introducere - apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/apm bucuresti/rapoarte...

INTRODUCERE

AAPPRREECCIIEERRII GGEENNEERRAALLEE

Protectia mediului este o prioritate nationala ce trebuie abordata de toate institutiile,

organizatii, asociatii, miscari si partide.

In secolul nostru, dezvoltarea exploziva a tuturor activitatilor umane, in special a activitatilor

din sectoarele industriei, agriculturii, comertului si turismului, al dezvoltarii marilor centre populate,

interventia omului in modificarea conditiilor de mediu a depasit pragurile limita de regenerare a

naturii. Asistam la o poluare si chiar la o degradare in unele cazuri ireversibila a factorilor de mediu.

RRaappoorrttuull pprriivviinndd ssttaarreeaa ffaaccttoorriilloorr ddee mmeeddiiuu iinn aannuull 22000044 este o lucrare elaborata de catre

Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti cu date referitoare la zona municipiului

Bucuresti si judetul Ilfov (fost Sectorul Agricol Ilfov)

Scopul principal este , ca intr-o forma usor de consultat, sa se faca o reflectare sintetica a

problematicii legate de starea si protectia mediului inconjurator, in ansamblul sau, pe teritoriul

controlat si supravegheat de inspectorat.

In cadrul acestei lucrari se detaliaza problemele specifice factorilor de mediu in anul 2004, din

punct de vedere al evolutiei si stadiului calitatii acestora, precum si o serie de alte date statistice ce

sunt conexe sau reprezinta influente in problematica referitoare la protectia mediului (de exemplu

date referitoare la populatie si structura ei, la accesul populatiei la servicii - alimentare cu apa

potabila, canalizare, salubritate, etc.).

Raportul este destinat pentru a fi utilizat atat la nivel local, pentru elaborarea de analize si

evaluari necesare in activitatea de luare a deciziilor in domeniu, cat si ca sursa de date pentru

realizarea unei lucrari similare la nivel national.

SSUURRSSEE DDEE DDAATTEE UUTTIILLIIZZAATTEE

Datele utilizate pentru completarea acestei lucrari provin din cadrul Serviciului Monitorizare

Integrata a Factorilor de Mediu al ARPM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de

specialitate), precum si din urmatoarele surse :

• Administratia Nationala de Meteorologie

• Primaria Municipiului Bucuresti – Directia Generala de Protectie a Mediului si Educatie

Eco-Civica

• Directia Generala de Statistica a municipiului Bucuresti

1

• Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti

• Compania Nationala Apele Romane

• Registrul Auto Roman

2

CCAAPP.. 11 CCAADDRRUULL NNAATTUURRAALL SSII DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA SSOOCCIIOO--EECCOONNOOMMIICCAA

AA)) AAMMPPLLAASSAARREE

Pozitia geografica a Bucurestiului este delimitata de coordonatele :

-25049’50 ’’ si 26027’15’’ longitudine estica ;

-44044’30’’ si 44014’05’’ latitudine nordica ;

Altitudinile in metri fata de nivelul Marii Negre sunt urmatoarele :

-minima : 56,66 m la Statia de epurare Glina ;

-maxima : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu si inelul de centura ;

Suprafata totala a Bucurestiului este de 238 km2.

BB)) CCLLIIMMAATT

Clima este temperat-continentala, influentata de caracteristicile zonei de contact al maselor

continentale estice cu cele vestice si sudice. Masele de aer estice predominante, imprima climei

nuante excesive, cu veri fierbinti si ierni deseori aspre.

Influenta maselor de aer din vest si sud explica existenta toamnelor lungi si calduroase, a unor

zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferentiaza, in

ansamblul sau, in zona propriu-zisa a orasului si pentru arealele din exteriorul acestuia.

Bucurestiul, prin clima sa de tip “Campia Baraganului” de stepa sufera de un deficit de

umiditate fata de valoarea optima medie, fapt ce creeaza o stare de disconfort fizic. Acest deficit de

umiditate a fost compensat in parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orasaneasca, care

favorizeaza evaporatia de apa si umidifica aerul in zonele invecinate.

Atmosfera urbana este supusa unui proces de incalzire prin advectie si radiatii, din mai multe

cauze:

-diminuarea radiatiei terestre din zona urbana, datorita mentinerii aerului mai cald in

apropierea solului, ca urmare a efectului de sera, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc;

-pierderi de caldura de la cladiri, surse termice si incalzirea urbana;

-diminuarea curentilor de aer datorita sicanelor create de cladiri, fapt care conduce la

diminuarea evapotranspiratiei, prin care se pierde caldura;

Din analiza datelor privind temperatura aerului si precipitatiile atmosferice inregistrate in anul 2004 la nivelul orasului, rezulta ca in cea mai mare parte a acestuia atat regimul termic cat si cel pluviometric a fost sub cel normal. Mediile anuale ale temperaturii aerului au prezentat un ecart de variatie apreciabil de pana la 1.3ºC. Astfel, in timp ce in zona centrala si la periferia nordica a Bucurestiului acestea s-au situat sub normala climatologica cu 0.3ºC si respectiv 0.8ºC, la periferia estica a acestuia, media anuala a anului 2004 s-a situat cu 0.5ºC peste normala. In cursul anului mediile lunare ale temperaturii aerului,

3

din zona centrala si cea nordica a orasului, depasesc normala climatologica cu 0.5 – 1.5ºC numai in unele luni ale sezonului rece (XI, XII, II si III la Bucuresti – Filaret; XII si III la Bucuresti – Baneasa). La periferia estica a municipiului Bucuresti mediile lunare sunt mai mici decat normala climatologica numai iarna, in ianuarie (0.6ºC), si la sfarsitul primaverii, respectiv in mai (1.0ºC) si iunie (0.4ºC). Temperaturile maxime din acest an s-au inregistrat in iulie si august si au oscilat intre 35.0–35.3ºC in zona periferica si 35.6ºC in cea centrala. Maximele lunare sunt ridicate chiar si in sezonul rece al anului, acestea coborand sub 10ºC numai in luna ianuarie (7.6–8.0ºC). Temperaturile minime lunare in Bucuresti se mentin negative din noiembrie si pana in aprilie si depasesc usor 10ºC numai in lunile anotimpului de vara. Daca minima anuala in zona centrala a orasului s-a inregistrat in luna ianuarie, cand mercurul termometrului a coborat pana la –13.6ºC, la periferia sa nordica minima s-a produs in februarie si a fost de -20.7ºC. Regimul pluviometric a fost deficitar in partea centrala a Bucurestiului, unde cantitatea anuala de precipitatii s-a situat cu 26.6 mm sub normala climatologica si excedentar la periferia nordica a acestuia. Aici cantitatea de precipitatii cazuta in 2004 a fost mai mare cu 119.4 mm decat normala. Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 ore a variat intre 35.7 mm (in zona centrala) si 42.8 mm (la periferia estica). Numarul anual de zile cu precipitatii a fost repartizat uniform la nivelul zonei analizate fiind cuprins intre 119 si 125 zile. In cursul anului cele mai multe zile cu precipitatii (16–17 zile) revin lunii iunie. Regimul eolian la nivelul orasului Bucuresti s-a caracterizat prin predominarea vanturilor din sectoarele estic si vestic. Directiile dominante fiind V-SV (10.2–14.5%) si E-NE (8.3–11.9%). Cele mai reduse frecvente (0.2–3.7%) revin sectorului sudic. Frecventa cazurilor de calm creste de la periferie spre zona centrala, de la 8.2% la 60.9%. Cele mai mari viteze medii se inregistreaza in zona centrala, 4–5m/s si revin directiilor ESE si SSV. La periferie vitezele mari, 2.1–2.6 m/s, corespund directiilor dominante ale vantului. Umezeala relativa a aerului creste de la periferie spre zona centrala. Astfel, daca in nordul si estul orasului, mediile anuale ale umezelii relative sunt de 76% si respectiv 79%, in zona centrala se inregistreaza 84%. In cursul anului, cele mai mari medii ale umezelii relative revin lunii decembrie, 88–96%, iar cele mai mici lunii aprilie (62–67%) pentru zona periferica si lunii iulie (73%) pentru zona centrala. Ceata face parte din categoria fenomenelor atmosferice specifice sezonului rece. In anul 2004 primele zile cu ceata au aparut in septembrie (1 zi), iar ultimele in martie (1–2 zile). Frecventa maxima a zilelor cu ceata (11–12 zile) este caracteristica lunii ianuarie. Numarul anual de zile cu ceata scade de la periferia orasului (41–46 zile) spre zona sa centrala (20 zile).

In ceea ce priveste judetul Ilfov, caracterizarea meteorologica a anului 2004 a fost elaborata pe baza datelor inregistrate la statiile ce functioneaza in zonele limitrofe acestuia (Fundulea, Videle, si Giurgiu). Acest lucru a fost impus de lipsa unei statii meteorologice la nivelul acestui judet. Regimul termic si cel pluviometric, la statiile meteorologice luate in calcul, au prezentat valori medii usor mai ridicate decat cele normale. Mediile anuale ale temperaturii aerului au fost mai mari decat normala, cu 0.6ºC, in estul si vestul judetului si cu 0.3ºC in sudul acestuia. In timpul anului mediile lunare sunt negative numai in luna ianuarie, cand de altfel, acestea se situeaza cu 1ºC (in partea estica si cea vestica a judetului) pana la 2.5ºC (in sudul judetului) sub normala climatologica. Tot sub normala, cu 0.1-1.0ºC, sunt mediile lunare de la sfarsitul primaverii si inceputul anotimpului de vara, respectiv in lunile mai si iunie. In toate celelalte luni ale anului, mediile temperaturii aerului depasesc normala climatologica cu pana la 1.5ºC.

4

Temperaturile maxime pentru anul 2004 in zona luata in studiu, au atins si chiar depasit 35ºC. Astfel, in iulie cand s-au produs temperaturile maxime, s-au inregistrat 35ºC la Fundulea, 37.4ºC la Videle si 39.1ºC la Giurgiu. Maximele lunare au fost pozitive in tot cursul anului, situandu-se sub 10ºC numai in ianuarie, luna cea mai rece a anului. Temperaturile minime anuale au oscilat intre –16.6ºC la Fundulea si –18.4ºC la Giurgiu si, s-au inregistrat in intervalul ianuarie-februarie. Minimele lunare au fost pozitive din mai pana in octombrie si s-au situat peste 10ºC numai in lunile anotimpului de vara (iunie-august).

Regimul pluviometric a fost usor excedentar in cea mai mare parte a judetului, unde abaterile fata de normala au fost mai mari cu 5.0-27.0 mm. Sub valoarea normalei climatologice, cu 8.7 mm, s-au inregistrat precipitatii atmosferice numai in arealul sudic al judetului. In cursul anului cantitatea de precipitatii cazuta s-a repartizat neuniform. Cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in lunile mai-iunie si august cand s-au inregistrat intre 74-99 mm, si respectiv intre 78.5 si 98.7 mm. Cantitati reduse de precipitatii au cazut de regula, in lunile februarie, aprilie si octombrie cand lunar s-au totalizat sub 15-20 mm. Cantitatile maxime de precipitatii cazute in 24 de ore au oscilat in limitele unui ecart apreciabil. Acestea au fost mai mici la Videle (22.4 mm in mai) si mai mari la Giurgiu (41.4 mm in iunie) si Fundulea (55.0 mm in noiembrie). Numarul anual de zile cu precipitatii este uniform repartizat la nivelul judetului si a variat intre 113 si 118 zile. Lunar cele mai multe zile cu precipitatii revin lunilor ianuarie (15-18 zile) si iunie (11-17 zile), iar cele mai putine (6-9 zile) lunilor anotimpului de toamna. Umezeala relativa a prezentat medii anuale ce au variat in limite restranse, intre 76% (Giurgiu) si 79% (Fundulea). Cele mai mari medii lunare ale umezelii relative (89-93%) sunt specifice lunilor de iarna, decembrie si ianuarie, iar cele mai mici lunii aprilie (59-69%). Ceata se formeaza, de regula, in semestrul rece al anului, dar mai rar, in functie de conditiile locale poate sa apara pe tot parcursul anului. Asa se explica faptul ca in anul 2004, cu o frecventa redusa – 1zi, ceata a aparut la Fundulea in iulie, iar la Giurgiu in august. Cel mai mare numar de zile cu ceata (11-14 zile) s-a inregistrat in luna ianuarie. Numarul anual de zile cu ceata este cuprins intre 41 si 43 zile.

1.1 Resursele naturale ale Bucurestiului

In ultimii ani tot mai multi dintre locuitorii Bucurestiului au constientizat importanta pe care

protectia mediului il poate juca in viata fiecaruia, in contextul dezvoltarii durabile. Stabilirea unui

echilibru intre necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de

mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta in vederea integrarii Romaniei in Europa.

Marea majoritate a suprafetei Bucurestiului este ocupata de constructii si reteaua de transport

(auto si cai ferate). Bucurestiul nu ocupa o suprafata intinsa, nu este situat intr-o zona care sa dispuna

de resurse minerale importante si , de asemenea, densitatea populatiei este mare. Principalele

probleme cu care se confrunta Bucurestiul sunt cele specifice dezvoltarii urbanistice ale marilor

orase: suprafata mica, dezvoltare preponderant pe verticala, lipsa spatiilor verzi, salubrizare prost

efectuata, trafic auto intens, in special in zona centrala a orasului, poluare atmosferica generata de

traficul auto si centralele termice.

5

Suprafata teritoriului dupa utilizarea fizica se prezinta astfel:

ha -teren agricol 5449 -paduri si terenuri cu vegetatie forestiera 611 -constructii si curti 13499 -drumuri si cai ferate 3231 -ape, balti, lacuri 908 -alte suprafete 89

TOTAL 23787

Incluzand si Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Directia Silvica Bucuresti, din datele

primite de la aceasta institutie reies urmatoarele :

Ocolul Silvic Bucuresti administreaza o suprafata de 6343 ha fond forestier, intreaga suprafata

fiind incadrata in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie), din aceasta suprafata,

6162 ha sunt reprezentate de paduri iar restul suprafetei fiind reprezentata de :

- terenuri care servesc nevoilor de productie silvica :41 ha

- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestiera : 59 ha

- terenuri afectate impaduririi : 20 ha

- terenuri neproductive : 40 ha

- ocupatii, litigii : 21 ha

1.2 Elemente privind starea economica actuala a Bucurestiului

Organizarea administrativa in anul 2004 a Bucurestiului a fost urmatoarea:

Sector Suprafata (Kmp) Populatia Densitatea

Sector 1 70 230814 3297.3 Sector 2 32 362609 11331.5 Sector 3 34 394228 11594.9 Sector 4 34 300502 8838.3 Sector 5 30 278585 9286.2 Sector 6 38 362877 9549.4 TOTAL 238 1929615 8107.6

Judeţul Ilfov are o suprafaţă totală de 1583 kmp şi în anul 2004 era alcătuit din 35 comune şi

4 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni şi Voluntari). Deşi este un judeţ cu o suprafaţă mică,

0,67 % din suprafaţa României, populaţia lui reprezintă 1,3 % din populaţia ţării.

6

La 1 iulie 2004 populaţia stabilă a judeţului era de 280.037 locuitori din care 143.511 femei,

cu o densitate de 176,9 loc / kmp. Populaţia din mediul rural deţine o pondere de circa 73,9 % .

Populaţia stabilă la 1 iulie 2004 - persoane -

Total Masculin Feminin

Total 280037 136526 143511 Mediul urban 73066 35652 37414 Mediul rural 206971 100874 106097

NUMĂRUL AGENŢILOR ECONOMICI ACTIVI, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NATIONALE

2001 2002

A 1 2 Total 76941 75924din care: Agricultură 284 296Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului 27 36Industrie extractivă 59 67Industrie prelucrătoare 6736 7489Energie electrică şi termică, gaze şi apă 38 33Construcţii 3255 4309Comerţ (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) 43639 39578Hoteluri şi restaurante 1347 1504Transport, depozitare 2352 2711Poştă şi telecomunicaţii 334 412Tranzacţii imobiliare, închirieri, activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 10552 13232Învăţământ 142 239Sănătate şi asistenţă socială 1063 1215Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 6406 3762

7

CAPITOLUL 2

STAREA ATMOSFEREI

Poluarea aerului in municipiul Bucuresti are un caracter specific datorita, in primul rand

conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inaltimi diferite ale surselor de poluare,

precum si o repartitie neuniforma a acestor surse, dispersate insa pe intreg teritoriul orasului.

La inceputul anului 2004 in cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusa in functiune

reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in Capitala, care functioneaza la parametrii

proiectati, respectand cerintele Directivelor Uniunii Europene, datele referitoare la calitatea aerului in

Municipiul Bucuresti (poluantii masurati fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt

furnizate in timp real – inclusiv publicului – si provin de la cele 8 statii automate, repartizate astfel :

- statie de fond regionala – Balotesti;

- statie de fond suburbana – Magurele;

- statie de fond urbana – Crangasi (APM Bucuresti);

- 2 statii de trafic – Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National;

- 3 statii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.

Punctele de informare pentru cetateni sunt in numar de sase si sunt compuse din :

- 3 panouri de afisaj – Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor;

- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, la Primaria Municipiului

Bucuresti si la A.R.P.M. Bucuresti.

SSUURRSSEE DDEE PPOOLLUUAARREE AA AAEERRUULLUUII

Concentrarea industrial - urbana a Capitalei cu larga sa diversitate de activitati antropice

prezinta si dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activitati.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari

platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent

pe verticala), circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in cateva mari categorii principale, astfel:

8

OOBBIIEECCTTIIVVEE IINNDDUUSSTTRRIIAALLEE

Nevoia imediata de cazare a fortei de munca a generat aparitia rapida a marilor ansambluri de

locuinte colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a facut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximitatii

cu zonele industriale, în ideea valorificarii dotarilor edilitare create pentru acestea si reducerii

deplasarilor. Aceasta a condus la relatia de vecinatate dintre zonele de locuinte si cele industriale;

sursa principala de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unitatilor industriale sau a altor surse de poluare exista perimetre –

corespunzatoare zonelor de protectie reglementare – în care locuintele sunt potential expuse poluarii.

Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi

organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori

(SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solventi organici, funingine etc;

- principalele zone de poluare ale Bucurestiului din surse fixe grupate pe platforme industriale

sunt urmatoarele :

Nr. crt. ZONA

Suprafata Expusa - Km2 -

Populatia expusa - loc -

Principalele Procese

Poluante

1 Faur S.A. 6,0 50,000 Turnatorii, combustie in pulberi textile si constructii

2 Dudesti 12,5 135,000 Produse chimice de sinteza, pesticide, raticide, pulberi de sticlarie, cauciucarie

3 Vitan 1,0 30,000 Turnatorie, procese combustie transporturi

4 Popesti Leordeni (pe raza jud. Ilfov) 2,5 10,000 Industria vascozei, combustie,

transporturi

5 IMGB 1,0 35,000 Otelarie electrica, turnatorii, combustie industriala, sudura, etc.

6 Progresul 6,0 18,000 Constructii, betoniere, asfaltiere, combustii, etc.

7 Militari 8,5 20,000 Metalurgie neferoasa, ceramica, constructii, transporturi, pielarie

8 Baneasa 1,0 22,000 Turnatorie, metalurgie, transporturi

9 Pipera 2,0 15,000 Combustie industriala, industria lemnului,

10 Obor 3,5 13,000 Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industriala, turnatorie

TOTAL 44,0 348,000

9

Observatie: in prezent, o parte din aceste intreprinderi au o activitate economica redusa, sau

oprita temporar, dar raman in continuare surse potential poluante; in cadrul acestor platforme au

aparut in ultimii ani si numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care aduc si ele un aport

la potentialul poluant.

TTRRAAFFIICCUULL AAUUTTOO

Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de cateva sute de compusi diferiti.

Au fost evidentiati in urma unor studii recente peste 150 de compusi si grupuri de compusi.

Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea, evidentierea se concentreaza

numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii umane sau care sunt considerati

buni indicatori.

Acesti poluanti, care sunt urmariti in mod curent atunci cand se doreste evaluarea impactului

generat de traficul auto asupra calitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii :

• gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

• pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul

aerodinamic mai mic de 10 µm sau decat 2,5 µm, fumul negru

• componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice,

plumb.

• compusi organici volatili : benzen, butadiena.

Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta urmatoarele

substante principale:

- vapori de apa = 13 %

- bioxid de carbon = 13 %

- azot = 74 %

In realitate insa, tinand cont de caracterul incomplet al arderilor, in functie de calitatea

amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO si oxigen in cazul amestecurilor foarte

sarace.

Prin ardere rezulta totodata, in proportii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produsi oxidanti,

oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apa (azotul si oxigenul fiind principalele elemente

constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substante precizate mai sus sunt considerate emisii

poluante.

10

Asocierea directa intre poluarea aerului datorata traficului auto si sanatatea umana este foarte

dificil sa se stabileasca in termeni absoluti, datorita numarului mare de variabile. Oricum, este evident

impactul negativ al traficului asupra sanatatii umane, fapt pentru care Organizatia Mondiala a

Sanatatii (OMS), Comisia Europeana si majoritatea tarilor au stabilit o serie de standarde si

reglementari referitoare la calitatea aerului.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei in motoarele autovehiculelor este generatoare

de emisia a peste 100 compusi chimici.

In urma a numeroase studii pe plan international s-a dovedit ca peste anumite nivele de

poluare apar efecte asupra sanatatii oamenilor expusi, dar pot fi afectate si persoanele de virsta foarte

redusa, cei care sufera de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelele de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile in timp si spatiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic supraaglomerate, unde

dispersia poluantilor este difcil de realizat.

Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere de trafic strajuite

de cladiri inalte sub forma compacta, care impiedica dispersia.

La departare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid si este destul de rar

semnalata in zonele suburbane sau rurale. Singura exceptie de la aceasta regula o face ozonul care

este diferit fata de ceilalti poluanti generati de traficul auto.

SSAANNTTIIEERREE DDEE CCOONNSSTTRRUUCCTTIIEE SSII BBEETTOONNIIEERREE

- desi ponderea activitatilor de constructii a scazut foarte mult, aceste santiere si betoniere

ramin surse potentiale de poluare a aerului, in special cu pulberi.

CCEENNTTRRAALLEELLEE EELLEECCTTRROOTTEERRMMIICCEE

- CET - urile reprezinta surse majore de poluare a aerului in zonele urbane, prin modul de

functionare cu combustibili lichizi ce au un continut ridicat de sulf, deversind in atmosfera importante

cantitati de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenusa volanta; - instalatiile de retinere a principalilor poluanti chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese

variante constructive ce prevad dispersia prin cosuri inalte care realizeaza concentratii locale mai

reduse, dar amplifica efectele de poluare la distanta ; uzura si neetanseitatile unor cosuri determina

evacuarea gazelor la inaltimi intermediare cu efecte si asupra zonei invecinate.

11

SSUURRSSEE DDIIFFUUZZEE DDEE CCOOMMBBUUSSTTIIEE

- numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe functioneaza pe

combustibil lichid sau solid, constituie o sursa de natura celei de la punctul precedent, lipsita insa, pe

linga instalatii de epurare, si de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri inalte ; combustia este de

cele mai multe ori incompleta datorita neautomatizarii arderii, randamentului redus si unei

supravegheri precare si determina degajari de noxe deloc neglijabile care se disperseaza exact in

zonele de locuinte, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc ;

- combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase

plastice, deseuri stradale in perimetrul urban, neintretinerea salubritatii domeniului public,

depozitarea inadecvata a reziduurilor industriale si a deseurilor menajere se constituie prin

cumul intr-o sursa globala de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum,

funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales in conditii meteorologice

nefavorabile (ceata, calm atmosferic, inversiune termica).

2.1Schimbari climatice..Protocolul de la Kioto Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kioto stabileste cadrul legal de control

si monitorizare a emisiilor de substante cu efect de sera. Anual, Agentia de Protectia Mediului

Bucuresti efectueaza inventarul surselor de emisii, unde sunt urmarite si emisiile de gaze cu efect de

sera.

2.2 Efectul de sera

Emisiile de monoxid de carbon provin in special din traficul rutier (aproximativ 90%), CET-

uri (5%) si industrie (4 %), pe cand emisiile de dioxid de carbon sunt specifice proceselor de

combustie, atat in centralele electrotermice cat si in instalatiile de ardere industriale (aprox 90% din

emisiile totale).

2.3 Deteriorarea stratului de ozon din stratosfera

Ordonanta de Urgenta nr 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la

utilizarea hidrocarblurilor halogenate care distrug stratul de ozon este unul dintre rezultatele

eforturilor pe care Romania le depune in vederea transpunerii Acquis-ului de mediu in legislatia

noastra.

Constienti de rolul vital pe care stratul de ozon il joaca in existenta vietii pe Pamant, eforturile

pe care APM Bucuresti le depune in vederea reducerii emisiilor de substante ce distrug stratul de

12

ozon se axeaza in special pe inventarierea unitatilor ce detin substante tip CFC si urmarirea modului

de stocare si manevrare a acestora

2.4 Acidifierea. Emisii de substante acidifiante. Emisii anuale de SO2, NO si NO2 si NH3.

Principalele substante acidifiante evacuate in atmosfera, in Bucuresti, in anul 2004 (conform

inventarului de emisii realizat), au fost:

- SOx - 25452- tone

- NOx – 14173 tone

Din care :

NO2 (tone) SO2 (tone) Total CET-uri 10519 25232 Total RADET 1968 22 Rest industrie 197 198 Total trafic rutier 1179 X Total General 14173 25452

In urma calculelor efectuate, s-a constatat ca in Bucuresti principalele surse de emisii raman

CET-urile si traficul rutier. Sintetizand pe indicatori se constata urmatoarele :

Pentru NO2, emisiile cele mai mari le inregistram in dreptul CET - urilor (74.21%) si a

traficului rutier (8%).

Emisiile de SO2 au provenit in anul 2004 intr-o proportie foarte mare de la CET-uri (peste 95

% ), .

In figura 2.1 a sunt prezentate concentratiile medii anuale de NO2 rezultate in urma modelarii

effectuate in anul 2001, cand s-a facut evaluarea preliminara a calitatii aerului pentru aglomerarea

Bucuresti. Tot in urma modelarii (figura 2.1 b) s-a realizat harta izoconcentratiilor de NO2 pentru a

18-a valoare maxima orara (folosita ca referinta de catre directivele UE de calitate a aerului).

13

Figura 2.1 a - Concentratiile medii anuale de NO2

Figura 2.1 b- Harta celei de-a 18-a maxime orare de NO2

Raportandu-ne la limitele impuse de cerintele directivelor UE, se constata ca valoarea limita

este depasita in zona centrala a orasului, ata pentru media anuala (60 µg/mc fata de VL= 40 µg/mc )

cat si pentru cea de-a 18-a valoare maxima orara (250 µg/mc fata de VL=200 µg/mc)

14

In figura 2.2 a sunt prezentate concentratiile medii anuale de SO2 rezultate in urma

modelarii. Tot in urma modelarii (figura 2.2 b) s-a realizat harta izoconcentratiilor de SO2 pentru a 3-

a valoare maxima zilnica (folosita ca referinta de catre directivele UE de calitate a aerului).

Figura 2.2 a- Media anuala de SO2

Figura 2.2 b- A 3-a maxima zilnica de SO2

15

Raportandu-ne la limitele impuse de cerintele directivelor UE, se constata ca valoarea limita

este depasita in zona centrala a orasului, ata pentru media anuala pentru protectia ecosistemului (30

µg/mc fata de VL= 20 µg/mc ) cat si pentru cea de-a 3-a valoare maxima zilnica (doar pe o portiune

foarte mica)

2.4.1 Dioxidul de sulf (SO2)

Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru SO2 pe parcursul anului 2004

sunt prezentate in tabelul urmator :

Group: SO2 Date: 01.01.2004 01:00 - 31.12.2004 24:00 Report Type: Medie anuala

CMA la 1 h 350 +120 µg/m3 (prot sanatatii umane)

la 24 h 125 µg/m3 (prot sanatatii umane) annual 20 µg/m3 (protectia ecosistemelor)

Date Time Cercul Militar

Mihai Bravu Titan

Drumul Taberei Balotesti Magurele

Lacul Morii Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maxima 222 385 225 277 358 314 359 374Media 18 15 12 9 16 11 8 14Nr. Masuratori 7999 8578 8581 8111 7815 8518 8357 8204Date disponibile[%] 91 98 98 92 89 97 95 93

1. Tabel privind numarul de depasiri inregistrate ale valorii limita orare pentru SO2

Statia Nr.masuratori efectuate

Nr depasiri ale valorii limita (350 µg/m3)

Nr. Depasiri ale valorii limita + marja toleranta (500 µg/m3)

Cercul Militar 7999 0 0 Mihai Bravu 8578 1 0 Titan 8581 0 0 Drumul Taberei 8111 0 0 Balotesti 7815 1 0 Magurele 8518 0 0 Lacul Morii 8357 1 0 Berceni 8204 1 0

16

Valoarea media anuala-14,25 µg/m3

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile inregistrate incadrandu-se in anul 2004

sub valorile limta.

2.4.2 Dioxidul de azot (NO2)

Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru NO2 pe parcursul anului 2004


Group: NO2 Date: 01.01.2004 01:00 - 31.12.2004 24:00 Report Type: Medie anuala

CMA la 1 h 200 +100 µg/m3 (prot sanatatii umane)

annual 40 + 20 µg/m3 (protectia sanatatii umane) annual 30 µg/m3 (protectia vegetatiei-NOx)


Mihai Bravu Titan


Lacul Morii Berceni


In urma primului an de monitorizare, pentru NO2 a fost constatata depasirea nu numai a pragului superior de evaluare (valoare a concentratiei care daca este depasita se impune monitorizare cu aparatura automata) cat si a valorii limita (valoare a concentratiei care daca este depasita, atunci este obligatorie intocmirea unui plan de actiune pentru reducerea concentratiilor).

Astfel, situatia cea mai proasta in ceea ce priveste poluarea atmosferica o inregistram in ceea ce priveste pulberile PM 10 (praful)- situatie inregistrata in aproape toate punctele de monitorizare, iar in zonele de monitorizare a traficului inregistram si frecvente depasiri ale valorilor limita in ceea ce priveste dioxidul de azot. Putem exemplifica prin urmatorul tabel:

Tabel privind numarul de depasiri inregistrate ale valorii limita orare pentru NO2

Statia Nr.masuratori efectuate

Nr depasiri ale valorii limita (200 µg/m3)


Cercul Militar 8218 339 78 Mihai Bravu 8458 316 69 Titan 8623 125 43

17

Drumul Taberei 8441 181 66 Balotesti 8036 0 0 Magurele 8369 17 1 Lacul Morii 8601 65 9 Berceni 8107 22 1

Valoarea media anuala este 47.5 µg/m3

Pentru acest poluant este necesara alcatuirea unor planuri de actiune pentru reducerea concentratiilor

in zonele de trafic

In afara de datele furnizate de reteaua proprie de monitorizare, informatii importante am

obtinut de la Directia de Sanatate Publica- Laboratorul Chimia Mediului Inconjurator din

cadrul laboratorului de toxicologie . Acest colectiv s-a ocupat de studierea prin determinari fizico-

chimice a poluari aerului si apelor in municipiul Bucuresti.

Poluarea aerului in Municipiul Bucuresti este urmarita prin urmatoarele tipuri de determinari

de noxe :

1- determinari in puncte fixe de recolta

2- determinari in intersectii

3- determinari de pulberi sedimentabile

4- determinari la cererea agentilor economici pentru obtinerea autorizatiei de mediu sau ca

urmare a unor reclamatii.

Toate determinarile de noxe facute de catre DSP se fac conform STAS-ului de calitate a

aerului din zonele protejate, nr.12574/1987.

In anul 2004 au functionat 4 puncte fixe de supraveghere a calitatii aerului din Municipiul Bucuresti , puncte in care s-au recoltat si analizat urmatoarele noxe : - POLICOLOR : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb; - ROMAERO : pulberi in suspensie ; SO2 ; NO ; NH3 ;HCl; Pb; - SINTOFARM : pulberi in suspensie ; SO2 ; NH3 ;HCl; Pb; - ACUMULATORUL : pulberi in suspensie ; SO2 ; NO2; Pb . In primele 3 puncte fixe functioneaza pompe vechi care recolteaza continuu 24 ore / zi totalizand 20-25 m3 aer / 24 ore . La Acumulatorul este montata , din anul 2000 , o pompa nou achizitionata care functioneaza doar de 6 ori cate 45 minute in 24 ore , totalizand un volum maxim de 5,4 m3 aer in 24 ore .In anul 2004 s-au prelevat si analizat 3170 probe aer in aceste patru puncte fixe de recolta.

18

Dioxidul de sulf a fost recoltat in toate cele 4 puncte fixe si variatia concentratiei sale in perioada 2000-2004 este prezentata in tabelul nr 1. Concentratia maxima admisa (CMA ) pentru SO2 , pentru probe medii zilnice este de 0,250 mg/m3 aer . (referirea se face la Ord 12574 / 87)

TABEL NR1 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE SULF , IN MG /M3 AER PE ZONE , IN PERIOADA 2000-2004.

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

POLICOLOR

-concentratia medie 0,008 0,007 0,005 0,004 0,003 -concentratia maxima 0,012 0,012 0,008 0,010 0,006 -frecventa depasirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 ROMAERO -concentratia medie 0,012 0,003 0,003 0,001 0,002 -concentratia maxima 0,170 0,051 0,039 0,012 0,036 -frecventa depasirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SINTOFARM -concentratia medie 0,006 0,006 0,007 0,007 0,007 -concentratia maxima 0,009 0,009 0,009 0,009 0,009 -frecventa depasirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 ACUMULATORUL -concentratia medie 0,052 0,059 0,048 0,035 0,039 -concentratia maxima 0,080 0,088 0,079 0,055 0,048 -frecventa depasirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Studind tabelul de mai sus putem spune ca SO2 nu reprezinta un factor de poluare in Municipiul Bucuresti , in ultimii 5 ani .

Dioxidul de azot este prelevat si analizat doar in punctele fixe Romaero si Acumulatorul . Concentratia maxima admisa pentru probe medii zilnice este de 0,100 mg/m3 aer. (referirea se face la Ord 12574 / 87)

TABEL NR 2 – VARIATIA CONCENTRATIEI DIOXIDULUI DE AZOT, IN MG /M3 AER.

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

ROMAERO

-concentratia medie 0,013 0,012 0,013 0,011 0,011 -concentratia maxima 0,058 0,049 0,088 0,089 0,078 -frecventa depasirilor 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 ACUMULATORUL

19

-concentratia medie 0,069 0,041 0,029 0,030 0,028 -concentratia maxima 0,162 0,147 0,060 0,053 0,042 -frecventa depasirilor 16,67 7,21 0,0 0,0 0,0

Se remarca faptul ca in zona Romaero , NO2 nu prezinta nici o depasire a CMA-ului in ultimii 5 ani . Pentru zona Acumulatorul , NO2 a reprezentat un poluant major pana in anul 2001 . De atunci nu s-a mai inregistrat nici o depasire a CMA-ului pentru NO2 nici la Acumulatorul .

2.5 Metale grele si poluanti organici persistenti

Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru Pb pe parcursul anului 2004 sunt

prezentate in tabelul urmator :

Group: Pb Date: 01.01.2004 00:00 - 31.12.2004 24:00 Report Type: Medie anuala

CMA la annual 0.5+0.5 µg/m3 (prot sanatatii umane)


Mihai Bravu Titan


Lacul Morii Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maxima 1.3 1.2973 1.4958 1.241 0.5963 1.2051 1.1787 1.5041Media 0.21888 0.2183 0.27318 0.14018 0.06739 0.14747 0.13851 0.18388Nr. Masuratori * 241 * 246 287 282 * 126 * 269 286 276Date disponibile[%] * 65.7 * 67.0 78.2 76.8 * 34.3 * 73.3 77.9 75.2

Din datele inregistrate in primul an de monitorizare, se constata ca mediile anuale calculate in statiile

de monitorizare nu depasesc valoarea limita anuala

In figura 2.3 este prezentata harta izoconcentratiilor de Pb (medie anuala) , asa cum a reiesit

in urma modelarii

20

Figura 2.3

Datele privind determinarile DSP Bucuresti privind concentratiile de Pb din atmosfera sunt

prezentate in cele ce urmeaza:

In tabelul nr. 3 este prezentata evolutia concentratiilor de Pb in atmosfera in perioada 1999-2004.

TABEL NR 3 – VARIATIA CONCENTRATIEI PLUMBULUI, IN MG /M3 AER PE ZONE , IN PERIOADA 2000-2004

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

POLICOLOR

-concentratia medie 0,00049 0,00052 - 0,00020 0,00017 -concentratia maxima 0,00201 0,00203 - 0,00081 0,00079 -frecventa depasirilor 14,56 18,18 - 3,70 3,45 ROMAERO -concentratia medie 0,00030 0,00042 - 0,00024 0,00018 -concentratia maxima 0,00116 0,00100 - 0,00078 0,00072 -frecventa depasirilor 5,94 16 - 6,14 4,05 SINTOFARM -concentratia medie 0,00055 0,00057 - 0,00048 0,00030 -concentratia maxima 0,00125 0,00159 - 0,00092 0,00082 -frecventa depasirilor 9,3 19,05 - 9,48 7,57

21

ACUMULATORUL -concentratia medie 0,00110 0,00152 - 0,00174 0,00179 -concentratia maxima 0,00473 0,00764 - 0,00550 0,00412 -frecventa depasirilor 57,89 74,51 - 80,5 79,3

Din acest tabel rezulta ca zona ACUMULATORUL isi mentine pe toata perioada studiata locul 1 in ceea ce priveste poluarea cu plumb cu cele mai mari valori gasite si cu cele mai multe depasiri ale C.M.A-ului. Se remarca o usoara scadere a poluarii cu plumb in 2004 fata de 2003 in toate cele patru puncte fixe studiate .

2.5.2 Emisiile de poluanti organici persistenti (POP)

In Bucuresti, in anul 2004, au fost emise urmatoarele cantitati de POP :

Dioxina- 13.99 g

Emisiile atat de mici de dioxina se datoreaza in primul rand faptului ca in Bucuresti nu exista

incineratoare de capacitate mare (RADET- Statia de Incinerare Deseuri menajere Militari +

incineratoare deseuri spitalitecesti- la spitale). Principala metoda de eliminare a deseurilor

nereciclabile ramane depozitarea la groapa orasaneasca.

2.6 Ozonul troposferic

In anul 2004, A.R.P.M. Bucuresti a efectuat determinari privind ozonul troposferic in punctele

de monitorizare existente astfel :

Group: OZON Date: 01.01.2004 01:00 - 31.12.2004 24:00 Report Type: Medie anuala CMA la 8 h 120 µg/m3 (prot sanatatii umane)


Mihai Bravu Titan


Lacul Morii Berceni


22

Depasirile valorii tinta pentru ozon (valoare ce trebuie atinsa in anul 2010) s-au inregistrat in

special in perioada de vara, insa nu a fost depasit pragul de informare (180 µg/m3 ) sau pragul de

alerta (240 µg/m3 )

2.8 Poluarea cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

Nivelul concentratiilor acestui poluant este foarte usor influentabil de mai multi factori:

emisiile rezultate din industrie si trafic, conditiile meteo, gradul de curatenie al strazilor, nivelul

traficului auto inregistrat in zona, etc.

Mediile anuale inregistrate la statiile de monitorizare pentru PM10 pe parcursul anului 2004


Group: PM10 Date: 01.01.2004 00:00 - 31.12.2004 24:00 Report Type: Medie anuala CMA la 24 h 50+25 µg/m3 (prot sanatatii umane) annual 40+20 µg/m3 (prot sanatatii umane)


Mihai Bravu Titan


Lacul Morii Berceni

µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3 Maxima 1821.8 219.6 226.1 267.4 470.3 296.4 199.1 174Media 75.56 75.37 58.37 55.58 41.44 51.53 53.2 47.68Nr. Masuratori * 267 * 263 310 300 * 231 294 315 301Date disponibile[%] * 72.8 * 71.7 84.5 81.7 * 62.9 80.1 85.8 82

Emisiile de Pulberi in suspensie, in anul 2004 au fost de 977 tone din care:

PM10 TSP Total CET-uri + RADET 357 678.4 Rest industrie 14.41 168.01 Total trafic rutier 130.59 130.59 Total General 502 977

Tabel privind numarul de depasiri inregistrate ale valorii limita zilnice pentru PM 10 Statia Nr.masuratori

efectuate Nr depasiri ale valorii limita (50 µg/m3)


Cercul Militar 267 182 106 Mihai Bravu 263 203 103 Titan 310 164 70 Drumul Taberei 300 144 56

23

Balotesti 231 56 22 Magurele 294 114 49 Lacul Morii 315 138 58 Berceni 301 102 39

Media anuala pe Bucuresti -57,5 µg/m3

Desi situatia nu este critica, ci doar ingrijoratoare in ceea ce priveste poluarea cu pulberi in

suspensie, exista cateva masuri care, aplicate pot reduce concentratiile de pulberi:

- Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,

precum si intretinerea permanenta a acestora;

- Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la inspectiile tehnice,

intrucat parcul auto existent este in mare parte necorespunzator din punct de vedere al

emisiilor de noxe

- Intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si a plantatiilor de aliniament, cunoscut fiind

rolul de perdea de protectie pe care acestea il joaca.

- O mai buna salubrizare a orasului, atat a arterelor de circulatie cat si eliminarea depozitelor

necontrolate de deseuri.

In figura 2.4 a sunt reprezentate grafic concentratiile medii anuale de PM10 rezultate in urma

modelarii, iar in figura 2.4 b concentratiile pentru cea de-a 35-a valoare maxima calculata pentru

timp de mediere de 24 h -PM10.

Dupa cum se observa, valorile calculate indica depasirea Valorilor Limita si chiar a valorii

limita + marja de toleranta (VL= 50 µg/mc, MT=50% din VL) pentru valorile medii zilnice (a 35-a

valoare maxima). Aceste depasiri se inregistreaza in zona de nord-vest a orasului , unde se

inregistreaza emisii in special de la unitatile producatoare de ceramica si betoniere, dar si in zona est-

centrala a orasului.

24

Figura 2.4 a- media anuala de PM 10

Figura 2.4 b – a 35-a valoare maxima de PM10 (24 h)

25

Si DSP a efectuat masuratori privind poluarea cu pulberi in suspensie. Datele centralizate de

ei sunt prezentate in cele ce urmeaza :

TABEL NR 4 – Variatia concentratiei pulberilor in suspensie mg /m3 aer , pe zone , in perioada 2000-2004

PUNCT FIX 2000 2001 2002 2003 2004

0,139 0,142 0,130 0,128 0,134 0,189 0,171 0,165 0,162 0,161

POLICOLOR -concentratia medie -concentratia maxima - frecventa depasiri % 13,71 15,51 8,62 7,56 8,03

0,137 0,141 0,124 0,129 0,130 0,176 0,167 0,167 0,163 0,159

ROMAERO -concentratia medie -concentratia maxima - frecventa depasiri % 10,27 11,68 7,22 7,36 7,87

0,136 0,141 0,131 0,128 0,132 0,174 0,167 0,169 0,161 0,161

SINTOFARM -concentratia medie -concentratia maxima - frecventa depasiri % 10,47 12,36 8,14 7,32 7,92

0,140 0,147 0,135 0,134 0,141 0,208 0,185 0,175 0,175 0,167

ACUMULATORUL -concentratia medie -concentratia maxima - frecventa depasiri %

22,38 27,40 18,08 12,24 13,91

Remarcam din acest tabel ca atat valorile medii cat si cele maxime sunt in 2004 foarte apropiate de cele din 2003 si mai scazute decat din 2002. . Frecventa depasirilor C.M.A.-ului a crescut usor in 2004 fata de 2003. Din cei cinci ani prezentati in tabel ,cele mai mari valori se regasesc in anul 2001 si cele mai mici in 2003.

05

1015202530

2000 2001 2002 2003 2004

PolicolorRomaeroSintofarmAcumulator

26

Figura nr 1 prezinta variatia frecventei depasirii CMA –ului pentru pulberi in suspensie in timp ( 2000-2004 ) si spatiu ( cele 4 puncte fixe de recolta ) si sustine comentariile anterioare

TABELUL NR 5 – prezinta datele referitoare la poluarea in unele intersectii din Municipiul

Bucuresti in perioada 2000-2004.

Poluantul mg/m3 aer

Valoarea maxima gasita

Locul prelevarii probelor Numar probe ce depasesc CMA (pe an )

Depasiri % (pe an )

2000 Pulberi in suspensie

0,889 Sect 3 – P-ta Unirii 15 88,24

Monoxid de carbon

10,51 Sect 3- P-ta Unirii 14 82,35

Aldehide totale

0,097 Sect 1- P-ta Romana Sect.4-Big Berceni

16 94,12

Plumb 0,00549 Sect 4-- Big Berceni si Brancoveanu cu Drumul Gazarului

6 100,00


0,833 Sect 3 – Piata Unirii 12 66,67

Monoxid de carbon

10,48 Sect 3- Piata Unirii 13 72,22

Aldehide totale

0,098 Sect 5 – Calea Rahovei cu Soldat Croitoru

17 94,44

Plumb 0,00093 Sect 4 – Sos Oltenitei cu Sos Borzesti

2 33,33


0,833 Sect 5 – Calea Rahovei cu Soldat Croitoru

13 72,22

Monoxid de carbon

9,68 Sect 1- P-ta Romana

17 94,44

Aldehide totale

0,104 Sect.1-P-ta Dorobanti Sect 5 – Calea Rahovei cu Soldat Croitoru

17 94,44


0,909 - Sect 6 –Betoniera Drumul Taberei

14 77,78

Monoxid de carbon

11,26 Sect 1- Piata Romana 9 (592/2002) 18 (12574/1987)

50 100

Plumb 0,00116 Sect 6 – Piata Moghioros 13 72,22

27

Aldehide totale

0,138 Sect 6 –Betoniera Drumul Taberei

18 100


0,951 Sect 6 –Betoniera Drumul Taberei

16 88,88

Monoxid de carbon

15,79 Sect 1 – Piata Romana 18 100

Aldehide totale

0,169 Sect 1 – Piata Romana 18 100

Plumb 0,00187 Sect 1 – Piata Romana 16 88,88 In tabelul de mai sus nu au fost inclusi SO2 si NO2 deoarece in perioada 2000-2004 nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii maxime admise pentru acesti poluanti . Se remarca faptul ca in perioada 2000-2004 atat valorile maxime gasite , cat si procentele depasirilor CMA-urilor,au crescut constant la toate noxele determinate, valorile gasite in 2004 atingand cote alarmante. 2.9 Evolutia calitatii aerului in ultimii ani a fost prezentata pentru fiecare indicator in parte.

28

Capitolul 3 –APA

3.2 Starea Apelor de Suprafata

Principala sursa de poluare o constituie activitatea industriala in urma careia, datorita in

special deficientelor de functionare a instalatiilor de preepurare, sunt deversate in emisarii naturali,

odata cu apele uzate si o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natura anorganica

si/sau organica si polueaza, dupa caz, fie apele de suprafata prin restitutie directa, fie prin intermediul

retelei de canalizare urbana care nu dispune inca de o statie de epurare finala, astfel incat o parte din

cursurile de apa ale teritoriului prezinta indici de degradare calitativa.

Deasemenea, depozitele de deseuri industriale si menajere neamenajate corespunzator,

neautorizate si care pot fi intalnite in cateva locuri din teritoriu, constituie o sursa de poluare atat a

apelor de suprafata cu substante nocive si germeni patogeni antrenati de apele meteorice de siroire,

cat si a apelor subterane prin infiltrarea acestora in sol.

Aplicarea unor metode agrochimice necorespunzatoare, folosirea in exces a pesticidelor si

ingrasamintelor chimice genereaza aceleasi tipuri de efecte.

Monitorizarea calitatii apelor de suprafata cade in principal in sarcina Companiei Nationale

"Apele Romane", care este institutia responsabila de calitatea apelor de suprafata. In paralel, Agentia

Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti efectueaza expertize fizico-chimice si biologice asupra

calitatii apelor de suprafata. Lunar sunt efectuate analize in 14 puncte din Bucuresti, 5 pe raul

Dambovita si 9 pe lacurile de pe raul Colentina.

In cadrul programului de supraveghere a calitatii apelor de suprafata, in perioada februarie -

octombrie 2005 s-au efectuat prelevari si analize fizico-chimice si biologice din urmatoarele puncte:

1. Rau Dambovita-Lacul Morii

2. Rau Dambovita-CET Grozavesti

3. Rau Dambovita-Pod Vitan

4. Rau Dambovita-Amonte Statie Glina

5. Rau Dambovita-Aval Statie Glina

6. Rau Colentina-Lacul Straulesti

7. Rau Colentina-Lacul Grivita

8. Rau Colentina-Lacul Baneasa

9. Rau Colentina-Lacul Herastrau

10. Rau Colentina-Lacul Floreasca

29

11. Rau Colentina-Lacul Tei

12. Rau Colentina-Lacul Plumbuita

13. Rau Colentina-Lacul Fundeni

14. Rau Colentina-Lacul Pantelimon I

S-au efectuat 3164 analize, din care 2264 analize fizico-chimice, respectiv 896 analize

biologice.

In conformitate cu Ordinul nr. 1146 din 27.03.2002 ,”Normativ privind obiectivele de referinta

pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata”, indicatorii fizico-chimici determinati prezinta

urmatoarele incadrari pentru lunile:

Martie

Indicatori generali : ( cloruri, calciu, magneziu, reziduu fix, MTS, etc.) apa din toate zonele a fost de calitatea I ;

Nutrientii - NH4

+– calitatea I doar Lacul Morii, in restul punctelor calitaea apei a fost de

categoriile IV si V ;

- NO2- – calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I-II ;

- NO3-2 - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I-II ;

- PO4-3 - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoria I, cu

exceptia Lacului Fundeni care a fost de categoria II ;

Regimul de xigen - O2 - calitatea apei din toate punctele se incadreaza in categoria I;

- CBO5 - calitatea apei din aproximativ toate punctele se incadreaza in categoria I-II,

cu exceptia punctului din aval Statia de Epurare Glina care se incadreaza in

categoria V de caliatte ;

- CCO-Mn - calitatea apei din aproximativ roate punctele se incadreaza in categoria I-

II, cu exceptia punctului din amonte Statia de Epurare Glina care se incadreaza in

categoria III de calitate.

Aprilie

Din punct de vedere fzico-chimic s-au inregistrat depasiri in punctele : Cet Grozavesti, Pod

Vitan si Aval Statia de Epurare Glina in special pentru indicatorii NH3 si CBO5, fapt ce confirma

posibilitatea evacuarii apelor uzate neepurate in rau.

Din punct de vedere biologic, probele recoltate din Raul Dambovita si lacurile din Bucuresti ,

se caracterizeaza printr-o varietate fito si zooplanctonica, cu exceptia sectiunii Rau Dambovita-Aval

30

Statie Epurare Glina unde biomasa fitoplanctonului depaseste limitele , ceea ce conduce la concluzia

ca in raul Dambovita, au fost deversate ape uzate neepurate corespunzator din punct de vedere

biologic.

Din punct de vedere saprobiologic probele de apa se incadreaza in general in categoria de

saprobitate β mezosaproba, cu exceptia punctului din aval Statia de epurare Glina care se incadreaza

in categoria α - β mezosaproba.

Mai

Grupa oxigenului

O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I ;

CBO5 - …………………………………………………………II si III ;

CCO – Mn ………………………………………………………I.

Nutrienti

NH3 – toate probele s-au incadrat in categoria V de calitate;

NO2 si NO3 - toate probele s-au incadrat in categoria I de calitate

Indicatorii generali de salinitate

Toate probele s-au in cadrat in categoria I –II de caltate.

Din punct de vedere biologic toate probele de apa de suprafata monitorizate au evidentiat

faptul ca biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip B mezosaprob, apele incadrandu-se

in limitele unei curatenii relativ bune.

IIUUNNIIEE

Grupa oxigenului

O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria II ;

CBO5 - …………………………………………………………II si III ;

CCO – Mn ………………………………………………………II.

Nutrienti

NH3 – toate probele s-au incadrat in categoria V de calitate;

NO2 si NO3 - aproximativ toate probele s-au incadrat in categoria I de calitate, cu exceptia

Lacului Baneasa de caegoria II.

Indicatorii generali de salinitate

Toate probele s-au in cadrat in categoria I –II de caltate.

31

Din punct de vedere biologic toate probele de apa de suprafata monitorizate au evidentiat

faptul ca biomasele, din punct de vedere saprobic, au fost de tip B mezosaprob, apele incadrandu-se

in limitele unei curatenii relativ bune.

Iulie

Grupa oxigenului


CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria II si III iar punctul din aval Statie

Glina corespunde categorei a-V- a de calitate;

CCO – Mn - toate punctele s-au incadrat in categoria a II a.

Nutrienti :

- amoniu

- Lacurile Straulesti, Grivita, Floreasca, Baneasa si Herastrau corespund categoriei I de calitate;

- Lacul Tei corespunde categoriei II de calitate iar lacurile Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I se

incadreaza in domeniului II – III de calitate. Toate probele recoltate din Riul Dimbovita se se

incadreaza in domeniul I – II de calitate.

- azotiti –

- valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II cu exceptia lacului

Herastrau care se incadreaza in categoria III de calitate.

- Raul Dimbovita - calitatea apei din Lacul Morii, Cet Grozavesti si Pod Vitan se

incadreaza in domeniul III- IV iar in punctul din aval Statia de epurare Glina, valoarea

inregistrata depaseste limita corespunzatoare categoriei V de calitate.

- azotati –lacurile se incadreaza in domeniul I – II de calitate . In cazul Riului Dimbovita,

in toate punctele de recoltare valorile depasesc limita corespunzatoare categoriei V de

calitate.

- ortofosfati/fosfor - in general, valorile inregistrate se incadreaza in clasa a II-a pentru

lacurile: Pantelimon I, Fundeni, Plumbuita, Tei si Floreasca iar pentru celelalte lacuri

domeniul calitate este III – IV. Valorile inrgistrate pentru probele recoltate din riul

Dimbovita se incadreaza in domeniul II de calitate.

Indicatorii de salinitate – Toate puncele s-au incadrat in znele I-II de caliate.

32

Din punct de vedere Saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul este compus predominant din specii de tip beta-mezosaprob, probele avand un grad de curatenie cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona Cet Grozavesti, exceptie facand zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate ά-β-mezosaproba.

Probele recoltate din Raul Colentina, din punct de vedere al parametrului “grad de curatenie”, au fost inregistrate valori cuprinse intre 69% (Lac Plumbuita) si 83% (Lacurile Straulesti, Floreasca si Tei ) corespunzatoare categoriei de saprobitate β –mezosaproba.

Septembrie Grupa oxigenului


CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria I si II iar punctul din aval Statie


CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia

punctului aval Statia de Epurare Glina care s-a incadrat in categoria a IIIa.

Nutrienti :

- amoniu

amoniu – doar o singura proba prezinta o valoare corespunzatoare categoriei I de calitate:

Rau Dambovita - Lacul Morii; valorile inregistrate in cazul lacurilor: Floreasca,

Pantelimon I si a raului Dambovita - Pod Vitan categoriei a IV-a de calitate. Pentru

celelalte sectiuni de control probele recoltate prezinta valori >1,5 mg N/l, corespunzand

categoriei a V-a de calitate.

- azotiti - valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II.

- azotati – valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza in domeniul I – II

de calitate.

- ortofosfati/fosfor -valorile inregistrate se incadreaza in clasa I de calitate pentru lacuri cu

exceptia lacurilor Fundeni si Pantelimon pentru care valorile determinate se incadreaza in

clasa a II-a de calitate.

Ioni generali, salinitate

Valorile obtinute se incadreaza in clasa I de calitate- valori de fond.

Octombrie Grupa oxigenului

O2 – in toate punctele probele de apa s-au incadrat in categoria I;

CBO5 – majoritatea punctelor s-au incadarat in categoria I si II iar punctul din aval Statie


33

CCO – Mn - aproximativ toate punctele s-au incadrat in categoria a II a, cu exceptia

punctului aval Statia de Epurare Glina care s-a incadrat in categoria a IIIa.

Nutrienti :

- amoniu amoniu – doar Lacul Morii corespunde categoriei I de calitate. Valorile

inregistrate in cazul raului Dimbovita in punctele: Cet Grozavesti,

corespund categoriei II iar restul valorilor incadreaza probele in

categoria III – IV.

-azotiti - valorile determinate se incadreaza in domeniul de calitate I-II, cu exceptia

punctului de recoltare din aval Statie de epurare Glina unde valoarea corespunde

categoriei IV de caliate.

-azotati – valorile inregistrate in cazul probelor recoltate se incadreaza pentru raul

Dambovita in patru puncte de recoltare in domeniul II – III de calitate, iar pentru zona aval Statia de

epurare Glina si toate lacurile de pe raul Colentina, in domeniul III - IV de calitate.

- ortofosfati/fosfor -valorile inregistrate se incadreaza in domeniul II - III de calitate

pentru toate probele.

Indicele de salinitate : valorile corespund actegoriei I de caliate.

Din punct de vedere Saprobiologic, atat fitoplanctonul cat si zooplanctonul este compus predominant din specii de tip beta-mezosaprob, probele avand un grad de curatenie cuprins intre 72% in sectiunea Amonte Glina si 88% zona Cet Grozavesti, exceptie facand zona Aval Glina unde valoarea de 59% determina o incadrare in categoria de saprobitate ά-β-mezosaproba.

In functie de conditiile fizico - geografice si de troficitate, la probele recoltate din Raul Colentina, pentru parametrul “grad de curatenie”, au fost inregistrate valori cuprinse intre 70% (Lacul Tei) si 86% (Lacul Straulesti ) corespunzatoare categoriei de saprobitate β –mezosaproba.

Comparand situatia apelor de suprafata in anul 2004 cu cea a anului 2003 se constata aceleasi

depasiri ale indicatorilor CBO5, fosfor, in special in perioada de vara. Pentru sectiunea Aval statie

epurare Glina s-a regasit situatia anului anterior, apa fiind de calitate a III-a spre degradata pentru o

serie de indicatori: OD, CBO5, detergenti, amoniu. Aceasta situatie este generata de slaba epurare a

apelor uzate provenite din canalizarea Mun. Bucuresti, care ulterior sunt deversate in apele Raului

Dambovita.

Analiza biologica a relevat in anul 2004 ca si anul 2003 existenta unor biocenoze in general de tip

mezosaprob echilibrate .Tendintele de înflorire apar in cursul lunilor de vara inregistrandu-se o

34

crestere a ponderii Diatomeelor, Cyanophiceelor, Chlorophyceelor, Cryptophyta in functie de

conditiile trofice existente la momentul recoltarii.

Asa cum am precizat mai inainte, monitorizarea calitatii apelor de suprafata este atributia CNAR. Datele de monitorizare pentru anul trecut sunt prezentate in cele ce urmeaza:

In cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGES, IALOMITA si MOSTISTEA, S.G.A. Ilfov – Bucuresti monitorizeaza calitatea apelor in cadrul subsistemelor (cod A2): Pe teritoriul Municipiului Bucuresti:

- Lacuri naturale si artificiale:

8 sectiuni de ord.I raul Colentina – ac.Herastrau – Bucuresti raul Colentina – ac.Tei - Bucuresti raul Dambovita – lacul Morii (intrare, mijl., iesire)-Buc raul Dambovita – bief Grozavesti - Bucuresti raul Dambovita – bief Opereta - Bucuresti raul Dambovita – bief Timpuri Noi - Bucuresti raul Dambovita – bief Vitan - Bucuresti raul Dambovita – bief NH Popesti – Bucuresti

7 sectiuni de ord.II : Colentina – ac.Straulesti – Bucuresti Colentina – ac.Grivita – Bucuresti Colentina – ac.Baneasa – Bucuresti Colentina – ac.Floreasca – Bucuresti Colentina – ac.Plumbuita – Bucuresti Colentina – ac.Fundeni – Bucuresti Colentina – ac.Pantelimon I – Bucuresti

BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES Calitatea apei acumularilor de pe RAUL COLENTINA Recoltarile s-au facut in 16 sectiuni (5 de ordinul I), corespunzatoare acumularilor de pe acest curs de apa. Valorile medii anuale determinate pentru pH s-au inscris in domeniul 8,1 – 8,5. Oxigenul dizolvat corespunde clasei I de calitate, in majoritatea sectiunilor a aparut o suprasaturatie in campaniile lunii martie, cu valori foarte mari pentru oxigen. Substanta organica, (exprimata prin CBO5 , CCO-Mn si CCO-Cr) - (pentru sectiunile de ord.I) s-au inregistrat valori ce incadreaza sectiunile Cernica si Pantelimon II in clasa V de calitate, valori mai ridicate s-au inregistrat pentru CBO5 in sectiunile Buftea si Herastrau ( clasa IV), restul indicatorilor din aceasta categorie incadrandu-se in limitele clasei III de calitate, inregistrandu-se valori mai ridicate la debutul toamnei (campania lunii septembrie). Pentru sectiunile de ordinul II- acesti indicatori s-au incadrat in general in clasa a III-a de calitate cu exceptia CBO5 cu valori de clasa IV pentru acumularile Baneasa, Floreasca si Plumbuita. Reziduul fix si ceilalti indicatori ai regimului de mineralizare au avut valori ce se inscriu in limitele prevazuta pentru clasa I si II de calitate, Mn inregistreaza variatii in sectiuni diferite de la clasa III-V, Fe ia valori de clasa III in acumularea Tei, iar Na in acumularile Buftea, Pantelimon I,II,

35

Cernica. In general putem incadra acumularile de pe valea Colentina, la categoria gradului de mineralizare in clasa II- III de calitate. Amoniul (N-NH4

+) corespunde clasei II-III de calitate, cu exceptia acumularilor Tei si Buciumeni- cu valori corespunzatoare clasei IV si Buftea, Mogosoaia si Chitila –clasei V de calitate. Azotul total - N : in majoritatea acumilarilor se incadreaza in clasa II de calitate, cu exceptia acumularilor Buftea, Ciocanesti, Straulesti- clasa III, si Pantelimon II si Cernica – cu valori medii in limitele clasei IV. Fosfor total (P): determinat are valori corespunzatoare claselor III si IV, mai putin acumularile Pantelimon si Cernica cu valori mai ridicate, depasind limitele clasei IV. Din categoria micropoluantilor organici, fenolii au inregistrat valori de clasaIII-IV, in acumularea Buftea depasind limitele ultimei clase.

Analizele biologice au pus in evidenta in apa raului Colentina componenta fitoplanctonica diatomea in majoritatea acumularilor, in Pantelimon II si Plumbuita insa dominant grupul algelor albastre-verzi-cyanophyta iar in Buftea algele verzi-Chlorophyta. Stadiu trofic al acestor acumulari, in functie de biomasa fitoplanctonica este in general oligotrof- pentru acumularile din amonte de pe valea Colentinei, iar celelalte intra in categoria mezotrof-eutrofe. Din punct de vedere al valorii medii a fosforului total- ca indicator al procesului de eutrofizare, toate acumularile se incadreaza in categoria - hipertrof.

Componentele zooplanctonice copepoda preponderent prezenta,specii din grupa ciliatelor si Chironomidelor. Analiza microbiologica efectuata s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme TOTALE.Pentru acumularile de ordinul II, majoritatea sectiunilor s-au incadrat din punct de vedere microbiologic in clasa IV de calitate, cu exceptia acumularii Fundeni- clasa II- insa cu precizarea ca s-a facut o singura determinare in luna martie, Baneasa- clasa III, iar Plumbuita cu o incarcare bacteriana foarte mare in luna iunie- clasa V.

Calitatea apei acumularilor de pe RAUL DAMBOVITA Recoltarile s-au facut in 6 sectiuni (de ord.I – lacul Morii si 5 biefuri), corespunzatoare acumularilor de pe acest curs de apa. Probele recoltate din Lacul Morii au cuprins punctele de intrare, mijloc lac si descarcare lac (la stavilar). Lacul Morii- valorile medii anuale determinate pentru indicatorii monitorizati, in general, au corespuns claselor I-II de calitate, cu exceptia indicatorilor din categoria regimului de oxigen ce indica incarcarea apei cu substante oxidabile (CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn)- ale caror valori au depasit pe medie clasa II de calitate. Valori mai crescute s-au inregistrat la mangan total, zinc- clasa III-a iar din categoria micropoluantilor organici, fenoli au inregistrat valori de clasa V, mai ridicate in campaniile lunii septembrie pentru toate sectiunile de recoltare.

Analizele biologice au pus in evidenta in apa raului Dambovita componenta fitoplanctonica diatomea, in proportie de majoritara, incadrarea biologica fiind pentru lac fiind eutrof din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice, in timp ce fosforul total si azotul mineral total incadreaza lacul in categoria lacurilor hipertrofe. Analiza microbiologica efectuata s-a referit la dozarea bacteriilor coliforme TOTALE . Pentru Lacul Morii, numarul probabil de exemplare numarate la 100 cm3 s-a incadrat in clasa III-a de calitate cu o medie anuala de 7390. Pentru cele 5 biefuri monitorizate pe cursul Dambovitei, indicatorii de calitate au avut valori de incadrare corespunzatoare claselor I si II de calitate cu unele exceptii: fenoli- clasa V-a in cazul

36

bief Grozavesti; Mn total clasa III, fenoli- clasa IV pentru bief Opereta; bief Timpuri Noi depasirea limitelor clasei II de calitate se inregistreaza la CBO5, Ptotal(IV), Mn total III, Zn (III) si de asemenea fenoli cu valori foarte ridicate in lunile calde; aceleasi valori ridicate pentru fenoli se inregistreaza si in cazul sectiunilor urmatoare bief Vitan si Popesti-Leordeni( IV). Microbiologic- numarul de bacterii coliforme TOTALE determinat la 100 cm3 incadreaza in general toate sectiunile in clasa III de calitate, cu valori mai ridicate inregistrate in timpul verii.

Din punct de vedere al componentei fotoplanctonice dominanta este grupa diatomeelor in toate sectiunile, cu exceptia Biefului Popesti unde predomina Chlorophytele, cu o biomasa medie de 0.24 il incadreaza in categoria oligotrof; in celelalte sectiuni valoarea biomasei fitoplanctonice variaza intre 3.1 ( Timpuri Noi) si 7.14 mg/l (Opereta); stadiu trofic mezotrof-eutrof. Ape subterane freatice: un numar de 20 foraje reprezentative din reteaua nationala de observatie si exploatare, amplasate astfel

o 4 – Baneasa - Bucuresti o 2 – Domnesti – jud.Ilfov o 2 – Bragadiru – jud.Ilfov o 1 – Corbeanca – jud.Ilfov o 3 – Cernica – jud.Ilfov o 1 – Joita – jud Giurgiu o 2 – Cartojani – jud Giurgiu o 2 – Malu Spart – jud Giurgiu o 1 – Contesti – jud Giurgiu o 1 – Bolintin Deal – jud Giurgiu o 1 – Darvari. – jud Giurgiu

Pentru monitorizarea calitatii apei acestui subsistem au fost efectuate 2 campanii de prelevare

probe, prima in aprilie, a doua in septembrie.

- Ape uzate: surse de poluare 46 in b.h.Arges

o AEROPORT INTERNATIONAL Otopeni (2 evac.) – Ilfov o AGROMEC Ciorogarla – jud.Ilfov o AGROMEC Stefanesti – jud.Ilfov o AGROPOL - Bucuresti o Ad.Nationala a Rezervelor Statului – Bucuresti o IMPRESS Buftea – jud.Ilfov o APA NOVA (3 evac ape uz in r.Dambovita) – jud.Ilfov o APA NOVA –ST.TRATARE ARCUDA (2evacuari)-

jud.Giurgiu o APA NOVA –ST.TRATARE ROSU – jud.Ilfov o ARTECA Jilava – jud.Ilfov o AVICOLA Crevedia – jud.Dambovita o BERE BAUTURI Popesti Leordeni – jud.Ilfov o CET PROGRESUL - Bucuresti o CET SUD (cu 4 evacuari) - Bucuresti

37

o SC CHIAJNA + ILF MILITARI - Bucuresti o SICOMED - Bucuresti o COMAICO – jud.Ilfov o CONSERVE Buftea – jud.Ilfov o CORUC Otopeni – jud.Ilfov o DANUBIANA (cu 2 evacuari) – jud.Ilfov o E.G.C. BUFTEA – jud.Ilfov o G.I.P. INSTAL – – jud.Ilfov o SC GLINA SA – jud.Ilfov o SC GLINCARN SA – jud.Ilfov o I.C.L.F. Vidra – jud.Ilfov o I.F.I.N. Magurele – jud.Ilfov o I.N.G.G.”ANA ASLAN”Otopeni – jud.Ilfov o IRIDEX – Rampa de gunoi ecologica - Bucuresti o LICEUL Dragomiresti Vale – jud.Ilfov o PRIMARIA 1 DECEMBRIE – jud.Ilfov o PRIMARIA BRAGADIRU + CORNETU – jud.Ilfov o PRIMARIA BRANESTI – jud.Ilfov o PRIMARIA MAGURELE – jud.Ilfov o PRIMARIA OTOPENI –ev.ape uz.orasenesti – jud.Ilfov o PRIMARIA OTOPENI – ev.ape pluviale – jud.Ilfov o PROTAN - – jud.Ilfov o REMAT SUD - Bucuresti o SEMANATOAREA (SEMA PARC) - Bucuresti o SOMIC Bragadiru – jud.Ilfov o SOPREX BRAGADIRU – jud.Ilfov o SPITAL Domnesti – jud.Ilfov o UM 01961 Otopeni – jud.Ilfov o UM 01966 Clinceni – jud.Ilfov o VASCOFIL – jud.Ilfov o VEGRAS Bragadiru – jud.Ilfov o VISTO PRIMEX SRL Bragadiru - – jud.Ilfov

Din totalul acestor surse de poluare 20 sunt inregistrate pe teritoriul administrativ al

Municipiului Bucuresti, numarul lor incluzand si deversarile in caseta colectoare a raului Dambovita, al carei traseu este in majoritate pe teritoriul Capitalei.

Analizele efectuate au pus in evidenta depasirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substante extractibile, detergenti si de asemenea o mare incarcare bacteriana, la majoritatea surselor de poluare.

Monitorizarea substantelor periculoase, prioritare / prioritar periculoase se desfasoara in conformitate cu prevederile H.G.118/2002, fiind in curs de implementare Ordinul 44/9 ian.2004 „pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calitatii apelor pentru substante prioritare / prioritar periculoase”.

38

Lacuri naturale si artificiale

In afara celor doua rauri importante care strabat capitala (Dambovita si Colentina), reteaua

hidrografica a Bucurestiului mai cuprinde si lacurile naturale si artificiale amenajate in teritoriu.

Aceste lacuri sunt alimentate cu apa de izvoare sau din retea si sunt urmatoarele :

Nr. crt.

Lacul (parcul)

Anul amenajarii

Suprafata lac (ha)

Volum lac (mil. Mc)

Lungime lac

(km)

Sursa de alimentare

1 Cismigiu 1849 2.95 0.03 1.30 Retea 2 Carol 1906 2.00 0.02 0.90 Izvoare 3 National 1953 0.81 0.01 0.60 Izvoare 4 Tineretului 1960 13.50 0.27 3.50 Izvoare 5 Titan 1971 26.00 0.52 5.10 Izvoare 6 Dr. Taberei 1975 1.13 0.02 0.70 Izvoare 7 Morarilor Natural 1.12 0.04 0.60 Izvoare 8 Vergului Natural 2.20 0.05 1.00 Izvoare 9 I.O.R. Natural 0.50 0.02 0.50 Izvoare

Ca aspecte generale a acestor lacuri se desprind urmatoarele:

− luciul apei are vegetatia abundenta, plutitori, resturi menajere, etc.;

− desi aceste lacuri nu sunt amenajate pentru "imbaiere" lipsesc inscriptionarile "scaldatul

interzis" - ex. Lacul Herastrau, Morarilor, Tineretului etc., in zilele de sambata si

duminica cand afluenta in parc este maxima - s-au semnalat cazuri de imbaiere si "stat la

plaja" pe malul lacurilor;

− toate aceste aspecte denota neefectuarea lucrarilor de intretinere corespunzatoare a apei si

nesupravegherea acesteia de catre proprietari si administratori.

In afara de datele prezentate mai sus, date importante privind calitatea apelor de

suprafata si potabile, am obtinut de la DSP:

Pentru a fi buna de baut, apa de la sursa pana la paharul de pe masa consumatorilor din

Bucuresti, parcurge un drum bine stabilit, condus si supravegheat de catre producator-RGAB-(din

luna iunie 2000 aceasta devenind S.C. Apa Nova Bucuresti S.A.) .

Stabilirea calitatii apei potabile impune in primul rand analiza surselor de apa utilizate

- apa raului Dambovita ajunge la Statia de tratare Arcuda prin priza Brezoaiele si canalul

amenajat in aval pe o lungime de 18 km, capacitatea statiei fiind de 745.000 m3/zi;

39

- apa raului Arges este dirijata la priza Crivina printr-un baraj de 186 m lungime. De aici prin

2 canale (unul inchis si unul deschis) in lungime de 17,6 km apa bruta este adusa la statia de tratare

Rosu avand o capacitate de 520.000 m3/zi. Doua statii de pompare si doua conducte de refulare

suplimenteaza debitul raului Dambovita cu 1,5 m3/s pentru statia Arcuda.

- 5 apeducte de la Arcuda si 3 apeducte de la Rosu cu o lungime totala de 170 km conduc apa

potabila (1,4 milioane m3/zi) la cele 7 statii de pompare orasenesti, dintre care 5 dispun de rezervoare

de inmagazinare insumand circa 250.000 m3.

- reteaua de distributie din Bucuresti are o lungime de 2999,3 km iar presiunea in retea este

asigurata prin cele 38 statii de repompare si 267 statii de hidrofor.

Apa potabila provine deci in proportie 86% din surse de suprafata (1,3 milioane m3/zi) si

anume raurile Dambovita si Arges si numai 14% din surse subterane (180.000m3/zi).

Apa bruta din cele doua surse de suprafata Arges si Dambovita furnizata Apei Nova Bucuresti

SA (RGAB) de catre Regia Apele Romane nu corespunde intru totul STAS 4706/1988 categoria I-a

(pentru alimentarea cu apa in scop potabil). R.A.R. face eforturi notabile de mentinere a calitatii apei

brute in limitele prevazute de STAS 4706/1988, dar realitatile vietii depasesc aceste eforturi.

SC Apa Nova Bucuresti SA (RGAB) - furnizoarea apei potabile pentru locuitorii

Bucurestiului si agentii economici consumatori de apa potabila este totodata raspunzatoare si de

calitatea serviciilor oferite consumatorilor.

Eforturile acestei societati pentru asigurarea valorii calitative a apei potabile urmaresc 2

aspecte:

- unul legat de imbunatatirea proceselor de tratare a apei brute precum si extinderea fronturilor

de captare a apei subterane;

- celalalt legat de mentinerea calitatii apei potabile in reteaua de distributie pana la

consumator.

Monitorizarea calitatii apei de baut si riscurile legate de consumul de apa distribuita

populatiei Municipiului Bucuresti:

Situatia aprovizionarii cu apa Gradul de asigurare a zonelor de protectie sanitara a surselor de apa

40

Sursele de suprafata si de adancime care asigura necesarul de apa potabila pentru orasul

Bucuresti au asigurate zonele de protectie sanitara conform reglementarilor Ord.536/1997 al MS si

HGR nr.101/1997 in mai mult de 95% din cazuri, astfel de lucrari fiind in curs de definitivare in

prezent si pentru fronturile subterane de la Arcuda, Ulmi si Bragadiru.

AACCCCEESSIIBBIILLIITTAATTEEAA PPOOPPUULLAATTIIEEII LLAA AAPPAA PPOOTTAABBIILLAA

Trebuie evidentiat faptul ca 86,63% din locuitorii capitalei sunt conectati la sistemul public de

alimentare cu apa potabila a orasului prin una din modalitatile urmatoare: racord al imobilului la

reteaua de apa sau prezenta unei cismele in curtea locuintei.

Alimentarea cu apa de retea a orasului Bucuresti este continua, eventualele intreruperi determinate de o serie de interventii in retea (in urma unor avarii sau pentru efectuarea unor lucrari de reabilitare a acesteia), avand o durata medie de 3-4 ore.Ele sunt aduse din timp la cunostinta populatiei si afecteaza in general zone restranse ale orasului.Intreruperi in alimentarea cu apa potabila ce depasesc 24 de ore pot fi semnalate numai in timpul unor lucrari de curatare si dezinfectie a conductelor, in astfel de situatii populatia fiind avertizata din timp prin mijloacele mass-media despre data, durata intreruperii si zona afectata.

CCAALLIITTAATTEEAA AAPPEEII PPOOTTAABBIILLEE DDIISSTTRRIIBBUUIITTAA PPOOPPUULLAATTIIEEII

In cursul anului 2004 s-a continuat urmarirea permanenta a calitatii apei potabile prin recoltari

efectuate la nivelul statiilor de pompare si punctelor fixe, conform Normelor metodologice pentru

supravegherea sanitara a calitatii apei de baut cuprinse in Ord.1193/1996 al MS.

Astfel, de la statiile de pompare (Nord, Sud, Grivita, Grozavesti si Drumul Taberei) s-au recoltat 588 de probe de apa care au corespuns din punct de vedere chimic si bacteriologic normelor, dupa cum se poate constata si din tabelul urmator:

TTAABBEELLUULL NNRR..11

Procentajul probelor necorespunzatoare chimic si bacteriologic recoltate de la statiile de pompare,

comparativ cu anii anteriori

ANUL NR.PROBE

RECOLTATE

NECORESPUNZATOARE

CHIMIC

NECORESP.

BACTERIOLOGIC

1999 1103 0,09% 0%

2000 1093 3,38% 0%

2001 991 0% 1,009%

2002 1051 0 % 0 %

41

2003 1119 0% 0%

2004 588 0% 0%

Referitor la CRL trebuie semnalat faptul ca in niciuna din probe acesta nu a fost absent, in timp ce 18 probe (respectiv 3,06% din recoltarile efectuate la statiile de pompare), au avut valori peste limita de 0,50 mg/l prevazuta de legislatia in vigoare dupa cum se poate constata si din tabelul de mai jos:


Procentajul privind CRL in apa recoltata la statiile de pompare comparativ cu anii anteriori

ANUL CRL ABSENT

mg/ l

CRL PESTE 0,50

mg/ l

1999 0,27% 54,40%

2000 0% 48,95%

2001 0% 2,52%

2002 0 % 25,02 %

2003 0% 58,80%

2004 0% 3,06%

In anul 2004 s-a continuat de asemenea supravegherea calitatii apei de retea prin recoltari zilnice efectuate din cele 63 de puncte fixe, stabilite de comun acord cu reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI SA, intre institutiile noastre mentinandu-se schimbul permanent de date privind calitatea apei furnizata populatiei.Astfel, s-a recoltat un numar de 1862 probe de apa, 3 dintre acestea (reprezentand 0,16%) fiind necorespunzatoare normelor in vigoare din punct de vedere chimic sau bacteriologic si anume: intr-o proba Al a fost 0,30 mg/l fata de norma admisa de maxim 0,20 mg/l, iar 2 probe au prezentat o incarcatura bacteriana peste limitele prevazute, UFC fiind cuprins intre 21-46/ml fata de maximum 20/ml, in timp ce CT si CF s-au situat la limita superioara admisa avand valoarea de 1/100 ml fata de 0 – norma stabilita.S-au semnalat de asemenea si alte probe cu valori ale unor indicatori chimici sau bacteriologici la limita superioara admisa; astfel, 1 proba a continut 0,01 mg Pb/l, in 4 probe Al a fost cuprins intre 0,19-0,20 mg/l, iar intr-o proba UFC a avut valoarea de 20/ml.


Procentajul probelor necorespunzatoare chimic si bacteriologic recoltate din punctele fixe,

comparativ cu anii anteriori

ANUL NR.PROBE NECORESPUNZATOARE NECORESP.

42

RECOLTATE CHIMIC BACTERIOLOGIC

1999 3554 0,7% 0%

2000 3551 6,22% 0%

2001 3357 1,04% 1,64%

2002 3263 1,29 % 0,34 %

2003 3474 0,029% 0,17%

2004 1862 0,05% 0,11%

In ceea ce priveste CRL trebuie evidentiat faptul ca in niciuna din probele recoltate din

punctele fixe acesta nu a fost absent, iar 462 probe (reprezentand 24,81%) au avut valori de peste

0,25 mg/l.


Procentajul privind CRL in apa recoltata din punctele fixe comparativ cu anii anteriori

ANUL CRL ABSENT

mg/ l

CRL PESTE

0,25 mg/ l

1999 0,73% 41,27%

2000 1,43% 31,09%

2001 0,059% 20,49%

2002 0,06 % 14,65 %

2003 0,06% 35,03%

2004 0% 24,81%

Din datele prezentate anterior se poate constata ca cele 588 de probe de apa recoltate de la

nivelul statiilor de tratare au corespuns atat d.p.d.v.chimic cat si bacteriologic normelor admise, in

timp ce in cazul punctelor fixe au existat 3 probe (adica 0,16% din totalul celor 1862 recoltate la acest

nivel) care au prezentat depasiri ale parametrilor chimici si bacteriologici, semnalandu-se totodata si

un numar de 6 probe (reprezentand 0,32%) cu valori la limita superioara admisa.Constatarile

prezentate mai sus sunt probabil consecinta uzurii suferite de reteaua de apa ca urmare a vechimii

acesteia si a scaderilor frecvente de presiune din retea care pot influenta calitatea apei potabile.

Trebuie mentionat faptul ca in cursul anului 2004 s-a trecut la aplicarea prevederilor Legii

458/2002 privind calitatea apei potabile si a Normelor pentru supravegherea sanitara si monitorizarea

calitatii apei potabile, care reglementeaza modul de efectuare a monitorizarii de audit de catre

Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti. In consecinta a inceput sa se

43

aplice un nou program de supraveghere a calitatii apei potabile furnizata de sistemul public

centralizat al capitalei.

Astfel, s-a stabilit efectuarea de recoltari de probe de apa la iesirea din statiile de tratare si de

la consumatori, modificandu-se totodata parametrii chimici si bacteriologici urmariti.

Prin urmare, pentru statiile de tratare s-a stabilit un numar de aproximativ 8 probe/sapt de

recoltat atat de la Statia Arcuda cat si de la Statia Rosu, la care s-au monitorizat d.p.d.v. bacteriologic

E.coli si SF, iar pentru chimie clor rezidual liber (CRL) si clor rezidual total (CRT), precum si 27

probe/an pentru Statia Arcuda si respectiv 31 probe /an pentru Statia Rosu, la care s-au determinat

urmatorii parametri chimici: bor, cadmiu, cianuri libere, crom, cupru, duritate totala, fluor, nichel,

nitrati, nitriti si plumb, numarul de probe de recoltat fiind stabilit in functie de volumul de apa produs

de fiecare din statii (exprimat in m3/zi).

Astfel, de la Statia Arcuda s-au recoltat in total 78 de probe, iar de la Statia Rosu 89 de probe,

toate fiind corespunzatoare chimic si bacteriologic normelor stabilite de Legea 458/2002 modificata

si completata de prevederile Legii 311/2004.

Referitor la CRL din probele recoltate la iesirea din statiile de tratare, trebuie aratat ca niciuna

din probe nu a avut CRL=0, in timp ce in 58 probe de la Statia Arcuda (reprezentand 74,36%) si 64

probe de la Statia Rosu (reprezentand 71,91%) s-a depasit limita admisa de 0,50 mg/l.

In ceea ce priveste recoltarile la consumatori trebuie mentionat faptul ca s-a efectuat o

impartire a capitalei in 49 de zone, fiecare cuprinzand aproximativ 50000 de consumatori de apa

potabila, pentru fiecare dintre acestea stabilindu-se recoltarea a 120 de probe/an, adica un numar total

de 6000 probe/an/oras si respectiv 24 probe/zi/oras pentru care s-au urmarit parametrii: E.coli,

SF,CRT si CRL precum si 5 probe/sapt/oras la care s-au determinat noii parametrii chimici avuti in

vedere si pentru statiile de tratare.

Din punctele fixe stabilite de comun acord cu reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI

SA s-au recoltat astfel in cursul anului 2004 un numar de 1395 probe de apa toate corespunzand

normelor in vigoare d.p.d.v. chimic, dar la 6 dintre acestea (reprezentand 0,43%) nichelul situandu-se

la limita superioara admisa de 20 µg/l si neexistand nici o proba necorespunzatoare bacteriologic.

Referitor la CRL, din probele recoltate de la nivelul retelei de apa, 21 (reprezentand 1,50%)

au avut CRL absent si in 18 probe (reprezentand 1,29%) valoarea acestuia a depasit limita admisa de

0,50 mg/l.

In cursul anului 2004 s-au efectuat si recoltari din reteaua centrala a orasului ca urmare a

sesizarilor primite de la populatie , care au vizat o serie de aspecte necorespunzatoare ale apei.Din

cele 51 probe recoltate astfel, 18 (respectiv 35,29%) au prezentat caracteristici organoleptice (gust,

44

miros), fizice (culoare, turbiditate) sau valori ale indicatorilor chimici si/sau bacteriologici peste

normele admise, cazurile respective fiind aduse si la cunostinta SC APA NOVA BUCURESTI SA

pentru verificari si stabilirea de masuri de remediere, recoltarile efectuate ulterior evidentiind

reglementarea aspectelor mentionate.

3.3 Starea apelor subterane

Surse individuale de apa potabila- fantani. Datele de potabilitate au fost furnizate de Directia de Sanatate Publica Bucuresti

In anul 2004 s-au efectuat totodata recoltari de probe de la nivelul instalatiilor proprii de apa potabila

alimentate in general de surse de profunzime si care in majoritatea cazurilor apartin unor unitati

industriale sau agenti economici, recoltarile fiind determinate fie de necesitatea autorizarii acestor

instalatii, fie de o serie de caracteristici necorespunzatoare ale apei.Intr-un numar restrans de cazuri

astfel de instalatii alimenteaza insa si o serie de locuinte, recoltarile efectuandu-se in urma sesizarilor

primite de la consumatori privind calitatea apei folosite.

Din cele 301 probe recoltate la nivelul acestor instalatii, la un numar de 141 probe

(reprez.46,84%) s-au semnalat depasiri ale parametrilor fizico-chimici si/sau bacteriologici peste

limitele admise de Legea 458/2002.In astfel de situatii s-a recomandat dezinfectia surselor de apa cu

substante clorigene (Cloramina sau Javel) precum si spalarea si dezinfectia instalatiei, urmate de

repetarea recoltarilor, etape ce s-au reluat pana cand apa a corespuns normelor in vigoare.

De la nivelul puturilor si fantanilor aflate pe teritoriul capitalei, in anul 2004 s-au recoltat 10

probe de apa, toate fiind necorespunzatoare din punct de vedere chimic si/sau bacteriologic normelor

admise.Ele constituie in majoritatea cazurilor singura sursa de aprovizionare cu apa potabila pentru o

serie de locuinte aflate la periferia capitalei, caracteristicile necorespunzatoare fiind determinate de

faptul ca astfel de surse capteaza in general stratul freatic de apa care poate fi usor supus impurificarii

si/sau infestarii ca urmare a conditiilor igienico-sanitare necorespunzatoare (existenta de latrine,

rezidii menajere depozitate in apropiere fara respectarea normelor de protectie sanitara a surselor de

apa).Recomandarile au vizat in astfel de cazuri indepartarea de urgenta a factorilor poluanti din jurul

surselor de apa, asigurandu-se respectarea zonei de protectie sanitara prevazuta de Ord.MS 536/1997

si HGR 101/1997, urmate de dezinfectia apei cu substante clorigene si repetarea recoltarilor, etape ce

s-au reluat pana cand apa a ajuns sa se incadreze in normele admise.

In cazul surselor de apa reprezentate de puturi si fantani trebuie sa se aiba in vedere si

posibilitatea prezentei unei concentratii crecute de nitrati peste limita admisa de 50 mg/l in apa

folosita, cu repercursiuni severe asupra copiilor de 0-1 an alimentati artificial, la acestia existand

riscul aparitiei intoxicatiei cu nitrati.

45

In cursul lunii august 2004, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile din capitala, s-a

trecut la instituirea de masuri pentru reducerea riscurilor de imbolnavire a populatiei orasului ca

urmare a consumului de apa.In conformitate cu recomandarile primite de la Ministerul Sanatatii,

Biroul de Igiena Mediului a solicitat SC APA NOVA BUCURESTI SA o informare de urgenta cu

privire la strazile racordate la sistemul centralizat de apa si canalizare pentru care exista riscul de

inundare in cazul caderii unor cantitati importante de ape pluviale.

In adresa lor de raspuns, reprezentantii SC APA NOVA BUCURESTI SA au mentionat faptul

ca numai consumatorii alimentati cu apa din surse proprii pot fi afectati de poluarea apei in

eventualitatea unor inundatii, deoarece sistemul public de alimentare cu apa potabila al orasului este

etans si sub presiune, anexand totodata lista zonelor inundabile in cazul unor ploi torentiale.Biroul de

Igiena Mediului a trimis de asemenea o adresa Biroului de Epidemiologia Bolilor Transmisibile prin

care semnala faptul ca in perioada amintita nu s-au inregistrat sesizari ale populatiei privind calitatea

apei potabile in sistem centralizat sau din surse individuale, in adresa lor de raspuns reprezentantii

Biroului de Epidemiologie confirmand faptul ca nu au existat gospodarii inundate (respectiv surse

proprii de apa afectate) si nu s-a impus efectuarea de controale epidemiologice in teren de catre

personalul de specialitate si nici vaccinarea populatiei sau distribuirea de substante dezinfectante.

In ceea ce priveste probele de apa recoltate de la nivelul unor izvoare publice situate in

diverse parcuri ale capitalei, trebuie aratat ca in anul 2004 s-au recoltat 3 probe de apa din Parcurile

Plumbuita si Cismigiu, 1 (una) dintre acestea (reprezentand 33,33% din totalul probelor recoltate din

izvoare) si anume recoltarea efectuata din Parcul Plumbuita, fiind necorespunzatoare din punct de

vedere bacteriologic normelor in vigoare, situatie care s-a reglementat ulterior, in urma masurilor

recomandate.

Indicatorii cu impact asupra sanatatii

Caracteristicile microbiologice necorespunzatoare ce se pot semnala in cazul apei folosita in

scop potabil se reflecta in morbiditatea prin boli infectioase cu poarta de intrare digestiva, valorile

sale fiind urmarite in permanenta, dupa cum se poate constata si din tabelul urmator:

Tabelul nr.5

Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise si prin apa potabila (la 100.000 locuitori)

ANUL BOALA HEPATITA FEBRA DIZEN –

46

DIAREICA

ACUTA

VIRALA ACUTA

TIP A

TIFOIDA TERIE

1999 167,02 41,47 0,05 14,95

2000 279,10 42,01 0 15,28

2001 275,94 30,10 0 12,57

2002 436,04 20,73 0 20,93

2003 402,63 17,75 0 5,3

2004 380,13 23,84 0 5,55

Din datele prezentate in tabel, se pot constata, pentru anul 2004, urmatoarele aspecte:

mentinerea unei morbiditati scazute prin dizenterie ca si in anul precedent, absenta cazurilor de febra

tifoida, precum si o reducere a morbiditatii prin BDA fata de anii 2002 si 2003, in timp ce pentru

HVA tip A, morbiditatea a prezentat o crestere destul de nesemnificativa, situatie ce nu poate fi insa

corelata exclusiv cu consumul de apa potabila.

In anul 2004 nu au fost inregistrate epidemii hidrice si /sau boli digestive determinate exclusiv

de consumul de apa potabila, datele de mai sus fiindu-ne furnizate de Biroul de Epidemiologia

Bolilor Transmisibile din cadrul DSP-MB.

Concluzii privind calitatea apei potabile folosita de populatia orasului Bucuresti:

- probele de apa recoltate la iesirea din Statiile de tratare Arcuda si Rosu si de la nivelul

statiilor de pompare, au fost in totalitate corespunzatoare chimic si bacteriologic, constatandu-se

totodata o reducere semnificativa a procentului de probe necorespunzatoare recoltate din punctele

fixe, evolutie determinata de monitorizarea permanenta a calitatii apei de retea efectuata atat de catre

institutia noastra cat si de SC APA NOVA BUCURESTI SA;

- recoltarile efectuate la nivelul instalatiilor proprii de apa potabila ce alimenteaza o serie de

unitati sau locuinte au prezentat insa o crestere a procentului de probe necorespunzatoare in anul

2004, dupa reducerea permanenta ce se constatase in anii precedenti, fapt ce va face necesara o

intensificare a numarului de controale si a recoltarilor, recomandandu-se masurile urgente ce se

impun in cazurile respective;

- in ceea ce priveste apa furnizata de surse proprii (puturi, fantani), trebuie semnalat faptul ca in anul 2004 toate probele recoltate la acest nivel au fost necorespunzatoare chimic si/sau bacteriologic, fapt ce evidentiaza necesitatea luarii in continuare de masuri de extindere a retelei centralizate a orasului spre zonele periferice.

47

3.4 Situatia apelor uzate Calitatea apelor de suprafata din Municipiul Bucuresti este afectata de evacuari de ape uzate

fie in amonte de Municipiul Bucuresti (exemplu: apele uzate provenite din localitatea Buftea), fie

cele din Capitala, principalele surse de poluare fiind prezentate in tabelul urmator:

Nr. Sursa de Receptor ape uzate Observatii Crt. poluare evacuate

1 Atelier Panificatie ROSU - SC PLEVNA Lacul Morii 2 SC CHIAJNA + I.L.F. MILITARI Raul Dambovita 3 RAIF - SPE 1 Raul Dambovita 4 RAIF - SPE 2 (Chitila - pod CF Buc. C-ta) Raul Dambovita 5 AEROPORT BANEASA - pluvial pista Valea Saulei 6 Statia Tratare ROSU Raul Dambovita 7 Statia Tratare ARCUDA filtre lente Raul Ciorogarla 8 Statia Tratare ARCUDA filtre rapide Raul Dambovita 9 APA NOVA - Caseta colectoare I Raul Dambovita

10 APA NOVA - Caseta colectoare II Raul Dambovita 11 APA NOVA - Caseta colectoare III Raul Dambovita 12 CET PROGRESU Valea Mamina 13 CET SUD - Racordul 1 Caseta Dambovita 14 CET SUD - Racordul 2 Caseta Dambovita 15 CET SUD - Racordul 3 Caseta Dambovita 16 CET SUD - Racordul 4 Caseta Dambovita 17 CHIMOPAR + SICOMED Caseta Dambovita 18 DANUBIANA Caseta Dambovita 19 SEMANATOAREA Caseta Dambovita 20 PROTAN Caseta Dambovita 21 G.I.P. INSTAL Caseta Dambovita 22 GLINA Caseta Dambovita 23 GLINCARN Caseta Dambovita 24 A.N.R.S. Caseta Dambovita 25 AGROPOL Caseta Dambovita 26 BERE BAUTURI BUC. (Pop. Leordeni) Caseta Dambovita 27 VICOFIL Caseta Dambovita 28

ORASUL BUFTEA

Raul Colentina

poluare constituita de aporturi de nutrientitransportati din amonte din zona orasului Buftea

29 SC MANOR CENTER S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Plumbuita

30 SC MOS INTERNATIONAL S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Straulesti

31 SC MARINARUL PROD IMPEX S.R.L. Raul Colentina

48

(activitate de piscicultura) Lacul Grivita 32 SC ANDREI COM IMPEX S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Baneasa

33 SC PESCARUS PESCOM S.R.L. Raul Colentina (activitate de piscicultura) Lacul Herastrau si Lacul Floreasca

49

Capitolul 5 Starea solului 5.1 Calitatea solului

In anul 2004, datorita unor deficiente de ordin tehnic (stricarea etuvei), nu s-au efectuat

analize ale solului

In 2003 s-au efectuat un numar de 326 analize chimice si 102 analize biologice privind

calitatea probelor de sol recoltate din zonele incluse in programul de activitate , respectiv din zona

Kiseleff, precum si pe baza contractelor incheiate cu beneficiari.

In cursul lunii septembrie 2003 s-au recoltat si analizat probe de sol din zona Kiseleff pentru a

urmari impactul traficului auto asupra factorului de mediu sol.

S-au recoltat probe din urmatoarele puncte:

-Piata Presei Libere-50 m de sosea:0-20 cm;




-Parcul Herastrau-20 m de sosea:0-20 cm;

-Parcul Herestrau-20 m de sosea:20-40 cm;

-Arcul de Triumf-10 m de sosea:0-20 cm;

-Arcul de Triumf-10 m de sosea:20-40 cm;

-Soseaua Kiseleff-5 m de sosea:0-20 cm;

-Soseaua Kisefeff-5 m de sosea:20-40 cm;





-Parcul Herastrau-20 m de sosea:0-20 cm;

-Parcul Herastrau-20 m de sosea:20-40cm.

Numarul total de probe analizate din punct de vedere chimic: 108 probe. Din punct de vedere

chimic s-au identificat concentratii ale indicatorului plumb ce prezinta valori peste limita de

interventie (100 ppm).

Din punct de vedere biologic in luna septembrie au fost analizate 18 probe de sol

efectuandu-se determinari pentru urmatorii parametrii : activitate dehidrogenazica actuala,activitate

dehidrogenazica potentiala,reducure chimica si respiratie,in total 72 de indicatori;

50

Valorile rezultate din determinarea activitatii dehidrogenazice actuale se situeaza sub 10 mg/100g sol umed ceea ce demonstreaza o slaba activitate a microorganismelor in sol.

Desi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cercetari in Pedologie si Agrochimie

cateva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt in continuare de actualitate.

Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic

auto intens. In legatura cu aceasta, cercetarile I.C.P.A. au stabilit continuturile de Pb in probe de sol

recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate in imediata vecinatate a arterelor de circulatie

cu un trafic intens sau mai putin intens si din incinta parcurilor din puncte in care solurile s-au pastrat

in regim natural. Din aceste date rezulta clar ca in punctele cu o circulatie auto intensa

continuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depasesc de pana la 3,6 ori valoarea limitei

maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situatii s-au inregistrat la probele

recoltate din Piata Rosetti, Piata Nicolae Grigorescu, Piata Sudului, sos. Kiseleff. In aceste puncte,

continuturi ridicate s-au inregistrat si la probele de la adancimea de 5 - 10 cm si chiar la adancimi mai

mari. In aceste puncte s-au determinat continuturi inferioare valorii limita maxima admisa, dar mult

mai mari decat valoarea medie a concentratiei naturale de Pb total din sol (15 ppm).

Gradul ridicat de incarcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulatie este

bine ilustrat si de valorile continutului de Pb mobil, valori care intrec de pana la 12 ori valoarea

limitei maxime admisibile.

In contrast cu solurile situate de-a lungul strazilor si bulevardelor, in solurile din parcuri care

au evoluat in regim natural, continuturile de Pb total din orizontul A se situeaza intre 5 pana la 16,2

ppm.

Practic, in cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat continutul mediu general al

plumbului total din soluri.

Rezulta deci, ca solurile de pe raza municipiului Bucuresti, puternic modificate antropic,

au un continut foarte mare de Pb provenit, in cea mai mare parte, de la emisiile autovehiculelor

din traficul rutier.

5.1.1 Repartitia solului pe categorii de folosinte: Categoria de folosinta Suprafata (ha) Suprafata totala 23787 Suprafata agricola 5449 -proprietate majoritar privata 4153 Suprafata agricola pe categorii de folosinta

51

-arabil -pasuni -fanete -vii si pepiniere viticole -livezi, pepiniere pomicole

4607 506 - 66 270

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 611 Ape si balti 908 Alte suprafete 16819 Incadrarea terenurilor din judetul Ilfov pe clase de calitate dupa nota de bonitare se prezinta astfel : Folosinta Suprafata

(Ha) Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Arabil 106502 4508 72994 23901 3873 4420 Pasuni si fanete

2439 0 34 2077 281 45

Vii 2009 148 1711 182 0 0 Livezi 1754 0 1657 34 80 0

5.1.3 Principalele restrictii ale calitatii solurilor In arealul ocupat de municipiul Bucuresti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile

naturale intalnindu-se astazi doar pe suprafete restranse din unele parcuri si din zonele periferice

putin influentate de activitatile umane (zona forestiera nordica si zona agricola nord-vestica).

Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata constructiilor de toate felurile in

care, prin operatiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..

A doua faza a inceput odata cu industrializarea masiva si cu intensificarea traficului rutier.

Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin incorporarea de

elemente chimice cu caracter toxic. Incarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele,

sulful s.a.) degradeaza insusirile fizice, chimice si biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii

productive a solurilor.

5.1.4 Terenuri degradate Sub aspectul degradarii de terenuri, impartirea pe sectoare se prezinta in modul urmator: Sectorul Suprafata de teren degradata (ha) Sectorul 1 75 Sectorul 2 27.2 Sectorul 3 3.5 Sectorul 4 10.14 Sectorul 5 35

52

Sectorul 6 30 Total 180.84

5.2 Presiuni ale factori asupra starii de calitate a solurilor din Bucuresti SURSE DE POLUARE A SOLULUI

• depunerile uscate si umede din atmosfera

• depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale pe terenuri

neamenajate corespunzator

• deversarea de namoluri, slamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau de alta natura

• chimizarea in exces a terenurilor si culturilor agricole

• degradarea solului prin factori fizici a caror actiune este favorizata de practici gresite

(despaduriri, lipsa unor lucrari de consolidare si aparare, etc.)

• poluarea cu plumb este specifica pentru zonele cu trafic auto intens

5.2.1. Ingrasaminte si 5.2.2 produse fitosanitare

Folosirea ingrasamintelor in exces poate conduce la deteriorarea calitatii solului, in special in

ceea ce priveste continutul de nitrati si azotati. In acest sens, din date furnizate de catre ICPA, reies

urmatoarele :

- reactia solurilor este slab acida la circa jumatate din unitatile de sol cercetate, restul fiind

slab acide pana la neutre sau moderat acide pana la slab acide;

- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - pana la mari;

- continuturile medii de azot total sunt mici (indeosebi la solurile brun-roscate) si mijlocii la

solurile cernoziomice;

- continuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumatate din solurile cercetate,

mari pe circa 25 % si foarte scazute pentru restul de 25 %;

- continutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate si mare la

restul de 25 %.

5.2.3 Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Activitatea zootehnica este extrem de redusa pe teritoriul Municipiului Bucuresti, insa

dispunem de date, mai vechi de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.

Solurile predominante din judetul Ilfov prezinta, in general, o vulnerabilitate relativ scazuta la

impactul multor agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare bune.

53

Pe suprafete mici au fost puse in evidenta procese de poluare a solurilor cu ape uzate,

namoluri de la statiile de epurare si reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele

Peris, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a productiei agricole in toate aceste situatii a variat intre

25 si 100 %.

5.2.4 Irigatii- nu exista date, intrucat structura ternului arabil este majoritar privata, iar

Directia de Statistica Bucuresti nu a furnizat aceste date.

5.3 Interactiunea agriculturii cu mediul

5.3.1 Evolutia utilizarii solului de catre agricultura

Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi - ha -

2004*)

din care: sector privat

Total din care: gospodăriile populaţiei

Cereale – total 61 874 60 125 44 640 din care: Grâu şi secară 20 429 19 754 12 225 Orz şi orzoaică 6 586 6 122 3 952 Ovăz 1 640 1 410 953 Porumb 32 897 32 556 27 401 Leguminoase pentru boabe – total 287 287 287 Plante uleioase – total 19 644 19 217 9 053 din care: Floarea soarelui 17 968 17 627 8 879 Cartofi 1 051 1 051 894 Legume - total 5 908 5 875 5 822 Plante de nutreţ - total 12 217 10 243 8 488 din care: Perene vechi şi noi 4 759 3 876 3 289 Porumb pentru însilozare 863 508 - Vii pe rod 1 408 1 408 1 389 Livezi de pomi si pepiniere pomicole 1153 822 403

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.

Producţia agricolă obţinută la principalele culturi

- tone - 2004*)

din care: sector privat

Total din care: gospodăriile populaţiei

54

Cereale – total 355 082 348 680 286 170 din care: Grâu şi secară 85 606 83 316 57 734 Orz şi orzoaică 27 912 26 186 18 053 Ovăz 4 276 3 815 2 866 Porumb 236 306 234 551 207 112 Leguminoase pentru boabe – total 565 565 565 Plante uleioase – total 40 519 40 018 24 839 din care: Floarea soarelui 37 887 37 471 24 419 Cartofi 17 609 17 609 14 469 Legume - total 167 679 153 077 151 793 Plante de nutreţ - total 235 488 201 268 171 330 din care: Perene vechi şi noi 118 568 104 369 94 171 Porumb pentru însilozare 16 714 10 627 - Struguri 10 924 10 924 10 786 Fructe din pomi si pepiniere pomicole 8 740 7 735 6 776

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.

Producţia medie obţinută la principalele culturi

2004*)

- kg/ha -

Grâu şi secară 4 190 Orz şi orzoaică 4 238 Ovăz 2 607 Porumb 7 183 Leguminoase pentru boabe – total 1 969 Floarea soarelui 2 109 Cartofi 16 755 Legume de câmp şi în solarii 25 979 Plante de nutreţ – total 19 244 Struguri 7 759 Fructe din pomi si pepiniere pomicole **) 12

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea statistică cu periodicitate auală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută. **) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .

5.3.3. Evolutia septelului (bovine, porcine, pasari)

Numărul animalelor la sfârşit de an, pe total şi din gospodăriile populaţiei

- capete -

2004

Numărul de animale, total, pe specii şi pe forme de proprietate

Bovine - total 22 508

55

-din care: gospodăriile populaţiei 18 680 Porcine - total 149 289 -din care: gospodăriile populaţiei 64 834 Ovine şi caprine - total 24 906 -din care: gospodăriile populaţiei 24 768

Notă: Datele sunt furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi sunt operative pentru anul 2004.

5.4 Raspunsuri

5.4.1 Masuri de mediu legate de agricultura Dupa cum s-a precizat, poluarea solurilor din Bucuresti provine in special din traficul rutier si

al constructiilor, si mai putin din agricultura. Interzicerea producerii si folosirii pesticidelor a

contribuit mult la reducerea poluarii solului datorita agriculturii.

5.4.2. Impactul mediului asupra sectorului agricol Consideram ca nu exista un impact deosebit, decat in sensul schimbarii folosintei anumitor terenuri,

si transformarii acestora din terenuri agricole in constructii, sau depozitarii necontrolate a deseurilor.

In cazul controlarii acestor fenomene, principalul factor care influenteaza sectorul agricol ramane cel

socio-economic.

56

Capitolul 6 Padurile si Biodiversitatea 6.1 Starea padurilor

6.1.1 Functia economica a padurilor Padurile de pe raza municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov ocupa o suprafata de 25583 ha

din totalul de 182017 ha cat are intreg teritoriul, adica 14 %, avand urmatoarea compozitie:

• Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, garnita, stejar brumariu)

• Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc.)

Varsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt si suprafete mici de stejar pedunculat ce

reprezinta ultimele ramasite din vestitii codri ai Vlasiei, cu varste medii de 80 – 140 ani si diametre

de 50 – 100 cm.

Toate padurile din teritoriu sunt incadrate in grupa I-a cu rol de protectie, multe dintre ele

fiind paduri de agrement.

In municipiul Bucuresti, conform datelor furnizate de Primaria Municipiului Bucuresti-

Directia Pentru Refacerea si Protectia Mediului Inconjurator, exista doar 3712 ha terenuri cu

vegetatie forestiera, aprox. 15% din totalul Bucuresti + Ilfov, fapt care reliefeaza caracterul specific al

Bucurestiului, respective o imensa aglomerare de locuinte, curti de locuinte, terenuri ocupate de

industrie, etc.

Componenta pe specii a padurilor se prezinta astfel:

Stejar 50,8% Cer 10,6% Tei 12,6% frasin 4,4% salcam 0,6% diverse tarii 12,6% alte specii 8,4%

6.1.2 Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Din datele primate de la Directia Silvica Bucuresti, in cursul anului 2002 s-a recoltat din

padurile administrate de OS Bucuresti o cantitate totala de 24.1 mii mc material lemons, din care

-produse principale :14.1 mii mc

-produse secundare:6.9 mii mc

-produse igiena: 3.1 mii mc

57

6.1.3 Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

Pe raza Municipiului Bucuresti, relieful este compus in totalitate de campie, deci toata

suprafata padurilor este in zona de campie.

6.1.4 Starea de sanatate a padurilor

probleme de poluare a padurii sunt in special in zona comunelor Cernica, Pantelimon, Moara

Vlasiei (Caldarusani), Magurele, Snagov, unde speciile forestiere, in mod deosebit stejarul,

sufera si incep sa se usuce din cauza noxelor emanate de catre intreprinderile Neferal,

Acumulatorul, I.F.A. Magurele, evcuarilor de ape reziduale din zona Snagov ;

pentru padurile din raza municipiului Bucuresti si o parte din cele aflate in judetul Ilfov, care

in marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea populatiei ;

padurea este mult agresata si prin continuarea taierilor ilegale practicate de diversi cetateni, in

special in zona satelor Piteasca, Tinganu, Mogosoaia, Sabareni ;

din totalul de 25.583 ha suprafata de padure, se inregistreaza peste 5 % de padure

degradata, dar care cea mai mare parte este in faza incipienta

6.1.9 Suprafete de padure regenerate in anul 2002

Categoria Bucuresti (ha) Ilfov (ha) Suprafete tratate pentru combaterea insectelor si parazitilor vegetali

292 830

Suprafete regenerate 0 68 Suprafete impadurite si reimpadurite 0 35

Datele prezentate au fost obtinute de la Ocolul Silvic Bucuresti, si nu includ plantarile

efectuate de catre Directia de Parcuri si Spatii verzi a PMB sau de catre ADP-urile de sector

6.2 Biodiversitatea 6.2.1 Starea habitatelor naturale

Aglomerarea urbana a Bucurestiului, extinderea continua a ariilor de interes economic, a

constructiilor de locuinte in detrimentul zonelor naturale, duce la o continua inrautatire a situatiei

habitatelor naturale.

Este stiut faptul ca micsorarea ariilor habitatelor naturale are drept consecinta imediata

disparitia din zona a diferitelor specii de flora si fauna salbatica in special, care nu se pot acomoda cu

zgomotul urban, prezenta oamenilor si in primul rand cu poluarea produsa de industrie, traffic auto

etc.

58

In prezent Bucurestiul este inconjurat de o centura verde de paduri tip parc, brazdate de alei si

poieni, adesea cu lacuri si stranduri, mult cautate de locuitorii capitalei pentru odihna si agrement.

Printre acestea se numara padurile: Branesti, Andronache, Baneasa, Snagov, Comana s.a.

Parcurile si gradinile se afla cu precadere in partea de nord, in jurul salbei de lacuri de pe

valea Colentinei - Mogosoaia, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului

Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii), Tineretului, Crangasi, ultimul aparut in deceniul `80 odata

cu realizarea lacului Morii.

Parcurile apartin stilului mixt, vegetatia lor fiind autohtona si alohtona. In Gradina Cismigiu

au fost adusi pentru plantare 30.000 de arbori si arbusti din judetele Gorj, Dambovita si Brasov,

precum si de la Viena.

O mentiune speciala o merita Gradina Botanica situata in cartierul Cotroceni, unde isi gasesc

adapostul majoritatea arborilor ocrotiti. In vecinatatea imediata a acesteia se afla parcul Palatului

Cotroceni cu frumoase alei de platani, salcami, castani salbatici, brazi, jnepeni, pergole cu glicina,

vita de vie si numeroase plantatii florale. Majoritatea parcurilor si gradinilor publice au inclus in

arboretele lor exemplare din vechea padure, ce acopera regiunea.

6.2.2. Starea florei si faunei salbatice

Asa cum am precizat, degradarile de terenuri au efect imediat asupra florei. In Bucuresti la ora

actuala, plante salbatice intalnim in special la periferie, pe terenurile cu destinatie agricola. Prin grija

Administratiei Parcurilor si Gradinilor, se incearca annual completarea necesarului de flora din

gradini si parcuri. Astfel, in anul 2000 au fost plantate cca. 2.500.000 buc flori anuale, plante perene,

ghivece, flori taiate pentru expozitii floricole, plante de umbra, tufanica etc.

Gradinile mici cu un aport microclimatic util recreerii in perioada caniculei din vara, tampon

fata de poluarea de orice natura, importante pentru decoratia florala, productia mica de fructe si

legume, care degreva piata agro-alimentara, au disparut ca urmare mai ales a demolarilor din perioada

1965-89. Atunci au aparut noi cvartale de blocuri cu 4-10 etaje, artere stradale si spatii verzi mai

mari, dar sarace sub aspect fitocenotic. Toate acestea au insemnat o masiva redistributie a terenului

urmata de necesitatea reorientarii ecologice a capitalei. Gradinile din jurul blocurilor noi au o

dezvoltare mai mare in cartierele centrale si marginase (atingand pana la 300-400 mp in jurul unui

mobil) fata de zonele ultracentrale, unde lipsesc sau ating max 60 mp. Functia lor agro-alimentara a

disparut in mare masura din cauza multiplicarii proprietarilor, mentinandu-se mai ales aceea de

tampon microclimatic si antipoluant.

59

Dintre plantele cultivate in jurul blocurilor citam : frasinul, Catalpa, teiul, nucul, salcia,

plopul, piersicul, ciresul, corcodusul, vita de vie, caprifoiul, iasomia, forstitia, lemnul cainesc, spirea,

Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituandu-se in adevarate garduri vii. In

spatiile dens construite sunt plantate si acoperisurile cu vita de vie, dar mult mai frecventa este

imbracarea zidurilor exterioare cu vita de cultura sau salbatica.

Sub aspectul faunei, predomina ca numar animalele domestice, in special a cainilor fara

stapan, pisici etc.

In raza Ocolului Silvic Bucuresti (Bucuresti +Ilfov) sunt constituite 11 fonduri de vanatoare,

arondate la diferite asociatii de vanatoare, speciile care populeaza aceste fonduri fiind : capriorul,

iepurele, fazanul si, in unele, mistretul

6.2.3 Specii de flora si fauna salbatica valorificate economic

In Bucuresti valorificarea economica a speciilor de fauna si flora salbatica se face in cea mai

mare parte neorganizat. Se valorifica in special plantele cu calitati medicinale, iar in pietele capitalei

se vand in special pasarele salbatice. De asemenea, in perioada sarbatorilor de iarna, se valorifica

arbori rasinosi, cum ar fi bradul, molidul, dar acestia sunt adusi din afara teritoriului Bucurestiului

6.2.4 Situatia ariilor protejate si monumentelor naturii

Bucurestiul nu are pe teritoriul sau administrativ rezervatii naturale. Totusi:

suprafata de 100 ha din padurile din zona Snagovului este declarata rezervatie naturala (dar se

afla pe teritoriul judetului Ilfov)

pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt inventariati si se afla sub

supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii;

in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori ocrotiti;

10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost declarate zona cu regim special de protectie.

Conservarea si dezvoltarea rezervatiilor naturale specifice zonei noastre permite mentinerea

biodiversitatii, a echilibrului ecologic atat de necesar ecosistemelor si deci si omului. Sunt necesare

masuri de oprire a procesului de disparitie a unor specii de flora si fauna ca urmare in special a

poluarii.

La Riioasa exista o rezervatie naturala, constituita in vederea ocrotirii unei vegetatii floristice

de interes deosebit, specia principala fiind Crocus moesiacus.

60

Starea de sanatate a animalelor in raport cu starea mediului

Poluarea fonica, a aerului, a solului existenta in capitala a condus la deteriorarea conditiilor de

viata ale animalelor. Aceasta se reflecta si din cele cateva exemple pe care le vom da in continuare.

In zona Pantelimon-Branesti au disparut sau se intalnesc tot mai rar porumbeii si turturelele.

De asemenea se constata o micsorare a duratei de viata a animalelor domestice, datorita unei

infestari cu metale grele a solului si vegetatiei din zona.

Cainii fara stapan, care isi asigura hrana in mare parte din gunoaiele stradale, sunt de

asemenea intr-o situatie proasta din punct de vedere al sanatatii, si constituie si un pericol important

pentru sanatatea oamenilor care intra in contact cu acestia (in special copiii).

61

Capitolul 7 Mediul Urban 7.1 Calitatea aerului

Factorul de mediu - aer - este supus unei poluari locale intense in acele zone, unde s-au

constituit si functioneaza unitati industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru materiale de

constructii s.a. si unde fie tehnologiile sunt invechite, fie nu sunt realizate instalatii de epurare a

gazelor, fie si una si alta. De asemenea, poluarea aerului are loc si in zonele cu trafic auto important.

Se impun masuri care sa actioneze in primul rind asupra surselor de poluare, la emisie.

• Masurile cele mai importante care trebuie luate in perioada urmatoare se refera la

urmarirea conformarii marilor poluatori privind obligatiile trasate in planurile de

implementare ale Directivelor UE.

• Se impune introducerea automonitoringului de catre agentii economici si cunoasterea

cantitatilor de substante poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform Legii

Mediului, a caror autenticitate sa fie sigura;

• Se impune, paralel cu masurile de reducere a poluantilor si imbunatatirea monitoringului

aerului la nivel national, echiparea cu aparatura moderna de colectare a probelor si de

efectuare a determinarilor; Bucurestiul are o moderna retea de monitorizare a calitatii

aerului, urmeaza ca in perioada urmatoare aceasta sa poata fi integrata in reteaua

nationala, aceasta fiind in curs de construire

• In viitor trebuie sa se acorde importanta si perfectionarii metodicii de prelucrare a datelor,

introducerii pe scara larga a modelelor matematice de simulare numerica, cercetarilor

experimentale de laborator si pe teren.

Masuri pentru reducerea poluarii din traficul auto

Reducerea poluarii aerului poate fi realizata prin trei cai diferite, in urmatoarea ordine de

prioritate :

a) reducerea traficului

62

b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluarii

aerului sau a mediului si folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de

exemplu transport pe sina, biciclete, etc.)

c) imbunatatirea traficului : reducerea poluarii aerului prin mijloace tehnice sau printr-un

management al traficului.

Structura acestor instrumente si politici este stabilita, in mod uzual, astfel :

- planificare : in special planificarea utilizarii terenului

- imbunatatirea infrastructurii

- legislatie : reglementari, restrictionari legale

- instrumente economice

- informatie

Masurile propuse mai jos, desi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor, consideram

ca sunt valabile atat pentru Bucuresti, cat si pentru celelalte localitati din tara, fiind necesare a fi luate

mai ales de catre factorii de decizie ai administratiei locale, primariilor, politiei, cat si de factorii de

decizie la nivel central.

♦ Extinderea si mentinerea interdictiei de circulatie a traficului greu in zilele libere, fapt care

s-a dovedit prin masuratori ca are o contributie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii

de azot si pulberile in suspensie;

♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulatie, in special pe arterele

nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizarii in sistem "unda verde" mai ales in

aceste cazuri;

♦ Deplasarea catre periferiile localitatilor a circulatiei vehiculelor grele si a depozitelor en-

gros deservite de acestea (spre liniile de centura) cu interzicerea circulatiei acestora in zonele centrale

(exceptind vehiculele grele edilitare si ale transportului in comun, dar cu impunerea stricta, pentru

aceste activitati, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluarii si de extindere, pana la

generalizare in zonele centrale, a transportului in comun electric);

♦ Pentru Bucuresti este necesara delimitarea cat mai urgenta a limitei perimetrului central

(cea mai buna solutie ar fi toata zona din interiorul liniei de centura) si respectarea interdictiei

permanenta de circulatie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atat pentru

aprovizionare cat si pentru restul activitatilor, cu exceptia salubritatii, pompierilor si transportului in

comun, dar cu aplicarea pentru aceste exceptii a masurilor propuse la punctul de mai sus; implicatiile

63

economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare si

desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale

europene unde, in zonele centrale, nu circula nici un autovehicul greu;

♦ Interdictii zonale si/sau temporare a intregului trafic auto mai ales in perimetrele de interes

turistic, istoric, comercial, cultural, cel putin in zilele;

♦ In cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din

vegetatie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care

alimenteaza (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, sa fie alimentate numai la statii

periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit);

♦ Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,


♦ Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la toate nivelurile:

- la fabricanti si in timpul perioadei de garantie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu procent

excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuandu-se acest reglaj);

- la inspectiile tehnice, statiile trebuie dotate cu aparatura de precizie corespunzatoare (analizoare de

CO, opacimetre) asa cum a reusit RAR;

- la nivelul agentilor de circulatie ai politiei, trebuie sa existe dotarea necesara verificarilor prin

"filtru" pentru a se efectua controale dese in vederea instalarii sentimentului de responsabilitate la

automobilisti, la fel ca acela de a circula cu frane defecte, sau fara lumini noaptea.

♦ Incurajarea achizitionarii de vehicule moderne nepoluante prin scaderea impozitelor si a

pretului benzinei fara Pb;

7.2 Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Suprafetele plantate, dupa proprietatea asupra terenului si accesibilitatea acestuia se impart în:

a. Suprafete plantate publice (paduri, perdele de protectie, plantatii de aliniament, parcuri,

gradini, scuaruri;

Aceste suprafete reprezinta 688 ha (3.44 mp/loc) din care:

246 livezi, gradini

442 ha parcuri, gradini, scuaruri

64

b. Suprafete plantate semipublice (incinte private cu folosinta urbana, dar cu acces public,

continând plantatii semnificative: stranduri, baze si parcuri sportive, diferite alte functiuni cu acces

public, spitale etc.). Aceste suprafete reprezinta aprox 450 ha (2,25 mp/loc) .

b. Suprafetele plantate private (terenurile agricole de toate categoriile, suprafetele plantate din

zonele pentru cladiri si amenajari).

Aceste suprafete reprezinta 5132 ha (25 mp/loc) :

4565 ha terenuri agricole;

61 ha vii;

506 ha pasuni, fanete;

Terenurile acoperite permanent de ape au, de asemenea, un aport semnificativ la mentinerea

calitatii mediului. Ele totalizeaza 1350 ha, ceea ce reprezinta 6,0 % din teritoriul administrativ.

Suprafata aferenta unui locuitor este de 6,75 mp

Suprafetele parcurilor si gradinilor ce apartin Administratiei Parcurilor si Gradinilor

Nr.

Crt. Denumirea unitatii Suprafata totala

mp 1 Parcul HERASTRAU Vechi 515878 2 Parcul HERASTRAU Nou 415884 3 Parcul CAROL I 311110 4 Parcul CISMIGIU 137247 5 Parcul SALA PALATULUI 40483 6 Parcul BALTA ALBA 641472 7 Parcul CIRCUL DE STAT 169781 8 Parcul TINERETULUI

Parcul ORASELUL COPIILOR 441769 271488

9 Parcul PALATUL COPIILOR 405732 10 Parcul CASA PRESEI LIBERE 254509 11 Parcul PANTELIMON 309579 12 Parcul BORDEI si PARCUL FLOREASCA 110136 13 Parcul UNIRII 59386 14 Parcul BAZILESCU 129396 15 Parcul AXA N-S 17468 16 Parcul BANEASA 171257 17 GRADINA ICOANEI 9204 18 GRADINA IOANID 10062 TOTAL 4422789

Situatia cu suprafetele unitatilor de productie ce apartin Administratiei Parcurilor si

Gradinilor

65

PEPINIERE Suprafata totala (ha)

Pepiniera TOBOC 70.06 Pepiniera PIPERA 36.78 Pepiniera NORDULUI 14.90 Pepiniera SNAGOV 3.22 TOTAL 132.96

SERE Suprafata totala (ha)

Sera GHENCEA 8.06 Sera SCOLII 0.92 Sera HERASTRAU 1.31 Sera LIBERTATII 0.40 Sera BELLU 0.23 Sera SERBAN VODA 0.01 Sera PLANTE PERENE 3.85 TOTAL 29.56

Zonele de agrement ∗ Stranduri - In Bucuresti exista 6 stranduri amenajate cu bazine de inot care contin apa

potabila APA NOVA Bucuresti(RGAB), apa se clorineaza zilnic, pentru a avea o concentratie de clor

intre 0,1 - 0,5 mg/l apa. Saptamanal (sau daca este nevoie mai des) bazinele se golesc se spala

mecanic se dezinfecteaza si se reumplu cu apa. Aceste stranduri sunt: Strandul Tineretului (sector 1),

Strandul Titan (sector 3), Strandul Berceni si Strandul copiilor (sector 4), Strandul Drumul Taberei si

Dambovita (sector 6).

Aceste stranduri au fost autorizate din punct de vedere sanitar - din anii anteriori, primind viza

anual - in functie de conditiile igienico-sanitare ale intregului complex si al apei de imbaiere care

trebuie sa corespunda standardului 12585/1987. Date informative asupra caracteristicilor calitative

ale apei de imbaiere din aceste stranduri au fost facute publice, cu ocazia deschiderii sezonului estival

si pe toata perioada de vara cand au fost solicitate, prin mijloace mass-media scrise, audio si TV.

∗ Zone de agrement amenajate pe malul raului Colentina; Complex de agrement

Mogosoaia; Complex Grivita II; Baneasa; Floreasca I -Baza de agrement APA NOVA Bucuresti (

RGAB); Floreasca II (Complex UGSR); Complex Sportiv RADET; Complex Sportiv Chefalul (Club

privat KEOKE); Complex Tei Toboc - Tele 7 ABC; Complex Sportiv Studentesc Tei; Baza Cernica;

Pantelimon etc.

66

Aceste baze amenajate pe raul Colentina, sunt multifunctionale, unele dintre ele au

Autorizatii Sanitare de Functionare pentru cazare, alimentatie publica, activitati sportive, dar nici

unul nu este autorizat ca “Strand” pentru functiunea de imbaiere deoarece apa raului Colentina nu a

corespuns normelor in vigoare privind imbaierea - STAS 12585/1987, 4706/1988 si Ord.M.S.

nr.536/1997. Cu toate ca apa din aceste zone a fost total necorespunzatoare din punct de vedere

chimic si bacteriologic, a fost totusi utilizata de publicul vizitator pentru “imbaiere”, in sezonul cald,

aceasta constituind un real factor de imbolnavire pentru cei ce au utilizat-o. Nu avem date concrete de

morbiditate strict legate de aceste aspecte, insa cu siguranta multe din cazurile de conjunctivita acuta

si afectiuni dermatologice, pot fi puse si pe seama imbaierii in aceasta apa, la cei ce au frecventat

zonele mentionate mai sus.

∗ Piscinele - In Bucuresti exista 7 piscine amenajate in cadrul unor hoteluri si complexe

sportive- si anume Piscina Hotel Intercontinental, Bucuresti, Flora, Lebada, Complexul Sportiv

National, Complexul Sportiv Lucian Grigorescu, Complexul de Satatate Serban Voda; sunt autorizate

din punct de vedere sanitar. Apa din piscina este examinata lunar si nu ridica probleme deosebite

fiind cu circuite restranse.

7.3 Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului

in zonele locuite

Mediul in care traieste omul este definit in primul rand de calitatea aerului, a apei, a solului,

locuinta, alimentele ce le consuma precum si mediul in care munceste. Strans legata de acesti factori,

influentata si determinata imediat sau dupa o perioada de timp, este starea de sanatate a populatiei.

Cunoasterea si determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebita importanta si

constituie poate cea mai valoroasa activitate pentru promovarea si pastrarea starii de sanatate a

populatiei.

Daca revenim la definitia sanatatii (O.M.S.), vedem ca aceasta reprezinta integritatea sau buna

stare fizica, psihica si sociala a individului si colectivitatilor; sanatatea nu se adreseaza numai

individului ci si colectivitatii, sau chiar in primul rand colectivitatii umane. Precizarea acestor aspecte

este importanta pentru a intelege de ce este necesara colaborarea participantilor implicati in

elaborarea planului national de sanatate publica (ministerele responsabile pentru mediu, sanatate,

agricultura si alimentatie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, tursim, finante, etc.).

Esential pentru evaluarea starii de sanatate a populatiei din municipiul Bucuresti este

identificarea factorilor de risc care tin de:

- alimentarea cu apa potabila;

67

- calitatea aerului citadin;

- colectarea si indepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura;

- zgomotul urban;

- habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea

populationala, etc.);

- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populatiei

Influenta negativa a poluarii aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusa cu

usurinta in evidenta, deoarece ea se realizeaza foarte lent, si da nastere mai rar la imbolnaviri

specifice, de tipul celor aparute in urma expunerii la noxe de tip profesional.

In schimb poluarea atmosferica influenteaza morbiditatea prin boli acute ale aparatului

respirator si mai ales cronice agravand evolutia acestora.

Bolile influentate de poluarea aerului si care au fost urmarite incepand cu anul 1995, au fost:

laringita si traheita acuta, faringita si amigdalita acuta, bronsita si bronsiolita acuta, rinofaringita si

faringita acuta, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronsiectazia, alte boli

pulmonare determinate de agenti externi.

7.3.1 Date de sanatate

O parte dintre datele de sanatate au fost prezentate in capitolele dedicate factorilor de mediu,

si reflecta indici de sanatatae ce descriu influenta poluarii respectivilor factori asupra sanatatii

populatiei. Completam datele primite de la DSP Bucuresti cu urmatoarele tabele :

Anul 2002

Morbiditate (incidenta) Medici de familie

Cod Cifre absolute

SPECIFICATIE ICD 10 Total 0-14 ani 15-65 ani > 65 ani

Faringite/amigdalite

J01; J02

180,754 20,822 111,217 48,715

laringite/traheite J04; J05

24,591 1,630 15,694 7,267

alte inf. CRS J06 140,641 17,693 83,131 39,817 gripa J10;

J11 4,527 124 1,374 3,029

RESPIRATORIE

pneumonie J12; J18

35,901 2,021 17,184 16,696

68

bronsita cr. J20; J21

47,225 3,933 28,425 14,897

alte inf. CRI J22 12,896 1,595 6,691 4,610 rinita/faringita ac. J30;

J31 8,805 622 4,201 3,982

bronsita nespecificata

J40 2,983 242 1,388 1,353


3,985 243 1,462 2,280

emfizem J43 136 0 0 136 alte boli obstructive J44 1,050 0 0 1,050

astmul J45; J46

850 4 197 649

alte afectiuni alepleurei

J90; J94

65 0 5 60

HTA I 10 14,765 0 204 14,561 angina pectorala I 20 1,524 0 0 1,524 IMA I 21; I

22 289 0 0 289

ASS I 70 430 0 0 430

CARDIO- VASCULARA

Insuficienta cardiaca

I 50 58 0 2 56

Esofag/stomac C15; C16

60 0 4 56

Trahee/bronhii C33; C34

178 0 1 177

alte TU org.resp. C30; C39

32 0 0 32

TU malign tes.Mezotelial

C45; C49

9 0 0 9

TUMORI

Melanom malign C43; C44

56 0 0 56

TBC aparat respirator

A15; A16

710 0 91 619

TBC alte organe A18 98 0 50 48

Unele boli infectioase

TBC miliara A19 2 0 0 2

Morbiditate policlinica Cod Cifre absolute SPECIFICATIE ICD 10 Total 0-14 ani 15-65 ani > 65

ani Faringite/amigdalite J01;

J02 23,327 1,988 13,719 7,620


3,919 273 2,062 1,584

alte inf. CRS J06 6,990 416 4,383 2,191 gripa J10;

J11 887 5 545 337

pneumonie J12; J18

3,349 367 1,767 1,215

REPIRATORIE


4,300 226 3,191 883

69

alte inf. CRI J22 1,650 68 1,077 505 rinita/faringita ac. J30;

J31 6,685 123 1,929 4,633


J40 542 4 229 309


1,190 14 434 742

emfizem J43 24 0 0 24 alte boli obstructive J44 232 0 0 232

astmul J45; J46

1,756 136 910 710


J90; J94

60 0 29 31

HTA I 10 9,404 15 58 9,331 Angina pectorala I 20 2,594 0 0 2,594 IMA I 21;

I 22 164 0 0 164

ASS I 70 454 0 0 454

CARDIO- VASCULARA

Insuficienta cardiaca I 50 259 0 90 169 Esofag/stomac C15;

C16 210 0 0 210


881 0 0 881


134 0 3 131


C45; C49

405 1 0 404

TUMORI


643 0 27 616


A15; A16

81 8 31 42




Morbiditate spitale

Cod Cifre absolute

SPECIFICATIE ICD 10 total 0-14 ani 15-65 ani > 65 ani

Faringite/amigdalite J01; J02

9,028 1,474 4,885 2,669


1,004 201 651 155

alte inf. CRS J06 3,109 820 1,264 1,025 Gripa J10;

J11 163 1 20 142

Pneumonie J12; J18

5,959 1,223 1,770 2,966


4,000 1,698 1,347 955

REPIRATORIE

alte inf. CRI J22 358 124 176 58

70

rinita/faringita ac. J30; J31

1,015 6 204 805


J40 562 20 191 351


1,643 23 263 1,357

Emfizem J43 61 0 7 54 alte boli obstructive J44 3,049 3 15 3,031

Astmul J45; J46

4,240 5 1,193 3,042


J90; J94

542 0 32 510

HTA I 10 10,369 0 15 10,354

Angina pectorala I 20 3,618 0 0 3,618 IMA I 21;

I 22 1,623 0 1 1,622

ASS I 70 1,316 0 0 1,316

CARDIO- VASCULARA

Insuficienta cardiaca I 50 3,380 11 28 3,341 Esofag/stomac C15;

C16 1,265 0 0 1,265


5,552 0 4 5,548


1,458 2 2 1,454


C45; C49

934 1 130 803

TUMORI


1,477 0 11 1,466


A15; A16

5,347 47 625 4,675




Situatia poluarii sonore

Poluarea sonora, creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva in unele zone ale

municipiului Bucuresti pe arterele de circulatie, in apropierea aeroporturilor, in apropierea unor surse

de zgomot. Desi nu exista o retea de culegere sistematica de informatii, pe baza masuratorilor

efectuate se apreciaza ca in Bucuresti, pe arterele principale de circulatie si mai ales pe arterele cu

trafic greu poluarea sonora depaseste frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil.

Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora in unele puncte de intersectie a strazilor in Bucuresti

devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de origine

industriala, o detin in cazul marilor aglomerari urbane, deci si in cazul Bucurestiului, in proportie de

pana la 70 % sursele mobile, respectiv circulatia rutiera.

71

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra

oamenilor care locuiesc sau muncesc in vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un

nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorita cresterii pulsului si a

presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusa si tonusul muscular crescut, acestea fiind

simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier in zonele urbane, unde vitezele sunt in general sub 60 Km/h,

provine in principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar in zonele rutiere unde

vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul in comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta

mijloacelor de transport in comun de suprafata accentueaza poluarea fonica, in special pe arterele

importante unde se concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulatiei auto obisnuite.

Zgomotul produs de caile ferate, desi foarte suparator, nu afecteaza intreaga populatie a

orasului. In primul rand, arterele de circulatie, feroviara sunt mai putin numeroase si concentrate in

anumite zone. In al doilea rand, zgomotul se propaga in axul caii ferate.

Zgomot generat de centre industriale.

Zonele industriale sunt raspandite in intregul oras, cu o concentrare de-a lungul cailor ferate

care traverseaza orasul. Poluarea fonica indusa de industrie este diferita dupa tipul productiei si

gradul de izolare fonica al fiecarei unitati. In Bucuresti, cartierele de locuinte aflate in imediata

apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucurestii Noi, Grivitei, Militari,

Ferentari, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).

Zgomot generat de surse punctuale

Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul orasului sunt locurile de joaca pentru copii,

cresele, gradinitele, scolile. Poluarea fonica produsa de acestea afecteaza vecinatatea imediata in

cursul zilei (in special dimineata), la fel ca spatiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de

locuinte.

Marile stadioane si instalatiile sportive, sunt, de asemenea, producatoare de zgomot. In cazul

marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodica, dar foarte agresiva. Zonele de locuinte din

apropiere sunt afectate puternic (in special langa stadioanele Giulesti, Dinamo, Progresul).

O importanta sursa de zgomot, periodica, este constituita de spectacolele in aer liber,

mitinguri, manifestatii de toate tipurile. Punctele alese cu predilectie pentru astfel de manifestari sunt:

Piata Constitutiei, Piata Universitatii, Piata Palatului - Piata Revolutiei, Piata Victoriei.

72

In concluzie, in mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de zgomote:

zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de constructie, de mijloacele de

transport. Cea mai importanta sursa de zgomot este circulatia autovehiculelor, estimata a fi cauza a

aproximativ 80 % din poluarea sonora.

Un lucru important de mentionat este acela ca, incepand cu luna septembrie 2005, ARPM

Bucuresti va participa in cadrul unui proiect de twinning ce va ave aca rezultat, printre altele, trasarea

hartilor de zgomot pentru aglomerarea Bucuresti, conform cerintelor Directivelor UE in domeniu. In

acest mod se vor obtine informatii actualizate si mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate,

aeroporturi etc)

7.4 Orasele tarii

Datorita faptului ca intreg judetul Bucuresti este constituit dintr-un singur oras, toate

problemele legate de urbanism (zona urbana, extinderea pe orizontala, resurse, spatii verzi, parcuri,

scuaruri, animale, flora, poluare) au fost detaliate mai sus.

7.5 Mediul Urban- obiective si masuri

7.5.1 Dezvoltarea durabila

In ultimii ani tot mai multi dintre locuitorii Bucurestiului au constientizat importanta pe care

protectia mediului il poate juca in viata fiecaruia, in contextul dezvoltarii durabile. Stabilirea unui

echilibru intre necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de

mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta in vederea integrarii Romaniei in Europa.

Agentia de Protectie a Mediului Bucuresti reprezinta un factor cheie in dezvoltarea durabila a

Bucurestiului, prin activitatea de autorizare a agentilor economici cu impact asupra mediului si prin

sprijinirea si incurajarea acestora in desfasurarea de activitati economice nepoluante.

7.5.2 Zgomotul

Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucuresti sunt necesare o serie de masuri pentru

scaderea nivelelor de zgomot produs de sursele fixe si/sau de cele difuze.

Referitor la sursele fixe:

73

• sistematizarea si construirea de ansambluri noi de locuinte care sa aiba o protectie acustica

corespunzatoare (la distante mari fata de unitatile industriale si cu prevederea unor ecrane

naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);

• remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul

retehnologizarii industriilor sau prin marirea capacitatii de izolare acustica a fatadelor

cladirilor);

• in cazul statiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua masuri de reducere

a nivelului de zgomot exterior cladirilor de locuit din preajma, iar pentru cele care se vor

proiecta, trebuie luate masuri privind distantele dintre acestea si cladirile de locuit (minim

25 m, precum si dotarea lor cu utilaje corespunzatoare din punct de vedere acustic);

• pentru parcajele existente, amplasate aproape de cladirile de locuit (cazul celor din centrul

capitalei) se recomanda masuri de ordin administrativ (de ex. restrictionarea utilizarii

acestora intre orele 23 - 6); pentru viitor consideram ca trebuie analizate posibilitatile

crearii unor parcaje colective subterane sau situate in cladiri independente, multietajate,

special amenajate;

• pentru complexele comerciale existente se impun masuri de sporire a gradului de protectie

acustica prin inchideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (in mod special in cazul

pietelor) precum si masuri administrative privind programul operatiilor de aprovizionare;

• in cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din

vegetatie cu inaltime medie si joasa, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al

categoriilor de autovehicule care alimenteaza (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare

Diesel sa fie alimentate numai la statii situate in zonele periferice ale orasului sau izolate

fata de cladirile de locuit);

Referitor la sursele mobile:

• refacerea patului rutier si a imbracamintii asfaltice pe arterele cu trafic intens;

• redistribuirea traficului, in zona centrala mai ales, si restrictii privind accesul unor

mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unitatilor de pe aceste artere;

• daca reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficienta se impun masuri suplimentare si la

cladirile adiacente (izolatii fonice ale fatadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor,

prevederea unor spatii verzi intre cladirile de locuit si artera de trafic, etc).

74

7.5.3 Poluarea aerului

Factorul de mediu - aer - este supus unei poluari locale intense in acele zone, unde s-au

constituit si functioneaza unitati industriale chimice, siderurgice, metalurgice, pentru materiale de

constructii s.a. si unde fie tehnologiile sunt invechite, fie nu sunt realizate instalatii de epurare a

gazelor, fie si una si alta. De asemenea, poluarea aerului are loc si in zonele cu trafic auto important.

Se impun masuri care sa actioneze in primul rind asupra surselor de poluare, la emisie.

• Se impune introducerea automonitoringului de catre agentii economici si cunoasterea

cantitatilor de substante poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform Legii

Mediului, a caror autenticitate sa fie sigura (Legea Fondului de Mediu a rezolvat partial

aceasta problema, insa intrucat responsabilitatea calcularii emisiilor si a sumelor cade in

sarcina agentului economic, calculul emisiilor poate fi gresit- ar fi indicat ca agentul

economic sa fie obligat sa faca aceste calcule prin intermediul uneia dintre institutiile care

sunt atestate de catre MMGA);

• Se impune, paralel cu masurile de reducere a poluantilor si imbunatatirea monitoringului

aerului la nivel national, echiparea cu aparatura moderna de colectare a probelor si de

efectuare a determinarilor;

• In viitor trebuie sa se acorde importanta si perfectionarii metodicii de prelucrare a datelor,

introducerii pe scara larga a modelelor matematice de simulare numerica, cercetarilor

experimentale de laborator si pe teren.

MASURI PENTRU REDUCEREA POLUARII ATMOSFERICE GENERATE DE TRAFICUL AUTO

Reducerea poluarii aerului poate fi realizata prin trei cai diferite, in urmatoarea ordine de

prioritate :

-reducerea traficului

-schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluarii aerului

sau a mediului si folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de exemplu

transport pe sina, biciclete, etc.)

-imbunatatirea traficului : reducerea poluarii aerului prin mijloace tehnice sau printr-un

management al traficului.

75

Structura acestor instrumente si politici este stabilita, in mod uzual, astfel :

- planificare : in special planificarea utilizarii terenului

- imbunatatirea infrastructurii

- legislatie : reglementari, restrictionari legale

- instrumente economice

- informatie

Masurile propuse mai jos, desi nu sunt prezentate intr-o ordine a importantei lor, consideram

ca sunt valabile atat pentru Bucuresti, cat si pentru celelalte localitati din tara, fiind necesare a fi luate

mai ales de catre factorii de decizie ai administratiei locale, primariilor, politiei, cat si de factorii de

decizie la nivel central.

♦ Extinderea si mentinerea interdictiei de circulatie a traficului greu in zilele libere, fapt care

s-a dovedit prin masuratori ca are o contributie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii

de azot si pulberile in suspensie;

♦ Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulatie, in special pe arterele

nemodificabile structural - urbanistic si realizarea semaforizarii in sistem "unda verde" mai ales in

aceste cazuri;

♦ Deplasarea catre periferiile localitatilor a circulatiei vehiculelor grele si a depozitelor en-

gros deservite de acestea (spre liniile de centura) cu interzicerea circulatiei acestora in zonele centrale

(exceptind vehiculele grele edilitare si ale transportului in comun, dar cu impunerea stricta, pentru

aceste activitati, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluarii si de extindere, pana la

generalizare in zonele centrale, a transportului in comun electric);

♦ Pentru Bucuresti este necesara delimitarea cat mai urgenta a limitei perimetrului central

(cea mai buna solutie ar fi toata zona din interiorul liniei de centura) si respectarea interdictiei

permanenta de circulatie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t , atat pentru

aprovizionare cat si pentru restul activitatilor, cu exceptia salubritatii, pompierilor si transportului in

comun, dar cu aplicarea pentru aceste exceptii a masurilor propuse la punctul de mai sus; implicatiile

economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare si

desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale

europene unde, in zonele centrale, nu circula nici un autovehicul greu;

♦ Interdictii zonale si/sau temporare a intregului trafic auto mai ales in perimetrele de interes

turistic, istoric, comercial, cultural, cel putin in zilele;

76

♦ Pentru Bucuresti, legat de masura de mai sus, propunem realizarea cat mai rapid a unor

zone, in perimetrul central, in care sa fie interzis traficul auto complet in zilele libere (inclusiv

transportul in comun, prin corelare cu transportul subteran cu metroul), creandu-se astfel conditii de

promenada, activitati cultural - sociale si comerciale pentru un mare numar de locuitori; aceasta

masura trebuie insa, corelata cu prevederea de catre administratia locala a unor masuri speciale de

salubrizare in zonele respective, atat inaintea, cat mai ales, imediat dupa perioada de interdictie a

traficului;

♦ In cazul statiilor PECO este necesara realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din

vegetatie si sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care

alimenteaza (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, sa fie alimentate numai la statii

periferice ale orasului sau izolate fata de cladirile de locuit);

♦ Refacerea patului carosabil si a imbracamintii asfaltice pe toate arterele cu trafic intens,


♦ Dotarea cu senzori de CO (eventual si pentru alti poluanti) a principalelor puncte de

maxima densitate a traficului, cu posibilitati de alarmare si de deviere temporara pe artere colaterale

acestora (prin eforturile administratiilor locale impreuna cu politia), in paralel cu realizarea unei

retele automate de statii fixe, amplasate in zonele cele mai expuse, care sa functioneze in "timp real",

asigurandu-se astfel un control permanent al calitatii aerului (prin eforturile organelor de mediu);

♦ Dotarea Politiei Rutiere cu echipamente portabile de masurare a emisiilor poluante la

autovehicule, precum si reducerea programului de lucru in zonele cu expunere foarte mare (zonele cu

trafic foarte intens) pentru agentii de circulatie ai politiei;

♦ Instituirea unor masuri educative pentru toata populatia privind problemele de protectia

mediului; trebuiesc implementate 3 notiuni pe care conducatorii auto, in special, nu le cunosc inca:

1. poluarea produsa de autovehicule este foarte grava pentru starea de sanatate a

populatiei si este cauza a numeroase afectiuni ce reduc durata de viata;

2. orice secunda de functionare a motorului inseamna "otravire" si constituie un

atentat la sanatatea si viata celor din jur;

77

3. utilizarea unor autovehicule nereglate, excesiv poluante constituie o

contraventie care poate fi depistata in orice moment de organele in drept si

sanctionata.

♦ Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la toate nivelurile:

♦ Marirea frecventei inspectiilor tehnice de poluare la autoturisme, acestea urmand a se face

anual, independent de inspectiile tehnice periodice;

♦ Stabilirea unor cerinte de precizie de catre RAR-BRML conform normelor internationale

pentru aparatura de control din statiile de ITP;

♦ Incurajarea achizitionarii de vehicule moderne nepoluante prin scaderea impozitelor si a

pretului benzinei fara Pb;

♦ Interzicerea efectuarii ITP la masinile proprii de statiile ce poseda autovehicule;

♦ Efectuarea in continuare de campanii de masuratori in punctele semnificative pentru

traficul rutier, atat in Bucuresti cat si in tara, prin efortul comun al APM-urilor, RAR si Politiei, cu o

intensa mediatizare in vederea constientizarii populatiei despre toate aspectele polurii generate de

autovehicule si fortarea factorilor de decizie sa aplice cat mai rapid masurile necesare pentru

imbunatatirea situatiei.

78

Capitolul 8 DESEURI

O importanta sursa de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deseuri. In fiecare an,

APM Bucuresti realizeaza baza de date privind gestiunea deseurilor. Sunt chestionati atat agentii

economici producatori de deseuri, cat si unitatile prestatoare de servicii de salubrizare si cele de

reciclare a deseurilor. Intreg parcursul deseurilor, de la producere->depozitare temporara-> reciclare,

pe de o parte sau producere-> depozitare temporara->transport->depozitare finala este atent urmarit.

Acest circuit trebuie administrat avand in vedere 3 obiective importante:

− ocrotirea sanatatii publice;

− protectia mediului inconjurator;

− pastrarea curateniei, astfel incat spatiile publice sa devina acceptabile din punct de vedere estetic.

8.1 Deseuri urbane

In Capitala, activitatea de colectare si transport a deseurilor menajere si stradale este realizata de

urmatoarele societati:

- SC REBU SA in sectoarele 1,4,5

- SC RWE GEKO ROMANIA Ecologic Service SRL in sectorul 1

- SC ROSAL SERVIS SRL in sectorul 3

- SC SUPERCOM SA in sectorul 2

- SC URBAN SA in sectorul 6

- SC MASOTI SRL in sectorul 4

Depozitarea deseurilor colectate de pe raza Municipiului Bucuresti se face pe urmatoarele

amplasamente:

- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX

- Depozitul VIDRA

- Partea corespunzatoare pentru depozitare a gropii GLINA

La nivelul Municipiului Bucuresti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectiva a

deseurilor, demarate de primariile de sector (Ex: Primaria sector 1- program proiect "Cartierul

verde"- colectare selectiva in prima faza numai hartie, carton)

Deseurile ce intra in categoria deseurilor reciclabile, sunt colectate si valorificate catre societatile

cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucuresti si tara .

79

La sediul A.R.P.M. Bucuresti au avut loc mai multe intruniri cu reprezentanti ai administratiei

publice locale (primariile de sector) si societatile de salubrizare ce isi desfasoara activitate pe raza

Municipiului Bucuresti.

Pana la aceasta data au fost realizate urmatoarele:

- s-au identificat de catre primariile de sectoare spatiile (terenurile) disponibile pentru

amenajarea depozitarii deseurilor reciclabile:

● sector 1: Platforma T.C. Carpati;

● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piata Obor;

● sector 3: punct final depozitare selectiva – spatiu amenajat la depozitul Glina;

● sector 4: sos. Oltenitei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion Iriceanu,

Bd. Marasesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;

● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zarii; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri – Calea 13

Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor (in statie, vis-a vis

de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x Calea Rahovei; sos. Alexandriei

x sos Bucuresti-Magurele x sos. Antiaeriana; Piata M. Kogalniceanu x Piata Operei;

● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei si Militari.

- pe raza fiecarui sector s-a inceput constientizarea populatiei prin difuzarea de material

publicitar privind colectarea selectiva, atat la asociatiile de locatari, cat si la nivelul

institutiilor scolare:

Exemple:

o sector 3: material publicitar impartit de primaria de sector catre asociatiile de locatari;

o sector 4: in fiecare miercuri are loc la sediul primariei intalnire cu reprezentanti ai

asociatiilor de locatari, reprezentanti ai primariei si societatea de salubrizare S.C. REBU

S.A., societate ce le prezinta facilitatile puse la dispozitie pentru stimularea colectarii

selective (reducere pret gunoi menajer, saci plastic, detergenti);

o sector 6: prin publicatia primariei ziarul “Sase”se realizeaza informarea si indrumarea

cetatenilor privind colectarea selectiva a deseurilor; S.C. URBAN S.A. a realizat material

publicitar (brosura “O lume mai curata” si pliante intitulate “Cei 3 E – educatie-

ecologizare-economisire”, material distribuit si pe raza celorlalte sectoare);

- s-a stabilit de catre primariile de sectoare impreuna cu societatea/societatile ce desfasoara

activitate de salubrizare pe raza fiecarui sector, culorile pubelelor:

o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hartie

pubele galbene;

80

o sector 2: pentru PET pubele albastre;

o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hartie pubele verzi, s-au achizitionat

cupe de 1,1, mc;

o sector 5: s-au achizitionat containere de 1,1 mc (100 buc.);

o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hartie pubele portocalii.

- pentru realizarea implementarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile au

fost stabilite la nivelul fiecarui sector, zone pilot:

• sector 1: zona Aviatiei, Parcul Lisabona, proiect pilot in scoli (hartie si PET);

• sector 3: zona I.O.R. – Liviu Rebreanu; Mihai Bravu – Dristor, zona asociatii locatari

Camil Ressu – Nicolae Grigorescu – Liviu Rebreanu;

• sector 4: 30 de asociatii de locatari colecteaza selectiv si 10 scoli (hartie si PET);

• sector 6: zona pilot Dr. Taberei – Compozitorilor – Sibiu - Haiducului

- la nivelul Municipiului Bucuresti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfasoara activitate de

salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STATIA DE SORTARE DESEURI

RECICLABILE (PET, PE si hartie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; in prezent se

colecteaza si deseuri de sticla;

- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfasoara activitate in mai multe sectoare are

in dotare o instalatie de tocat PET-uri.

• S.C. URBAN S.A. ce desfasoara activitate de salubrizare in sector 6 a amplasat containere

(pentru PET si hartie) in zonele: Piata Gorjului, Piata Veteranilor, Piata Dr. Taberei,

ridicarea acestora facandu-se o data sau de doua ori pe saptamana in functie de zona; S-a

stabilit de comun acord cu administratorii pietelor marirea numarului de amplasamente si

containere in jurul pietelor. APM Bucuresti a sugerat S.C. URBAN S.A. inceperarea

activitatii de colectare selectiva Complexul studentesc Regie si Grozavesti la aceasta data

fiind deja aplasate containere suplimentare, precum si in zone cu densitate de populatie

ridicata (zona str. Performantei unde exista spatiu zidit pentru deseuri menajere).

•

inscriptionate separat pentru hartie, respectiv PET. La Rampa de transfer deseuri

S.C. REBU S.A. ce desfasoara activitate de salubrizare in sectoarele 1 si 4 a inceput

activitatea de colectare selectiva (deseuri hartie) impreuna cu primaria sectorului 1 in

scolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atat in incinta scolilor, cat si in afara

incintei. Activitatea de colectare deseuri reciclabile PET-uri in sectorul 4 se desfasoara

intr-o prima faza in pietele agroalimentare unde au fost amplasate containere

81

menajere“Carpati” ce apartine S.C. REBU S.A. depozitarea deseurilor nu se facea numai

pe zona betonata, stabilindu-se in urma controlului betonarea intregii suprafete.

A.R.P.M. Bucuresti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind colectarea

selectiva ce a fost distribuit in unitati scolare si mijloacele de transport in comun.

Tipuri de deşeuri municipale generate în Bucureşti: • deşeuri menajere - deşeuri provenite din activităţi casnice • deşeuri menajere şi deşeuri voluminoase colectate separat • deşeuri biodegradabile - deşeuri rezultate de la curăţirea spaţiilor publice (deşeuri din parcuri, din pieţe, deşeuri stradale) - deşeuri de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă - deşeuri alimentare şi vegetale, hârtie şi carton (de calitate joasă) • deşeuri din construcţii şi demolări - deşeuri rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor • deşeuri generate în instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ care prezintă

compoziţie şi proprietăţi similare (asimilabile) cu cele provenite din activităţi casnice • nămol orăşenesc - nămol rezidual de la instalaţiile de tratare a apelor uzate menajere - nămol rezidual de la fosele septice şi alte instalaţii similare de tratare a apelor menajere

Deşi hârtia şi cartonul fac parte din grupa deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi

recuperarea acestora, mai ales în cazul unei cantităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor pentru reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile. ASPECTE CANTITATIVE

Evidenţa cantităţilor de deşeuri şi gestionarea acestora în Municipiul Bucureşti se realizează ţinând cont de cantităţile colectate, valorificate şi cele eliminate în decursul unui an. Spre exemplu, în anul 2003 situaţia cantităţilor de deşeuri colectate, valorificate şi eliminate se prezintă astfel:

Deşeuri Colectate (t) Valorificate (t) Eliminate (t) 860.469 5.024 855.446

Sursa: Ancheta Statistică privind deşeurile (2004) Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, în ultimii 5 ani.

Nr. crt.

Tipuri principale de deşeuri

Cod deşeu

anul 2000 (tone)

anul 2001 (tone)

anul 2002 (tone)

anul 2003 (tone)

anul 2004 (tone)

1. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,

20 15 01 222538,96

275945,70

719388,72

906450,78

815201,57

82

instituţii, din care: 1.1 Deşeuri menajare

colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 155402,64

176077,74

186281,95

173812,92

194405,16

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20 03 01 2874,52 12276,58 9604,704 1057,05 1983,46

1.3 Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:

20 01 15 01

21,236 22,957 449826,11

634615,64

502537,43

hârtie şi carton 20 01 01 15 01 01

10,83 11,86 284314,34

190669,28

178447,204

sticlă 20 01 02 15 01 07

8,47 9,04 4568,79 14528,53 16213,53

plastic 20 01 39 15 01 02

1,936 2,057 87713,88 156620,394

119679,309

metale 20 01 40 15 01 04

- - 44727,55 197403,53

110094,06

lemn 20 01 38 15 01 03

- - - - -

biodegradabile 20 01 08 - - 23942,36 4,94 17,04 altele

20 0115 01

- - 4559,19 75388,97 78086,29

1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 - - - - - 1.5 Deşeuri din grădini

şi parcuri 20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,6 1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 46267,72 54124,81 61436,92

5 82777,384

96494,715

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

20 01 15 01

- - - - -

2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din care:

19 08 05 - - - - -

2.1 Cantitate valorificată (s.u.)

19 08 05 - - - - -

2.2 Cantitate depozitată (s.u)

19 08 05 - - - - -

3 Deşeuri din construcţii şi demolări, din care:

17 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,623

3.1 Deşeuri inerte - - - - - 3.2 Deşeuri în amestec 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,62

83

3 Total deşeuri

generate 228049,0

6 287962,44

761724,72

930028,35

840247,19

Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector Observaţii:

Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 si 2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul cantităţii totale de deşeuri generate.

Creşterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003, 2004 ca urmare a apariţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în prezent.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Conform Anchetei Statistice privind deşeurile realizata in anul 2004 rezulta că 99,92 % din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt in derulare in colaborare cu asociatiile de locatari (pentru populatie), scoli, institutii si agenti economici, fiind in continua extindere functie de rezultatele obtinute si de fondurile disponibile.

ASPECTE CALITATIVE

Din datele furnizate de Ancheta Statistica privind deşeurile realizata in 2004 a rezultat următoarea structură a compoziţiei procentuale medii a deşeurilor menajere, precum şi indicatorii de generare a deşeurilor pentru anii 2000 şi 2003:

2000 2003 Componente % kg/loc.an % kg/loc.an

Hârtie, carton 19 47 18,02 54,12 Sticlă 9 22 14,97 45 Metale 6 15 3,35 10 Plastic 6 15 3,98 12 Textile 5 12 10,41 31 Biodegradabile 41 101 40,66 122 Altele 14 35 8,61 26 TOTAL 100 - 100 -

Sursa: Ancheta Statistica privind deşeurile (2004) Observaţii:

• se constată o creştere considerabila a cantităţii de hârtie/carton, sticlă şi textile, reducându-se conţinutul de metale, plastice şi altele.

COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR MUNICIPALE

84

Deşeurile municipale generate sunt colectate la nivelul localităţii de către municipalitate, care are prin lege această responsabilitate (Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor). Municipalitatea (Consiliile Locale) este obligată să organizeze acest serviciu pentru populaţie. De asemenea, municipalitatea işi poate delega responsabilitatea unor firme de salubritate, prin contract.

Deşeurile municipale rezultate în locuinţe, instituţii şi entităţi economice diverse (comerţ, industrie) sunt precolectate în recipienţi de diferite capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate în acest scop. Situaţia recipienţilor de colectare pentru deşeuri municipale Tipuri de recipienţi Număr Capacitate (m3) Europubele 99388 0,12-0,26 Eurocontainere 3108 1,1 Containere 1733 4-36 Total 104229 - Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societatile de salubrizare

Deşeurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. Firmele

de salubritate sunt dotate cu vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare,

autocontainere, tractoare cu remorca, basculante, etc.

Dotarile agentilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor (2004)

Tip Număr Capacitate (m3) Autogunoiere 146 10-25 Tractoare cu remorcă 46 5-7 Autocontainere 46 4-24 Autogunoiere compactoare 38 - Basculante 3 - Altele 3 - Total 282 - Sursa: A.R.P.M. Bucureşti – din chestionarele completate de societatile de salubrizare

Există şi situaţia în care agenţii economici îşi transportă deşeurile cu maşini proprii. Deşeurile stradale sunt colectate şi transportate de firmele de salubritate cu ajutorul unor

utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este însă colectată manual cu mijloace rudimentare.

O problemă a salubrizării străzilor în oraş este lipsa sau numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate, cât şi la periferia localităţii.

Pentru o planificare corespunzătoare a gestiunii deşeurilor în municipiul Bucureşti sunt necesare cunoştinţe numeroase atât despre cantitatea de deşeuri rezultată, cât şi despre compoziţia şi originea acestora. Studierea deşeurilor menajere generate se constituie în fundamentul conceperii unor proiecte de gospodărire comunală a deşeurilor şi al implementării unor instalaţii de recuperare, reciclare şi eliminare a deşeurilor.

85

8.2 Deseuri industriale

Datele obtinute in urma anchetei statistice privind gestiunea deseurilor au fost prezentate

mai sus

8.3 Namoluri provenite de la tratarea apelor

Principala modalitate de tratare a acestor tipuri de deseuri este depozitarea acestora la groapa

orasaneasca, dupa ce in prealabil s-a realizat fixarea metalelor grele.

8.4 Depozite de deseuri

8.4.1 Depozite de deseuri urbane

Din cele 3 centre de depozitare a deseurilor provenite din activitatea economica a

Bucurestiului (IRIDEX, VIDRA si GLIN, doar IRIDEX se afla pe teritoriul administrativ al

Bucurestiului

Rampa este situata in Bucuresti, sectorul 1. Obiectivul a fost construit si este exploatat de SC

IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL. Suprafata folosita in etapa I pentru depozitare este de

16,5 ha, iar in etapa a II a va fi extinsa cu 10 ha.

Principalii agenti economici si societati de salubrizare care depoziteaza la rampa ecologica

IRIDEX sunt : REBU SA, SUPERCOM SA, URBAN SA, RGR ECO Service, ADP sector 1, 2, 5,

Administratia Parcurilor si Gradinilor,, Distrigaz Sud, Electrica SA, Atheneum Construct SA

Rampa dispune de un sistem de cantarire si evidenta a deseurilor, statie de tratare a

levigatului, complet automatizata cu tehnologie de tratare prin osmoza inversa, import Germania,

utilaje de exploatare a depozitului (incarcatoare, buldozere, compactor), rampa de spalare auto, statie

de carburanti pentru utilaje.

Anul de punere in functiune a Rampei Ecologice este 1999, iar taxa medie de depozitare este

de 7,15 USD fara TVA

Capacitatea totala a depozitului este de aprox. 4,5 milioane tone, repartizate in 7 celule de

depozitare, din care in etapa 1 (16,5 ha), prevazuta cu 5 celule de depozitare, o cantitate de 3 milioane

tone.

86

Capitolul 9 Radioactivitatea

9.1 Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM)

Infiintata in 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a poluarii

mediului din subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MAPM). Inca de la infiintare,

RNSRM a fost coordonata stiintific, tehnic si metodologic de catre Laboratorul de Radioactivitatea

Mediului (LRM), laborator care in prezent apartine institutului de Cercetare si Ingineria Mediului

(ICIM) Bucuresti.

Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivitatii factorilor de mediu, in scopul

protectiei populatiei si a mediului inconjurator in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica.

In acest sens, exista in cadrul RNSRM un program unic de masurari beta globale pentru toti factorii

de mediu considerati (aerosoli atmosferici, depuneri si precipitatii atmosferice, ape de suprafata si de

adancime, vegetatie spontana, sol necultivat), program elaborat si controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare, pregatire si

masurare a probelor de mediu, calculul valorilor activitatilor specifice, a limitelor de detectie si a

impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba in parte, precum si transmiterea centralizata a

datelor sunt conforme cu "Indrumarul metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de

Supraveghere a Radioactivitatii Mediului", elaborat si periodic revizuit de specialistii LRM.

Indicatiile "Indrumarului metodologic de lucru la statiile Retelei Nationale de Supraveghere a

Radioactivitatii Mediului" reglementeaza programul de lucru si activitatea profesionala a tuturor

statiilor de radioactivitatea mediului existente in prezent in cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivitatii mediului prin programul de lucru ce se desfasoara la statiile

RNSRM comporta:

- monitorizarea nivelului radioactivitatii mediului prin masurari imediate ale probelor de

mediu si metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a oricarei cresteri

semnificative a radioactivitatii;

- determinarea nivelului global al radioactivitatii artificiale in mediu (proba este masurata

dupa 5 zile de la colectare);

- determinarea valorilor radioactivitatii naturale (a descendentilor gazelor radioactive radon

si toron emanate de scoarta terestra in mod natural) in probele de aerosoli; are ca scop atat

87

interpretarea corecta a rezultatelor masurarilor imediate, cat si urmarirea variatiei

radioactivatii naturale in atmosfera.

Incepand cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, in cadrul RNSRM, si

prin masurari de debit de doza gama.

Statia de radioactivitate a mediului Bucuresti este parte componenta a RNSRM. Statia de

radioactivitate a mediului Bucuresti este amplasata in vecinatatea platformei meteorologice a

Observatorului de Fizica Atmosferei apartinand Institutului National de Meteorologie si Hidrologie

(INMH), amplasament situat pe Soseaua Bucuresti - Afumati la numarul 1581. Statia Bucuresti

supravegheaza radioctivitatea facorilor de mediu pentru orasul Bucuresti si zona limitrofa.

Nivelul radioactivitatii mediului este urmarita si de unitatile de Aparare Civila.

Ca surse potentiale intravilane pentru poluare radioactiva pot fi mentionate Reactorul Atomic

de la Institutul de fizica Atomica de la Magurele, care este in buna parte depasit si va trebui

dezafectat si modernizat, deoarece exista pericolu unor poluari accidentale.

De asemenea numeroase laboratoare si intreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru

efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale constructiilor si utilajelor. Personalul

este autorizat de Comisia Nationala de Control a Activitatii Nucleare (CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc si in tratamente oncologice de catre unele unitati spitalicesti,

cum este spitalul Fundeni.

Totusi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu

exceptia cazurilor cand vor patrunde in apa potabila sau alimente.

CNCAN si-a concentrat atentia asupra surselor potentiale de poluare radioactiva din zonele

apropiate de Bucuresti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea de pe malul bulgar

al Dunarii de la Cozlodui si de la reactorul din Pitesti.

Curentii de aer predominanti, vanturile in zona municipiului Bucuresti sunt de natura sa

diminueze semnificativ pericolul unor concentratii mari radioactive in caz de accident la una din cele

doua centrale nucleare de la sud de Bucuresti. Numai o circulatie din sud ar favoriza transportul

izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.

9.2 Situatia radioactivitatii mediului pe teritoriul Bucurestiului in anul 2004

In cursul anului 2004 nu s-au inregistrat valori crescute ale radioactivitatii

factorilor de mediu (aerosoli atmosferici, apa bruta

88

Capitolul 10 Poluari accidentale. Accidente majore de mediu

In anul 2004, In Bucuresti nu s-au inregistrat accidente majore de mediu.

89

90

CAPITOLUL 11 ZONE CRITICE PE TERITORIUL TARII SUB ASPECTUL

DETERIORARII STARII DE CALITATE A MEDIULUI

In ceea ce priveste situatia mediului in Bucuresti, consideram ca nu exista zone critice, ci doar

zone in care situatia factorilor de mediu este mai proasta decat in alte zone apropiate (de pe teritoriul

judetului sau in exteriorul sau). Punctele in care s-au inregistrat concentratii crescute sau uneori

depasirea concentratiilor maxime admisibile la poluantii analizati (apa, aer, sol), in trecutul mai

indepartat sau mai apropiat, au fost prezentate pe parcursul prezentei lucrari, si nu are sens sa le

reenumeram.

Capitolul 12 Cheltuieli pentru protectia mediului

Situatia realizarii investitiilor de protectia mediului in anul 2003 este prezentata in tabelul urmator:

-milioane lei fara TVA-

Total Aer Apa deseuri Sol si ape

subterane

Zgomot si

vibratii

Resurse

naturale si

biodiversitate

Alte

domenii

Producatori

nespecializati

5421736.2 1311969.1 1215094.0 975202.7 1246973.1 20912.6 132080.7 519504.0

Producatori

specializati

1020878.7 605.8 241669.3 613061.8 34532.5 0 0 131009.3

Administratie

publica

locala

104019.3 0 69918.0 33713.4 67 0 100 220.9

Sursa datelor este Institutul National de Statistica .

12.2 Fondul de Mediu

Pana la finalul anului 2003, din datele transmise de Administratia Fondului de mediu, de la agentii economici a fost incasata suma totala de 161.9 miliarde lei. Aceasta suma reprezinta contributia pe care agentii economici din Bucuresti au fost obligati sa o plateasca, conform Legii Fondului de Mediu, nr. 73/2000.

91

La începutul anului 2003 Administratia Fondului de Mediu a început lansarea unor pachete de programe de finantare deocamdata în domeniul deseurilor, ambalajelor, anvelopelor si uleiurilor uzate. APM Bucuresti a fost solicitat pentru identificarea proiectelor eligibile existente si diseminarea informatiilor privind sursele de finantare. In viitor se asteapta lansarea si a altor pachete de finantare si exista speranta ca acesti bani vor fi utilizati cu succes de catre agentii

economici sau alti titulari de proiect, in scopul imbunatatirii factorilor de mediu

92

Capitolul 13 ENERGIA

13.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului

Din datele care au fost prezentate in lucrarea de fata a reiesit foarte clar impactul negativ si

uneori chiar riscul pe care il prezinta CET-urile in ceea ce priveste calitatea factorilor de mediu, in

special a aerului.

Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atat in imediata

vecinatate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existand o implicatie

regionala sau chiar transfrontariera.

Incercarea de a mentine costurile de productie a energiei termice in limite rezonabile pentru

buzunarul cetateanului conduce uneori la emisii puternice depoluanti, in special datorita inexistentei

instalatiilor de retinere a acestora, aceste instalatii fiind foarte scumpe.

Nu numai factorul de mediu aer este influentat negativ de sectorul energetic, ci si apa (apele

uzate) si solul.

13.2 Consumul brut de energie

Din Datele furnizate de Directia Generala de Statistica, evolutia consumului de energie termica se

prezinta astfel :

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Energie termica distribuita (mii Gcal) 9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766

Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777

13.3 Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

Generarea energiei de catre agentii economici, de catre institutii, in scopul incalzirii pe timp

de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezinta principala problema a

agentilor economici in ceea ce priveste factorul de mediu aer. Incepand cu sfarsitul anului 2002,

ARPM Bucuresti a furnizat agentilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR

(acceptata in Uniunea Europeana), pentru ca acestia sa poata calcula emisiile si sa faca plata la

Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre

instrumentele de atat de constrangere cat si de stimulare a agentilor economici de a folosi tehnologii

si instalatii performante si nepoluante in producerea energiei.

93

CAPITOLUL 14

DIVERSE

14.1 Presiuni exercitate de aglomerarile urbane

Aceste presiuni au mai fost discutate pe parcursul lucrarii de fata, insa pot fi reamintite, cateva

dintre cele mai importante

-poluarea aerului datorita activitatilor industriale ce se desfasoara in imediata vecinatate a

zonelor rezidentiale

-Spatii verzi insuficiente sau prost intretinute

- depozitarea necontrolata a deseurilor in zone publice

-poluare provenita din traficul auto (cresterea continua a parcului auto si degradarea starii

tehnice a parcului auto existent)

14.2 Turismul

In ceea ce priveste turismul, situatia se prezinta astfel :

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Unitati de cazare-total

-din care

42 46 50 47 45 48 51

Hoteluri 41 33 35 34 33 36 33

Camping-uri 1 1 1 1 0 0 0

pensiuni 0 12 14 12 12 12 18

Numar turisti cazati (mii persoane)

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

total

-din care

711 591 577.5 532.1 508.9 481.7

Hoteluri 693.6 589.9 576.0 529.9 506.6 479.1

Camping-uri 33.8 15.5 - - - - -

pensiuni - 1.9 1.1 1.5 2.2 2.3 2.6

94

introducere - apmbuc-old.anpm.roapmbuc-old.anpm.ro/files/apm bucuresti/rapoarte...

Documents