agenţia pentru protecţia mediului arad este...

MINISTERUL MEDIULUIAGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARAD

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIUJUDEŢUL ARAD

ARAD – ROMÂNIA2009

1

http://www.laarad.ro/media/harti/arad_judet.jpg%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

CUPRINS

CUPRINS..............................................................................................................................................................................1

1. INTRODUCERE...........................................................................................................................................................3

1.1. CE ESTE PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL ARAD?...................................................................................................................................................31.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PLAM......................................4

1.2.1. Consideraţii Generale.............................................................................................................41.2.2. Identificarea şi Clasificarea problemelor/aspectelor de mediu..............................................61.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune.............................6

2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI ARAD.................................................................................................10

2.1 INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI..................................................................................102.1.1. Valori istorice şi culturale....................................................................................................102.1.2. Descrierea judeţului Arad.....................................................................................................12

2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice...................................................................................122.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice.....................................................................162.1.2.3. Activităţi industriale şi agricole.....................................................................................17

2.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL ARAD..........................................................................................182.2.1. Starea calităţii atmosferei.....................................................................................................18

2.2.1.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact..........................................................................182.2.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane...............................................................................20

2.2.2.1. Starea râurilor.................................................................................................................202.2.2.2. Starea lacurilor...............................................................................................................212.2.2.3. Starea apelor subterane..................................................................................................222.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţiei.....................................................................................232.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industiale...................................................................24

2.2.3. Starea solurilor.....................................................................................................................262.2.4. Starea pădurilor....................................................................................................................282.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.......................................................292.2.6. Starea ariilor protejate.........................................................................................................312.2.7. Starea radioactivităţii mediului............................................................................................352.2.8. Starea aşezărilor umane.......................................................................................................37

2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului...........................................................................372.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreere...............................................................382.2.8.3. Situaţia deşeurilor menajere...........................................................................................392.2.8.4. Situaţia deşeurilor industriale.........................................................................................42

2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă........................................................432.2.10. Poluări accidentale.............................................................................................................442.2.11. Zone critice privind deterioararea calităţii mediului de pe teritoriul Judeţului Arad.......44

2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului.....................................................442.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă.................................462.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane......................................472.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al poluării solului.....................................................492.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică...............................................50

3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL ARAD................................55

3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A PROBLEMELOR......553.2. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU....................563.3. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE.....61

4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD.............................68

2

4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL ARAD...................................684.1.1. Introducere............................................................................................................................684.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor....................................................................684.1.3. Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediu.........................................694.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiune..............................................................................704.1.5. Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilor.................................................................714.1.6. Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor.................................................................72

4.2. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD...........................................734.2.1. Matricile plan pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare..................................73

5. PLANUL DE IMPELEMENTARE A ACŢIUNILOR...........................................................................107

6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR..................................................................184

6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE...................................................1846.2. MATRICEA DE MONITORIZARE....................................................................................................1846.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLAM ARAD 2005....................1846.4. TERMEN DE REVIZUIRE A PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD1906.5 Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Arad....190

3

1. INTRODUCERE

1.1. Ce este Planul de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în Judeţul Arad? PLAM presupune dezvoltarea unei viziuni comunitare, evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi realizarea de acţiuni constând în îmbunătăţiri reale ale situaţiei mediului şi aspectelor de sănătate publică. PLAM reprezintă un mijloc deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local, respectiv una dintre cele mai eficiente modalităţi de participare a publicului în procesul de decizie al autorităţilor locale. PLAM vizează în general diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural. PLAM-ul accentuează, de asemenea, importanţa respectării cerinţelor economice prezente, ţinând cont de necesitatea respectării principiilor de coabitare cu mediul natural. In baza principiilor care vizează dreptul publicului de a avea acces la informaţia de mediu (conform prevederilor Convenţiei de la Aarchus), autorităţile locale trebuie să realizeze o participare publică eficientă în procesul de luare a deciziilor de mediu. PLAM-ul reprezintă baza pentru acţiunea autorităţilor publice locale, pentru investitorii privaţi, organizaţii nonguvernamentale. PLAM sprijină activ procesul de armonizare cu cerinţele de mediu, fiind mijloacele cele mai eficiente pentru dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor de mediu la nivel local menite să conducă la îmbunătăţirea reală a calităţii factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei. PLAM reprezintă un adevărat plan de detaliu pentru viitoarele investiţii şi activităţi pentru îmbunătăţirea calităţii şi protecţiei mediului în judeţ.

PLAM-ul implică participarea unui spectru larg de actori pentru îndrumarea procesului de planificare în domeniul mediului. Practic, PLAM-ul oferă un cadru de întâlnire a diverselor grupuri de indivizi având idei, interese, valori şi perspective diferite. Aceste persoane lucrează împreună pe o durată bine definită pentru a obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor prin care se pot soluţiona problemele de mediu. Aceste priorităţi şi acţiuni sunt incluse într-un Plan de Acţiune pentru Mediu care se constituie într-un program al investiţiilor viitoare din respectiva comunitate, recomandările fiind încorporate în deciziile şi strategiile administraţiei publice locale, agenţilor economici, instituţiilor de învăţământ şi ale altor autorităţi cu atribuţii în domeniul mediului. Resursele financiare limitate fac imposibilă soluţionarea tuturor problemelor de mediu altfel decât prin implicarea administraţiei publice locale, a tuturor instituţiilor deconcentrate şi a comunităţilor în definirea priorităţilor şi în planificarea im- plementării acestora în mod eficient şi eficace pentru următorii ani. Planificarea acţiunii de mediu este necesară pentru asigurarea durabilă şi eficientă a resurselor şi pentru implicarea activă a comuntăţilor locale în identificarea şi soluţionarea problemelor de mediu.

PLAM reprezintă prin instituţionalizare, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea unui mediu adecvat, al unor condiţii de viaţă mai bune şi al unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi viitoare. Aprobarea PLAM-ului de către Comitetul de Coordonare va conferi acestui document putere de lege la nivel de judeţ şi va trebui respectat cu stricteţe de către agenţii economici poluatori, de instituţiile administrative şi de autorităţile locale. Pentru a mări eficienţa PLAM, este necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese de planificare şi reglementare legislativă. PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung pentru acţiunile de mediu ale judeţului. Totodată acest document constituie o bază oficială pentru elaborarea proiectelor de finanţare de mediu.

Scopurile urmărite prin realizarea PLAM-ului sunt, evaluarea clară a problemelor de mediu; stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, corelarea dezvoltării economice cu aspectele de protecţia mediului, deci corelarea cu planurile judeţene şi regionale.

Obiectivele PLAM trebuie să fie realiste, să poată fi atinse într-o anumită perioadă de timp definită şi cu un buget asigurat sau estimat în functie de sursele de finanţare existente. În general, planul trebuie concentrat pe priorităţi pe termen scurt şi mediu, fără a compromite o viziune a comunităţii asupra obiectivelor pe termen lung.

4

Obiectivele PLAM Arad sunt: Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu în judeţul Arad; Promovarea conştientizării publicului privind responsabilităţile pentru protecţia mediului şi

creşterea sprijinului membrilor comunităţii pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunii; Întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea

programelor, planurilor şi proiectelor pentru mediu, incluzând abilitatea acestora de a obţine finanţări din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale;

Promovarea parteneriatului între actorii implicaţi în procesul decizional de mediu; Concordanţa cu cerinţele legislative naţionale şi cu cele care decurg din implementarea

acquisului comunitar, cu strategiile, planurile şi programele naţionale şi judeţene de acţiune;Transpunerea şi implementarea legislaţiei europene de mediu în legislaţia românească determină

asumarea de către autorităţi a unor noi responsabilităţi, necesită o abordare administrativă şi de influenţă a problematicii de mediu, conducând la necesitatea stabilirii unor noi obiective specifice şi acţiuni la nivelul judeţului şi implicit la necesitatea revizuirii PLAM Arad 2005.

Conform recomandărilor Uniunii Europene, revizuirea PLAM s-a realizat într-o manieră participativă, principiul fundamental fiind consensul unui grup cu o largă reprezentare bazat pe o cunoaştere aprofundată a aspectelor de mediu existente la nivelul judeţului Arad.

PLAM reliefează un proces dinamic a cărui evoluţie este continuă, depinzând de o serie de factori socio-economici care evoluează în timp, având nevoie de o permanentă monitorizare şi o revizuire periodică în scopul reactualizării elementelor de planificare strategică conţinute.

Având în vedere faptul că procesul de revizuire este un proces ciclic care ţine cont de modificările şi evoluţia în ansamblu a unei comunităţi în relaţie cu mediul natural, fiecare revizuire a PLAM va modifica obiectivele specifice şi acţiunile alocate atingerii acestor obiective, procesul desfăşurându-se în concordanţă cu viziunea, scopul şi ţintele identificate de către comunitate.

În anul 2008 s-a procedat la revizuirea acestui document.

1.2. Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PLAM

1.2.1. Consideraţii GeneraleProcesul de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad s-a desfăşurat

sub coordonarea directorului executiv al APM Arad – Dănoiu Dana Monica şi a inclus următoarele activităţi principale:

Stabilirea structurilor necesare elaborării PLAM: Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru Planificarea activităţilor necesare elaborării PLAM şi stabilirea atribuţiilor generale şi

specifice al membrilor structurilor formate; Colectarea informaţiilor necesare evaluării calităţii mediului, trecerea în revistă a cauzelor şi a

principalilor agenţi economici cu impact poluator şi a zonelor poluate intens; Evaluarea şi ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu utilizând o metodologie bazată pe

evaluarea riscului de mediu; Identificarea obiectivelor generale şi specifice, precum şi a ţintelor necesare rezolvării

problemelor/aspectelor de mediu identificate; Identificarea acţiunilor, responsabilităţilor şi a costurilor estimate ale implementării acestora; Stabilirea strategiilor de rezolvare a problemelor de mediu (obiective, indicatori, acţiuni,

termene, responsabilităţi); Elaborarea matricilor pentru fiecare categorie de probleme/aspecte de mediu în parte; Consultarea cu privire la conţinutul şi viziunea PLAM; Adoptarea PLAM de către toţi factori implicaţi în evaluare, implementare şi monitorizare.Pentru elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad – versiunea 2009 au

fost promovate 2 structuri funcţionale:1. Comitetul de Coordonare, constituit în scopul revizuirii PLAM Arad, format din reprezentanţi

ai autorităţilor publice locale, instituţii deconcentrate, ONG-uri, unităţi de învăţământ:1. Instiuţia Prefectului – Judeţul Arad2. Consiliul Judeţean Arad 3. Primăria Municipiului Arad

4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad 5. Garda Naţionala de Mediu –

Comisariatul Judeţean Arad 5

6. A.N. „Apele Romane” D.A. Mureş, SGA Arad

7. A.N. Apele Romane – Direcţia Apelor Crişuri Oradea

8. ANIF – Unitatea de Administrare ARAD9. Autoritatea de Sănătate Publică a

judeţului Arad 10. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală Arad 11. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Arad12. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură 13. R.N.P. Direcţia Silvică Arad 14. Parcul Natural Lunca Mureşului 15. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

Arad 16. Camera de Comerţ, Industrie şi

Agricultură Arad 17. Oficiul Registrului Comerţului Arad 18. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad 19. Direcţia Judeţeană de Statistică Arad 20. Registrul Auto Rromân

21. CNIPMM filiala ARAD 22. Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi

Pescarilor Sportivi Arad 23. Primăria Oraşului CHIŞINEU CRIŞ 24. Primăria Oraşului NĂDLAC 25. Primăria Oraşului PECICA 26. Primăria Oraşului PÂNCOTA27. Primăria Oraşului INEU 28. Primăria Oraşului LIPOVA 29. Primăria Oraşului SEBIŞ 30. Primăria Oraşului SÂNTANA 31. Primăria Oraşului CURTICI 32. Universitatea Aurel Vlaicu ARAD 33. Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad 34. Asociaţia Excelsior 35. Condor Club ARAD 36. SC Compania de Apă ARAD 37. SC CET ARAD SA 38. Compania de Transport Public ARAD 39. SC ASA Servicii Ecologice S.R.L

ARAD 40. SC Polaris M Holding SRL

6

2. Grupul de Lucru, ce cuprinde persoane cu experienţă în domeniul protecţiei mediului în cadrul instituţiilor, ONG-urilor şi agenţilor economici reprezentativi din judeţul Arad:

1. Instituţia Prefectului – Judeţul Arad 2. Consiliul Judeţului Arad 3. Primăria Municipiului Arad 4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad 5. Garda Naţională de Mediu – C JArad 6. A.N. „Apele Romane” D.A. Mureş, SGA

Arad 7. A.N. Apele Romane – Direcţia Apelor

Crişuri Oradea 8. ANIF – unitate de administrare ARAD 9. Autoritatea de Sănătate Publică a

judeţului Arad 10. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală Arad 11. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Arad12. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură 13. R.N.P. – Direcţia Silvică Arad 14. Parcul Natural Lunca Mureşului 15. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

Arad

16. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad 17. Direcţia Judeţeană de Statistică Arad18. Registrul Auto Român 19. CNIPMM filiala ARAD 20. Primăria Oraşului CHIŞINEU CRIŞ 21. Primăria Oraşului NĂDLAC 22. Primăria Oraşului PECICA 23. Primăria Oraşului PÂNCOTA 24. Primăria Oraşului INEU 25. Primăria Oraşului LIPOVA 26. Primăria Oraşului SEBIŞ 27. Primăria Oraşului SÂNTANA 28. Primăria Oraşului CURTICI 29. Universitatea Aurel Vlaicu ARAD 30. Asociaţia Excelsior 31. Condor Club ARAD 32. SC Compania de Apă ARAD 33. SC CET ARAD SA 34. Compania de Transport Public ARAD 35. SC ASA Servicii Ecologice SRL ARAD 36. SC Polaris M Holding SRL

Grupul de Lucru a fost structurat în 4 (patru) subgrupuri: Apă, Aer, Biodiversitate şi Sol şi Deşeuri care au identificat şi descris problemele de mediu. Coordonator subgrup Apă – consilier Jurj Luminiţa; coordonator subgrup Aer – consilier Cârlugea Daniela; coordonator subgup Biodiversitate – consilier Bogdan Ciprian; coordonator subgrup Sol şi Deşeuri – consilier Popescu Daniela.

Coordonatorul Grupului de Lucru al PLAM Arad: c.j.Buza Ramona Iuliana – consilier Relaţii Publice, Comunicare, Programe, Proiecte.

1.2.2. Identificarea şi Clasificarea problemelor/aspectelor de mediuActivităţile de identificare, evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu au fost efectuate de

Grupul de Lucru şi Comitetului de Coordonare al PLAM Arad.Identificarea problemelor/aspectelor de mediu din judeţ a fost realizată folosind următoarele surse

informaţionale: rapoarte şi studii de specialitate ale instituţilor cu atribuţii în controlul şi gestiunea mediului natural, ale autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene.

În vederea elaborării unui plan realist care să aibă şanse de implementare, s-a utilizat analiza SWOT ca procedeu de identificare a obstacolelor ce pot sta în calea rezolvării obiectivelor propuse. Astfel s-au identificat:

Puncte tari interioare ale comunităţii, respectiv potenţialul propriu al judeţului; Puncte slabe interioare ale comunităţii; Oportunităţile exterioare pe care le poate folosi comunitatea; Riscurile, respectiv ameninţările prin neimplementarea acţiunilor.

Prin analiza critică a stării mediului de către Grupul de Lucru în cadrul primelor întâlniri au fost stabilite problemele specifice care vor fi incluse în evaluare. Într-o primă etapă problemele de mediu au fost identificate, iar apoi s-a realizat o clasificare a acestora. O listă nominală a principalelor probleme de mediu selectate de către Grupul de Lucru cu impact major asupra mediului este redată în continuare:

1. Cantitatea şi calitatea apei potabile2. Degradarea calităţii apelor de suprafaţă3. Degradarea solului şi apelor subterane4. Poluarea atmosferică5. Gestiunea deşeurilor6. Pericole generate de catastrofe/fenomene

naturale şi antropice

7. Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar

8. Asigurarea stării de sănătate9. Biodiversitate10. Educaţia ecologică11. Turism şi agrement

12. Capacitatea administrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător

13. Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor şi a gunoaielor

14. Poluarea transfrontalieră15. Revizuirea practicilor de mediu16. Energie17. Activităţi agricole şi dezvoltare rurală18. Aspecte legislative

1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiuneProcesul de transformare a problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune constă în : 1. Stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale problemelor de mediu, care asigură direcţia

strategică a eforturilor pe termen scurt, mediu şi lung şi care să obţină consensul comunităţii;2. Stabilirea ţintelor care reprezintă sarcinile cuantificabile necesar a fi realizate într-un interval de

timp specificat. Acestea sunt utilizate şi pentru cuantificarea progreselor realizate în implementarea PLAM;

3. Stabilirea indicatorilor în funcţie de obiectivele şi ţintele propuse prin planul de acţiune. Indicatorii vor servi la măsurarea acţiunilor şi a rezultatelor acestora;

4. Identificarea acţiunilor, stabilirea acţiunilor prioritare şi elaborarea matricilor – plan de acţiune pentru fiecare categorie de probleme/apecte de mediu în parte;

5. Stabilirea responsabililor pentru implementare, respectiv instituţiile/unităţile/persoanele care vor avea responsabilitatea implementării acţiunilor;

6. Stabilirea termenelor de finalizare, respectiv datele la care trebuie finalizate acţiunile.Implementarea PLAM reprezintă punerea în aplicare a acţiunilor cuprinse în planul de acţiune, în

conformitate cu planul de implementare stabilit prin documentul PLAM. Această etapă este esenţială pentru succesul PLAM.

Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor oferă cadrul pentru compararea eforturilor de implementare cu scopul şi obiectivele iniţiale, evidenţiază progresul făcut pentru obţinerea rezultatelor scondate în perioada de timp propusă în PLAM. Monitorizarea continuă a PLAM va pune în evidenţă modul în care instituţiile şi organizaţiile responsabile cu îndeplinirea unor sarcini îşi realizează obligaţiile. PLAM se adoptă prin Ordinul Instituţiei Prefectului – Judeţul Arad, după ce a fost supus în prealabil dezbaterii publicului.

Schema principalelor etape ale procesului PLAM Arad

Iniţierea şi organizarea procesului PLAM

Analiza SWOT

Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu; stabilirea priorităţilor

de mediu

Elaborarea PLAM

Proces consultativ în vederea finalizării

Adoptarea oficială a PLAM şi implementarea planului de acţiune

Monitorizarea PLAM

Evaluarea rezultatelor şi revizuirea/actualizarea PLAM

Analiza SWOT – Judeţul AradBaza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari

interne existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte în oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul statului sau din surse externe). Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile au avut în vedere, de asemenea, punctele slabe existente (lipsa de fonduri suficiente pentru proiectele de mediu, personal insuficient în instituţiile publice pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele de mediu, inexistenţa unui cadru legislativ specific anumitor domenii referitoare la mediu, insuficienta corelare a legislaţiei de mediu cu legislaţia din alte domenii, etc.), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii.

Puncte tari Puncte slabe Situarea judeţului la extremitatea vestică

a României, la intersecţia principalelor trasee rutiere şi ferate de intrare dinspre UE în România;

Legislaţie de mediu armonizată cu legislaţia Uniunii Europene; strategii şi planuri de implementare a Directivelor UE pe fiecare sector de mediu;

Existenţa ONG-urilor axate pe problematica protecţiei mediului;

Experienţa în derularea proiectelor finanţate din fonduri de pre-aderare şi post-aderare sau din alte surse externe şi interne;

Existenţa Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor;

Existenţa a numeroase acorduri/protocoale de cooperare;

Judeţul Arad are calitatea de membru a Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş (D.K.M.T.), al Adunării Regiunilor Vitivinicole din Europa (A.R.E.V.), al Conferinţei Regiunilor Aeroportuare (A.R.C.), al Adunării Regiunilor Europei (A.R.E.) şi al Asociaţiei Regiunilor Europene de Frontieră (A.E.B.R.);

Existenţa unor strategii privind soluţionarea problemelor de mediu;

Existenţa Master Plan – Apă şi Master Plan – Deşeuri;

Strategia de cooperare transfrontalieră la nivelul Euroregiunii DKMT;

Proiecte transfrontaliere RO-HU în derulare sau în curs de implementare;

Strategia de dezvoltare a judeţului 2007-2013;

Strategia de dezvoltare turistică; Imagine pozitivă a judeţului în UE şi

alte state; Existenţa deponeului ecologic autorizat

aparţinând S.C. ASA SERVICII ECOLOGICE S.R.L.;

Nivel relativ scăzut al investiţiilor, după 1990, în sectoarele de mediu, comparativ cu necesarul de investiţii pentru conformarea cu standardele europene;

Accesul redus al populaţiei la sisteme centralizate de apă şi salubritate comparativ cu celelalte state membre ale UE; calitatea scăzută a apei potabile furnizate către populaţie, în unele zone din judeţ;

Funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare şi epurare a apelor uzate, precum şi evacuarea directă a apelor uzate;

Existenţa unor suprafeţe de teren poluate istoric din cauza practicării unor activităţi economice intense (agricol, chimic);

Resurse financiare şi umane scăzute pentru managementul ariilor protejate şi a biotopurilor;

Sistem deficitar de colectare selectivă a deşeurilor în mediul urban şi rural;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor în zonele rurale;

Insuficienta preocupare a agenţilor economici în ceea ce priveşte minimizarea, recuperarea şi reutilizarea deşeurilor;

Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind gestionarea adecvată a deşeurilor, respectiv, a ariilor speciale protejate;

Lipsa cunoştiinţelor sau experienţă limitată privind practicile internaţionale de refacere a mediului înconjurător;

Dezinteresul societăţii civile privind problematica mediului înconjurător;

Nevalorificarea surselor regenerabile de producere a energiei verzii.

Piaţă tradiţională de turism local şi transfrontalier.

Oportunităţi Ameninţări Utilizarea fondurilor UE ca o contribuţie

importantă pentru îmbunătăţirea standardelor de mediu în judeţ;

Creşterea standardelor de viaţă şi a oportunităţilor economice prin asigurarea unor servicii publice de calitate, prin reconstrucţia ecologică a siturilor poluate, prin reducerea riscurilor la dezastre naturale;

Existenţa unor planuri de investiţii pe termen lung în condiţiile dezvoltării durabile;

Implementarea legislaţiei cu privire la introducerea celor mai bune tehnologii disponibile în infrastructura de mediu; creşterea eficienţei utilizării resurselor şi a energiei;

Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi a agenţilor economici la servicii publice de apă, canalizare şi termoficare;

Îmbunătăţirea performanţelor operatorilor de servicii publice;

Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare a deşeurilor/materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor;

Dezvoltarea de parteneriate Public-Private privind mediul înconjurător;

Acces la know-how şi concepte noi menite a creşte competivitatea judeţului Arad şi atractivitatea acestuia pentru cooperări externe şi investiţii străine;

Aplicarea principiului parteneriatului în luarea deciziilor în domeniul protecţiei mediului;

Existenţa programelor de finanţare vizând cooperarea transfrontalieră;

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în scopul dezvoltării infrastructurii şi a creşterii economice;

Promovarea investiţiilor în domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Riscul neadaptării la condiţiile de calitate impuse de UE;

Capacitatea scăzută a beneficiarilor finali şi a autorităţilor locale de a genera proiecte şi de a aplica la standardele europene;

Neconformarea cu cerinţele Directivelor UE pentru sectorul de apă şi gestiunea deşeurilor în condiţiile unei absorţii scăzute a fondurilor europene, cauzată de procesul complex de pregătire şi gestionare a proiectelor, precum şi datorită cofinanţării costisitoare;

Dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor în domeniul infrastructurii de mediu, în special de către comunităţile medii şi mici;

Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind optimizarea tehnologiilor şi folosirea BAT pentru agenţii economici;

Instabilitatea legislaţiei cu impact asupra mediului;

Infrastructură slabă pentru colectare, transport şi eliminare a deşeurilor;

Nivelul scăzut al cooperărilor anteprenoriale transfrontaliere, datorită lipsei cunoştinţelor reciproce despre piaţă şi a fluxului redus de informaţii;

Ineficienţa investiţiilor pe termen mediu şi scurt pentru reducerea riscurilor la dezastre naturale care pot provoca pagube materiale şi umane importante;

Întârzierea modernizării/dezvoltării infrastructurii de circulaţie.

2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI ARAD

2.1 Informaţii generale asupra judeţuluiPrezenţa locuirii în acest areal este atestată încă din paleolitic. Numeroase descoperiri arheologice

au pus în evidenţă şi atestă continuitatea locuirii în această zonă. Sunt bine reprezentate epoca bronzului, perioada formării şi consolidării statului dac, perioada ocupării romane, epoca prefeudală şi epoca feudală. Mureşul şi cetatea dacică Ziridava sunt pomenite de Herodot şi respectiv Ptolomeu, iar mai târziu, referiri la aceste meleaguri sunt întâlnite în scrierile medievale Legenda Sfântului Gerard, Gesta Hungarorum şi Cronica pictată de la Viena.

sfârşitul sec. VI Î. Hr. - prima informaţie scrisă despre existenţa daco-geţilor în această zonă; 106-119 D.Hr - zona Aradului este inclusă în provincia romană Dacia; mileniul I - incursiunile popoarelor migratoare: goţi, huni, gepizi, avari, slavi; sec VIII-IX, definitivarea procesului de etnogeneză a poporului român; anul 1028 - voievodatul lui Ahtum este cucerit de către armata cavalerilor unguri; populaţia

românească se regrupează în voievodate şi cnezate de mai mică întindere, păstrându-şi identitatea politică şi religioasă.

sec XI - prima atestare documentară a Aradului într-un document editat la Buda în anul 1347 de regele Ludovic I în care este intercalat un citat din anii 1080-1090, unde este menţionat comitatul "Orod lângă fluviul Mureş";

1552-1554 - se construieşte cetatea turcească, pe malul drept al Mureşului, pe locul actualei fabrici textile Teba. În jurul acestei cetăţi s-a dezvoltat aşezarea civilă a vechiului oraş, Aradul devenind un important punct strategic şi un renumit centru comercial;

anul 1689 - în urma Păcii de la Karlowitz, Aradul trece sub stăpânirea habsburgică, graniţa dintre Imperiul Otoman şi cel Habsburgic fiind stabilită pe râul Mureş;

Ridicarea noii cetăţi a Aradului, situată în sudul râului Mureş a marcat profund evoluţia ulterioară a oraşului. Construcţia a fost concepută în stilul cetăţilor Vauban-Tenaille, de o echipă de ingineri militari condusă de Ferdinand Philipp Harsch. Lucrările au durat 20 de ani (1763 - 1783), folosindu-se mii de şerbi ca forţă de muncă;

anul 1834 - oraşul Arad, primeşte privilegiul de "oraş liber regesc", fapt ce a favorizat dezvoltarea sa economică şi socială ulterioară;

noiembrie 1918 - politicienii arădeni Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Ioan Suciu şi Ioan Flueraş, lideri ai Consiliului Naţional Român Central, cu sediul la Arad, pregătesc adunarea plebiscitară de la Alba Iulia, unde la 1 Decembrie 1918, s-a votat unirea Transilvaniei cu România;

1945 - 1989 perioada comunistă - s-au construit marile platforme industriale şi noi cartiere de locuinţe pentru a face faţă migraţiei populaţiei de la sate la oraş;

anul 1989 - revoluţia de eliberare de sub dictatura comunistă, Aradul fiind al doilea oraş din Romania, care a păşit pe calea democraţiei, datorită jertfei de sânge adusă de locuitorii săi;

anul 1992 - primele alegeri locale democratice. S-a structurat actuala administraţie locală.

2.1.1. Valori istorice şi culturaleJudeţul Arad, ca spaţiu istorico-geografic a fost cunoscut şi străbătut de importante artere de

circulaţie încă din vechime, aflat în contact permanent cu civilizaţia occidentală, ceea ce a însemnat şi tranzitarea acestor locuri de numeroşi călători. Cât despre cartea de vizită a "oraşului de pe Mureş", supranumit cândva "mica Vienă", comparaţia cu celebra capitală austriacă nu poate decât să ne onoreze ca beneficiari ai unei moşteniri nepreţuite.

Astfel, o primă trecere în revistă a valorilor cultural-istorice relevă bogăţia şi diversitatea patrimoniului arhitectural:

Cetăţi medievale: Şiria, Şoimoş, Dezna - sec.XIII, Ineu - sec.XVII Castele şi conace pe Valea Mureşului: Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Conop, Castelul regal de la

Săvârşin Bazarul turcesc din Lipova - 1672 Cetatea Aradului (bucla Mureşului - cartier Subcetate), construită între anii 1763-1783, în stil

Vauban, martoră a luptelor din timpul revoluţiei de la 1848-1849 şi închisoare pentru răsculaţii conduşii de Horea, Cloşca şi Crişan şi pentru soldaţii armatei lui Napoleon, căzuţi prizoneri la habsburgi. Cetatea Aradului este şi singura cetate din Transilvania construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, faza târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa.Muzee:

Complexul Muzeal Arad şi secţiile Artă, Istorie şi Ştiinţele naturii Muzeul de artă bisericească şi obiecte de cult - Mănăstirea Gai Muzeul memorial "Vasile Goldiş" Arad Muzeul oraşului Lipova Muzeul "Ioan Slavici şi Emil Monţia" Şiria Muzeul "Adam Muler Guttenbrun" Zăbrani Muzeul de artă şi etnografie Săvârşin Muzeul Viei şi Vinului Miniş Muzeul Codrii şi Lunca Beliului Puncte muzeale locale: Bata, Buteni, Macea (Expoziţia de caricatură -"Ştefan Popa Popa-s"- Castelul Csernovics) Monumentul Eroilor de la Păuliş Tabăra de sculptură Căsoaia Casa memorială Eugen Popa-SăvîrşinClădiri de patrimoniu şi monumente istorice în municipiul Arad:Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Palatul Cenad, Palatul Neuman, Palatul de Justiţie, Palatul

Finanţelor, Casa Kelemen, Palatul Băncii Naţionale, Palatul Szantay, Palatul Bohuş, Hotel Ardealul;

Alte clădiri şi construcţii cu valoare de patrimoniu: "Înalta Preparandie", Casa cu Lacăt, Casa parohiei catolice din Aradul Nou, Casa cu ghiulele, Teatrul Vechi, Cetatea Aradului, Vama Veche, Turnul de Apă, Podul Traian;

Monumente: Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk (1729)Evenimente culturale: "'Primăvara arădeană", Festival Internaţional de Artă a Animaţiei

"Euromarionete", Târgul de carte, Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground, Bienala Naţională de Desen, Festivalul Minorităţilor, Zilele muzicii sacre. "Festivalul cântecului şi jocului din Ţara Zărandului" de la Moneasa, Parada portului popular şi Târgul meşterilor - Moneasa; Festivalul folcloric "La izvor de cânt şi dor"- Lipova; "Parada fanfarelor"- Festival internaţional al muzicii de fanfară - Buteni;

Diversitatea comunităţilor etnice ce trăiesc alături de români, precum maghiarii, germanii, sârbii, slovacii, bulgarii, evreii, rromii se reflectă în diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic, reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic.

Cele mai cunoscute lăcaşe de cult cu valoare istorică sunt: Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, comuna Felnac, una din cele mai vechi aşezăminte

monahale din România, fiind atestată în anul 1177 Mănăstirea ortodoxă sârbă Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu Catedrala romano-catolică Sf.Maria Radna (1756), construită pe locul unei foste biserici a

cărei piatră de temelie a fost pusă în 1520 şi distrusă de către turci pe la 1551; lângă catedrală se află Mănăstirea franciscană (1747)

Biserica ortodoxă din Lipova, cu pictură religioasă datată în sec. al XV-lea, refăcută în stil baroc , sec.al XVIII lea;

Schitul Feredeu, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine şi numele Biserica Catolică din Vinga construită în anul 1892, în stil neogotic, ridicată de către

comunitatea bulgară din Vinga Biserici de lemn din sec.XVIII-XIX: Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş, Poiana în municipiul Arad: Mănăstirea ortodoxă "Sf. Simion Stâlpnicul"- Gai, Biserica ortodoxă sârbă

"Sf.Petru şi Pavel", Catedrala ortodoxă "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", Catedrala romano-catolică "Sf.Anton de Padova", Sinagoga neologă, Biserica Roşie evanghelic-luterană, ş.a.

2.1.2. Descrierea judeţului AradJudeţul Arad este un exemplu grăitor de îmbinare armonioasă a naturii, oamenilor, istoriei şi

prezentului, care îşi pun amprenta pe viaţa de zi cu zi a locuitorilor de aici. Natura locurilor oferă şi a oferit, dintotdeauna, condiţii favorabile activităţilor umane: un vast amfiteatru, coborât armonios în trepte de la est la vest, în trei mari unităţi naturale complementare (munte, dealuri şi depresiuni, câmpii), o climă plăcută, moderată, fără diferenţe accentuate, o hidrografie bogată (dominată de cursul maiestuos al Mureşului), un înveliş vegetal şi de soluri cu o productivitate ridicată şi bogăţii ale subsolului, ce completează avuţia naturală a judeţului.

Situarea oraşului Arad într-o zonă de câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva -Lipova, la intersecţia unor importante artere de circulaţie, a constituit un factor favorizant al dezvoltării economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator de atracţie zonală şi regională.

In decursul timpului o serie de domenii şi obiective şi-au pus şi îşi pun amprenta asupra dezvoltării economice a judeţului fapt ce demonstrează că judeţul Arad dispune de un real potenţial de afirmare.

2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice

Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad, cu o suprafaţă de 775.409 ha (respectiv 3,3% din suprafaţa ţării - al cincilea judeţ ca întindere), se desfăşoară sub forma unui vast amfiteatru ce cuprinde în limitele sale peisaje variate, în care o notă aparte o introduce activitatea antropică.

Punctul cardinal

Punctul extrem

Judeţul, ţara cu care se învecinează

Longitudinea estică

Latitudinea nordică

NORD Berechiu Judeţul Bihor 21 0 47 ’ 04 ’’ 46 0 37 ’ 17 ’’

SUD Cuveşdia Judeţul Timiş 21 0 41 ’ 31 ’’ 45 0 57 ’ 27 ’’EST Târnăviţa Judeţul Hunedoara 22 0 39 ’ 06 ’’ 46 0 15 ’ 25 ’’VEST Nădlac Republica Ungaria 20 0 45 ’ 28 ’’ 46 0 10 ’ 18 ’’

Judeţul are o poziţie geografică favorabilă, fiind amplasat la intersecţia următoarelor drumuri europene : Coridorul european rutier IV şi şoseaua rapidă ce va lega Ucraina cu Serbia.

Din punct de vedere administrativ este delimitat de judeţul Bihor în nord, de judeţul Alba şi Hunedoara în est, de judeţul Timiş în partea de sud şi de frontiera de stat cu Ungaria în vest.

Limita nordică se desfăşoară în cadrul câmpiei joase a Crişurilor, pe un sector restrâns, ce urmăreşte apoi panta domoală a Dealurilor Vestice, iar cea mai mare parte se înscrie în zona montană, respectiv Munţii Codru Moma.

În partea de est un prim sector îl formează Munţii Bihor, urmat de o succesiune de nivele de 1000–800 m cu păduri şi păşuni, apoi depresiunea Hălmagiu-Brad, extremitatea vestică a Munţilor Zărandului şi în final Culoarul Mureşului în aval de Zam.

În partea de sud, limita judeţului Arad se desfăşoară de-a lungul cumpenei de ape dintre Mureş şi Bega, de unde se continuă apoi pe Mureş.

Limita vestică se desfăşoară în cadrul Câmpiei de Vest, intersectând văile Crişului Alb, Crişului Negru şi Mureş, ce reprezintă o succesiune de câmpii joase şi braţe părăsite.

Geologia. Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tehnostructurale: Orogenul Carpatic şi Depresiunea Panonică. Orogenul Carpatic, situat în estul judeţului, este alcătuit din şisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraclastite) şi formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) fragmentarea tectonică este evidenţiată prin numeroase falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) în care s-au acumulat formaţiuni: tortoniene (pietrişuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato - piocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) şi cuaternare (pietrişuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu au fost regenerate de orogeneza aplină, fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite adâncimi. Cuvertura sedimentară este alcătuită mai ales din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene, sarmato-pliocene în facies panonic şi cuaternare, asemănătoare din punct de vedere litologic cu cele din bazinul Zarandului.

În evoluţia pre-alpină, spaţiul montan, a suferit transformările a cel puţin două cicluri geotectonice, ultimul dintre ele fiind ciclul hercinic. La sfârşitul acestuia, aria muntoasă aparţinea unui domeniu continental rigid (stabilizat) mult mai întins, format în principal din şisturi cristaline. Spre sfârşitul paleozoicului, în permian, aria muntoasă a constituit sediul unei acumulări de depozit predominant continentale, în care materialul de origine piroclastică avea o mare pondere.

Odată cu începutul ciclului alpin, când se individualizează blocul transilvano-panonic, se deosebesc: domeniul de Codru, domeniul de Bihor şi domeniul de Biharia. După restabilirea echilibrului tectonic, spre sfârşitul cretacicului, aria muntoasă a fost din nou acoperită de ape, ea devenind bazin de acumulare. Depozitele formate în noile condiţii alcătuiesc, în structura actuală, învelişul postgeneză conservat de obicei în ariile depresionare.

Caracteristice pentru fundamentul cristalin sunt manifestările magmatice, aşa cum este seria de Mădrigeşti din Munţii Highiş constituită din paragnaise, calcare şi dolomite cristaline cu intruziuni sin-orogene de roci granitoide. Lor li se alătură în fundamentul măgurilor de la Şiria, o fâşie de şisturi muscovitice şi corneene biotitice străpunsă de filoane granitoide. Această serie, alături de granitoidele de Codru, alcătuiesc nucleul cel mai vechi metamorfozat în timpul precambrianului sau paleozoicului vechi (H. Savu, 1962; R. Dimitrescu, 1962).

Orogeneza hercinică este marcată de o activitate magmatică plutonică care a dus la punerea în loc a unor masive intruzive ca cele din Munţii Highiş (seria de Păiuşeni, după H. Savu, 1962). În Munţii Moma este cunoscută seria intruziunilor de Codru - produse ale unui magmatism plutonic. Lor li s-a suprapus pânza de Codru alcătuită din depozite (prealpine) permiene regenerate în cutările alpine şi din depozite mezozoice, adică învelişul alpin al cristalinului.

Sfârşitul mezozoicului este marcat de oscilaţiile uscatului consemnate de faciesurile neritic-litoral şi epicontinental bogate în organisme şi în alternanţe cu depozitele continentale. Mişcările din faza lamarică au condus la exondarea zonei montane, urmate de erupţiile de banatite din paleogen.

Din punct de vedere geologic perimetrul Depresiunii Hălmagiu aparţine părţii vestice a bazinului neogen al Zărandului. Fundamentul acestui golf este format din şisturi cristaline ce au fost străpunse de roci eruptive filoniene în partea de nord- nord vest şi de erupţiile andezitice în partea de sud.

Depozitele de vârstã ponţiană se prezintă sub forma unui "facies litoral", de apă foarte îndulcită, marnos, nisipos, uneori chiar conglomeratic, sau sub forma unui "facies vestic" depus la o depărtare oarecare de ţărm şi la o adâncime de peste 200 m. El este reprezentat prin marne cenuşii albastre, în stare proaspătă, şi albe, prin uscare, sărace sau chiar lipsite de fosile.

Depresiunea Zărand reprezintă un compartiment alungit pe direcţia est-vest, coborât tectonic în timpul neozoicului şi conturat ca unitate de sine stătătoare la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului. Structura orografică prezintă în linii mari ca şi trăsătură de bază, creşterea altitudinilor dinspre partea centrală spre cea periferic muntoasă (din nord şi sud) dar şi dinspre vest spre est, adică de la contactul cu Câmpia Crişurilor spre compartimentul Almaş - Gurahonţ (considerată după unii depresiune şi parte componentă a Depresiunii Zărand).

Un sistem de falii profunde, neogene delimitează compartimentul depresionar al Zărandului faţă de cristalinul din Masivul Highiş şi Codru-Moma, unde au avut loc fenomene vulcanice neogene. În acest fel modelarea s-a efectuat intens, denivelarea creată între fundul Depresiunii Zărand şi rama montană fiind confirmată şi de grosimea foarte mare a depozitelor piemontane.

Dealurile şi piemonturile ce se găsesc la baza Munţilor Codru-Moma, Găina, Zărand sunt alcătuite din roci sedimentare (marne, argile cenuşii, nisipuri uşor cimentate, etc.) ce au fost smulse din trupul munţilor de forţele exogene şi care s-au depus într-un vechi golf al Lacului Panonic peste fundamentul cristalin, fiind în fapt câmpii de acumulare în timpul pliocenului. Pe parcursul acestei sedimentări au avut loc şi erupţii vulcanice ce-au adus din străfundurile pământului cantităţi importante de lavă, acoperită ulterior de roci sedimentare recente. Pe alocuri, după retragerea apelor Lacului Panonic, agenţii modelatori au scos la iveală structuri vulcanice (formate din andezite şi aglomerate andezitice) ce au aspectul unor martori de eroziune care depăşesc uşor 300 m altitudine (Mocrea, Pleşca, Pâcota,etc.).

Astăzi periferia acestor dealuri este marcată de argile, nisipuri variate, pietrişuri şi bolovănişuri depuse sub forma unor vaste conuri de dejecţie cuaternare. Sincrone acestora sunt depozitele loessoide cu intercalaţii de soluri fosile.

Zona de câmpie a judeţului are origine comună cu Depresiunea Panonică, care în evoluţie se suprapune celui de al doilea bloc rezultat din fracturarea micro-plăcii transilvano-panonice. Fundamentul său se compune din blocuri de şisturi cristaline, acoperite de sedimentar cretacic, peste care se află umplutura neogenă specifică depresiunii.

Depozitele de umplutură încep cu badenianul şi sarmaţianul şi sunt compuse din marne, argile, conglomerate şi nisipuri. Grosimea pliocenului variază de la câteva zeci de metri, până la 2000 - 3000 m. El se află suprapus unor horsturi şi grabene ale fundamentului. Cuaternarul acoperă toată câmpia, inclusiv culoarele şi se compune din depozite fluvio-lacustre, pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri, depozite loessoide, nisip eolian, depozite de mlaştină şi turbă.

Relieful judeţului Arad este alcătuit din forme variate şi etajate de la est spre vest, după cum urmează:

- Munţii Codru-Moma - sunt aşezaţi în partea de nord-est a judeţului, pe direcţia NV-SE şi se prezintă sub forma unei culmi de înălţime mijlocie alcătuită din mai multe vârfuri (Vârful Pleşu -1112 m, Vârful Izoi -1098 m, Vârful Momuţa-930 m), care este depăşită de Munţii Bihorului prin înşeuarea joasă de la Groşi şi de Munţii Zărandului prin defileul Crişului Alb de la Pleşcuţa. În partea centrală se remarcă o zona mai coborâtă, unde s-a format mica depresiune intramontană de la Moneasa-Rănuşa. Tot aici se află: izbucul intermitent de la Călugări-monument al naturii, care hidrografic aparţine bazinului Crişului Alb; formele carstice de la Moneasa şi platoul carstic suspendat de la Tinoasa (lânga Vârful Izoi). Suprafeţele forestiere compacte acoperă întreaga zonă montană de unde şi denumirea de "codru", ceea ce dă regiunii specificul de peisaj montan forestier, foarte puţin transformat.

Se păstrează o toponimie geografică deosebit de interesantă şi străveche (cităm doar următoarele topice: Măgura-foarte frecvent; Osoiu Mare, Pleşu, Smida, Moma, Momuţa, Jidovina, Chicera).

- Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al Muntelui Găina, unde se găsesc cele mai mari altitudini din judeţ: Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-1429 m.

- Munţii Zărandului - sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m). Deşi prin altitudine (în medie 500-600 m) se încadrează în categoria dealurilor, prin aspectul formelor de relief (prezenţa platformelor de eroziune), prin geologie (şisturile cristaline) şi vegetaţie (păduri compacte), Muntii Zărandului reprezintă o unitate muntoasă clară. În cadrul Munţilor Zărandului se deosebesc trei sectoare, despărţite de culoare depresionare, astfel: în partea de vest, un sector cuprins între Câmpia Aradului şi culoarul Nadăş-Bârzava (cu Vârful Highiş); în partea centrală, un sector cuprins între culoarul anterior şi culoarul structural dezvoltat pe roci cretacice între Căpruţa şi Gurahonţ (cu vârful Drocea); în est un alt sector ce ţine până în zona de interferenţă cu Munţii Metaliferi (cu Măgura Ciungani şi Breaza). Şi în Zărand întâlnim o toponimie interesantă (exemplu: Măgura, Curcubata, Cap de Drac, Aria, Chicera, Olos). Contactul brusc al munţilor cu câmpia se observă de-a lungul liniei Pâncota-Păuliş.

- Piemontul Codrului - este situat la marginea de vest a Munţilor Codru-Moma şi este reprezentat printr-o suprafaţă netedă, uşor înclinată dinspre munte spre câmpie, cu o panta medie de 15O, dezvoltată pe roci friabile panoniene, provenind din erodarea acestora. Reţeaua hidrografică, drenată de Teuz şi Crişul Alb, a creat un sistem de interfluvii paralele. În cadrul piemontului eroziunea a scos la zi o serie de structuri vulcanice neogene (la Archiş şi Sebiş, unde Valea Deznei formează un defileu epigenetic), în spatele cărora s-au format mici depresiuni (Hăşmaş, Groseni, Buhani-Dezna).

- Piemontul Zărandului - situat la poala nordică a Munţilor Zărandului, are o structură mai complexă datorită prezenţei aceloraşi elemente vulcanice (Mocrea, Pâncota) şi a continuării piemontului de eroziune cu suprafeţe acumulative (piemonturi acumulative sau câmpii piemontane). Pot fi distinse două subdiviziuni: piemontul Cuiedului (între Cigher şi Crişul Alb) şi piemontul Târnovei (până la Valea Cigherului) cu un pronunţat caracter acumulativ în partea terminală.

- Depresiunea Zărandului - reprezintă în sens larg, întreaga arie depresionară dintre Munţii Codru-Moma şi Zărand. Ataşând piemonturile la cele două unităţi muntoase, depresiunea propriu-zisă se reduce la culoarul larg al Crişului Alb şi Teuzului, mărginit de terminaţii piemontane, între Ineu şi Buteni. In acest sector, se remarcă o puternică dezvoltare a teraselor din stânga Crişului-Alb.

- Depresiunea Almaş-Gurahonţ - poate fi considerată ca un sector al depresiunii Zărandului (în sensul larg arătat mai sus) sau ca o subunitate naturală distinctă. Depresiunea cuprinde terminaţiile piemonturilor dinspre nord şi sud şi valea largă, terasată a Crişului Alb între Gurahonţ şi defileul epigenetic de la Joia Mare. Unitatea şi individualitatea geografică a depresiunii fac din ea un loc distinct situat la îmbinarea Munţilor Zărandului şi Codru-Moma.

- Depresiunea Hălmagiu - comunicând mai mult cu depresiunile Brad (pe Crişul Alb) şi Beiuş (peste şaua de la Groşi), reprezintă o individualitate geografică bine marcată în peisaj. Legătura spre depresiunea Almaş-Gurahonţ se face prin defileul epigenetic al Crişului Alb între Vârfurile şi Gurahonţ (defileul de la Pleşcuţa).

- Dealurile Lipovei - care reprezintă, în mare, tot un piemont de eroziune, se află situate la sud de Mureş. Genetic ele sunt legate de Munţii Zărandului şi de acţiunea Mureşului. Se foloseşte termenul de dealuri, deoarece caracterul piemontan este mai evident doar în partea de vest şi sud, latura dinspre Mureş fiind mai mult o asociere de forme structurale şi petrografice (dezvoltate nu numai pe roci panoniene, ci şi pe roci vulcanice, conglomerate cretacice, etc.).

- Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova) - se remarcă prin discontinuitatea mare pe care o introduce în peisaj, de-a lungul a peste 60 km. Elementul predominant este dat de Valea Mureşului, cu relieful creat de ea la contactul dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. În cadrul culoarului distingem, de la est spre vest: o zona depresionară largă (Săvârşin-Vărădia), un defileu (Căpruţa), o altă zonă depresionară mai puţin extinsă (Bârzava-Conop) şi ultimul defileu (Şoimoş-Lipova) din cursul Mureşului, după care acesta iese în câmpie.

- Câmpia Cermeiului - parte a aşa-numitei "câmpii a glacisurilor", se află situată în continuarea piemontului Codrului şi este mărginită la sud de valea Teuzului.

- Câmpia Crişului Alb - cuprinde relieful coborât, dintre Teuz şi Crişul Alb. Hidrografia minoră are un caracter neorganizat, ezitant, iar panta văilor foarte redusă. Este o regiune joasă cu o dezvoltare largă a luncilor.

- Câmpia înaltă a Aradului - cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă genetic o deltă cuaternară a Mureşului, construită la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova. Câmpia scade altitudinal spre nord. Partea centrală, în perimetrul marcat de localităţile Socodor, Sântana, Sâmbateni, Arad, Curtici este

relativ înaltă şi orizontală, iar spre vestul acesteia, după o zonă coborâtă (pe aliniamentul Sânpaul-Iratoş) cu tendinţe de înmlăştinire urmează o porţiune de câmpie înaltă (sectorul Pecica-Nădlac) cu caracter tabular. În sudul Câmpiei Aradului se interpune subunitatea văii Mureşului.

- Câmpia Vingăi - este situată la sud de Mureş, fiind o câmpie înaltă, care reprezintă tot o veche deltă continentală a Mureşului (anterioară însă deltei ce formează Câmpia Aradului). Aceasta se continuă spre vest cu o câmpie mai coborâtă, pe aliniamentul Aradul Nou-Şag-Mănăştur.

Din punct de vedere hidrografic se remarcă existenţa unor importante cursuri de apă şi a unor rezerve subterane apreciabile.

Teritoriul judeţului Arad este străbătut de următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crişul Alb are un debit care creşte de la 13,7 m3/s la Gurahonţ la 18,6 m3/s la Bocsig şi la 21,4 m3/s la Chişineu-Criş. Afluenţii Crişului Alb au debite între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.

Mureşul are la intrarea în judeţ un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m3/s. Debitele maxime ale Mureşului pot ajunge la peste 2000 m3/s (2150 m3/s) şi duc la apariţia inundaţiilor.

Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Cele mai mici valori ale densităţii reţelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.

Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea Mureşului şi lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ.

Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: - izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului

legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Factorii genetici ai climei: radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea,

circulaţia maselor de aer, caracterul suprafeţei active determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice.

2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice

În limitele judeţului, este înscrisă o suprafaţă de 7.654 km2, ceea ce reprezintă 3,2% din teritoriul ţării ca mărime, cu peste 457.713 locuitori grupaţi în 78 de unităţi teritoriale şi administrative. Reţeaua de aşezări omeneşti, evidenţiată în tabelele 2.1.2.2.1. şi 2.1.2.2.2 este formată dintr-un municipiu - Arad, municipiu reşedinţă de judeţ, 9 oraşe şi 68 de comune.

Municipiul Arad constituie centrul polarizator al judeţului şi exercită o puternică influenţă economică, culturală în teritoriu.

Situarea oraşului Arad într-o zonă de câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva - Lipova, la intersecţia unor importante artere de circulaţie, a constituit un factor favorizant al dezvoltării economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator de atracţie zonală şi regională.

Tabelul 2.1.2.2.1Reţeaua de localităţi

Judeţ Suprafaţatotală, (km2)

Număr municipii

Număr oraşe

Număr comune

Număr sate

Arad 7654 1 9 68 270Tabelul 2.1.2.2.2

Caracterizarea oraşelordin punctul de vedere a suprafeţei şi numărului de locuitori

Nr. crt.

Oraş Număr locuitori

Suprafaţă totală

Suprafaţă intravilan

(ha) (ha)1. Arad 167238 25285 62272. Chişineu Criş 8400 11780 8593. Curtici 8040 7282 9084. Ineu 9999 11662 9225. Lipova 11392 13400 868,686. Nădlac 8145 13315 11988. Pâncota 8221 6696 4357. Pecica 13 011 23717 9679. Sântana 13130 10810 121910. Sebiş 6327 6597 396

În decursul timpului, o serie de domenii şi obiective şi-au pus şi îşi pun amprenta asupra dezvoltării economice a judeţului, fapt ce demonstrează că judeţul Arad dispune de un real potenţial de afirmare.

Acest lucru se evidenţiază prin dezvoltarea obiectivelor comerciale prezentate în tabelul 2.1.2.2.3Tabelul 2.1.2.2.3

Dezvoltarea obiectivelor comerciale în anul 2008

JudeţulArad

Unităţi comerciale Unităţi alimentaţiepublică

Unităţi prestăriservicii

ExistenteNoi

apărute ExistenteNoi

apărute ExistenteNoi

apărute

Municipiul Arad 8039 800 1104 140 8042 1729Chişineu Criş 23 1 14 - 59 7Curtici 65 3 6 1 105 21Ineu 369 38 20 4 271 34Lipova 217 2 41 4 217 6Nădlac 134 - 23 2 11 -Pâncota 35 2 5 - 7 1Pecica 127 15 19 6 62 24Sântana 265 53 12 - 134 24Sebiş 230 13 17 1 300 41Total 9504 927 1261 158 9208 1887

În cursul anului 2008, în municipiul Arad s-au deschis o serie de supermarket-uri, cum ar fi: Carrefour, Bricostore, Real, în zona periferică a oraşului, care asigură aprovizionarea populaţiei cu o paletă largă de produse alimentare, electrocasnice, îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier, etc.

De asemenea şi în cartierele mari s-au dat în folosinţă o serie de spaţii comerciale şi industriale, pe fosta platformă a fabricii de textile UTA, în cartierul Aurel Vlaicu.

Menţionăm că în anul 2008, în municipiul Arad, prin demolarea unor obiective industriale mari cum ar fi: SC IMAR, SC Sabina, ateliere ale staţiei CFR Arad s-au pus bazele şi s-au iniţializat acţiuni pentru construirea unor noi spaţii comerciale.

Obiectivele de strategie economică sunt reprezentate de: infrastructură - la nivelul relaţiilor continentale, teritoriul judeţean este străbătut de coridorul

trans-european nr. IV - rutier şi feroviar, care asigură legăturile dintre vestul Europei şi spaţiul Mării Negre. Autostrada Nădlac-Deva-Sibiu-Braşov se încadrează în reţeaua generală de autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara noastră şi reprezintă o zonă importantă a Coridorului IV Trans-european de transport rutier, care va străbate teritoriul României de la vest la est, între Arad şi Constanţa şi are ca scop:

integrarea în reţelele de transport trans-europene, descongestionarea şi siguranţa traficului, rentabilitatea şi dezvoltarea zonală.

reţeaua de căi ferate: judeţul Arad este traversat de calea ferată, care face parte din Coridorul IV Trans-european Curtici - Braşov - Bucureşti - Constanţa, coridor stabilit la Conferinţa Pan-

europeană a Transporturilor de la Creta din 1994 şi reconfirmate la Conferinţa de la Helsinki din iunie 1997. Coridorul IV este multimodal, având o mare importanţă în structura traficului derulat pe reţeaua C.F.R

aeroportul internaţional: asigură legătura cu capitala şi cu diferite centre din Europa. În prezent suprafaţa operaţională pentru pasageri este de 1305 mp, numărul de pasageri care poate fi deservit în procedurile de sosire şi plecare este de 100 pasageri pe oră.

Terminalul Cargo-Aeroport Arad: este un obiectiv amplasat în imediata apropiere a aeroportului internaţional şi al zonei libere Arad, fiind în măsură să preia traficul de marfă pe cale aeriană, care leagă Europa de vest de Orientul Mijlociu. El este situat în apropierea frontierei cu Ungaria la 30 Km de cel mai apropiat punct rutier de trecere al frontierei (Turnu) şi respectiv la 20 Km de cel mai apropiat punct de trecere al frontierei pe cala ferată (Curtici). Amplasamentul permite accesul facil al agenţilor economici din zonele apropiate, în special din judeţele: Arad, Bihor, Alba, Hunedoara - Romania şi respectiv Bekes, Czongrad - Ungaria, la această categorie de transport marfă.

Zona Liberă Curtici Arad: s-a înfiinţat prin HG nr. 449/ 08.07.1999. Are o suprafaţă totală de 90 ha, zona este compusă din două platforme situate în vecinatatea oraşului Curtici, la graniţa cu Ungaria, precum şi în partea de vest a municipiului Arad, adiacent căii de rulare a Aeroportului cu Trafic Internaţional Arad. Este o zonă liberă amplasată, convenabil pentru investitori, în partea de vest a României, pe un coridor rutier european, în apropierea a patru puncte vamale. Zona Liberă Curtici Arad poate fi accesată prin intermediul a trei din cele patru căi de acces: rutieră, feroviară şi aeriană.

La nivelul judeţului Arad există un studiu de perspectivă în ceea ce priveşte reamenajarea şenalului navigabil al Mureşului de la Arad la Szeged (Ungaria). Acesta a existat şi a fost funcţional încă de la începutul secolului trecut, Aradul fiind un important port (Port Arthur) pentru sare, cherestea şi alte produse. Acest obiectiv ar putea fi şi unul de interes turistic, prin organizarea unor croaziere pe Mureş până la confluenţa cu râul Tisa.

2.1.2.3. Activităţi industriale şi agricole

Judeţul Arad dispune de o economie echilibrată, principalele sectoare de activitate productivă fiind industria şi agricultura.

Ramurile industriale reprezentative pentru economia judeţul Arad sunt: industria extractivă (petrol, gaze naturale, cariere, balastiere), producţia de energie electrică şi termică, producţia de vagoane şi material rulant (vagoane marfă şi călători), producţia de maşini şi unelte, maşini agricole, prelucrarea lemnului (mobilier şi mobilier tapiţat) şi producţia de cherestea, industria uşoară (textilă, pielărie, încălţăminte), industria chimică (producţie de lacuri şi vopsele prin ampastare), articole de feronerie pentru mobilă şi binale, componente pentru industria autovehiculelor, prelucrarea metalelor (inclusiv procese galvanice), industria alimentară, etc.Din datele oferite de Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Arad, putem spune că numărul

societăţilor comercial active este de peste 12.317, din care aproximativ 2.999 sunt în sectorul industrial. De asemenea numărul investitorilor străini la nivelul judeţului este de peste 3.370.

Economia judeţului Arad deţine ponderi importante în economia naţională astfel: locul 1 la producţia de material rulant, locul 5 la producţia de textile şi confecţii, locul 7 la producţia pielăriei şi încălţămintei, locul 13 la producţia de mobilă. Agricultura judeţului Arad este orientată pe cultura de cereale, sfeclă de zahăr, floarea soarelui,

livezi şi viţă de vie. În domeniul agricol sunt dezvoltate producţia de grâu, porumb boabe, legume şi creşterea animalelor.

2.2. Starea mediului în judeţul Arad

2.2.1. Starea calităţii atmosferei 2.2.1.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact

Poluarea de fond - reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare.

Poluarea de impact - este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

Calitatea aerului în imisii se controlează în municipiul Arad în două puncte fixe (dotate cu staţii de monitorizare semiautomată) amplasate astfel încât să cuprindă arii semnificative şi specifice din suprafaţa oraşului: una de fond urbană şi una cu caracter de trafic/ind. Se analizează următorii poluanţi atmosferici: oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi în suspensie (timp de mediere de 24h).

Reţeaua de supraveghere a poluării de impact mai cuprinde: 3 tipuri de locaţii (intersecţii aglomerate, străzi înguste - tip canion, artere de

intrare/ieşire din municipiu) în care se determină poluanţii gazoşi: SO2, NOx, NH3

(timp de mediere 30 minute) - măsurători cu frecvenţă săptămânală 10 staţii pentru monitorizarea pulberilor sedimentabile cu frecvenţă lunară

Amplasarea staţiilor de supraveghere a avut în vedere acoperirea spaţială a zonelor afectate de poluarea produsă de: traficul rutier şi de activitatea industrială.

În anul 2008 la nivelul municipiului Arad a funcţionat:- o staţie cu caracter de fond urban, amplasată la Sediul APM, în perimetrul locuit al oraşului,

staţie ce monitorizează nivelele medii de poluare a aerului în aria urbană, nefiind influenţată direct de emisiile ce provin din trafic sau industrie. Staţia este dotată cu o pompă de recoltare a poluanţilor gazoşi DESAGA cu funcţionare. Poluanţii gazoşi care se determină în această staţie sunt: dioxidul de azot, dioxidul de sulf. Tot în acest punct funcţionează o staţie pentru determinarea pulberilor sedimentabile.

- o staţie pentru urmărirea poluării de impact de tip "industrial", amplasată în zonă urbană, industrială, degajată, fără clădiri înalte. Pompele de recoltare a poluanţilor gazoşi şi a pulberilor în suspensie sunt amplasate într-o încăpere a fabricii SC Astra-Trinity cu aspiraţie dinspre o stradă intens circulată (aproximativ 20.000 autovehicule/24 ore dintre care 6 % maşini grele) şi este influenţată de emisiile de la Fabrica de vagoane marfă SC Astra-Trinity (arderi din industria de prelucrare a metalelor: turnătorii, forjă, prelucrare mecanică) şi din trafic.

Poluanţii gazoşiDin rezultatele obţinute în urma efectuării determinărilor se desprind următoarele concluzii:- pe tot parcursul anului 2008 nu s-a depăşit Concentraţia Maxim Admisă la poluanţii gazoşi,- concentraţiile determinate la probele de scurtă durată sunt mai mari decât mediile concentraţiilor

determinate în punctele de impact la nivelul municipiului Arad, astfel: concentraţia medie pt. NO2 este de 2,73 ori mai mare.

Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie s-au determinat în staţia de impact, amplasată în municipiul Arad, în regim

de probe medii de 24 ore. Punctul de determinare se află poziţionat pe o arteră intens circulată. Frecvenţa depăşirilor Concentraţiei Maxim Admise la concentraţiile medii lunare pentru pulberi în

suspensie, este de 60,34%.Concentraţiile mari de pulberi în suspensie se datorează în principal surselor responsabile de

poluarea cu pulberi, dar mai sunt şi alte cauze locale care conduc la poluarea cu praf a municipiului Arad, cum ar fi:

sistemele de încălzire proprie a locuinţelor cu lemne, cărbune, motorină (ce reprezintă încă 45% din totalul locuinţelor);

starea proastă a drumurilor: gropile şi drumurile nemodernizate; salubrizarea insuficientă a oraşului; ritmul alert al activităţii de construcţii, ce constă în demolarea unor clădiri, depozitarea

materialelor de construcţii, transportul materialelor, etc. Poluarea cu pulberi sedimentabile Particulele sedimentabile sunt particulele solide cu diametrul de peste 10μg. Acestea rezultă atât

din activităţi antropice, cum ar fi procese mecanice, construcţii de drumuri, pulverizarea solului de către

autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de construcţie cât şi din surse naturale, ca urmare a acţiunii de eroziune a vântului asupra solului.

Pulberile sedimentabile se recoltează în 11 puncte, 7 amplasate în municipiul Arad şi 4 în alte puncte din judeţ.

Cantitatea cea mai mare de pulberi sedimentabile determinate a fost în punctul Uzina Electrică situat, în imediata vecinătate a SC CET SA - pe hidrocarburi şi a şoselei de intrare în oraş dinspre Deva. În acest punct s-au semnalat frecvente depăşiri ale CMA pentru acest poluant, la 41,67% din determinări. Cauza o reprezintă traficul intens din zonă, starea de curăţenie, precum şi condiţiile meteo.

Monitorizarea automată Calitatea aerului în municipiul Arad este monitorizată prin măsurători continue în 2 staţii automate

amplasate, conform criteriilor indicate în legislaţie, în zone reprezentative pentru fiecare tip de staţie: Staţie de trafic /industrie – staţia AR1 – pasaj Micalaca – amplasată în zonă cu trafic intens; Staţie de fond urban – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta Colegiului

Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană.

În staţiile de monitorizare din municipiul Arad, parte integrantă a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, se efectuează măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5) automat, ozon (O 3) şi precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen).

Centralizând datele, monitorizarea calităţii aerului s-a făcut, în staţiile semiautomate, prin următoarele măsurători :

- 464 analize de poluanţi gazoşi: SO2 şi NO2 - timp de mediere 24 h;- 176 analize de poluanţi gazoşi: SO2 , NO2 şi NH3 - timp de mediere 30 min;- 232 analize de pulberi în suspensie;- 132 analize de pulberi sedimentabile.

În staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului s-au efectuat următoarele determinări:- 7804 analize orare de SO2

- 2156 analize orare de NO- 9218 analize orare de NO2

- 9227 analize orare de NOx- 11984 analize orare de CO- 10682 analize orare de O3

- 10169 analize orare de PM10 (442 analize zilnice)- 537 analize orare de PM2,5 (23 analize zilnice)

2.2.2. Starea apelor de suprafaţă şi subteraneDin punct de vedere hidrografic în judeţul Arad exisă importante cursuri de apă şi rezerve

subterane apreciabile. Teritoriul judeţului Arad aparţine următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb,

Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crişul Alb are un debit care creşte de la 13,7 m3/s la Gurahonţ la 18,6 m3/s la Bocsig şi la 21,4 m3/s la Chişineu-Criş. Afluenţii Crişului Alb au debite între 1-3 m3/s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.

Mureşul are la intrarea în judeţ un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m3/s. Debitele maxime ale Mureşului pot ajunge la peste 2 000 m3/s (2 150 m3/s) şi duc la apariţia inundaţiilor.

Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Cele mai mici valori ale densităţii reţelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2.

Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea Mureşului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ.

Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului

legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.

2.2.2.1. Starea râurilorJudeţul Arad, cu o suprafaţă de 7.754 km2, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de

apă din România.Judeţul Arad se întinde pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Calitatea

apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:

- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac - pe râul Mureş;- secţiuni de ordinul II:

pe canalul Mureş Mort - amonte confluenţă râul Mureş, pe canalul Ier - la ieşirea din ţară - Turnu, Petriş, Pârâul Mare - Dorgoş.

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:

râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand;

Valea Sebiş - la Sebiş şi Prăjeşti;

Canalul Morilor - Vărşand şi Seleuş;

Valea Hălmăgel - Sârbi; Tăcăşele - Avram Iancu; Negrişoara - amonte Neagra;

Cigher - Zărand; Musteşti - Bonţeşti; Gut - Şicula; Sodom - Seleuş; Matca - Zărand; Valea Nouă Chişer - Sintea

fermă; Beliu - Cermei - Tauţ; Teuz - Tămaşda.

Calitatea apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere de pe Crişul AlbÎn ceea ce priveşte starea ecologică, 6 secţiuni se încadrează în starea ecologică bună, restul

secţiunilor din care s-au efectuat prelevări de probe se încadrează în starea moderată (respectiv 9 secţiuni). Situaţia centralizată este prezentată în tabelul 2.2.2.1.1

Tabelul 2.2.2.1. 1Starea ecologică a râurilor din bazinul hidrografic Criş

Nr. crt. Curs de apă / denumire secţiune Starea ecologică

1. Crişul Alb - Gurahont Moderată I(II)2. Crişul Alb - Ineu Moderată I(II)3. Crişul Alb - Varsand Moderată I(II)4. Hălmăgel - Sârbi Bună (II)5. Tăcăşele - Avram Iancu Bună (II)6. Negrişoara - am. Neagra Bună (II)7. Musteşti - Bonteşti Moderată (III)8. Sebiş - Prăjeşti -9. Sebiş - Sebiş Bună (II)10. Gut - Şicula Moderată (III)11. Sodom - Seleuş -12. Cigher - Zărand Bună (II)13. Matca - Zărand Moderată (III)14. Valea Nouă - Sintea ferma -15. Canalul Morilor - Seleuş Bună (II)

16. Canalul Morilor - Vărşand Moderată (III)17. Beliu - Cermei - Tăut Moderată (III)18. Teuz - Tămaşda Moderată (III)

Indicatorii regimului de oxigen se încadrează în secţiunile de ordinul I în limita clasei a I-a de calitate. În secţiunile de ordinul II, indicatorul regimului de oxigen se încadrează în limitele claselor I-a şi a II-a şi doar în secţiunea Sintea-fermă în clasa a IV-a de calitate. Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apă se încadrează în clasele I-a şi a II-a de calitate. La grupa de indicatori nutrienţi râurile se încadrează în clasele a I - II şi a IV-a datorită conţinutului ridicat de P tot şi Ntot. La grupa de indicatori poluanţi toxici râurile se încadrează în general în clasa a I-a şi a II-a de calitate, cu o singură excepţie de clasa a III-a, în secţiunea Zărand. La grupa de alţi indicatori clasa de calitate predominantă este a II-a.

Calitatea apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere de pe râul Mureş

Calităţile fizico - chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe toată lungimea de 214 km râu (datorită indicatorilor RO, Nutrienţi şi Salinitate). Din punct de vedere biologic aceste secţiuni se încadrează în clasa a II-a de calitate, indicele de stare ecologică fiind de clasa a II-a.

Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a V-a de calitate la indicatorii chimici (datorită RO, Nutrienţi, Salinitate), în clasa a IV-a la încadrarea biologică, iar încadrarea de stare ecologică este de clasa a IV-a pe toată lungimea de 20 km.

Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV şi a necurăţării albiei canalului care este în administrarea Regiei de Îmbunătăţiri Funciare.

Canalul Ier se încadrează în clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic în clasa a III-a de calitate, iar indicele de încadrare ecologică este III.

Râul Petriş se încadrează în clasa a II-a de calitate pe toată lungimea de 14 km, la indicatorii fizico-chimici. Încadrarea biologică este II, iar starea ecologică este II.

2.2.2.2. Starea lacurilorBazinul hidrografic MureşCalitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş doar pentru lacul

Ghioroc, a cărui calitate este prezentată în tabelele 2.2.2.2.1. şi 2.2.2.2.2. Se menţionează că lacul Ghioroc are două părţi: partea de nord şi partea de sud. Calitatea apei este monitorizată doar în partea de sud a lacului.

Tabelul 2.2.2.2.1Calitatea lacurilor din judeţul Arad

Lacul Timp retenţie

Indicatori ai gradului de eutrofizare

Fosfor total

(mg P/l)

Azot mineral(mg N/l)

Biomasă fitoplanctonică

maximă din zona fotică/

Biomasă medie anuală(mg/l)

Clorofila „a”

(mg/l)

Încadrareglobală

Ghioroc(Partea sudică+partea nordică)

- 0,0108mezotrof

1,995hipertrof

1,90oligotrof

3,16mezotrof Mezotrof

Tabelul 2.2.2.2.2Calitatea lacurilor din judeţul Arad

Nr. crt.

Lacul Apa pe care este amplasat

Volumul total

milioane

Folosinţă principală

Calitatea apei

Denumire Tip Nutrienţi Biologie

lacul mc azot total şi

1. Ghioroc Sud Antropic

Bazin Matca III-1,10, 39

13,00 Apă sortare N t = 1,995Pt = 0,0108 oligotrof

2. Ghioroc Nord 6,66 Agrement

Bazinul hidrografic Crişul AlbÎn cursul anului 2008 s-au monitorizat următoarele lacuri: lacul Tauţ (în secţiunile: coadă, mijloc

şi baraj) şi lacul Ineu1 Rovine.Încadrarea, după caracterizarea globală, în clasa a II-a şi a III-a de calitate rezultă şi din tabelul

2.2.2.2.3Tabelul 2.2.2.2.3.

Încadrarea în clase de calitate şi elemente biologiceNr. crt. Denumire lac Caracterizarea globală

după indicatorii fizico-chimici Gradul de trofie

1. Tauţ II eutrof2. Ineu1 Rovine III eutrof3. Ghioroc II mezotrof

2.2.2.3. Starea apelor subterane

Bazinul hidrografic MureşPentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului Arad o serie

de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (SC ARCHIM SA şi CET pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad.

Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se face de către filiala Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele situate în Bazinul Hidrografic Mureş.

Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o sursă de poluare se face de către APM Arad

În anul 2008 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 31 foraje a căror concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan o prezentăm în tabelul 4.4.1.

Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă.

Bazinul hidrografic Crişul AlbÎn judeţul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-au monitorizat un număr de 36 foraje, din

care 18 foraje au fost recoltate prin pompare. În cursul anului 2008, în judeţul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat din punct de vedere cantitativ şi calitativ, Izvorul 2 - Dezna, care nu prezintă depăşiri, la nici un indicator, faţă de Legea 458/2002 completată cu Legea 311/2004 şi a STAS-ului 1342/1991.

2.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţieiAlimentarea cu apă a populaţiei judeţului Arad este asigurată în majoritate din subteran. Apele de

medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaţie şi aceasta satisface calitativ.

Există 4 captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa care totalizează un volum de 564 mii mc/an.

Municipiul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, în cadrul unui sistem microzonal de alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea şi exploatarea SC Compania de Apă Arad SA.

Pe lângă municipiul Arad, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele localităţi: Mândruloc-Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Şaguna, Şofronea, Sânpaul, Curtici, Dorobanţi, Macea, Sânmartin, Şimand, Sântana, Olari, Zădăreni, Fântânele.

Sursa de apa pentru municipiul Arad este sursa subterană şi anume - frontul de captare Nord: cu 92 foraje pe raza localităţilor Arad, Zimandul Nou şi Şimand.

Apa potabilă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi în cantitate suficientă.

Conform informaţilor SC Compania de Apă Arad, în anul 2008 populaţia (numărul locuitorilor) racordată la reţeaua de canalizare este de aprox. 127.839 locuitori ceea ce reprezintă aproximativ 77% din locuitorii existenţi în municipiu.

Apa uzată menajeră este colectată printr-o reţea de canalizare cu lungimea totală de 457 km, apa uzată fiind descărcată în staţia de epurare. Emisarul pentru staţia de epurare este Râul Mureş.

SC Compania de Apă Arad mai are în exploatare şi operare şi alte localităţi de pe teritoriul judeţului Arad, şi anume: Vinga, Iratoş, Vărşand, Gurahonţ, Pâncota, Bocsig, Moneasa, Hălmăgel, Tauţ şi Căsoaia, Lipova, Pecica, Nădlac.

Lungimea reţelelor de distribuţie a apelor potabile şi a sistemului de canalizare exploatate de SC Compania de Apă Arad este redat în tabelul 2.2.2.4.1 (datele au fost preluate de la SC Compania de Apă Arad).

Tabelul 2.2.2.4.1Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare

Nr. crt.

Staţie de tratare

apă

Nr. localităţideservite

Reţele alimentare cu apă potabilă Reţele canalizareLungime

reţea(km)

Volum apă distribuită,(mii mc)

Populaţie racordată(nr. loc.)

Sursa de apă

Lungime reţea,(km)


1. Arad 15 655,820 11152,288 172132 Front captare N

Arad

458,45 129610

2. Curtici 3 50,100 253,500 5757 8,00 208

3. Vinga 2 29,340 116,345 3318 Apă subteran - -

4. Iratos 2 17,200 5,725 306 Apă subteran - -

5. Vărşand 2 17,300 34,779 251 Apă subteran - -

6. Gurahonţ 14 50,330 177,733 5513 Apă subteran 3,40 573

7. Pâncota 1 21,800 661,902 3791 Apă subteran 7,80 1229

8. Bocsig 9 51,900 237,917 4837 Apă subteran - -

9. Moneasa 4 19,600 98,563 2062

Apă suprafaţă

pârâul Băilor

4,20 364

10. Hălmăgel 3 11,749 36,110 1252

Apă suprafaţă

Valea Găinii

- -

11. Tauţ 3 6,567 16,617 920 Apă subteran - -

12. Căsoaia 1 1,006 1,137 6

Apă suprafaţă

Valea Mare

0,50 1

13. Lipova 1 32,500 409,688 5905 Apă subteran 14,80 863

14. Pecica 1 26,000 239,684 3305 Apă subteran 5,30 462

15. Sântana 2 66,000 389,759 7122 Apă subteran 6,20 180

16. Nădlac 1 47,000 258,733 4099 Apă subteran 36,20 476

Total 64 1104,21 14090,480 220576 544,85 133466În tabelul 2.2.2.4.2 se prezintă situaţia centralizată a reţelelor de apă potabilă şi canalizare şi a

localităţilor (oraşelor) care au ca operator al infrastructurii de apă - canal, serviciul public organizat în cadrul primăriilor locale. Datele au fost primite de la primăriile oraşelor respective.

Tabelul 2.2.2.4.2 Reţele de apă potabilă şi canalizare

Nr. crt.

Staţie de tratare

apă

Nr. localităţideservite

Reţele alimentare cu apă potabilă Reţele canalizareLungime

reţea(km)


Sursa de apă

Lungime reţea(km)


1. Ineu 5 67 8220 Subteran 9,5 4000

2. Chişineu Criş 2 50,60 4920 Subteran 14,6 2000

3. Sebiş 10 75,9 5357 Captare r. Dezna 10,0 1131

2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industiale

În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului Arad a fost de 9.771 mii m3.

Un volum de 494 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova şi din zona de sud a oraşului Arad prin staţia de pompare 1 SP1 (376 mii m3). Un volum de 9.266 mii m3 este epurat necorespunzător, iar 11 mii mc sunt epuraţi corespunzător. Nici o staţie de epurare nu funcţionează în maniera în care să asigure o epurare corespunzătoare a apelor evacuate.

Staţia de epurare a municipiului Arad este inclusă într-un proces de modernizare pe instrumentul de finanţare ISPA. Obiectivul principal al proiectului este atingerea unor indicatori de deversare satisfăcători ai efluentului staţiei de epurare în Arad în râul Mureş, care să fie conformi standardelor româneşti în vigoare, Directivei 91/271/EEC.

În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2008 a fost de 1.850 mii mc. Din acestea 818 mii mc au fost epurate insuficient, în timp ce doar 3 mii mc au fost epuraţi suficient. Un volum de 1.029 mii mc s-au evacuat din domeniul pisciculturii, ape care nu necesită epurare. În tabelul 2.2.2.4.3 sunt prezentate principalele sursele de poluare a apelor şi gradul de epurare.

Tabelul. 2.2.2.4.3Surse de poluare a apelor şi gradul lor de epurare în anul 2008

Nr. crt. Denumirea sursei

Volum evacuat(mii m3)

Emisar Felul staţiei

Modul de epurare Depăşiri ale CMA

Bazinul Hidrografic Crişul Alb

1.RAAC Arad -Staţia de epurare Gurahonţ

27 Crişul Alb M Insuficient Suspensii,Detergenţi

2.RAAC Arad -Staţia de epurare Moneasa

78 Valea Moneasa M+B Insuficient CBO5 , Detergenţi

3.RAAC Arad -Staţia de epurare Pâncota

55 Canal Matca M+B Insuficient

Suspensii,Fosfor total,Amoniu,CCOCr, Detergenţi

4.SC Termoconstruct SA - Staţia de epurare Sebiş

102 Valea Sebiş M Insuficient Azot total, Sulfuri,

Crom total

5.Consiliul Local Ineu - Staţia de epurare

248 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total

6.Consiliul Local Chişineu Criş - Staţia de epurare

252 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total

7. Consiliul Local Sântana 39 Canal

Morilor M+B Insuficient

CBO5 ,CCOCr, Amoniu,Azot total, Fosfor total

8. SC Laurul Gurahonţ 5 Valea

Sighişoara M Insuficient CBO5,

CCOCr

9. SC A&A Vesa SRL Sebiş 1 Iaz de

decantare M Insuficient

CCOCr, Rez.fix, Crom total, CBO5,

Extractibile, Azot total, Detergenţi

10. SC Bertina SRL 1 Crişul Alb M InsuficientAzot total,Rez. fix, Crom total

11.Spitalul de recuperare neurologică Dezna

11 V. Sebiş M InsuficientDetergenţi, Azot total,Fosfor total

12.SC Constar SA

Arad 3 Crişul Alb M Suficient -

Bazinul Hidrografic Mureş

Nr. crt. Denumirea sursei

Volum evacuatmii m3

Emisar Felul staţiei

Modul de epurare Depăşiri ale CMA

1.RAAC Arad - Lipova - Staţia de epurare

115 Valea Drauţ M Insuficient Amoniu

2.RAAC Arad - Lipova – evacuare directă (2 evacuări)

118 Mureş - Nu se epurează

Suspensi,CBO5

Extractibile,Amoniu

3. RAAC Arad - Staţia de epurare Arad 8710 Mureş M+B Insuficient Azotiţi

4. RAAC Arad - evacuare directă SP1 376 Mureş - Nu se

epurează

CBO5 ,CCOCr,Amoniu,Suspensii,Detergenţi

5. RAAC Arad staţie ep. NV 166 Canalul

Mureş Mort M Suficient -

6.

SC Real Estate Group SRL Bucureşti (fosta Archim)

9 Mureş M Insuficient Suspensii

7. CET hidrocarburi – ape conv. curate 51 Canal

Mureşel - Nu se epurează -

8.RAAC Arad - Nădlac - Staţia de epurare

41 Mureş M InsuficientCBO5,Suspensii,CCOCr

9. Staţia de epurare Pecica 80 Ier M+B Insuficient Amoniu

10.

Combinatul Agroindustrial Curtici - ferma porci Macea

94 Canal desecare M+B Insuficient

Suspensii, Amoniu,CBO5, Fenoli, CCOCr, Extractibile,Reziduu fix, Azotaţi

11. APEMIN Lipova 11 Valea Şiştarovăţ M Insuficient Suspensii,

CBO5

12. RAAC Arad - oraşul Curtici 51 Canal

Hathaz M+B Suficient -

13.SC Astra Vagoane SA Arad – apa tehn.+pluv

325 CanalMureşel - Nu se

epurează CBO5

2.2.3. Starea solurilorFondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren cuprinse între graniţele ţării inclusiv cele

de sub ape, construcţii şi căi de comunicaţie, reprezentând condiţia de bază a existenţei unui popor sau stat. Fondul funciar prezintă diferite caracteristici în funcţie de zonele geografice ale ţării.

În judeţul Arad, structura fondului funciar, după modul de folosinţă, în anul 2007 este prezentată în tabelul 2.2.3.1.

Tabelul 2.2.3.1 Structura fondului funciar

ha Modul de folosinţă 2008

Suprafaţa agricolă, din care: 511224

- arabil 349992

- păşuni 126533

- fâneţe şi pajişti naturale 25502

- vii şi pepiniere 3603

- livezi 5594

Suprafaţă nelucrată 49667Suprafaţa agricolă reprezintă 66% din totalul suprafeţei judeţului şi 3,4% din cea a ţării. Structura

proprietăţii asupra terenurilor este majoritar privată.Suprafaţa arabilă a judeţului reprezintă 68,46% din suprafaţa agricolă în timp ce păşunile sunt în

proporţie de 24,75%. Livezile şi viile împreună cu pepinierele de vii şi livezi ocupă împreună un procent de 1,79% din suprafaţa agricolă a judeţului în timp ce fâneţele reprezintă 5%. Suprafaţa nelucrată reprezintă o pondere destul de mare din suprafaţa agricolă, respectiv 9,71% şi 14,19 % din suprafaţa arabilă.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte... clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Se

remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 68% din suprafaţa agricolă a judeţului, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-a.

În cadrul judeţului Arad cea mai mare pondere din totalul suprafeţei agricole este ocupată cu soluri din clasa a III-a de calitate (36,70% respectiv 128.447 ha) şi a I-a de calitate (23,82% respectiv 83.368 ha) (tabel 2.2.3.2.)

Tabelul 2.2.3.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Nr. crt.

Clasa de calitate

Suprafaţa(ha)

Procent din totalul suprafeţei

agricole (%)1. I 83368 23,822. II 23204 6,633. III 128 447 36,704. IV 57049 16,305. V 57924 16,55

În cadrul judeţului Arad, repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă reflectă repartiţia solurilor zonale şi intrazonale corelate cu geomorfologia teritoriului judeţului Arad.

Repartiţia grupelor de soluri pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul 2.2.3.3.Tabelul 2.2.3.3.

Situaţia tipurilor şi claselor de sol pe folosinţe

Tipuri şi clase de sol Procente din totalArabil Păşune Fâneţe Vii Livezi Agricol

I Molisoluri 45,25 8,6 6,6 26,2 4,2 35,0II Argiluvisoluri 16,1 30,1 19,7 24,6 58,0 19,9III Cambisoluri 1,5 8,4 13,6 1,2 2,2 3,6IV Soluri hidromorfe 2,7 5,9 7,3 1,0 2,4 3,5V Soluri halomorfe 3,3 11,3 4,8 0,2 0,1 5,0VI Vertisoluri 3,5 3,1 3,3 1,1 0,2 3,3VII Soluri neevoluate 27,65 32,6 44,7 45,7 32,9 29,7

În judeţul Arad există o serie de agenţi economici a căror principală activitate o constituie creşterea animalelor. Reziduurile provenite din activitatea de zootehnie pot afecta calitatea solurilor fie prin aplicarea acestora în doze excesive, fie prin depozitarea acestora direct pe sol pe suprafeţe neprotejate în vederea infiltraţiilor.

Dejecţiile zootehnice aplicate în doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care depăşesc cerinţele plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenţa pe care o pot avea asupra stării fizice, permeabilităţii, capacităţii de reţinere a apei, conţinutului în oxigen, etc.

Conţinuturile de săruri solubile din sol devin excesive, putând împiedica creşterea plantelor sau pot fi levigate în apele freatice.

Pentru administrarea dejecţiilor zootehnice pe terenurile agricole, trebuie să se ţină seama de panta terenului, permeabilitate, nivelul apei freatice şi clasa de salinitate cât şi de compoziţia acestora în elemente fertilizante şi poluante.

Principala sursă potenţială de poluare a solului o reprezintă transportul şi depozitarea dejecţiilor provenite de la animale. De asemenea, depozitarea apelor uzate în bazine vidanjabile constituie sursă potenţială de poluare a solului, în condiţiile exploatării şi întreţinerii necorespunzătoare.

Pentru reducerea şi limitarea poluării provenite de la dejecţiile animalelor din diferite ferme, APM Arad a impus, prin actele de autorizare, ca toate fermele şi complexele vechi de animale care au început să fie repopulate să realizeze impermeabilizarea corespunzătoare a platformelor pentru dejecţii şi/sau a bazinelor colectoare de dejecţii lichide. De asemenea s-a impus tuturor deţinătorilor de ferme şi complexe zootehnice să deţină (sau să aibă în folosinţă) suprafeţe de teren agricol necesar pentru împrăştierea dejecţiilor.

Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin depozitării de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităţii curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii).

Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).

La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.

În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor).

O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, a SC CET Arad SA pe lignit, care, în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.

De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu substanţe minerale şi apele freatice.

2.2.4. Starea pădurilorÎn judeţul Arad, suprafaţa totală de fond forestier este administrată de către:

Direcţia Silvică Arad - 124.112 ha, Ocoalele Silvice Private din judeţul Arad - 52.631,7 ha.

Cunoscând datele mai sus menţionate, putem afirma că judeţul Arad deţine o suprafaţă totală de fond forestier de 176.743,7 ha

Suprafeţele de păduri regenerate sunt redate în tabelul 2.2.4.1 unde se observă o variaţie semnificativă atât la nivelul anilor, cât şi la nivelul direcţiei şi respectiv ocoalelor:

Tablelul 2.2.4.1Repartiţia suprafeţelor de păduri regenerate la nivelul judeţului Arad

Nr. crt. Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat Suprafeţe de păduri regenerate (ha)2006 2007 2008

1. Direcţia Silvică 474 139 204

2. Ocolul Silvic Privat „Dumbrava” Beliu

46 30 25

3. Ocolul Silvic Privat „Zărandul” Târnova

25,5 68 52

4. Ocolul Silvic Privat „Codrii Iancului” Hălmagiu

68 47 48

5. Ocolul Silvic Privat „Valea Mureşului” Bârzava

2 5 7

6. Ocolul Silvic Privat „Lungu Bălănescu

50 17 28

7. Ocolul Silvic Regal Săvârşin - - -

2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbaticeCaracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice determină particularităţile floristice

şi faunistice din judeţul Arad; astfel particularităţile floristice sunt puse în evidenţă atât de către specii rare, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind vegetaţiei, o nuanţă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se încadrează în Provincia Est-Carpatică, Districtul Codru-Zărand-Trascău şi a Ţinutului Câmpiei de Vest.

Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului.

Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: cărpineto-făgete, goruneto-cărpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete, gârniţeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.

Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.

Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.

Fauna se încadrează ca şi flora în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi gârniţă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. După cum se

observă, fauna judeţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se repartizează geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei.

În zona de stepă şi de silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări: dropia şi prepeliţa,în pădurile subxerofile: chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc.

Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.

La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu.

Datorită procesului intens de antropizare, datorită cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti naturale amplasate pe soluri halomorfe se observă dispariţia dropiei-Otis tarda, din zona comunelor Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră, cauzată şi de amploarea luată de braconajul exercitat asupra acestei specii, din ultimele două decenii. Conform observaţiilor de teren, efectuate de personalul de specialitate din cadrul APM Arad, în cursul anului 2008, în zonele sus amintite nu s-a semnalat dropia - Otis tarda.

În urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judeţului: Crinul de baltă - Butonus umbellatus Mlaştiniţa - Epipactus palustris Laptele câinelui -Euphorbia

cyparissias Rachitan - Lytbnum salicarnia Nufărul alb - Nymphaea alba Nufărul galben - Nuphar luteum Stupiniţa - Platanthera bifolia Broscăriţa - Potamogeton natans

Săgeata apei – Sagitaria sagitifolies Peştişoara - Salnivia natans Jales de mlaştină – Stachys palustris Otrăţelul de baltă - Utriculia natans Stârcul roşu - Ardea purpurea Cârsteiul de camp - Carex carex Şoimul de seară - Falco vespertinus Linul - Tinca tinca

Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta, care favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare, dar şi uscarea vegetaţiei în special a coniferelor care au o rezistenţă mai scăzută la secetă.

Un alt factor cu rol destabilizator îl au şi zăpezile abundente, care duc la degradarea speciilor arbustive aşa cum s-a întâmplat în Rezervaţia Botanică “Dosul Laurului“ din comuna Gurahonţ, sat Zimbru - administrată de Ocolul Silvic Gurahonţ.

FloraPrin poziţia geografică şi prin caracteristicile sale, judeţul Arad dispune de un potenţial ecologic

variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic.În zona de silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice de

extindere a culturilor agricole. Pajiştile secundare sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca

valesiaca, peliniţa - Artemisia austriaca, bărboasa - Botriochloa ischaemum, sadina - Chrysopogon gryllus, etc. Zona pădurilor de foioase ocupă Dealurile Lipovei, Depresiunea Gurahonţ şi versanţii sudici ai Munţilor Codru-Moma. În cuprinsul acestora întâlnim păduri de cer - Quercus cerris şi gârniţă - Quercus frainetto, ce alternează cu anumite culturi agricole şi pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea transsilvanica.

La limita cu etajul pădurilor de foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe suprafeţe restrânse păduri de cer - Quercus cerris în amestec cu gorun - Quercus petraea.

Etajul pădurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m şi cele din păduri de gorun - Quercus petraea în amestec cu cer - Quercus cerris, păduri de gorun cu carpen - Carpinus betulus şi păduri de fag - Fagus sylvatica, în amestec cu carpen, gorun, mesteacăn, ulm , paltin, etc.

Fragmentarea acestor păduri lasă loc dezvoltării unor pajişti secundare în a căror compoziţie floristică intră păiuşuri - Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis tenuis.

Vegetaţia intrazonală şi zonală. În luncile râurilor este prezentă o vegetaţie specifică alcătuită din păduri de stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii

(Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează cu terenurile agricole. Local apar asociaţii de sărătură.

Distribuţia vegetaţiei Unităţi zonale pe altitudine:

Pajişti montane de păiuş roşu, iarba vântului şi ţăpoşică; Păduri montane de fag; Pajişti secundare colinare de iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri agricole; Păduri de gorun şi gorun cu carpen; Păduri de amestec cu specii de stejar şi alte foioase (şleauri) în complex cu păduri de gorun sau stejar; Păduri de gorun cu cer.

Unităţi zonale pe latitudine: Terenuri agricole şi pajişti secundare; Păduri de cer şi gârniţă; Păduri de stejar brumăriu cu arţar tătăresc şi păduri de stejar pufos; Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în silvostepă.

Unităţi intrazonale şi azonale: Păduri de stejar de depresiuni, terase şi piemonturi; Complex de pajişti de păiuşul oilor sau iarbă de sărătură pe soluri slab-mediu salinizate; Terenuri agricole, pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din regiunea de deal; Păduri de stejar, frasin, ulm în luncile de câmpie; Terenuri agricole şi pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din regiunea din câmpie:a) cu frecvenţa mare a asociaţiei Poetum silvicolae şi a subasociaţiei cu specii de Trifolium şi Medicago în cadrul asociaţiei Alopecuretum pretense;b) cu frecvenţa mare a asociaţiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum; Păduri extrazonale de stejar pufos; Tufărişuri de liliac transilvănean.

Fauna Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a participat la implementarea reţelei

ecologice europene Natura 2000, identificându-se o serie de specii din fauna sălbatică, care se regăsesc în Anexele Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/409/CEE, acestea fiind de importanţă internaţională, iar conform Ordonanţei 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei spontane, s-au identificat specii de interes naţional.

Flora sălbatică, care se valorifică este alcătuită din specii de ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, seminţe/conuri de arbori şi arbuşti care asigură baza materialului genetic. Faună sălbatică valorificată economic este cea din specii de vânat, gasteropode, reptile, specii de amfibieni, păsări, mamifere, crustacee.

Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică terestră şi acvatică sau a unor părţi sau produse ale acestora pe piaţa internă sau la export în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată se pot organiza şi desfăşura numai de persoanele fizice sau juridice autorizate în conformitate cu ordinul MAPM nr. 647/2001 şi în conformitate cu Ordinul 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.

Speciile de interes cinegetic, pentru care s-au eliberat autorizaţii de mediu în anul 2008, conform OUG 57/2007, Ord. 410/2008, au fost Direcţia Silvică Arad, AJVPS Arad, AVPS Căpriorul Timiş, AVPS Crisius - Socodor, AVPS Şoimul, AVPS Hubertus, AVPS Diana Turnu, iar cotele de recoltă pentru acestea sunt cuprinse în Ordinul MAPDR nr. 279/2008 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră şi muflon pentru sezonul de vânatoare 15 mai 2008 - 14 mai 2009.

2.2.6. Starea ariilor protejateArii de interes naţional

Conform Hotărârii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Judeţului Arad, au fost declarate un număr de 20 de arii protejate de importanţă judeţeană, astfel:

3 rezervaţii botanice; 3 rezervaţii zoologice; 2 rezervaţii speologice; 2 rezervaţii paleontologice; 3 rezervaţii forestiere; 6 rezervaţii mixte; 1 rezervaţie ştiinţifică

Conform Hotărârii Consiliului Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, au fost declarate un număr de 21 arii protejate de importanţă judeţeană, astfel:

4 rezervaţii botanice; 3 rezervaţii zoologice; 2 rezervaţii speologice; 2 rezervaţii paleontologice; 3 rezervaţii forestiere; 6 rezervaţii mixte; 1 rezervaţie ştiinţifică

Conform Legii 5/2000, în judeţul Arad, au fost declarate un număr de 15 arii protejate, de importanţă naţională, astfel:

rezervaţii botanice; rezervaţii zoologice; 3 rezervaţii speologice; 2 rezervaţii paleontologice; 1 rezervaţie forestieră; 2 rezervaţii mixte; 1 rezervaţie ştiinţifică.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 2151/ 2004, în judeţul Arad, au fost declarate un număr de 3 zone puse sub protecţie, de importanţă naţională, astfel:

1 parc natural; 2 arii de protecţie speciale avifaunistice.

Conform Hotărârii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Judeţului Arad şi al Hotărârii Consiliului Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, pe raza judeţului Arad, au fost declarate un număr de 9 parcuri dendrologice.

Evidenţa ariilor naturale protejate de importanţă judeţeană şi naţionalăREZERVAŢII BOTANICE

„Dosul Laurului”→ cod: 285, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 32,2 ha, iar obiectivul de protecţie este Ilex aquifolium;„Poiana cu Narcise Rovina” → cod: 288, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţa de 0,1 ha, iar obiectivul principal protejat este narcisa - Narcissus stelaris;„Baltele Gurahonţ” → cod: 286, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în administraţia Primăriei Gurahonţ, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 2,0 ha, iar obiectivul principal protejat este Centaurea simonkaiana;„Rezervaţia Păliurul” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 27/2000, se află în custodia ONG Condor Club Arad, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, are o suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivul principal protejat este Paliurus spina cristi;

REZERVAŢII ZOOLOGICE„Balta Rovina” → cod: 289, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în administraţia privată S.C. Carpio S.R.L., nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 120 ha, iar obiectivele principale protejate sunt: Ciconia nigra, Platalea leucordia, Haliaetus albicilla;„Balta de la Şoimoş” → cod: 290, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în custodia persoanelor fizice Ignuţa Manuel şi Ignuţa Laura, convenţia de custodie nr. 4823/19.05.2009, are o suprafaţă de 1,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Emys orbicularis, Unio pictorum, Planorbis sp., Limnea sp., Misgurnus fosilis; „Stârcii cenuşii de la Sâc” → cod: 291, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 17,8 ha, iar obiectivul principal protejat este Ardea cinerea.

REZERVAŢII SPEOLOGICE„Peştera lui Duţu” → cod: 292, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în custodia ONG Speowest Arad, convenţia de custodie nr. 1018/04.02.2008, are o suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Colonii de chiroptere din speciile Myotis m. şi Rinolophus r.;„Peştera Sinesie” → cod: 293, IUCN IV, aflată în custodia ONG Speowest Arad declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în custodia ONG Speowest Arad, convenţia de custodie nr. 1019/ 04.02.2008, are o suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Colonii de chiroptere din speciile Myotis m. şi Rinolophus r. şi fragmente osteologice de Ursus spelaeus;„Peştera cu Apă de la Moară” → cod: 284, IUCN IV, declarat prin L 5/2000, convenţia de custodie 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10795/28.11.2007, la momentul de faţă nu are custode, are o suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt chiroptere din speciile Myotis m.

REZERVAŢII PALEONTOLOGICE„Locul Fosilifer Zăbalţ” → cod: 295, IUCN IV, HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10796/ 28.11.2007, la momentul de faţă nu are custode are o suprafaţă de 5,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Fosile de gasteropode silivalve, din ponţianul mediu; „Punctul Fosilifer Monoroştia” → cod: 294, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10790/28.11.2007, la momentul de faţă nu are custode are o suprafaţă de 0,1 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Fosile de gasteropode silivalve, din ponţianul mediu;

REZERVAŢII FORESTIERE„Rezervaţia Runcu - Groşi” → cod: 287, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 261,8 ha, iar obiectivele principale protejate sunt asociaţiile de vegetaţie forestieră, cu arborete de vârste între 100 şi 180 ani; „Arboretele de Fag de la Râul Mic” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolului Silvic Gurahonţ, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 165,5 ha, iar obiectivul principal de protecţie este vegetaţia forestieră, cu vârste cuprinse între 90 şi 160 ani, asigură jir de calitate genetică superioară;„Pădurea de Fag de la Archişel” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolului Silvic Beliu, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 144,8 ha, iar obiectivul principal de protecţie este vegetaţia forestieră, cu făgete şi gorunete de 70 - 210 ani, este un genofond valoros;„Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand” → cod: 296, IUCN IV, declarat prin L 5/2000, aflată în custodia Direcţiei Silvice Arad, convenţia de custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă de 2,10 ha, iar obiectivele principale protejate sunt asociaţiile de vegetaţie forestieră, cu arborete de stejar pufos (Quercus pubescens).

REZERVAŢII MIXTE„Rezervaţia Dealul Mocrea” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în custodia Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, are o suprafaţă de 107,2 ha, iar obiectivul principal de protecţie este vegetaţia forestieră specifică unui deal vulcanic, cu arborete cvasigrădinărite, cu exemplare de arbori seculare, 300 ani;„Rezervaţia Bezdin - Prundu Mare” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995;HCJ 27/2000, HG 2151/2004 rezervaţie inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului, supravegheată de către administraţia parcului natural, are o suprafaţă de 91,2 ha conform HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, conform HG 2151/2004 suprafaţa s-a mărit la 654,9 ha, iar obiectivele principale protejate sunt: Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Potamogeton natans, Salvinia natans, Acuila pomarina, Milvus migrans etc;„Rezervaţia naturală mixtă Moneasa” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolul Silvic Sebiş – Moneasa, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 6273,2 ha, iar obiectivele principale protejate sunt apele termale din carst, asociaţii forestiere valoroase;

„Rezervaţia de Soluri Sărăturate de la Socodor” → cod: 297, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, convenţia de custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10792/ 28.11.2007, la momentul de faţă nu are custode, are o suprafaţă de 95 ha, iar obiectivul principal de protecţie este solul, cu profil alcalinizat, salinizat, gleizat, cu concreţiuni de carbonat de calciu lipsit de ghips; soloneţuri luvice şi soloneţuri alcaline; vegetaţia xerohalofilă;„Măgura cu ghimpi de la Patârş” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolului Silvic Lipova, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 111,7 ha, iar obiectivul principal de protecţie este tipul de staţiune şi de pădure, Ghimpele - Ruscus aculeatus;„Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi Peştiş” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolul Silvic „Valea Mare”, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 470,9 ha, iar obiectivele principale de protecţie sunt asociaţiile forestiere; ghimpele - Ruscus aculeatus;„Dealul Pleşa” → cod: - , IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolul Silvic Sebiş – Moneasa, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 290,6 ha, iar obiectivul principal de protecţie este ghimpele - Ruscus aculeatus şi vegetaţia lemnoasă termofilă.

REZERVAŢII ŞTIINŢIFICE‚,Arboretul Macea” → cod: 298, IUCN IV, declarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în custodia Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, convenţia de custodie nr. 1020/ 04.02.2008, are o suprafaţă de 20,5 ha, iar obiectivul principal de protecţie este o gamă largă de specii, din ecosistemele forestiere, plante ierboase/lemnoase exotice, exemplare seculare de arbori etc.

PARCURI NATURALE„Parcul Natural Lunca Mureşului” → cod: V.1, declarat prin HG 2151/2004, în cursul anului 2006 a luat fiinţă administraţia parcului natural, are o suprafaţă de 17166 ha, include mai multe rezervaţii naturale, se întinde atât pe judeţul Arad cât şi pe Timiş, obiectivele principale de protecţie sunt o serie de habitate valoroase, asociaţii vegetale, specii ocrotite de legislaţia naţională şi internaţională, are o valoare peisagistică ridicată.

ARII DE PROTECŢIE SPECIALE AVIFAUNISTICE„Pădurea Lunca” → cod: VI.1, declarat prin HG 2151/2004, este administrată de Ocolul Silvic Criş, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 2 ha, iar obiectivele principale de protecţie sunt coloniile de stârci cenuşii - Ardea cinerea; „Pădurea Socodor” → cod: VI.2, declarat prin HG 2151/2004, este administrată de Ocolul Silvic Criş, nu are custode în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă de 3,1 ha, iar obiectivele principale de protecţie sunt coloniile de stârci cenuşii - Ardea cinerea;

PARCURI DENDROLOGICE „Parcul dendrologic Arboretum Sylva Gurahonţ”, declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Universităţii din Oradea şi Ocolului Silvic Gurahont, are o suprafaţă de 12,5 ha;„Parcul Dendrologic Neudorf” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Ocolul Silvic Lipova, are o suprafaţă de 73 ha;„Parcul Dendrologic Bulci” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Direcţiei Sanitare Arad, are o suprafaţă de 4,0 ha;„Parcul Dendrologic Căpâlnaş” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad aflată în administraţia Direcţiei Sanitare Arad, are o suprafaţă de 10 ha;

„Parcul Dendrologic Săvârşin”, declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Casei Regale, are o suprafaţă de 19,5 ha;„Parcul Dendrologic Mocrea”, declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Direcţiei Sanitare Arad, are o suprafaţă de 6,0 ha;„Parcul Dendrologic Mănăştur” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Primăriei Vinga, are o suprafaţă de 4,5 ha;„Parcul Dendrologic Ineu” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Primăriei Ineu, are o suprafaţă de 12,0 ha;„Parcul Dendrologic Odvoş” declarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Arad, Hotărârea 27/2000 a Consiliului Judeţean Arad, aflată în administraţia Direcţiei Taberelor Arad, are o suprafaţă de 2,3 ha.

În conformitate cu Hotărârea nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Judeţului Arad, Anexa nr. 10, lista monumentelor naturii, plantelor şi animalelor ocrotite şi a arborilor seculari este următoarea:

Monumente ale naturii:1. Plante:

Tisa → Taxus baccata,Laurul → Ilex aquifolium,Laleaua pestriţă → Fritilaria meleagri,Ghimpele → Ruscus aculeatus.

2. Animale:Egreta mică → Egretta garzetta,Corbul → Corvus corax,Râsul → Lynx lynx

Plante şi animale rare ocrotite:1. Plante:

Chiparosul de baltă → Taxodium distichum,Ruscuţa → Adonis vernalis,Nufărul alb → Nymphea alba,Păliurul → Paliurus spina Cristi,Lăcrimioara → Convallaria majalis,Narcisă → Narcissus stelaris,Brânduşa de primăvară → Crocus heufellianus,Brânduşa de toamnă → Crocusabanaticus,Brânduşa galbenă → Crocus moesicus.

2. Animale:Acvila mică ţipătoare → Aquila pomarina,Şoimul dunărean → Falco cherrung,

Şorecarul comun → Buteo buteo,Bufniţa mare → Bubo bubo,Cucuveaua → Athene noctua,Striga → Tyto alba,Ciuful → Asio otus,Stârcul galben → Ardeola raloides,Barza neagră → Ciconia nigra,Barza albă → Ciconia ciconia,Ursul → Ursus arctos,Veveriţa → Seiurus vulgaris,Ariciul → Erinaceus europeus,Vidra → Lutra lutra.

Arbori seculari:Stejari seculari → Quercus sp.,Platani seculari → Platanus sp.,Tisa secular → Taxus baccata.

APM Arad monitorizează atent starea ariilor naturale din judeţ prin controale periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii. Astfel, în perioada 2000-2007 s-au realizat un număr de 437 controale, iar în cursul anului 2008, s-au realizat 18 de controale.

2.2.7. Starea radioactivităţii mediuluiLa nivelul anului 2008, în cadrul Staţiei de Radioactivitate Arad s-a derulat un program standard de

supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/ zi, în care s-au urmărit factorii de mediu:

1. aer - prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită; şi a echivalentului de doză externă;2. apa - prin determinarea activităţii beta globale a apei din râul Mureş precum şi a apei potabile şi pregătirea apei de Mureş pentru determinări de tritiu;3. precipitaţii atmosferice - prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu;4. vegetaţie - (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinarea activităţii beta globale şi pregătirea unei probe anuale de vegetaţie spontană de pe 1 mp, pentru determinări gamma spectrometrice; 5. sol - (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinarea activităţii beta globale şi pregătirea unei probe anuale de sol dintr-un volum de 10x10x5 cm, pentru determinări gamma spectrometrice. Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme de detecţie prevăzute cu detectori-sondă de

scintilaţie tip ND-304 şi detectori GM. Etalonarea aparaturii de măsură beta globală se realizează cu surse (Sr-Y)90. Pentru determinări gamma spectrometrice se foloseşte un detector cu germaniu.

Pentru determinarea debitului de doză gamma în aer se folosesc dozimetre de tip IFIN-TIEX, prevăzute cu sonde detectoare alcătuite din detectori GM.

Asupra probelor de aerosoli, ape de suprafaţă, depuneri atmosferice (cumulate lunar, semestrial sau anual), precum şi asupra probelor de sol şi vegetaţie au fost făcute măsurători gamma spectrometrice, care au pus în evidenţă prezenţa izotopilor naturali sau artificiali (137Cs de origine cernobâliană). Pentru determinarea concentraţiilor radioizotopilor din probele analizate, a fost folosit un analizor multicanal DSA 1000, împreună cu un detector HpGe cu rezoluţia de 2.1 keV la 1332 keV şi eficacitatea relativă de 35%. Etalonarea s-a efectuat cu o sursă de etalonare conţinând un amestec de: Cd-109, Ce-139, Co-57, Co-60, Cs-137, Sn-113, Sr-85, Y-88, Hg-203.

Fluxul de date atât în situaţii normale (flux de date lent), cât şi în situaţii de urgenţă (flux de date rapid) este asigurat de către Staţia RA prin raportări zilnice, lunare şi anuale către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului - ANPM Bucureşti (Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului, care asigură activitatea de îndrumare ştiinţifică şi metodologică, asistenţă tehnică şi instruire).

Radioactivitatea aerului s-a urmărit prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi prin măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită şi a debitului de doză efectivă. De asemenea s-au măsurat precipitaţii atmosferice - prin prelevarea şi pregătirea probelor în vederea determinărilor de tritiu.

În anul 2008 la Staţia de Radioactivitate Arad s-au efectuat un număr de 8,193 de măsurători beta globale şi de doză gamma externă absorbită.

Radioactivitatea apelor s-a urmărit prin determinarea activităţii beta globale a apelor din râul Mureş, a apei potabile precum şi a unei probe de apă dintr-un foraj de mare adâncime (o dată pe lună). Recoltarea probelor de apă brută s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Arad de 11h/zi, efectuându-se o prelevare zilnic.

Probele prelevate au fost măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată şi s-au remăsurat după 5 zile de la colectare, pentru determinarea radioactivităţii artificiale. Tot zilnic s-a pregătit proba pentru analize de tritiu (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe filtru având diametrul porilor de 0,45 μm). Probele pregătite, cumulate lunar, au fost analizate gamma spectrometric. Probele pregătite pentru analize de tritiu cumulate lunar s-au expediat către LRM-ANPM Bucureşti, unde sunt efectuate analizele specificate .

Din datele prezentate se observă faptul că pentru probele de apă brută prelevate, conform programului standard, valorile medii lunare (sau zilnice) ale activităţii specifice beta globale s-au situat sub limita de atenţionare de 2.000 Bq/m3 stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului MAPM nr. 338/2002).

Pentru apa de suprafaţă s-au efectuat 366 de măsurători imediate şi 366 de măsurători la cinci zile.Asupra apei recoltate din râul Mureş s-au făcut măsurători gamma spectrometrice după cum urmează:

câte o măsurătoare pe probele cumulate lunar şi încă două pe cele cumulate semestrial.

Aceste măsurători au identificat prezenţa izotopilor naturali: 226Ra, 232Th, 40K naturali, dar rezultatele le considerăm neconcludente din punctul de vedere al protecţiei populaţiei, din cauza turbulenţelor şi antrenării sedimentului de pe fundul râului. Activitatea măsurată este în mare parte activitatea elementelor radioactive din sedimentul de fund în suspensie şi nu cel dizolvat în apă, ce este important din punctul de vedere al iradierii interne a populaţiei prin ingerarea apei potabile. Recoltarea probelor de apă potabilă s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Arad de 11h/zi, efectuându-se o prelevare zilnic.

Probele, prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Arad, au fost măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată.

Radioactivitatea solului s-a determinat prin măsurători ale activităţii beta globale ale probelor de sol prelevate în perioada aprilie-noiembrie. Măsurătorile s-au făcut la 5 zile de la recoltare. De asemenea s-a pregătit o probă anuală de sol dintr-un volum de 10x10x5 cm, pentru determinări gamma spectrometrice.

Recoltarea probelor de sol s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Arad de 11h/zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal de pe platforma staţiei meteorologice Arad.

Recoltarea probelor de vegetaţie s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Arad de 11h/zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal .

Probele de vegetaţie spontană, prelevate de pe platforma staţiei meteo Arad, au fost măsurate după 5 zile de la ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală.

O proba de vegetaţie colectată de pe un metru pătrat a fost pregătită pentru a fi analizată gamma spectrometric.

2.2.8. Starea aşezărilor umane

2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotuluiÎn continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie

industria energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului de maşini a judeţului, mai ales în urma acţiunii de reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea îmbunătăţirea condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea măsurilor de reducere progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere vor contribui la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei judeţului Arad.

Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor mici şi mari, a tramvaielor şi în anumite zone este produs de traficul feroviar, o sursă atipică de zgomot pentru oraşul Arad, având în vedere că un cartier al Aradului este traversat de linia ferată Arad-Timişoara. În prezent nu sunt montate panouri antifonice de-a lungul căii ferate.

Există şi alte surse de zgomot cum ar fi: barurile, discotecile şi mai puţin instalaţiile tehnologice în mişcare pentru care s-a realizat în general protecţie antifonică.

O altă sursă de zgomot în municipiul Arad o prezintă nerespectarea vitezei pe căile rutiere, iar trecerea (mai ales a maşinilor grele şi vechi) peste rezonatoarele montate în diferitele zone produc depăşiri ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de arteră de circulaţie.

Concluziile ce urmează au fost coroborate cu „Proiectul de Ordin al MMDD privind aprobarea valorilor limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn şi Ln pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din vecinătatea aeroporturilor şi pentru zgomotul produs în zonele cu activităţi industriale”:

nu se constată un impact semnificativ al activităţii feroviare privind expunerea la zgomot a populaţiei din zonă;

având în vedere numărul de populaţie expusă valorilor Lzsn şi Ln pentru segmentele 60 - 65 dB şi 65 - 70 dB, precum şi Ln în intervalul 55 - 60 dB, coroborat cu posibilităţile de creştere a traficului în următorii ani, se vor elabora planuri de acţiune pe termen lung care să asigure o

reducere a nivelului de zgomot ţinând cont de nivelul ţintă al valorilor maxime permise pentru anul 2012.

2.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreereDezvoltarea oraşului în ultimii ani s-a făcut fără a realiza noi spaţii verzi semnificative.Spaţiile verzi din cuprinsul unităţilor de locuit, respectiv ansamblurile de blocuri şi locuinţe, sunt

amenajate şi întreţinute de către asociaţiile de locatari cu plantaţii de arbori, arbuşti, flori şi gazon. Aceste spaţii verzi amenajate îmbunătăţesc microclimatul local prin umbrire, absorbind zgomotul, praful şi noxele. Ca şi exemplu pot fi date cartierele mai vechi de blocuri: Aurel Vlaicu şi Micălaca III. Din păcate se remarcă faptul că în zona ansamblurilor construite recent spaţiul verde amenajat este mai redus (de ex. cartierul Alfa).

Repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată şi uniformă pe întreaga suprafaţă a municipiului Arad.Cauza lipsei de spaţii verzi din unele zone ale municipiului se datorează şi teritoriului urban deosebit

de aglomerat (construcţii de locuinţe, garaje, chioşcuri şi alte construcţii provizorii).Tabelul 2.2.8.2.1

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Arad în anul 2008

Municipiul/oraş

Suprafaţatotală

spaţii verzi (ha)

Suprafaţa spaţiu verde(mp/locuitor)

Zone de agrement

Municipiul Arad 97,2066 5,81

Ştrandul NeptunPatinoarulŞtrandul CARP58 locuri de joacă pentru copii

Chişineu Criş 48,2700 57,46Curtici 14,1500 17,59 Ştrandul termalIneu 65,0000 65,00 Parcul oraşului

Lipova 23,4800 20,61

Parc Băile LipovaParc mănăstirea Maria RadnaParcul Împăratul TraianParcul TimişoriiParcul DecebalParcul LibertăţiiParcul Central

Nădlac 34,7000 42,60Parc din P-ţa UniriiParcul PăduriceŞtrandul oraşului

Pecica 54,2000 41,65

Parcul din Piaţa UniriiZona PăduriceComplex sportivSpaţiu verde zona ştrandParc centruParc blocuri zona găriiParc biserica româno - catolică

Pâncota 46,3500 56,38 ŞtrandSântana 4,7900 3,64 ParcuriSebiş 5,0000 7,90Indicatorul de dezvoltare durabilă, prezentat în tabelul 2.2.8.2.2, spaţii verzi în mediul urban,

reprezintă raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală a mediului urban.

Tabelul 2.2.8.2.2.Spaţii verzi în mediul urban la nivelul judeţului Arad în anul 2008

JudeţulArad

Suprafaţa spaţii verzi/ suprafaţa mediului urban (%)

Municipiul Arad 0,38Chişineu Criş 0,40Curtici 0,19Ineu 0,55Lipova 0,17Nădlac 0,26Pecica 0,22Pâncota 0,69Sebiş 0,07Sântana 0,04

2.2.8.3.Situaţia deşeurilor menajereDeşeurile urbane tipice sunt alcătuite din următoarele componente: sticlă, hârtie, plastic, cauciuc,

metale feroase, metale neferoase, cartoane multimaterial, substanţe organice, aparatură de uz casnic, aparatură electronică şi mici deşeuri chimice menajere.

Problema deşeurilor urbane este una din principalele probleme de mediu din judeţul Arad şi cu precădere din municipiul Arad.

În municipiul Arad a fost pus în funcţiune un depozit ecologic executat în conformitate cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor adoptat de Consiliul Judeţean Arad în anul 2002 prin HCL nr. 73 şi modificat în anul 2005 care a fost însuşit de CJ Arad. Acest depozit a fost construit şi finanţat de către firma austriacă SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL.

În anul 2007, SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL a obţinut autorizaţia integrată de mediu nr. 27/16.07.2007 pentru depozitul ecologic.

Depozitul se încadrează în clasa b - depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4).

Suprafaţa terenului aferent depozitului ecologic este de 134.457 mp, capacitatea totală a celulelor este de 1.500.000 mc, iar perioada de exploatare este de cca 30 de ani. Depozitul a fost dat în funcţiune din anul 2003.

Depozitul dispune de celule de depozitare cu sistem de drenare a levigatului, sistem de colectare şi pompare a biogazului, depozit colectare levigat, staţie de pre-epurare, drumuri de acces şi platforme, cântar, hală deşeuri reciclabile, rampă spălare, clădire administrativă. Deoarece încă nu s-a colectat cantitatea de necesară biogaz, nu s-a achiziţionat instalaţia de biogaz .

Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate pentru perioada 2003-2007 în judeţul Arad este redată în tabelul 2.2.8.3.1.

Tabelul 2.2.8.3.1.Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2003 – 2007 în judeţul Arad

toneTipuri principale de deşeuri 2003 2004 2005 2006 2007

1Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

141672 195850 171959 134669 173171

1.1. Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie 61406 93500 103489 66486 98740

1.2. Deşeuri asimilabile colectate în 28612 50216 30215 33669 38750

amestec din comerţ, industrie, instituţii

1.3. Deşeuri menajere colectate separat, din care: 376 7520 619 1290 190

-hârtie şi carton 132 5 388 230 1135 100-sticlă 32 61 0,35 3 0-plastic 64 503 372 75 80-metal 13 7 15 0,1 10-biodegradabile 100 1440 0 42 0-altele 35 121 0,8 37 0

1.4. Deşeuri voluminoase 47 71 0 0 01.5. Deşeuri generate şi necolectate 51231 44543 37636 33224 354912. Deşeuri din servicii municipale 1571 1908 21557 29389 372702.1. Deşeuri din grădini şi parcuri 0 0 370 1005 44702.2. Deşeuri din pieţe 1571 1908 3 89 4311 7002.3. Deşeuri stradale 0 0 17998 24073 32100

3. Deşeuri din construcţii şi demolări 0 0 7665 5186 400

4. Alte deşeuri 0 0 0 0 0Total deşeuri generate 143243 197758 201181 169224 210841

Numărul populaţiei care nu beneficiază de servicii de salubritate în mediu urban, în anul 2008 a fost de 20.527 locuitori, ceea ce reprezintă 8,14% din totalul populaţiei din mediul urban. Numărul populaţiei care nu beneficiază de servicii de salubritate în mediu rural, în anul 2008 a fost de 169.925 locuitori, ceea ce reprezintă 67% din totalul populaţiei din mediul rural.

Evoluţia indicatorului de generare deşeuri este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.2, iar compoziţia medie a deşeurilor menajere este prezentată în tabelul 2.2.8.3.3.

Tabelul 2.2.8.3.2.Evoluţia indicatorului de generare deşeuri

tone/locuitor/an

Anul UM 2003 2004 2005 2006 2007

Populaţia mii locuitori 461744 460466 459286 458487 457713

Cantitatea de deşeuri generată

tone 143243 197758 201181 169224 210841

Indicatorul de generare tone/loc 0,31 0,42 0,43 0,36 0,45

Tabelul 2.2.8.3.3Compoziţia medie a deşeurilor menajere în judeţul Arad în anul 2007

%

TIPUL DEŞEULUI

Hârtie, carton Sticlă Metale Plastice Textile Deşeuri

biodegradabile Altele Total

8,36 11,82 4,81 0,85 2,59 35,75 35,82 100,00

Deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe şi deşeuri stradale.

În această categorie sunt cuprinse: deşeurile biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică; deşeurile vegetale din parcuri şi grădini; deşeurile biodegradabile din pieţe; componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2007 sunt prezentate în tabelul 2.2.8.3.4.

Tabelul 2.2.8.3.4.Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2007

Judeţul AradConţinutul deşeurilor în materiale biodegradabile ( %) 35,75Cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate (tone) 49200

Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008, în judeţul Arad sunt redate în tabelul 2.2.8.3.5. Tabelul 2.2.8.3.5.

Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008 tone

MaterialulAmbalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţă de către

producători şi importatori

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de la

persoane fizice sau juridice de către agenţii economici autorizaţi

Sticlă 422,86 0,00Plastic 1728,44 263,64Hârtie şi carton 5335,28 4303,85Metale 412,42 362,00Lemn 354,61 0,00Altele 31,88 0,00Total 7873,37 4929,49

Colectarea selectivă a deşeurilor a fost implementată în oraşul Curtici, Chişineu Criş, comunele Fântânele, Frumuşeni, Vărădia de Mureş, Sintea Mare şi Şimand, localităţi deservite de SC ASA Servicii Ecologice SRL şi SC RER SERVICII ECOLOGICE SA. Deşeurile care trebuiau colectate separat sunt: deşeuri de hârtie şi carton şi deşeuri de plastic (folie) după cum reiese din tabelul 2.2.8.3.6.

Tabelul 2.2.8.3.6.Sistemele de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie în anul 2008

tone

LocalitateaNumăr

locuitori arondaţi

Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate selectivHârtie/carton Plastic Sticlă Metal Altele

Curtici, Fântânele, Frumuşeni, Vărădia de Mureş

14548 18,33 0 0 0 0

Chisineu Criş, Sintea Mare, Şimand

7309 0,50 16,73 0 0 0

Din anul 2007, în Arad funcţionează o staţie de sortare cu o capacitate de 9 t/h. Această staţie are capacitatea de a procesa, dacă este operată în 3 schimburi, o cantitate de deşeuri reciclabile care ar asigura atingerea ţintelor de reciclare/recuperare pentru toate categoriile de materiale fixate pentru anul 2013.

Evoluţia deşeurilor sortate din deşeurile menajere este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.7.

Tabelul 2.2.8.3.7Deşeuri sortate pentru reciclare în anul 2008

tone

Anul Hârtie/ carton

Materiale plastice Total plastice

Material neferos

Material feros

Total materiale reciclabilePET Folie HDPE

2007 99,34 25,94 28,18 12,59 66,66 1,98 5,88 173,782008 421,93 246,70 260,64 38,46 545,8 14,72 22,78 1005,23

În perioada 2001-2005, nu există date referitoare la cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări, generate, neexistând o preocupare în acest sens. La nivelul judeţului nu există, în prezent, instalaţii propriu-zise de sortare sau tratare.

În ceea ce priveşte reciclarea sau reutilizarea deşeurilor, din anul 2004, Primăria Municipiului Arad a instituit un sistem prin care potenţialilor generatori de deşeuri din construcţii şi demolări li se indică odată cu Autorizaţia de Construire - locul de depozitare a deşeurilor, acestea fiind utilizate fie pentru consolidări de maluri fie pentru umpluturi, constituind practic o reutilizare a acestor deşeuri. Totuşi, nu există o evidenţă a cantităţilor generate şi ulterior reutilizate, iar din 2007 prin Dispoziţia nr. 12246, locul de depozitare a deşeurilor provenite din construcţii şi a materialelor rezultate din excavaţii, de pe raza municipiului Arad, s-a stabilit ca fiind zona situată pe strada Mărului - lateral, în denivelările şi excavaţiile existente, denumite generic „gropi de împrumut”.

Tabelul 2.2.8.3.8 Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări depozitate

tone

Anul Deşeuri din construcţii şi demolări depozitate

2005 2422006 46372007 *2008 3842

* SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL nu a raportat cantitatea pentru chestionarele statistice.În ceea ce priveşte cantităţiile de deşeuri din construcţii şi demolări, mai există date doar de la

Consiliul Local Ineu cu o cantitate de 140 tone în anul 2007, de la operatorul de salubritate a oraşului Chişineu Criş cu o cantitate de 40 tone, de la Consiliul Local Pâncota cu o cantitate de 215 tone.

Cantităţile mari de deşeuri de construcţii şi demolări depozitate ilegal pe marginea drumurilor sau în albiile cursurilor de apă crează o problemă de mediu importantă, iar pe de altă parte reciclarea şi tratarea acestei resurse ar reduce considerabil impactul de mediu cauzat de exploatarea intensă a albiilor râurilor prin extragerea de balast necesar ca material de construcţii.

2.2.8.4. Situaţia deşeurilor industriale

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza cantitatea de deşeuri generată. Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici, pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date sunt analizate şi prelucrate de către Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Mediului.

În tabelul 2.2.8.4.1 este prezentată evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în judeţul Arad.

Tabelul 2.2.8.4.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate

tone

Judeţul Arad 2003 2004 2005 2006 2007363911 * 274219 365014,73 281419,85

NOTĂ*: în anul 2004 inventarierea anuală a fost executată de Institutul Naţional de Statistică în colaborare cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, care a stabilit criteriile de selectare a unităţilor şi la care au fost transmise formulare de raportare, respectiv pe industrii, iar rezultatul interpretării pentru anul 2004 este pe regiune şi nu pe judeţ. Deşeurile de producţie sunt depozitate fie în depozite proprii ale agentului economic care le-a produs (deşeurile periculoase), fie în containere sau spaţii de depozitare speciale pentru deşeurile reciclabile de unde sunt predate unui operator de salubritate autorizat sau unei societăţi autorizate pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile.

Reziduurile de producţie prezintă o mare varietate în funcţie de tipul activităţii industriale şi de tehnologiile aplicate. Aceste deşeuri provin din diferite activităţi, halde de zgură, activităţi din industria textilă, construcţii de maşini, industria alimentară şi altele.

Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase pentru anul 2007 este prezentată în tabelul 2.2.8.4.2

Tabelul 2.2.8.4.2 Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase în anul 2007

tone/anNr. crt. Categoria de deşeuri Cantităţi

produse valorificate eliminate/stocate

1.Deşeuri din explorare minieră şi alte tratamente ale mineralelor din cariere

1391,5 1383 0/8,5

2.Deşeuri din agricultură, preparare şi procesarea alimentelor

669,07 0 669,07/0

3. Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei 5164,24 5357,68 637,30/830,74

4. Deşeuri din industria textilă şi a pielăriei 297,53 83,50 218,52/4,45

5. Deşeuri anorganice din procese termice 253155,06 510,78 252653,23/8,56

6.

Deşeuri din modelarea şi tratamentele de suprafaţă ale metalelor şi materialelor plastice

2390,31 1866,94 530,91/22,75

7. Deşeuri uleioase - - -8. Deşeuri din ambalaje 1697,11 1316,38 370,36/43,18

9. Vehicule uzate, alte deşeuri din dezmembrări 10334,29 10349,35 1,30/44,17

10. Deşeuri nespecificate 20,54 20,54 0/0TOTAL 272930,64 275119,65 20888,17

2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artăClădirile, monumente istorice şi de artă s-au degradat foarte mult. Majoritatea sunt atacate de

umezeală, cu acoperişurile deteriorate, zac în descompunere, mucegai, păianjenii sau şoareci.

Pe lângă faptul că strică imaginea oraşului, aceste clădiri pot fi un adevarat pericol. Din cauză că starea de degradare este foarte avansată, există pericolul ca în orice clipă să cadă bucăţi din acestea, bucăţi de tencuială sau chiar cărămizi.

Cert este că vechile şi frumoasele clădiri din judeţul Arad nu se bucură de imaginea pe care ar trebui să o aibă.

2.2.10. Poluări accidentaleÎn anul 2008 nu s-au semnalat poluări accidentale grave în judeţul Arad. Au avut loc următoarele

evenimente: În data de 22.01.2008, în jurul orei 12,00, în apropierea comunei Bata, la cca. 70 km de Arad, un autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, încărcat cu 15 t de îngrăşământ chimic - azotat de amoniu ambalat în saci dubli de PE şi PP, de la firma SC ARCHIM SA, a derapat şi s-a răsturnat în şanţ. Din totalul de 300 saci, doar 10 saci s-au deteriorat, îngrăşământul împrăştiindu-se pe marginea drumului. Nu s-au constatat scăpări de combustibil din maşina avariată. În data de 06.03.2008 în jurul orei 15,30, GNM - Comisariatul Judeţean Arad, a fost anunţat că pe canalul Ier se observă mortalitate piscicolă. Reprezentanţii GNM au prelevat o probă de apă pe care au predat-o a doua zi laboratorului APM Arad. În urma analizelor efectuate, rezultatele au fost trecute în R.Î. nr. 30.07.03.2008. S-a remarcat o valoare crescută a indicatorilor: ioni amoniu şi fosfor şi a CCOMn-ului. Apa canalului Ier, este încadrată în clasă inferioară de calitate conform Regimului de oxigen, prin urmare acest eveniment nu a fost tratat ca o poluare accidentală. În data de 05.09.2008, la acumularea de apă Tauţ, în urma coborârii nivelului apei, a rămas pe mal o colonie de scoici. S-au luat măsuri urgente de ecologizare a zonei de către Primăria Tauţ împreună cu SHI Chişineu Criş.În anul 2008 nu s-au înregistrat poluări ale factorilor de mediu cu caracter transfrontier.

2.2.11. Zone critice privind deterioararea calităţii mediului de pe teritoriul Judeţului Arad

2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aeruluiÎn continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie industria

energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului de maşini a judeţului, mai ales în urma acţiunii de reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea îmbunătăţirea condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea măsurilor de reducere progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere vor contribui la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei judeţului Arad.

S-au constatat unele reduceri atât în ceea ce priveşte valorile de emisie, cât şi cele din imisii, dar mai sunt multe unităţi care trebuie să-şi gospodărească mai bine activităţile astfel încât să reducă cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă.

Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei sunt evidenţiate în tabelul 2.2.11.1. şi reprezintă cele două unităţi ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi traficul:

Tabel 2.2.11.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

Nr. crt.

Sursa de poluare

Activitate desfăşurată cf.OUG nr.152/2005

Poluanţi atmosferici

rezultaţi

Observaţii referitoare la perioada de

funcţionare în 2008

1. SC CET Arad lignit

- o instalaţie de ardere cu o putere nominală mai mare de 300MWt

SO2, NOx, pulberi, CO2;

- a funcţionat 5084 ore,

(403MWt);- o instalaţie de ardere, ce cuprinde 2 cazane de abur industrial cu putere nominală de 80 MWt;

- au funcţionat 341 ore,

2.

SC CET Arad hidrocarburi

- 4 instalaţii de ardere, cu putere nominală de :

57MWt, 73MWt, 116MWt, 116MWt, 116MWt.

SO2, NOx, pulberi;

- au funcţionat:- 601 ore,- 1191 ore,- 2911 ore,- 519 ore,- 24 ore,

3.

Trafic - SO2, NOx, pulberi, CO2, metale, NMVOC.

-

• SC CET Arad SA - pe lignit Această unitate funcţionează cu două cazane de abur industrial de 80 MW/h fiecare şi un cazan

energetic de 403 MW/h.Combustibilul folosit pentru producerea de căldură şi energie este lignitul şi gazul metan. Prin arderea

acestor combustibili, CET-ul pe lignit este principalul poluator cu dioxid de sulf şi oxizi de azot. Astfel, în anul 2006, 96,9 % din cantitatea totală de SO2 şi 12,5 % din cantitatea totală de NOx sunt emise de acest agent economic.

Centrala electrotermică pe lignit este amplasată în exteriorul oraşului, iar pentru evacuarea noxelor există 2 coşuri de fum, construite din beton cu următoarele dimensiuni: cel de la cazanul de abur industrial are o înălţime de 160 m, diametrul la bază 6 m şi la vârf 3,5 m, iar cel de la cazanul de abur energetic are înălţimea de 200 m şi diametrul coşurilor la bază 19,5 m şi la vârf 11 m. Pentru reţinerea pulberilor centrala este dotată cu electrofiltre care au un randament de reţinere de 99,6 %, ceea ce conduce la o poluare mult diminuată a atmosferei cu astfel de particule solide.

O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, care, în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară.

Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.

• SC CET Arad SA - pe hidrocarburiFuncţionează cu 2 cazane energetice de 75 respectiv 57 MW/h şi cu 6 cazane de apă fierbinte de câte

116MW/h fiecare. Din aceste cazane nu au funcţionat decât 4, restul au fost scoase din folosinţă.Această unitate este situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte pentru producerea de energie

electrică şi termică gaz şi păcură cu un conţinut de sulf sub 1%. Ea constituie o sursă principală de poluare, cu SO2, NOx şi pulberi, mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a oraşului şi nu deţine nici un fel de instalaţii de depoluare, fiind dotată cu 8 coşuri de fum din metal cu o înălţime de 25 m.

Ambele centrale electrotermice, aparţinând de S.C. CET Arad S.A., prin puterea termică a cazanelor, intră sub incidenţa Directivelor IPPC, implementate prin OUG 34/2001 şi a HG 541/2003. Emisiile de SOx şi NOx şi pulberi nu se încadrează în limitele prevăzute prin aceste directive. În consecinţă, s-a întocmit Programul de Reducere a Emisiilor de SO2, NOx şi pulberi şi care prevede măsuri pentru conformarea cu cerinţele directivelor, constând în înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere şi monitorizarea emisiilor.

• Traficul auto Traficul auto are o pondere însemnată în poluarea atmosferei, producând o mare parte din cantităţile

de CO, NOx şi CO2 emise la nivelul judeţului.De asemenea traficul auto se face răspunzător în mod indirect de cantitatea mare de pulberi în

suspensie înregistrată în aproape toate determinările efectuate. Astfel: mijloacele de transport ridică praful de pe carosabilul ne-măturat; mijloacele de transport “aduc” în oraş pe roţi cantităţi mari de pământ direct de pe câmp; din mijloacele de transport neetanşe, care transportă materiale de construcţii, moloz din demolări, cereale, “rămâne” pe carosabil o mare cantitate de praf.

Creşterea continuă a numărului de autovehicule în general, duce la creşterea cantităţii de poluanţi emişi pe arterele de circulaţie.

Nu există momentan soluţii convenabile pentru înlăturarea acestei poluări, dar primăria trebuie să aibă în vedere o mai bună fluidizare a circulaţiei atât în zona centrală cât şi în cartiere. Sub acest aspect trebuie ţinut cont de faptul că în municipiul Arad, administraţia locală s-a preocupat pentru realizarea drumurilor de centură, care să permită traficului greu să ocolească centrul şi o parte din cartierele municipiului. Astfel s-au dat în funcţiune două tronsoane de şosele de centură. Sunt în perspectivă să se realizeze: drumul expres Arad-Oradea, pe secţiunea Arad - Zerind, investiţie care se va finanţa din Fondul Naţional de Dezvoltare şi autostrada Arad – Nădlac.

2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă

Bazinul hidrografic Crişul AlbDepăşiri sunt pe afluenţii: Matca şi V. Nouă Chişer, fiind încadrate în clasa a III-a respectiv a IV-a de

calitate, după grupa poluanţi toxici specifici de origine animală.Canalul Morilor se încadrează în categoria globală a IV-a, datorită grupei de indicatori nutrienţi. Din punct de vedere al substanţelor prioritar periculoase toate cele 18 secţiuni sunt corespunzătoare

după indicatorii: mercur, cadmiu, plumb, arsen, hidrocarburi petroliere, crom total, cianuri şi fluoruri mai puţin indicatorii: nichel care prezintă depăşiri doar în secţiunea Canalul Morilor Vărşand cu valoarea de 2,34 µg/l faţă de 2,1 µg/l admis şi indicatorul cupru care prezintă depăşiri în toate secţiunile monitorizate.

Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP.22 Mediu. Bazinul hidrografic Mureş

Canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier sunt poluate, toate fiind în administrarea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Arad.

Apa din Canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier. Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone descoperite.

Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET.

Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanţe organice, detergenţi, amoniu.

Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră. Apele uzate se evacuează printr-o staţie de epurare, aflată în administrarea a SC Compania de Apă Arad. Staţia are doar treaptă

mecanică de epurare (sitare), prin urmare, funcţionarea necorespunzătoare a acesteia duce la degradarea calităţii apei canalului.

Apa din Canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Se mai poate prelua apă şi din canalul Mureşel prin canalul legător.

Apa canalului Ier, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică).

2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subteraneBazinul hidrografic Crişul Alb

Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Sântana, Zărand, Mişca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.

Din datele de monitorizare primite de la Direcţia Apelor Crişuri Oradea, la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2008, se prezintă în tabelul 2.2.11.3.1

Bazinul hidrografic Mureş Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.)Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă “zestrea” lăsată de

acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent. În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este

prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503.000 m3 apă infestată.

În ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă).

Zona CET pe lignitÎn această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:

halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu; staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii

utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH;

depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi calciu.

Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie.

Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători).

Această zonă este în supravegherea APM Arad deoarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel:

este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA pentru ape potabile;

în zonă, mai ales în perioada caldă a anului, se degajă mirosuri neplăcute, iar concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;

în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului

Tabelul 2.2.11.3.1

Valorile de concentraţie ale indicatorului nitraţi

Nr. crt. Localitate Foraj Conc. NO3-

(mg/l)1.

BocsigF2 17,26

2. F3 0,613. F5 217,904. Zărand F6 1,255. Şiria F1 9,676. F3 59,787.

VărşandF1 3,87

8. F3 3,199. F5 1,4210. Sântana, sat F1 181,0611. Olari F1 A 1,4612. Mâsca F1 71,0913. Cintei F1 R 1,6114.

Chişineu CrişF1 1,68

15. F3 2,7816. F4 2,03

Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tabel 2.2.11.3.2.).

Tabelul 2.2.11.3.2.Analize pentru zona gropilor de gunoi a municipiului Arad

Zona contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului Fântână Negoiu

nr.6Moldovei

nr. 5Toth Arpad

nr. 4Legea

458/2002

Indicatori UMData 23.07.2008

pH unit. pH 7,40 7,26 7,13 6,5 – 9,5OXIDABILITATE mg/l O2 2,370 1,580 0,390 5,000CONDUCTIVITATE µS/cm 856 633 723 2500NH4

+ mg/l 0,000 0,000 0,000 0,500NO2

- mg/l 0,180 0,010 0,012 0,500NO3

- mg/l 332,57 196,74 259,03 50,00Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii

Fântână Cedrului nr. 29

Cedrului nr. 32

Livezilor nr. 5A

Legea 458/2002

Indicatori UM

Data 23.07.2008 pH unit.pH 7,36 7,33 7,63 6,5 – 9,5OXIDABILITATE mg/l O2 0,390 0,390 1,190 5,000CONDUCTIVITATE µS/cm 447 520 623 2500NH4

+ mg/l 0,000 0,420 0,007 0,500NO2

- mg/l 0,009 0,016 0,136 0,500NO3

- mg/l 26,00 53,45 180,44 50,002.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al poluării solului

Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin depozitări de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) tabel 2.2.11.4.1.

Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).

La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.

În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor).

O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, a SC CET Arad SA pe lignit, care în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.

De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu substanţe minerale şi apele freatice.

Tabel 2.2.11.4.1.Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial

Nr. crt. Denumirea zonei Categoria de

activitate Observaţii

1. Luncşoara Exploatări miniere Halde steril2. Hălmagiu – Brusturi -„- -„-3. Dezna -„- -„-4. Gurahonţ – Zimbru -„- -„-5. Pecica – Turnu Parc petrolier Hidrocarburi6. Pecica – Bodrog -„- -„-7. Zădăreni -„- -„-8. Odvoş – Milova Expl. miniere Halde materii radioactive9. Bârzava -„- -„-10. Moneasa – Rănuşa -„- -„-11. Săvârşin -„- -„-12. Dorgoş – Pătârş -„- -„-

13.

Arad, Ineu, Chişineu Criş,Sebiş, Moneasa, Hălmagiu,Lipova,Pecica,Nădlac,Curtici,Sântana, Pâncota, Dezna

Staţii de epurare a apelor industriale

şi menajere

Nămoluri de la staţii de epurare a apelor

În judeţul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.

Impactul major asupra mediului al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile de pulberi, SO2

şi NOx. Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit.

2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologicăZonele critice care necesită reconstrucţie ecologică sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu

potenţial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de maluri.

Dintre acestea se pot menţiona: alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel,

Şilindia; alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş,

Crocna, Vârfuri.Zonele iazurilor de decantare în conservare şi a haldelor de steril de mine sunt zone critice care

necesită reconstrucţie ecologică. De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări (tabel

2.2.11.5.1) şi excavări la zi (tabel 2.2.11.5.2 ), precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat, Bodrog).

Tabelul 2.2.11.5.1 Activităţi de exploatări cariere de piatră

Nr. crt.

Numele agentului economic

Adresa punctului de lucru Activitatea

1. SC CARPAT AGREGATE SA Bucureşti

Comuna Pleşcuţa, sat Aciuţa, FN

Exploatarea şi prelucrarea andezitului


Comuna Vârfurile, FN (la cca. 1,5 Km sud de localitatea Vârfurile)

Exploatarea şi prelucrarea andezitului


Lipova, FN (DN 7 Arad – Deva, Km 507

Exploatarea şi prelucrarea dioritului şi granitului

4. SC CIMVEST SA Arad Lipova, FN – cariera Radna

Exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale de granit

5. SC EUROCALC SA Săvârşin,

Săvârşin, sat Căprioara, FN (Dealul Viilor – Dealul Poiana Mare)

Exploatarea calcarelor ornamentale

6. SC CARIERA DE PIATRĂ SRL Arad

Păuliş, FN – Cariera de piatră Păuliş

Exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale de diorite

7. SC ICIM SA Arad Bârzava, sat Băruţa – Cariera Bătuţa

Exploatarea şi prelucrarea diabazelor

8. CL Pâncota şi SC DEL BONO & CO SA Pâncota

Măderat, FN, versantul stâng al văii Sodom – Cariera Măderat

Extracţia calcarelor din carieră

9. SC ECA 2000 SRL Deva Vârfurile, FN, versantul drept al Crişului Alb – Cariera Brătuleasa

Extracţia andezitelor din carieră

10. SC ECA 2000 SRL Deva, Hunedoara

Vârfurile, FN, versantul nordic al dealului Lăpşoru – Cariera Valea Dosului

Extracţia andezitelor din carieră

11. SC SITROM 97 SA Arad Comuna Şiria, sat Galşa, FN – Cariera Galşa

Exploatarea şi prelucrarea calcarelor dolomitice

12. SC ATON TRANSILVANIA SRL Sânandrei

Lipova, FN (cca. 400 m de DN 7 Deva – Nădlac)

Extracţia granitului industrial şi de construcţii – Cariera Şoimoş

13. SC MARMOSIM SA Simeria

Săvârşin, sat Căprioara, FN – Cariera Căprioara

Extracţia pietrei pentru construcţii

14. SC MARMOSIM SA Simeria

Moneasa , FN Extracţia pietrei pentru construcţii

15. SC RADEXIM TRANS SRL

Dieci, sat Crocna – Cariera Crocna

Redeschidere carieră de andezite Crocna

16. SC EURO PETROL SRL Lipova – Cariera Rădnuţa Exploatarea rezervelor de granit - perimetru Rădnuţa I

17. SC DIABAS BATA SRL Cariera Bata Extracţia pietrei pentru construcţii

18. SC DIABAS BATA SRL Bata Defrişarea unei suprafeţe de 0,9 ha pentru amenajarea unui drum de acces în cariera Bata

19. SC COMPANY AGREGATE SRL

Târnova, sat Dud – Cariera Chicioara


20. SC CARPAT AGREGATE SA

Pleşcuţa, sat Gura Văii – Cariera Romaniţa II


21. SC MIN EXPERT SRL Pătârş – Cariera Pătârş Extracţia pietrei pentru construcţii

22. SC DAN & NIK SRL Chisindia, sat Păiuşeni – Cariera Chisindia

Redeschidere carieră de piatră Chisindia

23. SC AGRICOLA DIP SRL Dieci, nr. 159 – Cariera Dieci

Exploatarea andezitelor în carieră

24. SC REPCON SA Chisindia – Cariera Chisindia

Deschidere carieră de andezit

25. SC ROMANIAN COMPANY FOR CONSTRUCTIONS SRL

Lipova – Cariera perimetrul Radna III

Exploatare granize din zona Radna – Valea Mare

26. SC PETROCONSTRUCT GROUP SRL

Hălmagiu – Cariera Leasa Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii

27. SC IMOBILIARE ŞI CONSTRUCŢII SRL

Lipova – perimetrul Lipova Nord

Exploatare în carieră de granit pentru construcţii

Tabelul 2.2.11.5.2Activităţi de excavări

Nr.crt.

Numele societăţii comerciale Adresa punctului de lucru Activitatea

1. SC EDIL CONSTRUCŢII SA

Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept

Extracţia nisipului şi pietrişului

2. SC CONSTRUCŢII FEROVIARE SA

Păuliş - perimetrul Păuliş II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


3. SC ECONSA GRUP SAVladimirescu - perimetrul Vladimirescu I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


4. SC CITADELA COM SRL

Păuliş - perimetrul Zăbrani, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


5. SC ECONSA GRUP SAFântânele - perimetrul Fântânele Est, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


6.Regia Autonomă de Drumuri Municipale Arad

Arad - perimetrul Micalaca, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


7. SC ICIM ARAD SA Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


8. SC CONSTAR SA Zimandu Nou - perimetrul Zimandul Nou III, exploatare în terasă


9.SC ENERGOCONSTRUC-ŢIA SA

Lipova - perimetrul de exploatare Şoimoş II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


10.SC COMPANIA DE DEZVOLTARE IMOBILIARĂ SRL

Ususău - perimetrul de exploatare Ususău I A şi III, amplasate în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


11. SC GEO WEST SRLLipova - perimetrul de exploatare Şoimoş I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


12. SC ICIM ARAD SA Mândruloc - perimetrul de exploatare Mândruloc V, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


13. SC AGAT SRLVladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I - A, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


14. SC SITROM 97 SAZimandu Nou - perimetrul Feldioara, exploatare în terasă, amplasată în zona frontului de captare apă a mun. Arad


15. SC FORAJ SONDE ZĂDĂRENI SA

Ghioroc - perimetrul de exploatare Ghioroc Pusta Lată, exploatare în terasă


16. SC CARPAT AGREGATE SA

Ghioroc - perimetrul de exploatare Ghioroc I (Lacul Nordic, exploatare în terasă


17. SC MOTICICA GRUP SA

Conop, sat Nadăş - perimetrul de exploatare Conop - Nadăş, amplasată în albia minoră a râului Mureş, mal drept


18. SC GENERAL AGREGATE SRL

Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul de exploatare Sâmbăteni II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


19. SC CONSTAR SAArad - perimetrele Ceala, Ceala II şi Ceala III, amplasate în albia minoră şi majoră a râului Mureş,


20. SC DRUMURI MUNICIPALE SA

Vărădia de Mureş - perimetul Vărădia II, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


21. SC NOBAS AMS SRLFântânele - perimetrul Fântânele - Mândruloc III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


22. SC ITAL PREFABRICATE SRL

Frumuşeni - perimetrul Mândruloc I, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


23. SC METCONS 7 SAPăuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul de exploatare Sâmbăteni III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


24. SC GP CON SRL

Zădăreni, sat Bodrogu Nou, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng Perimetrul este situat în Parcul Natural Lunca Mureşului


25. SC L & M COMPANY TRANSPORT SRL

Lipova - perimetrul Baraţca, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


26.Regia Autonomă de Drumuri Municipale Arad

Zimandu Nou -perimetrul Feldioara II, exploatare în terasă amplasată în zona frontului de acaptare apă a mun. Arad


27. SC JEAN TRANS COMPANY SRL

Bocsig - perimetrul de exploatare Bocsig, amplasat în albia minoră a Crişului Alb, mal drept şi stâng


28. SC TRANS KATRIN GE SRL

Lipova - perimetrele Baraţca Central (exploatare în terasă) şi Neudorf (albia minoră a râului Mureş, mal stâng)


29.SC TRUST CONSTRUCŢII RADLINGER SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş Hadă, amplasat în terasa malului stâng al râului Mureş


30. SC DEL BONO & CO SA

Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


31. SC NORD STATD SRLZimandu Nou - perimetrul Feldioara Vest, exploatare în terasă, amplasată în zona frontului de captare apă a mun. Arad


32. SC TEHNODOMUS SA Zăbrani - perimetrul Zăbrani III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


33. SC EUROKIPER SRL Lipova - perimetru Baraţca Est, exploatare în terasă (S = 3,9 ha)


34. SC VEST CONSTRUCT SRL Sântana - perimetru Sântana I (terasă) Extracţia nisipului şi

pietrişului

35. SC CAVE PERINNO SRL

Zădăreni, FN - perimetrul Zădăreni, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal stâng Perimetrul este situat în Parcul Natural Lunca Mureşului


36. SC PANIN WEST SRL Petriş - perimetrul Zam Panin, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


37. SC CIMVEST SA

Pecica - perimetrul de exploatare Pecica, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept. Perimetrul este situat în Parcul Natural Lunca Mureşului


38.SC COMPANIA DE DEZVOLTARE IMOBILIARĂ SRL

Ususău - perimetrul de exploatare Ususău I A şi IIi, amplasate în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


39. SC ANDROMEDA SERVICE SRL

Bârzava - perimetrul de exploatare Bârzava amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


40. SC ICIM ARAD SAPăuliş, sat Sâmbăteni - perimetrele Sâmbăteni V şi VI amplasate în albia minoră a râului Mureş, mal stâng


41. SC GENERAL AGREGATE SRL

Vladimirescu - perimetrul Cicir Haltă (terasă)


42. SC PLOMT SELING SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş III, amplasat în albia minoră a râului Mureş, mal drept


43.SC R & C INTERNAŢIONAL SRL

Zimandu Nou - perimetrul de exploatare Feldioara Vest IV


44. SC EUROPRODUCTS SRL

Odvoş, sat Milova - perimetrele Milova I, Milova Vest II, Milova Terasă, Milova IV şi Milova V


45.SC BRANDI EXTRACONSTRUCT SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă) Extracţia nisipului şi pietrişului

46.SC BRANDI EXTRACONSTRUCT SRL

Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă) Extracţia nisipului şi pietrişului

47. SC ALEX AMD TRANS SRL

Săvârşin - perimetrul Hălăliş (albia minoră a râului Mureş, malul drept)


48. SC ITAL PREFABRICATE SRL Vladimirescu - perimetrul Aluniş Terasă Extracţia nisipului şi

pietrişului

49. SC MDA INVEST SRL Zăbrani

Amenajare lac de agrement şi bazin piscicol prin excavare agregate mineral

50. SC TECNOIMP.RO SRL Horia - perimetrul Horia terasă Extracţia nisipului şi

pietrişului

51. SC LAVINAMIX CONSTRUCT SRL Horia - perimetrul Horia III terasă

Amenajare lac de agrement şi bazin piscicol prin excavare agregate mineral

3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL ARAD

3.1. Descrierea metodologiei de identificare, evaluare şi selectare a problemelor specifice

Evaluarea problemelor de mediu reprezintă o descriere a condiţiilor de mediu ale comunităţii la momentul întocmirii PLAM - ului, ţinând cont de stare aerului, apei şi solului. Evaluările de mediu descriu efectul problemelor de mediu exprimat prin riscul asupra stării de sănătate a populaţiei, mediului şi calităţii vieţii.

Evaluarea problemelor de mediu are în vedere: stabilirea sistemul de referinţă faţă de care se va măsura eficienţa acţiunilor de protecţie a mediului analiza problemelor-cheie de mediu conştientizarea publicului în legătură cu aspectele de mediu crearea de parteneriate între părţile direct interesate. Identificarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediu pentru PLAM reprezintă procese care au fost

abordate prin combinarea a două tipuri de metode: metode de tip participativ metode de tip expert

Metoda de tip participativ s-a realizat prin implicarea Grupului de Lucru şi a celorlalte componente ale structurii organizatorice PLAM. Această metodă presupune în principal identificarea şi evaluarea calitativă a problemelor de mediu.

Etapele parcurse au fost: identificarea problemelor de mediu/a poluatorilor din cadrul judeţului trecerea în revistă a surselor existente de informaţii identificarea tipurilor de poluanţi emişi identificarea zonelor în care apar deteriorări ale calităţii/degradării stării factorilor de mediu realizarea unui inventar al resurselor naturale analizarea efectelor cunoscute/posibile ale poluanţilor analizarea modului de folosinţă a terenurilor transportul urban.

Metoda de tip expert pentru evaluare reprezintă instrumentul utilizat pentru măsurarea sau modelarea manifestării unui impact negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului, precum şi asupra calităţii vieţii. Acest tip de abordare a necesitat o evaluare cantitativă bazată pe analiza probabilităţii producerii unui impact negativ asupra mediului, sănătăţii umane, sistemelor ecologice, clădirilor, calităţii vieţii.

Informaţiile utilizate în evaluarea şi identificarea problemelor au fost realizate pe baza următoarelor instrumente principale:

Utilizarea studiilor, rapoartelor şi analizelor de specialitate - acest instrument a fost utilizat în special pentru instituţiile publice descentralizate cu atribuţii în controlul şi managementul factorilor de mediu

Utilizarea strategiilor şi planurilor de măsuri ale agenţilor economici - acest instrument s-a utilizat în special pentru integrarea datelor şi informaţiilor agenţilor economici cu privire la impactul asupra mediului înconjurător, precum şi planurile de conformare şi master-planurile agenţilor economici

Utilizarea strategiilor, programelor şi planurilor locale sau naţionale de acţiune - acest instrument a fost utilizat în special pentru identificarea viziunii comunităţii asupra dezvoltării durabile, implementarea unor măsuri cu impact direct asupra mediului precum şi în corelarea şi integrarea PLAM în strategiile existente

Legislaţia naţională şi locală în vigoare - acest instrument a fost aplicat în special pentru identificarea limitelor şi condiţionărilor de mediu ca suport în stabilirea unor sisteme de evaluare pentru diferitele aspecte de mediu

Cunoştinţe individuale - acest instrument a fost utilizat în special în cadrul întâlnirilor de grup expert, experienţa şi informaţiile individuale constituind un element deosebit de important în evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu.

Activităţile de identificare, evaluare şi caracterizare a problemelor/aspectelor de mediu au fost efectuate de Grupul de Lucru cu sprijinul persoanelor implicate prin decizia coordonatorului PLAM.

3.2. Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediuGrupul de Lucru a conturat şi descris problemele de mediu selectate pe lista definitivă. Astfel pe baza

rezultatelor evaluării a fost elaborată lista finală a problemelor/aspectelor de mediu prioritare la nivelul judeţului Arad:

Categorii de probleme/aspecte specifice identificate la nivelul Judeţului Arad: Cantitatea şi calitatea apei potabile Degradarea calităţii apelor de suprafaţă Degradarea solului şi apelor subterane Poluarea atmosferică Gestiunea deşeurilor Pericole generate de

catastrofe/fenomene naturale şi antropice

Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar

Asigurarea stării de sănătate Biodiversitate Educaţia ecologică Turism şi agrement Capacitatea administrativă a

instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător

POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN Incendierea voluntară a pajiştilor,

miriştilor sau a gunoaielor Poluarea transfrontalieră

Revizuirea practicilor de mediu Energie Activităţi agricole şi dezvoltare rurală Aspecte legislative

Probleme de mediu in judetul Arad

Denumirea problemeiA. CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE1.Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urban2.Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi rural3.Monitorizarea calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil4. Lipsa unor studii hidrogeologice, puţuri de observaţie dotate cu senzori5.Decolmatarea canalelor de desecare şi irigaţii şi a canalelor de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor, a descărcărilor de ape uzate, în scopul evitării poluării apelor de suprafaţă în care debuşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi infiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor6. Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile

B. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1. Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile2. Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile3.Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme de epurare a apelor uzate industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad - Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la magistrale funcţionale4.Nefuncţionalitatea şi lipsa de performanţă a staţiilor de epurare , în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate

5.Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului

6. Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de agrement

7. Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole

C. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE

1.Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice2.Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extinderii zonei urbane locuite peste unităţile industriale existente3.Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la ferme4.Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestora

5.Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în judeţul Arad

6.Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării7.Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediu urban şi ruralD. POLUAREA ATMOSFERICĂ1.Ineficienta sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor economici2.Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril3.Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane - în special traficul greu, precum şi subdimensionării reţelelor de trafic rutier4.Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP)5.Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi sau lichizi (încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat de încălzire)6. Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului molozului, în maşini descoperite fără asigurarea etanşeizării acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite de protecţie pe timpul demolărilor7.Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise la zgomot în marile intersecţii urbaneE. GESTIUNEA DEŞEURILOR1.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul urban şi rural2.Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor reciclabile

3.Managementul şi monitorizarea ineficientă a haldelor de steril de deşeuri radioactive4.Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşă provenite din industria energetică – CET Arad5.Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri6.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase şi inerte

7. Înnoirea parcului auto prin valorificare ecologică şi raţională a vehiculelor uzate

F. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE1.Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier, precum şi insuficienţei lucrărilor de amenajare pe cursurile inferioare2.Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare, depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechite3.Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor4.Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecărilorG. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR1.Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice, spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement în mediul urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon2.Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural, precum şi a perdelelor forestiere pe perimetrul lor3.Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediu urban (căi de rulaj pentru mijloace auto, piste de biciclete, spaţii de parcare)

4.Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier si feroviar5.Evidenţă cadastrală deficitară şi absenţa unui sistem regional GIS6.Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea transportului alternativ7. Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în implementarea unor soluţii privind siturile poluate8. Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea dezvoltării durabile9. Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri arheologice10. Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviareH. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE1.Monitorizare incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu - sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţieiI. BIODIVERSITATE1.Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop2.Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic3.Scăderea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale4.Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale de interes naţional şi cunoaşterea biodiversităţii locale5.Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice locale în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi naturale6.Lipsa unei baze de date, la zi , cu inventarul speciilor rare7. Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor de interes local, naţional şi comunitarJ. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ1.Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice2.Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene3.Colaborarea sporadică a administraţiei publice locale, instituţiilor guvernamentale descentralizate şi ONG-urilor cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător4.Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor comunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător5.Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele de mediu ale comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor active în domeniul mediuluiK. TURISM ŞI AGREMENT1.Practicarea turismului neorganizat (de weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv aplicării lor deficitare în ceea ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi de agrement2.Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului3.Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere4.Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinţific5.Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont ( totul prin ONG)L. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

1.Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea, controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător2.Insuficienta sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului3.Comunicare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului4.Lipsa unui sediu funcţional si a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM AradPOSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEANM. Incendierea voluntară a pajiştilor , miriştilor sau a gunoaielor1. Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a gunoaielor de către persoane fizice sau juridiceN. Poluarea tranfrontalieră1.Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi de provenienţă transfrontierăO. Revizuirea practicilor de mediu1.Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca probleme neprioritare2.Necesitatea implementării sistemelor de management de mediu de către agenţii economici şi autorităţile localeP. Energie1. Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenerabile2. Lipsa stimulării financiară a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi de generare a energiei prin HCL de reducere a taxelor şi impozitelorR. Activităţi agricole şi dezvoltare rurală1. Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agricole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pesticidelor2. Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii umane3. Lipsa de interes pentru promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externăS. Aspecte legislative1.Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea mediului natural2.Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurător3. Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul consiliilor locale conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel judeţean

Ierarhizarea problemelor de mediu este faza preliminară a procesului de stabilire a priorităţilor de mediu, aceasta constând în clasificarea problemelor identificate în ordinea descrescândă a importanţei. Ierarhizarea s-a efectuat în raport cu o serie de criterii prestabilite. Ierarhizarea problemelor de mediu s-a efectuat prin utilizarea următoarei matrici:

a b c d e f g h iNr.crt. Problema Criteriu Scară

calitativăScară cantitativă

Pondere Calcul Obs Top

1 - În ce măsură afecteză sănătatea umană

mare 3 5

mediu 2

redus 1

2 - În ce măsură afecteză mediul

mare 3 4mediu 2

redus 13 - În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale

mare 3 3

mediu 2

redus 1

Valoa-re:

Cum se aplică matricea: Problema identificată anterior se trece prin fiecare din cele trei criterii (1,2,3) ale coloanei (c), ataşând din scara calitativă (coloana d) o apreciere, cuantificată în coloana următoare (e). Aceasta înseamnă că, parcurgând coloanele de la a la e, avem o cifră pe fiecare din cele trei criterii ale coloanei c. Aceasta se înmulţeşte mai departe cu ponderea din coloana f, iar valoarea se trece în coloana g. Prin însumarea pe verticală a celor trei valori din coloana g, la subsolul tabelului se trece valoarea. Observaţiile şi top-ul (ierarhizarea) se fac după trecerea tuturor problemelor printr-o matrice identică.

Criterii pentru ierarhizare:1. În ce măsură afectează sănătatea umană ?

Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este ianacceptabil. Sănătatea publică trebuie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.

2. În ce măsură problema afecteză mediul ? Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu

natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale ? Necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în perspectivă.

Criterii pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune:4. Care sunt costurile asociate soluţionării problemei ?

Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării problemei.5. În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului ?

Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării problemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri mici şi beneficii mari.

Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi anume: mare mare mediu redus

Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă: mare = 3 mediu = 2 redus = 1

Fiecărui criteriu i s-a asociat o pondere: criteriul 1 – pondere 5 criteriul 2 – pondere 4 criteriul 3 – pondere 3

Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorurile pe categorii de probleme reprezintă media aritmetică a scorurilor problemelor individuale din cadrul fiecărei categorii de probleme.

3.3. Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor de mediu prioritare

selectate

Stabilirea priorităţilor – scor prioritizare

Denumirea problemeiCod

ProblemaSuma

scorurilorScor

ierarhizareScor

prioritizare

Degradarea calităţii apelor de suprafaţă PM 02 6876 32,74 229,2

Cantitatea şi calitatea apei potabile PM 01 5172 28,73 172,4

Asigurarea stării de sănătate PM 08 718 28,72 28,72Gestiunea deşeurilor PM 05 4961 28,34 198,44Poluarea atmosferică PM 04 4677 27,83 194,87

Capacitatea administrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător PM 12 2772 27,72 110,88

Turism şi agrement PM 11 3306 27,55 137,75Biodiversitate PM 09 4628 27,54 192,83Degradarea solului şi apelor subterane PM 03 5764 27,44 192,13Educaţia ecologică PM 10 3253 27,1 135,54Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar PM 07 6352 26,46 264,66

Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice PM 06 2506 26,1 104,41

Posibile probleme de interes judeţean

Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielor PM 13 773 30,92 30,92

Revizuirea practicilor de mediu PM 15 1513 30,26 60,52Poluarea transfrontalieră PM 14 750 30 30

Activităţi agricole şi dezvoltare rurală PM 17 2198 29,29 87,88

Aspecte legislative PM 18 2148 28,64 85,92Energie PM 16 1409 28,18 56,36

Probleme individuale - ierarhizare

Denumirea problemeiCod Problema

Suma scorurilor

Scor ierarhizare

B. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM 02 6876 32,741. Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile PM 02-1 1021 34,03

5.Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului PM 02-5 1009 33,632. Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile PM 02-2 1008 33,64.Nefuncţionalitatea şi lipsa de performanţă a staţiilor de epurare, în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate PM 02-4 1004 33,467. Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole PM 02-7 997 33,236. Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de agrement PM 02-6 929 30,963.Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme de epurare a apelor uzate industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad -Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la magistrale funcţionale PM 02-3 908 30,26A. CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE PM 01 5172 28,732.Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi rural PM 01-2 950 31,661.Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urban PM 01-1 933 31,15.Decolmatarea canalelor de desecare şi irigaţii şi a canalelor de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor, a descărcărilor de ape uzate, în scopul evitării poluării apelor de suprafaţă în care debuşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi înfiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor PM 01-5 927 30,93.Monitorizarea calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil PM 01-3 817 27,234. Lipsa unor studii hidrogeologice, puţuri de observaţie dotate cu senzori PM 01-4 815 27,166. Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile PM 01-6 730 24,33H. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE PM 08 718 28,721.Monitorizare incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu - sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei PM 08-1 718 28,72E. GESTIUNEA DEŞEURILOR PM 05 4961 28,341.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul urban şi rural PM 05-1 829 33,164.Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşă provenite din industria energetică - CET Arad PM 05-4 747 29,882.Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor reciclabile PM 05-2 737 29,485.Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a PM 05-5 734 29,36

diferitelor tipuri de deşeuri 3.Managementul şi monitorizarea ineficientă a haldelor de steril de deşeuri radioactive PM 05-3 693 27,726.Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale nepericuloase şi inerte PM 05-6 649 25,967. Înnoirea parcului auto prin valorificare ecologică şi raţională a vehicolelor uzate PM 05-7 572 22,88D. POLUAREA ATMOSFERICĂ PM 04 4677 27,831.Ineficienta sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor economici PM 04-1 764 31,833.Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane - în special traficul greu precum şi subdimensionării reţelelor de trafic rutier PM 04-3 747 31,124.Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP) PM 04-4 735 30,627.Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise la zgomot în marile intersecţii urbane PM 04-7 688 28,662.Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril PM 04-2 638 26,586. Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului molozului, în maşini descoperite fără asigurarea etanşeizării acestora, ca şi datorită multiplelor şantire lispsite de protecţie pe timpul demolărilor PM 04-6 607 25,295.Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încalzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi sau lichizi (încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat de încălzire) PM 04-5 498 20,75

L. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR PM 12 2772 27,724.Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM Arad PM 12-4 705 28,21.Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea, controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător PM 12-1 698 27,922.Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului PM 12-2 687 27,483.Comunicare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului PM 12-3 682 27,28K. TURISM ŞI AGREMENT PM 11 3306 27,552.Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului PM 11-2 733 30,54

3.Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere PM 11-3 691 28,791.Practicarea turismului neorganizat (de weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv aplicării lor deficitare în ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi de agrement PM 11-1 664 27,665.Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont ( totul prin ONG) PM 11-5 620 25,834.Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinţific PM 11-4 598 24,91I. Biodiversitate PM 09 4628 27,54

2.Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic PM 09-1 734 30,581.Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop PM 09-1 666 27,753.Scăderea efectivelor din fauna şi flora salbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale PM 09-3 665 27,77. Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor de interes local, naţional şi comunitar PM 09-7 662 27,585.Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice locale în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi naturale PM 09-5 657 27,374.Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale de interes naţional şi cunoaşterea biodiversităţii locale PM 09-4 647 26,956.Lipsa unei baze de date, la zi , cu inventarul speciilor rare PM 09-6 597 24,87

C. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE PM 03 5764 27,447.Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediu urban şi rural PM 03-7 944 31,463.Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la ferme PM 03-3 896 29,861.Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice PM 03-1 885 29,56.Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării PM 03-6 842 28,062.Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extinderii zonei urbane locuite peste unităţile industriale existente PM 03-2 808 26,935.Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în judeţul Arad PM 03-5 697 23,234.Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestora PM 03-4 692 23,06

J. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM 10 3253 27,14.Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor comunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător PM 10-4 673 28,042.Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene PM 10-2 666 27,755.Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele de mediu ale comunităţii, precum şi lipsa ONG-urilor active în domeniul mediului PM 10-5 643 26,793.Colaborarea sporadică a administratiei publice locale, institutiilor guvernamentale descentralizate şi ONG-urilor cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurator PM 10-3 636 26,51.Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice PM 10-1 635 26,45G. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR PM 07 6352 26,461.Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice, spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement în mediul urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon. PM 07-1 708 29,58.Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea dezvoltării durabile. PM 07-8 702 29,256.Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea transportului alternativ PM 07-6 688 28,664.Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier si feroviar PM 07-4 674 28,082.Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural precum şi a perdelelor forestiere pe perimetrul lor PM 07-2 666 27,757.Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în implementarea unor soluţii privind siturile poluate PM 07-7 659 27,453.Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediu urban (căi de rulaj pentru mijloace auto, piste de biciclete, spaţii de parcare) PM 07-3 639 26,6210. Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare PM 07-10 625 26,045.Evidenţă cadastrală deficitară si absenţa unui sistem regional GIS PM 07-5 500 20,839.Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri arheologice PM 07-9 491 20,45F. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE PM 06 2506 26,12.Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare, PM 06-2 679 28,29

depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechite1.Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier, precum şi insuficienţei lucrărilor de amenajare pe cursurile inferioare PM 06-1 644 26,834.Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecărilor PM 06-4 592 24,663.Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor PM 06-3 591 24,62POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN M. Incendierea voluntară a pajistilor, miriştilor sau a gunoaielor PM 13 773 30,921. Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a gunoaielor de către persoane fizice sau juridice PM 13-1 773 30,92O. Revizuirea practicilor de mediu PM 15 1513 30,262.Necesitatea implementării sistemelor de management de mediu de către agenţii economici şi autorităţile locale PM 15-2 760 30,41.Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca probleme neprioritare PM 15-1 753 30,12N. Poluarea tranfrontalieră PM 14 750 301.Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi de provenienţă transfrontieră PM 14-1 750 30R. Activităţi agricole şi dezvoltare rurală. PM 17 2198 29,291. Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agricole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pesticidelor PM 17-1 806 32,242. Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii umane PM 17-2 714 28,563. Lipsa de interes pentru promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă PM 17-3 677 27,08S. Aspecte legislative PM 18 2148 85,923. Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul consiliilor locale conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel judeţean PM 18-3 735 29,42.Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurător PM 18-2 715 28,61.Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea mediului natural PM 18-1 698 27,92P. Energie PM 16 1409 28,181. Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenrabile PM 16-1 724 28,962. Lipsa stimulării financiare a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi de generare a energiei prin HCL de reducere a taxelor şi impozitelor PM 16-2 685 27,4

4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD

4.1. Acţiuni strategice pentru protecţia mediului în Judeţul Arad

4.1.1. IntroducerePlanul Local de Acţiune oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu şi un

plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu ale judeţului Arad. Aprobarea sa de către Instituţia Prefectului - Judeţul Arad şi Consiliul Judeţean Arad, conferă acestui document putere de lege la nivel local şi va trebui respectat cu stricteţe de companiile industriale poluatoare, de instituţiile administrative şi de autorităţile locale. Totodată, acest document reprezintă o bază oficială pentru elaborarea planurilor de finanţare, pentru elaborarea şi promovarea proiectelor de investiţii de mediu, inclusiv prin colaborare internaţională.

Implementarea Planului Local de Acţiune necesită, în unele cazuri, modificări importante în modul curent de acţionare care pot face dificilă respectarea de către comunitate a obiectivelor şi ţintelor de mediu. Inerţia la schimbare poate fi învinsă mai uşor prin stimulente financiare şi prin eliminarea barierelor şi constrângerilor economice ce pot impiedica investiţiile pentru refacerea sau protejarea mediului. Este necesar ca recomandările ce rezultă din PLAM să fie corelate cu celelalte procese de planificare şi reglementare legislativă, cum ar fi dezvoltarea unui plan de amenajare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi bugetele anuale, etc.

Potrivit Programului Operaţional Regional (POR) şi Programului Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-2013, în care sunt definite priorităţile regionale şi locale privind dezvoltarea durabilă, precum şi principalele axe de acţiune, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad îi revin obligaţii privind:

protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice dezvoltarea şi administrarea reţelei de arii protejate apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor aplicarea fermă a legislaţiei de mediu la sistemul de norme, standarde şi reglementări al Uniunii

Europene dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apă gestiunea deşeurilor urbane şi industriale consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea competenţelor necesare constituirea fondului de mediu facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor,

programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului conservarea şi dezvoltarea capitalului uman în domeniul mediului îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea unei educaţii civice şi

ecologice a populaţieiPlanul Local de Acţiune pentru Mediu deschide nu numai perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de

mediu, a sănătăţii şi a calităţii vieţii populaţiei din judeţul Arad, ci şi a unui mediu propice pentru o nouă piaţă de afaceri, cu efecte benefice în plan social şi economic.

4.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilorÎn vederea elaborării Planului de Acţiune pentru fiecare tip de problemă de mediu identificată s-au

stabilit:

Scopul sau obiectivul general, reprezentând elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei de mediu. Trebuie subliniat că scopurile oferă oportunitatea stabilirii consensului între părţile interesate în legătură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă definită de timp. Scopurile sau obiectivele generale trebuie să fie practice, realizabile. Ele oferă cadrul ce asigură formularea şi implementarea unui set coerent şi consistent de obiective şi acţiuni pentru mediu.

Obiectivele specifice fiecărui scop, reprezintă angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un interval de timp precizat pentru atingerea scopului stabilit. Dezvoltarea obiectivelor specifice debutează cu revederea evaluării problemelor. Fiecare evaluare a problemei descrie atât cauzele ei, precum şi impactul negativ al acesteia. Obiectivele reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea tipurilor de acţiuni necesar a fi realizate într-o perioadă de timp pentru soluţionarea problemei. Odată stabilite obiectivele generale şi specifice s-au selectat indicatorii utilizaţi în măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor întreprinde.

Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului de realizare a obiectivului propus.

Ţintele sunt sarcinile cuantificabile necesar a fi implementate într-un anumit interval de timp. Totodată, ţintele oferă un mijloc de responsabilizare a instituţiilor care aplică măsurile stabilite pentru atingerea obiectivelor fixate. Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a ţintelor stabilite s-au identificat acţiunile necesare pentru atingerea acestora.

4.1.3. Recomandări cadru pentru protejarea componentelor de mediuRecomandări cadru pentru componenta de mediu apă Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Respectarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apei Retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor eco-tehnologii de epurare a apelor

uzate Construcţia de noi staţii de epurare şi/sau modernizarea celor existente Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă Realizarea de sisteme de alimentare cu apă potabilăRecomandări cadru pentru componenta de mediu aer Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Respectarea prevederilor Directivei Consiliului Europei nr. 96/62/CE privind evaluarea şi

managementul calităţii aerului şi directivele fiice Respectarea prevederilor Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea, reducerea şi controlul

integrat al poluării Respectarea prevederilor Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi

organici volatili provenind din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (COV)

Reducerea poluării atmosferei datorită emisiilor provenite din trafic Susţinerea preocupărilor pentru realizarea drumurilor de centură şi reabilitarea străzilor cu trafic

intensRecomandări-cadru pentru păduri, zone naturale şi arii protejate Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Respectarea prevederilor Directivelor UE şi ale Convenţiei Internaţionale privind Reţeaua

Europeană “Natura 2000” Întărirea infrastructurii instituţiilor responsabile de protecţia naturii pentru crearea şi

implementarea planurilor de managementRecomandări-cadru pentru componenta de mediu sol Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Respectarea prevederilor Directivelor UE specifice

Inventarierea arealelor cu probleme şi prioritizarea acţiunilor pentru reabilitarea şi reconstrucţia lor ecologică

Recomandări-cadru pentru gestiunea deşeurilor Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Obiective cuprinse în Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor Obiective cuprinse în Planul Regional de gestionare a deşeurilor Crearea reţelelor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile şi implicarea

responsabilă a administraţiilor publice locale Stimularea prin instrumente economico-financiare a producătorilor interni, în vederea creşterii

competitivităţii industriei de reciclareRecomandări-cadru pentru apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Respectarea prevederilor Directivei UE SEVESO II şi a legislaţiei specifice Lucrări locale de apărare împotriva inundaţiilor Îmbunătăţirea planurilor de acţiune şi intervenţie în caz de calamităţi naturaleRecomandări-cadru pentru ecologizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală durabilă Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin încurajarea

proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile Promovarea propunerilor de proiecte care vizează practicarea unei agriculturii ecologice Colaborarea cu instituţiile de profil pentru inventarierea terenurilor degradate aparţinând fondului

funciar în vederea reabilitării acestora Încurajarea proiectelor care conduc la o dezvoltare rurală durabilă Recomandări-cadru pentru îmbunătăţirea sistemului educational formativ şi informativ în

vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei Obiective avute în vedere în documentul PLAM AR 2005 Colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniţiative ale factorilor interesaţi în educaţia

ecologică a populaţiei judeţului Colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale din judeţ în scopul formării unei educaţii civice

şi ecologice a populaţiei Impulsionarea elevilor pentru organizarea de acţiuni cu caracter aplicativ Colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale pentru realizarea de materiale ecologico-

educative necesare formării tinerilor în spiritul răspunderii civice faţă de mediul înconjurător Marcarea tuturor evenimentelor importante de mediu în scopul sensibilizării opiniei publiceRecomandări-cadru pentru reducerea impactului sectorului “Turism şi agrement” Organizarea turismului pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile Eliminarea impactului asupra mediului prin practicarea turismului organizat pe principiul

dezvoltării durabile şi protecţiei mediului Conservarea peisajului natural şi promovarea turismului ecologic în zonele protejate Eliminarea deşeurilor din staţiunile turistice organizateRecomandări-cadru pentru reducerea impactului sectorului “Transporturi” Conformarea infrastructurii căilor de comunicaţii la standardele UE Reducerea poluării aerului în mediul urban şi reducerea zgomotului Asigurarea infrastructurii adecvate transportului alternativ Fluidizarea traficului Reducerea impactului datorat utilizării mijloacelor auto învechite

4.1.4. Identificarea priorităţilor pentru acţiuneUrmătorul pas în procesul de elaborare a PLAM revizuit a fost identificarea acţiunilor specifice.

Viziunea comunităţii reprezintă cadrul general, iar obiectivele şi ţintele de mediu servesc drept jaloane pentru identificarea acţiunilor. Acţiunile la rândul lor servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.

Obiectivul de mediu reprezintă o transcriere a problemei de mediu într-o manieră afirmativă, anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile de acţiuni esenţial a fi realizate într-un anumit interval de timp.

Ţintele reprezintă sarcini cuantificabile necesar a fi realizate în intervalul de timp specificat.Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi a ţintelor, precum şi măsura

îmbunătăţirii vieţii populaţiei din comunitate prin rezultatele obţinute.Acţiunile reprezintă activităţile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad conţine pentru fiecare problemă individuală

un set de acţiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei căreia i se adresează. Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte, în oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul statului sau din surse externe), ca de exemplu:

Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi administraţiei publice locale

Necesitatea atingerii standardelor UE în domeniul protecţiei mediului Fenomenul de transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională Suportul autorităţii administrative (Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean) pentru PLAM AR Experienţa şi capacitatea în managementul mediului a autorităţilor judeţene Existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din judeţ, inclusiv prin

colaborare internaţională Existenţa unui mediu de afaceri propice

Identificarea şi selectarea acţiunilor a avut în vedere şi punctele slabe existente (lipsa de fonduri, personal insuficient, insuficienta colaborare cu instituţii din alte domenii), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor alte domenii.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor beneficii economice şi sociale.

Acţiunile posibile selectate incluse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu au fost grupate în cinci categorii:

tehnologice - acţiuni care implică eforturi colective sau individuale pentru soluţionarea problemelor de mediu, care pot fi administrate fie de administraţia locală, fie de companii de utilităţi, societăţi, contractori, private

legislative şi de reglementare - acţiuni care solicită societăţilor conformarea cu reglementările de mediu specifice şi implementarea de măsuri pentru reducerea poluării mediului

de stimulare economică - acţiuni care conduc la modificarea comportării poluatorilor prin scutirea de taxe pentru a-i stimula în găsirea celor mai eficiente mijloace de reducere a poluării

de educare a publicului şi instruire a personalului - programele de educare a publicului joacă un rol crucial în educaţia cetăţenilor şi a societăţilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerinţe de mediu şi modul de realizare a sprijinului public pentru programele de mediu

programe ale comunităţii - activităţi care implică acţiuni colective sau individuale ale membrilor comunităţii pentru soluţionarea unor probleme de mediu

4.1.5.Identificarea criteriilor de selectare a acţiunilorPentru asigurarea unui plan de acţiune cât mai realist este necesară stabilirea unor acţiuni prioritare

care sunt selectate pe baza unui set de criterii. În selectarea şi aplicarea criteriilor s-au luat în considerare următoarele aspecte:

Durata de tranziţie necesară implementării legislaţiei de mediu europene în România corespunzătoare acţiunilor identificate pentru judeţul Arad utilizând cerinţele de conformare cu legislaţia UE

Prezenţa în planurile şi strategiile judeţene, regionale şi naţionale ca priorităţi reprezentative Raportul cost - eficienţă, care permite compararea costurilor relative de obţinere a unei îmbunătăţiri

măsurabile a calităţii mediului cu alte acţiuni. Fezabilitatea tehnică - permite selectarea celor mai bune tehnologii, funcţie de utilizarea lor cu succes

în altă parte Eficienţa - permite evaluarea unei acţiuni în raport cu modul de realizare a obiectivelor şi ţintelor şi

cu eficienţa sa în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei

Impactul financiar asupra membrilor comunităţii Autoritatea statutară - permite evaluarea autorităţii legale a instituţiilor guvernamentale locale şi a

altor instituţii de implementare în raport cu acţiunile de implementare Echitatea - permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acţiuni distribuite pe persoane afectate şi

comunitate Flexibilitatea - permite evaluarea posibilităţii de modificare a acţiunii în timp, în funcţie de

schimbările demografice, de mediu, economice şi legislative Perioada de implementare - permite evaluarea în raport cu intervalul de timp necesar implementării

unei acţiuni Acceptabilitatea/suportabilitatea - permite evaluarea în raport cu nivelul de acceptare al acţiunii de

către public sau de către Consiliul Judeţean, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanţilor Impactul asupra mediului - permite evaluarea în raport cu impactul asupra mediului generat de

construcţiile sau activităţile de operare implicate în acţiune, precum şi în raport cu mărimea acestui impact

Ameninţările la adresa sănătăţii umane, mediului şi calităţii vieţii, ce evaluează impactul asupra sănătăţii umane şi a mediului

Impactul asupra forţei de muncă - permite evaluarea în raport cu creşterea/scăderea numărului de locuri de muncăAlte criterii care s-au luate în considerare sunt:

Durabilitatea efectelor Viteza şi uşurinţa desfăşurării procesului de implementare Preferinţele şi sprijinul publicului Numărul persoanelor care beneficiază de implementarea PLAM

.4.1.6. Identificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor

Analiza şi selectarea acţiunilor reprezintă nucleul procesului de luare a deciziilor asupra celor mai eficiente acţiuni în atingerea scopurilor şi ţintelor de mediu.

Grupul de Lucru PLAM a luat în considerare următoarele criterii pentru selectarea acţiunilor: Sursele de poluare si problemele de protecţie a mediului rămase nesoluţionate - identificate în cadrul

elaborării documentului PLAM AR 2005 Respectarea prevederilor Directivelor UE referitoare la protecţia mediului Rezultatele ierarhizării problemelor de mediu Numărul persoanelor care beneficiază de rezolvarea unei anumite probleme de mediu Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acţiuni de mediu; de asemenea a fost inclus în acest

criteriu si timpul necesar pentru implementarea acţiunii

Raportul cost - beneficiu al acţiunii de mediu; s-a avut în vedere investiţia minimă de realizat pentru obţinerea rezultatului dorit

Obţinerea unor efecte multiple prin utilizarea tehnologiilor curate Posibilitatea finanţării acţiunilor de mediu Acceptabilitatea/suportabilitatea de către populaţie a acţiunilor de mediu

Pe baza procesului de selecţie descris mai sus a fost identificată următoarea listă de categorii de acţiuni de mediu ce urmează a fi implementate în judeţul Arad:

Prevenirea poluării factorilor de mediu şi acţiuni tehnologice Informare şi educare Măsuri economice Măsuri legislative Măsuri organizatorice Măsuri de conformare

4.2. Planul Local de Acţiune pentru mediu al Judeţului Arad4.2.1. Matricile plan pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare

MATRICI DE PROBLEMECATEGORIA DE PROBLEME – PM 01 DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general

Problema Obiective specifice

Ţinte Indicatori Acţiuni

Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere în aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi

Realizarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi în scopul conformării cu prevederile Directivei 91/271/EEC

- lungime reţea de canalizare

- debit de apă uzată

- debit de apă uzată epurată

- indicatori de calitate a apelor uzate epurate

- indicatori de calitate a receptorilor naturali a apelor uzate

Extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare în localităţile cu peste 2000 l.e.

Reabilitarea staţiilor de epurare existente în localităţile cu peste 2000 l.e.

Realizarea de staţii de epurare în toate localităţile cu peste 2000 l.e.

Monitorizarea calităţii efluentului evacuat din staţiile de epurare a localităţilor cu peste 2000 l.e.


Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşului

Reducerea riscului poluării apelor de suprafaţă şi asigurarea secţiunii de scurgere

Respectarea prevederilor legale privind depozitarea deşeurilor şi prelucrării lemnului

- indicatori de calitate a factorilor de mediu (în zonele de influenţă a depozitelor)

- debitul râului

Realizarea unui sistem funcţional de colectare selectivă a deşeurilor la şi de la sursă

Elaborarea materialelor educative privind colectare selectivă a deşeurilor

Descurajarea depozitării ilegale a deşeurilor prin urmărirea sistematică şi aplicarea de amenzi contavenţionale celor vinovaţi

Prevenirea degradării şi

Lipsa sistemelor de canalizare şi

Extinderea şi reabilitarea

Realizarea sistemelor de

- lungime reţea de canalizare

Extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare în localităţile cu sub 2000 l.e.

conservarea calităţii apelor de suprafaţă

epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile

sistemelor de colectare a apelor uzate menajere în aglomerările umane cu sub 2000 locuitori echivalenţi

canalizare şi a staţiilor de epurare pentru aglomerările umane cu sub 2000 locuitori echivalenţi în scopul conformării cu prevederile Directivei 91/271/EEC




- indicatori de calitate a receptorilor naturali a apelor uzate

Reabilitarea staţiilor de epurare existente în localităţile cu sub 2000 l.e.

Realizarea de staţii de epurare în toate localităţile cu sub 2000 l.e.

Monitorizarea calităţii efluentului evacuat din staţiile de epurare a localităţilor cu sub 2000 l.e.Extindere reţea apă potabilă cu 7 km, extindere reţea canalizare 19 km şi realizare staţie de epurare - comuna SepreuşStaţie pentru epurarea apelor uzate provenite din canalizarea locuinţelor de serviciu şi a sediului administrativ - comuna Iratoşu


Nefuncţionalita-tea şi lipsa de performanţă a staţiilor de epurare, în ceea ce priveţte tratarea apelor uzate

Realizarea unor sisteme performante de epurare a apelor uzate

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în emisari naturali

- clasa de calitate- debite de apă- indicatori de

calitate a apei uzate

Extinderea şi retehnologizarea staţiilor de epurareMonitorizarea calităţii efluentului epurat

Încadrarea cu personal de specialitate în exploatarea staţiilor de epurare


Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole

Protecţia apelor împotriva poluării cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din activităţi agricole

Reducerea poluării apelor cu nitraţi conform Directivei 91/676/CEE

- Concentraţia de nitraţi în apele de suprafaţă şi subterană

Monitorizarea zonelor vulnerabile şi utilizarea optimă a îngrăşămintelorÎntocmirea studiilor agrochimice şi a planurilor de fertilizare, aplicarea programului de acţiune pentru evitarea impurificării apelor de suprafaţă cu nitraţi din surse agricoleMonitorizarea efectului aplicării Codului de bune practici agricoleConstrucţia şi reabilitarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd şi a bazinelor de stocare dejecţii lichideConştientizarea producătorilor agricoli

privind utilizarea raţională a îngrăşămintelor organice şi minerale şi aplicarea codului de bune practici agricole

Construcţia instalaţiilor cu producere biogaz având ca substrat materiale de natură vegetală şi animală


Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de agrement

Realizarea infrastructurii de mediu în zone fără sisteme centralizate de canalizare a apei

Reducerea poluării apelor de suprafaţă din zone turistice

- clasa de calitate- debite de apă- indicatori de

calitate a apei uzate

Dotarea zonelor turistice şi de agrement cu sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate


Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a amplasamente-lor fostelor sisteme de epurare a apelor uzate industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad - Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la magistrale funcţionale

Diminuarea poluării râului Mureş

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi

- clasa de calitate- debit de apă

uzată epurată- indicatori de

calitate a apei uzate epurate

Extinderea reţelei de canalizare în zona NV a oraşului, care să preia apele uzate din zona industrială şi rezidenţială

Ecologizarea zonei

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 02 CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILEPLAN DE ACŢIUNE

Obiectiv general



Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile

Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi rural

Reabilitarea sistemelor de captare, tratare şi distribuţie a apei potabile

Asigurarea din punct de vedere cantitativ a alimentării cu apă potabilă în zonele ruraleAsigurarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite conform L 458/2002

- nr. sisteme de captare reabilitate

- lungime reţele de distribuţie

- indicatori fizico-chimici, biologici şi bacteriologici ai apei potabile furnizate

Reabilitarea sistemelor de captare şi tratare a apei utilizată în scop potabil

Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile

Alimentarea cu apă potabilă a localităţii Cuied şi extindere reţele de apă potabilă în localitatea ButeniIntroducere reţea apă potabilă şi canalizare în satul Caporal Alexa


Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urban

Realizarea de noi reţele centralizate de distribuţie a apei potabile

Creşterea gradului de acces a populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă

- lungime reţele de distribuţie

- debit de apă potabilă asigurat

- nr. de branşamente la reţeaua de distribuţie a apei potabile

Realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a aglomerărilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi

Asigurarea cantitativă şi

Decolmatarea canalelor de

Asigurarea parametrilor de

Satisfacerea nevoilor

- km de canal decomaltat

Eliminarea surselor de poluare care evacuează în canale

calitativă a apei potabile

desecare şi irigaţii şi a canalelor de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor, a desecărilor de ape uzate, în scopul evitării poluării apelor de suprafaţă în care debuşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi infiltrării, precum şi evitatrea septizării zonelor

calitate a apei potabile din sistemul centralizat şi din surse individuale

populaţiei pentru un consum de apă potabilă de bună calitate

- nr. de surse de poluare care afectează calitatea apei canalelor

- frecvenţa de monitorizare

Decolmatarea periodică şi întreţinerea albiei canalelor


Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabil

Asigurarea parametrilor de calitate a apei provenite din sursele individuale

Eliminarea cazurilor de îmbolnăvire datorate consumului apei din surse individuale

- număr de surse individuale monitorizate

- frecvenţa monitorizării

- număr de îmbolnăviri

Identificarea tuturor surselor individuale de alimentare cu apă potabilă din mediul urban şi ruralImplementarea unui sistem de monitorizare a calităţii surselor individuale prin creşterea capacităţii de prelevare şi analiză a laboratoarelor de specialitateEliminarea surselor de poluare care afectează stratul freaticImplementarea măsurilor de prevenire şi control în vederea utilizării în scop potabil numai a surselor care asigură parametrii de potabilitate


Lipsa unor studii hidrologice, puţuri de observaţie dotate cu senzori

Asigurarea necesarului de apă pentru populaţie şi dezvoltarea economico-socială

Satisfacerea necesarului de consum de apă potabilă

- frecvenţa observaţiilor efectuate la forajele de captare

- nr. de studii hidrologice efectuate

Dotarea cu senzori de nivel a tuturor forajelor de captare a apei potabile

Dotarea cu sisteme de măsurare a debitului pentru toate forajele de captare a apei potabile


Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile

Accesul publicului la informaţia privind calitatea apei potabile şi relaţia cu sănătatea

Protejarea stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu calitatea apei potabile

- Parametrii fizico-chimici şi bacteriologici de calitate ai apei potabile

Realizarea unei baze de date privind calitatea apei potabile la nivelul producătorilor de apă potabilă şi/sau a primăriilorMediatizarea datelor existente, referitoare la calitatea apei potabile

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 03 ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATEPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Îmbunătăţirea stării de sănătate

Monitorizarea incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu-sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţiei

Monitorizarea şi cuantificarea efectelor poluării asupra sănătăţii publice în centrele urbane reprezentative (zone rezidenţiale)

Realizarea unui sistem de colectare a datelor din teritoriu

- nr. puncte colectare date

- rata morbidităţii specifice

- nr. de analize efectuate pe factori de mediu

Stabilirea unui sistem funcţional de lucru între autorităţile din sănătate şi cele de mediu - tip grup de întâlniri periodice regulate

Identificarea surselor de poluare şi fixarea punctelor de analiză în teritoriu

Realizarea unei baze de date funcţionale

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 04 GESTIUNEA DEŞEURILORPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general

Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul urban şi rural

Eliminarea deşeurilor menajere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare

-Respectarea calendarului sistării depozitării conform HG 349/2005 şi anexei la Planul Judeţean de Gestiune a deşeurilor-Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate la 75% din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă) până în 16.07.2010

- cantităţi de deşeuri urbane produse şi depozitate/an

- cantităţi de deşeuri reciclate/an

- cantităţi deşeuri biodegradabile depozitate/an

- nr./suprafaţă depozite care sistează depozitarea/an, respectiv se închid

- nr. staţii de transfer realizate/an

- nr./capacitate instalaţii tratare deşeuri biodegradabile construite /an

Închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere neconforme cu prevederile legislaţiei în vigoare Construcţia staţiilor de transfer aferente - începând cu 2010 (Ineu, Sebiş, Bârzava) conform proiectului „Sistem integrat de gestionare al deşeurilor” promovat de CJ Arad

Extinderea capacităţii de tratare a deşeurilor biodegradabile - construcţia staţiilor de compostare la Arad şi Ineu Închiderea celulelor 1-3 de către SC ASA Servicii Ecologice SRL şi începerea producerii de biogaz

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75℅ din cantitatea totală introdusă în anul 1995 în judeţe


Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşă provenite din industria energetică - CET Arad

Reducerea impactului generat de existenţa haldei de cenuşă

-Identificarea unor soluţii fezabile de utilizare a cenuşii din depozitul existent sau de stabilizare şi închidere a amplasamentului-Identificarea variantelor de înlocuire a tehnologiei de producere a energiei termice prin eliminarea utilizării combustibilului solid, astfel numai rezultând cenuşă din ardere

- Nr. variante de valorificare a cenuşii existente

- Procent de înlocuire a cantităţii de combustibil solid ars/an cu gaz ars/an

- Suprafeţe stabilizate sau închise, ha/an

Reconstrucţia ecologică a amplasamentului actual al haldei

Executarea proiectării şi implementării retehnologizării CET


Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor reciclabile

Implementarea unui sistem eficient pentru recuperarea/colectarea şi reciclarea/valorificarea deşeurilor reciclabile

Atingerea ţintelor obiectivelor de reciclare/valorificare reciclate

- ℅ deseuri (pe tipuri) colectate/valorificate/reciclate/an

Realizarea de proiecte alternative privind colectarea selectivă, şi acţiuni de conştientizare a populaţiei privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea separată a deşeurilor municipale generateImplementarea sistemelor de colectare separată a materialelor valorificate, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeuri biodegradabileValorificarea/incinerarea în instalaţii de incinerare cu

recuperare de energie a minimum 53℅ din greutatea deşeurilor de ambalaje generate în judeţ Reciclarea a minimum 15℅ pentru lemn, minim 16℅ pentru plastic şi minim 48℅ pentru sticlă - din grutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje generate în judeţ Asigurarea capacităţilor şi tratarea a minimum 20.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului Preluarea D.E.E.E de la punctele municipale de colectare şi asigurarea reciclării/valorificării acestora, cu atingerea ţintelor din HG 448/2005

Realizarea colectării DEEE-urilor de la populaţie în toate oraşele judeţului după un calendar constantExtinderea implementării colectării DEEE-urilor şi în mediu rural cu respectarea calendarului de colectare


Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri

Gestionarea corespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri

Eliminarea totală a situaţiilor de poluare a factorilor de mediu datorată diferitelor activităţi generatoare de deşeuri de diverse

- indicatori fizico-chimici ai eventualelor poluări

- cantităţi deşeuri specifice generate/an

- cantităţi deşeuri specifice eliminate în

Realizarea de incineratoare pentru deşeuri de producţie conform legislaţiei în vigoare

Realizarea de incineratoare/instalaţii de

tipuri mod conform/an sterilizare pentru diferite tipuri de deşeuri conform legislaţiei în vigoare

Realizarea unor capacităţi de stocare intermediară a deşeurilor, în condiţii de siguranţă

Stabilirea unor circuite precise de circulaţie a deşeurilor de la producere până la eliminare

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloaseÎnfiinţarea instalaţiilor de colectare/sortare/tratare deşeuri periculoase din deşeuri menajere Promovarea prioritară a valorificării în agricultură a nămolurilor cu respectarea prevederilor legalePromovarea tratării nămolurilor prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării Folosirea celor mai bune tehnici disponibile pentru gestionarea nămolului provenit de la instalaţiile de tratare a apei

Implementarea unui sistem

Managementul şi monitorizarea

Reducerea impactului generat prin

Suprafaţă redată în circuitul natural

Nr./suprafaţă depozite deşeuri radioactive

Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare,

integrat de gestiune a deşeurilor

ineficientă a haldelor de steril şi de deşeuri radioactive

depozitarea sterilului rezultat din exploatările materialelor radioactive

ecologizate consolidare, înierbare pe haldele de steril rezultat din exploatările minere închise sau aflate în conservare


Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industiale nepericuloase şi inerte

Eliminarea impactului generat de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale inerte şi nepericuloase

Sistarea depozitării la depozitele de deşeuri industriale nepericuloase şi inerte

- Nr. depozite industriale închise/an

- Suprafeţe reabilitate/an

- Cantităţi materiale valorificate din depozite industriale/an

Exploatarea şi valorificarea materialelor utile din depozitele industriale Lucrări pentru închidere/reabilitare amplasamente conform graficului


Înnoirea parcului auto prin valorificarea ecologică şi raţională a vehicolelor uzate

Creşterea graduală a reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor rezultate din dezmembrarea VSU

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980

- % din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980

Reutilizarea şi valorificarea a 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 05 POLUAREA ATMOSFERICĂPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general


Îmbunătăţirea calităţii aerului

Ineficienţa sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor economici

Încadrarea concentraţiei de poluanţi proveniţi din activităţile industriale/agenţilor economici în limitele permise de legislaţie

Încadrarea nivelului emisiilor în prevederile OM 462/93, HG 541/2003, HG 699/2002

- Valoarea concentraţiilor emisiilor

Realizarea sau optimizarea instalaţiilor de depoluare în cadrul proceselor tehnologice generatoare de noxe în atmosferăAutomonitoringul poluanţilor gazoşiImplementarea şi monitorizarea măsurilor cuprinse în programul de conformare


Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane-

Reducerea emisiilor provenite din traficul rutier până la limitele admise de legislaţia

Încadrarea imisiilor provenite din trafic în

- valoarea concentraţiilor imisiilor în zonele cu trafic intens

Realizarea şoselelor de centură pentru oraşele şi municiipiile unde acestea nu existăAmenajarea pistelor speciale pentru

în special traficul greu precum şi subdimensionării reţelelor de trafic rutier

în vigoare prevederile OM 592/2002

biciclete, cu prioritate pe arterele intens circulateCampanii de promovare a modalităţilor de transport alternativExtinderea reţelei de monitorizare a emisiilor din trafic în toate localităţile urbane Realizarea de master - planuri vizând fluidizarea traficului în centrele urbane intens circulate: străzi cu sens unic, undă verde, etc


Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP)

Încadrarea emisiilor generate de sistemele mari de ardere (LCP) în limitele admise de HG 541/2003

Respectarea programului de reducere progresivă a emisiilor anuale de SO2, oxizi de azot şi pulberi în suspensie

- valorile concentraţiei emisiilor de SO2, NOx, pulberi

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării instalaţiilor de sub incidenţa HG 541/2003


Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise de zgomot în marile intersecţii urbane

Evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare, a disconfortului provocate de zgomotul ambiental asupra populaţiei

Reducerea nivelului de zgomot sub limita admisă în toate zonele expuse

- valorile nivelului de zgomot

Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale

Adoptarea pe baza datelor din hărţile de zgomot a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental


Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril

Încadrarea emisiilor de pulberi industriale în limitele permise de legislaţia în vigoare

Încadrarea nivelului emisiilor de pulberi în prevederile OM 462/1993 şi a nivelului imisiilor în prevederile OM 592/2002

- valoarea concentraţiilor emisiilor şi imisiilor

Consolidarea vegetativă în vederea împiedicării fenomenului de deflaţie din halde şi de iazuri

Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare, consolidare, înierbare, plantare puieţi la iazurile de decantare şi haldele de steril


Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului molozului, în maşini descoperite fără asigurarea etanşeizării acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite de protecţie pe timpul demolărilor

Reducerea cantităţii de pulberi emise din activitatea de transport materiale de construcţii, demolări, construcţii

Încadrarea nivelului de imisii de pulberi în prevederile OM 592/2002

- valoarea concentraţiei imisiilor de pulberi

Interzicerea depozitării materialelor de construcţii pe carosabil sau în zone neprotejate

Interzicerea transportului de materiale de construcţii şi materiale din demolări prin centrul oraşului


Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibilii solizi sau lichizi (încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat de încălzire)

Reducerea emisiilor din sistemele individuale de producere a energiei pe bază de combustibili solizi sau lichizi

Reducerea numărului gospodăriilor cu sistem propriu de producere a energiei pe bază de combustibili solizi sau lichizi

- indicatori chimici (valori ale imisiilor)

- nr. de gospodării cu sistem propriu de producere a energiei pe bază de combustibili solizi sau lichizi

Reducerea numărului gospodăriilor cu sistem propriu de producere a energiei pe bază de combustibili solizi sau lichizi

Elaborarea uni program de promovare a sistemelor de eficientizare a consumului energetic casnic (pentru iluminat, energie termică şi apă caldă)

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 06 CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

PLAN DE ACŢIUNEObiectiv Problema Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni

general specificeÎntărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM Arad

Sediu corespunzător funcţionării corespunzătoare a APM - ului, acreditarea laboratorului APM

Sediu funcţional şi laborator acreditat

- nr. birouri şi laborator optim amenajate

Amenajarea unui sediu funcţional

Acreditarea laboratorului APM Arad

Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Capacitatea instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea, controlul şi implementarea Acquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător

Înărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor publice cu atribuţii în implementarea acquis-ului comunitar

Atingerea obiectivelor stabilite de legislaţia naţională armonizată conform Direcivelor UE

- nr. de investiţii de mediu

Implementarea rezultatelor proiectelor vizând Asistenţa Tehnică pentru întărirea APM-urilor

Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului

Optimizarea sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului

Sistem de monitoring integrat al calităţii mediului corespunzător atât ca acoperire teritorială, temporală, cât şi ca indicatori monitorizaţi

- nr. indicatori monitorizaţi conform prevederilor în vigoare

- nr. staţii de prelevare/analiza-toare

- nr. personal implicat în activităţi de monitorizare

Achiziţionarea de aparatură performantă în vederea monitorizării eficiente a calităţii factorilor de mediu

Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor

Comunicare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică

Creşterea performanţelor de mediu în toate domeniile

Dispariţia situaţiilor de disfuncţionalităţi în cadrul fluxului

- nr. de acţiuni comune între actorii interesaţi

- nr. protocoale

Coordonarea la nivel local a factorilor implicaţi în vederea eficientizării activităţii (APM, ASP, GNM - CJ Arad, Apele Române, etc)

cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

şi agenţi economici cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului

de activitate informaţional problematica de mediu

Încheierea de protocoale între instituţiile implicate în implementarea legislaţiei de mediu

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 07 TURISM ŞI AGREMENTPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igenico-sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului

Eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a construcţiilor şi spaţiilor turistice şi de agrement

Practicarea unui turism în conformaitate cu normele şi prevederile legislaţiei din domeniul UE

- nr. construcţii care respectă normele de protecţie a mediului

- nr. contracte cu unităţi specializate

- nr. studii privind impactul asupra mediului

Identificarea tuturor unităţilor turistice şi de agrement amenajate necorespunzător sub aspectul evacuării apelor uzate şi deşeurilor menajereIntroducerea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în depozite controlate pentru toate zonele cu activităţi turistice şi de agrementRespectarea normelor pentru stabilirea suprafeţelor şi locaţiilor turistice funcţie de solicitarea antropică


Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere

Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement

Reglementarea condiţiilor în care se desfăşoară turismul de agrement în zonele periurbane

- nr. zone de agrement autorizate

Identificarea tuturor locaţiilor periurbane preferate de locuitori pentru agrement

Aplicarea fermă a măsurilor legislative care să conducă la practicarea unui turism ecologic

Organizarea activităţii turistice şi de

Practicarea turismului neorganizat (de

Îmbunătăţirea managementului şi administrării

Implementarea programelor de acţiune şi

- nr. zone monitorizate

Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului de masă

agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv aplicării lor deficitare în ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi de agrement

potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului

monitorizarea acestora; implementarea turismului controlat cu prioritate în arealele recunoscute ca habitate cu specii protejate

- nr. arii protejate introduse în circuitul turistic

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a utilizării potenţialului natural în scop turistic şi de agrementReglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor activităţilor economice care vizează turismul şi agrementulDezvoltarea sistemelor şi structurilor de informare şi recomandare legislativă şi ştiinţifică privind conservarea speciilor şi a nivelului de protecţie pentru fiecare habitat


Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont (totul prin ONG)

Realizarea unei structuri răspunzătoare pentru evidenţa, întreţinerea marcajelor traseelor turistice şi a serviciului salvamont

Sistem eficient de marcare şi întreţinere a marcajelor pe traseele din judeţ; punerea în valoare a potenţialului turistic

- nr de marcaje realizate

- nr. de marcaje întreţinute

- nr de ONG-uri si societăţi implicate

- nr. de puncte salvamont

Stabilirea/întreţinerea reţelelor turistice şi de agrement la nivel judeţean


Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului cultural şi ştiinţific

Îmbunătăţirea managementului şi administrării potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului

Implementarea sistemului de informare privind potenţialul turistic şi locurile de agrement

- nr. de reţele- nr. de panouri- nr. cetăţeni

atraşi anual

-Promovarea reţelelor existente şi a structurilor noi-Promovarea agroturismului în zonele rurale

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 08 BIODIVERSITATEPLAN DE ACŢIUNE

Obiectiv general



Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, reechilibrarea mediului natural

Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic

Îmbunătăţirea stării de sănătate a mediului, salvarea de la extincţie a habitatelor forestiere ocrotite prin lege şi a pădurilor cu valoare ridicată de conservare

Stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier

- evoluţia în timp a suprafeţei de pădure în general şi a pădurilor care constituie habitate ocrotite sau păduri cu valoare ridicată de conservare în special

- evoluţia în timp a calităţii pădurilor

- nr . de noi amenajamente silvice realizate

Crearea unei baze de date care să cuprindă suprafeţele de pădure şi calitatea acesteia

Instruirea persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţie mediului şi silvic, precum şi a altor factori interesaţi în identificarea habitatelor forestiere ocrotite şi a pădurilor cu valoare ridicată de conservarePrioritizarea măsurilor prevăzute în regulamente şi în Planul de management în vederea menţinerii statutului favorabil de conservare a restaurării diveritelor habitate


Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop

Managementul corespunzător al ariilor naturale protejate

Darea în custodie a tutror ariilor naturale protejate

- nr. arii naturale protejate luate în custodie

Identificarea ariilor naturale protejate neluate în custodie

Aducerea la cunoştinţa factorilor interesaţi a ariilor naturale protejate neluate în custodie

Realizarea şi implementarea planurilor de management şi a regulamentelor tuturor ariilor naturale protejate

- nr. planuri de management/regula-mente

- nr. acţiuni prevăzute în planul de management

- nr. proiecte care vizează planurile de management

Instruirea factorilor interesaţi cu privire la realizarea planurilor de managemnt şi a regulamentelorDezvoltarea planurilor de management şi a regulamentelorAtragerea de fonduri europene privind managementul ariilor naturale protejate

Indeplinirea de către administrator/custode a tuturor obligaţiilor prevăzute în convenţia de custodie/contractul de administare

Implementarea Planului de management şi a Regulamentului avizat şi aprobat în conformitate cu legislaţia în vigoare


Scăderea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale

Aducerea speciilor din flora şi fauna sălbatică autohtonă la un efectiv optim şi protejarea habitatelor lor

Optimizarea efectivelor din fauna şi flora sălbatică autohtonă în special a speciilor ocrotite şi/sau periclitate şi vulnerabile, a endemitelor şi speciilor relicte

- evoluţia în timp a speciilor cheie monitorizate

- evoluţia în timp a efectivelor speciilor de interes vânătoresc

- evoluţia cotelor pentru recoltarea speciilor de interes cinegetic

Identificarea speciilor cheie

Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Luarea de măsuri de conservare a speciilor cheie şi a habitatelor acestora

Realizarea unei baze de date cu efectivele de specii de interes cinegetic

Punerea în aplicare a prevederilor legale privind pescuitul, vânătoarea precum şi comerţul cu specii din fauna şi flora sălbaticăEmiterea de auorizaţii şi realizarea unei baze de date cu autorizaţiile emise privind recoltarea/capturarea/comercializarea/achiziţia speciilor de floră şi faunăDezvoltarea unei strategii de conştientizare publică asupra importanţei protejării speciilor din fauna, flora sălbatică precum şi de promovarea politicilor de mediu în sectorul protecţiei naturii


Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor de interes local, naţional şi comunitar

Indeplinirea obiectivelor Directivei Reţeaua Natura 2000 Directiva Păsări şi Directiva Habitate

Colaborarea permanentă cu Statele Membre ale UE privind protecţia naturii cu accent pe reţeaua ecologică europeană Natura 2000

- nr. specii- nr. arii- nr. habitate

Iniţierea de mese rotunde şi workschop-uri în vederea schimbului de experienţă cu alte instituţii omoloage din UEComplectarea cu date noi a bazelor de date existente privind speciile de interes comunitar şi tipuri de habitate prioritare de la nivel comunitar

Oprirea degradării biodiversităţii

Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei

Identificarea tuturor siturilor

Desemnarea şi protejarea siturilor identificate;

- nr. situri- nr. proiecte

Atragerea de fonduri europene în vederea restaurării/îmbunătăţirii calităţii siturilor/clădirilor de importanţă istorică,

şi a mediului natural, reechilibrarea mediului natural

publice locale în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi naturale

importante dpdv istoric, cultural şi natural, corelaţionarea acestora şi iniţierea unui management corespunzător al acestora

creşterea gradului de conştientizare a societăţii civile

culturală şi naturală şi managerierii corespunzătoare a acestora


Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau provarea ariilor naturale de interes naţional şi cunoaşterea biodiversităţii locale

Creşterea interesului universităţilor, al organizaţiilor profesionale şi al cercetătorilor independenţi pentru a realiza cercetare ştiinţifică aplicativă

Realizarea unor baze de date profesioniste asupra biodiversităţii;

- nr. de lucrări ştiinţifice

- nr. de lucrări de licenţă, de masterat, de doctorat în domeniul biodiversităţii

Identificarea lucrărilor ştiinţifice, a lucrărilor de licenţă, masterat şi doctorat care tratează elemente ale biodiversităţii judeţului Arad

Monitorizarea apariţiei de noi lucrări în urma cercetării biodiversităţii locale

Angajarea ca parteneri a universităţilor, a organizaţiilor profesionale sau a cercetătorilor independenţi în diferite acţiuni vizând biodiversitatea


Lipsa unei baze de date la zi, cu inventarul speciilor rare

Constituirea băncii de date

Prelucrarea informaţiilor de specialitate deţinute de APM şi realizarea băncii de date

- nr. specialişti implicaţi

- nr. de instituţii implicate

- nr. specii inventariate

Constituirea unui grup specializat

Culegerea de informaţii pentru realizarea băncii de date

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 09 DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANEPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediul urban şi rural

Diminuarea poluării solului datorită activităţilor de salubrizare incorecte a căilor de acces

Salubrizarea eficientă a reţelelor urbane şi rurale

- nr. de acţiuni de salubrizare

Urmărirea eficienţei întreţinerii căilor de acces rutiere


Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la ferme

Respectarea programelor de conformare şi a recomandărilor Uniunii Europene în domeniu

Eliminarea surselor de poluare datorate activităţilor zootehnice

- caracteristicile fizico-chimice ale solului

Refacerea şi amenajarea corespunzătoare a platformelor şi/sau bazinelor de stocare/deshidratare a dejecţiilor aparţinând fermelor de creştere a animalelor Selectarea unor amplasamente potrivite pentru construcţia unor platforme betonate de depozitare a dejecţiilorReabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate cu purin în cadrul fermelor zootehniceRespectarea normelor în vigoare privind transportul dejecţiilor care sunt folosite în fertilizarea terenurilor agricoleFolosirea apelor uzate cu purin la irigarea terenurilor în concordanţă cu proprietăţile soluluiImplementarea codului de bune practici agricole, respectiv fertilizarea terenurilor agricole cu dejecţii obţinute din activităţi agrozootehnice, bazat pe studii agropedologice şi planuri de fertilizareMonitorizarea indicatorilor de calitate ai solului şi apelor subterane

Diminuarea poluării

Poluarea istorică a solului şi a apelor

Reducerea degradării/poluării

-Reconstrucţia ecologică a

- suprafeţe de terenuri

Identificarea solurilor degradate şi a gradelor de poluare ale acestora

solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice

solului prin activităţi de decopertare, excavare la zi, depozitare a materialelor rezultate în urma proceselor tehnologice

terenurilor poluate;-Revizuirea şi implementarea normelor de gestionare a deşeurilor la nivelul unităţilor polutoare

afectate- suprafeţe de

terenuri reabilitate

Recultivarea solului precedată de copertări cu sol fertil 30-60 cmFolosirea metodelor fizice, chimice, biologice de depoluare a solurilor, excavare, extracţie, spălare, oxidare, precipitare, etcÎnmagazinarea lichidelor cu potenţial poluant în rezervoare rezistente la deteriorare mecanică şi coroziuneDepozitarea rezidurilor industriale pe soluri argiloase impermeabile sau impermeabilizarea acestora


Afectarea solului şi a apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării

Reducerea impactului asupra calităţii solului datorită exploatării necorespunzătoare a carierelor de minerale utile

Reducerea procentului de terenuri degradate în/din proximitatea carierelor de minerale utile

- suprafeţe stabilizate şi ecologizate

Exploatrea raţională a carierelor de materiale utile folosind tehnologii şi instalaţii puţin poluanteMăsuri de reabilitare a solurilor supuse eroziunii în urma activităţilor de exploatare în cariereAmeliorarea calităţii apelor freatice prin lucrări specifice


Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extinderii zonei urbane locuite peste unităţile industriale existente

Reducerea cantităţilor de emisii şi implementarea unui management durabil al zonelor afectate de poluare

Inventarierea activităţilor industriale generatoare de emisii şi controlul surselor de emisii

- indicatori de concentraţie a poluanţilor în emisie

Reabilitarea şi ecologizarea siturilor contaminate şi potenţial contaminateRealizarea unor reţele de monitoring a emisiilor Retehnologizarea instalaţiilor de reţinere la sursă a pulberilor, oxizilor, compuşi cu Ag, Cr, Cd, F, Hg a căror concentraţie în emisie depăşesc valorile autorizateProiectarea şi implementarea unor reţele de monitorizare a calităţii solului şi a apelor subterane în perimetrele afectate de poluareElaborarea planurilor de utilizare a terenurilor degradate

Reabilitarea ecologică a terenurilor din zonele afectate prin corectarea reacţiei solului, efectuarea de arături adânci, cultivarea de specii de plante care nu se utilizează în alimentaţie


Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în judeţul Arad

Îmbunătăţirea gradului de exploatare a resurselor de apă geotermale

Valorificarea la potenţial maxim a resurselor geotermale şi minerale din judeţul Arad

- nr. de surse geotermale exploatate raţional

Utilizarea apelor geotermale şi minerale în scop balneo-turisticRealizarea unor sisteme de valorificare a energiei geotermale ca sursă alternativă de energieAdoptarea unei strategii coerente de utilizare a apelor minerale cu accent pe exploatarea durabilă a acestoraMonitorizarea societăţilor care exploatează aceste resurse pentru respectarea normelor de calitate şi mediu


Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestora

Diminuarea fenomenului de eroziune asupra solului

Realizarea de lucrări de reabilitare agropedologice şi silvice; cartografierea terenurilor afectate de eroziune

- cantitate de sol pierdută prin eroziune

- suprafeţe afectate de eroziune

Limitarea defrişărilor abuzive

Protejarea solului prin realizarea unui covor vegetal, garduri vii sau obstacole fiziceIdentificarea terenurilor afectate de eroziune şi întocmirea unor hărţi la nivel judeţean Amenajarea perdelelor de protecţie şi gardurilor de reţinereEfectuarea arăturilor pe curba de nivel, modificarea pantei prin crearea de valuri şi terase

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 10 EDUCAŢIA ECOLOGICĂPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Implicarea grupurilor

Lipsa mecanismelor financiare şi a

Creşterea capacităţii

Creşterea capacităţii de

- nr. de proiecte depuse

Evaluarea eficienţei activităţii de solicitare de fonduri

ţintă în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor comunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător

instituţionale a ONG-urilor

obţinere a finanţărilor pentru proiecte de mediu şi corelarea obiectivelor ONG-urilor cu strategiile de mediu la nivel naţional şi european

Creşterea nivelului de educaţie ecologică a societăţii civile

Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene

Crearea unui sistem eficient de informare şi conştientizare

Creşterea gradului de implicare a comunităţilor agenţilor economici administraţiei publice locale prin sisteme de informare

- nr. campanii de informare

- nr. participanţi- nr. materiale

distribuite

Realizarea de campanii de informare privind protecţia mediului înconjurător

Implicarea societăţii civile în acţiunile de mediu derulate de organismele abilitate

Distribuirea de materiale informative/publicitare

Stimularea gradului de implicare a ONG-urilor în probleme de mediu

Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele de mediu ale comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor active în domeniul mediului

Dezvoltarea unor structuri funcţionale de colaborare

-Identificarea de parteneri interesaţi de colaborare-Stabilirea mecanismelor de comunicare-Stabilirea unor strategii şi planuri de conştientizare a populaţie prin intermediul ONG-urilor

- nr. de parteneri- nr. de acţiuni- nr. rezultate

Popularizarea necesităţii de a implica societatea civilă în problemele de mediu

Stimularea şi susţinerea activităţii de educaţie desfăşurată de ONG-uri credibile

Acţiuni de impact derulate cu participarea grupurilor ţintă, intens mediatizate

Îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare pentru

Colaborarea sporadică a administraţiei publice locale, a

Creşterea capacităţii instituţionale a părţilor

Stimularea dezvoltării ONG-urilor cu specific în protecţia

- nr. acte normative ce vin în sprijin

Propunerea de acte normative vizând diminuarea taxelor, impozitelor, tarifelor pentru desfăşurarea de activităţi vizând protecţia mediului

optimizarea fluxului de informaţii despre mediu

instituţiilor guvernamentale descentralizate şi a ONG-urilor cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurător

implicate şi a relaţionării dintre ele

mediului prin acordarea de subvenţii financiare şi reduceri la plata unor obligaţii

Îmbunătăţirea nivelului de colaborare a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului prin eficientizarea căilor de transmitere a informaţiilor solicitate

Creşterea nivelului de educaţie ecologică

Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice

Crearea unui sistem eficient de sensibilizare şi implicare a unităţilor de învăţământ

Creşterea gradului de implicare a unităţilor şcolare


- nr. materiale informative

- nr. parteneriate

Realizarea în unităţile de învăţământ a activităţilor de educaţie ecologică, intens mediatizateRealizarea de parteneriate cu unităţile de învăţămantRealizarea de proiecte vizând educaţia ecologică

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 11 URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIARPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice şi a zonelor de agrement în mediul urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon

Menţinerea cantitativă a parcurilor publice, a zonelor de agrement, extinderea acestora, realizarea perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon

Creşterea suprafeţelor parcurilor publice, a zonelor de agrement, a perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon, a spaţiilor verzi

- nr. spaţii verzi reabilitate

- nr./suprafaţă parcuri/zone de agrement nou create

Implementarea prevederilor L 24/2007 privind spaţiile verzi

Accesarea de fonduri/programe în vederea realizării/reabilitării de parcuri, zone de agrement, etcEducaţia populaţiei în spiritul protejării spaţiilor verzi şi a mediului

Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de

Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi

Actualizarea planurilor urbanistice

Actualizarea documentaţiilor de urbanism

- nr. documentaţii actualizate şi aprobate

Delimitarea clară a zonelor protejate conform HG 930/2005 (Zonă de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor

mediu în arealele cu aglomerări urbane

planificarea dezvoltării durabile

generale şi a regulamentelor locale de urbanism (confrom cerinţelor UE)

surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor învecinate - staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, etc) în planurile de urbanismMarcarea pe PUG/PAT a zonelor de protecţie sanitară conform OM 1245/2005 privind aprobarea metodologiei de realizare a registrului zonelor protejateIntegrarea programelor de dezvoltare în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriuluiCampanii în vederea integrării conceptului şi principiului în procesul decizional, în strategiile şi acţiunile la nivel local


Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin poluante – exemplu cele electrice, ca şi încurajarea transportului alternativ

Încurajarea societăţii civile în utilizarea mijloacelor de transport nepoluante

Creşterea numărului mijloacelor de transport nepoluante

- nr. mijloace de transport nepoluante

Promovarea transportului alternativ prin acţiuni intens mediatizate


Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier şi feroviar

Realizarea unui sistem de monitorizare în timp real a calităţii factorilor de mediu în aglomerările urbane

Cunoşterea permanentă a stării factorilor de mediu

- nr. indicatori monitorizaţi

Achiziţionarea echipamentelor de monitorizareşi instruirea personalului care urmează a le utiliza

Includerea datelor în sistemul naţional de monitorizare integrată a factorilor de mediu

Conservarea şi îmbunătăţirea

Inexistenţa unor spaţii tampon între

Asigurarea calităţii unui

Reţinerea noxelor, prafului şi

- suprafaţă parcele plantate

Determinarea zonelor în care se impune realizarea perdelelor de protecţie

factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural precum şi a perdelelor forestiere pe perimetrul lor

mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din zona limitrofă celei industriale

diminuarea zgomotului provenit din activitatea zonei industriale

- nr. zone industriale separate de cele de locuinţe prin spaţii verzi tampon

- lungime parcele plantate cu arbori şi arbuşti

Identificarea proprietăţii asupra terenurilor pe care se vor face plantările

Plantarea şi îngrijirea spaţiilor verzi

Efectuarea de măsurători specifice pentru monitorizarea rezultatelor plantărilor şi eventualelor extensii (dacă se impune) ale acestora


Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în implementarea soluţiilor privind siturile poluate

Refacerea zonelor afectate de activităţile economice

Stabilirea obligaţiilor de mediu

- nr. avize- nr. controale

Obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu în cazul: schimbării titularului unei activităţi cu impact asupra mediului, vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, vânzarea de active, dizolvare urmată de lichidare, lichidare, încetarea activităţii, falimentVerificarea îndeplinirii obligaţiilor de mediu


Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediul urban (căi de rulaj pentru mijloace auto, piste de biciclete, spaţii de parcare)

Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru mijloacele auto

-Creşterea gradului de confort şi siguranţă a circulaţiei-Asigurarea pistelor pentru biciclete-Asigurarea spaţiilor de parcare

- nr. spaţii de parcare

- nr. piste pentru biciclete

- nr. autovehicule- nr. biciclete

Realizarea pistelor pentru biciclete

Modernizarea, reabilitarea şi repararea drumurilor urbaneRealizarea de spaţii de parcare în zonele centrale ale oraşelor fără diminuarea spaţiilor verzi


Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare

Asigurarea salubrizării căilor rutiere şi feroviare

Conservarea mediului şi creşterea gradului de civilizaţie

- km drumuri naţionale

- km drumuri judeţene

- km drumuri comunale

- km reţele

Curăţirea/igenizarea zonei de siguranţă a drumurilor şi căilor feroviare

Asigurarea scurgerii apelor pluviale prin decolmatarea rigolelor, şanţurilor, podeţelorToaletarea arbuştilor şi arborilor care nu

feroviare respectă regimul de gabarit specific drumurilor şi căilor feroviare


Evidenţa cadastrală deficitară şi absenţa uni sistem regional GIS

Transpunerea informaţiilor de mediu şi infrastructură în sistem geografic informatizat

Implementarea unui sistem GIS

- nr. persoane instruite

Achiziţionarea softului GIS şi instruirea personalului


Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri arheologice

Restaurarea vestigiilor istorice ce fac parte din patrimoniul cultural naţional

Salvarea patrimoniului cultural naţional

- nr. monumente protejate

- ℅ investiţii realizate

Aplicarea prevederilor Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Evidenţierea tuturor monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie în PUG şi în toate celelalte documentaţii de urbanism respectiv de amenajare a teritoriuluiEfectuarea de lucrări, de restaurare/reabilitare a monumentelor istorice şi deschiderea lucrărilor de cercetare arheologice ţinând cont de evaluările privind starea acestora

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 12 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICEPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general


Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a

Conformarea activităţilor economice legate de exploatarea sau conservarea în siguranţă pentru prevenirea accidentelor

-Reducerea riscurilor de accidente la iazuri, bataluri în exploatare sau conservare-Eliminarea surselor de

- indicatori tehnico-economici ai investiţiilor realizate

- nr. suprafeţe- nr. depozite

amenajate

Realizarea lucrărilor cuprinse în programele de conformare/etapizare

Identificarea surselor de finanţare pentru realizarea măsurilor din programele de conformare/etapizare

obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare, depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechite

poluare datorate depozitării rezidurilor industriale şi reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de depozite scoase din funcţiune

corespunzător- nr. planuri de

acţiune

Automonitorizarea şi monitorizarea calităţii apelor din perimetrul depozitelor

Întocmirea de planuri de acţiune pentru reabilitarea zonelor afectate de amplasarea unor depozite necontrolate


Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării neraţionale a unor suprafeţe de fond forestier precum şi insuficienţei lucrărilor de amenajare pe cursurile inferioare

Creşterea suprafeţelor împădurite

Evitarea producerii de viituri şi inundaţii

℅ suprafeţe împădurite

Diminuarea gradului de exploatare a pădurilor care au rolul de a diminua efectele unei viituri, alunecări de teren, etcAplicarea strictă a prevederilor legale şi a Codului Silvic

Informarea proprietarilor şi a comunităţilor locale de avantajele gospodăriri adecvate a pădurilor


Absenţa în anumite areale naturale şi construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecării

-Implementarea sistemelor de consolidare/stabilizare a perimetrelor cu alunecări de teren active-Diminuarea eroziunii soluli prin amenajarea bazinelor hidrografice

-Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de alunecări-Reducerea suprafeţelor de teren afectate de eroziune

- nr. suprafeţe de teren stabilizate(ha)

Identificarea, elaborarea şi implementarea programelor judeţene de stabilizare a terenurilor cu zone de risc - alunecări de teren activeExecutarea de lucrări de combatere a eroziunii solului, reabilitare a suprafeţelor afectate

Împădurirea terenurilor degradate, realizarea de lucrări hidrotehnice de colectare a apelor pluviale şi a izvoarelor de coastă


Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor

Reducerea riscului la inundaţii

Reducerea suprafeţelor cu risc la inundaţii în caz de ape mari

- nr. lucrări executate

Realizarea lucrărilor de apărare a mediului natural şi construit împotriva inundaţiilorReabilitarea lucrărilor existente cu rol de apărare împotriva inundaţiilorConştientizarea populaţiei de efectul distructiv al apei, modul de intervenţie în caz de fenomene meteorologice periculoase (ploi, poduri de gheaţă pe cursurile de apă, etc)

POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEANCATEGORIA DE PROBLEME – PM 13 Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielorPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general




Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a gunoaielor de către persoane fizice sau juridice

Eliminarea impactului asupra aerului, solului şi apelor de suprafaţă datorat incendierii voluntare

Aplicarea legislaţiei în vigoare

- nr. sancţiuni aplicate

Aplicarea de sancţiuni pentru cei care încalcă legislaţia de mediu în vigoare

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 14 REVIZUIREA PRACTICILOR DE MEDIUPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu

Necesitatea implementării sistemelor de management de

Introducerea sistemelor de management de mediu

Creşterea performanţelor de mediu în toate domeniiile de

- nr. unităţi certificate

Implementarea sistemelor de management de mediu (ISO 14001)

mediu de către agenţii economicii şi autorităţile locale

activitate

Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu

Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca probleme neprioritare

Informarea autorităţilor locale privind problemele de mediu specifice zonei

Creşterea nivelului de cunoştinţe privind problemele de mediu

- nr. acţiuni Campanii de informare a comunităţilor cu privire la starea calităţii mediului şi problemelor specifice de mediu la nivel local

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 15 POLUAREA TRANSFRONTALIERĂPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Sistem de monitorizare a calităţii aerului

Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi de provenienţă transfrontieră

Crearea unei reţele transfrontiere de supraveghere a calităţii aerului

Realizarea unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice

- nr. reţele Realizarea unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 16 ACTIVITĂŢI AGRICOLE ŞI DEZVOLTARE RURALĂPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Respectarea prevederilor Directivei 91/676/CEE, privind

Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agicole a îngrăşămintelor

Prevenirea poluării solului agricol şi a contaminării culturilor

Respectarea Codului Bunelor Practici Agricole

- concentraţia nutrienţilor, pesticidelor şi indicatori generali în foraje

Realizarea monitorizării concentraţiei de azotaţi şi pesticide din sol din zonele vulnerabile/monitorizate

poluarea cu nitraţi şi pesticide, a Directivei 18/2001/CEE privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG-urilor şi a principiului dezvoltării durabile

naturale, chimice şi a pesticidelor

vegetale cu nitraţi şi pesticide

şi sol, în scopul stabilirii zonelor contaminate

- ℅ de realizare a investiţiilor

- nr. acţiuni de informare

Realizarea/modernizarea spaţiilor de stocare a dejecţiilor animaliere

Acţiuni de informare asupra tratamentelor fitosanitare efectuate/necesare de efectuat

Respectarea normelor agrotehnice

Respectarea prevederilor Directivei 91/676/CEE, privind poluarea cu nitraţi şi pesticide a Directivei 18/2001/CEE privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG-urilor şi a principiului dezvoltării durabile

Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii umane

Asigurarea stării de sănătate umană şi a mediului, raportat la intoducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic

Controlul activităţilor în care sunt implicate OMG-uri

- realizare inventar- nr. controale

Inventarierea locaţiilor şi a suprafeţelor cultivate cu plante superioare modificate geneticControlul conformităţii autorizaţiilor emise de MM privind introducerea în mediu şi pe piaţă a OMG

Respectarea prevederilor

Lipsa de interes pentru promovarea

Crearea şi implementarea

Revigorarea satelor prin

- nr. parteneriate- nr. acţiuni

Crearea de parteneriate între autorităţile locale, regionale şi instituţii specializate în

Directivei 91/676/CEE, privind poluarea cu nitraţi şi pesticide a Directivei 18/2001/CEE privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG-urilor şi a principiului dezvoltării durabile

produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă

unor programe cu privire la dezvoltarea durabilă a satelor

programe de dezvoltare durabilă

scopul dezvoltării zonelor rurale

Aplicarea de măsuri în vederea revigorării sectorului agricol în concordanţă cu măsuri de protecţie a mediului

Promovarea agriculturii ecologice şi a produselor acesteia

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 17 ASPECTE LEGISLATIVEPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin cunoaşterea, aplicarea şi respectarea reglementărilor privind protecţia mediului

Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul consiilor locale conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel judeţean

Respectarea şi implementarea prevederilor legislaţiei naţionale ce transpune directivele UE din domeniul protecţiei mediului în activităţile de planificare

Creşterea performanţelor de mediu în toate domeniile de activitate

- nr. acţiuni- nr. PUG/PATJ

revizuite/elaborate

Introducerea în PUG/PATJ a tuturor măsurilor privind protecţia mediului cuprinse în angajamentele cu UE - Capitolul 22 - Protecţia mediului

Accesarea de fonduri în vederea respectării termenelor negociate

Îmbunătăţirea calităţii

Necunoaşterea legislaţiei în

Informarea societăţii civile

Implicarea activă a populaţiei în

- nr. acţiuni Organizarea de campanii de conştientizare cu privire la legislaţia de mediu, la

factorilor de mediu prin cunoaşterea, aplicarea şi respectarea reglementărilor privind protecţia mediului

domeniul protecţiei mediului înconjurător

privind legislaţia în domeniul protecţiei mediului

protejarea mediului

măsurile din cadrul POS - Mediu, POR, AFM, POS - CCE, FEADR, şi a altor programe de finanţare

Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin cunoaşterea, aplicarea şi respectarea reglementărilor privind protecţia mediului

Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea mediului natural

Respectarea şi implementarea prevederilor legislaţiei naţionale ce transpune Directivele UE din domeniul protecţiei mediului

Managementul corespunzător al societăţilor privind protecţia factorilor de mediu

nr. instruiri Instruiri periodice a persoanelor responsabile cu problemele de protecţia mediului din cadrul instituţiilor, societăţilor comerciale, ONG-urilor

CATEGORIA DE PROBLEME – PM 18 ENERGIEPLAN DE ACŢIUNEObiectiv general



Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice

Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenerabile

Implementarea sistemelor de energie verde

Încurajarea utilizării sistemelor de energie regenrabilă

- nr. sisteme de valorificare a energiei verzi

Elaborarea şi implementarea de programe vizând eficienţa energeticăAccesarea de fonduri pentru implementarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile

Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice

Lipsa stimulării financiare a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi de generare a energiei

Implementarea sistemelor de valorificare a energiei verzi

Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea de energie verde

- nr. Hot HCL Emiterea de hotărâri având ca obiect reducerea de taxe şi impozite pentru populaţia care utilizează energie verde

prin HCL de reducere a taxelor şi impozitelor

5. PLANUL DE IMPELEMENTARE A ACŢIUNILOR

Planul de implementare a acţiunilor a fost elaborat, ca o primă etapă, pentru acţiunile prioritare selectate de Comitetul de Coordonare pe baza criteriilor de ierarhizare.

Responsabilitatea punerii în practică a acestor acţiuni revine diferitelor instituţii, cum ar fi: Consilii locale, Consiliul Judeţean, agenţii economici, instituţii publice. Principalele acţiuni preliminare fazei de implementare a PLAM se consideră a fi următoarele:

Însuşirea PLAM de către toţi factorii de decizie locali şi unirea tuturor forţelor capabile să implementeze acţiunile prevăzute în PLAM;

Eforturi pentru susţinerea în continuare a procesului de implementare a PLAM, de evaluare a rezultatelor, de actualizare şi îmbunătăţire a acestuia;

Conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu şi crearea cadrului concret adecvat pentru implicarea reală a publicului în luarea deciziilor;

Schimbarea mentalităţilor, la toate nivelele, referitor la perceperea problemelor de mediu şi la modul de abordare a soluţiilor de rezolvare;

Stabilirea unei ierarhii a localităţilor în funcţie de problemele de mediu, în vederea alocării corespunzatoare a fondurilor disponibile din bugetele locale şi alte surse de finanţare.

1. Responsabilii de implementare / monitorizare, a căror alegere a vizat patru mari categorii deinstituţii/organisme sau organizaţii::

Administraţia publică locală - conform legislaţiei în vigoare are o serie de atribuţii cu privire la managementul administrativ al localităţilor, inclusiv din punct de vedere al protecţiei calităţii mediului înconjurător

Agenţii economici - în urma identificării unor probleme care vizează surse punctiforme de poluare alocate activităţii unor agenţi economici, acţiunile şi responsabilităţile care revin acestora au fost preluate din Programele de Conformare sau Programele de Etapizare existente sau în absenţa acestora prin alocarea unor acţiuni specifice de reglementare a activităţii

Institutii publice deconcentrate - măsurile şi acţiunile care vizează instituţiile publice deconcentrate conduc la creşterea capacităţii de monitorizare, control şi reglementare în domeniul protecţiei mediului înconjurator, precum şi măsuri care vizează promovarea bunelor practici în domeniul mediului şi educaţia ecologică

Societatea civilă - o serie de măsuri cu caracter educativ au ca responsabil comunitatea locală, reprezentată în special prin ONG-uri, ca structuri comunitare capabile să asigure această implementare.

2. Termenele de implementare, finalizare a acţiunilorTermenele de implementare ale acţiunilor au fost corelate cu legislaţia naţională în vigoare,

precum şi cu perioadele de tranziţie rezultate din negocieri la Capitolul 22 - Mediu şi menţionate în Tratatul privind Aderarea României la Uniunea Europeană. Au fost identificate trei grupe de acţiuni necesare rezolvării problemelor de mediu:

Acţiuni pe termen scurt (maxim 1 an) - acţiuni care finalizează o activitate anterioară şi au termene scadente în anul 2009;

Acţiuni pe termen mediu (între 1 şi 4 ani) - acţiuni care vizează atingerea majorităţii acţiunilor prevăzute în Planul de Acţiune;

Actiuni pe termen lung (între 4 si 10 ani) - acţiuni care vizează în general problemele complexe şi cu impact deosebit asupra mediului înconjurător, probleme care din punct de vedere al implementării legislaţiei europene în domeniu sunt incluse în Directivele Europene care solicită tranziţie din punct de vedere al implementării în România.

3. Sursele potenţiale de finanţare:Sursele potenţiale de finanţare incluse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu sunt în general, de

trei tipuri: Surse interne - respectiv surse existente în bugetul responsabilului de implementare Surse naţionale - respectiv surse de finanţare care sunt incluse în diferite fonduri

guvernamentale naţionale şi care sunt alocate pentru tipurile de acţiuni incluse în PLAM Surse externe - respectiv surse de finanţare extrabugetare, alocate de către fonduri sau instituţii

internaţionale, şi care în general vizează tipurile de probleme de mediu identificate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu.

Fondurile Uniunii Europene de preaderareProgramele de pre-aderare au avut un rol important nu numai prin prisma finanţării

investiţiilor de mediu, cât şi în acumularea experienţei necesare pregătirii programelor de post-aderare. Noile structuri pentru gestionarea fondurilor de post-aderare au fost formate având ca bază vechile unităţi ISPA şi PHARE din cadrul MMDD (actual MM) . Personalul a fost instruit în elaborarea şi managementul proiectelor, care vor fi de importanţă vitală în implementarea acquis-ului UE şi în contextul creşterii semnificative a fondurilor UE. S-a câştigat experienţă din pregătirea strategiilor sectoriale, dezvoltarea proiectelor, procedurile de achiziţie, evaluarea impactului asupra mediului (EIM), achiziţia de terenuri, monitorizarea.

O evaluare completă a programelor de pre-aderare nu poate fi efectuată înainte ca majoritatea proiectelor să fie finalizate. Totuşi, un rezumat al problemelor întâmpinate pe parcursul perioadei de programare 2000-2006 include: peste jumătate din perioadă a durat elaborarea cadrului de fundamentare a finanţării, în paralel cu transpunerea acquis-ului comunitar; lipsa sau neclaritatea procedurilor/ghidurilor, îndeosebi la începutul procesului; lipsa unor cerinţe clare privind EIM şi Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele majore au creat adesea blocaje; expertiza limitată în pregătirea şi implementarea investiţiilor la scară largă, a principiilor procedurale ale UE; sistem prea centralizat cu multe nivele şi instituţii implicate în procesul decizional dublat de o legislaţie neclară, conducând uneori la decizii întârziate în procesul de achiziţii şi plăţi; lipsa transparenţei în prezentarea rapoartelor de control naţional şi a celor de antifraudă, precum şi a măsurilor reactive care pot să pericliteze procesul de plată; abordarea proiect cu proiect în loc de abordare prin programe.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului, răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (publicată în M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobată prin Legea nr. 105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/08 mai 2006), cu modificările şi completările ulterioare.

Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului. Fondul pentru mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege specială care stabileşte şi destinaţiile acestora. Pentru a veni în sprijinul agenţilor economici care sunt obligaţi să respecte prevederile art. 9 din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006, precizăm că baza de calcul la care se aplică procentele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), e), f) şi j) reprezintă valoarea de vânzare, exclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.

Încasările din Fondul de Mediu sunt reprezentate de diferite taxe suportate de către agenţii economici poluatori, alocaţii de la bugetul de stat, donaţii, sponsorizări, asistenţă financiară din partea unor persoane fizice sau juridice sau a unor organizaţii internaţionale, taxe pentru eliberarea autorizaţiei de mediu, precum şi rambursarea împrumutului şi a dobânzii de către utilizatorii resurselor fondului.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul de Mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Administraţia Fondului pentru Mediu selectează proiectele propuse pentru finanţare din Fondul pentru Mediu, urmăreşte şi controlează implementarea proiectelor adoptate. Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către achiziţionarea de aparatură cu tehnologie nepoluantă şi proiecte de gestiune a deşeurilor (inclusiv deşeuri periculoase). În anul 2008, AFM şi-a propus susţinerea financiară a proiectelor care au vizat toate categoriile specifice de proiecte eligibile pentru finanţare menţionate în OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru Mediu conform OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, au fost următoarele: prevenirea poluării; reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; reducerea nivelurilor de zgomot; utilizarea de tehnologii curate; gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, (pentru această sesiune nu se pot depune proiecte privind reciclarea anvelopelor uzate); protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi locale; gospodărirea integrată a zonei costiere; conservarea biodiversităţii; administrarea ariilor naturale protejate; educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului; creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii; închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier; lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului. Informaţii suplimentare se regăsesc pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu: http://www.afm.ro.

Programul PHARE În România, programul PHARE a luat fiinţă încă din 1998, iar protecţia mediului reprezintă un

domeniu important de acţiune în cele 3 componente active ale sale - Phare “Naţional”, Phare “Cooperare trans-frontalieră” şi Phare “ Coeziune economică şi socială “. Obiectivele naţionale pentru fiecare an de derulare au evoluat de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar de mediu la aspecte practice de implementare. Cu sprijinul programului PHARE s-a reuşit transpunerea aproape în totalitate a legislaţiei europene în domeniile: legislaţie orizontală, substanţe chimice, managementul deşeurilor, controlul poluării industriale, calitatea aerului, calitatea apei, protecţia împotriva zgomotului

Proiectele PHARE au contribuit substanţial la întărirea capacităţii administrative la nivel central, regional şi local prin organizarea de sesiuni de training sau seminarii de informare pe diverse probleme de mediu, dotarea cu echipamente de monitorizare a calităţii mediului, calculatoare, softuri, echipamente de birotică. Astfel, cu sprijinul proiectului PHARE 2000 s-a realizat punerea în practică, la nivelul aglomerărilor urbane din România, a unuia dintre cele mai moderne sisteme de monitorizare a calităţii aerului din Europa.

Strategiile naţionale, planurile de acţiune naţionale, regionale şi locale din domeniul mediului înconjurător au fost elaborate sau actualizate astfel încât să asigure o viziune cât mai coerentă asupra politicii de mediu din România şi asupra modului în care aceasta ar putea fi implementată. Prin programul PHARE 2003 CES s-a implementat prima schemă (pilot) de granturi mici pentru managementul deşeurilor, în regiunea Centru (valoare 5,33 milioane Euro), pentru ca apoi, prin PHARE 2004, schema a fost extinsă la nivelul întregii ţări (valoare 21,87 MEuro). Prin PHARE 2005-2006 s-au finanţat alte sectoare de mediu (aer, IPPC, apă, protecţia naturii) avându-se în vedere ca şi sistemul privat să fie considerat beneficiar. Investiţiile finanţate prin proiectele PHARE în domeniul protecţiei mediului se ridică la aprox. 276 mil. Euro şi sunt concentrate pe implementarea legislatiei europene de mediu. Programul PHARE contribuie în prezent cu aproximativ 19 milioane Euro la pregătirea de proiecte în vederea finanţării din Fonduri Structurale şi din Fondul de Coeziune.

http://www.afm.ro/

Programul ISPAObiectivele ISPA au fost următoarele: să sprijine ţările beneficiare în vederea alinierii

standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene, să extindă şi să conecteze reţelele de transport proprii cu cele Trans - europene, să familiarizeze ţările beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate de Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. ISPA s-a concentrat pe directivele de mediu din următoarele sectoare: alimentarea cu apă potabilă, epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor solide şi periculoase, poluarea aerului. Prin ISPA, România a primit anual între 208 - 270 milioane euro, din care 104 - 135 milioane euro au fost alocate pentru proiecte din infrastructura de mediu (apă şi deşeuri).

În perioada 2000-2005 au fost aprobate pentru finanţare ISPA 42 de măsuri, dintre care 29 pentru îmbunătăţirea calităţii apei (pentru modernizarea infrastructurii de apă/apă uzată), 7 în domeniul managementului integrat al deşeurilor şi 6 proiecte de Asistenţă Tehnică. Valoarea totală a proiectelor finanţate prin ISPA se ridică la 1,45 miliarde Euro, din care cca. 1,04 miliarde Euro reprezintă grant ISPA, cofinanţarea fiind asigurată de împrumuturi de la IFI (în special BEI şi BERD, dar şi Banca Germană KfW), acorduri bilaterale (Ministerul Mediului din Danemarca) şi contribuţia de la bugetul de stat sau bugetele locale. Pregătirea proiectelor pentru finaţare ISPA a fost asigurată din bugetul de stat şi bugetul local, din programele de pre-aderare la UE şi din numeroase acorduri bilaterale (Spania, Danemarca, Germania, Japonia). Având în vedere resursele financiare din partea UE, mai considerabile după aderare, sprijinul ISPA a fost solicitat pentru pregătirea unui important portofoliu de 40 de proiecte majore, în sectoarele de apă şi deşeuri, aflate în pregătire.

Programul SAMTIDMinisterul Român al Internelor şi Reformei Administrative a demarat în anul 2001 Programul

de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), destinat îmbunătăţirii stării tehnice a infrastructurii locale în domeniul calităţii apei potabile şi a serviciilor de alimentare cu apă. Până în prezent, programul a fost accesat de un număr de 91 de oraşe din 14 judeţe, având o populaţie totală de aproximativ 2,5 milioane de locuitori, fiind dezvoltat în 2 faze, cu 5 şi respectiv 9 Asociaţii de Municipalităţi. Valoarea întregului program este de 96 mil. Euro, 40 milioane în faza I şi 56 milioane Euro în faza II. Structura de finanţare a programului este următoarea: 50% (48 milioane Euro) sub formă de grant de la UE ( reprezentand 75% ), Fondul Naţional (reprezentând 25% ) şi valoarea rămasă de 50% (reprezentând 48 milioane Euro ) provenind din împrumuturi de la BEI şi BERD.

Programul SAPARDDocumentul de programare multianuală şi de fundamentare pentru implementarea Programului

SAPARD în România este Programul Naţional pentru Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã (PNADR), aprobat prin Decizia Comisiei Europene la data de 12 decembrie 2000. În cadrul acestui program este prevăzută acordarea asistenţei financiare nerambursabile pentru „Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii rurale” (masura 2.1 din PNADR). Această măsură este bazată pe următoarele obiective: Construcţia şi modernizarea drumurilor şi podurilor comunale; Construcţia şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă; Construcţia de sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apei uzate.

Prin intermediul Agenţiei SAPARD, au fost selectate pentru măsura 2.1. 854 de proiecte în domeniul îmbunătăţirii infrastructurii rurale, în valoare totală de aprox. 512 mil. Euro.

Programul LIFECele două componente ale programului LIFE pentru ţările candidate, LIFE - Mediu şi LIFE

Natura, sunt funcţionale în România din 1999 şi finanţează proiecte ce tratează probleme specifice, locale de îmbunătăţire, protecţie sau conservare a calităţii mediului (LIFE Mediu) şi a biodiversităţii (LIFE Natura). Dacă proiectele din cadrul componentei „Natura” vizează protecţia diferitelor ecosisteme şi specii de plante şi animale, în cadrul componentei „Mediu” au fost elaborate proiecte inovatoare privind sistemul de avertizare în cadrul fenomenelor periculoase, dezvoltarea unor sisteme operative pentru studiul de impact al poluării, monitorizarea şi prognozarea acestuia, sensibilizarea

populaţiei în precolectarea selectivă a deşeurilor menajere, etc. Acest tip de proiecte vin în sprijinul măsurilor de infrastructură ale programului ISPA şi contribuie la realizarea obiectivelor naţionale de mediu. În perioada 1999-2004, au fost aprobate 31 de proiecte, cu o contribuţie totală a proiectului LIFE de aprox. 8,43 mil Euro. În 2005 au fost aprobate 7 proiecte (unul în cadrul componentei LIFE-MEDIU şi 6 proiecte în cadrul LIFE-NATURA) cu o valoare totală de 5,6 milioane Euro.

GEF (Facilitatea Globală pentru Mediu)România a aderat la Facilitatea Globală pentru Mediu în 1994. GEF este destinat susţinerii

financiare pentru protecţia mediului la nivel global, prin constituirea unui fond special şi alocarea acestuia pentru proiecte globale ce au în vedere păstrarea biodiversitaţii, schimbările climatice, poluanţii organici persistenti, combaterea deşertificării, protejarea apelor internaţionale şi a stratului de ozon. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), PNUM (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) şi Banca Mondială şi sunt derulate de organizaţii publice sau private şi trebuie să îndeplinească două criterii: să reflecte priorităţile naţionale sau regionale şi să aibă sprijinul judeţelor/ţărilor implicate, şi să contribuie la ameliorarea situaţiei mediului pe plan global. România a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de ţară şi 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protecţia apelor Mării Negre şi ale Dunării.

Programul MATRAEste un program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda, ce sprijină procesul

de transformare socială ce are loc în Europa Centrală şi de Est. Unul din componentele programului MATRA este Programul de Granturi Mici acordate de Ambasada (Matra Small Embassy Projects Programme) cunoscut ca Matra-KAP. Obiectivele principale ale acestui program de aderare sunt să acorde asistenţă sectorului public la implementarea acquis-ului comunitar sau a politicii guvernamentale legate de aderare şi să stabilească relaţii de durată între instituţiile guvernamentale dintre cele două state (România şi Olanda). Programul Matra se concentrează pe proiecte din sectoarele ne-economice. Acest program este deschis pentru proiecte în următoarele opt sectoare: armonizarea legislaţiei, educaţie, mediu, justiţie, afaceri interne, sănătate, locuinţe, reforma administraţiei publice, politica socială şi condiţii de muncă.

Finanţarea post-aderarePolitica de coeziunePentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată pentru a

răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de muncă). În urma acestei reforme, politica de coeziune are la dispoziţie trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Cele trei instrumente vor fi folosite ca şi până acum, pentru a ajuta la reducerea diferenţelor de dezvoltare economică între diversele regiuni ale Uniunii Europene, punându-se accentul pe cunoaştere şi inovare, pe crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune, cooperare între regiuni şi pe transformarea regiunilor în locuri atractive pentru a investi şi pentru a munci. Politica de coeziune are trei obiective: Convergenţa (sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice), Competitivitate Regională şi Ocuparea forţei de muncă (sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare, pentru atingerea ţintelor Agendei Lisabona) şi Cooperare Teritorială Europeană (promovând o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile UE). Ultimul obiectiv va avea trei axe de acţiune, şi anume: cooperare trans-frontalieră, transnaţională şi inter-regională. România, ca beneficiară a fondurilor structurale, este eligibilă pentru toate cele trei instrumente şi pentru două dintre obiective - Convergenţa şi Cooperare Teritorială Europeană.

Alocarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Fondurile de post-aderare, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune au ca destinaţie finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea şomajului de lungă durată, inserţia profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale. Fondul European pentru Dezvoltare Regională are misiunea de a contribui la eliminarea dezechilibrelor regionale în Comunitatea Europeană, prin sprijinirea dezvoltării regiunilor defavorizate sau unde progresul economico-social este mai lent. Fondul de Coeziune este un instrument structural funcţional din 1994, care ajută statele membre să reducă diferenţele economice şi sociale şi să-şi stabilizeze economia naţională. Fondul de Coeziune oferă finanţare pentru proiectele de reabilitare/extindere a infrastructurii de mediu şi de transport.

Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergenţa”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile la IPA şi ENPI, Instrumentul de Pre-Aderare şi Instrumentul European de Vecinătate şi Cooperare). Pentru următorii 7 ani (2007-2013), România a pregătit o serie de documente strategice şi operaţionale pentru a stabili priorităţile de dezvoltare ale României şi pentru a defini alocarea fondurilor comunitare pe fiecare obiectiv în parte.

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) cuprinde strategia naţională de dezvoltare a României. În acest document, finalizat la sfârşitul anului 2005, sunt prezentate obiectivele strategice, acţiunile planificate şi sursele de finanţare din perspectiva multi-anuală (document ce nu a trebuit supus aprobării Comisiei Europene).

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) are la bază Planul Naţional de Dezvoltare şi identifică legătura dintre priorităţile naţionale şi regionale şi priorităţile comunitare susţinute de Comisia Europeană. În CSNR se specifică alocarea anuală a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe fiecare instrument şi pe fiecare program operaţional.

Programele Operaţionale (PO) sunt documentele ce identifică, pentru fiecare obiectiv strategic din CSNR, axele prioritare şi domeniile de intervenţie, furnizând detalii despre finanţarea naţională publică şi privată şi co-finanţarea de la Uniunea Europeană.

Fiecare Program Operaţional este completat de un Program Complement, documente ce nu sunt supuse aprobării Comisiei Europene, dar care cuprind detalii practice privind proiectele şi cheltuielile eligibile, potenţialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autorităţilor, etc.

Fiecare PO este împărţit în mai multe Axe Prioritare (ilustrând obiectivele Programului Operaţional respectiv), fiecare axă având unul sau mai multe domenii majore de intervenţie, care la rândul lor pot cuprinde una sau mai multe operaţiuni ce urmează a beneficia de finanţare din fondurile structurale.

Detalii despre aceste documente se pot găsi pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor (http://www.mefromania.ro/) în sectiunea dedicată PND. De asemenea, detalii despre fiecare PO în parte, şi despre modul în care va fi implementat se găsesc pe site-urile oficiale ale Autorităţilor de Management şi a Organismelor Intermediare. CSNR se implementează prin Programele Operaţionale, elaborate prin obiectivele “Convergenţa” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.

Complementaritatea Instrumentului financiar LIFE+ Protecţia mediului constituie una dintre dimensiunile fundamentale ale dezvoltării durabile a

Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o prioritate pentru cofinanţarea comunitară şi ar trebui finanţată, în principal, prin intermediul instrumentelor financiare orizontale ale Comunităţii, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul agricol european pentru dezvoltare rurală, Programul-cadru pentru competitivitate şi inovaţie, Fondul european pentru pescuit şi cel de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative.

http://www.mefromania.ro/

Aceste instrumente financiare comunitare nu acoperă toate priorităţile de mediu. În consecinţă, este nevoie de un instrument financiar pentru mediu (LIFE+), care să ofere asistenţă specifică pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicii şi a legislaţiei comunitare în materie de mediu, în special a obiectivelor celui de-al şaselea Program comunitar de acţiune pentru mediu (PAM 6) instituit prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002.

Cerinţele de protecţia mediului trebuie să fie integrate în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi activităţilor comunitare, inclusiv a instrumentelor financiare. În consecinţă, LIFE+ ar trebui să fie complementar celorlalte instrumente financiare comunitare, iar Comisia şi statele membre ar trebui să asigure această complementaritate la nivel comunitar, naţional, regional şi local.

PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ - PNDRFondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de

finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijinii ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. Politica Agricolă Comună este un set de reguli şi mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie dezvoltării rurale.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private. Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Axe prioritare tematice:AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier1.1. Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să consolideze potenţialul uman1.1.1. Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri1.2. Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze inovaţia1.2.1. Modernizarea exploataţiilor agricole 1.2.2. Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere1.2.5. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii1.3. Măsuri de tranziţie pentru România1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă1.4.2. Înfiinţarea grupurilor de producători1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultoră AXA 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural2.1. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole2.1.1. Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană2.1.4. Plăţi de agro-mediu2.2. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere2.2.1. Prima împădurire a terenurilor agricole AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale3.1. Măsuri privind diversificarea economiei rurale3.1.2. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi3.1.3. Încurajarea activităţilor turistice3.2. Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

AXA 4: Axa LEADER4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locală4.1.1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier4.1.2. Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural4.1.3. Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare4.3.1 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului4.3.1.1 Construcţie parteneriate public-private4.3.1.2 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) POS Mediu este documentul aprobat de Comisia Europeană pentru implementarea priorităţilor

de mediu ale României care sunt aprobate pentru finanţare din fonduri structurale şi fondul de coeziune. POS Mediu continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA şi SAPARD). POS Mediu este strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene.

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare:Axa prioritară 1 – “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, această prioritate va fi finanţată din Fondul de Coeziune.Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”, această axă prioritară va fi finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională.Axa prioritară 3 – „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul de Coeziune.Axa prioritară 4 – “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”, această prioritate va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Axa prioritară 5 – “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, această axă prioritară va fi finanţată din Fondul de Coeziune.Axa prioritară 6 – “Asistenţa Tehnică” este complementară Programului Operaţional Asistenţă Tehnică, gestionat de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi va furniza asistenţă specifică pentru identificarea proiectelor, monitorizare, evaluare şi control, precum şi pentru activităţi de comunicare care să asigure publicitatea intervenţiilor programului. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Axele prioritare ale POS Mediu sunt în conformitate cu Prioritatea 3 „Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului” din PND 2007-2013, şi cu prioritatea tematică „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” din CNSR. În acelaşi timp, POS Mediu este complementar cu alte priorităţi de dezvoltare ale României care conduc la dezvoltarea durabilă a ţării.

De asemenea, POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile strategice stabilite în documentele/strategiile naţionale :

Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu; Documentul Complementar de Poziţie pentru negocierea Capitolului 22 - Mediu - şi

Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia; Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025; Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor; Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor; Strategia Naţională pentru protecţia împotriva inundaţiilor;

Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei.Programul Operaţional Regional - PORObiective specifice: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări

policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor; Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a

legăturilor cu zonele înconjurătoare; Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor; Creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri; Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor AXA PRIORITARĂ 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştereAXA PRIORITARĂ 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi localeAXA PRIORITARĂ 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

AXA PRIORITARĂ 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local AXA PRIORITARĂ 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

AXA PRIORITARĂ 6 - Asistenţă tehnicăProgram Operaţional Sectorial Pentru Creşterea Competitivităţii (POS-CCE)Obiective specifice: Obiectivul global îl reprezintă creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru

reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creştere medie a productivităţii de cca.

5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE AXA PRIORITARĂ 1 - Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţieAXA PRIORITARĂ 2 - Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitateAXA PRIORITARĂ 3 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi

publicAXA PRIORITARĂ 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în

contextul combaterii schimbărilor climatice AXA PRIORITARĂ 5 - Asistenţă TehnicăPOS - TRANSPORTObiective specifice: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T relevante, cu aplicarea măsurilor

necesare în domeniul mediului înconjurător; Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat în ceea ce priveşte toate

modurile de transport, prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar, naval şi inter-modal;

Promovarea unei dezvoltări durabile, în special prin minimizarea efectelor adverse asupra mediului şi creşterea siguranţei traficului.

AXA PRIORITARĂ 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale UE

AXA PRIORITARĂ 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil AXA PRIORITARĂ 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor AXA PRIORITARĂ 4 - Asistenţă Tehnică pentru POS-T

Programe de Cooperare Teritorală

Cooperare Teritorială Transfrontalieră Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria -

destinat cooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa România-Bulgaria Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România -

destinat cooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa Ungaria-România Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-

România-Ucraina Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării NegreCooperare Teritorială Transnaţională

Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-EstPrograme de Cooperare Interregională

Programul de Cooperare Teritorială INTERREG IVC Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013 - pentru efectuarea de studii în

domeniul amenajării teritoriului Programul de Cooperare Teritorială INTERACT II Programul de Cooperare Interregională URBACT II - destinat cooperării între oraşele

Uniunii Europene

Matrice - Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Degradarea calităţii apelor de suprafaţă” Cod PM – 01

CATEGORIA DE PROBLEME: Degradarea calităţii apelor de suprafaţăOBIECTIV GENERAL: Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă

PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu peste 2000 l.e. în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile Obiectiv specific

Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de finanţare

implementare monitorizareExtinderea şi reabilitatrea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere în aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi

Realizarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru aglomerările umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi în scopul conformării cu prevederile Directivei 91/271/EEC

- lungime reţea de canaliza-re




- indicatori de calitate a receptori-lor naturali a apelor uzate

Extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare în localităţile cu peste 2000 l.e.

CLOperator apă – canal Primării locale

GNM - CJ AradCJ AradAPM AradApele Române

2018 Surse externeSurse interneSurse naţionale

Reabilitarea staţiilor de epurare existente în localităţile cu peste 2000 l.e.

CLOperator apă-canalPrimării Locale

GNM - CJ AradCJ AradAPM Arad

2018 Surse naţionaleSurse externeSurse interne

Realizarea de staţii de epurare în toate localităţile cu peste 2000 l.e.

CLOperator apă-canalPrimării locale

GNM - CJ AradCJ AradAPM Arad


Monitorizarea calităţii efluentului evacuat din staţiile de epurare a localităţilor cu peste 2000 l.e.

CLOperator apă-canalApele române

GNM - CJ AradCJ AradAPM AradApele Române

permanent Surse naţionaleSurse externeSurse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere şi a rumeguşuluiObiectiv specific


implementare monitorizareReducerea riscului poluării apelor de suprafţă şi asigurarea secţiunii de scurgere

Respectarea prevederilor legale privind depozitarea deşeurilor şi prelucrării lemnului

- indicatori de calitate a factorilor de mediu (în zonele de influenţă a depozitelor)

- debitul râului

Realizarea unui sistem funcţional de colectare selectivă a deşeurilor la şi de la sursă

CLOperator salubritate

APM AradCJ AradGNM – CJ Arad

permanent Surse interneSurse externe

Elaborarea materialelor educative privind colectare selectivă a deşeurilor

APM Arad ARPMANPM

permanent Surse interne

Descurajarea depozitării ilegale a deşeurilor prin urmărirea sistematică şi aplicarea de amenzi contavenţionale celor vinovaţi

CLGNM-CJ Arad

GNM – CJ AradApele Române


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme centralizate de distribuţie a apei potabileObiectiv specific


implementare monitorizareExtinderea şi reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere în aglomerările umane cu sub 2000 locuitori echivalenţi

Realizarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru aglomerările umane cu sub 2000 locuitori echivalenţi în scopul conformării cu prevederile Directivei 91/271/EEC

- lungime reţea de canaliza-re




- indicatori de calitate a receptori-lor naturali a apelor uzate

Extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare în localităţile cu sub 2000 l.e.

CLOperator apă –canalPrimării locale

GNM – CJ AradCJ AradAPM AradApele Române

Începând cu 2009

Surse naţionaleSurse externeSurse interne

Reabilitarea staţiilor de epurare existente în localităţile cu sub 2000 l.e.



Începând cu 2009


Realizarea de staţii de epurare în toate localităţile cu sub 2000 l.e.



Începând cu 2009


Monitorizarea calităţii efluentului evacuat din staţiile de epurare a localităţilor cu sub 2000 l.e.

CLOperator apă – canalApele Române



Extindere reţea apă potabilă cu 7 km, extindere reţea canalizare

CLOperator apă –canalPrimării Locale

GNM – CJ AradCJ AradAPM Arad

Începând cu 2009

Surse naţionaleSurse externe

19 km şi realizare staţie de epurare - comuna Sepreuş

Surse interne

Staţie pentru epurarea apelor uzate provenite din canalizarea locuinţelor de serviciu şi a sediului administrativ - comuna Iratoşu

CLOperator apă –canalPrimării Locale


Începând cu 2009


PROBLEMA DE MEDIU: Nefuncţionalitatea şi lipsa de performanţă a staţiilor de epurare, în ceea ce priveşte tratarea apelor uzateObiectiv specific


implementare monitorizareRealizarea unor sisteme performante de epurare a apelor uzate

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în emisari naturali

- clasa de calitate

- debite de apă

- indicatori de calitate a apei uzate

Retehnologizarea staţiilor de epurare

CLOperator apă – canal Agenţii economici


Începând cu 2009


Monitorizarea calităţii efluentului epurat

CLOperator ap-canalAgenţii economici


permanent

Surse interne

Încadrarea cu personal de specialitate în exploatarea staţiilor de epurare

CLOperator apă - canal


permanent

Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole

Obiectiv specific


implementare monitorizareProtecţia apelor împotriva poluării cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniti din activităţi agricole

Reducerea poluării apelor cu nitraţi conform Directivei 91/676/CEE

- Concentraţia de nitraţi în apele de suprafaţă şi subterană

Monitorizarea zonelor vulnerabile şi utilizarea optimă a îngrăşămintelor

OSPAApele Române

DADR permanent Surse interne

Intocmirea studiilor agrochimice şi a planurilor de fertilizare, aplicarea programului de acţiune pentru evitarea impurificării apelor de suprafaţă cu nitraţi din surse agricole

Deţinătorii de terenuriDADRApele RomâneOSPA

DADRGNM- CJ Arad


Monitorizarea efectului aplicării Codului de bune practici agricole

Deţinătorii de terenuriDADRApele RomâneOSPA

APM AradOSPAGNM-CJ Arad


Construcţia şi reabilitarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd şi a bazinelor de stocare dejectii

Agenţii economiciProducători agricoli

APM AradGNM- CJ Arad


lichide

Conştientizarea producătorilor agricoli privind utilizarea raţională a îngrăşămintelor organice şi minerale şi aplicarea Codului de bune practici agricole

DADROSPA

APM AradDADR


Construcţia instalaţiilor cu producere biogaz având ca substrat materiale de natură vegetală şi animală

Agenţii economici

GNM-CJ AradAPM ARad


PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de agrementObiectiv specific


implementare monitorizareRealizarea infrastructurii de mediu în zone fără sisteme centralizate de canalizare a apei

Reducerea poluării apelor de suprafaţă din zone turistice

- clasa de calitate

- debite de apă

- indicatori de calitate a apei uzate

Dotarea zonelor turistice şi de agrement cu sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate

Agenţii economiciCL

APM AradGNM- CJ AradApele Române

permanent Surse interneSurse externeSurse naţionale

PROBLEMA DE MEDIU: Necesitatea identificării unor soluţii de ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme de epurare a apelor uzate industriale (ex. platforma industrială a municipiului Arad - Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la magistrale funcţionaleObiectiv specific


implementare monitorizareDiminuarea poluării râului Mureş

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi

- clasa de calitate


- indicatori de calitate a apei uzate epurate

Extinderea reţelei de canalizare în zona NV a oraşului, care să preia apele uzate din zona industrială şi rezidenţială

CLOperator apă-canal

APM AradGNM – CJ AradApele Române

Incepând cu 2009

Surse interneSurse externeSurse naţionale

Ecologizarea zonei

CL, Agenţii economici

APM AradGNM – CJ Arad

permanent Surse interneSurse naţionale

Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Cantitatea şi calitatea apei potabile” Cod PM – 02CATEGORIA DE PROBLEME: Cantitatea şi calitatea apei potabile

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile

PROBLEMA DE MEDIU: Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în mediul urban şi ruralObiectiv specific


implementare monitorizare

Reabilitarea sistemelor de captare, tratare şi distribuţie a apei potabile

Asigurarea din punct de vedere cantitativ a alimentării cu apă potabilă în zonele ruraleAsigurarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite conform L 458/2002

- nr. sisteme de captare reabilita-re

- lungime reţele de distribu-ţie

- indicatori fizico-chimici, biologici şi bacterio-logici ai apei potabile furnizate

Reabilitarea sistemelor de captare şi tratare a apei utilizată în scop potabil


CJGNM- CJ AradApele Române


Reabilitarea reţelei de distribuţie a apei potabile


CJGNM- CJ Arad


Alimentarea cu apă potabilă a localităţii Cuied şi extindere reţele de apă potabilă în localitatea Buteni


CJGNM- CJ Arad

Incepând cu 2009


Introducere reţea apă potabilă şi canalizare în satul Caporal Alexa


CJGNM- CJ Arad

Incepând cu 2009


PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta extindere şi reabilitare a reţelelor centralizate de distribuţie a apei potabile în mediul rural şi urbanObiectiv specific


implementare monitorizareRealizarea de noi reţele centralizate de distribuţie a apei potabile

Creşterea gradului de acces a populaţiei la serviciile

- lungime reţele de distribu-ţie

- debit de

Realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a aglomerărilor


CJGNM- CJ Arad


publice de alimentare cu apă potabilă

apă potabilă asigurat

- nr. de branşa-mente la reţeaua de distribu-ţie a apei potabile

umane cu peste 2000 locuitori echivalenţi

PROBLEMA DE MEDIU: Decolmatarea canalelor de desecare şi irigaţii şi a canalelor de transport şi menţinerea rolului pentru care au fost proiectate, prin supraveghere de către administratorii canalelor, a desecărilor de ape uzate, în scopul evitării poluării apelor de suprafaţă în care debuşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi infiltrării, precum şi evitarea septizării zonelorObiectiv specific


implementare monitorizareAsigurarea parametrilor de calitate a apei potabile din sistemul centralizat şi din surse individuale

Satisfacerea nevoilor populaţiei pentru un consum de apă potabilă de bună calitate

- km de canal decolma-tat

- nr. de surse de poluare care afectează calitatea apei canalelor

- frecvenţa de monitori-zare

Eliminarea surselor de poluare care evacuează în canale

CL APM AradGNM- CJ AradApele RomâneANIF


Decolmatarea periodică şi întreţinerea albiei canalelor

Proprietarii canalelor

APM AradGNM- CJ AradApele Române ANIF


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surse individuale de alimentare cu apă în scop potabilObiectiv specific


implementare monitorizareAsigurarea parametrilor de calitate a apei provenite din sursele individuale

Eliminarea cazurilor de îmbolnăvire datorate consumului apei din surse individuale

- număr de surse individuale monitorizate

- frecvenţa monitorizării

- număr de îmbolnă-viri

Identificarea tuturor surselor individuale de alimentare cu apă potabilă din mediul urban şi rural

CLDSPOperator apă- canal

DSPApele Române

2010-2015 Surse interne

Implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii surselor individuale prin creşterea capacităţii de prelevare şi analiză a laboratoarelor de specialitate

CLDSPOperator apă-canal

DSPApele RomâneOperator apă-canal


Eliminarea surselor de poluare care afectează stratul freatic

CLDSP

DSPApele RomâneGNM-CJ Arad


Implementarea măsurilor de prevenire şi control în vederea utilizării în scop potabil numai a surselor care asigură

CLDSP

DSPApele RomâneGNM-CJ Arad


parametrii de potabilitate

PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unor studii hidrologice, puţuri de observaţie dotate cu senzoriObiectiv specific


implementare monitorizareAsigurarea necesarului de apă pentru populaţie şi dezvoltarea economico-socială

Satisfacerea necesarului de consum de apă potabilă

- frecvenţa observaţii-lor efectuate la forajele de captare

- nr. de studii hidrologice efectuate

Dotarea cu senzori de nivel a tuturor forajelor de captare a apei potabile

CLApele RomâneOperator apă-canal

Apele RomâneOperator apă canal


Dotarea cu sisteme de măsurare a debitului pentru toate forajele de captare a apei potabile

CLApele RomâneOperator apă-canal

Apele RomâneOperator apă canal


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabileObiectiv specific


implementare monitorizareAccesul publicului la informaţia privind calitatea apei potabile şi relaţia cu sănătatea

Protejarea stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu calitatea apei potabile

- Parametrii fizico-chimici şi bacteriologici de calitate ai apei potabile

Realizarea unei baze de date privind calitatea apei potabile la nivelul producătorilor de apă potabilă şi/sau a primăriilor

DSPOperator apă-canalCL

DSP permanent Surse interne

Mediatizarea DSP DSP permanent Surse interne

datelor existente, referitoare la calitatea apei potabile


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Asigurarea stării de sănătate” Cod PM – 03CATEGORIA DE PROBLEME: Asigurarea stării de sănătate

OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea stării de sănătate

PROBLEMA DE MEDIU: Monitorizarea incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei mediu-sănătate umană, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populaţieiObiectiv specific


implementare monitorizareMonitorizarea şi cuantificarea efectelor poluării asupra sănătăţii publice în centrele urbane reprezentative (zone rezidenţiale)

Realizarea unui sistem de colectare a datelor din teritoriu

- nr. puncte colecta-re date

- rata morbidităţii specifi-ce

- nr. de analize efectua-te pe factori de mediu

Stabilirea unui sistem funcţional de lucru între autorităţile din sănătate şi cele de mediu – tip grup de întâlniri periodice regulate

DSPCLAPM AradCJ. Arad

APM Arad permanent Surse interne

Identificarea surselor de poluare şi fixarea punctelor de analiză în teritoriu

DSPCLApele Române


Realizarea unei baze de date funcţionale

DSPCL


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Gestiunea deşeurilor” Cod PM – 04CATEGORIA DE PROBLEME: Gestiunea deşeurilor

OBIECTIV GENERAL: Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

PROBLEMA DE MEDIU: Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere în mediul urban şi ruralObiectiv specific


implementare monitorizareEliminarea deşeurilor menajere în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare

Respectarea calendarului sistării depozitării conform HG 349/2005 şi anexei la Planul Judeţean de Gestiune a deşeurilor-Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate la 75% din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă) până în 16.07.2010

- cantităţi de deşeuri urbane produse şi depozitate/an

- cantităţi de deşeuri reciclate/an

- cantităţi deşeuri biodegradabile depozitate/an

- nr./suprafaţă depozite care sistează depozitarea/ an, respectiv se închid

- nr. staţii de transfer realizate/an

- nr./capacitate instalaţii

Închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere neconforme cu prevederile legislaţiei în vigoare

CLCJ Arad

CJ AradAPM AradGNM – CJ Arad

conform calendarului de închidere


Construcţia staţiilor de transfer aferente

CLCJ Arad


începând cu 2010


Extinderea capacităţii de tratare a deşeurilor biodegradabile – construcţia staţiilor de compostare la

CLCJ Arad


începând cu 2010

Surse naţionale Surse externeSurse interne

tratare deşeuri biodegradabile construite /an

Arad şi Ineu – începând cu 2010 conform proiectului „Sistem integrat de gestionare al deşeurilor” promovat de CJ AradÎnchiderea celulelor 1-3 de către SC ASA Servicii Ecologice SRL şi începerea producerii de biogaz

SC ASA Servicii Ecologice SRL

APM AradGNM – CJ Arad

Începând cu sem. II 2009

Surse interne

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75℅ din cantitatea totală introdusă în anul 1995 în judeţe

CL CJ


2010 Surse interneSurse externeSurse naţionale

PROBLEMA DE MEDIU: Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi cenuşă provenite din industria energetică – CET AradObiectiv specific



Reducerea impactului generat de existenţa haldei de cenuşă

Identificarea unor soluţii fezabile de utilizare a cenuşii din depozitul existent sau de stabilizare şi închidere a amplasamentuluiIdentificarea variantelor de înlocuire a tehnologiei de producere a energiei termice prin eliminarea utilizării combustibilului solid, astfel numai rezultând cenuşă din ardere

- Nr. variante de valorificare a cenuşii existente

- Procent de înlocuire a cantităţii de combustibil solid ars/an cu gaz ars/an

- Suprafeţe stabilizate sau închise, ha/an

Reconstrucţia ecologică a amplasamentului actual al haldei

CET Arad APM AradGNM – C J Arad

2013 Surse naţionaleSurse interneSurse externe

Executarea proiectării şi implementării retehnologizării CET

CET Arad APM AradGNM – C J Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Sisteme deficitare de colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a deşeurilor reciclabileObiectiv specific


implementare monitorizareImplementarea unui sistem eficient pentru recuperarea/co-lectarea şi reciclarea/valo-rificarea deşeurilor reciclabile

Atingerea ţintelor obiectivelor de reciclare/valori-ficare reciclate

℅ deşeuri (pe tipuri) colectate/valori-ficate/reciclate/an

Realizarea de proiecte alternative privind colectarea selectivă, şi acţiuni de conştientizare a populaţiei

CLOperatori de salubritateAPM Arad

APM Arad permanent Surse naţionaleSurse interneSurse externe

privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea separată a deşeurilor municipale generate

Implementarea sistemelor de colectare separată a materialelor valorificate, astef încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeuri biodegradabile

CLOperatori de salubritate

APM AradGNM –CJ Arad

permanent Surse naţionaleSurse interneSurse externe

Valorificarea/incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 53℅ din greutatea deşeurilor de ambalaje generate în

CLOperatori de salubritateAgenţii economci

APM AradGNM-CJ Arad


judeţ

Reciclarea a minimum 15℅ pentru lemn, minim 16℅ pentru plastic şi minim 48℅ pentru sticlă - din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje generate în judeţ


APM AradGNM-CJ Arad


Asigurarea capacităţilor şi tratarea a minimum 20.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judeţului


APM AradGNM-CJ Arad


Preluarea D.E.E.E de la punctele municipale de colectare şi asigurarea reciclării/valori-ficării acestora, cu atingerea ţintelor din HG

CLOperatori de salubritateAgenţii economici

APM AradGNM-CJ Arad


448/2005

Realizarea colectării DEEE-urilor de la populaţie în toate oraşele judeţului după un calendar constant


APM AradGNM-CJ Arad


Extinderea implementării colectării DEEE–urilor şi în mediu rural cu respectarea calendarului de colectare


APM Arad permanent Surse naţionaleSurse interneSurse externe

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuriObiectiv specific


implementare monitorizareGestionarea corespunzătoare a diferitelor tipuri de deşeuri

Eliminarea totală a situaţilor de poluare a factorilor de mediu datorată diferitelor activităţi generatoare de deşeuri de diverse tipuri

- indicatori fizico-chimici ai eventuale-lor poluări

- cantităţi deşeuri specifice generate/an

- cantităţi deşeuri specifice eliminate în

Realizarea de incineratoare pentru deşeuri de producţie conform legislaţiei în vigoare

CLAgenţii economici

APM AradGNM-CJ Arad

permanent Surse naţionale Surse interneSurse externe

Realizarea de incineratoare/instalaţii de sterilizare pentru diferite tipuri de deşeuri/ conform legislaţiei în vigoare


APM AradGNM-CJ Arad


mod conform/an Realizarea unor

capacităţi de stocare intermediară a deşeurilor, în condiţii de siguranţă


APM AradGNM-CJ Arad

Permanent Surse naţionale Surse interneSurse externe

Stabilirea unor circuite precise de circulaţie a deşeurilor de la producere până la eliminare


APM AradGNM-CJ Arad

Permanent Surse naţionale Surse interneSurse externe

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase


APM AradGNM-CJ Arad


Înfiinţare instalaţii de colectare/ sortare/tratare deşeuri periculoase din deşeuri menajere


APM AradGNM-CJ Arad


Promovarea prioritară a valorificării în agricultură a nămolurilor cu respectarea prevederilor legale

CLAgenţii economiciOperator apă-canal

APM AradGNM-CJ AradDADR


Promovarea tratării nămolurilor prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării


APM AradGNM-CJ Arad


Folosirea celor mai bune tehnici disponibile pentru gestionarea nămolului provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate


APM AradGNM-CJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Managementul şi monitorizarea ineficientă a haldelor de steril şi de deşeuri radioactiveObiectiv specific


implementare monitorizareReducerea impactului generat prin depozitarea sterilului rezultat din exploatările materialelor radioactive

Suprafaţă redată în circuitul natural

Nr./suprafaţă depozite deşeuri radioactive ecologizate

Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare, consolidare, înierbare pe haldele de steril rezultat din exploatările minere închise sau aflate în conservare

Agenţi economici

APM AradGNM-CJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industiale nepericuloase şi inerteObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de

finanţareimplementare monitorizare

Eliminarea impactului generat de depozitarea necorespunzătoare

Sistarea depozitării la depozitele de deşeuri industriale

- Nr. depozite industriale închise/an

- Suprafeţe

Exploatarea şi valorificarea materialelor utile din depozitele industriale

Agenţi economici

APM AradGNM-CJ Arad

Până la 1-5 ani de la data sistării depozitării

Surse interne

a deşeurilor industriale inerte şi nepericuloase

nepericuloase şi inerte

reabilitate/ an

- Cantităţi materiale valorificate din depozite industriale/an

Lucrări pentru închidere/reabilitare amplasamente conform grafic

Agenţi economici

APM AradGNM-CJ Arad

2013 Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Innoirea parcului auto prin valorificarea ecologică şi raţională a vehicolelor uzateObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Creşterea graduală a reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor rezultate din dezmembrarea VSU

Reutilizarea, reciclarea şi valorificarea vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980

- % din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980

Reutilizarea şi valorificarea a 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980

Agenţii economici

APM AradGNM-CJ Arad

Începând cu 2009

Surse interne

Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Poluarea atmosferică” Cod PM – 05CATEGORIA DE PROBLEME: Poluarea atmosfericăOBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului

PROBLEMA DE MEDIU: Ineficienţa sau inexistenţa sistemelor de reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor economici Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Încadrarea concentraţiei de poluanţi proveniţi din activităţile

Încadrarea nivelului emisiilor în prevederile

- Valoarea concentraţiilor emisiilor

Realizarea sau optimizarea instalaţiilor de depoluare în

Agent economic

APM AradGNM-CJ Arad

Conform calendarului din OM 592/2002

Surse interneSurse naţionale

industriale/agenţilor economici în limitele permise de legislaţie

OM 462/93, HG 541/2003, HG 699/2003OM 592/2002

cadrul proceselor tehnologice generatoare de noxe în atmosferă

până în 2010

Automonitoringul poluanţilor gazoşi

Agent economic

APM AradGNM-CJ Arad


Implementarea şi monitorizarea măsurilor cuprinse în programul de conformare

Agent economic

APM AradGNM-CJ Arad

Conform calendarului din OM 592/2002până în 2010


PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane- în special traficul greu precum şi subdimensionării reţelelor de trafic rutier Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Reducerea emisiilor provenite din traficul rutier până la limitele admise de legislaţia în vigoare

Încadrarea imisiilor provenite din trafic în prevederile OM 592/2002

- valoarea concentraţiilor imisiilor în zonele cu trafic intens

Realizarea şoselelor de centură pentru oraşele şi municipiile unde acestea nu există

CLCJ Arad

ARPMAPM Arad


Amenajarea pistelor speciale pentru biciclete, cu prioritate pe arterele intens circulate

CLPrimării Locale

APM AradCJ Arad


Campanii de promovare a modalităţilor de transport

APM AradCL

ARPM permanent Surse interne

alternativExtinderea reţelei de monitorizare a emisiilor din trafic în toate localităţile urbane

APM Arad ARPM APM Arad

2013 Surse interneSurse externeSurse naţionale

Realizarea de master - planuri vizând fluidizarea traficului în centrele urbane intens circulate: străzi cu sens unic, undă verde, etc

CLCJ AradPoliţia Rutieră

ARPMAPM Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de ardere (LCP) Obiectiv specific


implementare monitorizareÎncadrarea emisiilor generate de sistemele mari de ardere (LCP) în limitele admise de HG 541/2003

Respectarea programului de reducere progresivă a emisiilor anuale de SO2, oxizi de azot şi pulberi în suspensie

- valorile concentraţiei emisiilor de SO2, NOx, pulberi

Implementarea măsurilor şi investiţiilor necesare conformării instalaţiilor de sub incidenţa HG 541/2003

CET Arad APM AradARPM

Anul conformării (conform HG 541/2003)


PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea fonică datorată depăşirii valorilor maxime admise de zgomot în marile intersecţii urbane Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare, a disconfortului provocate de zgomotul ambiental asupra populaţiei

Reducerea nivelului de zgomot sub limita admisă în toate zonele expuse

- valorile nivelului de zgomot

Punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale

Primăria Municipiului AradAPM Arad


Adoptarea pe baza datelor din hărţile de zgomot a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental

Primăria Municipiului Arad

APM AradGNM-CJ Arad

Începând cu 2009

Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de steril Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Încadrarea emisiilor de pulberi industriale în limitele permise de legislaţia în vigoare

Încadrarea nivelului emisiilor de pulberi în prevederile OM 462/1993 şi a nivelului imisiilor în prevederile OM 592/2002

- valoarea concentraţii-lor emisiilor şi imisiilor

Consolidarea vegetativă în vederea împiedicării fenomenului de deflaţie din halde şi de iazuri

Agent economic


Reconstrucţia ecologică prin lucrări de nivelare, consolidare,

Agent economic


înierbare, plantare puieţi la iazurile de decantare şi haldele de steril

PROBLEMA DE MEDIU: Generarea de mari cantităţi de praf datorită transportului molozului, în maşini descoperite fără asigurarea etanşeizării acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite de protecţie pe timpul demolărilor Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Reducerea cantităţii de pulberi emise din activitatea de transport materiale de construcţii, demolări, construcţii

Încadrarea nivelului de imisii de pulberi în prevederile OM 592/2002

- valoarea concentra-ţiei imisiilor de pulberi

Interzicerea depozitării materialelor de construcţii pe carosabil sau în zone neprotejate

CL APM GNM-CJ Arad


Sancţionarea transportatorilor de materiale de construcţii şi materiale din demolări prin centrul oraşului

CL APM GNM-CJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibilii solizi sau lichizi (încălzirea pe timp de iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat de încălzire) Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Reducerea emisiilor din sistemele individuale de producere a energiei pe bază de combustibili

Reducerea numărului gospodăriilor cu sistem propriu de producere a energiei pe

- indicatori chimici (valori ale imisiilor)

- nr. de gospodării cu sistem

Reducerea numărului gospodăriilor cu sistem propriu de producere a energiei pe

CL CJ AradAPM Arad


solizi sau lichizi bază de combustibili solizi sau lichizi

propriu de producere a energiei pe bază de combustibili solizi sau lichizi

bază de combustibili solizi sau lichizi.Elaborarea unui program de promovare a sistemelor de eficientizare a consumului energetic casnic (pentru iluminat, energie termică şi apă caldă)

CLMM

CJ AradAPM Arad


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Capacitatea adminsitrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniu protecţiei mediului” Cod PM – 06

CATEGORIA DE PROBLEME: Capacitatea adminsitrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniu protecţiei mediuluiOBIECTIV GENERAL: Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului

PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM Arad Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Sediu corespunzător funcţionării corespunzătoare a APM – ului, acreditarea laboratorului APM

Sediu funcţional şi laborator acreditat

- nr. birouri şi laborator optim amenajate

Amenajarea unui sediu funcţional

APM Arad ARPMANPM

31.12.2009 Surse interne

Acreditarea laboratorului APM Arad

APM Arad ARPMANPM

Incepând cu 2010

Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Capacitatea instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea, controlul şi implementarea Acquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei mediului înconjurător

Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de finanţare

implementare monitorizareÎntărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor publice cu atribuţii în implementarea acquis-ului comunitar

Atingerea obiectivelor stabilite de legislaţia naţională armonizată conform Direcivelor UE

- nr. de investiţii de mediu

Implementarea rezultatelor proiectelor vizând Asistenţa Tehnică pentru întărirea APM-urilor

APM Arad ARPMANPM


PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Optimizarea sistemelor de monitoring integrat al calităţii mediului

Sistem de monitoring integrat al calităţii mediului corespunzător atât ca acoperire teritorială, temporală cât şi ca indicatori monitorizaţi

- nr. indicatori monitorizaţi conform prevederilor în vigoare

- nr. staţii de prelevare/analiza-toare

- nr. personal implicat în activităţi de monitorizare

Achiziţionarea de aparatură performantă în vederea monitorizării eficiente a calităţii factorilor de mediu

APM Arad ARPMANPM


PROBLEMA DE MEDIU: Comunitare/cooperare deficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a mediului Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Creşterea performanţelor de

Dispariţia situaţiilor de

- nr. de acţiuni

Coordonarea la nivel local a

APM AradCL


mediu în toate domeniile de activitate

disfuncţionalităţi în cadrul fluxului informaţional problematica de mediu

comune între actorii interesaţi

factorilor implicaţi în vederea eficientizării activităţii (APM, ASP, GNM – CJ Arad, Apele Române, etc)

CJ AradApele RomâneDSPDSVGNM-CJ Arad

Încheierea de protocoale între instituţiile implicate în implementarea legislaţiei de mediu

APM AradCLCJ AradApele RomâneDSPDSVGNM-CJ Arad


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Turism şi agrement” Cod PM – 07CATEGORIA DE PROBLEME: Turism şi agrement

OBIECTIV GENERAL: Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile

PROBLEMA DE MEDIU: Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igenico-sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a construcţiilor şi spaţiilor turistice şi de agrement

Practicarea unui turism în conformitate cu normele şi prevederile legislaţiei din domeniul UE

- nr. construcţii care respectă normele de protecţie a mediului

- nr.

Identificarea tuturor unităţilor turistice şi de agrement amenajate necorespunzător sub aspectul

ASPCLONG -uri de mediu

CJ AradGNM-CJ AradASPApele Române


contracte cu unităţi specializa-te

- nr. studii privind impactul asupra mediului

evacuării apelor uzate şi deşeurilor menajereIntroducerea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în depozite controlate pentru toate zonele cu activităţi turistice şi de agrement

CLOperatori de salubritate

GNM-CJ AradAPM Arad


Respectarea normelor pentru stabilirea suprafeţelor şi locaţiilor turistice funcţie de solicitarea antropică

Agenţii economici

GNM-CJ AradAPM Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa amenajărilor în zonele de agrement periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement

Reglementarea condiţiilor în care se desfăşoară turismul de agrement în zonele periurbane

- nr. zone de agrement autorizate

Identificarea tuturor locaţiilor periurbane preferate de locuitori pentru agrement

CLCJ AradApele Române

CJ AradApele Române


Aplicarea fermă a măsurilor legislative care să conducă la practicarea unui turism ecologic

CL GNM-CJ Arad

GNM-CJ Arad permanent Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Practicarea turismului neorganizat (de weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv aplicării lor deficitare în ceea ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi de agrement Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de



Implementarea programelor de acţiune şi monitorizarea acestora; implementarea turismului controlat cu prioritate în arealele recunoscute ca habitate cu specii protejate

- nr. zone monitoriza-te

- nr. arii protejate introduse în circuitul turistic

Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului de masă

CLCJ Arad


Dezvoltarea sistemului de monitorizare a utilizării potenţialului natural în scop turistic şi de agrement

Administraţiile parcurilorCustozi

APM Arad permanent Surse interneSurse externeSurse naţionale

Reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor activităţilor economice care vizează turismul şi

APM AradGNM-CJ Arad


agrementulDezvoltarea sistemelor şi structurilor de informare şi recomandare legislativă şi ştiinţifică privind conservarea speciilor şi a nivelului de protecţie pentru fiecare habitat

Administraţiile parcurilorCustozi

APM Arad permanent Surse interneSurse externe

PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont (totul prin ONG) Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Realizarea unei structuri răspunzătoare pentru evidenţa, întreţinerea marcajelor traseelor turistice şi a serviciului salvamont

Sistem eficient de marcare şi întreţinere a marcajelor pe traseele din judeţ; punerea în valoare a potenţialului turistic

- nr. de marcaje realizate

- nr. de marcaje întreţinute

- nr. de ONG-uri şi societăţi implicate

- nr. de puncte salvamont

Stabilirea/întreţinerea reţelelor turistice şi de agrement la nivel judeţean

CLCJ AradONG-uri de mediu

APM AradCJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului cultural şi ştiinţific Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de



Implementarea sistemului de informare privind potenţialul turistic şi locurile de agrement

- nr. de reţele- nr. de

panouri- nr. cetăţeni

atraşi anual

Promovarea reţelelor existente şi a structurilor noi

CJ AradCL

CJ Arad permanent Surse interneSurse externeSurse naţionale

Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Biodiversitate” Cod PM – 08CATEGORIA DE PROBLEME: Biodiversitate

OBIECTIV GENERAL: Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, reechilibrarea mediului natural

PROBLEMA DE MEDIU: Degradarea mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîndeplinirii obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute de codul silvic Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Îmbunătăţirea stării de sănătate a mediului, salvarea de la extincţie a habitatelor forestiere ocrotite prin lege şi a pădurilor cu valoare ridicată de conservare

Stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier

- evoluţia în timp a suprafeţei de pădure în general şi a pădurilor care constituie habitate ocrotite sau păduri cu valoare ridicată de conservare în special

- evoluţia în timp a calităţii pădurilor

Crearea unei baze de date care să cuprindă suprafeţele de pădure şi calitatea acesteia

DS Arad APM Arad permanent Surse interneSurse externe

Instruirea persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţie mediului şi silvic, precum şi a altor factori interesaţi în identificarea

ARPMMMANPMDS Arad

APM Arad permanent Surse propriiSurse externe

- nr . de noi amenajamente silvice realizate

habitatelor forestiere ocrotite şi a pădurilor cu valoare ridicată de conservarePrioritizarea măsurilor prevăzute în regulamente şi în Planul de management în vederea menţinerii statutului favorabil de conservare a restaurării diferitelor habitate

AdministratoriCustozi

APM Arad Permanent după aprobarea Planului de management

Surse interneSurse externe

PROBLEMA DE MEDIU: Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui scop Obiectiv specific


implementare monitorizareManagementul corespunzător al ariilor naturale protejate

Darea în custodie a tuturor ariilor naturale protejate

- nr. arii naturale protejate luate în custodie

Identificarea ariilor naturale protejate neluate în custodie

APM Arad APM AradARPM


Aducerea la cunoştiinţa factorilor interesaţi a ariilor naturale protejate neluate în custodie

APM Arad ARPM permanent Surse interne

Realizarea şi implementarea planurilor de management şi a

- nr. planuri de management/regulamente

- nr. acţiuni prevăzute în

Instruirea factorilor interesaţi cu privire la realizarea planurilor de management şi a regulamentelor


regulamentelor tuturor ariilor naturale protejate

planul de management

- nr. proiecte care vizează planurile de management

Dezvoltarea planurilor de managemnt şi a regulamentelor


APM AradARPM


Atragerea de fonduri europene privind managementul ariilor naturale protejate



Îndeplinirea de către administrator/custode a tuturor obligaţiilor prevăzute în convenţia de custodie/contractul de administare


APM Arad Conform contractu-lui de administra-re/convenţiei de custode


Implementarea Planului de management şi a Regulamentului avizat şi aprobat în conformitate cu legislaţia în vigoare

Administrator APM AradGNM-CJ Arad

Permanent după aprobarea Planului de management şi a Regulamentului


PROBLEMA DE MEDIU: Scăderea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale Obiectiv specific



Aducerea speciilor din flora şi fauna

Optimizarea efectivelor din fauna şi flora

- evoluţia în timp a speciilor cheie monitorizate

Identificarea speciilor cheie

AdministratorCustoziAPM Arad

ARPM Permanent Surse interne

sălbatică autohtonă la un efectiv optim şi protejarea habitatelor lor

sălbatică autohtonă în special a speciilor ocrotite şi/sau periclitate şi vulnerabile, a endemitelor şi speciilor relicte

- evoluţia în timp a efectivelor speciilor de interes vânătoresc

- evoluţia cotelor pentru recoltarea speciilor de interes cinegetic

Monitorizarea suprafeţei şi calităţii habitatelor


Luarea de măsuri de conservare a speciilor cheie şi a habitatelor acestora

AdministratorCustoziAPM Arad

ARPM Permanent Surse interneSurse externeSurse naţionale

Realizarea unei baze de date cu efectivele de specii de interes cinegetic


Punerea în aplicare a prevederilor legale privind pescuitul, vânătoarea precum şi comerţul cu specii din fauna şi flora sălbatică


Emiterea de autorizaţii şi realizarea unei baze de date cu autorizaţiile emise privind recoltarea/capturarea/comercializarea/ achiziţia speciilor de floră şi faună

APM Arad ARPMANPMMM


Dezvoltarea unei strategii de conştientizare publică asupra importanţei protejării speciilor din fauna, flora sălbatică precum şi de promovarea politicilor de mediu în sectorul protecţiei naturii

APMONG-uri de mediu

ARPMANPMMM


PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor de interes local, naţional şi comunitar Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Îndeplinirea obiectivelor Directivei Reţeaua Natura 2000 Directiva Păsări şi Directiva Habitate

Colaborarea permanentă cu Statele Membre ale UE privind protecţia naturii cu acent pe reţeaua ecologică europeană Natura 2000

- nr. specii- nr. arii- nr. habitate

Iniţierea de mese rotunde şi workshop-uri în vederea schimbului de experienţă cu alte instituţii omoloage din UE

APM AradARPM

ANPM permanent Surse interneSurse externe

Complectarea cu date noi a bazelor de date existente privind speciile de interes comunitar şi tipuri de habitate prioritare de la

APM Arad ARPMANPM


nivel comunitar

PROBLEMA DE MEDIU: Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice locale în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi naturale Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Identificarea tuturor siturilor importante dpdv istoric, cultural şi natural, corelaţionarea acestora şi iniţierea unui management corespunzător al acestora

Desemnarea şi protejarea siturilor identificate; creşterea gradului de conştientizare a societăţii civile

- nr. situri- nr.

proiecte

Atragerea de fonduri europene în vederea restaurării/îmbunătăţirii calităţii siturilor/clădirilor de importanţă istorică, culturală şi naturală şi managerierii corespunzătoare a acestora

CLCJ AradDirecţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu


PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale de interes naţional şi cunoaşterea biodiversităţii locale Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Creşterea interesului universităţilor, al organizaţiilor profesionale şi al cercetătorilor independenţi pentru a realiza cercetare ştiinţifică aplicativă

Realizarea unor baze de date profesioniste asupra biodiversităţii

- nr. de lucrări ştiinţifice

- nr. de lucrări de licenţă, de masterat, de doctorat în domeniul biodiversităţii

Identificarea lucrărilor ştiinţifice, a lucrărilor de licenţă, masterat şi doctorat care tratează elemente ale biodiversităţii judeţului Arad

Unităţi de învăţământAPM Arad

ARPMANPM


Monitorizarea apariţiei de noi

APM Arad ARPMANPM


lucrări în urma cercetării biodiversităţii localeAngajarea ca parteneri a universităţilor, a organizaţiilor profesionale sau a cercetătorilor independenţi în diferite acţiuni vizând biodiversitatea

APM Arad ARPMANPM


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unei baze de date la zi, cu inventarul speciilor rare Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Constituirea băncii de date

Prelucrarea informaţiilor de specialitate deţinute de APM şi realizarea băncii de date

- nr. specialişti implicaţi

- nr. de instituţii implicate

- nr. specii inventariate

Constituirea unui grup specializat

APM Arad ARPMANPM

2013 Surse interne

Culegerea de informaţii pentru realizarea băncii de date

APM Arad ARPMANPM

2013 Surse interne

Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Degradarea solului şi apelor subterane” Cod PM – 09

CATEGORIA DE PROBLEME: Degradarea solului şi apelor subteraneOBIECTIV GENERAL: Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor de-a lungul căilor de acces în mediul urban şi rural


implementare monitorizareDiminuarea poluării solului datorită activităţilor de salubrizare incorecte a căilor de acces

Salubrizarea eficientă a reţelelor urbane şi rurale

- nr. de acţiuni de salubrizare

Urmărirea eficienţei întreţinerii căilor de acces rutiere

CLDRDP

GNM-CJ Arad permanent Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la fermeObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Respectarea programelor de conformare şi a recomandărilor Uniunii Europene în domeniu

Eliminarea surselor de poluare datorate activităţilor zootehnice

- caracteristici-le fizico-chimice ale solului

Refacerea şi amenajarea corespunzătoare a platformelor şi/sau bazinelor de stocare/deshidratare a dejecţiilor aparţinând fermelor de creştere a animalelor

Agenţii economici

GNM-CJ AradAPM Arad

Permanent Surse interne

Selectarea unor amplasamente potrivite pentru construcţia unor platforme betonate de depozitare a dejecţiilor

Agenţii economici

GNM-CJ AradDADR


Reabilitarea sistemelor de colectare a apelor

Agenţii economici

GNM-CJ Arad Permanent Surse interne

uzate cu purin în cadrul fermelor zootehnice

Respectarea normelor în vigoare privind transportul dejecţiilor care sunt folosite în fertilizarea terenurilor agricole

Agenţii economici

GNM-CJ AradAPM Arad


Folosirea apelor uzate cu purin la irigarea terenurilor în concordanţă cu proprietăţile solului

Agenţii economici

GNM-CJ AradApele RomâneDADR


Implementarea codului de bune practici, respectiv fertilizarea terenurilor agricole cu dejecţii obţinute din activităţi agrozootehnice, bazat pe studii agropedologice şi planuri de fertilizare

Agenţii economici

GNM-CJ AradApele RomâneDADROSPA


Monitorizarea indicatorilor de calitate ai solului şi apelor subterane

Agenţii economici

GNM-CJ AradApele RomâneDADROSPA


PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimiceObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Reducerea degradării/poluării solului prin activităţi de decopertare, excavare la zi, depozitare a materialelor rezultate în urma proceselor tehnologice

Reconstrucţia ecologică a terenurilor poluate;Revizuirea şi implementarea normelor de gestionare a deşeurilor la nivelul unităţilor poluatoare

- suprafeţe de terenuri afectate

- suprafeţe de terenuri reabilitate

Identificarea solurilor degradate şi a gradelor de poluare ale acestora

OSPADADR

DADRAPM Arad


Recultivarea solului precedată de copertări cu sol fertil 30-60 cm

DADRAgenţii economici

DADROSPAGNM-CJ Arad


Folosirea metodelor fizice, chimice, biologice de depoluare a solurilor, excavare, extracţie, spălare, oxidare, precipitare, etc

DADRAgenţii economici

DADROSPAGNM-CJ Arad


Înmagazinarea lichidelor cu potenţial poluant în rezervoare rezistente la deteriorare mecanică şi coroziune

Agenţii economici

DADROSPAGNM-CJ Arad


Depozitarea rezidurilor industriale pe soluri argiloase impermeabile sau impermeabilizarea

Agenţii economici

DADROSPAGNM-CJ Arad

2013 Surse interne

acestora

PROBLEMA DE MEDIU: Afectarea solului şi a apelor subterane datorită exploatărilor de balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatăriiObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Reducerea impactului asupra calităţii solului datorită exploatării necorespunzătoare a carierelor de minerale utile

Reducerea procentului de terenuri degradate în/din proximitatea carierelor de minerale utile

- suprafeţe stabilizate şi ecologizate

Exploatarea raţională a carierelor de materiale utile folosind tehnologii şi instalaţii puţin poluante

Agenţi economici cu licenţa de exploatare

APM AradARPMApele RomâneGNM-CJ AradANRM


Măsuri de reabilitare a solurilor supuse eroziunii în urma activităţilor de exploatare în cariere


APM AradARPMApele RomâneGNM-CJ AradANRM


Ameliorarea calităţii apelor freatice prin lucrări specifice


Apele RomâneAPM AradGNM-CJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extinderii zonei urbane locuite peste unităţile industriale existenteObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Reducerea cantităţilor de

Inventarierea activităţilor

- indicatori de

Reabilitarea şi ecologizarea

CLCJ Arad

DADRCL


emisii şi implementarea unui management durabil al zonelor afectate de poluare

industriale generatoare de emisii şi controlul surselor de emisii

Reconstrucţia ecologică a terenurilor poluate

concentra-ţie a poluanţilor în emisii

- nr. reţele de monitoring

- nr. indicatori monitoriza-ţi

- suprafeţe terenuri afectate

- suprafeţe terenuri reabilitate

siturilor contaminate şi potenţial contaminate

OSPA APM Arad

Realizarea unor reţele de monitoring a emisiilor

Agent econommic

APM AradGNM-CJ Arad


Retehnologizarea instalaţiilor de reţinere la sursă a pulberilor, oxizilor, compuşilor cu Ag, Cr, Cd, F, Hg a căror concentraţie în emisii depăşesc valorile autorizate

Agent economic

APM AradGNM-CJ AradApele Române


Proiectarea şi implementarea unor reţele de monitorizare a calităţii solului şi a apelor subterane în perimetrele afectate de poluare

Apele RomâneOSPA

Apele RomâneOSPADADR


Elaborarea planurilor de utilizare a terenurilor degradate

DADROSPAAgenţii economici

DADR 2012 Surse interne

Reabilitarea ecologică a

DADRCL

APM AradOSPA

permanent Surse externeSurse interne

terenurilor din zonele afectate prin corectarea reacţiei solului, efectuarea de arături adânci, cultivarea de specii de plante care nu se utilizează în alimentaţie

Beneficiarul terenului

GNM-CJ Arad Surse naţionale

PROBLEMA DE MEDIU: Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în judeţul AradObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Îmbunătăţirea gradului de exploatare a resurselor de apă geotermale

Valorificarea la potenţial maxim a resurselor geotermale şi minerale din judeţul Arad

- nr. de surse geotermale exploatate raţional

Utilizarea apelor geotermale şi minerale în scop balneo-turistic

CJ AradCL

CJ AradAPM Arad


Realizarea unor sisteme de valorificare a energiei geotermale ca sursă alternativă de energie

CLONG-uri de mediuAgenţii economici

CJ AradAPM Arad


Adoptarea unei strategii coerente de utilizare a apelor minerale cu accent pe

CLCJ Arad

APM AradCJ Arad


exploatarea durabilă a acestoraMonitorizarea societăţilor care exploatează aceste resurse pentru respectarea normelor de calitate şi mediu

GNM-CJ Arad APM AradGNM-CJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri supuse eroziunii şi lipsa evidenţei cadastrale a acestoraObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Diminuarea fenomenului de eroziune asupra solului

Realizarea de lucrări de reabilitare agropedologice şi silvice; cartografierea terenurilor afectate de eroziune

- cantitate de sol pierdută prin eroziune

- suprafeţe afectate de eroziune

Limitarea defrişărilor abuzive

CLDS Arad

DS Arad permanent Surse interne

Protejarea solului prin realizarea unui covor vegetal, garduri vii sau obstacole fizice

CLDS AradBeneficiarul ternului


Identificarea terenurilor afectate de eroziune şi întocmirea unor hărţi la nivel judeţean

CLDS AradDADR

CJ AradDS AradDADR


Amenajarea perdelelor de protecţie şi

CL AradDS Arad


gardurilor de reţinereEfectuarea arăturilor pe curba de nivel, modificarea pantei prin crearea de valuri şi terase

DADRCLBeneficiarul terenului

DADROSPAGNM-CJ Arad


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Educaţia Ecologică” Cod PM – 10CATEGORIA DE PROBLEME: Educaţia ecologică

OBIECTIV GENERAL: Creşterea nivelului de educaţie ecologică a societăţii civile, îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare pentru optimizarea fluxului de informaţii despre mediu, Stimularea gradului de implicare a ONG-urilor în probleme de mediu, Implicarea grupurilor ţintă în

implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului

PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor şi organizaţiilor comunitare în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurătorObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Creşterea capacităţii instituţionale a ONG-urilor

Creşterea capacităţii de obţinere a finanţărilor pentru proiecte de mediu şi corelarea obiectivelor ONG-urilor cu strategiile de mediu la nivel naţional şi european

- nr. de proiecte depuse

Evaluarea eficienţei activităţii de solicitare de fonduri

APM AradONG-uri de mediuUnităţi de învăţământCL


PROBLEMA DE MEDIU: Cunoştinţe deficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia de mediu în vigoare, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene


implementare monitorizareCrearea unui sistem eficient de informare şi conştientizare

Creşterea gradului de implicare a comunităţilor agenţilor economici administraţiei publice locale prin sisteme de informare


- nr. participanţi

- nr. materiale distribuite

Realizarea de campanii de informare privind protecţia mediului înconjurător

CLONG-uri de mediuAPM AradUnităţi de învăţământ

APM AradANPMARPM


Implicarea societăţii civile în acţiunile de mediu derulate de organismele abilitate

CLCJ AradAPM AradONG-uri de mediu

APM AradANPMARPM


Distribuirea de materiale informative/publicitare

APM AradONG-uri de mediu

APM AradARPMANPM


PROBLEMA DE MEDIU: Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în problemele de mediu ale comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor active în domeniul mediuluiObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Dezvoltarea unor structuri funcţionale de colaborare

Identificarea de parteneri interesaţi de colaborare.Stabilirea mecanismelor de comunicare.Stabilirea unor strategii şi planuri de conştientizare a populaţie prin intermediul ONG-urilor

- nr. de parteneri

- nr. de acţiuni

- nr. rezultate

Popularizarea necesităţii de a implica societatea civilă în problemele de mediu

APM AradCL

ARPMANPM


Stimularea şi susţinerea activităţii de educaţie desfăşurată de ONG-uri credibile

APM Arad ARPMANPM


Acţiuni de impact derulate cu participarea grupurilor ţintă, intens mediatizate

APM AradCLUnităţi de învăţământ

ARPMANPM


PROBLEMA DE MEDIU: Colaborarea sporadică a administraţiei publice locale, a instituţiilor guvernamentale descentralizate şi a ONG-urilor cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării mediului înconjurătorObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Creşterea capacităţii instituţionale a părţilor implicate şi a relaţionării dintre ele

Stimularea dezvoltării ONG-urilor cu specific în protecţia mediului prin acordarea de subvenţii financiare şi reduceri la plata unor obligaţii

- nr. acte normative ce vin în sprijin

Propunerea de acte normative vizând diminuarea taxelor, impozitelor, tarifelor pentru desfăşurarea de activităţi vizând protecţia mediului

APM AradONG-uri de mediu

ARPMANPM


Îmbunătăţirea nivelului de colaborare a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului prin eficientizarea căilor de transmitere a informaţiilor

APM Arad ANPMARPM


solicitate

PROBLEMA DE MEDIU: Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practiceObiectiv specific


implementare monitorizareCrearea unui sistem eficient de sensibilizare şi implicare a unităţilor de învăţământ

Creşterea gradului de implicare a unităţilor şcolare


- nr. materiale informati-ve

- nr. parteneria-te

Realizarea în unităţile de învăţământ a activităţilor de educaţie ecologică, intens mediatizate

APM AradUnităţi de învăţământ

ARPMAPM AradANPM


Realizarea de parteneriate cu unităţile de învăţămant

APM Arad ARPMAPM AradANPM


Realizarea/implementarea de proiecte vizând educaţia ecologică

APM AradUnităţi de învăţământCLCJ Arad

ARPMAPM AradANPM


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar” Cod PM – 11

CATEGORIA DE PROBLEME: Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviarOBIECTIV GENERAL: Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane

PROBLEMA DE MEDIU: Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice şi a zonelor de agrement în mediul urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa perdelelor de protecţie şi a zonelor tamponObiectiv specific


implementare monitorizareMenţinerea cantitativă a parcurilor publice, a zonelor de agrement, extinderea

Creşterea suprafeţelor parcurilor publice, a zonelor de agrement, a perdelelor de

- nr. spaţii verzi reabilitate

- nr./suprafaţă parcuri/zone de agrement nou create

Implementarea prevederilor L 24/2007 privind spaţiile verzi

CL APM Arad permanent Surse interne

Accesarea de fonduri/programe în vederea

CLCJ Arad

APM Arad permanent Surse interneSurse naţionale

acestora, realizarea perdelelor de protecţie şi a zonelor tampon

protecţie şi a zonelor tampon, a spaţiilor verzi

realizării/reabilitării de parcuri, zone de agrement, etcEducaţia populaţiei în spiritul protejării spaţiilor verzi şi a mediului

CLAPM AradUnităţi de învăţământ


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea dezvoltării durabileObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Actualizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism (confrom cerinţelor UE)

Actualizarea documentaţiilor de urbanism

- nr. documenta-ţii actualizate şi aprobate

Delimitarea clară a zonelor protejate conform HG 930/2005 (Zonă de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor învecinate - staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, etc)

OperatoriCLCJ Arad

CJ AradAPM Arad


în planurile de urbanismMarcarea pe PUG/PAT a zonelor de protecţie sanitară conform OM 1245/2005 privind aprobarea metodologiei de realizare a registrului zonelor protejate

CLCJ Arad

CJ AradAPM Arad


Integrarea programelor de dezvoltare în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului

CLCJ Arad

CJ AradAPM Arad


Campanii în vederea integrării conceptului şi principiului în procesul decizional, în strategiile şi acţiunile la nivel local

CLCJ Arad

CJ AradAPM Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa orientării spre mijloacele de transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea transportului alternativ


implementare monitorizareÎncurajarea societăţii civile în utilizarea mijloacelor de transport nepoluante

Creşterea numărului mijloacelor de transport nepoluante

- nr. mijloace de transport nepoluante

Promovarea transportului alternativ prin acţiuni intens mediatizate

APM AradCL

CJ AradAPM Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau absenţa sistemelor de monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier şi feroviarObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Realizarea unui sistem de monitorizare în timp real a calităţii factorilor de mediu în aglomerările urbane

Cunoaşterea permanentă a stării factorilor de mediu

- nr. indicatori monitorizaţi

Achiziţionarea echipamentelor de monitorizare şi instruirea personalului care urmează a le utiliza

APM Arad APM Arad permanent Surse interne

Includerea datelor în sistemul naţional de monitorizare integrată a factorilor de mediu

APM Arad APM Arad permanent Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezidenţială şi zona industrială în mediul urban şi rural precum şi a perdelelor forestiere pe perimetrul lorObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Asigurarea Reţinerea - suprafaţă Determinarea CL ARPM 2012 Surse interne

calităţii unui mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din zona limitrofă celei industriale

noxelor, prafului şi diminuarea zgomotului provenit din activitatea zonei industriale

parcele plantate

- nr. zone industriale separate de cele de locuinţe prin spaţii verzi tampon

- lungime parcele plantate cu arbori şi arbuşti

zonelor în care se impune realizarea perdelelor de protecţie

Agenţii economicii

APM Arad

Identificarea proprietăţii asupra terenurilor pe care se vor face plantările

CLCJ Arad

Instituţia Prefectului


Plantarea şi îngrijirea spaţiilor verzi

CLCJ Arad



Efectuarea de măsurători specifice pentru monitorizarea rezultatelor plantărilor şi eventualelor extensii (dacă se impune) ale acestora


PROBLEMA DE MEDIU: Existenţa platformelor industriale care si-au încetat activitatea şi neimplicarea deţinătorilor actuali în implementarea privind siturile poluateObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Refacerea zonelor afectate de activităţile economice

Stabilirea obligaţiilor de mediu

- nr avize- nr.

controale

Obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de

Agenţii economici

APM AradGNM-CJ Arad


mediu în cazul: schimbării titularului unei activităţi cu impact asupra mediului, vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, vânzarea de active, dizolvare urmată de lichidare, lichidare, încetarea activităţii, falimentVerificarea îndeplinirii obligaţiilor de mediu

GNM-CJ Arad GNM-CJ AradAPM Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Absenţa unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediul urban (căi de rulaj pentru mijloace auto, piste de biciclete, spaţii de parcare)Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru mijloacele auto

Creşterea gradului de confort şi siguranţă a circulaţiei.Asigurarea pistelor pentru

- nr. spaţii de parcare

- nr. piste pentru biciclete

- nr. autovehicu-

Realizarea pistelor pentru biciclete

CLCJ Arad

CJ AradAPM Arad


Modernizarea, reabilitarea şi repararea drumurilor

CLCJ Arad

CJ Arad permanent Surse externeSurse interne

biciclete.Asigurarea spaţiilor de parcare

le- nr. biciclete

urbane Surse naţionale

Realizarea de spaţii de parcare în zonele centrale ale oraşelor fără diminuarea spaţiilor verzi

CLCJ AradIPJ Arad

CJ AradAPM Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviareObiectiv specific


implementare monitorizareAsigurarea salubrizării căilor rutiere şi feroviare

Conservarea mediului şi creşterea gradului de civilizaţie

- km drumuri naţionale

- km drumuri judeţene

- km drumuri comunale

- km reţele feroviare

Curăţirea/igienizarea zonei de siguranţă a drumurilor şi căilor feroviare

CLADPJCFR

APM AradInstituţia Prefectului


Asigurarea scurgerii apelor pluviale prin decolmatarea rigolelor, şanţurilor, podeţelor

CL GNM-CJ Arad Permanent Surse interne

Toaletarea arbuştilor şi arborilor care nu respectă regimul de gabarit specific drumurilor şi căilor feroviare

CLADPJCFR



PROBLEMA DE MEDIU: Evidenţa cadastrală deficitară şi absenţa uni sistem regional GISObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Transpunerea informaţiilor de

Implementarea unui sistem GIS

- nr. persoane instruite

Achiziţionarea softului GIS şi

CLCJ Arad

CLCJ Arad


mediu şi infrastructură în sistem geografic informatizat

instruirea personalului

APM Arad

PROBLEMA DE MEDIU: Degradarea monumentelor de artă istorice şi situri arheologiceObiectiv specific


implementare monitorizareRestaurarea vestigiilor istorice ce fac parte din patrimoniul cultural naţional

Salvarea patrimoniului cultural naţional

- nr. monumen-te protejate

- ℅ investiţii realizate

Aplicarea prevederilor Legii 422/2001 republicată privind protejarea monumentelor istorice

CLCJ AradDirecţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu

CJ Arad permanent Surse interneSurse externe

Evidenţierea tuturor monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie în PUG şi în toate celelalte documentaţii de urbanism respectiv de amenajare a teritoriului

CLCJ Arad

CJ Arad permanent Surse interneSurse externeSurse naţionale

Efectuarea de lucrări, de restaurare/reabilitare a monumentelor istorice şi deschiderea lucrărilor de cercetare arheologice ţinând cont de evaluările privind starea

CLCJ AradDirecţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu

CJ Arad permanent Surse interneSurse naţionaleSurse externe

acestora

Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice” Cod PM – 12

CATEGORIA DE PROBLEME: Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice OBIECTIV GENERAL: Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat pentru mediu: iazuri de decantare, depozite de substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechiteObiectiv specific


implementare monitorizareConformarea activităţilor economice legate de exploatarea sau conservarea în siguranţă pentru prevenirea accidentelor

Reducerea riscurilor de accidente la iazuri, bataluri în exploatare sau conservare.Eliminarea surselor de poluare datorate depozitării rezidurilor industriale şi reconstrucţia ecologică a suprafeţelor afectate de depozite scoase din funcţiune

- indicatori tehnico-economici ai investiţiilor realizate

- nr. suprafeţe

- nr. depozite amenajate corespunzător

- nr. planuri de acţiune

Realizarea lucrărilor cuprinse în programele de conformare/etapizare

Agenţi economici


Conform calendarului

Surse interne

Identificarea surselor de finanţare pentru realizarea măsurilor din programele de conformare/etapizare

Agenţi economici



Automonitorizarea şi monitorizarea calităţii apelor din perimetrul depozitelor

Agenţi economici



Întocmirea de planuri de acţiune pentru reabilitarea zonelor afectate de amplasarea unor depozite necontrolate

CLCJ AradAgenţi economici


Începând cu 2009


PROBLEMA DE MEDIU: Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării neraţionale a unor suprafeţe de fond forestier precum şi insuficienţei lucrărilor de amenajare pe cursurile inferioare


implementare monitorizareCreşterea suprafeţelor împădurite

Evitarea producerii de viituri şi inundaţii

℅ suprafeţe împădurite

Diminuarea gradului de exploatare a pădurilor care au rolul de a diminua efectele unei viituri, alunecări de teren, etc.

DS Arad DS Arad Permanent Surse interne

Aplicarea strictă a prevederilor legale şi a Codului Silvic


Informarea proprietarilor şi a comunităţilor locale de avantajele gospodăriri adecvate a pădurilor


PROBLEMA DE MEDIU: Absenţa în anumite areale naturale şi construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecăriiObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Implementarea sistemelor de consolidare/stabilizare a perimetrelor cu alunecări de teren

Diminuarea suprafeţelor de teren afectate de alunecări.

- nr. suprafeţe de teren stabilizate

(ha)

Identificarea, elaborarea şi implementarea programelor judeţene de

Primării localeCJ Arad

CJ AradAPM AradGNM-CJ AradApele Române

2012 Surse interneAlte surse

active.Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice.

Reducerea suprafeţelor de teren afectate de eroziune.

stabilizare a terenurilor cu zone de risc - alunecări de teren activeExecutarea de lucrări de combatere a eroziunii solului, reabilitarea suprafeţelor afectate

CJ AradBeneficiarul lucrăriiPrimării locale

Apele RomâneAPM Arad

permanent Surse interneAlte surse

Împădurirea terenurilor degradate, realizarea de lucrări hidrotehnice de colectare a apelor pluviale şi a izvoarelor de coastă

Beneficiarul lucrăriiPrimării localeApele Române

Apele RomaneCJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Afectarea mediului natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilorObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Reducerea riscului la inundaţii

Reducerea suprafeţelor cu risc la inundaţii în caz de ape mari

- nr. lucrări executate

Realizarea lucrărilor de apărare a mediului natural şi construit împotriva inundaţiilor

Apele Române APMARPM


Reabilitarea lucrărilor existente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor

CJ AradBeneficiarul lucrăriiPrimării localeApele Române

Apele Române permanent Surse interne

Conştientizarea populaţiei de efectul distructiv al apei, modul de intervenţie în caz de fenomene meteorologice periculoase (ploi, poduri de gheaţă pe cursurile de apă, etc)

Apele Române ISU AradAPM Arad

Apele Române permanent Surse interne

Posibile probleme de interes judeţeanMatrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielor” Cod PM – 13

CATEGORIA DE PROBLEME: Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielorOBIECTIV GENERAL: Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale

PROBLEMA DE MEDIU: Incendierea voluntară a pajiştilor, perdelelor de protecţie şi a gunoaielor de către persoane fizice sau juridiceObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Eliminarea impactului asupra aerului, solului şi apelor de suprafaţă datorat incendierii voluntare

Aplicarea legislaţiei în vigoare

- nr. sancţiuni aplicate

Aplicarea de sancţiuni pentru cei care încalcă legislaţia de mediu în

GNM-CJ AradCL

APM AradARPM


vigoare

Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Revizuirea practicilor de mediu” Cod PM – 14CATEGORIA DE PROBLEME: Revizuirea practicilor de mediu OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu

PROBLEMA DE MEDIU: Necesitatea implementării sistemelor de management de mediu de către agenţii economici şi autorităţile localeObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Introducerea sistemelor de management de mediu


- nr. unităţi certificate

Implementarea sistemelor de management de mediu (ISO 14001)

Agenţi economiciInstituţii publiceCL

APM Arad 2012 Surse interne

PROBLEMA DE MEDIU: Tratarea de către autorităţile locale a aspectelor de mediu ca probleme neprioritareObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Informarea autorităţilor locale privind problemele de mediu specifice zonei

Creşterea nivelului de cunoştinţe privind problemele de mediu

- nr. acţiuni Campanii de informare a comunităţilor cu privire la starea calităţii mediului şi problemelor specifice de mediu la nivel local

APM AradCJ AradONG-uri de mediu


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Poluarea transfrontalieră” Cod PM – 15CATEGORIA DE PROBLEME: Poluarea transfrontaliera

OBIECTIV GENERAL: Sistem de monitorizare a calităţii aerului

PROBLEMA DE MEDIU: Inexistenţa unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi de provenienţă transfrontierăObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Crearea unei reţele transfrontiere de supraveghere a calităţii aerului

Realizarea unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice

- nr. reţele Realizarea unei reţele de supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră

CJ AradISU AradAPM AradCL transfornaliere

APM Arad 2013 Surse externe

Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Activităţi agricole şi dezvoltare rurală” Cod PM – 16

CATEGORIA DE PROBLEME: Activităţi agricole şi dezvoltare ruralăOBIECTIV GENERAL: Respectarea prevederilor Directivei 91/676/CEE, privind poluarea cu nitraţi şi pesticide, a Directivei 18/2001/CEE

privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG-urilor şi a principiului dezvoltării durabile

PROBLEMA DE MEDIU: Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agicole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pesticidelorObiectiv specific


implementare monitorizarePrevenirea poluării solului agricol şi a contaminării culturilor vegetale cu nitraţi şi pesticide

Respectarea Codului Bunelor Practici Agricole

- concentraţia în foraje şi sol a nutrienţilor, pesticidelor şi indicatori generali în scopul stabilirii zonelor contaminate

- ℅ de realizare a

Realizarea monitorizării concentraţiei de azotaţi şi pesticide din sol din zonele vulnerabile/monitorizate

OSPADADR


Realizarea/modernizarea spaţiilor de stocare a dejecţiilor animaliere

Agenţi economici

GNM-CJ AradAPM Arad


Acţiuni de informare asupra tratamentelor fitosanitare efectuate/necesare de efectuat

DADRUnitatea fitosanitară


investiţiilor- nr. acţiuni

de informare

Respectarea normelor agrotehnice

Agenţi economici

GNM-CJ Arad


PROBLEMA DE MEDIU: Pericolul generat de cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii umaneObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Asigurarea stării de sănătate umană şi a mediului, raportat la intoducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic

Controlul activităţilor în care sunt implicate OMG-uri

- realizare inventar

- nr. controale

Inventarierea locaţiilor şi a suprafeţelor cultivate cu plante superioare modificate genetic

DADR APM Arad permanent Surse interne

Controlul conformităţii autorizaţiilor emise de MM privind introducerea în mediu şi pe piaţă a OMG

APM Arad ARPMANPM


PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa de interes pentru promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externăObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Crearea şi implementarea unor programe cu privire la dezvoltarea durabilă a satelor

Revigorarea satelor prin programe de dezvoltare durabilă

- nr. parteneriate

- nr. acţiuni

Crearea de parteneriate între autorităţile locale, regionale şi

DADROSPAOJPDRP

APM AradDADR


instituţii specializate în scopul dezvoltării zonelor ruraleAplicarea de măsuri în vederea revigorării sectorului agricol în concordanţă cu măsuri de protecţie a mediului

DADROSPACLOJPDRP

APM AradDADR


Promovarea agriculturii ecologice şi a produselor acesteia

DADRAPM Arad

APM AradDADR


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Aspecte legislative” Cod PM – 17CATEGORIA DE PROBLEME: Aspecte legislative

OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin cunoaşterea, aplicarea şi respectarea reglementărilor privind protecţia mediului

PROBLEMA DE MEDIU: Prioritizarea investiţiilor în cadrul judeţului şi la nivelul consiilor locale conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel judeţeanObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Respectarea şi implementarea prevederilor legislaţiei naţionale ce


- nr. acţiuni- nr. PUG/PATJ

revizuite/elaborate

Introducerea în PUG/PATJ a tuturor măsurilor privind

CLCJ Arad


transpune directivele UE din domeniul protecţiei mediului în activităţile de planificare

protecţia mediului cuprinse în angajamentele cu UE – Capitolul 22 – Protecţia MediuluiAccesarea de fonduri în vederea respectării termenelor negociate

CLAgenţi economicii

CJ AradAPM Arad

permanent Surse externeSurse interneSurse naţionale

PROBLEMA DE MEDIU: Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurătorObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Informarea societăţii civile privind legislaţia în domeniul protecţiei mediului

Implicarea activă a populaţiei în protejarea mediului

- nr. acţiuni Organizarea de campanii de conştientizare cu privire la legislaţia de mediu, la măsurile din cadrul POS – Mediu, POR, AFM, POS – CCE, FEADR, şi a altor programe de finanţare

APM Arad ARPMANPM


PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea mediului natural.


implementare monitorizareRespectarea şi implementarea prevederilor legislaţiei naţionale ce transpune Directivele UE din domeniul protecţiei mediului

Managementul corespunzător al societăţilor privind protecţia factorilor de mediu

nr. instruiri Instruiri periodice a persoanelor responsabile cu problemele de protecţia mediului din cadrul instituţiilor, societăţilor comerciale, ONG-urilor

Agenţi economici, instituţii publice,ONG-uri


Matrice – Plan de implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor pentru problema “Energie” Cod PM – 18CATEGORIA DE PROBLEME: Energie

OBIECTIV GENERAL: Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice

PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa sistemelor de valorificare a energiei regenerabile

Obiectiv specificŢintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Implementarea sistemelor de energie verde

Încurajarea utilizării sistemelor de energie regenrabilă

- nr. sisteme de valorifica-re a energiei verzi

Elaborarea şi implementarea de programe vizând eficienţa energetică

MM APM Arad permanent Surse interne

Accesarea de fonduri pentru implementarea

CL,Agenţi economici,

APM Arad permanent Surse interneSurse naţionaleSurse externe

de proiecte în domeniul energiei regenerabile

persoane fizice

PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa stimulării financiare a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi de generare a energiei prin HCL, de reducere a taxelor şi impozitelorObiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse de


Implementarea sistemelor de valorificare a energiei verzi

Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea de energie verde

- nr. Hot HCL Emiterea de hotărâri având ca obiect reducerea de taxe şi impozite pentru populaţia care utilizează energie verde

CL APM AradCJ Arad

2013 Surse interne

6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

6.1. Elaborarea planului de monitorizare şi de evaluarePlanurile Locale de Acţiune pentru Mediu identifică pe de o parte, aspectele de mediu cu relevanţă

pentru aria geografică pentru care sunt elaborate, pe de altă parte acţiuni preventive şi corective pentru a elimina sau a atenua aceste probleme. Procesul de monitorizare a acţiunilor şi a efectelor acestora se iniţiază simultan cu procesul de implementare a PLAM. În elaborarea planului de monitorizare şi evaluare sunt implicate următoarele elemente cheie:

Stabilirea metodologiei de monitorizare, care are ca scop: asigurarea faptului că acţiunile preventive şi corective stabilite în PLAM sunt în proces de implementare; ca impactul realizat de acestea asupra problemelor este în concordanţă cu efectul anticipat; evaluarea influenţei schimbărilor produse de implementarea acţiunilor asupra problemelor identificate.

Stabilirea Echipei de Monitorizare şi Evaluare, care este alcătuită din experţi din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, experţi în evaluarea proiectelor şi reprezentanţi ai instituţiilor/entităţilor responsabile pentru implementare.

Stabilirea planului de monitorizare a acţiunilor şi a efectelor acestora.Monitorizarea implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu va fi realizată în baza

informaţiilor colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi evoluţia contextului legislativ naţional şi social-economic local, de către responsabilii de monitorizare identificaţi în matricea comună (plan de acţiune şi implementare) fiecărei probleme din Planul Local de Acţiune pentru Mediu.

Instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare a implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu pentru judeţul Arad este Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, instituţie care va realiza bianual raportul de sinteză privind monitorizarea procesului de implementare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu.

6.2. Matricea de monitorizare

Data Responsabil monitorizare (instituţia)

CATEGORIA DE PROBLEMEPROBLEMA DE MEDIU

OBIECTIV GENERALObiectiv specific

Ţintă Acţiune Responsabilimplementare

PROGRAM MONITORIZATE REZULTATUL MONITORIZĂRII

Indicatorul monitorizat

Responsabilmonitorizare

Termen de realizare

Stadiul de realizare

Observaţii

6.3. Raportul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM Arad 2005Monitorizarea PLAM Arad s-a realizat în perioada: ianuarie 2006- iunie 2008. Au fost utilizate

modelele pentru matricile de implementare şi, respectiv, de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării proiectelor. În vederea evaluării implementării acţiunilor/proiectelor cuprinse în PLAM s-au înaintat adrese tuturor celor implicaţi în procesul de implementare/monitorizare. Au răspuns solicitărilor noastre Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Arad, Consiliul Judeţean Arad, Autoritatea de Sănătate Publică Arad, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad, Primăria Ineu, Primăria Sântana, Parcul Natural Lunca Mureşului Arad, AN - Apele Române SGA Arad.

Instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor implementării a fost Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad.

Categoria de probleme - Cerinţa şi calitatea apei potabile Pentru această categorie de probleme ca obiective specifice au fost identificate “Asigurarea

parametrilor de calitate a apei potabile din sistemul centralizat şi din surse individuale” “Realizarea de noi reţele centralizate de distribuţie a apei”, “Asigurarea parametrilor de calitate a apei provenite din sursele individuale”, şi „Asigurarea necesarului de apă pentru populaţie şi dezvoltarea economico-socială”.

Monitorizarea parametrilor de calitate a apei potabile se realizează permanent de către Autoritatea de Sănătate Publică Arad. S-au finalizat sau se derulează o serie de investiţii care vor rezolva în mare parte această problemă:

- Municipiul Arad: reţea existentă 440 Km; debit staţie de epurare 1260l/s; în promovare reţele de canalizare în cartierele Bujac, Gai, Sânnicolau Mic; în execuţie mărirea reţelei de canalizare cu 21 km în municipiul Arad.

- Sistemul de canalizare al localităţii Lipova se compune din colectoare stradale (14,2 km în Lipova şi 0,6 km în Radna) şi staţie de epurare dimensionată pentru un debit de 25l/s.

În prezent în localitatea Pecica există o reţea de canalizare care colectează apele uzate din zona centrală. Această canalizare deserveşte 850 de locuitori cu o lungime de 5,3 km.

Proiect SAMTID - Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă în oraşele Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica şi Sântana - în execuţie

Proiectul “Dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii Moneasa” Programul Guvernamental de alimentare cu apă la sate şi locuinţe sociale aprobat prin HG nr.

687/1997 şi HG nr.1036/2004 - etapa a-I-a care a cuprins 5 (cinci) obiective de investiţii:1.) Alimentarea cu apă a loc. Mădrigeşti, com.Brazi 2.) Alimentarea cu apă a loc.Gurba, com. Şicula3.) Alimentarea cu apă a loc. Craiva, Coroi, Chişlaca, com. Craiva4.) Alimentarea cu apă a loc. Zădăreni, com. Zădăreni5.) Alimentarea cu apă a loc. Cruceni, com. Şagu

Programul Guvernamental de alimentare cu apă la sate şi locuinţe sociale aprobat prin HG nr. 687/1997, HG nr. 1036/2004 şi HG nr. 1853/2006 - etapa a-II-a care cuprinde 4 (patru) obiective de investiţii şi anume - în execuţie:

1.) Alimentarea cu apă a loc. Buceava, com. Brazi2.) Alimentarea cu apă a loc. Călugăreni, com. Felnac3.) Alimentarea cu apă a loc. Zărand şi Cintei, com. Zărand

Program de alimentare cu apă la sate - H.G. nr. 577/1997 - în execuţie1.) Alimentarea cu apă a localităţii Mailat şi Mănăştur, comuna Vinga2.) Alimentarea cu apă a localităţii Dorobanţi, comuna Dorobanţi3.) Alimentare cu apă a localităţii Şiclău, comuna Grăniceri4.) Alimentarea cu apă a localităţii Grăniceri, comuna Grăniceri5.) Alimentarea cu apă a localităţii Peregu Mare, comuna Peregu Mare6.) Alimentarea cu apă a localităţii Mânerău, comuna Bocsig

În luna ianuarie 2007, prin firma S.C. EXPERT-PROIECT GEO-HIDRO S.R.L. s-au realizat studii hidrogeologice la cererea S.C. Compania de Apă Arad S.A., pentru următoarele puncte:1) Frontul de captare Nord (Arad - Şimand);2) Frontul de captare Mândruloc;3) Uzina de apă Vinga;4) Uzina de apă Iratoşu.

Conform Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Arad, lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă: 1871 [km]

În judeţul Arad, beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat cca. 62% din populaţie.

În ceea ce priveşte râul Mureş Resursa de suprafaţă (teoretică = 187 mc/s şi utilizabilă = 162 mc/s) Resursa din subteran (teoretică = 11,4 mc/s şi utilizabilă = 9,0 mc/s).

În ceea ce priveşte Crişul Alb Resursa de suprafaţă (teoretică = 3116,4 mil. mc şi utilizabilă = 744,734 mil.mc)

Problema: Degradarea calităţii apelor de suprafaţă Referitor la epurarea apelor uzate provenite din mediul urban, s-au finalizat sau se derulează o serie

de investiţii care vor rezolva în mare parte această problemă : Staţia de epurare a municiupiului Arad este în curs de reabilitare, dorindu-se a se realiza şi o treaptă terţiară pentru epurarea fosforului şi azotului.Stadiul realizărilor:- ProiectareStudii GEO şi TOPO -98%- Lucrări premergătoare - demolare, curăţirea şantierului, drumuri temporare, organizare de şantier - 87%- Staţie de pompare ape uzate, camera grătarelor, denisipatoare şi separator de grăsimi - 90%- Staţia de pompare ape pluviale - 10%- Construcţia/reabilitarea bazinelor anaerobe şi a decantoarelor secundare - 91,5%- Construirea/reabilitarea liniei biologice partea dreaptă - 97%- Construirea staţiei de pompare nămol recirculat şi nămol în exces, camera de distribuţie nr. 1 - 98%- Construirea staţiei de deshidratare şi depozitare nămol - 85%- Construirea liniei biologice partea stângă - 0%- Reabilitarea liniei de ape pluviale - 0%- Echipamente tehnologice, electrice, SCADA, conducte, montaj - 60%.

Există aviz de g.a. Nr. 98/11.03.2008 privind „Modernizarea Staţiei de Epurare Oraş Pecica”. Noua staţie de epurare va deservi 12.000 locuitori la nivelul anului 2007. Staţia va fi dimensionată corespunzător şi va asigura o epurare avansată a apelor uzate (nitrificare-denitrificare, defosforizare).

Exista aviz de g.a. Nr. 13/28.01.2008 privind „Modernizarea staţiei de epurare, Lipova.” Investiţia constă din realizarea unei staţii de epurare mecano-chimico-biologică cu treaptă terţiară pentru epurarea apelor uzate menajere şi tehnologice provenite din localitatea Lipova, cu descărcare în râul Şiştarovăţ, afluent al Râului Mureş. Staţia de epurare va fi echipată cu aparatură necesară automonitorizării indicatorilor de calitate şi a debitului de apă epurată evacuată.

Conform Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate, în judeţul Arad, facilităţile de tratare trebuie construite în etape, cu o proiectare iniţială pe un orizont de timp nu mai mare de 15 ani. Totuşi, toate staţiile trebuie să fie prevăzute cu spaţiu adecvat pentru o extindere ulterioară. Aglomerările între 2,000 şi 10,000 p.e vor fi prevăzute cu facilităţi de tratare, aşa cum este cerut de către Directivă şi acestea vor fi prioritizate în funcţie de populaţia conectată şi impactul asupra mediului. Pentru toate zonele urbane cu mai mult de 10,000 p.e, reţeaua de canalizare trebuie să fie extinsă astfel încât să acopere cel puţin 90% din populaţia urbană.

Având în vedere abordarea regională a serviciului, ca prioritate trebuie instalate canale colectoare principale, împreună cu o reţea principală de canalizare pentru localităţile unde se construieşte pentru prima dată o astfel de reţea.

Conform Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate, în judeţul Arad investiţiile privind colectarea şi epurarea apelor uzate sunt desemnate pentru aglomerări având mai mult de 2,000 p.e. şi câteva aglomerări care au mai puţin de acest prag de 2000 p.e pentru care este fezabil să se conecteze la staţia de epurare existentă/propusă a fi nou construită. Au fost avizate o serie de proiecte de investiţii în vederea retehnologizării staţiilor de epurare sau creării unor sisteme noi de colectare-epurare a apelor uzate şi anume: Retehnologizare staţie de epurare Lipova, Retehnologizare staţie de epurare Pecica, Retehnologizare staţie de epurare Ineu, Construirea a două staţii de epurare în localitatea Socodor, Construire staţie de epurare în parcul de afaceri Turnu, Construire staţie de epurare în localitatea Săvârşin, Construire staţie de epurare în localitatea Nădab, Construire staţie de epurare în localitatea Şagu, Construire staţie de epurare în localitatea Vinga, Construire staţie de epurare în localitatea Zerind.

Problema Degradarea solului şi apelor subterane.La această problemă generală au fost identificate mai multe probleme specifice, pentru care s-au

propus o serie de acţiuni vizând atingerea unor ţinte, a obiectivelor specifice pentru fiecare problemă în parte. O parte din acestea sunt comune cu cele identificate la alte probleme generale. Astfel:

Există un impact negativ asupra calităţii solului şi apelor freatice datorat actualelor depozite de deşeuri menajere. Toate depozitele de deşeuri municipale din localităţile urbane sunt vechi, necorespunzător amenajate, având un impact negativ asupra calităţii mediului. Termenele propuse pentru realizarea acestei probleme a fost stabilit termen final 2018, corespunzător calendarului de sistare a depozitării pe aceste depozite vechi, neconforme.

În judeţul Arad se vor închide şi ecologiza spaţiile de depozitare (mediu rural) plus depozitele oraşelor Pecica şi Sântana până la 16 iulie 2009.

În perioada 2008 - 2013 în judeţul Arad se vor închide depozite orăşeneşti neconforme de la Curtici şi Nadlac (2012). La sfârşitul perioadei de planificare vor fi încă în funcţiune depozitul conform Arad, şi depozitele urbane Lipova (2017), Ineu (2016), Chişineu-Criş (2016), Pâncota (2016) şi Sebiş (2014).

În perioada 2008-2013, aşa cum este prevăzut şi în P.R.G.D. pentru Regiunea Vest, nu este necesar să se amenajeze staţii de transfer. Pentru preluarea deşeurilor care s-ar fi depus în depozitele urbane care urmează să se închidă în perioada 2014-2016, este necesar ca începând cu primul semestru al anului 2014 să se pună în funcţiune treptat 3 staţii de transfer şi să se modernizeze platformele de transfer, care se vor amenaja prin proiectele Phare aflate în derulare.

Conform datelor din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, există o evoluţie a gradului de acoperire în mediul urban: de la 67,7% în anul 2002 la 94,4% în anul 2006. În ceea ce priveşte mediul rural, abia începând cu anul 2005 au început să existe servicii de salubrizare însă, gradul de acoperire este la nivelul judeţului încă extrem de scăzut (circa 4%).

În decembrie 2007, în toate cele 10 oraşe din judeţul Arad, existau servicii de salubrizare. În mediul rural există servicii de salubrizare în următoarele comune, împreună cu satele aferente: Fântânele, Frumuşeni, Vărădia de Mureş, Şagu, Pilu, Moneasa, Vladimirescu (unde există o situaţie mai specială, întrucât rezultatul licitaţiei de concesionare a fost contestat), Hăşmaş.

Solul şi apele subterane sunt afectate datorită utilizării în agricultură a îngrăşămintelor şi pesticidelor. Pentru a preveni administrarea în mod necorespunzător a îngrăşămintelor şi pesticidelor, ca şi alte practici agricole dăunătoare, DADR Arad a organizat instruiri pentru fermieri în vederea aplicării Codului de bune practici agricole.

Problema: Gestiunea deşeurilor În judeţul Arad se vor închide şi ecologiza spaţiile de depozitare (mediu rural) plus depozitele

oraşelor Pecica şi Sântana până la 16 iulie 2009.În perioada 2008 - 2013 în judeţul Arad se vor închide depozite orăşeneşti neconforme de la Curtici şi

Nădlac (2012).La sfârşitul perioadei de planificare vor fi încă în funcţiune depozitul conform Arad, şi depozitele

urbane Lipova (2017), Ineu (2016), Chişineu-Criş (2016), Pâncota (2016) şi Sebiş (2014).Conform datelor din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, există o evoluţie a gradului de

acoperire în mediul urban - de la 67,7% în anul 2002 la 94,4% în anul 2006. În ceea ce priveşte mediu rural, abia începând cu anul 2005 au început să existe servicii de salubrizare însă, gradul de acoperire este la nivelul judeţului încă extrem de scăzut (circa 4%).

În decembrie 2007, în toate cele 10 oraşe din judeţul Arad, existau servicii de salubrizare. În mediul rural există servicii de salubrizare în următoarele comune, împreună cu satele aferente: Fântânele, Frumuşeni, Vărădia de Mureş, Şagu, Pilu, Moneasa, Vladimirescu (unde există o situaţie mai specială, întrucât rezultatul licitaţiei de concesionare a fost contestat), Hăşmaş.

Proiecte vizând gestiunea deşeurilor:

ECO - Ineu, în valoare de 876.000 EuroAcest proiect ce se derulează în zona localităţilor Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Şicula,

Târnova şi Seleuş prin programul PHARE – CES 2004 are drept scop creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor, reducerea volumului de deşeuri depozitate inclusiv din categoria deşeurilor biodegradabile, diminuarea impactului deşeurilor asupra mediului în zonele de depozitare prin implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor simplu, eficient şi durabil.

Principalele obiective ale proiectului sunt:a) Punerea la punct a unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor municipale din zona ţintă -

urmărindu-se: creşterea numărului de locuitori deserviţi cu 8245 de persoane, creşterea nivelului de colectare selectivă cu 100% şi scăderea cu 71% a cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat;

b) Construirea unei platforme de compostare şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru procesarea deşeurilor biodegradabile colectate din zona ţintă - urmărindu-se reducerea cu 90% a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;

c) Construirea unei staţii de transfer şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru deşeurile ne-biodegradabile colectate din zona ţintă - urmărindu-se scăderea cu 64% a cantităţilor de deşeuri transportate către depozitul final;

d) Promovarea măsurii şi informarea populaţiei asupra noului sistem de gestionare a deşeurilor - urmărindu-se obţinerea unui grad ridicat de conştientizare pentru toţi cei 32.639 de locuitori din zona ţintă;

e) Instruirea personalului care va opera sistemul implementat. Gestionarea deşeurilor pentru zona turistică Lipova, valoarea 938.545 EuroAcest proiect care se derulează în zona localităţilor Lipova, Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani are drept scop

să amelioreze capacitatea autorităţilor publice din judeţul Arad de a implementa sisteme durabile de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu cerinţele naţionale şi europene prin implementarea colectării selective, a sortării şi transportului deşeurilor, instruirea personalului şi educarea cetăţenilor, implicarea acestora şi a mediului de afaceri în colectarea selectivă prin respectarea principiului „mediului curat”.

Principalele obiective sunt:a) Extinderea unui sistem de colectare, transport şi gestionare a deşeurilor în zona turistică Lipova

constând din: o platformă de transfer, 142 de platforme de colectare, achiziţionarea unei autogunoiere de 18 m3, a unui transportor de 24 m3 şi a unui vehicul de transport pentru containere de 1100 l, achiziţionarea a 304 containere de 1100 l pentru colectare selectivă şi a 4091 pubele de 120 l.

b) Instruirea personalului care operează instalaţiile şi echipamentele atât pentru activităţile administrative (30 de angajaţi) cât şi pentru cele operaţionale propriu-zise (40 de angajaţi)

c) Organizarea a numeroase activităţi pentru informarea şi educarea publicului constând în pliante (1200 buc.), afişe (12 buc.), materiale publicitare de diferite dimensiuni (9200 buc.), panouri de marcare a platformelor de colectare (142 buc.), alte panouri (284 buc.), dezbateri publice (8 cu cel puţin 600 de participanţi), seminarii (2), sesiuni de informare a autorităţilor locale

Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului Arad, în valoare de 532.693,24 Euro

Acest proiect care se derulează în zona localităţilor Socodor, Grăniceri şi Pilu are drept scop înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, inclusiv a unei scheme de colectare selectivă.

Principalele obiective sunt:a) reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate prin valorificarea unor categorii de deşeuri colectate

selectiv - urmărindu-se participarea tuturor locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor la schema de colectare selectivă;

b) reabilitarea depozitelor neautorizate şi reducerea impactului depozitelor asupra mediului - urmărindu-se închiderea gropilor de gunoi existente;

c) introducerea colectării şi transportului deşeurilor în zonele ne-conectate în prezent - urmărindu-se prestarea serviciului de către Serviciul de Salubritate Socodor, valorificarea deşeurilor colectate selectiv, şi transportul deşeurilor mixte colectate la depozitul controlat de la Arad;

d) îmbunătăţirea metodelor de tratare a deşeurilor simple şi eficiente cu un bun raport cost-beneficiu - ţintindu-se creşterea ratei de tratare/utilizare la sursă a deşeurilor biodegradabile.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean, nr.7/2008. Studiile de fezabiltate în vederea realizării staţiilor de transfer vor fi curinse în Master Planul de Deşeuri ce va fi gata până în octombrie 2008.Problema: Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice

În cadrul acestei probleme s-au avut în vedere realizarea acţiunilor privind prevenirea în caz de inundaţii, viituri, motiv pentru care un rol hotărâtor în combaterea acestor fenomene îl au reîmpăduririle, realizarea lucrărilor de apărare a mediului natural împotriva inundaţiilor, executarea de lucrări de combatere a eroziunii solului, împădurirea terenurilor degradate.

Problema: Urbanizarea mediuluiConform determinărilor privind calitatea aerului realizate de laboratorul de analize al APM Arad,

principala sursă de poluare din judeţ este constituită de trafiul rutier. Reînoirea parcului auto se realizează prin programul Rabla, la nivelul municipiului Arad există Hotărîri de Consiliu Local prin care este restricţionată circulaţia autovehicolelor care depăşesc un anumit tonaj. În curs de realizare autostrada Nădlac-Arad-Lugoj-Sibiu. La nivelul judeţului Arad au obţinut acorduri de mediu pt realizarea de şosele de centură oraşele Ineu şi Chişineu-Criş. Referitor la problema spaţiilor verzi în conţinutul actelor de reglementare APM Arad impune realizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente.

Problema: SănătateInfluenţele mediului asupra sănătăţii se regăsesc în conţinutul Raportului de mediu al judeţului Arad

în 2007.Problema: BiodiversitateA fost dată în custodie aria protejată Balta Soimoş, Direcţia Silvică Arad a elaborat 4 planuri de

management pentru care în prezent se aşteaptă avizul Academiei Române. S-a continuat identificarea speciilor cheie şi monitorizarea suprafeţei şi calităţii habitatelor conform prevederilor legale în vigoare.

Problema: Educaţie ecologică APM Arad a intensificat activităţile de educaţie ecologică, mai ales ca urmare a înscrierii unui

număr mai mare de instituţii de învăţământ în programul naţional „Eco-şcoala” şi a interesului tot mai crescut, în general, a instituţiiilor de învăţământ asupra problemelor de protecţie a mediului. Au fost încheate convenţii de colaborare cu instituţiile de învăţământ, şi cu ONG-uri.

Pe parcursul anului 2007-2008, s-a derulat proiectul “Eu protejez mediul !” proiect derulat în parteneriat cu SC Polaris M Holding SRL şi 22 de unităţi de învăţământ. Prin proiect s-a urmărit conştientizarea elevilor asupra necesităţii colectării selective a deşeurilor.

De asemenea s-au derulat acţiuni în vederea marcării evenimentelor menţionate în calendarul ecologic.Problema: Turism şi agrementLa nivelul judeţului Arad există aprobată Strategia judeţeană de turism, prin care au fost identificate zonele

turistice şi de agrement de pe raza judeţului Arad.Problema: Capacitate administrativăSe urmăreşte finalizarea sediului APM Arad, însă din lipsă de resurse financiare acesta nu va fi gata

până la finele lui 2008. Problema: Incendierea PajiştilorAplicarea de sancţiuni celor care nu respectă prevederile legale în domeniu se realizează de către

GNM-Comisariatul Judeţean Arad.

STADIUL DE REALIZARE AL ACŢIUNILOR, REZULTAT DIN PLAM

PLAM (număr de acţiuni)

Termen de realizare

Realizate Realizate în avans

În curs de realizare

Nerealizate Amânate Anulate Total

permanente 37 0 0 4 0 0 41≤ 2008 77 0 10 3 0 0 90> 2008 0 16 44 0 0 0 60Total 114 16 54 7 0 0 191

6.4. Termen de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului AradRevizuirea PLAM va fi efectuată pe baza rezultatelor de evaluare a obiectivelor şi a acţiunilor în

raport cu prevederile PLAM. De asemenea pentru revizuirea PLAM se vor lua în considerare modificările apărute în starea mediului, în situaţia socio - economică, în legislaţia pentru protecţia mediului, în tehnologiile de producţie şi de protecţie a mediului. Revizuirea PLAM trebuie privită şi din exterior, fiind extrem de importantă includerea recomandărilor PLAM-ului în cadrul proceselor formale de planificare: pregătirea planului de utilizare a terenurilor şi bugetul anual pe judeţul Arad. Se recomandă ca revizuirea PLAM să se efectueze la intervale de câte patru ani. În concluzie următoarea revizuirea a PLAM Arad se va face în semestrul II al anului 2013.

6.5 Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului AradDupă operarea tuturor modificărilor, Comitetul de Coordonare va urmări prezentarea şi aprobarea

Planului Local de Acţiune pentru Mediu - judeţul Arad, de către Instituţia Prefectului - Judeţul Arad, pentru adoptarea lui oficială, ceea ce va duce la implementarea acţiunilor specifice recomandate.

Odată adoptat, documentul va constitui un argument în plus pentru obţinerea de resurse financiare, în special a celor oferite de Uniunea Europeană. Fiecare proiect propus pentru a fi finanţat de către programele de asistenţă financiară ale Uniunii Europene, trebuie nu doar să facă parte dintr-un plan, dar totodată trebuie să aibă la bază un larg consens al publicului din zona căreia se adresează. În timp ce administraţia publică locală, instituţiile statului sau agenţii economici au responsabilitatea implementării planului, Comitetul de Coordonare poate continua să joace un rol important în monitorizarea şi urmărirea implementării PLAM. Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Arad constituie deci un îndrumar pe termen lung în abordarea problemelor de mediu ale comunităţii.

ACRONIME

MM – Ministerul MediuluiANPM – Agenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiAPM Arad – Agenţia pentru Protecţia Mediului AradARPM – Agenţia Regională pentru Protecţia MediuluiOJPDRP - Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi PescuitDSP – Direcţia de Sănătate PublicăCL – Consiliul LocalCJ – Consiliul JudeţeanDADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare RuralăDS – Direcţia Silvică AradDSV – Direcţia Sanitar-VeterinarăGNM CJ Arad – Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean AradIPJ – Inspectoratul Judeţean de PoliţieITRSV – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi VânătorescONG – Organizaţie Non-GuvernamentalăOSPA – Oficiul de Studii Pedologice şi AgrochimicePND – Planul Naţional de DezvoltarePOS – Planul Operaţional SectorialPRAM – Planul Regional de Acţiune pentru MediuPJGD – Planul Judeţean de Gestionare a DeşeurilorPHARE – Programul UE de Ajutorare pentru Europa Centrală şi de EstRAR – Registrul Auto RomânDJDP- Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri AFM - Administraţia Fondului pentru MediuRNP – Regia Naţională a PădurilorSAPARD – Programul Special de Aderare pentru Dezvoltare Rurală şi a AgriculturiiUE – Uniunea EuropeanăPOS CCE - Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii EconomiceISU - Inspectoratul pentru Situaţii de UrgenţăANIF – Autoritatea "Îmbunătăţiri Funciare"

http://www.snif.ro/

http://www.drdptm.ro/

agenţia pentru protecţia mediului arad este...

Documents