentru evitarea băltirilor şi prevenirea surpărilor sau a alunecărilor de teren;

colectarea selectivă a deșeurilor menajere şi a deșeurilor de ambalaje, în vederea valorificării (carton, hârtie, plastic, metal);

combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de altă natură;

reducerea aportului de poluanți în sol, provenită din depozitarea direct pe sol a unor materiale sau deșeuri rezultate din activitatea de producție;

refacerea solului (reconstrucție ecologică) în zonele unde acesta


C1312.280/2013


pag.84

a fost afectat prin lucrările de excavare, depozitare de materiale, staționare de utilaje în scopul redării în circuit la categoria de folosință deținută inițial.

• din punct de vedere al protecției vegetației și faunei

impactul asupra vegetației și faunei din zonă este ridicat și de scurtă durată, dar se impune luarea unor măsuri de protejare a zonelor învecinate și măsuri de refacere a terenurilor afectate de lucrările de exploatare a rocilor utile;

lucrările de exploatare a rocilor utile, precum şi amenajarea drumului de acces nu afectează terenurile sau vegetația din zonele învecinate ;

emisiile de gaze de ardere sunt surse locale de poluare a aerului, dispersate însă natural, astfel încât nu afectează vegetația din zonele învecinate;

noxele specifice emise în atmosferă, prin natura şi concentrațiile lor în imisie, nu produc un impact semnificativ asupra vegetației și faunei terestre ;

natura activității și durata limitată de executare a lucrărilor exclud posibilitatea afectării, în vreun mod, a faunei terestre.

Măsurile de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament si din vecinătatea acestuia vor consta in:

respectarea graficului de lucrări, în sensul limitării traseelor şi programului de lucru, pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului;

folosirea de utilaje şi mijloace de transport silențioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităților de exploatare şi transport ale rocilor utile, care alungă speciile de animale şi păsări, precum şi echiparea cu sisteme performante de reținere a poluanților și de minimizare a emisiilor în atmosferă;

evitarea depozitării necontrolate a deșeurilor rezultate (menajere, steril,.);

colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deșeurilor, în scopul evitării atragerii animalelor şi îmbolnăvirii sau


C1312.280/2013


pag.85

accidentării acestora;

prevenirea şi înlăturarea urmărilor unor accidente care ar putea polua puternic zona, prin scurgeri ;

reconstrucția ecologică a tuturor terenurilor afectate, la finalizarea lucrărilor de execuție şi redarea acestora folosințelor inițiale.

• din punct de vedere al protecției așezărilor umane:

obiectivul studiat nu exercită o presiune notabilă asupra factorilor de mediu, în general, şi asupra așezărilor umane, în particular;

traficul auto datorat activității de transport al materialelor şi produselor nu este atât de important, încât să producă efecte semnificative;

în condițiile desfășurării normale a proceselor de producție, unitatea fiind situată la distanţe mari de locuințele populației, nu produce un impact asupra așezărilor umane;

emisiile de noxe ca NO şi CO, produse de utilajele şi mijloacele de transport în zona perimetrului de exploatare, pot avea unele efecte asupra personalului muncitor, dar aceste efecte se manifestă doar la locul de muncă și sunt inerente pentru o activitate ca aceasta;

poluarea fonică, în zona perimetrului de exploatare, este redusă, datorită utilajelor şi tehnologiei de lucru folosite;

în interiorul localităților, poluarea fonică produsă de mijloacele auto de transport poate deveni semnificativă, dacă traficul are valori mari.

Pentru protecția așezărilor umane, se propun următoarele măsuri:

funcționarea la parametrii optimi proiectați a utilajelor și mijloacelor de transport, pentru reducerea noxelor și a zgomotului care ar putea afecta factorul uman;

optimizarea traseelor utilajelor de extracție și mijloacelor de transport ale agregatelor minerale, astfel încât să fie evitate blocajele și accidentele de circulație;

reducerea vitezei de circulație și a capacității de transport pe drumurile publice;

menținerea mașinilor şi utilajelor în cadrul parametrilor stabiliți de fabricant;

evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport.


C1312.280/2013


pag.86

10.5. Evaluarea măsurilor de protecție a mediului

Potrivit evaluării măsurilor de atenuare, investiția în proiectul de protecție a mediului este definită ca fiind aprox. 10 % din totalul investiției.

Costurile măsurilor de atenuare includ:

amenajarea și întreținerea drumului de acces în zonă ;

amenajarea unor platforme, pentru depozitarea solului vegetal şi sterilului rezultat în urma lucrărilor de exploatare ale rocilor utile;

realizarea unei perdele de arbori și arbuști în jurul exploatării pentru diminuarea impactului produs de emisiile de praf şi zgomot.

O atenție sporită a fost acordată lucrărilor de protecție a mediului în

procesul de proiectare, de execuție a lucrărilor de exploatare şi valorificare ale andezitelor.

Principalele lucrări pentru refacerea mediului la terminarea activității de exploatare a andezitului vor fi cele legate de refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzurilor de exploatare și haldelor de steril, precum şi lucrări de înierbare și plantare de arbuști specifici zonei în zona haldelor de steril și pe pilierii de protecție a vecinătăților perimetrului de exploatare.

Lucrările de ecologizare a zonei afectate de lucrările de exploatare se vor realiza la momentul terminării excavaţiilor din carieră.

Prin realizarea obiectivului, se produc efecte benefice din punct de vedere socio-economic.

Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului natural și economic.


C1312.280/2013


pag.87

CONSIDERAŢII FINALE În urma studiului efectuat și pe baza datelor obținute în urma

documentării impuse de specificul unor astfel de lucrări, s-a ajuns la următoarele concluzii:

Lucrările de exploatare a andezitului din perimetrul Cămărzana, județul Satu Mare nu se vor constitui în surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, vegetatei și faunei terestre, solului și subsolului și nici asupra așezărilor umane sau a altor obiective din zonă.

Zona în care se va resimți impactul direct al lucrărilor de exploatare al rocilor utile se limitează strict la perimetrul de exploatare și pe termen scurt. .

Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si proiectare arhitectonică destinată a integra obiectivul în mediul înconjurător.

La finalizarea lucrărilor de exploatare, se impune realizarea de lucrări de refacere a mediului, amenajarea de scurgeri ale apelor pluviale la baza taluzurilor de exploatare şi haldelor de steril, precum şi lucrări de înierbare şi plantare de arbuști specifici zonei pe pilierii de protecție a vecinătăților perimetrului de exploatare şi în zona haldelor de steril.

La nivel global, se poate aprecia că investiția proiectată nu va avea ca efect creșterea gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei.

Luând in considerație utilitatea publică a investiției, corelată şi cu impactul asupra factorilor de mediu, se recomandă eliberarea acordului de mediu, condiționat de îndeplinirea recomandărilor şi măsurilor prevăzute în prezentul studiu.


C1312.280/2013


pag.88

Surse de informare:

Arhiva Agenției Naționale de Meteorologie Arhiva Agenției Naționale de Statistică Mutihac V. – Geologia României Cândea M., Bran Fl. - Spaţiul geografic românesc, Ed. Economică, C. Baciu - Hidrogeologie - Casa Cărţii de Ştiinţă, Satu Mare - Napoca,

2004 Bucureşti Rojanschi V., Bran Fl., Diaconu Gh. - Protecţia şi ingineria mediului,

Ed. Economică, Bucureşti Gh. Blaga, I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile - Pedologie, Ed. D.P.

Bucureşti, 1996 Ciortuz I. Amelioraţii silvice E.D.P.B., 1981 Buta, I., Idu, P., Edroiu, N. (1980), Satu Mare - Ghid turistic al

judeţului, Editura Sport-Turism, Bucureşti Plan de dezvoltare locala microregiunea Satu Mare Conf. dr. Ştefan Ispas - Pedologie

Documentație întocmită de către VIZAT PROMINEX GRUP SRL Dipl.univ. MONICA NEMETI

1. informaŢii generale - apmsm-old.anpm.roapmsm-old.anpm.ro/files/apm satu mare/anunturi etapa de...

Documents