raport privind starea mediului În judeŢul iaŞi pentru …apmis-old.anpm.ro/files/apm...

210
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU ANUL 2008

Upload: others

Post on 10-Sep-2019

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN

JUDEŢUL IAŞI

PENTRU ANUL 2008

Page 2: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

1

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ........................................................................................................................................................................ 6

1.1. DATE GENERALE .......................................................................................................................................................... 6 1.2. RESURSELE NATURALE................................................................................................................................................ 8

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile ................................................................................................................ 8 1.2.2. Resurse naturale regenerabile ..................................................................................................................... 9

1.3. DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ........................................................................ 10 CAPITOLUL 2. ATMOSFERA ........................................................................................................................................... 11

2.1. EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI ............................................................................................................................. 11 2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant ............................................................................................................... 11 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici ..................................................................................... 11 2.1.3. Emisii de metale grele .................................................................................................................................. 12 2.1.4. Emisii de plumb ............................................................................................................................................. 12 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi .................................................................................................... 12 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice.......................................................................................... 12 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi .................................................................................................................... 13 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen ........................................................................................................................... 13

2.2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL ............................................................................................................................... 14 2.2.1. Dioxidul de azot ............................................................................................................................................. 16 2.2.2. Dioxidul de sulf .............................................................................................................................................. 17 2.2.3. Pulberi în suspensie ..................................................................................................................................... 19 2.2.4. Metale grele ..................................................................................................................................................... 21 2.2.5. Monoxidul de carbon .................................................................................................................................... 21 2.2.6. Benzenul .......................................................................................................................................................... 23 2.2.7. Amoniac ........................................................................................................................................................... 24 2.2.8. Ozonul .............................................................................................................................................................. 24 2.2.9. Evoluţia calităţii aerului ............................................................................................................................... 25

2.11. CONCLUZII ................................................................................................................................................................ 26 CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE ....................................................................................................................... 28

3.1. CADRU GENERAL........................................................................................................................................................ 28 3.2. EMISII TOTALE ANUALE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ................................................................................................ 29 3.3. EMISII ANUALE DE DIOXID DE CARBON....................................................................................................................... 30 3.4. EMISII ANUALE DE METAN .......................................................................................................................................... 30 3.5. EMISII ANUALE DE PROTOXID DE AZOT ...................................................................................................................... 30 3.6. ACŢIUNI PRIVIND REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ .................................................................... 31

3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto .................................................... 31 3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră 31

3.7. CONCLUZII .................................................................................................................................................................. 32 CAPITOLUL 4. APA............................................................................................................................................................ 33

4.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................................. 33 4.2. RESURSELE DE APĂ ................................................................................................................................................... 33

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile ..................................................................................... 33 4.2.2. Prelevări de apă ............................................................................................................................................. 34 Mecanismul economic în domeniul apelor ........................................................................................................ 35

4.3. APE DE SUPRAFAŢĂ ................................................................................................................................................... 35 4.3.1. Starea râurilor interioare.............................................................................................................................. 35 4.3.2. Starea lacurilor ............................................................................................................................................... 37

4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri din judeţul Iaşi în raport cu gradul de troficitate .......................................... 38 4.3.2.2 Calitatea principalelor lacuri din judeţul Iaşi în raport cu chimismul apei .................................................. 38

Page 3: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

2

4.4. APE SUBTERANE ........................................................................................................................................................ 38 4.4.1. Caracteristicile forajelor din Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor Subterane38 4.4.2. Caracteristicile forajelor de urmarire a poluarii din zona platformelor industriale ...................... 40

4.5. APA POTABILĂ............................................................................................................................................................ 40 4.6. APELE UZATE ............................................................................................................................................................. 41

4.6.1. Structura apelor uzate generate in 2008.................................................................................................. 41 4.6.2. Poluanti in apele uzate ................................................................................................................................. 45 4.6.3. Reţele de canalizare ...................................................................................................................................... 46

4.7. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A CELOR SUBTERANE .................................... 46 4.8. OBIECTIVE ŞI MĂSURI PRIVIND ASPECTUL POLUĂRII APEI ......................................................................................... 47

CAPITOLUL 5. SOLUL....................................................................................................................................................... 48 5.1. INTRODUCERE............................................................................................................................................................. 48 5.2. FONDUL FUNCIAR ....................................................................................................................................................... 48

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe.......................................................................................... 48 5.3. PRESIUNI ALE UNOR FACTORI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR .............................................................. 50

5.3.1. Îngrăşăminte ................................................................................................................................................... 50 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare).................................................................................. 50 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice în judeţul Iaşi......................................................................... 51 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole ...................................................................... 51 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)....................................................................................................................................................................................... 51 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ......................................................... 52

5.4. CALITATEA SOLURILOR .............................................................................................................................................. 53 5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ............................................................................................... 53 5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor .............................................................................................. 54

5.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILOR ..................................................................................................................... 54 5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local ......................................................................................................... 54

5.5.1.1. Dinamica unor caracteristici fizice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I ............................ 55 5.5.1.2. . Dinamica unor caracteristici chimice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I in perioada 1995-2004................................................................................................................................................................................... 55 5.5.1.3 Dinamica repartitiei siturilor de monitoring de nivel I pe clase de incarcare a solurilor cu elemente si substante potential poluante (ESPP).................................................................................................................................. 55 5.5.1.4.Monitorizarea zonelor afectate de diferite procese de poluare la nivel II..................................................... 55

5.6. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADĂRII SOLURILOR ........................................................................................... 55 5.6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese................................................................................. 56 5.6.2 Inventarul siturilor contaminate ................................................................................................................ 60

5.7. ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ A TERENURILOR DEGRADATE ŞI PENTRU AMELIORAREA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR ............................................................................................................ 60

5.7.1. Modalităţi de investigare.............................................................................................................................. 61 5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor.......................................................................................................... 61

5.8. CONCLUZII .................................................................................................................................................................. 62 CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA .................................... 63

6.1. BIODIVERSITATEA ROMÂNIEI ..................................................................................................................................... 63 6.2. HABITATE NATURALE. FLORA ŞI FAUNA SĂLBATICĂ................................................................................................. 64

6.2.1. Habitatele naturale ........................................................................................................................................ 64 6.2.1.A. Habitate naturale de interes naţional ................................................................................................... 64 6.2.1.B. Habitate naturale de interes comunitar................................................................................................ 64 6.2.2. Flora sălbatică ................................................................................................................................................ 66 6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice............. 75 6.2.4. Specii deţinute în captivitate ...................................................................................................................... 78 6.3.1. Arii de interes naţional/judeţean................................................................................................................ 79 6.3.2. Arii de interes internaţional ........................................................................................................................ 86 6.3.3. Situri Natura 2000 .......................................................................................................................................... 86 6.3.4. Rezervaţii ale Biosferei ................................................................................................................................ 91 6.3.5. Situri Ramsar .................................................................................................................................................. 91

6.4. STAREA PĂDURILOR................................................................................................................................................... 94 6.4.1. Fondul forestier.............................................................................................................................................. 94

Page 4: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

3

6.4.2. Funcţia economică a pădurilor .................................................................................................................. 94 6.4.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2008.................................................................... 94 6.4.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief........................................................................ 95 6.4.5. Starea de sănătate a pădurilor ................................................................................................................... 95 6.4.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri .................................................................................. 95 6.4.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire .......................................... 95 6.4.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări................................................. 97 6.4.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008 ......................................................................................... 97 6.4.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului .................................. 98 6.4.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului .................................................................................. 98

6.5. PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII................................................................................. 100 6.6. BIOSECURITATEA ..................................................................................................................................................... 101

6.6.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii................................................................................................ 101 6.6.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii .............................................................................. 101

6.6.2.1. Cadrul instituţional ................................................................................................................................................. 101 6.6.2.2. Procedura de autorizare ........................................................................................................................................ 101 6.6.2.3. Evaluarea riscurilor ................................................................................................................................................ 101 6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente ................................................ 101

6.6.3. Etichetarea şi trasabilitatea OMG ............................................................................................................ 101 6.6.4. Controlul implementării legislaţiei .......................................................................................................... 101 6.6.5. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic şi operatorii în domeniu ................ 101

6.6.5.1. Soia ............................................................................................................................................................................. 101 6.6.5.2. Porumbul ................................................................................................................................................................... 101

6.6.6. Coexistenţa ................................................................................................................................................... 101 6.6.7. Perspective.................................................................................................................................................... 101

6.7. CONCLUZII ................................................................................................................................................................ 103 CAPITOLUL 7. DEŞEURI................................................................................................................................................. 104

7.1. DATE GENERALE. ..................................................................................................................................................... 104 7.2. DEŞEURI MUNICIPALE............................................................................................................................................... 113

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie............................................................................................................................... 113 7.2.2. Deşeuri biodegradabile .............................................................................................................................. 116 7.2.3 Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje ............................................................................ 117 7.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale .................................................................................... 123 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale........................................................................................................... 126 7.2.6 Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale ......................................................................... 126 7.2.7 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolari........................................................................................... 126

7.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE ........................................................................................................................................... 126 7.3.1. Deşeuri periculoase .......................................................................................................................................... 127 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie ................................................................................................................ 128

7.3.2.1 Depozitarea deşeurilor de producţie ................................................................................................................... 129 7.3.2.2. Incinerarea deşeurilor de producţie ................................................................................................................... 129

7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari .............................................. 129 7.4. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE BATERII ŞI ACUMULATORI .................................................................................... 130

7.4.1 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili............................................................................... 131 7.4.2 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali................................................................ 131

7.5. DEŞEURI GENERATE DE ACTIVITĂŢI MEDICALE ...................................................................................................... 131 7.6. NĂMOLURI ................................................................................................................................................................ 132

7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti............................................................................. 132 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale........................................................................... 133

7.7 . DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE ............................................................................... 134 7.8. VEHICULE SCOASE DIN UZ ........................................................................................................................................ 140 7.9. ULEIURI UZATE ......................................................................................................................................................... 141 7.10 IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ASUPRA MEDIULUI ..................................................... 142 7.11 INIŢIATIVE ADOPTATE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR ASUPRA MEDIULUI ............................. 142 7.12 TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR .................................................................................................. 145

7.12.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale .......................................................................... 145 7.12.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie ....................................................................... 146 7.12.3 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor ........................................................................... 146

Page 5: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

4

CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE ............................................................ 148 8.1 INTRODUCERE............................................................................................................................................................ 148 8.2 INFORMAŢIILE REFERITOARE LA SUBSTANŢELE CHIMICE CA ATARE SAU ÎN PREPARAT CONFORM ORDINULUI MMGA NR. 1001 MEC NR. 552/2005 ........................................................................................................................... 148 8.3 IMPORTUL ŞI EXPORTUL ANUMITOR SUBSTANŢE ŞI PREPARATE PERICULOASE ( PIC ) .......................................... 148 8.4 PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI CU AZBEST ............................................................ 148 8.5 SUBSTANTE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL ( ODS ) –AGENŢI FRIGORIFICI, SOLVENTI, SPUME , TETRACLORURA DE CARBON ......................................................................................................................................... 149 8.6 BIOCIDE ( UTILIZARE, IMPORT, EXPORT ) ÎN 2008.................................................................................................... 149 8.7 POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI ............................................................................................................................ 151 8.8 PRODUSE PENTRU PROTECTIA PLANTELOR.............................................................................................................. 151 8.9. EVALUAREA RISCULUI ASUPRA MEDIULUI REPREZENTAT DE PRODUSELE BIOCIDE SI PENTRU PROTECTIA PLANTELOR. ..................................................................................................................................................................... 151 8.10.METALE GRELE : MERCUR, NICHEL, CADMIU, PLUMB ............................................................................................ 151 8.11.INTRODUCEREA PE PIAŢĂ A DETERGENTILOR. ....................................................................................................... 152

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA ........................................................................................................................... 153 9.1. REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ............................................................. 153 9.2. PROGRAMUL NAŢIONAL STANDARD DE MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI......................................... 153

9.2.1. Radioactivitatea aerului .................................................................................................................................. 154 9.2.1.1. Aerosoli atmosferici .................................................................................................................................................... 154 9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer............................................................................................................................................ 155 9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii ................................................................................................................. 156

9.2.2. Radioactivitatea apelor .............................................................................................................................. 156 9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri ............................................................................................................................ 156

9.2.3. Radioactivitatea solului ............................................................................................................................. 157 9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei ........................................................................................................................ 158

9.3. PROGRAME DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ÎN ZONELE CU FONDUL NATURAL MODIFICAT ANTROPIC ......................................................................................................................................................................... 158 9.4. CONCLUZII ................................................................................................................................................................ 160

CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN ................................................................................................................................. 161 10.1. AŞEZĂRILE URBANE ................................................................................................................................................... 161

10.1.1. Amenajarea teritorială.................................................................................................................................... 161 10.1.1.1. Procesul de urbanizare............................................................................................................................................... 161 10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale ................................................................................................................................ 162 10.1.1.3. Concentrările urbane.................................................................................................................................................. 163 10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ............................................................................................... 163

10.2. ZGOMOT.................................................................................................................................................................... 164 10.2.1. Hărţi strategice de zgomot............................................................................................................................. 164 10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008............................................................................................................... 164

10.3. MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA .............................................................................................................................................. 164 10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ........................................................................... 164 10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ................................................................................ 165 10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţie .................. 165 10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei.......................................................................................... 165

10.4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI ............................................................................................................................................. 165 10.4.1. - Poluarea aerului ...................................................................................................................................... 165

10.4.1.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului ............................................................................................ 165 10.4.2. – Poluarea apei .......................................................................................................................................... 168

10.4.2.1. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei.................................................................................................. 168 10.4.3. – Deşeuri...................................................................................................................................................... 169

10.4.3.1. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale ............................................................................... 169 10.4.4. –Poluarea sonoră ...................................................................................................................................... 171

10.4.4.1. Obiective privind reducerea zgomotului.................................................................................................................... 171 10.4.5. – Spaţiile verzi ............................................................................................................................................ 172

10.4.5.1. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi....................................................................... 172 CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ....................................................................................................... 174

11.1. AGRICULTURA ........................................................................................................................................................ 174

Page 6: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

5

11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul...................................................................................................... 174 11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol................................................................................ 175

11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate.................................................................................................... 176 11.1.2.2. Evoluţia şeptelului ................................................................................................................................................ 176 11.1.2.3. Agricultura ecologică ........................................................................................................................................... 177

11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului............................................................ 177 11.1.4. Utilizarea durabilă a solului .................................................................................................................... 177

11.2. CAPACITATEA DE PESCUIT..................................................................................................................................... 178 11.2.1. Pescuitul în apele interioare ................................................................................................................... 181 11.2.2. Pescuitul marin .......................................................................................................................................... 181

11.3. ACVACULTURA ....................................................................................................................................................... 181 11.4. INDUSTRIA .............................................................................................................................................................. 183

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ...................................... 183 11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale ................................................................................................................................................. 184 11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale..................................................................................................................................................................................... 185

11.5. TURISMUL ............................................................................................................................................................... 186 11.5.1 Potenţialul turistic al judeţului Iaşi ....................................................................................................... 186 11.5.2. Impactul turismului asupra mediului ................................................................................................... 187 11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a judeţului Iaşi. Obiective măsuri ............................................................... 187

11.6. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU. POLUĂRI ACCIDENTALE CU IMPACT MAJOR ASUPRA MEDIULUI .......................................................................................................................................................................... 189

CAPITOLUL 12. ENERGIA .............................................................................................................................................. 191 12.1. IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI ........................................................................................ 191 12.2. CONSUMUL BRUT DE ENERGIE ............................................................................................................................... 192

12.2.1. Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitor...................................................... 192 12.3. PRODUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICĂ ..................................................................................................................... 193 12.4. IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ASUPRA MEDIULUI ................................................................... 193 12.5. IMPACTUL EXTRACŢIEI DE ŢIŢEI ŞI GAZE NATURALE ASUPRA MEDIULUI ............................................................... 194 12.6. ENERGII NECONVENŢIONALE.................................................................................................................................. 194 12.7. EVOLUŢIA ENERGIEI ÎN PERIOADA 1999 – 2008 ŞI TENDINŢELE GENERALE ÎN URMĂTORII ANI........................... 194

CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL ...................................................................................................... 195 13.1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI. EMISII DIN TRANSPORT ......................................................... 195 13.2. EVOLUŢIA TRANSPORTURILOR ŞI ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL REDUCERII EMISIILOR DIN TRANSPORT.... 195 13.3. SITUAŢIA PARCULUI AUTO...................................................................................................................................... 197

CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA.......................................................... 198 14.1. CHELTUIELI ŞI RESURSE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ....................................................................................... 198 14.2. CHELTUIELI ŞI INVESTIŢII EFECTUATE DE AGENŢII ECONOMICI ÎN ANUL 2008 ŞI RAPORTATE LA GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU – COMISARIATUL JUDEŢEAN IAŞI............................................................................................... 200 14.3. FONDUL PENTRU MEDIU ......................................................................................................................................... 201 14.4. FONDURILE UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................................ 201

14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ........................................................................................ 201 14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare ............................................................................................... 206

14.5. PLANIFICAREA DE MEDIU ....................................................................................................................................... 208

Page 7: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

6

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

1.1. Date generale Caracteristici fizico- geografice ale judeţului Iaşi

Situat în partea de nord-est a României, judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut, care constituie şi graniţa cu Republica Moldova. Judeţul se află situat pe o câmpie între râurile Siret şi râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează judeţul, iar oraşul Iaşi se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podişului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, judeţul este traversat de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podişului Fălticenilor şi, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri. Iaşul este al doilea centru universitar al ţării.

Cu o suprafaţă de 5475,58 Kmp, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale României).

Tabel 1.1.1. Poziţia geografică a judeţului Iaşi

Punctul extrem Judeţele vecine Longitudinea estică *)

Latitudinea nordică

NORD Satul Tabăra, Comuna Bivolari

Botoşani 27021’31” 47034’03”

SUD Satul Podolenii de Jos,

Comuna Cozmeşti

Vaslui

28001’44”

46050’54”

EST Satul Scopoşeni, Comuna Gorban

Republica Moldova

27006’11” 46055’21”

VEST Satul Iorcani, Comuna Tătăruşi

Neamţ

26031’09”

47020’58”

*)După Greenwich Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, catedra de Geografie

Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.

Page 8: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

7

Altitudinea maximă este de 556 m NMN la Dealul Holm şi minimă de 28 m NMN la confluenţa Jijia – Prut. Altitudinea medie a principalelor localităţi din judeţul Iaşi este următoarea: - Iaşi – 133 m NMN - Paşcani – 190 m NMN - Hârlău – 158 m NMN - Tg. Frumos – 105 m NMN Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, catedra de Geografie

Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -360C + 400C, media anuală în perioada 1901 – 1990 fiind de +9,50C. Tabel 1.1.2. Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2008

Tabel 1.1.3. Vântul în anul 2008

Sursa: Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi

Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora în anul 2008 (secete,

inundaţii) Tabel 1.1.4. Situaţia pagubelor provocate de inundaţii, în judeţul Iaşi în perioada 2004÷2008

Km infrastructura afectată An

Număr localităţi afectate

Număr de locuitori decedaţi

Număr gospodării afectate

Număr obiective

socio- economice

afectate

Ha teren

agricol afectat D

rum

uri

naţio

nale

Dru

mur

i ju

deţe

ne

Dru

mur

i co

mun

ale

Căi

fera

te

Pod

uri,

podeţe

r

2004 38 0 437 5 14204 0 37,38 79,11 0 0 2005 63 1 273 21 13326 0,07 27,75 136,00 0 0 2006 34 0 36 4 676 0 65,95 85,45 0 0

2007 6 0 2 0 0 0 5 18,70 0 1

(PDJ 280)

2008 16 0 504 19 20743 0 59,35 71,05 0 0 Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi

Temperatura ambientală (oC) Judeţul Iaşi / Staţia

meteorologică Media anuală Maxima anuală Minima anuală

Precipitaţii atmosferice

(l/an) Iaşi 11,1 36,3/16.08.2008 -20,2/5.01.2008 673,7

Cotnari 10,6 33,9/16.08.2008 -19/6.01.2008 750,1

Vântul Valori maxime Judeţul Iaşi /

Staţia meteorologică

Viteza medie anuală (m/s)

Direcţia dominantă Viteza medie

maximă Rafala maximă

Iaşi 2,9 Vest 15 19 Cotnari 3,8 Nord-Vest 20 34

Page 9: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

8

Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. În judeţul Iaşi nu există lacuri naturale. Tabel 1.1.5. Lungimea principalelor cursuri de apă pe teritoriul judeţului Iaşi

Curs de apă Lungime pe teritoriul judeţului (km)

Prut 214 Jijia 88

Bahlui 119 Bahluieţ 41 Nicolina 20 Miletin 35 Siret 78

Moldova 23

TOTAL 618

Sursa: DA Prut şi Siret 1.2. Resursele naturale

Judeţul Iaşi nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină şi

influenţează dezvoltarea lui economică şi socială. Sunt de interes local nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale etc. Bogăţia solului este dată de existenţa a 380331 ha teren agricol, din care: 67,47% teren arabil; 28,35% păşuni şi fâneţe; 4,28 % vii şi livezi; pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează 99022 ha, iar apele şi bălţile, peste 12 mii ha.

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse minerale

utile. Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri. Singurele resurse valorificabile şi exploatate pe plan local sunt reprezentate prin:

Apele minerale subterane din zona Nicolina Iaşi, cu o rezervă exploatabilă de 299 mc/zi, de la Strunga şi Cucuteni, cunoscute pentru calităţile lor terapeutice, fiind ape clorosodice, clorocalcice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene cu o concentraţie mare în săruri. Acestea sunt utilizate în complexe balneare.

Argile, silite şi luturi situate în jumătatea estică a judeţului, exploatate pentru industria ceramică şi fabricarea cărămizilor în cariera Vlădiceni (10 ha) şi de către populaţie pe plan local, în localităţile Ciurea, Tomeşti şi Holboca.

Gresii utilizabile ca piatră spartă pentru drumuri şi parţial construcţii (fundaţii) în zona localităţilor Deleni, Hârlău, Bazga-Răsuni, Stroeşti, Coasta Măgurii, exploatate pe plan local;

Pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor cursuri de apă ale judeţului, exploatate pentru balast şi materiale de construcţii, dintre care unele dotate cu staţii de sortare-spălare: pe râul Siret (Lespezi, Cozmeşti, Luncaşi-Hălăuceşti) şi Moldova

Page 10: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

9

(Cristeşti, Moţca, Boureni-Mirosloveşti), iar altele fără astfel de staţii (în special nisipuri) în albia râului Prut .

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” DA Prut Iaşi

rezultă următoarele: Resursele de apă utilizabile sunt constituite din resursele de suprafaţă (900 mil. mc)

râuri şi lacuri, şi din cele subterane (cca. 50 mil. mc). Resursele de apă de suprafaţă sunt alcătuite din cea mai mare parte din resursele râurilor din judeţ, în principal râurile Prut, Siret, Moldova.

Debitul mediu multianual al râului Prut în secţiunea Ungheni este de 86,7 mc/s (2736 mil. mc), al râului Siret în secţiunea Lespezi 36,8 mc/s, iar volumul multianual scurs pe bazine este neuniform distribuit pe sezoane şi luni.

Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror volum util totalizează peste 55 mil. mc precum şi iazuri cu un volum total de peste 6 mil. mc. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei, asigură un debit total de cca 5000 l/s pentru alimentări cu apă potabilă.

Din resursele freatice existente în BH Prut cca. 75% sunt localizate în lunca râului Prut, însă depăşirea indicatorilor naturali de potabilitate pe o vastă suprafaţă a bazinului acestui râu condiţionează o resursă de bilanţ foarte mică. Aspectul deficitar al acestui bazin se menţine şi în privinţa apelor subterane de adâncime şi de medie adâncime (de la 50 până la 300 m).

Resursele de apă subterane sunt limitate prezentând interes doar în zona de vest a judeţului, respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de apă freatică exploatabile în condiţii de calitate corespunzătoare au un debit de peste 1,8 mc/s.

Pe total judeţ resursele de apă subterană sunt evaluate la debite de 4,047 mc/s, din care numai 1,767 mc/s sunt ape exploatabile, având indicatori de potabilitate corespunzători. Resursele solului sunt determinate de calitatea acestuia şi de factorii limitativi care îl afectează. Din suprafaţa totală a judeţului, 70 % reprezintă suprafaţa agricolă din care arabil 67,4%, păşuni şi fâneţe 28,4%, vii, livezi şi plantaţii forestiere cu rol de protecţie 4,2%.

În privinţa clasei de calitate a solurilor menţionăm că în judeţul Iaşi predomină clasa a III-a de calitate, mijlocie totalizând 44,36 % din totalul agricol în timp ce clasele a I-a şi a II-a reprezintă 24,52 % din totalul agricol.

Factorii limitativi care afecteză solul din judeţul Iaşi sunt : eroziune, alunecări de teren, acidifiere, compactare, exces de umiditate etc. şi pot fi corectaţi prin măsuri hidro- şi pedo-alimeriorative.

Resursele de vegetaţie şi faună Vegetaţia naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de

păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a.

Flora este reprezentată de numeroase specii, de origini diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică, totalizând un număr de 1758 specii de plante superioare.

Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale cca 80 de specii. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic

cele de interes cinegetic.

Page 11: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

10

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială Tabel 1.3.1 Date demografice

Judeţ Suprafata (km2)

Populatie (1 iulie 2008)

Densitate locuitori/km2

Iaşi 5475,6 826552 151

Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi În judeţul Iaşi există 2 municipii, 3 oraşe, 93 comune şi 418 sate. Municipiul Iaşi este municipiu reşedinţă de judeţ, localitate urbană de rangul I de

importanţă naţională cu influenţă potenţială la nivel european. Municipiul Paşcani este localitate de rangul II, municipiu de importanţă interjudeţeană

sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi. Oraşele Hârlău şi Tg. Frumos sunt localităţi urbane de rangul III. Urbanizarea este indicatorul care rezultă din raportul dintre numărul de locuitori în

mediul urban şi polpulaţia totală a judeţului. La 01.07.2008 populaţia judeţului era de 826552 loc., din care 391654 locuitori populaţie urbană (47,4 %), şi 434898 locuitori populaţie rurală (52,6 %).

Page 12: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

11

Capitolul 2. ATMOSFERA 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3

poluanţi, şi anume: SO2 , NOx şi NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă. 2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Tabel 2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)- tone/an Judeţ Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale SO2 (t/an)

5837,5

4928,2

5368,2

4188,4

4423,9

2414,3 1881,5 941,8 1341,54

Principala sursă de emisie de SO2 este arderea din producerea de energie şi industria

de transformare la SC. CET SA a cărei contribuţie este de 79,62%, iar din transportul rutier au rezultat 74,52t (5,55%). În anul 2008 SC. CET SA a funcţionat îndeosebi cu păcură cu conţinut de sulf de 0,9% (sub 1%), în cazane mai mari ceea ce a determinat emisii de SO2 mai mari, comparativ cu anul 2007.

Tabel 2.1.1.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)- tone/an Judeţ Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Emisii anuale

NOx (t/an) 17403,3 23130,3 14111,5 9390,1 9937,0 12897,7 7805,3 6199,3 6010,3

Contribuţia emisiilor de NOx din transport (4153,3 t) reprezintă cca 69,1% iar cele din

arderile în energie şi industria de transformare (777,8 t) reprezintă 12,9%.

Tabel 2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)- tone/an Judeţ Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii anuale

NH3 (t/an) 5909,2 4933,3 5032,8 6230,1 6673,5 6848,81 6431,5 6435,2 6920,6 Cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultură, cca 90% (6232,2 t),

sursa reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotoase aplicate, iar din tratarea şi depozitarea deşeurilor au rezultat 687,35 t ( 10,7%).

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici Tabel 2.1.2. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici – NMVOC - tone/an Judeţ Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii anuale de NMVOC

(t/an) - 26275,9 53799,8 61490,7 57092,9 60306,3 56292,3 55261,3 56096,6

Page 13: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

12

Principalele surse de emisie sunt: instalaţiile de ardere rezidenţiale (arderea lemnului în sobe, cămine, maşini de gătit), cu o contribuţie de 86,2% (48347 t), transportul rutier şi feroviar cu o contribuţie de 9,1%, restul de cca 5% rezultând din instalaţiile de ardere neindustriale, industria alimentară – producere de băuturi alcoolice şi utilizarea solvenţilor.

2.1.3. Emisii de metale grele

Sursele principale de poluare cu metale grele sunt procesele industriale, incinerarea deşeurilor, iar pentru plumb sunt gazele de eşapament de la motoarele cu ardere internă. Tabel 2.1.3. Emisii totale de metale grele Hg, Cd - tone/an

Judeţ Poluant 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Hg - 0,57286 0,87071 3,36003 2,19809 0,06088 0,07238 0,04953 0,0264

Iaşi Cd - 0,14398 0,07925 0,05429 0,05702 0,04418 0,04220 0,01190 0,007

2.1.4. Emisii de plumb Tabel 2.1.4. Emisii de plumb - Pb - tone/an

Judeţ Poluant 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi Pb - 0,65529 6,72903 7,29887 7,09189 9,91472 6,14064 7,46070 0,075

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

Tabel 2.1.5. Emisii totale de poluanţi organici persistenţi (POPs) - (g/an)

Judeţ An Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate (g/an)

Dioxine Incinerare deşeuri spitaliceşti, producţie oţel – cuptor electric

0,04259

PAH Transport feroviar, cuptoare cocs 5510 2005

PCB Incinerare deşeuri 5,9536 Dioxine Incinerare deşeuri spitaliceşti,

producţie oţel – cuptor electric 0,0228

PAH Transport feroviar, cuptoare cocs 4900 2006

PCB Incinerare deşeuri 2,3 Dioxine Incinerare deşeuri spitaliceşti,

producţie oţel – cuptor electric 0,1369

PAH Transport feroviar, cuptoare cocs 2692,625 2007

PCB Incinerare deşeuri 3,7126 Dioxine Incinerare deşeuri spitaliceşti,

producţie oţel – cuptor electric 0,0247

PAH Transport feroviar, cuptoare cocs 3087,3

Iaşi

2008

PCB Incinerare deşeuri 1,078 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

Tabel 2.1.6. Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)– (g/an) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Iaşi 48735 0 5510 4900 2692,625 3087,3

Page 14: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

13

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi Tabel 2.1.7. Emisiile de bifenili policlorurati (PCB)– (g/an) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Iaşi 5,4761 x 10-6 6,259 5,9536 2,3 3,7126 1,078 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen Tabel 2.1.8. Emisiile de hexaclorbenzen – HCB- (g/an) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Iaşi 0 0 0 0 0 0

Page 15: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

14

2.2. Calitatea aerului ambiental

Tabel 2.2. Calitatea aerului ambiental

Concentraţia Număr măsurări Judeţ

Staţia

Tipul staţiei

Tip poluant

zilnice orare Maxima zilnică

Medie anuală

UM Frecvenţa depăşirii VL (%)

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 SO2 340 7780 36,3 6,7 µg/mc 0 NO 250 5540 117,7 35,4 µg/mc 0

NO2 250 5540 63,3 35,5 µg/mc 0 NOx 250 5540 232,8 88,9 µg/mc 0 CO 344 8105 1,88 0,5 mg/mc 0 Pb 252 - 0,157 0,019 µg/mc 0

PM10 automat 280 6680 225,3 67,4 µg/mc 65,00 PM10 gravimetric 295 - 169,4 64,9 µg/mc 66,44

Benzen 321 7593 7,2 2,7 µg/mc 0 Toluen 321 7593 18,8 6,9 µg/mc 0 O-xilen 321 7593 5,2 1,8 µg/mc 0

Etilbenzen 321 7593 4,9 1,8 µg/mc 0

IASI 1 Podu de Piatră

Trafic

m, p– xilen 321 7593 15,1 5,5 µg/mc 0 SO2 341 7957 48,1 6,2 µg/mc 0 NO 355 7975 61,0 11,9 µg/mc 0

NO2 355 7975 63,5 26,2 µg/mc 0 NOx 355 7975 154,9 43,3 µg/mc 0 Pb 263 - 0,128 0,017 µg/mc 0

PM10 gravimetric 305 - 142,98 42,1 µg/mc 29,84 Benzen 155 3646 7,8 2,6 µg/mc 0 Toluen 155 3646 22,8 7,0 µg/mc 0 O-xilen 155 3646 4,53 1,2 µg/mc 0

Etilbenzen 155 3646 4,32 1,2 µg/mc 0

Iaşi

IASI 2 Decebal Cantemir

Fond

urban

m,p – xilen 155 3646 13,8 4,8 µg/mc 0

Page 16: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

15

Concentraţia Număr măsurări Judeţ

Staţia

Tipul staţiei

Tip poluant

zilnice orare Maxima zilnică

Medie anuală

UM Frecvenţa depăşirii VL (%)

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 SO2 350 8284 54,3 6,3 µg/mc 0 NO 286 6602 37,34 6,7 µg/mc 0

NO2 286 6602 45,2 16,5 µg/mc 0 NOx 286 6602 100,3 26,4 µg/mc 0

PM10 automat 329 7852 101,3 28,8 µg/mc 12,77

IASI 3 Oancea Tătăraşi

Industrial

O3 358 8283 84,3 41,1 µg/mc 0 SO2 296 7038 59,5 6,4 µg/mc 0 NO 316 7230 8,2 2,1 µg/mc 0

NO2 316 7230 23,2 8,1 µg/mc 0 NOx 316 7230 35,4 10,9 µg/mc 0 Pb 254 - 0,033 0,072 µg/mc 0

PM10 gravimetric 301 - 79,9 22,9 µg/mc 2,66 CO 309 7502 0,5 0,1 mg/mc 0

IASI 4

Copou - Sadoveanu

Fond

regional

O3 316 7512 102,9 56,8 µg/mc 0 SO2 105 2389 53,7 7,2 µg/mc 0 NO 93 2053 32,4 6,3 µg/mc 0

NO2 93 2053 61,4 25,3 µg/mc 0 NOx 93 2053 111,5 35,3 µg/mc 0 Pb 89 - 0,045 0,017 µg/mc 0

PM10 gravimetric 89 - 102,5 36,4 µg/mc 16,85 CO 109 2547 0,96 0,2 mg/mc 0

IASI 5

Tomeşti

Suburban

O3 106 2431 75,2 44,3 µg/mc 0

Page 17: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

16

2.2.1. Dioxidul de azot

Nu s-au înregistrat valori care să depăşească valorile limită pentru dioxid de azot. În OM 592/2002 valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii populaţiei este de 40

µg/mc iar cea înregistrată în aglomerarea Iaşi a fost de 22,3 µg/mc. Conform aşteptărilor cele mai mari valori pentru dioxidul de azot au fost înregistrate în staţia de trafic (media anuală 35,45 µg/mc) şi cea mai mică medie anuală s-a evidenţiat la staţia de fond regional Copou Sadoveanu (8,09 µg/mc). Deşi transportul rutier are contribuţia cea mai mare la emisiile de dioxid de azot, datorită configuraţiei şi topografiei arterelor din municipiul Iaşi nu s-au înregistrat valori care să depăşească VL în staţia de trafic, unde totuşi s-au măsurat valorile medii orare cele mai mari din aglomerare, respectiv de 152,6 µg/mc faţă de valoare limită orară de 200 µg/mc.

Tab. 2.2.1.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 Concentraţia medie anuală

(µg/mc) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Iaşi 13,6 15,02 12,00 18,80 19,87 22,3 Figura 2.2.1.1. Evoluţie NO2 în perioada 2003-2008

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

mic

rogr

am/m

c

NO2 13.6 15.02 12 18.8 19.87 22.3

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Tabel 2.2.1.2. Date statistice anul 2008 pentru NO2, (date validate medii orare)

Statia Total date validate

% date disponibile

Probe cu conc. <=200µg/m3

(VLorară) Media

PODU DE PIATRA 5540 63,1 5540 35,45 DECEBAL-CANTEMIR 7975 90,8 7975 26,16 OANCEA-TATARASI 6602 75,1 6602 16,45

COPOU-SADOVEANU 7230 82,3 7230 8,09 TOMESTI 2053 23,4 2053 25,34

Page 18: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

17

Fig. 2.2.1.2. Variaţia mediilor lunare a NO2 în anul 2008

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

Jan 2

008

Feb 20

08

Mar 20

08

Apr 20

08

May 20

08

Jun 2

008

Jul 2

008

Aug 20

08

Sep 20

08

Oct 20

08

Nov 20

08

Dec 20

08

PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - OANCEA-TATARASI -

COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -

NO2 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2008-31 Dec 2008

Staţia de fond suburban Tomeşti nu funcţionează din aprilie 2008 datorită defecţiunilor la instalaţia de climatizare. Pentru suma oxizilor de azot NOx, în legislaţie există doar valoare limită anuală pentru protecţia vegetaţiei care este de 30 µg/mc. Valoarea medie anuală a acestui indicator în staţia de fond regional pentru anul 2008 este de 10,9 µg/mc. 2.2.2. Dioxidul de sulf

La nivelul aglomerării Iaşi, din măsurările efectuate în anul 2008 în staţiile automate

existente s-au înregistrat valori foarte mici pentru SO2, respectiv, media zilnică: 6,4 µg/mc comparativ cu valoarea limită prevăzută în OM 592/2002 de125 µg/mc (valoare limită zilnică). Maxima orară a fost de 170 µg/mc, faţă de 350 µg/mc cât este valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane. Valoarea medie anuală pentru aglomerarea Iaşi a fost de 6,6 µg/mc. Pentru protecţia ecosistemelor este prevăzută o valoare limită pentru an calendaristic şi iarnă (1 octombrie – 31 martie) de 20 µg/mc, valoare care trebuie raportată la măsurările din staţia de fond regional (Copou - Sadoveanu

Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare prin amplasarea staţiilor automate în puncte corespunzătoare cerinţelor, echipate cu analizoare performante similare celor din UE, asigură calitatea datelor obţinute. Valoarea medie anuală înregistrată raportată la valorile limită şi pragurile de evaluare prevăzute în OM 592/2002, încadrează aglomerarea Iaşi sub pragul inferior de evaluare – PIE de 8 µg/mc. Concentraţiile de SO2 au scăzut foarte mult la nivelul UE, motiv pentru care acum se măsoară în 3 – 4 staţii în majoritatea ţărilor europene. Tab. 2.2.2.1 Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 0,8 1,11 1,92 6,94 5,81 6,6

Page 19: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

18

Figura 2.2.2.1. Evoluţia SO2 în perioada 2003-2008

0

1

2

3

4

5

6

7

8m

icro

gram

/mc

SO2 0.8 1.113 1.92 6.94 5.81 6.6

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Prezentăm datele statistice pentru SO2 măsurat în aglomerarea Iaşi în anul 2008. Tabel 2.2.2.2. Date statistice anul 2008 pentru SO2, (date validate 24 ore), VL= 125µg/m3

Staţia Total date

validate% date

disponibile Probe cu conc <=125 µg/m3

(VLzilnic) Media

(µg/m3)

PODU DE PIATRA 340 88,6 340 6,7 DECEBAL-CANTEMIR 341 90,5 341 6,2 OANCEA-TATARASI 350 94,3 350 6,3

COPOU-SADOVEANU 296 80,1 296 6,4 TOMESTI 105 27,2 105 7,2

TOTAL AGLOMERAREA IAŞI 1432 - 1432 6,6 Fig. 2.2.2.2 Variţia mediilor lunare a SO2 în anul 2008

0.0

2.0

4.06.0

8.0

10.0

12.0

14.0

Jan 2

008

Feb 20

08

Mar 20

08

Apr 20

08

May 20

08

Jun 2

008

Jul 2

008

Aug 20

08

Sep 20

08

Oct 20

08

Nov 20

08

Dec 20

08

PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - COPOU-SADOVEANU -

TOMESTI - OANCEA-TATARASI -

SO2 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2008-31 Dec 2008

Valoarea maximă zilnică înregistrată în cursul anului 2008 a fost de 59.5 µg/mc, în

luna ianuarie în staţia Copou-Sadoveanu – staţie de fond regional. Explicaţia rezultă din

Page 20: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

19

coroborarea datelor meteo (direcţie şi viteză vânt, anotimp) cu activităţile din zona de influenţă, respectiv încălzirea locuinţelor cu lemne, în satele din împrejurimi.

În staţia Tomeşti numărul de măsurări nu se încadrează în achiziţia minimă de date prevăzute în OM 592/2002, deoarece din luna aprilie 2008 staţia nu funcţionează datorită defectării instalaţiei de climatizare şi imposibilităţii înlocuirii acesteia din lipsă fonduri. 2.2.3. Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie PM10 reprezintă o problemă acută la nivel european, ca urmare a depăşirii frecvente a limitei impusă de directive în majoritatea ţărilor. Concentraţia măsurată este în corelaţie directă cu sursa, cu umiditatea datorită aglomerării particulelor, cu viteza vântului care determină resuspensia solului şi transportul de la distanţe mari de sursă. Cele mai mari valori din aglomerare s-au măsurat în staţia de trafic Pod de Piatră, aşa cum era de aşteptat, cauza principală fiind arderea incompletă a carburanţilor în motoare cu combustie internă (trafic) şi utilizarea materialului antiderapant. Din inventarul de emisii la nivel judeţean au rezultat 460,74t pulberi totale în suspensie, reprezentând 77,52%. Pe lângă aceste emisii trebuie avute în vedere însă şi calitatea străzilor, gradul de curăţenie al drumurilor şi al autovehiculelor, şantierele de construcţii şi lucrările la instalaţiile subterane (telefonie, cablu TV, termoficare, electricitate), emisiile industriale, precum şi sursele naturale. Valorile cele mai mari s-au înregistrat în perioada ianuarie - mai când condiţiile meteo, respectiv viteza vântului, inversiunile termice şi lipsa vegetaţiei au favorizat acest lucru.

Poluarea aerului cu PM10 în aglomerarea Iaşi, a fost identificată în cca 66% din măsurările zilnice din staţia de trafic Pod de Piatră, 42% pentru măsurările din staţia de fond urban (Decebal – Cantemir) şi 31,3% la nivelul întregii aglomerări (din 990 determinări). Pentru întreaga aglomerare Iaşi media anuală este de 41,59%, faţă de 40 µg/m3 care este valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane. Tab. 2.2.3.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul pulberi în suspensie

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ Iaşi

2003 2004 2005 2006 2007 2008 PM10 măsurat automat - - - 61,69 50,54 48,07

PM10 determinat gravimetric - - - - 42,69 41,59

Tabel 2.2.3.2. PM10 măsurat automat (µg/m3) - 24 ore - date validate (VL=50 µg/m3)

Statie Nr. date validate

% date disponibile Nr. probe >50

Frecventa depaşiri

% Media anuală

Podu de Piatra 280 76,50 182 65,00 67,35 Oancea - Tătăraşi 329 89,89 42 12,77 28,79

Page 21: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

20

Fig. 2.2.3.1. Valori medii lunare PM10 măsurat automat

0.020.0

40.060.0

80.0100.0

120.0140.0

Jan 2

008

Feb 20

08

Mar 20

08

Apr 20

08

May 20

08

Jun 2

008

Jul 2

008

Aug 20

08

Sep 20

08

Oct 20

08

Nov 20

08

Dec 20

08

PODU DE PIATRA - OANCEA-TATARASI -

PM10 masurat automat (µg/m3), perioada: 01 Jan 2008-31 Dec 2008

Tabel 2.2.3.3. PM10 măsurat gravimetric (µg/m3) - timp de prelevare 24 ore (VL=50 µg/m3)

Staţie Nr. date validate

% date disponibile Nr. probe >50

Frecventa depaşiri

% Media anuală

Podu de Piatra 295 80,82 196 66,44 64,93 Decebal - Cantemir 305 83,56 91 29,84 42,12

Copou – Sadoveanu 301 82,47 8 2,66 22,93

Tomeşti 89 24,38 15 16,85 36,40

Fig. 2.2.3.2. Valori medii lunare PM10 determinat gravimetric

0,010,020,030,040,050,060,070,080,090,0

PODU DE PIATRA DECEBAL-CANTEMIR COPOU-SADOVEANU TOMEŞTI

PM10 masurat gravimetric (µg/m3), perioada: 01 Jan 2008-31 Dec 2008

Cele mai mari valori măsurate coincid cu perioada de iarnă când se utilizează material

antiderapant, când emisiile din trafic sunt mai mari şi industria energetică (CET I şi II) funcţionează la întreaga capacitate.

Page 22: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

21

2.2.4. Metale grele

Analiza plumbului din pulberile în suspensie PM10 prelevate în staţiile de monitorizare s-a efectuat prin spectrometrie de absorbţie atomică în cuptor de grafit, înregistrându-se valori medii anuale sub valoarea limită prevăzută în OM 592/2002 (0,5 µg/mc). Tabel 2.2.4.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul metale grele

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ Indicator

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi Pb - - - 0,0177 0,0302 0,0173

Tabel 2.2.4.2. Valori ale concentraţiei de plumb în aerul ambiental

STAŢIA

Valoarea limită(anuală)

cf. OM 592/2002 (µg/mc)

Media anuală

înregistrată(µg/mc)

Valoare maximă

înregistrată (µg/mc)

Număr de analize

Podu de Piatră (trafic) 0,0187 0,157 252

Decebal Cantemir (fond urban) 0,0169 0,128 263

Oancea-Tătăraşi (industrială) 0,0266 0,051 7

Copou Sadoveanu (fond regional) 0,0072 0,033 254

Tomeşti (suburbană)

0,5

0,0171 0,045 89

Analizele efectuate în 2008 confirmă rezultatele din evaluarea preliminară a calităţii

aerului, şi anume că nu sunt probleme de poluare cu plumb în aglomerarea Iaşi.

2.2.5. Monoxidul de carbon

Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor, şi a fost monitorizat în staţiile de trafic, de fond regional, şi suburbană. Alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluanţilor specifici rezultaţi din trafic, corelaţia dintre concentaţiile lor fiind pozitivă. De aceea măsurătorile de CO şi BTX din staţia de trafic sunt comparate în procesul de validare. Valoarea limită este 10 mg/m3 pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile). Vârfurile (cele mai mari valori) s-au măsurat în staţia de trafic, fără să se înregistreze nici o depăşire. Tabel 2.2.5.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul monoxid de carbon, CO

Concentraţia medie anuală (mg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi - - - 0,44 0,22 0,28

Page 23: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

22

Tabel 2.2.5.2. Date statistice privind monitorizarea CO

Staţia Număr

măsurări (medii orare)

Date disponibile

(%)

Maxima mediei pe

8 ore

(mg/m3)

Nr. Dep-ăsiri

a val. ţintă

Frecv. depăşiri

%

Media anuală

(mg/m3)

Maxima mediei pe

1 ora

(mg/m3)

Podu de Piatra

- staţie de trafic

8105 92,3 2,8 0 0 0,51 5,10

(12 feb ora 19°°)

Copou - staţie fond

regional 7502 86,5 0,8 0 0 0,11

3,33 (27 aug

ora 20°°) Tomeşti - staţie

suburbană 2547 29,0 1,9 0 0 0,21

2,78 (21 ian

ora 17°°) Fig. 2.2.5.1. Variaţia lunară a concentraţiei de CO şi benzen în statia Podu de Piatră în 2008

CO şi benzen - variaţie lunară - staţia Podu de Piatră

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

Jan 2008 Feb 2008 Mar 2008 Apr 2008 May 2008 Jun 2008 Jul 2008 Aug 2008 Sep 2008 Oct 2008 Nov 2008 Dec 2008

CO - PODU DE PIATRA - (mg/mc) BENZEN - PODU DE PIATRA - (µg/mc)

Corelaţia CO cu benzenul în staţia de trafic este evident pozitivă, din valoarea lor se

poate concluziona asupra perioadelor de trafic mai intens, respectiv perioadele reci, iar în cursul zilei în general intervalul orar cu valori maxime este 7 – 13 şi 17 – 21. Facem menţiunea că lipsa datelor din staţia de fond suburban Tomeşti se datorează faptului că aceasta nu a funcţionat din luna aprilie 2008 ca urmare a defectării sistemului de climatizare.

Page 24: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

23

Fig. 2.2.5.2. Variaţia lunară a concentraţiei de CO în 2008

CO - Variaţie medii lunare

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Jan 2008 Feb 2008 M ar 2008 Apr 2008 M ay 2008 Jun 2008 Jul 2008 Aug 2008 Sep 2008 Oct 2008 Nov 2008 Dec 2008

mg/

mc

CO - PODU DE PIATRA - (mg/ mc) CO - COPOU-SADOVEANU - (mg/ mc) CO - TOMESTI - (mg/ mc)

2.2.6. Benzenul Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele cu ardere internă (trafic auto), în urma arderilor incomplete, restul rezultă din evaporarea combustibililor la stocare şi transfer, din arderea lemnului şi din unele procese industriale. Este un poluant foarte stabil din punct de vedere chimic şi de aceea are tendinţă de acumulare în straturile inferioare ale atmosferei. Efectele asupra sănătăţiii pot fi de natură mutagenă şi cancerigenă, disconfort olfactiv, iritaţii şi diminuarea capacităţii respiratorii. Benzenul a fost monitorizat în staţiile Podu de Piatră – staţie de trafic şi Decebal – Cantemir – staţie de fond urban. În staţia Decebal Cantemir nu s-a realizat captura minimă de date datorită problemelor tehnice apărute la analizor. Valorile medii anuale înregistrate în anul 2008 au fost de 2,7 µg/mc în staţia Podu de Piatră şi 2,6 µg/mc în staţia Decebal-Cantemir, acestea situându-se sub valoarea limita anuală stabilită în Ordinul 592/2002. Tabel 2.2.6.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul benzen

Concentraţia medie anuală (mg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi - - - 3,49 2,88 2,7

Fig. 2.2.6.1. Valori medii lunare ale benzenului

0.00.51.01.52.02.53.03.54.04.5

Jan 2

008

Feb 20

08

Mar 20

08

Apr 20

08

May 20

08

Jun 2

008

Jul 2

008

Aug 20

08

Sep 20

08

Oct 20

08

Nov 20

08

Dec 20

08

PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR

Benzen (µg/m3), perioada: 01 Jan 2008-31 Dec 2008

Page 25: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

24

Tabel 2.2.6.2. Date statistice privind monitorizarea benzenului

Statie Nr. date validate

% date disponibile

Frecventa depaşirii

% Media anuală

Podu de Piatra 321 86,4 0 2,7 Decebal - Cantemir 155 41,5 0 2,6

2.2.7. Amoniac

Tabel 2.2.7.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul amoniac - NH3

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 19,4 23,5 18,0 - - -

Odată cu amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului s-a renunţat

la monitorizarea concentraţiei de amoniac, acest indicator nefiind specific pentru industria judeţului. Ca urmare a restructurării industriei, industria chimică este slab reprezentată în judeţ.

2.2.8. Ozonul

Ozonul deşi este încadrat în categoria poluanţilor secundari datorită producerii lui prin reacţiile fotochimice ale unor substanţelor cu conţinut de azot (oxizii de azot), cu conţinut de carbon (îndeosebi hidrocarburile denumite generic COV), unele hidrocarburi halogenate (clorofluorcarbonii) etc., a devenit poluant prioritar alături de pulberile în suspensie PM10 şi PM2,5, oxizii de azot, ca urmare a efectelor asupra sănătăţii populaţiei.

Este singurul poluant pentru care pe perioada verii (mai - octombrie) se fac raportări lunare la Agenţia Europeană de Mediu (EEA). Nu se monitorizează în staţii de trafic unde concentraţiile oxizilor de azot sunt mai mari. De aceea în aglomerarea Iaşi ozonul se măsoară în următoarele staţii: de fond regional (Copou-Sadoveanu), de fond suburban (Tomeşti) şi industrială (Oancea Tătătaşi).

Variaţia anuală indică valori mai crescute vara iar concentaţiile sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radiaţia solară. În OM 592/2002, care transpune legislaţia europeană în domeniu sunt prevăzute valori ţintă pentru anul 2010 privitor la protecţia sănătăţii umane de 120 µg/mc ca valoare maximă a mediilor pe 8 ore (medii mobile), valoare care a fost depăşită în luna august de două ori în staţia de fond regional Copou-Sadoveanu.

Nu s-au înregistrat valori care să depăşească pragul de informare de 180 µg/mc şi de cel de alertă de 240 µg/mc.

Tabel 2.2.8.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul Ozon O3

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi - - - 52,83 52,53 47,4

Page 26: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

25

Tabel 2.2.8.2. Concentraţii ale ozonului

Staţia Număr

măsurători (medii orare)

Maxima mediei pe 8 ore (µg/mc)

Nr. Depasiri max. medie 8

ore (120 µg/mc)

Frecvenţa depăşirii

(%)

Media anuală(µg/mc)

Maxima mediei pe

1 ora (µg/mc)

IAŞI 3 – Oancea Tătăraşi 8283 110,7 0 0 41,1

146,57 (14 aug

ora 15°°)

IAŞI 4 – Copou Sadoveanu 7512 126,5 2 0,6 56,8

148,14 (15 aug

ora 14°°)

IAŞI 5 – Tomeşti 2431 94,4 0 0 44,3

98,76 (30 mar ora 17°°)

Fig. 2.2.8.1. Valori medii lunare ale concentraţiei de ozon în anul 2008

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

Jan 2

008

Feb 20

08

Mar 20

08

Apr 20

08

May 20

08

Jun 2

008

Jul 2

008

Aug 20

08

Sep 20

08

Oct 20

08

Nov 20

08

Dec 20

08

OANCEA-TATARASI - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -

O3 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2008-31 Dec 2008

2.2.9. Evoluţia calităţii aerului Tab. 2.2.9.1. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 13,6 15,02 12,00 18,80 19,87 22,3

Tab. 2.2.9.2. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 0,8 1,11 1,92 6,94 5,81 6,6

Tab. 2.2.9.3. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul pulberi în suspensie

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ Iaşi

2003 2004 2005 2006 2007 2008 PM10 măsurat automat - - - 61,69 50,54 48,07

PM10 măsurat gravimetric - - - - 42,69 41,59

Page 27: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

26

Tabel 2.2.9.4. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul metale grele

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ Indicator

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi Pb - - - 0,0177 0,0302 0,0173

Tabel 2.2.9.5. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul monoxid de carbon, CO

Concentraţia medie anuală (mg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi - - - 0,44 0,22 0,28

Tabel 2.2.9.6. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul benzen

Concentraţia medie anuală (mg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi - - - 3,49 2,88 2,7

Tabel 2.2.9.7. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul amoniac - NH3

Concentraţia medie anuală (µg/mc) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 19,4 23,5 18,0 - - -

Tabel 2.2.9.8. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul Ozon O3 Concentraţia medie anuală

(µg/mc) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Iaşi - - - 52,83 52,53 47,4 2.11. Concluzii

1. Principalele surse de emisii de SO2 din judeţ, sunt date de arderile de combustibil fosil

din producerea de energie şi industria de transformare la SC CET Iaşi SA, din arderile rezidenţiale de lemn în sobe şi cămine şi din procesele industriale. Deşi CET Iaşi SA a utilzat combustibili mai curaţi ca: păcură cu 0,84% sulf şi huilă cu 0,4% sulf, emisia anuală de SO2 a crescut cu 54,4% datorită funcţionării cazanelor de capacitate mai mare precum şi datorită optimizării achiziţiei de date de la sistemele de monitorizare on line.

2. Principalele surse de emisii de NOx din judeţ în ordinea contribuţiei sunt reprezentate de: transportul rutier, arderile din producerea de energie şi industria de transformare la SC CET Iaşi SA, arderile rezidenţiale de lemn în sobe şi cămine şi de procesele industriale.

3. Emisiile de amoniac rezultă în principal din agricultură, sursa reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotoase aplicate (6221,4 t, respectiv 90%). Din tratarea şi depozitarea deşeurilor au rezultat 687,35 t amoniac (10 %).

4. Pulberile în suspensie PM10 monitorizate în staţiile automate constituie singurul poluant care depăşeşte valoarea limită zilnică, prevăzută în legislaţie. Sursele de

Page 28: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

27

emisie din judeţ, rezultate din inventarul de emisii, sunt: arderile rezidenţiale de lemn în sobe şi cămine, transportul rutier, producerea de energie şi industria de transformare la SC CET Iaşi SA, industria metalurgică, fabricarea produselor de ceramică prin ardere, halde şi depozite. Din inventarul de emisii a rezultat pentru anul 2008 o cantitate de 6521 t PM10. Aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi, concentraţia medie anuală fiind de 41,59 µg/mc, cu o frecvenţa de depăşire a valorii limită zilnice la nivelul întregii aglomerări de 33,3%. Cauze ale depăşirii VL pe lângă emisiile din inventar trebuie considerate starea şi calitatea drumurilor, şantierele de construcţii, lucrările la instalaţiile subterane de energie electrică, de telefonie şi de termoficare, utilizarea materialului antiderapant în perioada de iarnă, starea de curăţenie a drumurilor şi autovehiculelor.

5. În aglomerarea Iaşi ozonul se măsoară în staţiile: de fond regional (Copou- Sadoveanu), de fond suburban (Tomeşti) şi industrială (Oancea Tătătaşi). Variaţia anuală indică valori mai crescute vara iar concentaţiile sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radiaţia solară. În OM 592/ 2002, care transpune legislaţia europeană în domeniu sunt prevăzute valori ţintă pentru anul 2010 privitor la protecţia sănătăţii umane de 120 µg/mc ca valoare maximă a mediilor pe 8 ore. S-a depăşit această valoare de 2 ori în luna august în staţia de fond regional, ceea ce s-a raportat la Agenţia Europeană de Mediu (EEA).

6. Concentraţia poluanţilor gazoşi (SO2, NOx, CO etc.) în aer este situată sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane prevăzute în OM 592/2002, neînregistrându-se nici o depăşire.

Page 29: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

28

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1. Cadru general

Schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante probleme ale omenirii, principalul motiv al acestora fiind încălzirea globală.

Efectul de seră este un fenomen fizic, care asigură menţinerea pe Pământ a unei temperaturi medii în jur de 15°C. Lumina solară străbate atmosfera şi ajunge pe pământ. O parte din aceasta este reflectată, iar altă parte absorbită şi încălzeşte suprafaţa pământului. Pământul emite, ulterior, radiaţia calorică în atmosferă, unde gaze ca dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) reţin o parte din căldură iar restul este eliberată în spaţiul cosmic.

Dezvoltarea economică prin utilizarea surselor de energie bazate pe cărbune, petrol, gaze naturale a condus la emisia unor cantităţi importante de gaze precum CO2, CH4 în atmosferă care a accentuat acest fenomen. Astfel creşte temperatura la suprafaţa Pământului şi se produce fenomenul de încălzire globală. Principalele efecte ale încălzirii globale sunt:topirea gheţarilor,creşterea nivelului mărilor, ameninţarea cu dispariţia unor specii de animale din cauza modificării habitatului lor, intensificarea unor catastrofe naturale (inundaţii,tornade,secetă), deplasarea zonelor climatice şi de vegetaţie. În anul 1992 a fost adoptată Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor climatice(UNFCCC) la Summit-ul Pământului organizat de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro. Aceasta stabileşte cadrul general al acţiunilor interguvernamentale de răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice. România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor climatice prin legea nr.24/1994. La cea de-a treia Conferinţă a Parţilor la Convenţia-cadru ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto în Japonia a fost semnat Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol, s-a cerut Părţilor la Convenţia-cadru să limiteze sau să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în prima perioadă de angajament (2008-2012) cu o cotă negociată. România a fost prima ţară , înscrisă în Anexa I a Convenţiei-cadru , care a ratificat Protocolul de la Kyoto prin legea nr.3/2001. România s-a angajat astfel să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul 1989 (anul de bază) în prima perioadă de angajament 2008-2012. Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la nivel internaţional în februarie 2005. Hotărârea de Guvern nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră transpune prevederile Directivei 2003/87/CE şi Directiva 2004/101/CE . Prin Ordin nr. 1122 din 17/10/2007 s-a aprobat Ghidul privind utilizarea mecanismului “Implementare in comun (JI)” pe baza modului II ( art. 6 al protocolului de la Kyoto) iar prin Ordinul 297/21.03.2008 s-a aprobat Procedura naţională privind utilizarea mecanismului “Implementare in comun (JI)” pe baza Modului I, în conformitate cu prevederile art.6 din Protocolul de la Kyoto. În conformitate cu articolul 5 din Protocolul de la Kyoto prin HG nr.1570/19.12.2007 se înfiinţează Sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto.

Page 30: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

29

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Gazele cu efect de sera, reglementate de Protocolul de la Kyoto sunt: - dioxid de carbon - CO2 - metan - CH4 - protoxid de azot - N2O - hidroflluorocarburi - HFC-uri - perfluorocarburi - PFC-uri - hexafluorură de sulf - SF6

Dioxidul de carbon echivalent (CO2 eq ) este unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica potenţialul global de încălzire a celor 6 gaze cu efect de seră. Dioxidul de carbon(CO2) este gazul de referinţă cu ajutorul căruia sunt calculate şi raportate celelalte gaze cu efect de seră.

Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în CO2 Eq, rezultate din inventarul anual al emisiilor în atmosferă sunt prezentate în următorul tabel :

Tabel 3.2.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră - mii tone CO2 eq Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 3276,2 3410,9 4573,6 3204,0 3265,9 3689,5 3514,4 3271,9 3303,8 Figura. 3.2.1. Emisii totale de gaze cu efect de seră – indicator nivel II

Emisii totale de gaze cu efect de seră

0500

100015002000250030003500400045005000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

an

mii t

one

CO

2 Eq

Tabel. 3.2.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor - mii tone CO2 Eq/cap

locuitor

Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 tone CO2 Eq/cap locuitor

0,004 0,0041 0,0056 0,004 0,004 0,0045 0,0043 0,0040 0,004

Page 31: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

30

Figura. 3.2.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor

- mii tone CO2 Eq/cap locuitor

Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor

00.0010.0020.0030.0040.0050.006

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

an

mii

tone

CO

2 Eq

/cap

lo

cuito

r

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon Tabel 3.3. 1. Emisii anuale de dioxid de carbon CO2 – mii tone CO2 eq Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 2733,95 2954,72 3790,81 2450,24 2418,1 2786,4 2568,2 2350,1 2391,4 Tabe. 3.3.2. Emisii anuale de CO2 din sectorul energetic (mii tone CO2)

3.4. Emisii anuale de metan

Tabel 3.4. Emisii anuale de metan (CH4) - mii tone CO2 eq Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 445,98 388,1 620,8 481,5 508,37 582,2 575,62 557,06 534, 4 3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

Tabel 3.5. Emisii anuale de protoxid de azot (N2O) – mii tone CO2 eq Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 96,76 68,03 161,98 272.3 339.43 320,87 370,66 364,77 378

Sursa principală de protoxid de azot o constituie agricultura (culturi fără fertilizatori).

Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii totale

732,37 823,54 763,33 809,5 735,9 790,3 702,4 626,2 498,34

Page 32: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

31

3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru realizarea ţintelor propuse: implementarea în comun (JI), mecanisme de dezvoltare durabilă (CDM), comercializarea internaţională a emisiilor (IET) Implementarea în comun(JI) este mecanismul prevăzut de art.6 al Protocolului de la Kyoto, prin care o ţară înscrisă în Anexa I la UNFCCC obţine unităţi de reducere a emisiilor (ERU) prin sprijinirea finanţării unui proiect care generează reduceri de emisii de gaze cu efect de seră în altă ţară industrializată din Anexa I a UNFCCC (inclusiv ţări cu economie în tranziţie). În judeţul Iaşi SC CET Iaşi SA - CET Iaşi II Holboca are în derulare, cu sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Danemarca (DEPA), proiectul Joint Implementation(JI) - ”Creşterea eficienţei cazanelor de la CET Iaşi II Holboca”. Proiectul are la bază utilizarea unei tehnologii de curăţare pe partea de ardere prin injecţia soluţiei Therma Chem în procesul de ardere în cazanele existente la CET II Holboca în vederea creşterii eficienţei termice a cazanelor şi reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Perioada de monitorizare a proiectului este de 7 ani (2006-2012) iar în luna ianuarie 2008 a avut loc primul audit de verificare a proiectului.

3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EUETS) nu este un mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto ci un instrument de reducere într-un mod eficient din punct de vedere economic a emisiilor de gaze cu efect de seră şi se aplică numai pentru emisiile de CO2.

Prima perioadă de aplicare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS) este 2005 - 2007 iar a doua perioadă este 2008-2012. Alocarea la nivel naţional a numărului de certificate de gaze cu efect de seră se stabileşte prin Planul Naţional de aplicare (NAP). Acesta reprezintă documentul prin care autoritatea competentă stabileşte numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pe care intenţionează să le aloce pentru fiecare perioadă, precum şi repartiţia acestor certificate la nivel de instalaţie care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute în Anexa nr.1 a HG. 780/2006.

Luând ca dată de începere pentru comercializare 1 ianuarie 2007, România a elaborat Planul Naţional de Alocare (NAP) privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru anul 2007 şi pentru perioada 2008-2012 care a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 60/16.01.2008. Certificatul de emisii de gaze cu efect de seră este titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de CO2 echivalent într-o perioadă definită valabil numai pentru îndeplinirea scopului HG. 780/2006 şi care este transferabil în condiţiile prevăzute de această hotărâre.

Conform Ordin MMDD nr.1897/29.11.2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012 în judeţul Iaşi au solicitat şi au obţinut autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră următorii agenţi economici: SC CET Iaşi SA - CET Iaşi I, SC CET Iaşi SA - CET Iaşi II Holboca, SC CERAMICA SA Iaşi şi SC REMAR SA Paşcani. Pentru instalaţiile aflate sub incidenţa prevederilor OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii(IPPC), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/ 2006, autorizaţia a fost emisă de ARPM Bacău .

Page 33: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

32

3.7. Concluzii 1. Din inventarul anual al emisiilor în atmosferă emisiile totale de GES sunt de 3303,8 mii tone CO2 eq. faţă de 3271,9 mii tone în 2007. 2. În judeţul Iaşi, SC CET Iaşi SA–CET Iaşi II Holboca are în derulare proiectul Joint Implementation(JI) - ”Creşterea eficienţei cazanelor de la CET Iaşi II Holboca” în vederea creşterii eficienţei termice a cazanelor şi reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Perioada de monitorizare a proiectului este de 7 ani (2006-2012) iar în luna ianuarie 2008 a avut loc primul audit de verificare a proiectului. 3. În judeţul Iaşi agenţii economici care au obţinut autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră sunt: SC CET Iaşi SA - CET Iaşi I, SC CET Iaşi SA - CET Iaşi II Holboca, SC CERAMICA SA Iaşi şi SC REMAR SA Paşcani.

Page 34: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

33

Capitolul 4. APA

4.1. Introducere CCaaddrruu lleeggiissllaattiivv

• Normativul privind clasificarea calităţii apei de suprafaţă în vederea stabilirii stării

ecologice a corpurilor de apă în 5 clase de calitate (Ordinul nr.161/2006); • H.G. 100/2002 - NTPA 013 modificată şi completată cu H.G. nr. 567/2004 şi H.G.

nr. 662/2005; • Legea apei potabile nr. 311/2005; • HG nr. 352/2005 şi Autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform

cerinţele prevăzute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE in domeniul apei si celelalte Directive UE. Astfel, se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoring operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor. Funcţie de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring pentru fiecare secţiune: Programul de supraveghere (S), Programul operaţional (P), Programul de investigare (I), Programul de referinţă (R), Programul cea mai buna secţiune disponibilă (CBSD), Programul de intercalibrare (IC), Programul de monitorizare pentru zonele vulnerabile (ZV), Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH), Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS), Programul pentru convenţii internaţionale (CI) şi Programul CAPM. Aceste programe sunt în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru, precum şi a celorlalte Directive Europene din domeniul apei. Sursa: Direcţia Apelor Prut 4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Judeţul Iaşi este amplasat – din punct de vedere geografic – pe trei bazine

hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine având ca surse Direcţia Apelor Siret Bacău şi Direcţia Apelor Prut Iaşi. Tabel 4.2.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile – BH Siret

Resursa de suprafaţă (mil.m³) Resursa din subteran (mil.m³) Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Iaşi 882,000 95,000 127,626 75,000

Sursa: Direcţia Apelor Siret Bacău

Page 35: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

34

Tabel 4.2.1.2. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile – BH Prut şi BH Bârlad Resursa de suprafaţă (mil.m³) Resursa din subteran (mil.m³) Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Iaşi - 262,5 - 11,1 NOTA: * Calculul resursei teoretice (de suprafaţă şi subterană) se face de către institute de cercetare; totalul resursei teoretice (suprafaţă + subteran) este de 1670 mil mc. ** “resursa utilizabilă” se referă doar la partea judeţului Iaşi administrată de Direcţia Apelor Prut Iaşi. Sursa: Direcţia Apelor Prut

Tabel 4.2.1.3. Debitele principalelor râuri în anul 2008 Nr. crt. Râul Staţie hidrometrică

Debit maxim în anul 2008

(m3/s)

Debit mediu multianual (m3/s)

Bazinul Hidrografic Siret 1 Siret Lespezi 2414 (27.07.2008) 64

Bazinul Hidrografic Prut 1 Prut Ungheni 630 88,6 2 Prut Prisacani 731 105 3 Jijia Vlădeni 90,0 5,19 4 Jijia Victoria 67,2 6,91 5 Jijia Chipereşti 103 12,4 6 Bahlui Hârlău 42,4 0,412 7 Bahlui Belceşti av. 14,9 0,755 8 Bahlui Podu Iloaiei 15,9 1,06 9 Bahlui Iaşi 38,2 3,08

10 Bahlui Holboca 36,9 4,90 11 Bahluet Tg Furmos 95,0 0,149 12 Bahluet Pd Iloaiei 17,3 0,982 13 Nicolina Iaşi 8,66 0,463

Sursa: Direcţia Apelor Prut şi Direcţia Apelor Siret Bacău

4.2.2. Prelevări de apă

Tabel 4.2.2.1. Prelevările de apă în perioada 2005 ÷ 2008 BH Siret Prelevări de apă

Judeţ An Din surse de suprafaţă (mil.m³)

Din subteran (mil.m³)

2005 5,735 6,059 2006 11,858 43,728 2007 1,298 24,929 Iaşi

2008 49,343 6,009 Sursa: Direcţia Apelor Siret Bacău

Tabel 4.2.2.2. Prelevările de apă în perioada 2005 ÷ 2008 BH Prut şi Bârlad Prelevări de apă

Judeţ An Din surse de suprafaţă (mil.m³)

Din subteran (mil.m³)

2005 62,381 41,908 2006 49,729 39,709 2007 46,611 44,202 Iaşi

2008 28,457 35,448 Sursa: Direcţia Apelor Prut

Page 36: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

35

Mecanismul economic în domeniul apelor Mecanismul economic în domeniul apelor a fost aprobat prin O.U. nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, modificată şi completată de O.U.G. nr. 73/2005, care a fost aprobată de Legea nr. 400/27.12.2005. 4.3. Ape de suprafaţă

4.3.1. Starea râurilor interioare Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din judeţul Iaşi se realizează

prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare şi trimestriale) şi a fluxului rapid (campanii zilnice) a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici. Au fost monitorizate 5 cursuri de apă, totalizând 476 km.

Pentru urmărirea indicatorilor de poluare în cadrul monitoringului de supraveghere s-au realizat prelevări de probe la nivelul a 8 secţiuni de control.

În flux rapid monitorizarea calităţii apei s-a realizat la nivelul a unei secţiuni de supraveghere cu frecvenţă zilnică: Prut – Ungheni (flux zilnic).

Studiul râului de frontieră Prut se realizează în baza colaborării bilaterale cu Republica Moldova şi Ucraina în 2 secţiuni de supraveghere, cu frecvenţă lunară / trimestrială: Prut- Ungheni şî Prut – Prisecani.

Pentru stabilirea condiţiilor naturale de referinţă şi a concentraţiilor de fond, în anul 2008 s-a monitorizat secţiunea de referinţă : Bahlui – Vama cu Tablă.

Mediile de investigare analizate în anul 2008 au fost:apa, biota, materiile în suspensie. Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, corelând rezultatele evaluării chimice cu cele biologice.

Principiul general de încadrare a stării ecologice a fost pe pentru cele cinci grupe de indicatori – regimul de oxigen, nutrienţi, mineralizare, poluanţi toxici specifici de origine naturală şi alţi indicatori chimici relevanţi, prin evaluarea ponderată a efectului tuturor indicatorilor, pe baza mediei aritmetice. Caracterizarea globală a calităţii, la nivel de secţiune, este rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, neluând în considerare situaţiile în care fondul natural a depăşit semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor analitice în secţiunile „martor”.

Sursa: Direcţia Apelor Prut

Tabel 4.3.1.1. Calitatea râurilor în perioada 2005 ÷ 2008, stabilite prin Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V Râu An Lungime

(km) km % km % km % km % km % 2005 214 - - 121 56,5 93 43,5 - - - - 2006 214 - - 201 94 13 6 - - - - 2007 214 - - 201 93,9 13 6,1 - - - - Prut

2008 214 - - 214 100 - - - - - - 2005 88 - - - - - - 88 100 - - 2006 88 - - - - - - 88 100 - - 2007 88 - - - - - - 88 100 - - Jijia

2008 88 - - - - 33 37 55 63 - - Bahlui 2005 119 - - - - 36 30,2 60 50,5 23 19,3

Page 37: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

36

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V Râu An Lungime

(km) km % km % km % km % km % 2006 119 - - 23 19,3 57 47,9 24 20,2 15 12,62007 119 - - 39 32,7 41 34,4 24 20,1 15 12,62008 119 - - 39 33 41 34 39 33 - - 2005 20 - - - - - - 20 100 - - 2006 20 - - - - 20 100 - - - - 2007 20 - - - - 20 100 - - - - Nicolina

2008 20 - - - - 20 100 - - - - Miletin 2008 35 - - - - 35 100 - - - -

2005 23 - - 18 78,3 5 21,7 - - - - 2006 23 23 100 - - - - - - - - 2007 23 23 100 - - - - - - - -

Moldova- Timişeşti

2008 23 23 100 - - - - - - - - 2005 78 - - 46 59 32 41 - - - - 2006 78 46 59 32 41 - - - - - - 2007 78 - - 78 100 - - - - - -

Siret – Lespezi

2008 78 78 100 - - - - - - - - Sursa: Direcţia Apelor Prut şi Direcţia Apelor Siret Bacău Tabel 4.3.1.2. Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în anul 2008, în raport cu calitatea înregistrată la toţi indicatorii – judeţul Iaşi

Lungimea (km) din care Clasa de calitate

Raul

Tronsonul de rau

Total

km I II III IV V Intrare jud. Iasi - ieşire jud. Iaşi

214 Prut

TOTAL 214 214 Intrare jud. Iaşi – cfl.r.Miletin 33 cfl.r.Miletin - cfl.r.Prut 55

Jijia

TOTAL 88 33 55 izvoare - Hârlău 39 av. Hârlău - loc. Podu Iloaiei 41 loc. Podu Iloaiei - confl.r.Jijia 39

Bahlui

TOTAL 119 39 41 39

izvoare - confl.r.Bahlui 20 Nicolina TOTAL 20 20

Intrare judet Iaşi – cfl.r. Jijia 35 Miletin TOTAL 35 35

TOTAL JUD. IAŞI 476 253 129 94 0 În anul 2008 au fost analizate materiile în suspensie pe r. Prut, în secţiunea Prut - Ungheni, având în vedere criteriului transfrontalier. Calitatea apelor a fost influenţată şi de viiturile hidrologice care a avut loc în acest an, în perioada aprilie – august, care au determinat o încărcare a apei în materii în suspensie. Calitatea apei în majoritatea secţiunilor nu a suferit modificări esenţiale faţă de anul anterior, aceasta prezentând o tendinţă de conservare- îmbunătăţire. Sursa: Direcţia Apelor Prut

Page 38: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

37

4.3.2. Starea lacurilor Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor

analizelor fizico-chimice şi biologice ale probelor recoltate cu frecventa determinată de importanţa acumulării şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric înregistrat. În cazul acumulărilor cu rol complex, frecvenţa de recoltare şi analiză a fost mai mare. Acumulările investigate au fost :

- Hălceni - Tansa - Podu-Iloaiei - Pârcovaci - Chiriţa - Ciric III - Cucuteni

Mediile de investigare analizate în anul 2008 au fost: apa, sedimentele, biota. Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat conform Ordinului nr.161/2006

pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Principiul general de încadrare a stării ecologice a fost pe pentru cele cinci grupe de indicatori – regimul de oxigen, nutrienţi, mineralizare, poluanţi toxici specifici de origine naturală şi alţi indicatori chimici relevanţi, prin evaluarea ponderată a efectului tuturor indicatorilor, pe baza mediei aritmetice.

În cadrul acestei clasificări a calităţii apei obiectivele de referinţă corespund valorilor corespunzătoare clasei a II-a de calitate şi reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen lung. Tabel 4.3.2. Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2008

Lac Calitatea apei (categoria)

Nume Tip

Curs de apă

Volum total (mil.m³)

Folosinţa principală

Nutrienţi: azot total şi fosfor

total Biologic

Sursa de

polu-are

Pârcovaci Acumulare Bahlui 8,75 A;AT II E Hălceni Acumulare Miletin 42,80 AT;IR;P;A III E Tansa Acumulare Bahlui 27,12 AT;A;IR;P III E Podu Iloaiei Acumulare Bahlueţ 37,82 AT;IR;P IV H

Chiriţa Acumulare Chiriţa 8,23 A II E Ciric III Acumulare Ciric 1,599 AT;P;X IV H

Cucuteni Acumulare Voineşti 14,20 AT;IR;P III E UUOO –– uullttrraaoolliiggoottrrooff,, OO –– oolliiggoottrrooff,, MM –– mmeezzoottrrooff,, EE –– eeuuttrrooff,, HH -- hhiippeerrttrrooff LEGENDĂ H – producere de energie hidroelectrică A – alimentare cu apă pentru populaţie şi industrie IR – alimentare cu apă pentru irigaţii P – piscicultură AT – atenuarea viiturilor X - agrement Sursa: Direcţia Apelor Prut

Page 39: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

38

4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri din judeţul Iaşi în raport cu gradul de

troficitate

Tabel 4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri în anul 2008, în raport cu gradul de troficitate Lac Gradul de troficitate*

Fcţ. de valoarea nutrienţilor

Nume

Tip Bazin

hidrografic Fosfor total

Azot total

mineral

Fcţ. de valoarea biomasei

Pârcovaci Acumulare Prut H E O Hălceni Acumulare Prut E H E Tansa Acumulare Prut H H O

Podu Iloaiei Acumulare Prut H H H Chiriţa Acumulare Prut E E M Ciric III Acumulare Prut H H H

Cucuteni Acumulare Prut H E O * gradul de troficitate: UUOO –– uullttrraaoolliiggoottrrooff,, OO –– oolliiggoottrrooff,, MM –– mmeezzoottrrooff,, EE –– eeuuttrrooff,, HH -- hhiippeerrttrrooff Sursa: Direcţia Apelor Prut

4.3.2.2 Calitatea principalelor lacuri din judeţul Iaşi în raport cu chimismul apei Tabel 4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri în anul 2008, în raport cu chimismul apei

Lac Clasa de calitate

Nume Tip Bazin

hidrografic Fcţ. de

valoarea nutrienţilor

Fcţ. de valoarea biomasei

Pârcovaci Acumulare Prut II O Hălceni Acumulare Prut II E Tansa Acumulare Prut II O

Podu Iloaiei Acumulare Prut II H Chiriţa Acumulare Prut I M Ciric III Acumulare Prut II H

Cucuteni Acumulare Prut II O * Clasa de calitate conform Ordinului nr.161/2006 (clasa I, II, III, IV, V) Sursa: Direcţia Apelor Prut 4.4. Ape subterane

4.4.1. Caracteristicile forajelor din Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor Subterane

În anul 2008, s-au prelevat probe şi au fost efectuate analize dintr-un număr de 32 foraje din Rreţeaua Hidrogeologică Naţională din b.h. Prut, la care s-au analizat indicatorii fízico-chimici specifici funcţie de tipul de program de monitoring. Calitatea apei freatice rămâne în continuare majoritar necorespunzătoare, procentul nepotabilităţii rămâne peste 80% din totalul forajelor monitorizate.

Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

o poluarea apelor de suprafaţă

Page 40: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

39

o condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a diferiţilor anioni şi cationi;

o dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe baza de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

o efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

o particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

Forajele din care s-au recoltat probe în anul 2008 sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabel. 4.4.1. Foraje monitorizate în anul 2008

Nr. FORAJ IND SUB BAZIN Corp de apa

1 HARLAU F1 BAHLUI GWROPR02 2 TIGANASI F1 JIJIA GWROPR02 3 TIGANASI F2 JIJIA GWROPR02 4 COTNARI F2 BAHLUI GWROPR02 5 COTNARI F3 BAHLUI GWROPR02 6 BELCESTI F1 BAHLUI GWROPR02 7 BELCESTI F1a BAHLUI GWROPR02 8 BELCESTI F2 BAHLUI GWROPR02 9 BELCESTI F3 BAHLUI GWROPR02 10 BELCESTI F4 BAHLUI GWROPR02 11 BELCESTI F5 BAHLUI GWROPR02 12 BELCESTI F6 BAHLUI GWROPR02 13 BELCESTI F6a BAHLUI GWROPR02 14 CRISTESTI F1 PRUT GWROPR02 15 CRISTESTI F5 PRUT GWROPR02 16 COSTUENI F1 PRUT GWROPR02 17 COSTUENI F3 PRUT GWROPR02 18 IASI complex F8 BAHLUI GWROPR02 19 IASI complex F9 BAHLUI GWROPR02 20 BANU F1 BAHLUI GWROPR02 21 BANU F3 BAHLUI GWROPR02 22 BANU F4 BAHLUI GWROPR02 23 PD. ILOAIEI F2 BAHLUI GWROPR02 24 PD. ILOAIEI F4 BAHLUI GWROPR02 25 PD. ILOAIEI F5 BAHLUI GWROPR02 26 GLAVANESTI F1 JIJIA GWROPR02 27 CARNICENI F1 JIJIA GWROPR02 28 CARNICENI F2 JIJIA GWROPR02 29 CARNICENI F3 JIJIA GWROPR02 30 CARNICENI F5 JIJIA GWROPR02 31 CARNICENI F6 JIJIA GWROPR02 32 GROZESTI F4 PRUT GWROPR02

Page 41: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

40

Comparând rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admisibile din Legea nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004, s-au evidenţiat depăşiri în special la următorii indicatori: CCOMn, sulfaţi, amoniu, fier, mangan.

4.4.2. Caracteristicile forajelor de urmarire a poluarii din zona platformelor industriale

În cursul anului 2008, au fost investigate şi un numãr de 13 foraje, care fac parte din reţeaua de foraje de control a poluãrii apelor subterane, instituite pe platformele unor beneficiari industriali importanţi. Pentru urmărirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorită activităţilor antropice. Au fost recoltate probe din 2 foraje de observaţie la C.E.T. II Holboca şi 11 foraje la S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi. Tabel 4.4.2. Platforme din perimetrul cãrora s-au recoltat probe din foraje

Nr. crt.

Denumirea unitãţii (Platforma industrialã)

Numãr de foraje urmãrite

Judeţul Iaşi

1. CET II Holboca 2 2. S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi 11

TOTAL 13 Pentru analiza influenţei activităţii industriale asupra calităţii pânzei freatice, s-a

analizat dinamica indicatorilor generali de calitate: conductivitate, reziduu fix, CCOMn, azotaţi, azotiţi, amoniu, fosfaţi, cloruri, sulfaţi, fier, mangan pentru perioada 1999 – 2008.

S-a observat că şi în anul 2008, calitatea apelor fratice din zona platformelor industriale a suferit modificări faţă de anii precedenţi, aceasta prezentând creşteri sau descreşteri semnificative a unor valori a indicatorilor generali de calitate, activităţile industriale desfăşurate creînd suportul de baza al degradării unor indicatori şi în final al pînzei fratice.

Pentru protecţia calităţii pînzei freatice se consideră necesar luarea de măsuri, de către agenţii economici, de îmbunătăţire şi modernizare a fluxului tehnologic al activităţilor industriale defăşurate şi aplicarea BAT-urilor. Sursa: Direcţia Apelor Prut 4.5. Apa potabilă Tabel 4.5.1. Reţele de alimentare cu apă potabilă în anul 2008

Judeţ Lungime (km) Volum distribuit

(mii m³) Număr localităţi

Iaşi 1269,3 29433,32 150

Tabel 4.5.2. Populaţie cu acces la surse de apă potabilă în în perioada 2005 ÷ 2008

Populaţie cu acces la surse de apă potabilă (%) Judeţ 2005 2006 2007 2008 Iaşi 49,07 49,82 43,06 51,55

Tabel 4.5.3. Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în anul 2008

Judeţ Nr. total probe Nr. determinări fizico-chimice

Nr. determinări bacteriologice

Iaşi 40585 142325 8093

Page 42: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

41

Tabel 4.5.4. Monitorizarea calităţii apei la sursă în anul 2008 Frecvenţa depăşirilor CMA la nr.total de probe efectuate (%) Judeţ Coliformi totali Coliformi fecali

Iaşi 8,5 1,7

Tabel 4.5.5. Calitatea clinică a apei distribuite prin sistemul public în anul 2008 Frecvenţa depăşirilor CMA la nr.total de probe efectuate (%) Judeţul Substanţe toxice CCO Amoniac Azotaţi

Iaşi 0 0 0 4,2 Sursa: APAVITAL, DAC Paşcani, DSP Iaşi 4.6. Apele uzate

4.6.1. Structura apelor uzate generate in 2008 Tabel 4.6.1.1. Structura apelor uzate generate in 2008

Localitate Ape uzate menajere(% din volum)

Ape uzate pluviale (% din volum)

Ape uzate industriale

(% din volum) Municipiul Iaşi 23 66 11

Tg. Frumos 18 70 12 Hârlău 62 32 6

Podu Iloaiei 43 44 13 Răducăneni 20 75 5

Belceşti 29 71 0 Ţibăneşti 30 70 0 Vlădeni 97 - 3

Hălăuceşti 90 10 0 Municipiul Paşcani 16,1 44,16 39,74

Sursa: SC APAVITAL SA Iaşi, DAC Paşcani

În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2008 un număr de 50 surse de poluare cu evacuare a apelor uzate în curs de apă. Tabel 4.6.1.2. Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2008

Agent economic

Domeniu de

activitate

Emisar Volum ape uzate evacuate (mil.mc)

Poluanţi specifici

Grad epurare (%)

Judeţul Iasi SC APA VITAL SA IASI - treapta M - treaptă MB

Gospodărire comunală

r.Bahlui - treapta M: 7,906(suficient epurate) - treapta MB: 56,92 (suficient epurate)

- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi

34

89

Page 43: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

42

Agent economic

Domeniu de

activitate

Emisar Volum ape uzate evacuate (mil.mc)

Poluanţi specifici

Grad epurare (%)

SC APA VITAL SA IASI – Secţia HARLAU

Gospodărire comunală

r.Bahlui 0,316 (suficient epurate)

- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi

88

SC APA VITAL SA IASI – Secţia TG.FRUMOS

Gospodărire comunală

r.Bahluieţ 1,581 (insuficient epurate)

- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi

84

SC APA VITAL SA IASI – Secţia PODU ILOAIEI

Gospodărire comunală

r.Bahluieţ 0,19 (suficient epurate)

- materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi

40

DAC Paşcani Canalizare-epurare ape

uzate

Siret 1,965 CBO5 MTS

100

Date preluate de la Direcţia Apelor Prut, Direcţia Apelor Siret, SC APAVITAL SA Iaşi

SS..CC.. AAPPAA VVIITTAALL SS..AA.. IIAASSII -- SSttaattiiaa ddee eeppuurraarree aa mmuunniicciippiiuulluuii IIaassii Staţia de Epurare a Municipiului Iaşi are o capacitate proiectată de epurare mecano-

biologică de 4200 l/s, compusă din două linii tehnologice de tratare a apelor şi o linie comună de tratare a nămolului, pentru epurarea apelor uzate orăşeneşti de natură menajeră şi industrială, rezultate din industria metalurgică, industria constructoare de maşini, industria producătoare a materialelor de construcţii, industria electronică, industria textilă, industria alimentară şi cea producătoare a băuturilor alcoolice.

“Linia Apei I“ a fost modernizată în perioada 1996-2000, de către Mannesmann Demag-Germania şi are următoarele construcţii şi instalaţii componente:

Treapta mecanică: - instalaţii de grătare rare, automatizată cu interspaţii de 30 mm: - staţie de pompare ape uzate prevăzută cu 3+1R electropompe cu debitul instalat

de 1400 l/s fiecare; - grătare dese, cu interspaţii de 6 mm, instalaţie de spălare respectiv filtre presă; - desnisipator cuplat cu separator de grăsimi prevăzut cu instalaţii de injectare a

aerului; - decantoare primare radiale, în număr de 4; - instalaţie de măsurare a efluentului treptei mecanice (debitmetru NIVUS). Treapta biologică: - bazine de aerare pentru realizarea procesului de aerare şi denitrificare în număr de

8; - staţia de suflante prevăzută cu 7 turbosuflante pentru injectarea aerului tehnologic; - decantoare secundare longitudinale bicompartimentate în număr de 6; - instalaţie de măsurare a efluentului final în cursul de apă Bahlui prin intermediul

debitmetrului de tip Doppler. “Linia Apei II“ având o capacitate de 2100 l/s, este alcătuită din istalaţii vechi din anii

1970- 1980, în prezent în conservare, în vederea realizării lucrărilor de retehnologizare şi modernizare.

Page 44: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

43

“Linia comuna de tratare a nămolului“ este alcătuită din următoarele componente: - îngroşătoare de nămol circulare în număr de 4; - staţie de pompare nămol proaspăt; - bazine de fermentare a nămolului tip metantanc în număr de 8; - paturi de uscare a nămolului cu o suprafaţă de aproximativ 5 ha; - gazometre în numar de 6; - lagune de nămol exterioare, în suprafaţă de cca. 16 hectare situate in extravilanul

localităţii Tomeşti În prezent nămolul rezultat în urma proceselor tehnologice desfăşurate la staţia de

epurare a apelor uzate se depozitează pe paturile de deshidratare a nămolului. Lagunele de la Tomeşti nu mai sunt folosite; a fost emis Avizul nr. 73/februarie 2007 privind "Lucrări de inchidere a Depozitului de nămol Tomeşti (batale/lagune) şi reabilitare a zonei afectate".

Proiectul de reabilitare a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate are ca scop modernizarea liniei II şi a liniei nămolului. Avantajele ce decurg din execuţia proiectului constau în mărirea capacităţii totale de epurare, asigurara unei calităţi ale efluentului în acord cu reglementările în vigoare, tratarea în condiţii mai eficiente a nămolului, ce se va obţine după o mai bună deshidratare şi îngroşare a acestuia şi reducerea volumului de nămol, posibilităţi de reutilizare în perspectivă a nămolului stabilizat şi deshidratat.

La punerea în funcţiune a Liniei apei II, aceasta va cuprinde următoarele: Treapta mecanică: - grătare rare; - staţie de pompare ape uzate; - grătare dese şi instalaţii de procesare materiale solide reţinute; - separator de grăsimi şi desnisipator; - camera de distribuţie către decantoarele primare; - decantoare primare; - canal colector de la decantoare primare prevăzut cu instalaţii de măsurare a

debitelor de apă evacuate. Treapta biologică: - bazine de aerare; - staţie de suflante care asigură necesarul de aer tehnologic pentru ambele linii; - canal colector ape uzate de la bazinele de aerare; - decantoare secundare; - instalaţii de măsurare a efluentului final. Lucrările de dezvoltare, reabilitare şi modernizare pentru ”Linia de Tratare a

Nămolului” ce vor asigura tratarea întregului volum de nămol produs în staţia de epurare constau în executarea şi/sau reabilitarea următoarelor obiecte:

- staţie de pompare nămol activ, de recirculare şi în exces; - instalaţii de îngroşare a nămolului; - fermentatoare primare pentru tratarea întregului volum de nămol provenit de la

ambele linii; - fermentatoare secundare; - instalaţii de deshidratare nămol; - rezervoare de colectare şi stocare biogaz; - centrala termică; - paturi de depozitare nămol prevăzute cu instalaţii necesare colectării şi dirijării

apelor de drenaj la intrarea în staţia de epurare; - lucrări pentru dezafectarea lagunelor de nămol existente în prezent şi ecologizarea

zonei respective. Valoarea investiţiilor necesare pentru protecţia calităţii apei concretizate în reabilitarea

şi modernizarea Liniei II şi a Liniei de Tratare a Nămolului este estimată la 2.900 mii Euro din fonduri ISPA.

Page 45: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

44

La nivelul anului 2005, a fost desemnată castigătoare a licitaţiei pentru derularea proiectului ISPA societatea LINDE KCA PRESDEN, cu o perioadă de execuţie a contractului până în 2008.

Aşa cum s-a evidenţiat se poate considera drept oportună materializarea investiţiei “Reabilitarea şi Modernizarea Staţiei de Epurare Ape Uzate a Municipiului Iaşi, Linia II- Apa şi Linia de Tratare a nămolului“ în scopul realizării unei eficienţe de descărcare în emisar astfel încât să fie respectate prevederile NTPA nr. 001/2002.

La nivelul anului 2008, eficienţa proceselor de epurare din Staţia de Epurare Ape Uzate (treapta mecano-biologică) s-a monitorizat prin urmatoarele valori medii anuale ale indicatorilor fizico- chimici: CBO5 de 14,4 mg/l, CCOCr de 52,833 mg/l, MTS de 33,988 mg/l, fosfor total de 2,372 mg/l, constatându-se că nu sunt depăşite valorile stabilite în Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 160 din iulie 2008/valabilă până la 31.12.2009.

În anul 2008 treapta mecanică şi treapta mecanică+biologică au functionat corespunzator, debitul mediu evacuat pentru treapta mecano-biologică fiind de 1800 l/s (volum de 56,92 mil.mc ape uzate suficient epurate) şi pentru treapta mecanică fiind de 250 l/s (volum de 7,906 mil.mc ape uzate suficient epurate). Apele uzate sunt suficient epurate în conformitate cu actele de reglementare, având în vedere că unitatea are program de etapizare în derulare şi a obţinut derogare conform Ordinului nr. 1768/2007.

SS..CC.. AAPPAA VVIITTAALL SS..AA.. IIaassii -- SSeeccţţiiaa HHaarrllaauu Staţia de Epurare a oraşului Hârlău are o capacitate proiectată de epurare mecano-

biologică de 90 l/s. În cursul anului 2008 debitul mediu al efluentului epurat mecano-biologic a avut valoarea de 10 l/s.

D.A. Prut Iaşi a reautorizat folosinţa, prin emiterea Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 273/10.2008, privind “Alimentarea şi evacuarea apelor uzate a localităţii Hârlău, judeţul Iaşi“, (expiră 31.10.2009). Conform programului de investiţii a S.C. APA VITAL S.A. Iaşi, unitatea şi-a propus să investească în Staţia de epurare a oraşului Hârlău, în scopul retehnologizării acesteia suma de 850,7 mii Euro, asiguraţi din fonduri proprii.

La nivelul anului 2006 s-a întocmit Studiul de fezabilitate privind Reabilitarea staţiei de epurare ape uzate Hârlău, urmând a fi realizate celelalte faze ale proiectării. De asemenea, s-a realizat montarea aparaturii de măsurare a efluentului final, din fonduri proprii.

Realizarea măsurilor impuse prin Programul de Etapizare va conduce la creşterea eficienţei în funcţionarea Staţiei de Epurare Hărlău.

Apele uzate sunt suficient epurate în conformitate cu actele de reglementare, având în vedere că unitatea are program de etapizare în derulare şi a obţinut derogare conform Ordinului nr. 1768/2007.

SS..CC.. AAPPAA VVIITTAALL SS..AA.. IIaassii -- sseeccţţiiaa TTgg.. FFrruummooss

Staţia de Epurare a oraşului Tg. Frumos are capacitatea proiectată de epurare mecano-biologică de 77 l/s.

În cursul anului 2008 debitul mediu al efluentului epurat mecano-biologic a avut valoarea de 50 l/s.

Apele uzate epurate în anul 2008 au fost de natură menajeră şi ape preepurate rezultate din industria prelucrării şi industrializării cărnii.

Treapta biologică de epurare funcţionează cu un singur compartiment, a cărui sistem de aerare este depăşit din punct de vedere fizic şi moral, ceea ce atrage după sine ineficienţe în functionare şi valori ridicate ale indicatorilor ce pot constitui nutrienţi pentru vegetaţia acvatică (fosfor total si azot total).

O altă cauză a ineficienţei proceselor de epurare ale staţiei o constituie influentul neuniform, cu incărcări mari.

Conform programului de investiţii a S.C. APA VITAL SA. Iaşi, până în trimestrul IV 2010, unitatea şi-a propus să investească în Staţia de epurare a oraşului Tg Frumos, ţn

Page 46: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

45

scopul retehnologizării acesteia suma de 776,411 mii Euro, asiguraţi din fonduri ale consiliului local, CJ Iaşi precum şi fonduri proprii.

La nivelul anului 2006 s-a întocmit Proiectul Tehnic şi Proiectul de Autorizaţie Construcţii privind Reabilitarea staţiei de epurare ape uzate Târgu Frumos. RAJAC Iaşi a obţinut fonduri de mediu şi a încheiat contract cu Administraţia Fondurilor de Mediu privind “Retehnologizarea şi modernizarea Staţiei de Epurare a oraşului TG. Frumos “ denumit “Proiect” conform Hotărârii Comitetului de avizare nr. 5/12.07.2005, valoarea totală a cheltuielilor este de 2.910.665,73 RON.

În luna mai 2007 au început lucrările de retehnologizare la staţia de epurare. La sfârşitul anului 2008 lucrările de retehnologizare au fost realizate în proporţie de 99 %.

SS..CC.. AAPPAA VVIITTAALL SS..AA.. IIaassii -- sseeccţţiiaa PPoodduu IIllooaaiieeii

Staţia de epurare a localităţii Podu Iloaiei are capacitatea proiectată de epurare mecano- biologică de 43 l/s.

În cursul anului 2008, debitul mediu al efluentului epurat mecano- biologic a avut valoarea de 6 l/s. Natura influentului a fost menajeră, precum şi ape preepurate rezultate din industria prelucrării laptelui, prepararea şi îmbutelierea băuturilor alcoolice.

Debitul neuniform al influentului staţiei, precum şi gradul avansat de colmatare a colectoarelor sistemului de canalizare, duc la vârfuri de încărcare, la intrarea în staţie, ce au ca urmare colmatarea repetată a decantorului primar, ce prezintă din execuţie defecţiuni ce constau în panta inversă a radierului acestui obiect, precum şi ineficienţa curăţirii compartimentelor, datorită defecţiunilor podurilor racloare. De asemenea, randamentul scăzut al treptei biologice (sub 50 %, pentru încărcări organice) se explică prin următoarele fenomene: lipsa biomasei din bazinul de aerare cu nămol activ, funcţionarea discontinuă a turbosuflantei tip BLW 85 şi nerespectarea timpului de retenţie hidraulic (TRH) specific treptelor de epurare.

Conform programului de investiţii a RAJAC Iaşi, până în trimestrul IV 2010, unitatea şi-a propus să investească în Staţia de epurare a oraşului Podu Iloaiei, în scopul retehnologizării acesteia suma de 854,250 mii Euro, asiguraţi din fonduri ale consiliului local, CJ Iaşi precum şi fonduri proprii.

La nivelul anului 2006 s-a întocmit Studiul de prefezabilitate privind Reabilitarea staţiei de epurare ape uzate Podu Iloaiei, urmând a fi realizate celelalte faze ale proiectării.

Realizarea măsurilor impuse prin Progamul de etapizare, va conduce la creşterea eficienţei în funcţionarea Staţiei de epurare Podu Iloaiei. Apele uzate sunt suficient epurate în conformitate cu actele de reglementare, având în vedere că unitatea are program de etapizare în derulare şi a obţinut derogare conform Ordinului nr. 1768/2007. Sursa: Direcţia Apelor Prut

4.6.2. Poluanti in apele uzate

Principalele substanţe poluante evacuate în cursurile de apă aparţin grupelor:

substanţelor organice, nutrienţilor şi salinităţii.

Page 47: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

46

Tabel 4.6.2. Poluanţi din ape uzate evacuate de staţii de epurare aflate în administrarea SC APAVITAL SA Iaşi şi DAC Paşcani

Calitatea efluentului evacuat din staţie medie zilnică (mg/l) Nr.

crt. Localitate

Debit efluent

(mii mc/an) MTS CBO5 CCOCr Ntotal

1 Iaşi – TM 8301 133 137 289 30,5 2 Iaşi – TB 57762 23 24 67 7 3 Răducăneni 136 103 88 184 12 4 Ţibăneşti 71 85 103 225 30 5 Vlădeni 27 141 157 334 30 6 Hârlău 423 23 24 65 20 7 Tg. Frumos 1748 80 80 158 25 8 Podu Iloaiei 192 99 86 179 30 9 Belceşti 59 46 50 105 27 10 Mun. Paşcani 1965 48 40 - 14

Sursa: SC APAVITAL SA Iaşi şi DAC Paşcani

4.6.3. Reţele de canalizare

Tabel 4.6.3. Reţele de canalizare Reţele de canalizare

Judeţ Anul Lungime (km)

Număr localităţi

Populaţie racordată

2000 72,60 12 - 2001 406,00 12 - 2002 406,20 12 - 2003 406,20 12 - 2004 524,81 12 301547 2005 590,63 16 281754 2006 579,03 16 310223 2007 576,75 17 312425

Iaşi

2008 588,20 17 320172 Sursa: SC APAVITAL SA Iaşi şi DAC Paşcani 4.7. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Sunt considerate zone critice acele tronsoane ale râurilor care au fost încadrate în clasa a V-a de calitate, conform Ordinului nr.161/2006. In anul 2008, în judeţul Iaşi nu sunt tronsoane de râu care să se încadreze în clasa a V-a de calitate.

Page 48: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

47

Tabel 4.7. Lista principalilor utilizatori de apă afectaţi de calitatea necorespunzătoare a apei captate în anul 2008

Nr. crt.

Utilizator de apa afectat

(denumire, localizare)

Unitati poluatoare (denumire, localizare) Natura poluarii Disconfortul

produs

1.

R.A.J.A.C. Iaşi – sector Belceşti (Comunele : Belcesti, Focuri, Coarnele Caprei - Jud. Iasi)

R.A.J.A.C. Iasi- Sector Harlau,

S.C. COTNARI S.A.- prin evacuari de apa

insuficient epurata Surse difuze (50%)

organica si nutrienti

gust, miros dezagreabil

Sursa: Direcţia Apelor Prut 4.8. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei Pentru protectia calitatii apelor se considera necesar: o Reabilitarea şi modernizarea statiilor de epurare ale localităţilor Iaşi, Hârlau. o Execuţia la termen a măsurilor şi lucrărilor prevăzute în Programele de etapizare; o Imbunatatirea randamentelor de functionare a statiilor de epurare orasanesti printr-o

exploatare corespunzătoare conform prevederilor regulamentelor, de funcţionare, întreţinere şi exploatare;

o Imbunatatirea prin investitii de reabilitare şi modernizare a randamentelor de functionare, a statiilor de preepurare a folosinţelor de apă din b.h.Prut ;

o Inlocuirea tehnologiilor de evacuare hidraulica a dejectiilor din zootehnie cu sisteme tip uscat;

o Dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul şi supravegherea calitãţii apelor, în conformitate cu prevederile legale şi ale directivelor europene;

o Conformarea folosinţelor de apă la prevederile Planurilor Locale de Acţiune pentru Mediu; o Implicarea autorităţilor locale pentru îndepărtarea surselor de poluare locale. ZZoonnee sseennssiibbiillee Zonele sensibile la nutrienţi sunt reprezentate de tot spaţiul hidrografic analizat, având în vedere documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană. Sursa: Direcţia Apelor Prut

Page 49: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

48

Capitolul 5. SOLUL 5.1. Introducere 5.2. Fondul funciar Tabel 5.2.1. Fondul funciar în judeţul Iaşi în anul 2008

Categoria terenului % din judeţ

Suprafaţă (ha)

% din

agricol, neagricol

TERENURI AGRICOLE din care: 69,45 380277 Arabil 46,70 255729 67,25

Păşuni şi fâneţe 19,69 107804 28,35 Patrimoniu viticol 1,96 10764 2,83

Patrimoniu pomicol 1,09 5980 1,57 TERENURI NEAGRICOLE din care: 30,55 167281

Păduri 18,08 99022 59,24 Ape 2,32 12694 7,6

Drumuri 2,15 11770 7,05 Construcţii 2,90 15903 9,46

Neproductiv 5,09 27838 16,65 TOTAL TEREN 547558 Din totalul arabil de 255729 ha - suprafaţa cultivată în judeţul Iaşi în 2008 = 242526 ha - suprafaţa necultivată = 13203 ha

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe Tabel. 5.2.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Iaşi, în perioada 1999-2008

Suprafaţa (ha) Nr. crt

Categoria de

folosinţã 1999

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1. Arabil - 253322

253322

253322 253322

253322

256600

256632

256612

255729

2. Păşuni - 88080 88080 88080 88080 88080 88080 87845 85487 85478 3. Fâneţe şi

pajişti naturale

- 19714 19714 19714 19714 19714 19714 20928 22326 22326

4. Vii - 11723 11723 11723 11723 11723 9900 9034 9920 10764 5. Livezi - 8080 8080 8080 8080 8080 6000 5981 5984 5980

TOTAL AGRICOL

- 380919

380919

380919

380919

380919

380400

380420

380331

380277

Sursa: DADR Iaşi

Page 50: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

49

Tabel. 5.2.1.2. Tipuri de culturi

Tipuri de culturi (ha) An

Supraf. arabilă (ha)

Supraf. cultivată (ha)

Grâu şi secară

Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Carfofi

Sfeclă

Floarea soarelui

Legume

2003

253322

252121 50406 7191 114783 9395 2639 17561 12603

2004

253322

253493 46409 7477 113454 9551 3303 19036 13494

2005

256600

248840 25466 1640 122350 9633 3333 26995 13582

2006

256632

236783 39461 2266 127262 8993 1111 25067 11651

2007

256612

238147 28928 4681 105800 9740 2729 24580 11445

Judeţ Iaşi

2008

255729

242526 37990 7117 97558 8995 2449 26035 10890

Sursa: DADR Iaşi Tabel. 5.2.1.3. Tipuri de îngrăşăminte utilizate în perioada 2003-2008

Tipuri de îngrăşaminte (tone)

Cantitatea utilizată la hectar (Kg /ha)

An

naturale chimice Naturale Chimice 2003 270168 9576 18405 50 2004 416711 9678 28834 102,3 2005 901939 14195 34180 110,8 2006 412900 5626 30138 179 2007 450800 6275 28000 62,72

Judeţ Iaşi

2008 287000 6373 35000 64,43 Sursa: DADR Iaşi Tabel. 5.2.1.4. Suprafeţe scoase din circuitul agricol

An Suprafeţe scoase din circuitul agricol

(ha)

Motivaţia

2003 12,91 2004 7,27 2005 16,16 2006 0 2007 49,67 Curţi, construcţii

Judeţ Iaşi

2008 124,27 Curţi, construcţii Sursa: DADR Iaşi

Page 51: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

50

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

Tabel. 5.3. Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2003-2008 Suprafata (ha) Judeţ Factori de

degradare 2003 2004 2005 2006 2007 2008 0 1 2 3 4 5 6 7

Eroziune 9782 114545 145662 167346 167347 167843 Alunecări de teren

26015 66527 66179 66985 66985 67724

Inundabilitate - 29523 18651 18866 18866 19217 Acidifiere - 64887 159352 171474 65463 173238 Compactare - 180316 176087 176087 - - Deficit de elemente nutritive

- - 79638 79638 70296 -

Volum edafic redus

- - 25500 25500 - -

Sărăturare 7231 53392 57322 57810 57810 57347 Exces de umiditate în sol

7038 83782 83458 83458 - 101743

Gleizare - - 80989 12625 82268 82581 Pseudogleizare - - 14038 17849 17849 19162 Secetă periodică

- - - - - -

Iaşi

Terenuri nisipoase

- - - - - -

Sursa: DADR

5.3.1. Îngrăşăminte

Tabel. 5.3.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008 Îngrăşăminte chimice folosite

(tone substanţă activă) N+P2O5+K2O

(kg/ha) An

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 2008 4765 1068 - 6373 64,43 -

Sursa: DADR Iaşi

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Tabel. 5.3.2. Situaţia utilizării produselor fitosanitare în judeţul Iaşi Consum total pesticide

(t substanţă activă) Kg substanţă activă / ha arabil Judeţ Anul

Total Insecticide Fungicide Erbicide Total Insecticide Fungicide Erbicide

1999 - - - - - - - -

2000 - - - - - - - -

2001 - - - - - - - -

2002 420,874 147,183 229,927 43,764 - 5,86 7,78 1,27

Iaşi

2003 203,306 49,016 81,043 73,247 - 0,43 1,28 0,94

Page 52: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

51

Consum total pesticide (t substanţă activă)

Kg substanţă activă / ha arabil Judeţ Anul

Total Insecticide Fungicide Erbicide Total Insecticide Fungicide Erbicide

2004 233,711 34,649 113,041 85,976 - - - -

2005 224,000 29,000 109,000 86,000 - 0,55 2,00 1,00

2006 215,767 46,723 125,525 43,519 - 0,789 1,360 0,734

2007 158 45 71 42 - 0,88 1,28 0,62

2008 153 37 76 40 0,77 1,19 0,65 Sursa: DADR Iaşi

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice în judeţul Iaşi

Din analiza documentaţiilor pentru obţinerea actelor de reglementare pentru protecţia mediului a operatorilor care desfăşoară activităţi in domeniul zootehnic, nu se evidenţiază depăşirea pragurilor de alertă la indicatorii de poluare a solului conform prevederilor Ord 756/1997.

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole Pe parcursul anului 2008 s-au realizat amenajări de îmbunătăţiri funciare în zona Rediu Aldei (judeţul Iaşi). Lucrările efectuate au vizat prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren pe o suprafaţă de 166 ha. Amenajarea se află pe teritoriul comunei Aroneanu şi este delimitată la nord de Valea Leta, la est de Valea Leta şi Valea Satului, la sud de limita teritoriului comunei Holboca, iar la vest Pârâul Chiriţa. (date puse la dispoziţie de A.N.I.F. Sucursala Moldova de Nord, Unitatea de Administrare Iaşi). 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Tabel 5.3.5.1. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial Judeţ Sectorul

industrial Unitate potenţial

poluatoare Suprafaţa

afectată (ha) Cauza Măsuri de

ecologizare

Iasi Metalurgie

SC Arcelor Mittal TUBULAR

PRODUCTS Iaşi

4,37

Activităţi de acoperiri

metalice si depozitare produse

petroliere

Fitoremediere

Tabel 5.3.5.2. Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) Pb

(mg/kg s.u.) Cu

(mg/kg s.u.) Zn

(mg/kg s.u.) Cd

(mg/kg s.u.)

Agent poluator 0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

SC Fortus SA 24 35 - - - - 1,94 2,8 SC Euro Casting

SRL 2,5 1,1 15 13 450 100 - -

SC ArcelorMittal SA - - - - 2020 825 - - SC CET II Iaşi SA 10,8 18 41 38 77 245 1,9 -

Page 53: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

52

Tabel. 5.3.5.3. Poluarea solului (ha) în anul 2008, în judeţul Iaşi

Ramura economică

Substanţa

poluantă

Total judeţ

Industria energieielectrice

şi termice

Indus-tria

extrac-tivă

Industria

metalurgică

feroasă

Indus-tria

chimică

Industria

alimen-tară

Agicul-tura

Gospo-dăria

comunală

Alte ramuri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total, din care 45.07 Cenuşă, zgură

Deşeuri menajere 20,3

Nămoluri, turte filtrare

Dejecţii Slamuri 4.4 Nămoluri de la staţii de epurare

18,9

Noroaie miniere

Depozite peroduse petroliere

1,2 0,27

Steril Zgură, cărămizi, nisipuri uzate

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material pulverulent din depozitul de

zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru solul din zona de influenţă a SC CET Iaşi SA. În studiul efectuat de ICPA Bucureşti pentru CET II Holboca, siturile de monitorizare au fost situate la distanţe de 0,3 până la 3,5 km de coşul de evacuare a gazelor, pe direcţii diferite pentru a surprinde efectele poluării coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor. Concluzia acestui studiu a fost că efectele poluării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care funcţionează pe cărbune. Conţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate din spulberarea materialului pulverulent din haldă determină o poluare moderată şi slabă la sud şi nord-vest de CET. Conţinutul de plumb, cadmiu şi mangan se încadrează în valori normale. Din activitatea desfăşurată pe amplasamentul CET Iaşi II rezultă atât deşeuri nepericuloase cât şi deşeuri periculoase. Societatea are un depozit propriu în care se efectuează eliminarea zgurii şi cenuşii rezultate din arderea combustibilului solid, precum şi şlamul rezultat din tratarea apei industriale cu sulfat feros, var şi adjuvant (dacă este cazul), în staţiile de tratare chimică a apei din cele două centrale. Şlamul rezultat din activitatea CET Iaşi II se transportă în sistem hidrauluic, odată cu zgura şi cenuşa, iar cel de la CET Iaşi I se transportă cu vidanja şi se deversează în compartimentul aflat în funcţie.

Page 54: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

53

Tabel. 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Surse de poluare Judeţ

Anul Agenti econom. detinatori

Nr. de instalaţii directe indirecte

0 1 2 3 4 5 2003 SC CET Iaşi SA

CET II Holboca 1 Depozit de zgură

şi cenuşă Emisii pulberi, gaze arse la coş

2004 SC CET Iaşi SACET II Holboca

1 Depozit de zgură şi cenuşă

Emisii pulberi, gaze arse la coş

2005 SC CET Iaşi SACET II Holboca

1 Depozit de zgură şi cenuşă

Emisii pulberi, gaze arse la coş

2006 SC CET Iaşi SACET II Holboca

1 Depozit de zgură şi cenuşă

Emisii pulberi, gaze arse la coş

2007 SC CET Iaşi SACET II Holboca

1 Depozit de zgură şi cenuşă

Emisii pulberi, gaze arse la coş

Iaşi

2008 SC CET Iaşi SACET II Holboca

1 Depozit de zgură şi cenuşă

Emisii pulberi, gaze arse la coş

În vederea protejării solului pe amplasamentul CET Iaşi II au fost identificate sursele

potenţiale de poluare în „Planul de prevenire şi combatere a poluăriilor accidentale”. Sursa: SC CET Iaşi SA 5.4. Calitatea solurilor

5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate Tabel. 5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Iaşi

Tabel. 5.4.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Iaşi anul 2008

Clase de bonitare ale solurilor Nr. crt. Specif. U.M. (ha) I II III IV V Total (ha)

1 Agricol ha 1363 86541 171307 106193 12289 377694 2 Arabil ha 1306 79281 135128 29019 5074 249808 3 Pajişti ha - - - - - - 4 Vii ha - - - - - - 5 Livezi ha - - - - - -

Total ha 2669 165822 306435 135212 17363 -

Sursa : DADR Iaşi

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Folo-sinţă ha % din

total folo-sinţă

ha % din total folo-sinţă

ha % din total folo-sinţă

ha % din total folo-sinţă

ha % din total folo-sinţă

agricol 1292 0,34 85136 22,4 174787 45,96 109810 28,88 9306 2,45 arabil 1235 0,48 78488 30,58 145278 56,61 27716 10,80 3895 1,52

Page 55: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

54

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Tabel. 5.4.2. Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2003-2008 Suprafata (ha) Judeţ

Factori de degradare

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Eroziune 9782 114545 145662 167346 167347 167843

Alunecări de teren 26015 66527 66179 66985 66985 67724

Inundabilitate - 29523 18651 18866 18866 19217

Acidifiere - 64887 159352 171474 65463 173238

Compactare - 180316 176087 176087 - -

Deficit de elemente nutritive

- - 79638 79638 70296 -

Volum edafic redus - - 25500 25500 - -

Sărăturare 7231 53392 57322 57810 57810 57347

Exces de umiditate în sol 7038 83782 83458 83458 - 101743

Gleizare - - 80989 12625 82268 82581

Pseudogleizare - - 14038 17849 17849 19162

Secetă periodică - - - - - -

Iaşi

Terenuri nisipoase - - - - - -

Sursa: DADR Iaşi 5.5. Monitorizarea calităţii solurilor

5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local APM Iaşi a expertizat solurile din influenţa poluatorilor industriali şi soluri cu destinaţie

agricolă. Probele de sol au fost prelevate la o adâncime de 0-20 cm , 20-40 cm conform

metodologiei de recoltare. Elementele chimice de interes din influenţa poluatorilor industriali S.C. HOLBOCA S.A.

şi S.C. FORTUS S.A. , metalele grele nu au înregistrat concentraţii ale căror valori să depăşească pragurile de alertă conf. Ord. 756/97. Valorile pentru conţinutul de metale grele în zona poluatorilor industriali Pb = 19-29 ppm ,Cr = 25-50 ppm , Ni = 10-40 ppm , Cd = 0,10-0,30 ppm , valorile mai ridicate înregistrându-se pe a doua adâmcime 20-40 cm datorită fenomenului de acumulare a acestora în orizonturi. Solurile cu destinaţie agricolă au fost expertizate sub aspectul poluării chimice urmărindu-se conţinutul de de azot total, nitraţi ,conţinut total de săruri solubile şi metale grele. Conţinutul de săruri solubile variază de la urme până la miligrame / 100g sol, fără a depăşi limitele de toleranţă a plantelor cultivate cu excepţia solurilor salinizate. Starea de salinizare şi alcalizare se apreciază prin măsurători cu privire la pH şi conductivitate a extractului de sol la saturaţie valorile acestora încadrându-se în valori normale pentru tipurile de sol analizate. Conţinutul de nutrienţi inregistrază valori scăzute în solurile puternic salinizate .

Rezultatele cu privire la concentraţiile de metale grele în solurile agricole se încadrează în valori normale.

Page 56: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

55

5.5.1.1. Dinamica unor caracteristici fizice ale solurilor din siturile de monitoring

de nivel I Nu deţinem date.

5.5.1.2. . Dinamica unor caracteristici chimice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I in perioada 1995-2004 Nu deţinem date.

5.5.1.3 Dinamica repartitiei siturilor de monitoring de nivel I pe clase de incarcare a solurilor cu elemente si substante potential poluante (ESPP) Nu deţinem date.

5.5.1.4.Monitorizarea zonelor afectate de diferite procese de poluare la nivel II. Nu deţinem date. 5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Tabel. 5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor (sursa O.J.S.P.A. Iaşi)

Judeţ Anul Tipuri de degradări Suprafaţa

(ha) Măsuri de

consolidare si prevenire

2003 2004 2005 2006

În brazde 21 În valuri 57533 În trepte 8947

Curgătoare 224 2007

Prăbuşiri 260

în brazde 21 în valuri 55.928 în trepte 11.289 du

formă

curgătoare 224 prăbuşiri 262

active 10.855 semiactive 18.902

Iaşi

2008

Alu

necă

ri

după

sta

diul

de

evol

uţie

relativ stabilizate 37.967

1. Zona de influenţă - astuparea crăpăturilor cu material pământos

impermeabil - canale impermeabile

pt. interceptarea şi evacuarea dirijată a apelor de suprafaţă - canale adânci sau

drenuri pt. captarea şi evacuarea apelor de

infiltraţie 2. Zona de alunecare

- drenarea de adâncime sau de

suprafaţă

Page 57: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

56

Judeţ Anul Tipuri de degradări Suprafaţa

(ha) Măsuri de

consolidare si prevenire

- modelarea terenului - ziduri de sprijin, contrabanchete,

ancoraje, etc. Pe terenurile foarte

frământate se recomandă împădurirea

Eroziunea hidrică de suprafaţă 167.843

Eroziunea în adâncime 6.598 Colmatarea prin apă

4.719

Decopertare 144 Inundabilitatea

19.217

Terenuri cu soluri pseudogleizate 19.162

2008

Terenuri cu soluri gleizate 82.581

Alte

form

e de

deg

rada

re

Trenuri sărăturate 57.347

5.6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Tabel 5.6.1.1. Inventarul siturilor potenţial contaminate /contaminate

Anul Numele

propriet./detinat. sitului

contaminat

Natura poluantului

Tipul activ.ce a provocat poluarea

Suprafata (ha)

Localizarea poluantilor

2003 2004 2005 2006

Judet Iaşi

2007

1 2008 SC APA VITAL SA Iasi Zinc

Depozit nămol

staţie de epurare cu suprafaţa de18.9 ha

18.9 Orizonturile superioare ale solului

2

ARCELOR MITTAL

TUBULAR PRODUCTS IASI

Metale grele – Zn,

Pb, Cd, produs

Acoperiri metalice,

depozitare combustibil

4.37 Orizonturile superioare ale solului

Page 58: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

57

Sit potenţial contaminat – valorile poluanţilor depăşesc pragurile de alertă pentru folosinţele respective, conform Ord 756/97

Sit contaminat – valorile poluanţilor depăşesc pragul de intervenţie pentru folosinţele respective, conform Ord 756/97

Incadrarea in categoria de sit potenţial contaminat/contaminat s-a facut pe baza chestionarelor (conform prevederilor HG 1408/2007) şi investigaţiilor existente in

SA petrolier

3

ARCELOR MITTAL

TUBULAR PRODUCTS IASI

SA

Metale grele - Zn,

Pb, Cu

Depozitare deşeuri

industriale 0.3

Orizonturile superioare ale solului

4 RAGCL Paşcani Hidrocarburi

Depozit deşeuri cu suprafaţă de 3.5 ha

Investigaţiile realizate nu se

referă la conţinutul in

metale grele, ci numai la

hidrocarburi şi nu delimitează

suprafaţa potenţial

poluată/poluată

Orizonturile superioare ale solului

5 SC CET II Iaşi Gudron

Depozitare produse petroliere

la depozitul de păcură

cu suprafaţa de 1.2 ha

Investigaţiile realizate

identifică doar natura

poluantului, nu delimitează suprafaţa potenţial

poluată/poluată

Orizonturile superioare ale solului

6 SC SALUBRIS SA IAŞI

Metale grele - Cu,

Pb, Cd

Depozit deşeuri

menajere cu

suprafaţa de 14.8 ha

Investigaţiile realizate

identifică doar natura

poluanţilor, nu delimitează suprafaţa potenţial

poluată/poluată

Orizonturile superioare ale solului

7 CL Hârlău Hidrocarburi

Depozit deşeuri

menajere cu

suprafaţa de 2 ha

Investigaţiile realizate nu se

referă la conţinutul in

metale grele, ci numai la

hidrocarburi şi nu delimitează

suprafaţa potenţial

poluată/poluată

Orizonturile superioare ale solului

Page 59: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

58

documentaţiile de obţinere a actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului, tinând cont de valorile pentru prag de alertă şi prag de intervenţie conform Ordinului 756/1997; Inventarul alunecărilor de teren an 2008

În tabelul 5.6.1.2. sunt prezentate suprafeţele afectate de alunecări pe unităţi administrative (comune). Tabel. 5.6.1.2. Inventarul alunecărilor de teren Nr. crt.

Teritoriul comunei

Alunecări(ha) Tip Măsuri de consolidare şi

prevenire 0. 1. 2. 3. 4. 1 AL. I CUZA 49 2 ANDRIESENI 238.5 3 ARONEANU 671 4 BĂLŢAŢI 86 5 BELCEŞTI 128 6 BIVOLARI 78 7 BÂRNOVA 67 8 BOSIA 20 9 BRĂIEŞTI 471

10 BUTEA 130 11 CEPLENIŢA 58 12 CIORTEŞTI 508.5 13 CIUREA 180 14 C.CAPREI 486.5 15 COMARNA 427 16 COSTULENI 198 17 COTNARI 530 18 COZMEŞTI 354 19 CRISTEŞTI 206 20 CUCUTENI 327 21 DAGĂŢA 281 22 DELENI 1019 23 DOBROVĂŢ 389 24 DOLHEŞTI 222 25 DUMEŞTI 456 26 ERBICENI 474.5 27 FOCURI 878 28 GOLĂEŞTI 68 29 GORBAN 74 30 GRAJDURI 52 31 GROPNIŢA 407 32 HELEŞTENI 234 33 HORLEŞTI 199 34 HOLBOCA 152 35 IPATELE 286 36 LESPEZI 165.5 37 LEŢCANI 333

Active şi semiactive

Propuneri de împădurire, captare izvoare, drenaje

Page 60: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

59

Nr. crt.

Teritoriul comunei

Alunecări(ha) Tip Măsuri de consolidare şi

prevenire 38 LUNGANI 957.5 39 MĂDÂRJAC 297 40 MIROSLAVA 301 41 MIRONEASA 83 42 MIROSLĂVEŞTI 107 43 MOGOŞEŞTI IŞ 38 44 MOGOŞEŞTI ST 23 45 MOŞNA 63.5 46 MOŢCA 176 47 MOVILENI 475 48 OŢELENI 270 49 PLUGARI 812 50 PODU ILOAIEI 642 51 POPEŞTI 712 52 POPRICANI 201 53 PROBOTA 71 54 RĂDUCĂNENI 598 55 REDIU 620 56 ROMĂNEŞTI 227 57 RUGINOASA 128 58 ŞCHEIA 302 59 SCHITU DUCA 460 60 SCĂNTEIA 165 61 SCOBINŢI 894 62 SINEŞTI 754.5 63 SIREŢEL 54 64 ST.PRĂJESCU 20 65 STRUNGA 642 66 ŞIPOTE 763 67 TANSA 265 68 TĂTĂRUŞI 156 69 TODIREŞTI 235 70 TOMEŞTI 185.5 71 TRIFEŞTI 130 72 ŢIBANA 448 73 ŢIBANEŞTI 508 74 ŢIGĂNAŞI 101 75 VALEA SEACĂ 226 76 VICTORIA 218 77 VÂNĂTORI 191.5 78 VLĂDENI 240 79 VOINEŞTI 240 80 MUN. IAŞI 184 81 PAŞCANI 233 82 TG.FRUMOS 1291 83 HÂRLĂU 68

Page 61: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

60

5.6.2 Inventarul siturilor contaminate Inventarul siturilor contaminate pe raza judeţului Iaşi se desfăşoară conform H.G. 1408 din 19.11.2007 referitoare la modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului. Procedura de încadrare a siturilor contaminate gestionate de administraţia publică sau operatorii economici este în desfăşurare şi reprezintă o etapă preliminară menită să contribuie, în final, la inventarul naţional al siturilor- solurilor contaminate. Lista preliminară a solurilor potential contaminate/contaminate va fi definitivată in cursul anului 2009 si aprobată prin Ordin al ministrului mediului 5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor Tabel 5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Anul Teren degradat prin Suprafaţa(ha)

Modalităţi de investigare şi evaluare a poluării

sol/subsolului

2003

2004

2005

2006

Eroziune 95,56 Studii pedologice - OSPA Iaşi Acidifierea solurilor

198 Studii agrochimice - OSPA Iaşi

Contaminare cu metale grele, hidrocarburi 5,60

Buletine de analiză sol şi foraje monitorizare apă freatică

(metale grele) 2007

Contaminare cu nămoluri spălare

0,3 Evaluare risc poluare cu pulberi şi ioni de metale grele.

Eroziunea hidrică de suprafaţă 167.843

Eroziunea în adâncime 6.598 Colmatarea prin apă 4.719

Decopertare 144 Alunecări de teren 67.724

Inundabilitatea 19.217 Terenuri cu soluri pseudogleizate 19.162

Terenuri cu soluri gleizate 82.581

Judet Iaşi

2008

Terenuri cu soluri sărăturate 57.347

Studii pedo si agrochimice realizate de OJSPA

Page 62: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

61

5.7.1. Modalităţi de investigare Modalităţile de investigare a solurilor potenţial contaminate constau în prelevarea de

probe de sol şi analiza în laborator a acestora în vederea detreminării conţinutului de metale grele, a pH-ului solurilor, precum şi în vederea supravegerii compuşilor periculoşi proveniţi din transportul, depozitarea şi utilizarea carburanţilor . Analizele chimice de laborator se efectuează pe baza unor metode standard (ISO) acreditate la nivel naţional (RENAR). Pentru apele freatice, marile unităţi industriale de pe raza judeţului Iaşi (ArcelorMittal etc.), efectuează monitorizări regulate prin foraje amplasate amonte şi aval de siturile cu potenţial de contaminare. Probele prelevate sunt de asemenea analizate în laborator. 5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

Tabe. 5.7.2. Programe intreprinse pentru recostructia/remedierea ecologica a terenurilor

degradate/contaminate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Anul Zona degradată/contaminata Suprafata

Program de remediere/reconstructie ecologica

Surse de finantare

2003 2004 2005 2006

Râpa Galbenă – Ipatele Islaz Bâcu

Bocniţa Sineşti Com. Valea Lupului

Cremănărie Ezăreni

95,56 Combaterea

eroziunii solului

Buget şi fonduri proprii (Legea

81/1991, HG 7/2003)

Puciosu Tr. I Paşcani Puciosu Tr. Paşcani

198 Amendare soluri acide

Buget şi fonduri proprii (Legea

81/1991, HG 7/2003)

Judet Iaşi

2007

Depozit nămol provenit de la staţia de epurare Tomeşti 18,9 Fitoreabilitare Investiţii

ISPA

PA Voineşti (finalizat 2008) 11,78 2008

Studii de fezabilitate pentru: - PA Râpa Galbenă – Ipatele - PA Islaz Bâcu – Ipatele - PA Ezăreni – Miroslava - PA Dealul lui Vodă - Scobinţi

87,68 89,65 43,5 43,05

Perimetre de ameliorare pentru combaterea eroziunii solului

Buget şi fonduri

proprii (L 181/1991; HG 7/2003 cu privire la constituirea fondurilor

de

Page 63: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

62

Anul Zona degradată/contaminata Suprafata

Program de remediere/reconstructie ecologica

Surse de finantare

PE + DDE pentru: - PA Măgura – Cotnari - PA Dealul Holmului – Balş - PA 1 Valea Lupului -

43,86 30,32 35,85

ameliorare)

Rediu Aldei, com Aroneanu 166 Impădurire SAPARD

SC Arcelor MITTAL 4,37 Fitoremediere Surse proprii

SC APA VITAL SA 18.9 Fitoremediere ISPA

5.8. Concluzii

1. În judeţul Iaşi sunt in curs de inventariere preliminară siturile potential contaminate/contaminate, conform prevederilor HG 1408/2007. Monitorizarea siturilor contaminate, în cazul, agenţilor economici din industrie de face pe baza analizelor standard de laborator şi a analizelor standard de apă freatică, poziţionate în punctele cheie (aval şi amonte de sit) pentru evaluarea migraţiei poluanţilor.

2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat lipsa poluării chimice.

3. Reducerea activităţii industriale şi aplicarea măsurilor prevăzute în programele de conformare, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluarea generată de activitatea agenţilor economici.

4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de alunecări active şi semiactive de teren, de eroziune foarte puternică şi excesivă, Aceste terenuri necesită măsuri radicale de reconstrucţie ecologică prin împădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoameliorative.

5. Efectele poluării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care funcţionează pe cărbune.

Page 64: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

63

Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA 6.1. Biodiversitatea României

Importanţa biodiversităţii la nivel judeţean

Biodiversitatea sau diversitatea biologică este varietatea spectaculoasă a vieţii de pe planeta noastră; include totalitatea plantelor, animalelor şi ecosistemelor de pe Terra, precum şi interacţiunile dintre acestea. Umanitatea este în întregime dependentă de plante, animale şi alte organisme care fac parte din diversitatea biologică a lumii.

Rolurile esenţiale ale diversităţii biologice includ: Calitatea aerului pe care îl respirăm Provizii de bunuri – hrană, combustibil,fibre, apă proaspătă, medicamente Reglarea climei, a inundaţiilor, a bolilor, a calităţii apelor Roluri auxiliare: formarea solurilor, circuitul nutrienţilor, producţia primară Roluri culturale: estetic, educaţional, recreativ, psihologic, spiritual.

Pe teritoriul judeţului Iaşi au fost inventariate:

14 habitate de importanţă comunitară europeană (menţionate în anexa 2 a OUG 57/2007);

6 specii de floră sălbatică de interes comunitar european cu prezenţă certă (menţionate în anexele 3b, 4a şi 5a ale OUG 57/2007), la care se adaugă 4 specii citate în literatura de specialitate pentru judeţul Iaşi, dar care necesită studii ulterioare pentru confirmare;

107 specii de floră sălbatică de interes naţional (menţionate în anexa 3b a OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii internaţionale, lista roşie a judeţului Iaşi);

164 specii de faună sălbatică de interes comunitar european (menţionate în anexele 3a, 4A şi 5A ale OUG 57/2007);

58 specii de faună sălbatică de interes naţional (menţionate în anexele 4B şi 5B ale OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii internaţionale).

Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane reprezentative de habitate precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor strict protejate prin lege, pe teritoriul judeţului Iaşi sunt declarate:

27 de rezervaţii - 24 rezervaţii naturale şi 3 rezervaţii ştiinţifice – însumând o suprafaţă totală de 5330,59 ha (aproape 1% din suprafaţa judeţului);

22 de situri Natura 2000, cu o suprafaţă totală de cca. 70 000 ha (aproximativ 13% din suprafaţa judeţului):

18 situri de tip SCI – Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru conservarea habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de importanţă comunitară, altele decât păsări;

4 de tip SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru conservarea speciilor de păsări de importanţă comunitară.

Page 65: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

64

6.2. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică 6.2.1. Habitatele naturale 6.2.1.A. Habitate naturale de interes naţional – la nivelul judeţului Iaşi sunt inventariate un număr de 44 de habitate naturale de interes naţional 6.2.1.B. Habitate naturale de interes comunitar Pe teritoriul judeţului Iaşi sunt declarate un număr de 22 de situri Natura 2000 – 18 de tip SCI şi 4 de tip SPA. În formularele standard ale siturilor declarate sunt înscrise 14 tipuri de habitate de importanţă comunitară europeană – 4 tipuri de habitate de ape dulci, 6 tipuri de habitate de pajişti şi tufărişuri şi 4 tipuri de habitate de pădure, după cum urmează: Tabel nr. 6.2.1.B. - Habitate naturale de interes comunitar

Starea de conservare Nr. crt.

Denumire categorie de

habitat

Număr tipuri

habitate

Favorabilă

Nefavorabilă

Suprafaţa (ha)

Ponderea habitatelor

din suprafaţa României

(%)

1 Habitate de ape dulci 4 4 - 24973,8696

2 Habitate de pajişti şi tufărişuri 6 6 - 8530,247

3 Habitate din turbării şi mlaştini 0 0 - 0

4 Habitate de stâncării şi peşteri

0 0 - 0

5 Habitate de pădure 4 4 - 11905,941

TOTAL 14 14 0 45410,0576

Habitat de stepă cu Stipa sp. (SCI Valea lui David)

Habitat de stepă cu Stipa sp. şi Echium russicum (SCI Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti)

Page 66: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

65

Habitat de sărătură cu Salicornia europaea (SCI - Sărăturile de la Valea Ilenei )

Habitat de sărătură cu Suaeda maritima SCI Sărăturile Jijia Inferioară Prut

Habitat acvatic de tip Hydrocharition SCI Sărăturile Jijia Inferioară Prut

Habitat de stepă cu Pulsatilla nigricans (SCI Fânaţele Bârca)

Habitat forestier de tip Păduri dacice de stejar şi carpen (SCI Pădurea Ghiorghiţoaia)

Habitat forestier de tip Asperulo - Fagetum (SCI Pădurea Bîrnova-Repedea – Pietrosu Dobrovăţ )

Page 67: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

66

6.2.2. Flora sălbatică

A. Specii de floră sălbatică de interes comunitar european Pe teritoriul judeţului Iaşi se găsesc cu certitudine 5 specii de floră de importanţă

comunitară care necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3b): Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris aphylla ssp. hungarica (irisul de stepă), Pulsatilla grandis (dediţei), Crambe tataria (varza turcească), Echium russicum (capul şarpelui). Din aceeaşi anexă, pe teritoriul judeţului Iaşi a fost citată specia endemică Galium moldavicum, din rezervaţia naturală Fâneţele Seculare Valea lui David, specie a cărei prezenţă încă nu a fost confirmată. Tot din anexa 3b), pentru judeţul Iaşi au mai fost citate în literatura de specialitate Serratula lycopifolia (gălbinare) – la Focuri şi Agrimonia pilosa (turiţă) – la Cotnari, specii a căror confirmare necesită studii ulterioare. Tot din această anexă, a mai fost citată în literatura de specialitate pentru judeţul Iaşi Luronium natans – la balta Vladnic, însă este o specie extinctă în România.

Din anexa 4A b), pentru judeţul Iaşi este citată în literatura de specialitate şi specia Lindernia procumbens (syn. cu Lindernia pyxidaria) – la Mirceşti, însă şi această specie necesită confirmare prin studii ulterioare.

Din anexa 5A , în judeţul Iaşi este prezentă cu certitudine specia Galanthus nivalis (ghiocel). În concluzie, în judeţul Iaşi sunt prezente 6 specii de floră de importanţă comunitară cu prezenţă certă, iar 4 sunt cu prezenţă incertă (în total – 10 specii). Dintre cele 6 specii confirmate, 2 sunt vulnerabile şi 4 sunt rare , conform listelor roşii naţionale (cu respectarea criteriilor IUCN). Din punct de vedere al stării de conservare în judeţul Iaşi, cele 6 specii de floră sunt în stare favorabilă de conservare, chiar dacă unele sunt totuşi rare. Tabel 6.2.2. A. Flora sălbatică de interes comunitar

Stare de conservare Nr. crt.

Tip Număr specii F V R P

1 Plante superioare menţionate în anexele 3b, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

6 - 2 4 -

2 Plante inferioare menţionate în anexele: 3b, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice*

- - - - -

TOTAL 6 - 2 4 - * Datele existente privind plantele inferioare din judeţul Iaşi sunt insuficiente.

Page 68: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

67

B. Specii de floră sălbatică de interes naţional

Tabel 6.2.2. B. Flora sălbatică de interes naţional Stare de conservare Nr.

crt. Tip Număr

specii F V R P 1 Plante superioare menţionate în anexa 3b

din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice*

5 1 4

2 Plante superioare endemite ** 11 5 1 5 - 3 Monumente ale naturii 2 - - 1 1

4 Alte categorii de plante ocrotite care nu se găsesc în anexele menţionate, nu sunt endemite sau monumente ale naturii***

91 4 28 58 1

TOTAL 107 9 28 68 2

* Dintre cele 5 specii de plante superioare menţionate în anexa 3b din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, una este şi endemică (Galium moldavicum – rezervaţia floristică Fâneţele Seculare Valea lui David) iar una este şi monument al naturii (Cypripedium calceolus )

** Dintre cele 11 specii endemice care se găsesc în judeţul Iaşi: - una este endemică pentru Iaşi (cea menţionată anterior); - 8 sunt endemice pentru România; - 2 sunt endemisme carpatice.

*** În urma derulării proiectului de colaborare transfrontalieră Phare CBC

„Management comun România – Republica Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări” implementat de APM Iaşi în perioada decembrie 2006 – noiembrie 2008, prin studiile realizate de specialişti, inventarul speciilor de floră cu statut de protecţie a fost actualizat, astfel încât lista speciilor de floră sălbatică de interes naţional pentru judeţul Iaşi cuprinde în total 107 specii, comparativ cu 175 în anul 2007. Această diferenţă rezultă din faptul că multe specii au fost citate în literatura de specialitate pentru judeţul Iaşi, însă fie nu se găsesc în judeţul Iaşi, fie nu se află în stare de vulnerabilitate.

Page 69: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

68

Scurtă descriere a speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007 prezente în judeţ

Cypripedium calceolus (foto 6.), denumită popular papucul doamnei, datorită formei

deosebite a florii ce sugerează forma unui papuc, este o specie rară, declarată şi specie-monument al naturii şi face parte din familia Orchidaceae (orhidee). În judeţul Iaşi se găseşte în general în stejărete sau în păduri de amestec în care predomină stejarul – rezervaţia naturală „Pădurea Ghiorghiţoaia”, siturile Natura 2000 propuse şi validate la nivel naţional „Pădurea Bârnova-Repedea” şi „Pădurea Homiţa”.

Iris aphylla ssp. hungarica (foto 3. şi 4.) – irisul de stepă – este un iris cu flori de culoare albastră-violet, face parte din familia Iridaceae şi este specific pajiştilor însorite din zonele de stepă şi silvostepă. În judeţul Iaşi se găseşte în rezervaţia naturală „Fâneţele Seculare Valea lui David”, siturile Natura 2000 propuse şi validate „Fâneţele Bârca”, „Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti”, precum şi în alte locaţii.

Pulsatilla grandis (foto 5.) – dediţeii – este o plantă specifică pajiştilor de tip stepic (uscate şi însorite). Face parte din familia Ranunculaceae . În judeţul Iaşi, se găseşte în situl Natura 2000 propus si validat „Fâneţele Bârca” şi în alte locaţii.

Crambe tataria (varză turcească, târtan) (foto 1.) este specifică pajiştilor uscate, pe coaste erodate. În judeţul Iaşi se găseşte în rezervaţia naturală „Fâneţele Seculare Valea lui David” , situl N2000 propus şi validat „Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti”, precum şi în alte locaţii.

Echium russicum (capul şarpelui) (foto 7.)– specie specifică pajiştilor uscate de tip stepic, face parte din familia Boraginaceae. În judeţul Iaşi se găseşte în situl Natura 2000 propus şi validat „Pădurea şi Pajiştile de la Mârzeşti”, precum şi în alte locaţii.

Galanthus nivalis (ghiocei) (foto 2.) – specie vernală, specifică pădurilor şi tufărişurilor, în ultima vreme din ce în ce mai rară, datorită recoltării în număr mare în ultimii ani de către diverse persoane.

Galanthus nivalis (ghiocei) (SCI Pd.Ghiorghiţoaia) Foto: Dan Laurenţiu Stoica

Crambe tataria (SCI Valea lui David) Foto: Luminiţa Iconomu

Page 70: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

69

Iris aphylla hungarica (SCI Valea lui David) Foto: Luminiţa Iconomu

Pulsatilla grandis (dediţei) (SCI Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti) Foto: Adrian Oprea

Iris aphylla hungarica (SCI Fânaţele Bârca) Foto: Loredana Cantemir

Cypripedium calceolus (papucul doamnei) (SCI Pădurea Bârnova-Repedea) Foto: Adrian Oprea

Page 71: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

70

Echium rossicum (capul şarpelui) (SCI Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti) Foto: Luminiţa Iconomu

Salvinia natans (peştişoară) – protejată prin Conv. Berna (rezervaţia acvatică Pruteţul Bălătău) Foto: Adrian Oprea

Page 72: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

71

Tabel 6.2.2.C. Fauna sălbatică de interes comunitar Stare de conservare Nr.

crt. Tip Număr

specii F V R P 1 Mamifere menţionate în anexele 3a, 4A şi 5A

din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

33 9 8 1 15

2 Păsări menţionate în anexele 3a din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

70 27 21 4 18

3 Reptile menţionate în anexele 3a si 4A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

9 2 2 2 3

4 Amfibieni menţionaţi în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

12 2 5 5

5 Peşti menţionaţi în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

14 2 8 3 1

6 Nevertebrate (exceptând insectele) menţionate în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

4 2 1 1

7 Insecte menţionate în anexele 3a si 4A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

22 20 2

TOTAL 164 44 65 11 44

Mentiuni: • dintre speciile de insecte considerate vulnerabile pentru judetul Iasi, 4 sunt prioritare

pentru UE • datele au fost luate din Lista Rosie a speciilor de flora si fauna salbatica în zona de

granita România - Republica Moldova, relizată în cadrul proiectului Phare CBC „Management comun România – Republica Moldova pentru conservarea biodiversităţii în regiunea de graniţă dintre cele două ţări”;

Page 73: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

72

Tabel 6.2.2.D. Faună sălbatică de interes naţional Stare de conservare Nr.

crt. Tip Număr

specii F V R P Mamifere menţionate în anexele 4B şi 5B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

16 8 4 2 2

1

Alte mamifere ocrotite Păsări menţionate în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

35 33 1 1

2

Alte păsări ocrotite Reptile menţionate în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

2 1 1

3

Alte reptile ocrotite Amfibieni menţionaţi în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

4 2 2

4

Alţi amfibieni ocrotiţi Peşti menţionaţi în anexele 4B şi 5B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

-

5

Alţi peşti ocrotiţi Nevertebrate (exceptând insectele) menţionate în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

-

6

Alte nevertebrate (exceptând insectele) ocrotite

Insecte menţionate în anexele 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

1 1

7

Alte insecte ocrotite TOTAL 58 41 9 2 6

Page 74: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

73

Natrix natrix (şarpe de casă) (SPA Eleşteele Jijiei şi Miletinului) Foto: Loredana Cantemir

Vipera ursinii ssp. moldavica (vipera de stepă)(SCI Valea lui David) Foto: Ştefan Zamfirescu

Lacerta agilis (şopârla de câmp) (SCI Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti) Foto: Luminiţa Iconomu

Lacerta viridis (guşterul) (mascul, colorit nupţial) Foto: Ştefan Zamfirescu

Page 75: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

74

Hyla arborea (brotăcel) (SCI Lunca Mirceşti) Foto: Loredana Cantemir

Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă) (SCI Sărăturile Jijia Inferioară Prut) Foto: Loredana Cantemir

Cygnus olor (lebăda de vară) (Lacul Aroneanu) Foto: Luminiţa Iconomu

Aythia ferina (raţă cu cap castaniu) Foto: Carmen Gache

Zerynthia polyxena Foto: Irinel Popescu

Saturnia pyri (fluturele Ochi-de-păun mare) Foto: Irinel Popescu

Page 76: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

75

6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Tabel 6.2.3.A. – Specii din flora sălbatică valorificate economic

Cantitate (kg)

Nr. crt.

Specie (denumire populară si ştiinţifică)

Autorizată Recoltată 1 Albastrică (Centaurea cyanus) 23,5 23,52 Anason (Pimpinella anisum) 17,3 17,33 Anghinare (Cynara scolymus) 50 50 4 Armurariu (Silybum marianum) 5,8 5,85 Busuioc (Ocinum basilicum) 8,5 8,56 Brad (muguri) (Abies alba) 10 10 7 Brânca ursului (Heracleum sphondilium) 3 3 8 Brusture (Arctium lappa) 28,5 28,59 Cătină albă (Hippophae rhamnoides) 215,5 215,5

10 Cerenţel (Geum urbanum) 15,5 15,511 Cicoare (Cichorium intybus) 32 32 12 Cimbrişor (Thymus serpyllum) 64 64 13 Ciocul berzei (Geranium sanguineum) 5,5 5,514 Cireş (Cerasus avium) 38 38 15 Ciuboţica cucului (Primula veris ) 29 29 16 Coada calului (Equisetum arvense) 64,5 64,517 Coada racului (Potentilla anserina) 4 4 18 Coada şoricelului (Achillea millefolium) 104 104 19 Coacăze ( Ribes sp) 5 5 20 Corn (Cornus mas) 140 140 21 Creţişoară (Alchemila xanthochlora) 17 17 22 Creţuşcă (Filipendula ulmaria) 2 2 23 Cruşin (Frangula alnus) 9,5 9,524 Chimen ( Carum Carvi) 0,5 0,525 Cuscrişor ( Pulmonaria officinalis) 1 1 26 Drăgaică, sânziene (Galium verum) 1 1 27 Dud (Morus alba) 21,5 21,528 Fenicul (Foeniculus vulgare) 1 1 29 Fierea pamantului (Centaurium erythraea) 2 2 30 Fragi (Fragaria vesca) 1 1 31 Frasin (Fraxinus excelsior) 18,5 18,532 Fumăriţă (Fumaria officinalis) 25 25 33 Gălbenele (Calendula officinalis) 101 101 34 Grâuşor (Ranunculus ficaria) 3 3 35 Hamei (Humulus lupulus) 29 29 36 Hasmaţuchi (Anthriscus cerefolium) 62 62 37 Hrean (Armoracia rusticana) 340 340 38 Iarba mare (Inula helenium) 104,5 104,539 Isop (Hyssopus officinalis) 17 17

Page 77: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

76

Cantitate (kg)

Nr. crt.

Specie (denumire populară si ştiinţifică)

Autorizată Recoltată 40 Jaleş (Salvia officinalis) 2 2 41 Leurdă (Allium ursinum) 51 51 42 Levănţica (Lavandula angustifolia) 61 61 43 Lumânărica (Verbascum phlomoides) 28 28 44 Măceş (Rosa canina) 350 211 27 0712 45 Măghiran (Majorana hortensis) 41,5 41,546 Mărul luplui (Aristolochia clematitis) 56 56 47 Mentă (Mentha piperita) 89,5 89,548 Mesteacăn (Betula pendula) 14 14 49 Mur (Rubus sp.) 43 43 50 Muşeţel (Matricaria chamomilla) 140,5 140,551 Nalba (Lavatera trimestris) 18 18 52 Nalbă mare (Althaea officinalis) 3,5 3,553 Năpraznic (Geranium robertianum) 35 35 54 Nemţişor de câmp (Consolida regalis) 2 2 55 Nuc (Juglans sp.) 35 35 56 Obligeană (Acorus calamus) 44 44 57 Odolean, valeriană (Valeriana officinalis) 21,5 21,558 Osul iepurelui (Ononis spinosa) 37 37 59 Paducel (Crataegus monogyna) 67 67 60 Păpădia (Taraxacum officinale) 46 46 61 Pătlagina (Plantago sp.) 34 34 62 Pelin (Artemisia absinthium) 54,5 54,563 Podbal (Tussilago farfara) 52,5 52,564 Porumbar (Prunus spinosa) 6,5 6,565 Pufuliţa cu flori mici (Epilobium major) 34,5 34,566 Răchitan (Lynthrum salicaria) 29 29 67 Roiniţa (Melissa officinalis) 9 9 68 Rostopasca (Chelidonium majus) 26,5 26,569 Salcâm (Robinia pseudacacia) 36 36 70 Salvie (Salvia officinalis) 32 32 71 Sânzâiene (Galium verum) 19,5 19,572 Scai vânăt (Eryngium planum) 14 14 73 Silnic (Glechoma hirsuta) 18 18 74 Silur (Euphrasia rostkoviana) 14,5 14,575 Siminoc (Helichrysum arenarium) 13 13 76 Soc (Sambucus nigra) 69 69 77 Sovârf (Origanum vulgare) 39 39 78 Spânz (Helleborus purpurascens) 43,5 43,579 Splinuţa (Solidago virgaurea) 12,5 12,580 Stejar (Quercus robur) 18,5 18,581 Ştevie (Rumex patientia) 43 43 82 Sulfină (Melilotus officinalis) 24,5 24,583 Sunătoare (Hypericum perforatum) 72,5 72,584 Talpa gâştii (Leonorus cardiaca) 40 40 85 Tătăneasă (Symphytum officinale) 58 58 86 Tei (Tilia cordata) 160 112 11 8852 87 Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) 36,5 36,5

Page 78: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

77

Cantitate (kg)

Nr. crt.

Specie (denumire populară si ştiinţifică)

Autorizată Recoltată 88 Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 34 34 89 Trifoi roşu (Trifolium pratense) 33 33 90 Troscot (Polygonum aviculare) 2,5 2,591 Turiţa mare (Agrimonia eupatoria) 25 25 92 Untul pamantului (Tamus communis) 69 69 93 Urzică (Urtica dioica) 89 89 94 Urzică moartă (Lamium sp.) 31,5 31,595 Vâsc (Viscum album) 126 126 96 Ventrilică (Veronica officinalis) 30,5 30,597 Verbină (Verbena officinalis) 11 11 98 Vinariţă (Asperula odorata) 11 11 99 Viţă sălbatică (Vitis sylvestris) 16 16 100 Volbură (Convolvulus arvensis) 9,5 9,5

Tabel 6.2.3.B. Specii din fauna sălbatică valorificate economic

Cantitate (număr exemplare)

Nr. crt.

Specie (denumire populară şi

ştiinţifică)

Autorizată pt. sezonul

2007/2008

Recoltată/Capturată

1 Căprior (Capreolus capreolus) 191 1602 Cerb comun (Cervus elaphus) 15 83 Mistreţ (Sus scrofa) 254 1904 Iepure (Lepus europaeus) 5 670 5 3865 Fazan (Phasianus colchicus) 715 3986 Potârniche (Perdix perdix) 305 2297 Porumbel gulerat (Columba palambus ) 135 668 Turturele ( Streptopelia turtur ) 140 1259 Guguştiuc (Streptopelia decaocto) 730 59610 Prepeliţă (Coturnix coturnix) 1 595 1 03411 Graur (Sturnus vulgaris) 940 47812 Gâscă de vară (Anser anser) 150 4513 Gârliţa mare (Anser albifrons ) 155 2914 Raţă mare (Anas platyrhynchos) 1 430 79215 Raţă mică (Anas crecca) 545 19116 Raţă cârâitoare (Anas querquedula ) 195 1217 Raţă cu cap castaniu (Aythya ferina) 10 018 Lişiţă (Fulica atra) 575 9819 Găinuşă de baltă (Gallinula chloropus) 180 1020 Sitar (Limosa limosa) 165 221 Becaţină comună (Gallinago gallinago) 360 2022 Cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 160 223 Cioară grivă (Corvus corone cornix) 3 190 2 363

24 Cioară de semănătură (Corvus frugilegus)

1 150 667

25 Coţofană (Pica pica) 2 090 1 76926 Gaiţă (Garrulus glandarius) 920 78427 Viezure (Meles meles) 102 100

Page 79: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

78

Cantitate (număr exemplare)

Nr. crt.

Specie (denumire populară şi

ştiinţifică)

Autorizată pt. sezonul

2007/2008

Recoltată/Capturată

28 Vulpe (Vulpes vulpes) 934 92029 Jder de copac (Martes martes) 21 1930 Jder de piatră (Martes foina) 6 631 Dihor (Putorius putorius) 465 44832 Nevăstuică (Mustela nivalis) 480 46733 Hermelină (Mustela erminea) 80 8034 Bizam (Ondatra zibethica) 276 25635 Pisică sălbatică (Felis silvestris) 3 2

6.2.4. Specii deţinute în captivitate În judeţul Iaşi nu există grădini/parcuri zoologice, acvarii publice, centre de reabilitare şi /sau îngrijire. 6.3. Starea ariilor naturale protejate În judeţul Iaşi sunt declarate 27 de rezervaţii *, după cum urmează:

12 de tip forestier 3 de tip floristic 7 de tip acvatic 5 de tip geologic-paleontologic

* Din punct de vedere al tipului de management adecvat conservării valorilor naturale pentru care au fost declarate, toate rezervaţiile de tip geologic-paleontologic ar trebui să fie rezervaţii ştiinţifice. Însă, în legislaţia prin care au fost declarate, pentru rezervaţiile Punctul Fosilifer Băiceni, Locul Fosilifer Dealul Repedea şi Bohotin – Pietrosu nu este specificat tipul acestora (naturală sau ştiinţifică) (Legea 5/2000), iar rezervaţiile Şcheia şi Pârâul Pietrei – Bazga au fost declarate prin HG 2151/2004 ca rezervaţii naturale.

Page 80: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

79

6.3.1. Arii de interes naţional/judeţean Din cele 27 de arii naturale protejate existente pe teritoriul judeţului Iaşi, 17 au fost

atribuite în custodie, după cum urmează: Tabel nr. 6.3.1.A. Administrarea Ariilor Naturale Protejate

Conventie cutodie Nr. Crt Denumire Nr zi Luna An

Custode/ Administrator

Plan de management

1 Pădurea Cătălina - Cotnari” 5580 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română - CMN

2 Pădurea Frumuşica 5581 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română - CMN

3 Pădurea Ghiorghiţoaia 5582 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română - CMN

4 Făgetul Secular Humosu 5583 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română - CMN

5 Pădurea Icuşeni 5584 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română - CMN

6 Lunca Mirceşti (Vasile Alecsandri)” 5585 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română - CMN

7 Pietrosu 5586 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

8 Poiana cu schit 5587 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

9 Poieni -Cărbunărie 5588 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

10 Locul Fosilifer Dealul Repedea 5579 22 6 2004

Clubul de Turism si ecologie TURISTOR

Avizat de Academia Română

11 Pădurea Roşcani 5589 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

12 Balta Teiva Vişina 5578 22 6 2004

Societatea Ecologica AquaTerra - filiala Iasi

Avizat de Academia Română ; trimis spre aprobare la MMDD

Page 81: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

80

Conventie cutodie Nr. Crt Denumire Nr zi Luna An

Custode/ Administrator

Plan de management

13 Pădurea Tătăruşi 5590 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

14 Pădurea Uricani 5591 22 6 2004

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

15 Pădurea Medeleni 5950 11 7 2005

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

16 Pruteţul - Bălătău 5919 11 7 2005

Direcţia Silvică Iaşi

Avizat de Academia Română

17 Fâneţele Seculare Valea lui David 5617 5 7 2005

Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi – Grădina Botanică “Anastasie Fătu” Iaşi

Avizat de Academia Română

Tabel nr. 6.3.1.B. Arii Naturale Protejate de interes naţional/judeţean

Statut legal Nr. crt.

Denumire

Categ. ANP

Suprafaţă

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Interes naţ.

(Lg.5/2000 H.G.

2151/2004

Interes judeţean

(HCJ/HCL)

1 Balta Teiva-Vişina

Rezervaţie naturală de tip acvatic

6,90

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

2 Cotul Bran pe Râul Prut

Rezervaţie naturală de tip acvatic

10,00

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

3 Cotul Sălăgeni Rezervaţie naturală de tip acvatic

5,81

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

4 Pruteţul Bălătău

Rezervaţie naturală de tip acvatic

24,89

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

5 Râul Prut Rezervaţie naturală de tip acvatic

4316 ha (211 km lungime

râu)

0,1825

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

6 Acumularea Chiriţa

Rezervaţie naturală de tip acvatic

78,00

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

7 Acumularea Pârcovaci

Rezervaţie naturală de tip acvatic

50,00

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

8 Fâneţele Rezervaţie 46,36 Lg.5/2000 HCJ

Page 82: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

81

Statut legal Nr. crt.

Denumire

Categ. ANP

Suprafaţă

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Interes naţ.

(Lg.5/2000 H.G.

2151/2004

Interes judeţean

(HCJ/HCL)

seculare Valea lui David

naturală de tip floristic

8/1994

9 Poiana cu Schit Rezervaţie naturală de tip floristic

9,50

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

10 Sărăturile din Valea Ilenei

Rezervaţie naturală de tip floristic

5,90

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

11 Pădurea Cătălina - Cotnari

Rezervaţie naturală de tip forestier

7,60

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

12 Făgetul Secular Humosu

Rezervaţie naturală de tip forestier

73,30 0,0003

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

13 Pădurea Frumuşica

Rezervaţie naturală de tip forestier

97,30 0,0004

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

14 Pădurea Ghiorghiţoaia

Rezervaţie naturală de tip forestier

202,30 ha0,0008

- HCJ 8/1994

15 Pădurea Icuşeni

Rezervaţie naturală de tip forestier

11,60

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

16 Lunca Mirceşti (Vasile Alecsandri)

Rezervaţie naturală de tip forestier

26,30 0,0001

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

17 Pădurea Medeleni

Rezervaţie naturală de tip forestier

102,00 ha0,0004

- HCJ 8/1994

18 Pădurea Pietrosu

Rezervaţie naturală de tip forestier

83,00 0,0003

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

19 Poieni - Cărbunăriei

Rezervaţie naturală de tip forestier

9,20

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

20 Pădurea Roşcani

Rezervaţie naturală de tip forestier

34 ,60 0,0001

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

21 Pădurea Tătăruşi

Rezervaţie naturală de tip forestier

49,90 0,0002

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

22 Pădurea Uricani

Rezervaţie naturală de tip forestier

68,00 0,0002

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

23 Punctul fosilifer Băiceni

Rezervaţie ştiinţifică de 3,23

Lg.5/2000 HCJ 8/1994

Page 83: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

82

Statut legal Nr. crt.

Denumire

Categ. ANP

Suprafaţă

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Interes naţ.

(Lg.5/2000 H.G.

2151/2004

Interes judeţean

(HCJ/HCL)

tip geologic-paleontologic

24 Bohotin - Pietrosu

Rezervaţie ştiinţifică de tip geologic-paleontologic

0,90

Lg.5/2000 HCJ

8/1994

25 Locul fosilifer Dealul Repedea

Rezervaţie ştiinţifică de tip geologic-paleontologic

6,80

Lg.5/2000 HCJ

8/1994

26 Şcheia Rezervaţie naturală de tip geologic-paleontologic

1,00

HG

2151/2004 -

27 Pârâul Pietrei – Bazga Răducăneni

Rezervaţie naturală de tip geologic-paleontologic

0,50

HG

2151/2004 -

Pădurea Uricani – vedere de iarnă, cu căprioare (Capreolus capreolus)

Pădurea Uricani – vedere de primăvară-vară, cu leurdă înflorită (Allium ursinum)

Cotu Bran

Pădurea Pietrosu-Dobrovăţ

Page 84: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

83

Rezervaţia geologică-paleontologică Şcheia

Şcheia - detaliu

Pruteţul Bălătău

Balta Teiva-Vişina

Poiana cu Schit

Poiana cu Schit

Page 85: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

84

Pădurea Ghiorghiţoaia

Pădurea Frumuşica

Locul Fosilifer Dealul Repedea

Locul Foslifer Dealul Repedea - detaliu

Pădurea Roşcani Carpinus orientalis (cărpiniţă) la limita nordică a arealului său

Pădurea Mârzeşti Fritillaria orientalis (laleaua pestriţă)

Page 86: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

85

Page 87: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

86

6.3.2. Arii de interes internaţional – nu sunt declarate obiective UNESCO în judeţul Iaşi. 6.3.3. Situri Natura 2000 Tabel 6.3.3.1.A. SPA- propuneri

Suprafaţa (ha) Nr. crt.

Denumire

Localizare

Totală Pe terit. judetului

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată

din supraf.

Judeţului (%)

1 Acumulările Belceşti

Judeţul Iaşi – comunele: Belceşti, Cotnari

2 154,8 2 154,8 0 0,3934

2 Eleşteele Jijiei si Miletinului

Judeţul Iaşi – comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi şi Vlădeni.

19 425,0 19 425,0 0,0355 3,5472

3 Lunca Siretului Mijlociu

Judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău; în judeţul Iaşi – comunele: Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti Siret, A.I. Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Răchiteni şi Butea.

10 455,4 cca. 7350 0 1,3422

4 Pădurea Bârnova

Judeţele Iaşi şi Vaslui; judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca şi Tomeşti.

12 886,7 cca.12 600

0,7868 2,3009

5 Pădurea Micleşti

Judeţul Iaşi – comunele: Ciorteşti şi Dolheşti.

8 473,5 cca. 5600 0 1,0226

6 Pădurea Mădârjac

Judeţul Iaşi – comunele: Dagâţa, Dumeşti, Horleşti, Mădârjac, Popeşti, Sineşti, Tansa, Ţibana, Ţibăneşti, Voineşti

cca. 26 500

cca. 26 500

1,1305 4,8392

TOTAL 79 895,4 73 629,8 13,4455

Page 88: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

87

Tabel 6.3.6.1.B. SPA- declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Suprafaţa (ha) Nr. crt.

Denumire

Localizare

Totală Pe terit. judetului

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată

din supraf.

Judeţului (%)

1 Eleşteele Jijiei si Miletinului

Judeţul Iaşi – comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi , Popricani, Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni.

19 425,0 19 425,0 0,0355 3,5472

2 Lunca Siretului Mijlociu

Judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău; în judeţul Iaşi – comunele: Stolniceni-Prăjescu, Mogoşeşti Siret, A.I. Cuza, Hălăuceşti, Mirceşti, Răchiteni şi Butea.

10 455,4 3 272,5 0 0,59760

3 Pădurea Bârnova

Judeţele Iaşi şi Vaslui; judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca şi Tomeşti.

12 886,7 12 757,8 0,8396 2,3297

4 Pădurea Micleşti

Judeţul Iaşi – comunele: Ciorteşti şi Dolheşti.

8 473,5 5 389 0 0,9841

TOTAL 22 6340,6 40844,3 0,8751 7,4586

Page 89: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

88

Tabel 6.3.6.2.A. SCI - propuneri Suprafaţa (ha)

Nr. crt.

Denumire

Localizare

Totală Pe terit. judetului

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată

din supraf.

Judeţului

1 Dealul lui Dumnezeu

Judeţul Iaşi – comunele: Leţcani, Movileni, Rediu,Româneşti.

569,6 569,6 0 0,1040

2 Fânaţele Bârca

Judeţul Iaşi – comunele: Voineşti, Mogoşeşti-Iaşi

159,4 159,4 0 0,0291

3 Făgetul Humosu

Judeţul Iaşi – comuna Deleni

79,8 79,8 100 0,0145

4 Lunca Mirceşti

Judeţul Iaşi – comuna Mirceşti

28,3 28,3 100 0,0051

5 Pădurea Bârnova-Repedea

Judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca

12 428,4

cca.12 427

0,8705 2,2696

6 Pădurea Frumuşica

Judeţul Iaşi – comuna Mădârjac

113,8 113,8 100 0,0207

7 Pădurea Gheorghiţoaia

Judeţul Iaşi – comuna Sineşti

243,6 243,6 100 0,0444

8 Pădurea Homiţa

Judeţul Iaşi – comunele Cristeşti, Moţca

51,4 51,4 0 0,0093

9 Pădurea Icuseni

Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti

9,6 9,6 100 0,0017

10 Pădurea Medeleni

Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti, Victoria

128 128 100 0,0226

11 Pădurea Roşcani

Judeţul Iaşi – comuna Roşcani

64,7 64,7 77 0,0118

12 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - Iaşi

Judeţul Iaşi – comunele Rediu, Popricani.

232,1 232,1 0 0,0423

13 Pădurea Tătăruşi

Judeţul Iaşi – comunele Tătăruşi, Cristeşti

48,4 48,4 100 0,0088

14 Pădurea Uricani

Judeţul Iaşi – comuna Miroslava

112,9 112,9 100 0,0206

15 Râul Prut Judeţul Iaşi – comunele Bivolari, Trifeşti, Probota, Victoria, Golăieşti, Ungheni, Ţuţora, Prisăcani, Grozeşti, Gorban

12 511 cca. 7 500 35 2,2846

Page 90: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

89

Suprafaţa (ha) Nr. crt.

Denumire

Localizare

Totală Pe terit. judetului

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată

din supraf.

Judeţului

16 Sărăturile din valea Ilenei

Judeţul Iaşi – comunele Dumeşti, Leţcani, Româneşti

158,9 158,9 3,7 0,0290

17 Sărăturile Jijia Inferioară – Prut (include siturile propuse Balta Bălătău şi Gârla veche a bălţii Teiva Vişina)

Judeţul Iaşi – comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi , Popricani, Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni.

10997,6 10997,6 0,06 2,0083

18 Valea lui David

Judeţul Iaşi – comuna Miroslava

222,9 222,9 20,8 0,0407

TOTAL 38160,4 33 148 6,9671 Tabel 6.3.6.2.B. SCI - declarate prin Ordin MMDD 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Suprafaţa (ha) Nr. crt.

Denumire

Localizare

Totală Pe terit. judetului

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată

din supraf.

judeţului 1 Dealul lui

Dumnezeu Judeţul Iaşi – comunele: Leţcani, Movileni, Rediu,Româneşti.

570 570 0 0,1040

2 Fânaţele Bârca

Judeţul Iaşi – comunele: Voineşti, Mogoşeşti-Iaşi

159 159 0 0,0291

3 Făgetul Humosu

Judeţul Iaşi – comuna Deleni

80 80 91,6 0,0146

4 Lunca Mirceşti

Judeţul Iaşi – comuna Mirceşti

28 28 93,92 0,0051

5 Pădurea Bârnova-Repedea

Judeţul Iaşi – comunele: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca

12 426 12 426 0,8651 2,2691

6 Pădurea Frumuşica

Judeţul Iaşi – comuna Mădârjac

114 114 85,3589 0,0208

7 Pădurea Gheorghiţoaia

Judeţul Iaşi – comuna Sineşti

244 244 82,9098 0,0445

Page 91: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

90

Suprafaţa (ha) Nr. crt.

Denumire

Localizare

Totală Pe terit. judetului

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată

din supraf.

judeţului 8 Pădurea

Homiţa Judeţul Iaşi – comunele Cristeşti, Moţca

51 51 0 0,0093

9 Pădurea Icuseni

Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti

11 11 100 0,0020

10 Pădurea Medeleni

Judeţul Iaşi – comuna Golăieşti, Victoria

128 128 95,3125 0,0233

11 Pădurea Roşcani

Judeţul Iaşi – comuna Roşcani

67 67 52,2388 0,0122

12 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - Iaşi

Judeţul Iaşi – comunele Rediu, Popricani.

232 232 0 0,0407

13 Pădurea Tătăruşi

Judeţul Iaşi – comunele Tătăruşi, Cristeşti

48 48 100 0,0087

14 Pădurea Uricani

Judeţul Iaşi – comuna Miroslava

113 113 60,1769 0,0206

15 Râul Prut Judeţul Iaşi – comunele Bivolari, Trifeşti, Probota, Victoria, Golăieşti, Ungheni, Ţuţora, Prisăcani, Grozeşti, 0,0290Gorban

12 506 5002 86,2854 0,9134

16 Sărăturile din valea Ilenei

Judeţul Iaşi – comuna Dumeşti, Leţcani, Româneşti

158,9 158,9 3,7 0,0290

17 Sărăturile Jijia Inferioară –Prut

Judeţul Iaşi – comunele: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi , Popricani, Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni.

10976 10976 0,06 2,0043

18 Valea lui David

Judeţul Iaşi – comuna Miroslava

223 223 20,7892 0,0407

TOTAL 38134,9 30630,9 873,2166 5,5936 În cursul anului 2008 s-au realizat de către specialiştii compartimentului Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului un număr de 56 de acţiuni de monitorizare a ariilor naturale protejate. Comisarii din cadrul GNM – CJ Iaşi au realizat 7 controale în arii naturale protejate în cursul anului 2008, după cum urmează:

6 controale planificate, fără aplicare de sancţiuni;

Page 92: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

91

1 control neplanificat – verificare sesizare, la Locul Fosilifer Dealul Repedea, cu aplicarea unei sancţiuni în valoare de 3 000 lei, pentru acces în aria protejată fără acordul custodelui (aplicată conform prevederilor OUG 57/2007). 6.3.4. Rezervaţii ale Biosferei – nu sunt declarate pe teritoriul judeţului Iaşi. 6.3.5. Situri Ramsar – nu sunt declarate pe teritoriul judeţului Iaşi.

Page 93: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

92

Page 94: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

93

Suprapuneri Dintre siturile Natura 2000 , unele se suprapun 100% cu rezervaţii naturale, altele (mai

vaste) includ rezervaţii, iar altele sunt arii naturale protejate noi în judeţ. Astfel, toate rezervaţiile naturale de tip forestier, mai puţin Pădurea Cătălina-Cotnari, au dublu statut de protecţie – de rezervaţie naturală şi de sit Natura 2000; în funcţie de cum au fost introduse poligoanele, uneori siturile sunt ceva mai mari decât rezervaţiile. Pentru aceste cazuri, legislaţia naţională prevede obligativitatea de a se respecta condiţiile cele mai restrictive de protecţie şi conservare, respectiv condiţiile impuse de statutul de r.n., pentru situri aceste condiţii fiind mai permisive, bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă. Suprapuneri de arii naturale protejate în judeţul Iaşi:

Rezervaţiile naturale de tip forestier Făgetul Secular Humosu, Lunca Mirceşti, Pădurea Frumuşica, Pădurea Ghiorghiţoaia, Pădurea Icuşeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roşcani, Pădurea Tătăruşi , Pădurea Uricani sunt şi rezervaţii naturale şi situri Natura 2000 de tip SCI;

Rezervaţiile naturale de tip forestier Pietrosu - Dobrovăţ, Poieni - Cărbunărie, rezervaţia naturală de tip floristic Poiana cu Schit şi rezervaţia ştiinţifică de tip geologic-paleontologic Locul Fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de tip SCI Pădurea Bârnova - Repedea şi în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun parţial – în proporţie de aproximativ 90%)

Rezervaţiile naturale de tip acvatic Râul Prut şi Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; Rezervaţia naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vişina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia

Inferioară-Prut şi în SPA Eleşteele Jijiei şi Miletinului; Rezervaţia natural de tip floristic Fâneţele Seculare Valea lui David este integral inclusă

în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; La fel s-a întâmplat şi cu rezervaţia naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei –

este integral inclusă în situl mult mai mare cu acelaşi nume. Pe lângă aceste suprapuneri, sunt şi cazuri de suprapuneri ale siturilor de tip SCI cu cele tip

SPA: SCI Pădurea Bârnova-Repedea cu SPA Pădurea Bârnova SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut cu SPA Eleşteele Jijiei şi Miletinului

Page 95: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

94

6.4. Starea pădurilor 6.4.1. Fondul forestier Tabel 6.4.1.A.

Judeţ Suprafaţa totală fond forestier (FF)

(ha)

Suprafaţă pădure (P) (ha)

% FF/P din suprafaţa totală a

judeţului Iaşi 68 315 * 66 552* 12,47 / 12,15 (Sursa: Direcţia Silvică Iaşi)

* Suprafeţele reprezintă fondul forestier rămas în proprietate de stat. Diferenţa de suprafaţă faţă de anul 2007 derivă din retrocedările care au avut loc în 2008, urmate de trecerea unor suprafeţe în forma de proprietate privată. Tabel 6.4.1.B. Evolutia suprafeţelor împădurite ( ha ) la nivelul judeţului

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 190 200 210 248 280 289 180 180 195

(Sursa: Direcţia Silvică Iaşi) 6.4.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile reprezintă o sursă de: materii prime pentru industria lemnului materii prime pentru industria alimentară materii prime pentru industria farmaceutică combustibil pentru încălzirea locuinţelor valorificare a vânatului valorificare economică a funcţiei recreative valorificare a resurselor genetice autohtone protecţie şi conservare a habitatelor şi speciilor în cadrul ariilor naturale protejate seminţe pentru pepiniere (orovenite din loturi semincere) puieţi produşi în pepiniere în scop comercial şi ornamental

6.4.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2008 Tabel 6.4.3.A. Masa lemnoasă pusă în curcuitul economic

Judeţ Masa lemnoasă (mii mc)

Iaşi 198,9 (Sursa: Direcţia Silvică Iaşi)

Page 96: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

95

6.4.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Tabel 6.4.4.A. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Judeţ Munte (%)

Deal (%)

Câmpie (%)

Iaşi - 86,7 13,3 (Sursa: Direcţia Silvică Iaşi) 6.4.5. Starea de sănătate a pădurilor Starea de sănătate a pădurilor în anul 2008 a fost, în general, bună. Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor care s-au realizatîn pepiniere şi în arborete, după cum urmează:

În pepiniere: - combaterea insesctelor dăunătoare – larve de Melolonta sp. (cărăbuş) – pe 9 ha - combaterea paraziţilor vegetali (Oidium şi Fusarium) – pe 15 ha

În arborete: - combaterea insectelor defoliatoare - Sterconichus fraxini – combatere la sol, pe 130 ha; - combaterea paraziţilor vegetali (Oidium) – pe 805 ha

6.4.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri Tabel 6.4.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Judeţ Tip lucrare Suprafaţa (ha)

Principale codru 1 832Principale crâng 103Principale substituiri-refaceri 44Conservare 53Accidentale (inclusiv igienă) 3 506Tăieri de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri) 4 557

Iaşi

TOTAL 10 095 (Sursa: Direcţia Silvică Iaşi) 6.4.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Tabel 6.4.7.1. Disponibilităţi de împădurire

Nr. crt.

Localitate Suprafaţă (ha)

1 Andrieşeni 500 2 Aroneanu 150 3 Bălţaţi 250 4 Belceşti 400 5 Bivolari 250

Page 97: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

96

Nr. crt.

Localitate Suprafaţă (ha)

6 Brăieşti 50 7 Butea 100 8 Cepleniţa 120 9 Ciorteşti 100 10 Ciurea 50 11 Coarnele Caprei 120 12 Comarna 200 13 Cozmeşti 100 14 Cucuteni 70 15 Dagâţa 20 16 Deleni 150 17 Dumeşti 210 18 Erbiceni 250 19 Focuri 250 20 Gorban 100 21 Gropniţa 300 22 Hălăuceşti 100 23 Heleşteni 100 24 Holboca 150 25 Ipatele 150 26 Lespezi 150 27 Leţcani 150 28 Lungani 150 29 Mădîrjac 50 30 Mirceşti 120 31 Miroslava 300 32 Miroslăveşti 300 33 Movileni 200 34 Plugari 250 35 Podu Iloaiei 200 36 Popeşti 100 37 Popricani 250 38 Răducăneni 300 39 Rediu 200 40 Româneşti 200 41 Ruginoasa 300 42 Şcheia 200 43 Schitu Duca 50 44 Scobinţi 250 45 Sineşti 50 46 Strunga 200

Page 98: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

97

Nr. crt.

Localitate Suprafaţă (ha)

47 Şipote 450 48 Tansa 150 49 Todireşti 50 50 Trifeşti 200 51 Ţigănaşi 100 52 Ţibana 100 53 Ţibăneşti 150 54 Vlădeni 250 55 Ungheni 150 56 Tg. Frumos 500 57 Oraş Hârlău 100 58 Municipiul Paşcani 300 59 Municipiul Iaşi 250 Total 10 960

6.4.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări Tabel 6.4.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Judeţ Localitate Suprafaţă (ha)

Iaşi Păun – Bârnova – staţie GSM (scoatere temporară, nereprimită la 31.12.2008)

0,0350

TOTAL 0,0350 (Sursa: Direcţia Silvică Iaşi)

În anul 2008 nu au fost scoateri definitive de teren din fondul forestier de stat pentru alte

utilizări (Sursa: Direcţia Silvică Iaşi) 6.4.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008 Tabel 6.4.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008

Judeţ Suprafaţă (ha)

Iaşi 404 (Sursa: Direcţia Silvică Iaşi)

Page 99: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

98

6.4.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului În anul 2008 Direcţia Silvică Iaşi a derulat o serie de acţiuni de informare şi conştientizare a publicului privind importanţa conservării habitatelor de pădure:

În cursul anului 2008 s-a derulat programul „Milioane de oameni – milioane de copaci” , în cadrul căruia Direcţia Silvică Iaşi s-a clasat pe locul 2 pe ţară la numărul de puieţi plantaţi.

În baza protocolului de parteneriat încheiat cu Palatul Copiilor Iaşi, s-au desfăşurat acţiuni informativ-educative privind importanţa pădurilor.

În data de 31.03.2008 s-a desfăşurat Simpozionul „Luna Pădurii”, organizat de către Direcţia Silvică Iaşi, la care au participat elevi din instituţiile de învăţământ ieşene.

În data de 04.04.2008 s-a desfăşurat o acţiune de plantare puieţi, la care au participat funcţionari publici din cadrul următoarelor instituţii: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi, Instituţia Prefectului Iaşi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi. 6.4.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Pădurea reprezintă un ecosistem unitar şi complex, cu multiple funcţii ce contribuie la menţinerea echilibrului natural al zonei unde se găseşte:

Producerea oxigenului şi purificarea aerului (rol fitosanitar) Circuitul apei (rol hidrologic) Formarea, evoluţia şi conservarea solurilor Funcţie antipoluantă Ameliorarea şi stabilizarea climei Habitat natural pentru specii Sursă de bunuri (funcţie economică) Sursă de venituri pentru populaţiile locale Rol cultural

Producerea oxigenului. Pădurile reprezintă plămânul planetei – 2/3 din oxigenul

planetei, vital pentru toate speciile de plante şi animale, este produs de păduri. Dintre toate ecosistemele, cele de pădure produc cea mai mare cantitate de oxigen raportată la unitate de suprafaţă: 1 km2 de pădure poate produce zilnic 9 tone de oxigen, aproape de 10 ori mai mult decât aceeaşi suprafaţă de teren agricol.

Rolul fitosanitar al pădurii constă în: împrospătarea aerului cu oxigen şi consumul dioxidului de carbon din atmosferă de către speciile vegetale, precum şi emiterea în atmosferă de către speciile de arbori a fitoncidelor – substanţe naturale cu rol antibiotic.

Funcţia hidrologică a pădurii constă în rolul esenţial pe care îl joacă pădurile în circuitul apei în natură. La fel ca şi oxigenul, apa reprezintă un factor vital pentru lumea vie de pe Terra. Ecosistemele de pădure intervin în circuitul natural al apei prin:

- infiltrarea lentă a apei şi reţinerea apei în sol; - protecţie împotriva unor calamităţi naturale ca: seceta, inundaţiile, viiturile - protecţia solurilor împotriva alunecărilor şi a eroziunii - surse de apă curată (izvoarele)

Formarea, evoluţia, ameliorarea şi conservarea solurilor. În cadrul sistemului forestier se realizează inter- şi intracondiţionări specifice care determină procesele de formare activă a solului sub pădure, caracterizate prin stabilitate mecanică, bioacumulare de humus şi elemente nutritive, buna structurare, infiltrare şi reţinere a apei în profilul de sol, alterare activă a silicaţilor, levigarea substanţelor solubile, acidificarea complexului adsorbtiv, aprovizionarea continuă cu

Page 100: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

99

elemente nutritive prin circuitul biologic al subsţantelor între arboret, litieră şi solul folosit de rădăcini. Vegetaţia forestieră îndeplineşte o importantă funcţie antiantropică, intervenind activ în conservarea formelor de relief, împotriva eroziunilor de suprafaţă şi adâncime, pentru evitarea alunecărilor de teren şi asanarea terenurilor cu exces de umiditate.

Funcţia antipoluantă a pădurilor se realizează prin: - rolul de barieră biologică – purificarea aerului prin emiterea de fitoncide - rolul de filtru natural, cu absorbţia noxelor şi înmagazinarea acestora la nivelul frunzelor - reţinerea pulberilor din aer pe frunze - rolul de barieră acustică, prin absorbţie fonică (reducerea nivelului de zgomot)

Ameliorarea şi stabilizarea climei Prin importantul rol în circuitul apei în natură, pădurile intervin în echilibrarea climatică a

zonei. Pădurea este cel mai important factor stabilizator al mediului, asigurând conservarea resurselor de apă şi echilibrarea regimului de scurgere. Pădurile au o capacitate de reţinere şi înmagazinare în sol de cca 10 mii mc apă pe an şi hectar. Astfel, pădurile sunt un imens rezervor natural de apă. Pentru a produce lemn, pădurile consumă 3-4 mii mc apă pe an şi ha. Restul de 6-7 mii mc se stochează în sol, ca o rezervă, care prin stratul freatic alimentează debitul izvoarelor, menţinând prin aceasta un regim echilibrat şi permanent al cursurilor de apă.

Habitat natural pentru specii. Pădurile cuprind importante habitate naturale în care trăiesc numeroase specii de plante şi animale, dintre care unele au statut de protecţie. Prin menţinerea în stare favorabilă de conservare a acestor habitate, fără a fi fragmentate, vor putea fi asigurate condiţiile de menţinere în stare favorabilă de conservare şi a speciilor şi habitatelor protejate prin lege. Din acest punct de vedere, pădurile au o importanţă deosebită în conservarea biodiversităţii autohtone.

Sursă de bunuri. Pădurile oferă, pe lângă lemnul brut ca materie primă pentru industria lemnului , şi materie primă pentru industria alimentară (fructe de pădure, ciuperci, vânat), materie primă pentru industria farmaceutică (plante medicinale şi fructe de pădure), dar şi surse de subzistenţă pentru localnici (lemn de foc, ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, apă potabilă).

Rolul cultural. Nu în ultimul rând, habitatele de pădure au un important rol cultural: estetic, educaţional, recreativ şi spiritual.

Pădurile, prin funcţiile ecologice, de protecţie şi socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie indiferent de forma de proprietate, o bogăţie de interes naţional de care beneficiază întreaga societate. Pentru îndeplinirea acestui scop, Regia Naţională a Pădurilor “Romsilva” asigură gestionarea durabilă a pădurilor (de stat şi a celor private pe bază contractuală) printr-un sistem unitar de norme cu caracter tehnic silvic, economic şi juridic, referitoare la amenajarea, paza, protecţia contra dăunătorilor, exploatarea şi regenerarea pădurilor.

Page 101: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

100

6.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Activităţile antropice desfăşurate in aria studiată evindenţiază impactul acestora asupra stării de conservare a biodiversităţii in special în perimetrele şi în vecinătatea ariilor naturale protejate. Astfel au fost identificate principalele activităţi cu impact :

Pescuitul – manifestat prin cele 3 categorii – pescuit organizat in amenajări piscicole, pescuitul sportiv şi braconajul;

Vânătoarea – se vânează atât specii de interes economic – căprior, mistreţ, păsări de baltă, fazan, etc dar şi specii protejate precum pisica sălbatică;

Agricultura – în special prin modul de utilizare a terenurilor, fragmentarea sau distrugerea unor habitate, practicarea unei agriculturi intensive, utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, îngraşămintelor chimice, etc;

Suprapăşunatul – care duce la diminuarea populaţiilor unor specii de plante rare; Silvicultura – prin retrocedarea terenurilor si exploatarea iraţională a masei

lemnoase, defrişările, taierile rase ale pădurilor de luncă, necorelarea amenajamentelor silvice cu obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate, introducerea unor specii invazive în detrimentul celor autohtone;

Turismul – practicat în ariile naturale protejate în lipsa unei organizări a turismului în aceste arii, a dotărilor corespunzătoare, a turismului automobilistic, proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic;

Infrastructura de transport - prin fragmentarea şi alterarea unor habitate, poluarea aerului, zgomot;

Infrastructura urbană – in special staţiile de epurare care prin funcţionarea defectuoasă duc la poluarea apelor de suprafata şi subterane;

Industria extractivă - prin exploatarea agregatelor minerale (nisip, pietriş, argilă, roci fosilifere )

În judeţul Iaşi, cele mai afectate rezervaţii de impactul antropic sunt :

Fâneţele Seculare Valea lui David – păşunat ilegal, dispariţia sistematică a panoului indicator, accidental – accesul cu autovehicule de teren (test drive)

Locul Fosilifer Dealul Repedea - activităţi de agrement neorganizat, vetre de foc, accesul cu animale, accesul cu autovehicule, depozitare necontrolată de deşeuri

Page 102: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

101

6.6. Biosecuritatea

6.6.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii 6.6.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii 6.6.2.1. Cadrul instituţional 6.6.2.2. Procedura de autorizare 6.6.2.3. Evaluarea riscurilor

6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente 6.6.3. Etichetarea şi trasabilitatea OMG 6.6.4. Controlul implementării legislaţiei

GNM – CJ Iaşi: În cursul anului 2008, GNM – CJ Iaşi nu a efectuat nici un control în domeniul

biosecurităţii. DADR Iaşi: Compartimentul OMG din cadrul DADR Iaşi a efecturat 6 controale – câte 3 la fiecare din

cele 2 persoane juridice autorizate pentru cultura porumbului modificat genetic – privind modul de respectare a legislaţiei în vigoare privind condiţiile de cultivare a plantelor modificate genetic. Nu s-au constatat abateri de la prevederile legale (Ord. 237/2006 şi Legea 265/2006) şi nu s-au aplicat sancţiuni.

Controale la culturile de soia clasică pentru depistarea soiei modificată genetic, în anul 2008 s-au efectuat în număr de 22, pe o suprafaţă de 795 ha. Aceste s-au efectuat atât la boabe cât şi pe frunze. Nu s-au constatat abateri faţă de prevederile legale şi nu s-au aplicat sancţiuni.

6.6.5. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic şi operatorii în domeniu 6.6.5.1. Soia – în anul 2008 nu s-a emis nici o autorizaţie pentru cultivarea soiei modificată genetic

6.6.5.2. Porumbul – în anul 2008 au fost emise 2 autorizaţi pentru cultivarea de plante superioare modificate

genetic, la specia Zea mays (porumb) , conform tabelului nr. 6.6.5.2. Producţia obţinută a fost destinată exclusiv furajării animalelor.

6.6.6. Coexistenţa 6.6.7. Perspective

Page 103: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

102

Tabel nr. 6.6.5.2. – Situaţia porumbului modificat genetic cultivat în judeţul Iaşi în anul 2008

Provenienţă seminţe (tone)

Destinaţie producţie

(tone) Loc teren Denumire Adresa Soi

Supra faţă (ha)

Cumpărată Producţie proprie

Produc-ţie

(tone) Consum Seminţe

JUDETUL IAŞI

Loc. Scânteia, jud. Iaşi

SC AGROCOOP UNIREA SA

Jud. Iaşi, Loc. Scânteia

DKC 4442YG 15

196,2 (SC

MONSANTO prin SC

COMERŢ SRL Bacău)

- 41

41 (furajare animale

proprii; la data de

2.03.2009 societateanu mai avea în stoc OMG)

-

DKC 4442YG 0,8

13,08 (SC

MONSANTO) -

DKC 5784YG 0,8

13,08 (SC

MONSANTO) -

DKC 5018YG 0,8

14,10 (SC

MONSANTO) -

DKC 3946YG 0,8

12,82 (SC

MONSANTO) -

DK-315 0,65 12,5 (SC

MONSANTO) -

Loc. Strunga, Jud. Iaşi

PF SERGHIAC GHEORGHE

Loc. Strunga, jud. Iaşi

DK-5783 0,65 15

(SC MONSANTO)

-

32,54

32,54 (furajare

animale – livrată în

totalitate SC ZOOSAB Neamţ)

-

Page 104: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

103

6.7. Concluzii

Din punct de vedere al biodiversităţii, judeţul Iaşi se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, cu cca.1760 specii de floră spontană şi peste 450 specii de faună sălbatică, specii care în marea lor majoritate sunt conservate corespunzător în ecosistemele terestre şi acvatice;

Pădurile în proprietate de stat ocupă cca. 12% din suprafaţa judeţului; diferenţa faţă de anul 2007 rezultă din suprafeţele retrocedate foştilor proprietari şi intrate în proprietate privată;

Prin desemnarea în cursul anului 2007 a siturilor Natura 2000, suprafaţa de arii naturale protejate a judeţului a crescut la cca. 13% din suprafaţa judeţului (faţă de cca. 1 % înainte de declararea lor);

În cadrul activităţilor de recoltare/capturare specii de floră şi/sau faună sălbatică autorizate, nu s-au depăşit cotele aprobate ;

În anul 2008 s-a cultivat porumb modificată genetic, pe o suprafaţă de 19,5 ha; producţia obţinută de 73,.54 t, s-a folosit exclusiv la furajarea animalelor.

Page 105: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

104

Capitolul 7. DEŞEURI

7.1. Date generale.

Deşeu: orice substanţă/produs/obiect în stare solidă sau lichidă, provenită/provenit din procese de producţie sau din activităţi casnice şi sociale, care nu mai poate fi utilizată conform destinaţiei iniţiale şi care, în vederea unei eventuale reutilizări în alte scopuri sau pentru a limita efectele poluante asupra mediului, necesită măsuri speciale de colectare/i stocare/valorificare/eliminare. Conform Directivei Cadru a Deşeurilor, transpusă în legislaţia naţională prin OUG Nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr.426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp dintre data fabricaţiei produsului şi data când acesta devine deşeu). Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor de deşeuri după închiderea lor. Organizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor revine generatorilor de deşeuri (în cazul deşeurilor de producţie) şi administraţiilor publice locale şi operatorilor de salubritate (pentru deşeurile generate de populaţie). Începând cu anul 1995, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantităţile de deşeuri s-au facut în conformitate cu cerinţele europene de clasificare a deşeurilor (Catalogul European al Deşeurilor, transpus in legislatia nationala prin H.G.Nr.155/1999, înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ( H.G.Nr.856/2002) Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia Naţională de Gestionare a deseurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor. La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD),de catre Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, utilizând date de la nivelul acestora.

Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor au fost aprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 şi al M.I.E. nr. 1499/21.12.2006.

În august 2008 a fost finalizat şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) pentru judeţul Iaşi, adoptat prin HCJ Iaşi Nr.343/21.11.2008. Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează:

principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza

Page 106: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

105

utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

principiul măsurilor preliminare , corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor),trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

principiul prevenirii – stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.

principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.

principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.

principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scazut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

principiul integrării – stabileşte ca activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ierarhizare a priorităţilor, în conformitate cu strategia Uniunii Europene:

prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;

reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;

valorificarea– prin refolosire (reutilizare), reciclare materiala şi recuperare energetică; -eliminarea finală – prin depozitare.

Cadru legislativ privind deseurile

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

Directiva Cadru privind deşeurile,Nr.75/442/EEC,amendată de Directiva Nr.91/156/ EEC

O.U.G.Nr.78/2000 privind regimul deşeurilor(M.Of.Nr.283/22.06.2000), aprobată cu modificări şi completări prin Legea Nr.426/2001, modificată prinO.U.G.Nr.61/2006 (M.Of.Nr.790/19.09.2006),aprobată prin Legea nr.27/2007(M.Of.Nr.38/ 18.01.2007);

Reglementează activitaţile de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului.

Page 107: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

106

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

H.G.Nr.1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului National de Gestionare a Deşeurilor Ordinul Nr.1364/1499/14.12.2006 (M.Of.232/04.04.2007) privind Planul regional de gestionare a deşeurilor-Regiunea 1 N-E

Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional a unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţele din regiunea N-E

Directiva Nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

O.U.G.Nr.78/2000 privind regimul deşeurilor (m.Of.Nr.283/22.06.2000), aprobată cu modificări şi completări prin Legea Nr.426/2001,modificată prin O.U.G.Nr.61/ 2006 (M.Of.Nr.790/19.09.2006 ),aprobată prin Legea nr.27/2007(M.Of.Nr.38/18.01.2007);

Reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi mediului.

Directiva Nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendată de Directiva Nr. 87/101/EEC şi de Directiva Nr.91/692/EEC

H.G.Nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (M.Of.Nr.199/22.03.2007)

Reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate , pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei asupra mediului. Se referă la condiţiile de colectare a anumitor tipuri de uleiuri uzate

Page 108: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

107

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

Directiva Nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva Nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

H.G.Nr.1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori ( M.Of.Nr.667/ 25.09.2008)

Reglementează condiţiile de introducere pe piată a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase , precum şi modalităţile de gestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi .

H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor , atât pentru realizarea , exploatarea, monitorizarea , cit si închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor existente .

Directiva Nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor

O.M.Nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of.Nr.86/26.01.2005).

Aprobă Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor – construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri .

Page 109: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

108

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

O.M. Nr. 95 /2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista nationala de deşeuri acceptate in fiecare clasa de depozit deşeuri(M.Of.Nr.194 / 08.03.2005)

Aprobă procedurile preliminare pentru acceptarea deşeurilor la depozitare , criteriile pentru acceptarea deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deposit de deşeuri.

H.G.Nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificata prin H.G.Nr.268/2005 ;

Reglementează activităţile de incinerare şi coincinerare şi măsurile de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi coincinerare .

Directiva Nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor

O.M. Nr.756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor

Aprobă Normativul tehnic privind incinerarea deşeurilor

Directiva Nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

H.G.Nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje,modificata prin H.G.Nr.1872/2006(M.Of.nr. Nr.15/10.01.2007) O.M.Nr.927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje ( M.Of. nr.929 din 18.10.2005) O.M.Nr. 1229/731/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (M.Of.Nr.27/12.01.2006), modificat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului

Reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje . Reglementează procedura de raportare a datelor de catre producătorii şi importatorii de ambalaje şi bunuri ambalate, unităţile tip REMAT şi consiliile locale Reglementează Procedura de autorizare a organizaţiilor

Page 110: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

109

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 194/360/1325/2006; - Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 968/665/1462/2006 (M.Of.Nr.836/11.10.2006) ; - Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 1207/1765/306/2007. O.M.Nr. 1281/112/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective (M.Of.Nr.51/19.01.2006)

colective în vederea preluării responsabilităţii de realizare a obiectivelor anuale de valorificare/ reciclare a deşeurilor de ambalaje

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

Directiva Nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT)

H.G.Nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiune şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată prin HG Nr.291/2005 (M.Of.Nr.330/ 19.04.2005) si H.G.Nr.975/2007 (M.Of.Nr.598/30.08.2007) .

Reglementează regimul special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi al altor compuşi similari.

Decizia Nr. 2000/532/CE , amendată de Decizia Nr. 2001/119 privind lista deşeurilor, (ce înlocuieşte Decizia Nr. 94/3/CE privind lista deşeurilor şi Decizia Nr. 94/904/CE privind lista deşeurilor periculoase).

Hotărârea de Guvern Nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

Reglementează evidenţa gestiunii deşeurilor colectate , transportate , depozitate temporar, valorificate şi eliminate.

Page 111: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

110

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

Vehicule scoase din uz (VSU)

H.G.Nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz ( M.Of.Nr.32 /11.01.2005), modificată prin H.G.Nr.1313/2006 (M.Of.829/910.2006), rectificată prin Rectificare 2006; O.U.G.Nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului national auto (M.Of.Nr.1106 /26.11.2004), aprobată prin Legea Nr. 72 / 2005 (M.Of.Nr.313/14.04.2005); Ordinul Nr. 1224 / 722 / 2005 pentru aprobarea Procedurii şi condiţiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz publicat (M.Of.Nr.1178 / 27.12.2005, modificat prin Ordinul Nr. 985/2007 (M.Of.Nr.561/15.08.2007); Ordinul Nr. 87 /527 /411/ 2005 privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz (M.Of.Nr.295/08.04.2005);

Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

H.G.Nr.448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of.Nr.491/10.06.2005); Ordinul Nr. 1223 / 715 / 2005 privind procedura de inregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice ( M.Of.Nr.1/ 03.01.2006 ),modificat prin Ordinul Nr. 706/2007 (M.Of.Nr.307/2007) Ordinul Nr. 1225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluarii responsabilităţii privind

Reglementează gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) Reglementează procedura de înregistrare a producătorilor de EEE şi raportarea anuală a datelor privind EEE Reglementează procedura de autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de

Page 112: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

111

Legislaţie europeană Legislaţie românească Prevederi legale

realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare,reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.Of.Nr.1161/ 21.12.2005), modificat prin Ordinul Nr.1269 / 2006 (M.Of.Nr.1012/20.12.2006) si prin Ordinul Nr. 910/ 2007 (M.Of.Nr.428/2007) ; Ordinul Nr. 901/SB/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.Of.Nr.910/12.10.2005); H.G.Nr.992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (M.Of.Nr.822/12.09.2005), modificată prin H.G.Nr.816/2006 (M.Of.Nr.588/07.07.2006) şi prin Rectificare din 21.10.2005 (M.Of.Nr.941/21.10.2005) si prin Ordinul Nr. 1226/2007 pentru modificarea anexei la H. G.Nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (M.Of.Nr.626/2007); Ordinul 3/2007 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

colectare,reutilizare,reciclare şi valorificare a DEEE Reglementează limitarea utilizării anumitor substanţe chimice periculoase în EEE

Page 113: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

112

Legislaţie conexă privind deseurile Reglementare Principalele prevederi

Legea nr.515/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale

Stabileşte obligaţiile şi răspunderile care revin autorităţilor publice locale, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetăţenilor pentru instaurarea unui climat de curăţenie în localităţi

Ordinul MEC nr.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje (M.Of.Nr.244/19.03.2004)

Aprobă Lista cuprinzând standardele romane care adoptă standarde europene armonizate ale căror prevederi se referă la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

H.G.Nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru şi a statutului-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice

Aprobă modelul şi statutul-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice

ORDIN Nr. 110/2007 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor

Aprobă Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor

ORDIN nr. 111 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor

Aprobă Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor

Ordinul MSF nr.219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, modificat prin Ordinul 997/2004

Reglementează modul în care se colectează, ambalează, depozitează temporar, transportă şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale

Tabel 7.1.1 Deşeuri generate pe principale categorii, în anul 2008

Deşeuri generate Cantităţi (mii tone)

Procent (%)

Deşeuri generate de industria extractivă 0 0 Deşeuri generate de alte activităţi industriale 53,226 14 Deşeuri municipale 362,303 86

TOTAL 415,529 100 Figura 7.1.1. Deşeuri generate pe principale categorii, în anul 2008

Deşeuri generate în judeţul Iaşi în anul 2008

050000

100000150000200000250000300000350000400000

DeşeurimunicipaleDeşeuriindustriale

Page 114: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

113

7.2. Deşeuri municipale

Deşeuri municipale şi asimilabile = totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi în mediul rural din gospodării, instituţii comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere ş asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri construcţii-demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Responsabilitatea gestionării deşeurilor municipale revine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciilor de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul judeţului Iaşi. Pina in anul 2008,colectarea deşeurilor s-a realizat numai in localităţile urbane ,iar in trim.al-IV-lea 2008 si intr-o comuna (Motca). În anul 2008 in judeţul Iaşi s-au estimat următorii indici de generare a deşeurilor:

• 406 kg/loc/an – pentru mediul urban dens (municipiul Iaşi) ; • 356 kg/loc/an – pentru mediul urban : municipiul Paşcani,oraşeleTg.Frumos şi Hirlau); • 152 kg/loc/an – pentru mediul rura

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Tabel 7.2.1.1. Cantităţi de deşeuri generate în perioada 2003-2008

Cantităţi colectate (tone) Tip deşeu

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Deşeuri menajere şi asimilabile – Total, din care:

91005 125642 109794 113881 152949 178104

- deşeuri menajere de la populaţie, în amestec

84733 95740 103211 106826 138216 161029

- deşeuri menajere şi similare de la unitǎţi economice, unitǎţi comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi sanitare

6272 6133 6367 6802 14138 16283

- deşeuri menajere colectate separat (fară cele din construcţii, demolǎri)

- - 166 146 250 238

- deşeuri voluminoase colectate separat

- - 50 107 345 554

Deşeuri din servicii municipale *)

1488 2623 2968 3671 5315 22001

Deşeuri din construcţii, demolãri

5083 6701 7225 8546 11636 96163

TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE

97576 111198 119987 126098 169900 296268

Page 115: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

114

Notă: *) – deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri.

Fig.7.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate şi colectate

Evolutia cantitatilor de deseuri municipale

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

2003 2004 2005 2006 2007 2008

tone

/an Generate

Colectate

Tabel 7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2008 Deşeuri colectate Cantitate colectată

( mii tone ) Procent

(%) Deşeuri menajere si asimilabile 178,104 60,04

Deşeuri din servicii municipale 22,001 7,43

Deşeuri din construcţii/demolări 96,163 32,53

TOTAL 296,268 100 Sursa: Operatorii de salubritate ai jud.Iaşi

COLECTATE Deşeuri generate şi necolectate

63419 64067 64876 64258 65078 66035

TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE GENERATE

160995 175265 184863 190356 234978 362303

Page 116: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

115

Fig. nr.7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2008

0

50

100

150

200

tone

/an

2008

.

Deşeuri municipale colectate în anul 2008

Deşeuri menajere

Deseuri dinconstructii/demolariDeseuri din serviciimunicipale

Tabel 7.2.1.3 Cantităţi de deşeuri colectate în amestec, în anul 2008

Deşeuri menajere Cantitate colectată (mi tone)

Procent (%)

de la populaţie 161,029 90,82 de la agenţi economici 16,283 9,18

TOTAL 177,312 100 Tabel 7.2.1.4 Indicatori de generare a deşeurilor municipale în perioada 2002-2008

Indicator generare deşeuri municipale (kg/loc·an) Anul Judeţul Iaşi Regiunea 1 NE România

2002 335 361 283 2003 343 350 347 2004 350 321 378 2005 344 345 398 2006 364 329 - 2007 365 2008 367

Figura 7.2.1.3 Evoluţia indicatorilor de generare a deseurilor municipale

Evolutia indicatorilor de generare a deseurilor municipale

335343

350344

364 365 367

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

indi

cato

r de

gene

rare

Page 117: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

116

Compozitia deseurilor menajere a fost estimată pe baza datelor din chestionarele de anchetă statistică anuală ,completate de operatorii de salubritate si unitătile tip REMAT, nefiind determinată prin măsurători.

Tabel 7.2.1.5.Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere

Material Procent (%)

Hărtie/carton 6,20 Sticlă 2,81 Metale 1,81 Materiale plastice 5,97 Textile 4,15 Biodegradabile 48,02 Inerte 16,59 Altele 14,45 TOTAL 100

Fig. 7.2.1.4. Compoziţia deşeurilor menajere

Compoziţia medie a deşeurilor menajere din mediul urban în anul 2008

Hărtie/cartonSticlăMetaleMateriale plasticeTextileBiodegradabileInerteAltele

Tabelul nr. 7.2.1.4 Cantităţi de deşeuri colectate selectiv în anul 2008 Cantitatea totală de deşeuri

colectată (tone)

PET Plastic Hârtie/Carton Sticlă Metal Lemn

217,741 271 12,343 0 0 681

7.2.2. Deşeuri biodegradabile

Deşeuri biodegradabile = deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare sau de gradină, hârtia şi cartonul

În judeţul Iaşi, deseurile biodegradabile reprezintă o componentă importanta din deşeurile municipale.

În această categorie sunt cuprinse: • deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică; • deşeuri vegetale din parcuri, grădini;

Page 118: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

117

• deşeuri biodegradabile din pieţe; • componentele biodegradabile din deşeurile stradale; • nămolul de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; • hârtia: teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al prevederilor din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu

va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, care nu poate fi reciclată.

În ultimii ani, procentul de biodegradabile din deşeurile din deşeurile municipale a scăzut de la 64% în 1998, la cca. 48% în 2005. Soluţiile de recuperare/reciclare şi de reducere a deseurilor biodegradabile eliminate prin depozitare finală, care ar putea fi practicate sunt :

a) compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil; b) degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; c) tratare termică; d) tratare mecano-biologică (degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile.

Până în prezent, în judeţul Iaşi nu s-a practicat nici una din aceste posibilităţi. Prin proiectul noului depozit al municipiului/judeţului Iaşi (depozitul zonal Ţuţora) este prevazută o staţie de compostare în incinta depozitului. Ţinte legislative privind deseurile biodegradabile : Conform Directivei Europene Nr.1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, transpusă în legislaţia naţională prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, ţintele privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile municipale sunt următoarele :

• 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reduca la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ; • 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995) ; • 16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric produsă în anul 1995).

Pentru judeţul Iaşi,cantitatea de deşeuri biodegradabile generată la nivelul anului 1995 a fost de 115659 tone şi ,prin urmare, ţintele corespunzătoare perioadelor de implementare vor fi :

• 16 iulie 2010 -cantitatea de deşeuri biodegradabile se va reduce cu 28915 tone; • 16 iulie 2013 -cantitatea de deşeuri biodegradabile se va reduce cu 57830 tone; • 16 iulie 2016 - cantitatea de deşeuri biodegradabile se va reduce cu 75178 ton

7.2.3 Gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

Ponderea deşeurilor de ambalaje din totalul deşeurilor municipale generate a crescut semnificativ în ultimii ani, urmând tendinţa crescătoare a cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţă. Obiectivul principal al gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje il constituie,în primul rând,prevenirea generării deşeurilor de ambalaje, şi apoi măsuri de reutilizare,reciclare,precum şi alte forme de recuperare a deşeurilor de ambalaje în scopul reducerii cantităţilor eliminate. Legislaţia impune producătorilor şi importatorilor de ambalaje şi produse ambalate să reducă volumul deşeurilor de ambalaje prin optimizarea proceselor tehnologice,prin reducerea

Page 119: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

118

cantităţilor de materiale necesare confecţionării ambalajelor,precum şi prin confecţionarea/fabricarea de ambalaje reutilizabile.

Din inventarul anual al agenţilor economici din judeţul Iaşi producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate rezultă că în anul 2008 aceştia au introdus pe piaţa naţională următoarele tipuri şi cantităţi de ambalaje :

Tabel 7.2.3.1-Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţa naţională în anul 2008 de către producătorii şi importatorii de ambalaje şi produse ambalate, din jud.Iaşi

Material Cantităţi (tone)

Procent (%)

Sticlă 9558 51,52 Plastic 3671 19,79 Hârtie şi carton 4733 25,52 Aluminiu 46 0,25 Oţel 68 0,37 Lemn 187 1,01 Altele 286 1,54 Total 18549 100

În ce priveşte deşeurile de ambalaje, în a doua jumătate a anului 2008, la nivelul judeţului Iaşi, s-a extins sistemul de colectare selectivă a acestora şi în municipiul Paşcani, într-o primă etapă doar în zona centrală a acestuia. Populaţia care a beneficiat de acest sistem a numărat 1800 locuitori.

În municipiul Iaşi, în anul 2008 s-a continuat colectarea selectivă în cartierele pentru care s-au creat facilităţi în anul 2007 ( Alexandru cel Bun, Dacia, Mircea cel Bătrân ,Galata şi Nicolina I ) şi s-a extins colectarea selectivă în alte două cartiere ale oraşului (Copou şi Independenţei). Populaţia care a beneficiat de acest sistem a cuprins 75000 de locuitori. Categoriile de deşeuri colectate selectiv au fost : hârtie-carton şi PET. O imagine reprezentativă din municipiul Iaşi(campusul universitar ”Titu Maiorescu”) privind crearea de facilităţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje şi pregătirea acestora (balotare in incinta depozitului Tomesti) in vederea valorificării este prezentată in fig.nr.7.2.3.1.a şi nr.7.2.3.1.b

Fig.nr.7.2.3.1.a –Colectare selectivă PET-uri Fig.nr.7.2.3.1.-b Balotare(depozitul Tomeşti)

Page 120: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

119

Fig.nr.7.2.3.2. Baloţi de hârtie şi carton (depozitul Tomeşti)

Rezultatele colectării selective în municipiile Iaşi şi Paşcani sunt prezentate în tabelele următoare : Tabelul nr.7.2.3.2. Cantităţi de deşeuri PET colectate separat în municipiul Iaşi în anul 2008

Cantitatea de deşeuri din PET colectata lunar în anul 2008

(kg) Luna

Copou,Zona Independenţei

Alexandru cel Bun, Dacia,

Galata, Mircea cel Bătrân,

Nicolina

Unităţi economice , Instituţii de învăţământ

Ianuarie 2008 408 20748 0 Februarie 2008 539 14545 0

Martie 2008 412 14715 0 Aprilie 2008 1646 15552 0

Mai 2008 410 14425 0 Iunie 2008 520 15400 0 Iulie 2008 760 20360 120

August 2008 470 26410 140 Septembrie 2008 430 16740 0 Octombrie 2008 450 16630 87 Noiembrie 2008 490 15740 180 Decembrie2008 420 18970 24

TOTAL Sem.II.2008 6955 210235 551

TOTAL GENERAL 217741

Page 121: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

120

Tab.7.2.3.3. Deşeuri de hârtie-carton colectate separat în municipiul Iaşi în anul 2008 Cantitatea de deşeuri din hârtie-carton

colectată lunar în anul 2008 (kg)

Luna Copou,Zona

Independenţei

Alexandru cel Bun, Dacia, Galata,

Mircea cel Bătrân, Nicolina

Unităţi economice, Instituţii de învăţământ

Ianuarie 2008 0 180 420 Februarie 2008 180 234 546

Martie 2008 414 186 434 Aprilie 2008 490 187 435

Mai 2008 163 109 255 Iunie 2008 190 390 550 Iulie 2008 210 640 160

August 2008 100 350 110 Septembrie 2008 140 300 0 Octombrie 2008 450 740 200 Noiembrie 2008 350 1820 360 Decembrie2008 230 820 0 TOTAL anul

2008 2917 5956 3470

TOTAL GENERAL 12343

În munipiul Paşcani colectarea selectivă a inceput în trimestrul al -III-lea 2008 pentru două fractiuni reciclabile : hirtie-carton şi PET-uri, iar facilităţile de colectare au constat în 3 eurocontainere, amplasate în zona centrală a municipului Paşcani. Populaţia care a beneficiat de acest sistem a reprezentat 1800 de locuitori ,iar cantităţile colectate au fost următoarele : - Hârtie –carton : 250 Kg ; - PET: 550 Kg

Total : 800 Tabel 7.2.3.4 Deşeuri de ambalaje gestionate de consiliile locale în anul 2008

Cantităţile de deşeuri de ambalaje (tone) preluate valorificate eliminate prin:

din care:

Total din care

toxice sau periculoase

Total Reciclate Valorificate energetic

Alte forme de reciclare

Incinerare Depozitare controlată

5144 0 232 231 0 0 0 4912 Tabel 7.2.3.5 Deşeuri preluate de operatori specializaţi în preluarea deşeurilor de ambalaje de la persoane fizice sau juridice în anul 2008

Cantitate de deşeuri de ambalaje valorificată

(tone) Cantitate de deşeuri de

ambalaje preluată (tone) Total Reciclate Toxice sau

periculoase 19420 19222 19030 192

Page 122: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

121

Tabel 7.2.3.6..Colectori/Valorificatori/Reciclatori de deşeuri de ambalaje la sfârşitul anului 2008 Sticlă

Material PET Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE,

PP, PS)

Hârtie/Carton Metal (oţel,

aluminiu)

Lemn Textile (bumbac,

iuta) albă colorată

Număr colectori

2 5 7 2 0 0 0 0

Număr valorificatori

2 5 7 2 0 0 0 0

Număr reciclatori

1 5 0 0 0 0 0 0

Tabelul nr.7.2.3.7.Operatori economici colectori/valorificatori de deseuri de ambalaje Nr. Agent economic

(date de identificare:numele societăţii, CUI, adresă,

telefon, fax, persoană de contact)

Autorizaţie de mediu (nr./data/valabilitate), CAEN

Categorii de deseuri de ambalaje

valorificate

1 S.C. REMAT S.A. Iaşi Sediu : Iaşi, Str. Aurel Vlaicu, Nr. 88; Cod 700382 ,sau B-dul Chimiei , Nr.14, Cod 700293; Te.0232-236278; Fax.0232-236061 Depozite in Iaşi: 1). Str. Dimineţii, Nr. 32; 2)Şos. Iaşi-Tomeşti ,Km 1; Depozite în judeţ 1).Paşcani: Str. Gării,Nr.1 2).Târgu Frumos, Deal Buznea 3).Hârlău: str. Viilor nr.13

Iaşi:Autorizaţia de mediu, Nr.317/24.05.2007,valabilă până la data de 24.05.2012; Paşcani : Autorizaţia de mediu ,Nr.127/16.06.2006, valabilă până la 16.06.2010, CAEN: 3710, 3720, 5157, 9002 Tg.Frumos: Autorizaţia de mediu,Nr.131/16.06.2006,valabila pina la data de 16.06.2010, CAEN: 3710, 3720, 5157, 9002 ; Hirlau:Autorizaţia de mediu, Nr.129/16.06.2006, valabilă până la data 16.06.2010, CAEN: 3710, 3720, 5157, 9002

Deşeuri de ambalaje metalice Deşeuri de ambalaje din hirtie-carton Deşeuri de ambalaje din materiale plastice

2 S.C. RECUPERARE S.R.L. Paşcani Str.Gării ,Nr.32 B, Cod 705200, Tel. 0232- 767732

Autorizaţia de mediu,Nr. 235/18.08.2006, valabilă până la data de 18.08.2011 CAEN 3710, 3720

Deşeuri de ambalaje metalice Deşeuri de ambalaje din hirtie-carton

3 S.C. GLOBAL ECOCENTER S.R.L. Iaşi,Str.Uzinei , Nr.52 , Cod 700014 ; Tel. 0232-213191;0232-212718; Fax. 0232-211433 ; Mobil :0741-261236;

Autorizaţia de mediu, Nr.143/30.04.2008 (pentru transportul deseurilor periculoase si nepericuloase),valabilă pină la data de 30.04.2013; CAEN 6024 (revizuit 4941)

Deşeuri de ambalaje metalice Deşeuri de ambalaje din hirtie-carton Deşeuri de ambalaje din materiale plastice

Page 123: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

122

4 S.C. PREDEMET S.A. Podul Iloaiei Str.Scobâlţeni , Nr.2,Cod 707365, Tel./Fax :0232-740260

Autorizaţia de mediu , Nr.664/30.11.2007, valabila pina la data de 30.11.2009; CAEN 3832

Deşeuri de ambalaje metalice Deşeuri de ambalaje din hirtie-carton Deşeuri de ambalaje din materiale plastice

5 S.C. PANDELESCU S.R.L. IAŞI Str.Călăraşi , Nr.10, Cod 700301, Tel. 0232-260762; Mobil:0740-637074

Autorizaţia de mediu ,Nr.1192/13.09.2004, valabila pina la data de 13.09.2009 ; CAEN 4677

Deşeuri de ambalaje din hirtie-carton

6 S.C. VRANCART S.A. ADJUD – punct de lucru: Iaşi Calea Chişinăului,Nr.6,Cod 700181; Tel.0232-261580; Mobil :0788-247251

Autorizaţia de mediu , nr. , valabila pina la data de CAEN 3831

Deşeuri de ambalaje din hirtie-carton

7 SC GOLDANA SRL Botosani- Punct de lucru Iaşi,Sos.Bucium,Nr. 53, Cod 700281 ; Mobil : 0744-683818

Autorizaţia de mediu , Nr.218/10.07.2008 , valabila pina la data de 10.07.2013 ; CAEN 3831

Deşeuri de ambalaje din hirtie-carton

Tabelul nr.7.2.3.8.Operatori economici reciclatori de deseuri de ambalaje Nr. Agent economic

(date de identificare:numele societăţii, CUI, adresă, telefon,

fax, persoană de contact)

Autorizaţie de mediu (nr./data/valabilitate,

CAEN

Categorii de deseuri de ambalaje reciclate

1 S.C. MOLDOPLAST S.A Iaşi CUI 1966595, Iaşi , Calea Chişinăului nr.23, Tel.0232-435982; Fax.0232-234789, Email:moldoplast_Iaş[email protected]

Autorizaţia de mediu, Nr.1656/25.11.2003,valabilă până la data de 25.11.2008 CAEN 2522

Deşeuri de materiale plastice (HDPE, LDPE, PVC, PP, PS,ABS

2 S.C. 3 P FRIGOGLASS S.R.L. Iaşi, Str.Calea Chişinăului,Nr.47A, Codul Poştal 700179, Telefon 0232-231583;0232-230607

Autorizaţia de Mediu, Nr.39/15.01.2004,valabilă până la data de 31.01.2009; CAEN 2522

Deşeuri de materiale plastice (HDPE; PVC)

Page 124: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

123

Nr. Agent economic (date de identificare:numele

societăţii, CUI, adresă, telefon, fax, persoană de contact)

Autorizaţie de mediu (nr./data/valabilitate,

CAEN

Categorii de deseuri de ambalaje reciclate

3 S.C. GREEN FIBER S.R.L. BUZĂU –punct de lucru Iaşi CUI : 16848342; Str.Industriilor,Nr.17, Tel.0238-711020; Punct de lucru : Iaşi, Str.Calea Chişinăului,Nr.29, Tel./Fax 0332-411853

Autorizaţia de mediu, Nr.324/25.05.2007,valabilă până la data de 25.05.2012; CAEN 2470

Deşeuri de materiale plastice (PET)

4 S.C.OPEN BUSINESS AGENCY S.R.L. IAŞI CUI:7495705; Şos. Iaşi-Tomeşti, Nr.72,

Autorizaţia de Mediu,Nr. 540/05.05.2004,valabilă pâna la data de 05.05.2009; CAEN 3832

Deşeuri de materiale plastice (HDPE);

5 S.C.PLASTIMET S.R.L. IAŞI, CUI : 1956915; Str.B-dul Chimiei,NR.14, Tel.0232-266693

Autorizaţia de mediu, Nr.223/26.03.2007,valabilă până la data de26.03.2012 CAEN 2522;3720

Deşeuri de materiale plastice (PE)

7 S.C. ARCA S.R.L.Iaşi; Tel/Fax.0232-234360;Mobil :0744-386790 Persoană de contact : Viorica Anitoaiei Sediu:Aleea Sucidava, Nr.6,Bl.263, Ap.18, Cod 700415, Pct de lucru : Loc.Miroslava (in spatele reprezentantei RENAULT –zona METRO); Tel/Fax.0232-234360; Mobil :0744-386790

Autorizaţia de mediu, Nr.21/01.02.2008,valabilă până la data de 01.02.2013 CAEN 2522;3720;5157

Folie PE

7.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Deşeurile valorificabile din deşeurile municipale (hârtie,carton,materiale plastice,deşeuri metalice, deşeuri textile, sticlă, etc) sunt colectate de către operatori specializati/autorizaţi şi predate unităţilor de reciclare din judetul Iaşi sau din alte judeţe ale ‚ţării. Lista operatorilor din judetul Iaşi autorizaţi pentru colectarea deşeurilor reciclabile (unităţi tip REMAT) este prezentată în tabelul nr.7.2.4.1. Tabelul nr.7.2.4.1. Unităţi tip REMAT autorizate pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile

Agent economic

Localizare Tip deşeu tratat Capacitate proiectată (tone/an)

SC REMAT SA Iaşi

Sediu : Iaşi, Str. Aurel Vlaicu, Nr. 88; Cod 700382, sau B-dul Chimiei Nr.14, Cod 700293; Te.0232-236278;

Deşeuri metalice feroase Deşeuri metalice neferoase

20000 1800

Page 125: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

124

Agent economic

Localizare Tip deşeu tratat Capacitate proiectată (tone/an)

Fax.0232-236061 Depozite in Iaşi: 1). Str. Dimineţii, Nr. 32; 2)Şos. Iaşi-Tomeşti ,Km 1; Depozite in judet 1).Paşcani: Str. Gării,Nr.1 2).Târgu Frumos, Deal Buznea 3).Hârlău: str. Viilor nr.13

Deşeuri de hirtie-cartoane Deşeuri de mase plastice Deşeuri de cauciuc Deşeuri textile Deşeuri de sticlă

8000 800 1200 50 800

S.C. RECUPERARE S.R.L. Paşcani

Paşcani, Str.Gării ,Nr.32 B, Cod 705200, Tel. 0232- 767732

Deşeuri metalice feroase Deşeuri metalice neferoase Deşeuri de hirtie-cartoane

5000

50

50

S.C. GLOBAL ECOCENTER S.R.L. Iaşi

Iaşi,Str.Uzinei , Nr.52 , Cod 700014 ; Tel. 0232-213191; 0232-212718; Fax. 0232-211433 ; Mobil :0741-261236;

Uleiuri minerale uzate ; Şlamuri petroliere ; Şlamuri din staţii de epurare ; Şlamuri industriale ; Emulsii uzate ; Deşeuri de materiale plastice ; Deşeuri de ambalaje metalice ; Deşeuri textile Deşeuri de hârtie Deşeuri cauciuc ; Materiale de construcţii cu conţinut de azbest ; Nămoluri industriale ; Substanţe chimice lichide şi solide ; Ape uzate ; Grăsimi şi uleiuri alimentare ; Deşeuri filtre auto uzate ; Deşeuri de lacuri şi vopsele ; Deşeuri sticla ; Alte deşeuri.

3000

S.C. PREDEMET S.A. Podul Iloaiei

Podul Iloaiei , Str.Scobâlţeni , Nr.2, Cod 707365,Jud.Iaşi; Tel./Fax :0232-740260

Deşeuri metalice feroase ; Deşeuri metalice neferoase ; Deşeuri de mase plastice ; Deşeuri de hârtie şi carton

120000

940

130

130

Page 126: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

125

Agent economic

Localizare Tip deşeu tratat Capacitate proiectată (tone/an)

SC IRICAD SRL GALATI - Punct de lucru IAŞI

Cartier Lunca Cetatuii, Cod 707085 ; Tel./Fax :0232-248324

Deşeuri metalice 500

SC GOLDANA SRL Botoşani- Punct de lucru Iaşi

Iaşi ,Sos.Bucium,Nr. 53 Cod 700281 ; Mobil : 0744-683818

Deşeuri de hârtie-cartoane

10

S.C. IND-DOR S.A. GRUP C.F. Tg.Frumos

Tg.Frumos,Str.Cuza Vodă,Nr.56, Cod 705300,Jud.Iaşi; Tel/Fax. 0232-710044 ; E-mail:[email protected]

Deşeuri metalice 4000

S.C. COMPIL S.A. VASLUI – punct de lucru Iaşi

Sediu: BÂRLAD ,Str.Palermo, Nr.2,Jud.Vaslui , Cod ,Tel.0235-414593, Punct de lucru : IAŞI, Str. Podul Sf.Ioan , Nr.4-6,

Deşeuri metalice feroase

120

S.C. PANDELESCU S.R.L. IAŞI

IAŞI , Str.Călăraşi , Nr.10, Cod 700301, Tel. 0232-260762; Mobil:0740-637074

Deşeuri feroase ; Hârtie şi cartoane

50 100

S.C. COLECT METAL S.R.L.IAŞI

IAŞI,Calea Chişinăului ,Km.1 ( incinta TMUCB ), Tel./Fax.0232-239222; Mobil :0740-243139; E-mail : [email protected]

Deşeuri metalice feroase Deşeuri metalice neferoase

26500

100

S.C. VRANCART S.A. ADJUD – punct de lucru: Iaşi

Iaşi ,Calea Chişinăului,Nr.6, Cod 700181; Tel.0232-261580; Mobil :0788-247251

Hârtie şi cartoane 4000

Tab.7.2.4.2. Evolutia cantitatilor de deseuri de hirtie-carton si PET colectate/ valorificate

Deşeuri de hârtie şi carton Deşeuri din PET Anul Cantitate

colectată (tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Cantitate colectată

(tone)

Cantitate valorificată

(tone) 2003 6426 5591 12 14 2004 6925 5852 16 18 2005 7547 6811 208 137 2005 7609 7814 335 300 2007 6594 7219 4919 5014 2008 8379 8149 13200 13164

Sursa datelor: Raportari lunare ale unitatilor tip REMAT

Page 127: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

126

7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

Eliminarea deşeurilor municipale s-a realizat si in anul 2008 tot prin depozitare, parţial controlată în cele 4 depozite municipale urbane (Iaşi-Tomeşti, Paşcani-Valea Seaca,Tg.Frumos – Adincata şi Hârlau) şi simplă in depozitele rurale ale judetului Iaşi. Depozitele urbane de deşeuri municipale sunt administrate de către operatorii de salubritate din localităţile urbane ale judeţului Iaşi şi deţin autorizaţie de mediu (cu program de conformare), iar depozitele din mediul rural sunt administrate de către primăriile rurale şi vor fi dezafectate (conform HG Nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor) până la data de 16.07.2009.

În urma inventarului realizat în anul 2008 privind spatiile de depozitare din mediul rural s-au identificat 484 de locaţii, care vor fi inchise şi redate circuitului natural până la data de 16.07.2009. Tabelul nr. 7.2.5.1.Depozite de deşeuri municipale

Judeţ Nume depozit

Suprafaţa proiectată

(ha)

Anul programat

pentru închidere

Autorizaţia de mediu

Iaşi – Tomeşti

30 2009 Nr.226/14.08.2006(valabila pina la data de31.12.2009)

Paşcani – Valea Seacă

3,5 2009 Nr.417/26.07.2007(valabila pina la data de31.12.2009)

Tg. Frumos – Adâncata

2 2012 Nr.444/14.08.2007(valabila pina la data de31.08.2008)

Iaşi

Hârlău 2 2009 Nr.223/04.04.2007(valabila pina la data de31.12.2009)

7.2.6 Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale nu a facut obiectul unei activitati/ gestionari separate,dar operatorii de salubritate au creat conditii pentru gestionarea deseurilor cu continut de substante periculoase din deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), pe care, lunar, le colecteaza si le valorifica. 7.2.7 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolari Deşeurile din construcţii şi demolări au reprezentat în anul 2008, în special pentru municipiul Iaşi, o categorie importantă din punct de vedere al cantităţilor generate şi colectate, datorită deschiderii simultane a mai multor şantiere şi lucrări de construcţie de anvergură, cum ar fi “Proiectul Palas” şi cartierele de locuinţe, cantităţile de astfel de deşeuri crescând semnificativ de la un an la altul (vezi tabelul nr.7.2.1.1.) 7.3. Deşeuri de producţie Deşeuri de productie = deşeuri rezultate în urma unor procese tehnologice

Page 128: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

127

7.3.1. Deşeuri periculoase Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 27/2007. Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin Hotărârea de Guvern 856/2002. Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros. Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din judetul Iaşi sunt ;

- activităţi industriale (ex.industria lacurilor şi vopselelor,procese tehnologice de acoperiri metalice,industrie chimica )

- activităţi de reparaţii auto ( service-uri auto) :deşeuri de uleiuri uzate,baterii şi acumulatori;

- activitati medicale Deşeurile periculoase sunt colectate în unităţile generatoare şi predate firmelor specializate în transportul şi valorificarea acestora.

Tabel 7.3.1.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase în perioada 2003-2007 Cantităţi deşeuri periculoase

(tone) 2003 2004 2005 2006 2008 Generate 3266 2187 3874 2886 11939 Valorificate 2491 2400 2618 1492 2422 Eliminate 775 562 1818 1394 17

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

Principalele ramuri industriale ale judeţului Iaşi generatoare de deşeuri periculoase sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 7.3.1.2 Cantităţi de deşeuri periculoase generate de principalele ramuri economice, în anul 2008

Cantitate - mii tone -

Activitatea economică / CAEN

generate valorificateIndustria extractivă / 10+11+13+14 0 0 Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută / 20 +36 8,999 6,210 Industria de prelucrare a ţiţeiului şi cocsificarea cărbunelui /23 0 0 Fabricarea substanţelor şi produselor chimice / 24 0,280 0,081 Industria metalurgică / 27 17,452 9,500 Industria construcţiilor metalice şi produse din metal / 28 8,990 4,575 Industria de maşini şi echipamente / 29 0,029 0,019 Industria mijloacelor de transport / 34+35 2,718 1,596 Alte activităţi 2,819 2,165

TOTAL 41,287 24,146 Sursa: Raportările agenţilor economici

Page 129: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

128

Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin incinerare, fie în instalatii aparţinând generatorilor de deseuri (ex. S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi), fie în instalaţii de incinerare sau co-incinerare aparţinând operatorilor din alte judeţe .

7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie În ultimii ani, şi inclusiv în anul 2008, deşeurile de productie au înregistrat o reducere semnificativă a cantităţilor generate, în primul rând prin încetarea unor activităţi generatoare de deşeuri tehnologice ( ex. încetarea activităţilor de productie ale S.C.NECTAR S.A. Paşcani,S.C.TEROM S.A. Iaşi,S.C.UNIREA S.A.Iaşi , S.C. NICOLINA S.A.Iaşi,S.C.LACTIS S.A. Iaşi,S.C.MOLDOVA TRICOTAJE S.A.Iaşi,S.C.NICIMAN S.A.Iaşi, S.C.ŢIGARETE S.A.IAŞI),precum şi prin diminuarea semnificativă a capacităţilor de producţie ale altor unităţi industriale(S.C. MITTAL STEEL S.A.Iaşi, S.C.MECANICA BUCIUM S.A. Iaşi, S.C.FORTUS S.A.Iaşi, S.C. ANTIBIOTICE S.A.Iaşi,S.C.MOLDOMOBILA S.A.Iaşi ,S.C.MOLDOPLAST S.A.Iaşi, S.C.MOLDOFOREST S.A.Iaşi, S.C.AURORA S.A.Tg.Frumos, etc) Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date sunt analizate, prelucrate şi utilizate anual de către Institutul Naţional de Statistică la elaborarea Anuarului Statistic al Romaniei. Deşeurile de producţie generate în anul 2008 sunt redate în tabelul nr.7.3.2.1.

Tabel 7.3.2.1. Deşeuri generate pe activităţi economice în anul 2008 Activitate economică Cantitate

- tone- Procent

Industria prelucrătoare 10568 9,14 Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică, termică, gaze şi apă 12225 10,57

Captarea, tratarea şi distribuţia apei 756 0,65 Construcţii 79014 68,33 Alte activităţi 2500 2,17

TOTAL 115631 100 Sursa: Raportările lunare,trimestriale şi semestriale ale agenţilor economici

Deşeurile industriale reciclabile sunt colectate de către operatori autorizaţi şi valorificate prin unităţi specializate. Un exemplu îl constituie deşeurile de hârtie şi cartoane procesate de către fabricile de hârtie din ţară,care au preluat din judetul Iaşi următoarele cantităţi de deşeuri:

Tabel 7.3.2.2.Cantităţile de deşeuri de hârtie şi carton preluate din judeţul Iaşi de fabricile care reciclează astfel de deşeuri - tone

Nr. crt.

Denumire agent economic Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

1 S.C. AMBRO S.A. Suceava 978 1658 1830 954 45 2 S.C. CELHART DONARIS S.A.Brăila 0 1075 3 S.C. ECOPAPER S.R.L. Zărneşti 244 301 770 4 S.C. LETEA S.A. Bacău 147 159 150 574 5 S.C.PETROCART S.A.Piatra Neamţ 2790 2430 737 950 1203 6 S.C. VRANCART S.A. Adjud 1555 1855 2054 3211 2602 7 S.C. MOLDCARTON Chişinău 3684 79 8 JSC KIEV CARDBOARD 0 0 89 0 0 TOTAL 6420

Page 130: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

129

7.3.2.1 Depozitarea deşeurilor de producţie Depozite de deşeuri industriale

Deşeurile industriale nepericuloase, pentru care nu există posibilităţi de valorificare, sunt

eliminate prin depozitare in depozitele proprii ale agenţilor economici. În judeţul Iaşi există doi agenti economici care deţin depozite proprii de deşeuri industriale nepericuloase, respectiv S.C.CET II S.A.Holboca şi S.C. FORTUS S.A. Iaşi, care sunt prezentate în tabelul nr.7.3.2.1.1.

Tabel nr. 7.3.2.1.1. Depozite de deşeuri industriale

Nr. crt.

Nume agent economic

Clasa depozit

conform HG 349/2005

Actul de reglementare

deţinut

Suprafaţa ocupată

(ha)

Anul programat pentru închidere sau conformare

1 S.C. CET S.A. Iaşi b

Autorizaţia integrată de

Mediu, Nr.10/10.05.2006

40 2013

2 S.C. FORTUS S.A. Iaşi b

Autorizaţia Iintegrată de

Mediu, Nr.40/26.12.2006

3,6 2013

7.3.2.2. Incinerarea deşeurilor de producţie

Majoritatea deşeurilor de productie periculoase generate in judetul Iaşi au fost eliminate prin incinerare, fie în instalatii aparţinând generatorilor de deseuri (ex. S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi) fie în instalaţii de incinerare sau co-incinerare aparţinând operatorilor din alte judeţe (ex. S.C. MONDECO S.R.L.Suceava,,S.C. SUPERSTAR S.R.L. RADAUTI, S.C. CARPATCEMENT S.A. BICAZ, S.C. LAFARGE CEMENT ROMANIA S.A. – Hoghiz ) .

7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

În judetul Iaşi există 22 agenţi economici deţinători de echipamente (condensatoare si transformatoare) cu PCB, în funcţiune sau scoase din uz , conform tabelului nr.8.3.3.

Tabel 7.3.3.1. Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfirsitul anului 2008 Tip echipament În funcţiune

(nr.buc) Scoase din uz

(nr.buc) TOTAL (nr.buc)

Transformatoare 63 0 63 Condensatoare 2336 2118 4454

TOTAL 2399 2118 4517 Sursa: Raportarea anuală privind PCB

În semestrul II 2008 au fost eliminaţi, prin societăţi autorizate (ex. S.C. DTM WASTE RECYCLING S.R.L. Dărmăneşti - Bacău , S.C. SETCAR S.R.L. BRĂILA) un număr de 708 condensatori scoşi din uz.

Page 131: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

130

Tabel 7.3.3.2 Evoluţia cantităţilor de ulei cu PCB, în perioada 2003-2008 Uleiuri cu conţinut de PCB

(litri) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Generate - - 920 4494 1664 3568 Eliminate - - 448 3994 1164 3068

Sursa: Raportare lunară

7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori Regimul deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat prin H.G.Nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori. În sensul actului normativ, termenii de “baterie”, “acumulator”,”ansamblu de baterii”,etc au următoarele semnificaţii:

a)baterie sau acumulator - orice sursă de energie electrică generată prin transformarea directă a energiei chimice şi constituită din una sau mai multe celule primare (nereîncărcabile) ori din una sau mai multe celule secundare (reîncărcabile);

b)ansamblu de baterii - orice set de baterii sau acumulatori care sunt conectaţi împreună şi/ori sunt încapsulaţi într-un înveliş exterior pentru a forma o unitate completă pe care utilizatorul final nu intenţionează să o separe sau să o deschidă;

c)baterie sau acumulator portabil - orice baterie sau acumulator, baterie tip pastilă, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual şi nu este nici baterie industrială sau acumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto;

d)baterie tip pastilă - orice baterie sau acumulator portabil, de dimensiune mică şi cu formă rotundă, al cărui diametru este mai mare decât înălţimea şi care este utilizat în scopuri specifice, cum ar fi: proteze auditive, ceasuri, echipamente portabile mici şi ca rezervă de energie;

e)baterie sau acumulator auto - orice baterie sau acumulator destinat să alimenteze sistemele auto de pornire, iluminat ori de aprindere;

f)baterie sau acumulator industrial - orice baterie sau acumulator proiectat exclusiv pentru utilizare industrială ori profesională sau folosit în orice tip de vehicul electric;

g)deşeu de baterie sau acumulator - orice baterie sau acumulator care constituie deşeu conform prevederilor lit. b) din anexa nr. IA la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

In tabelul nr. 7.4.1.1. este prezentată evoluţia cantităţilor de acumulatori colectate de către operatorii tip REMAT ai judeţului Iaşi, fără cantităţile de baterii şi acumulatori colectate de către furnizorii din alte judeţe, care nu au raportat constant datele referitoare la judeţul Iaşi, cu excepţia S.C. ROMBAT S.A. Bistriţa.

Tabel 7.4.1.1 Evoluţia cantităţilor de acumulatori, în perioada 2003-2008 Acumulatori auto uzaţi

(tone) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Generate 641 3670 780 938 594 565 Valorificate 628 950 768 938 605 496 Eliminate 0 0 0 0 0 0

Sursa: Raportare lunară

Page 132: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

131

7.4.1 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili Nu exista date pentru aceasta categorie de deseuri

7.4.2 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali -Vezi tabelul nr.7.4.1.1.- 7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale

Şi în anul 2008 deşeurile rezultate din activităţi medicale au fost monitorizate constant de către APM Iaşi. S-au avut în vedere atât deşeurile spitaliceşti rezultate din unităţile sanitare cu paturi cât şi cele rezultate din reţeaua medicală privată sau din ambulator. Evoluţia cantităţilor de deşeuri spitaliceşti în ultimii patru ani este prezentată în tabelul nr. 7.5.1. Tabel nr. 7.5.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase

eliminate (tone)

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

290 327 347

Conform prevederilor legislative (H.G. Nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor , modificată prin H.G.Nr. /2005),crematoriile spitaliceşti neconforme au fost inchise eşalonat, incepind cu anul 2004 şi sfirsind cu anul 2008. Pentru judeţul Iaşi, termenele de închidere ale celor 14 crematorii neconforme, prevăzute în HG 268/2005 pentru modificarea HG Nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ultimele doua crematorii spitaliceşti din judetul Iaşi au fost inchise,conform planificării, in trim.al IV-lea 2008. Tabelul nr.7.5.2.Tabel inchidere crematorii neconforme

Nr. crt.

Spitalul 2004 2005 2006 2007 2008

1 Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi * 2 Spitalul de Recuperare Iaşi * 3 Spitalul de Boli Infectioase * 4 Spitalul de Psihiatrie ”

Socola” Iaşi *

5 Spitalul de Neurochirurgie Iaşi * 6 Spitalul de Urgenţe Iaşi * 7 Spitalul Târgu- Frumos * 8 Spitalul Hârlău * 9 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie

”Elena Doamnă” Iaşi *

10 Spitalul de Obstetrica- Ginecologie ” Cuza Voda” Iaşi

*

11 Spitalul Municipal Paşcani * 12 Spitalul de Copii „Sfânta Maria” Iaşi * 13 Spitalul „Sf.Spiridon” Iaşi * 14 Spitalul „Parhon” Iaşi *

Page 133: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

132

Situaţia centralizată a închiderii celor 14 crematorii spitaliceşti este prezentată în tabelul nr.7.5.3. Tabelul nr.7.5.3. Situaţia centralizată a închiderii crematoriilor spitaliceşti

2004 2005 2006 2007 2008 existente / închise până la 31.12.2008

Iaşi 14 / 1 14 / 3 14 / 9 14/12 14/14 În anul 2008 deseurile rezultate din activitatile spitalicesti au fost colectate de catre operatori specializati si transportate la S.C. MONDECO S.R.L.Suceava. 7.6. Nămoluri

7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti În judeţul Iaşi există 10 staţii de epurare a apelor uzate menajere,administrate de doi operatori de epurare,RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani. Cele 10 staţii sunt distribuite astfel:

5 în localităţile urbane : Iaşi,Tg. Frumos,Podul-Iloaiei şi Hârlău (administrate de către RAJAC Iaşi) şi una în municipiul Paşcani, (administrată de către DAC Paşcani) ;

5 în localităţile rurale : Belceşti,Răducăneni,Ţibăneşti,Hălăuceşti şi Vlădeni (toate administrate de către RAJAC Iaşi).

Tabel 7.6.1.1 Numărul staţiilor de epurare pentru ape uzate municipale

Numărul staţiilor Judeţ în localităţi urbane în localităţi rurale Iaşi 5 5

Tabel 7.6.1.2. Statii de epurare pentru ape uzate municipale (SEM) –anul 2008

Judeţ Numărul staţiilor Denumirea staţiei în localităţi urbane - 5 1. RAJAC Iaşi - SE Iaşi 2. RAJAC Iaşi - SE Târgu Frumos 3. RAJAC Iaşi - SE Hârlău 4. DAC Paşcani (Directia Apa-Canal )-SE Paşcani 5. RAJAC Iaşi - SE Podu Iloaiei în localităţi rurale - 5 1. RAJAC Iaşi - SE Răducăneni 2. RAJAC Iaşi - SE Ţibăneşti 3. RAJAC Iaşi - SE Vlădeni 4. RAJAC Iaşi - SE Belceşti

Iaşi Total judeţ Iaşi - 10 5. RAJAC Iaşi – SE Hălăuceşti

Tabelul nr.7.6.1.3. Evolutia cantitatilor de namol de la Statii de Epurare Municipale

Cantitatea de nămol dela SEM (tone s.u./an) An 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cantitate 3793 3938 4964 4412 6857 6178 Sursa: Operatorii Statiilor de Epurare Municipale

Page 134: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

133

Figura 7.6.1. Evolutia cantitatilor de namol de la Statii de Epurare Municipale

42873467 3793 3938

49644412

68576178

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

EVOLUŢIA CANTITĂŢILOR DE NĂMOL

Evoluţia cantităţilor denămol

7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale În anul 2008 în judeţul Iaşi au existat doi agenti economici deţinători de staţii proprii de epurare a apelor uzate industriale (SEI),conform tabelului nr.7.6.2.1. SEI au functionat pe principiul recirculării apelor epurate, iar cantităţile de nămol au fost foarte mici pentru a putea fi cuantificate. Tabel nr.7.6.2.1.Staţii de epurare a apelor uzate industriale (SEI) la nivelul anului 2008

Nr. crt

Agentul economic

1 S.C. COTNARI SA 2 S.C. CORDIAL MV S.R.L.IAŞI

Tabel 7.6.2.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Figura 7.6.2. Evoluţia cantităţilor de nămol de la SEI

Cantitatea de nămol (tone s.u./an) Judeţ 2006 2007 Anul 2008

Iaşi 4464 5069 3764

0100020003000400050006000

tone

s.u

/ an

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evolutia cantitatilor de namol de la SEI

Cantitate de nămol

Page 135: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

134

7.7 . Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Această categorie de deşeuri este reglementată de Directiva 2002/96/CE privind echipamentele electrice şi electronice, transpusă în legislaţia naţională prin H.G.Nr.448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice . Obiectivele Directivei sunt:

prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice; refolosirea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora, astfel încât să

se reducă volumul de deşeuri eliminate.; îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului şi sănătăţii

populaţiei prin acţiunile desfăşurate de toţi operatorii implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronic,ca de exemplu :producători, importatori, distribuitori,consumatori şi,în particular,acei operatori economici care sunt direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

În sensul H.G.Nr.448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, „echipamentele electrice şi electronice” şi „deşeurile de echipamente electrice şi electronice” sint definite după cum urmează: a)echipamente electrice şi electronice sau EEE = echipamentele care funcţionează pe bază de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport şi de măsurare a acestor curenţi şi câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volţi curent alternativ şi 1.500 volţi curent continuu; b)deşeuri de echipamente electrice şi electronice sau DEEE = echipamentele electrice şi electronice care constituie deşeuri conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.426/2001, inclusiv toate componentele, subansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în care acestea devin deşeuri; Categoriile de echipamente electrice şi electronice reglementate de H.G.Nr.448/2005 sunt următoarele : 1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni 2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni 3. Echipamente informatice şi de telecomunicaţii 4. Echipamente de larg consum 5. Echipamente de iluminat 6. Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni) 7. Jucării, echipamente sportive şi de agrement 8. Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate) 9. Instrumente de supraveghere şi control 10. Distribuitoare automate În vederea colectării selective a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, producătorilor de EEE şi administraţiilor publice locale le-a revenit obligaţia de a asigura înfiinţarea:

a) până la 31 decembrie 2005 a cel puţin: - un punct de colectare în fiecare judeţ; - un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 de locuitori; - 6 puncte de colectare în municipiul Bucureşti; b) până la 31 decembrie 2006 a cel puţin un punct de colectare în fiecare oraş cu peste

20.000 de locuitori.

Page 136: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

135

Tabelul nr. 7.7.1. Punct de colectare judeţean-DEEE

Judeţ Amplasament punct de colectare pentru judeţ

Amenajare punct de colectare pentru judeţ

Iaşi Hârlău, str. Musatini, Nr. (în curtea primariei) Suprafaţă 150 mp, betonată, acoperită

Tabel 7.7.2. Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 100000 locuitori

Judeţ

Amplasament punct de colectare pentru oraşe cu mai mult de 100000

locuitori Amenajare punct de colectare pentru oraşe cu mai mult de 100000 locuitori

Iaşi - Depozitul municipal de deşeuri din com. Tomeşti, în apropierea

pavilionului administrativ

platformă betonată,compartimentata,acoperita

Iaşi, intersecţia str. Podu de Piatră cu str. Străpungere Silvestru Punct de colectare nefunctional

Iaşi

Iaşi, Piaţa CUG Punct de colectare nefunctional Tabel nr. 7.7.3. Puncte de colectare – oraşe cu peste 20000 locuitori

Judeţ Amplasament punct de

colectare pentru oraşe cu mai mult de 20000 locuitori

Amenajare punct de colectare pentru oraşe cu mai mult de 20000 locuitori

Iaşi Paşcani – str. Gării în incinta staţiei de mixturi asfaltice

Incăpere compartimentata, acoperită

Tabel 7.7.4 Firme autorizate să colecteze DEEE

Denumire

Adresa , Date de contact (opţional)

Autorizaţia

Primaria Hârlău-prin Serviciul Public de Salubritate Hârlău,

Str.Muşatini,Nr.5 Tel 0232-720412;

Email:[email protected]

Autorizaţia de mediu ,Nr.693/20.12.2007 (valabilă până la data de 20.12.2012)

S.C. SALUBRIS S.A.IAŞI Şoseaua Naţională,Nr 43, Iaşi,Cod

700237, Tel.0232-276244 ; Fax 0232-266463; Email:[email protected]

Autorizaţia de mediu, Nr.226/14.08.2006 (valabilă până la data de 14.08.2011)

RAGCL Paşcani Str.Moldovei;Nr.21;

Tel.0232-763621; Fax 0232-717940; Email:[email protected])

Nr.693/20.12.2007 (valabilă până la data de 20.12.2012)

Tabel 7.75. Firme autorizate să valorifice/trateze/recicleze DEEE

Denumire

Adresa , Date de contact (opţional)

Autorizaţia

În judeţul Iaşi nu există firme autorizate să trateze/ recicleze DEEE

Page 137: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

136

Tabel 7.7.6. Cantităţi DEEE de la populatie în cadrul campaniilor de colectare

Tabel 7.7.7. Cantitatea de DEEE colectată prin punctele de colectare în jud.Iaşi Cantitatea de DEEE

(tone) Anul colectată Valorificată tratată

2006 11,375 10,165 - 2007 53,563 2,00 - 2008 86,78 120 -

Cantităţi DEEE (tone)

2007 2008 12 29

Page 138: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

137

Tabelul nr.7.7.8. Categorii şi tipuri de echipamente colectate în anul 2008 în judeţul Iaşi Numar bucati Cantitatea

(Kg) Nr. Crt.

Categoria de DEEE

Tipuri de echipamente Iaşi Paşcani Hârlău Tg.

Frumos Iaşi Paşcani Hârlău Tg. Frumos

1.a. Aparate frigorifice mari 1 100 1.b. Frigidere 247 36 12 3 19760 1886 600 220 1.e. Masini de spălat rufe 59 22 5 4 2950 1160 264 224 1.h. Masini de gătit 3 2 90 40 1.i. Sobe electrice 1 15 1.l. Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru gătit si prelucrarea alimentelor

95 7125

1.m.Aparate electrice de incălzit 20 1.n. Radiatoare electrice 15 2 1.o. Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru incălzirea camerelor,a paturilor,a scaunelor si fotoliilor

2

1 Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

1.q. Aparate de aer conditionat 1.r. Alte echipam.de ventilare,de ventilare pentru.evacuare si de climatizare

2.a.Aspiratoare

158 8 1 1580 16 6

2.e.Fiare de călcat

16 2 32 3

2.f. Aparate de prăjit piine

12 10

2.h.Masini de măcinat cafea 1 1

2 Aparate de uz casnic de mici dimensiuni

2.i. Cutite electrice

3 1,5

Page 139: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

138

Numar bucati Cantitatea (Kg)

Nr. Crt.

Categoria de DEEE

Tipuri de echipamente Iaşi Paşcani Hârlău Tg.

Frumos Iaşi Paşcani Hârlău Tg. Frumos

3.1. Prelucrare centralizata a datelor 3.1.a. Unităti centrale

956 39 60 9560 596 449

3.1.c. Imprimante 3 3 3.2. Informatica personala 3.2.a. Calculatoare personale

1053 184 63 8424 2110 915

3.2.e. Imprimante 211 1 1477 10

3.2.f. Fotocopiatoare 19 3 1 1100 144 19

3.2.g. Masini de scris electrice si electronice

9 25

3.2.i. Alte produse si echipamente de colectat,stocat, prelucrat informatii

44 27 187 7200 52 730 278,5

3.3. Terminale si sisteme pt.utilizatori

3.3.c Telefoane

35 6 1 70 15 1

3.3.f Telefoane celulare 7 1

3 Echipamente informatice si de telecomunicatii

3.3.h Alte produse sau echipamente de transmis sunete

10 500 10

4.a. Aparate de radio 34 19 4 120 75 8

4.b. Televizoare

518 217 81 15 4662 4831 923 300

4.d. Aparate video 3 2 15 6

4.f. Amplificatoare audio 12 3 126 15

4 Echipamente de larg consum

4.h. Alte produse sau echipamente de inregistrat

20 2 200 50 6

Page 140: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

139

Numar bucati Cantitatea (Kg)

Nr. Crt.

Categoria de DEEE

Tipuri de echipamente Iaşi Paşcani Hârlău Tg.

Frumos Iaşi Paşcani Hârlău Tg. Frumos

5.b Lămpi fluorescente drepte

160 20 5 Echipamente de iluminat

5.d Lămpi cu descarcare in gaze

10 10

6.a. Masini de găurit 1 2

6.d. Echipamente de strunjit,de frezat, de slefuit

3 10

6.f. Dispozitive pentru sudură,pentru lipit sau utilizări similare

4 30

6.g. Echipamente de pulverizat,de imprăstiat,de dispersat

1 13

6 Unelte electrice si electronic

6.h. Unelte de tuns iarbă 2 25

9.d.Aparate de măsurat, cantărit sau reglat de uz casnic

1 1 9 Instrumente de supraveghere si control

9.e Alte instrumente de supraveghere si control

31 68

TOTAL 3454 797 148 351 65610 9815 2622 2440 TOTAL GENERAL JUD.IAŞI 4750 80487

Page 141: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

140

În anul 2008, pentru prima dată în judeţul Iaşi, la campania lunară de colectare a DEEE din luna decembrie 2008 (06.12.2008) au fost cooptate şi 17 localităţi rurale,iar rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul nr.7.7.9

Tabelul nr.7.7.9.Localităţi rurale din judeţul Iaşi participante la campania de colectare a DEEE din data de 06.12.2008

Nr. crt. PRIMĂRIA CANTITATEA

COLECTATĂ (Kg) 1 BÂRNOVA 0 2 BELCEŞTI 45 3 CEPLENIŢA 664 4 CIUREA 1816 5 COMARNA 0 6 COSTULENI 639 7 FOCURI 1846 8 GORBAN 83 9 GRAJDURI 118 10 LETCANI 135 11 MOVILENI 180 12 RĂDUCANENI 0 13 SIREŢEL 448 14 STRUNGA 0 15 ŞCHEIA 0 16 ŢUŢORA 0 17 VALEA-SEACĂ 516

TOTAL LOCALITĂŢI RURALE

6490

7.8. Vehicule scoase din uz „Vehicul” – orice vehicul de categorie M1 (maşini) sau N1 (camionete) definite în anexa II, partea A, din Directiva 70/156/CEE precum şi vehiculele pe 3 roti, definite în Directiva 92/61/CEE, dar cu ecepţia triciclurilor cu motor; „Vehicul scos din uz”- vehicul devenit deşeu în sensul art.1, pct.a) al Directivei 75/442/CEE; Directiva 53/2000 privind vehiculele scoase din uz, transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin H.G.Nr.1313/2006, vizează următoarele obiective:

prevenirea producerii deşeurilor de la vehicule; reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz şi a

componentelor lor în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării; îmbunătăţirea eficienţei cu privire cu privire la mediul înconjurător, a operatorilor

economici care intervin în ciclul de viaţă al vehiculelor şi în particular a acelora care intervin direct în tratarea vehiculelor scoase

În judeţul Iaşi există cinci operatori care colectează şi dezmembrează vehicule uzate, patru dintre aceştia având sediul administrativ în judeţul Iaşi, iar unul având sediul administrativ în judeţul Botoşani, dar care deţine în municipiul Iaşi un punct de lucru. În judeţul Iaşi nu există reciclatori pentru vehiculele dezmembrate.

Page 142: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

141

Tabelul nr.7.8.1.Agenţi economici economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU Nr. crt.

Denumire Punct de lucru

1 REMAT SA Iaşi, Iaşi, str. Aurel Vlaicu nr.88

Iaşi,Sos.Iaşi-Tomesti,Km.1 Iaşi, str. Dimineţii nr. 32 Iaşi, Calea Chişinăului nr. 10 Paşcani, str. Gării nr. 52 Hârlău, str. Viilor nr. 13

2 LUCA'S SRL Iaşi, Trecatoarea Păun nr. 2

Iaşi, Trecatoarea Păun , nr. 2

3 S.C. PREDEMET S.A. Podul-Iloaiei, Podul Iloaiei,Str. Scobâlţeni, Nr.2

Podul Iloaiei,Str. Scobilteni, Nr.2

4 S.C. GOOD-LUCK S.R.L., Str. Canta , Nr.58,.Bl.481,Sc.B, Et.5,Ap.21; Tel 0232-250589

Loc.Leţcani,Com.Leţcani,Jud.Iaşi

Total Judeţ Tabelul nr.7.8.2. Număr vehicule colectate şi dezmembrate 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Colectate 169 240 606 1036 782 1273 Dezmembrate 169 240 351 1270 772 1182 Stoc la sf. anului 0 0 255 21 10 91 Sursa: Baza de date anuală privind VSU 7.9. Uleiuri uzate Uleiuri uzate = toate uleiurile care au devenit improprii destinaţiei iniţiale, în special acele uleiuri provenite de la motoarele cu combustie şi de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine,pentru sistemele hidraulice, industriale, emulsiile şi filtrele de ulei. Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva 87/101/CEE, transpusă in legislaţia naţională prin H.G.Nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (M.Of.Nr.199/ 22 martie 2007) reglementează activităţile de gestionare a uleiurilor uzate, inclusiv a filtrelor de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. Tabel 7.9.2-Cantităţile de uleiuri uzate gestionate în anul 2008

Stoc la sfărşitul anului

2007

Cantitate colectată

Cantitate predată spre valorificare

Stoc la sfârşitul anului

2008

(tone) Iaşi 9630 1600 1808 9422

Sursa: Raportarea anuală privind gestionarea uleiurilor uzate Nota : Diferenţa dintre cantităţile lunare colectate/valorificate şi rămase în stoc, raportate la ARPM Bacău în anul 2008, şi cantităţile globale pentru anul 2008 din tabelul nr.7.9.2. se datoreaza faptului că unul dintre agenţii economici (S.C. PETROM S.A.-Depozitul Iaşi) a deţinut o cantitate foarte mare (9366 tone) în stoc la sfârşitul anului 2007, cantitate pe care nu a raportat-o la sfârşitul anului 2007, şi cu care a rămas în stoc şi la sfârşitul anului 2008, fara ca în anul 2008 să mai fi colectat alte cantităţi de uleiuri uzate, această unitate neavând statut de „colector uleiuri uzate”.

Page 143: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

142

7.10 Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului Impactul activitătilor de gestionare a deşeurilor se manifestă in principal asupra

terenurilor pe care se realizează eliminarea prin depozitare a deşeurilor, ca urmare a contaminării acestora cu diferiti poluanţi din deşeuri.

Situaţia privind terenurile contaminate din judeţul Iaşi este prezentată în cap.5.6. 7.11 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

În anul 2008, APM Iaşi a realizat mai multe acţiuni cu caracter de informare-educare-conştientizare, care au vizat diverse grupuri-ţintă: şcoli, licee, grădiniţe, instituţii, ONG, agenţi economici, actiuni care au avut tematici diferite, circumscrise în mare parte unor evenimente importante de mediu, cum ar fi: Ziua mondială a mediului, Ziua internatională a protectiei stratului de ozon, Ziua mobilitătii europene, seminarii privind modalităţile de gestionare a deşeurilor şi chimicalelor, procedura de transmitere a datelor privind deşeurile şi chimicalele, campaniile lunare sau naţionale de colectare a DEEE, etc. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului se va realiza şi prin inveştitiile pe care agenţii economici le au prevăzute în autorizaţiile de mediu cu programe pentru conformare, prezentate in tabelul nr.7.11.1, precum şi prin proiectele aflate in desfăşurare în judeţul Iaşi , prezentate în tabelul nr.7.11.2 Tabel nr.7.11.1 Investiţii cuprinse în programele pentru conformare Nr. crt.

Agent economic Denumirea investiţiei

A. INVESTIŢII CUPRINSE ÎN PROGRAMELE PENTRU CONFORMARE : 1 SC Moldomobila SA Înlocuirea condensatorilor cu PCB cu condensatori

ecologici 2 BESTA ING IAŞI Amenajarea zonei de depozitare deşeuri tehnologice 3 SC AGMUS SA Eliminare baterii de condensatori PCB

Ecologizare teren incinta poluat 4 S.C. MITTAL STEEL S.A Eliminare compusi cu PCB 5 SC REMAR SA PAŞCANI Eliminarea echipamentelor electrice

(condensatoare)ce contin ulei cu PCB 6 RAJAC Retehnologizare şi modernizare statie de epurare a

mun.Iaşi - lina II şi linia de tratare a namolurilor Iaşi 7 SC ANTIBIOTICE SA Achizitionarea unei instalatii de incinerare deşeuri 8 SC COTNARI SA Eliminarea condensatorilor cu PCB prin preluare în

vederea eliminarii Tabelul nr.7.11.2. Proiecte privind managementul deşeurilor aflate în desfăşurare în judeţul Iaşi

Nr. Crt

Denumire program de

finanţare Denumire

program/ proiectIniţiator/

Beneficiar Perioada

de realizare

Cost total Stadiul

1 ISPA Retehnologizare şi modernizare

staţie de epurare a municipiului Iaşi

linia II şi linia nămolului

R.A.J.A.C.Iaşi 2004-2008 51,378 mil

EURO

Execuţie lucrări

2 OG 40/2006 Sistem integrat de management al deşeurilor în municipiul Iaşi

Primăria municipiului

Iaşi

2006-2008 25 mil EURO

Execuţie lucrări

Page 144: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

143

3 ISPA Modernizarea sursei de

alimentare cu apă Moţca, jud. Iaşi/ Memorandum de finanţare semnat

17.04.2002 şi Reabilitarea

staţiei de tratare a apelor uzate şi a

reţelei de canalizare în mun. Paşcani

DAC Paşcani 2003-2010 17,7 mil Euro

Execuţie lucrări

4 OG 7/2006 Sistem ecologic de gestionare a

deşeurilor menajere in

comuna Gropniţa jud Iaşi

CL Gropniţa 2006-2008 149000 RON

Aprobare sume pe proiecte

5 PHARE CES 2005

Sistem de colectare

selectivă a deşeurilor şi

amenajare staţie de transfer pentru deşeuri în zona oraşului Hârlău

CL Hârlău 01.02.2008-31.07.2009

863940 Euro

În derulare

6 Program PHARE

Fondul de Modernizare

pentru Dezvoltarea

Administraţiei la nivel local

Sistem de management al

deşeurilor în Comuna Ţigănaşi

CL Ţigănaşi 01.02.2008-31.12.2008

111573 Euro

7 Program PHARE

Fondul de Modernizare

pentru Dezvoltarea

Administraţiei la nivel local

Dezvoltarea durabilă prin

întărirea capacităţii

administraţiei publice din

Comuna Bârnova în domeniul

managementului deşeurilor

CL Bârnova 01.12.2007-31.11.2008

108680 Euro

În derulare

Page 145: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

144

8 Programul PHARE

Fondul de Modernizare

pentru Dezvoltarea

Administraţiei la nivel local

Descentralizare şi dezvoltare locală

durabilă - promovarea

colectării selective a deşeurilor (Dumeşti)

CL Dumeşti 01.02.2008-31.01.2009

91456 Euro

În derulare

9 Phare CBC 2005

Managementul de mediu –

instrument de dezvoltare socio-

economica durabila in

context transfrontalier

Asociatia Ecovas –

Vaslui

01.12.2007 31.01.2009

182000 Euro

În derulare

10 OG 7/ 2006 Sistem ecologic de gestionare economică a

deşeurilor- com. Răducăneni

Consiliul Local Răducăneni

20.08.2007- 20.05.2008

411000 RON

execuţie lucrări

11 FEADR măsura 3.2.2.

Sistem ecologic de gestionare economică a deşeurilor in

comuna Şipote, satele: Iazu

Nou,Chişcăreni, Hălceni, Mitoc,

Iazu vechi

CL Şipote 2008-2009 926388 Euro

În derulare

Detalii privind proiecte aflate in desfasurare in domeniul managementului deşeurilor

menajere

“Managementul integrat al deşeurilor solide in Iaşi”, proiect finanaţat de Ministerul Mediului, prin intermediul Ordonanţei 40/2006

Beneficiarul acestui proiect este Consiliul Local Iaşi. Proiectul are trei componenete, dupa cum urmeaza :

- închiderea depozitului de deşeuri menajere de la Tomeţti – termen 31.12.2009; - deschiderea depozitului ecologic de la Ţuţora ; - colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie.

În oct.2008 a început construirea pavilionului administrativ, a halei de sortare şi a primei celule de depozitare a depozitului Ţuţora, iar până la data de 16.07.2009, când se va sista depozitarea în depozitul Tomeşti, va fi dată în funcţiune prima celulă.

În cadrul proiectului se vor achiziţiona şi containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor (hartie, plastic, sticlă, biodegradabil). Costul proiectului este de cca 25 mil Euro, iar termenul de finalizare 2010.

Sistem Ecologic de gestionare economică a deşeurilor menajere in comuna

Răducăneni”, proiect finanţat prin Ordonanţa 7/2006, şi care prevede realizarea a 90

Page 146: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

145

de platforme (puncte) de colectare a deşeurilor în cele 4 sate componente ale comunei, platforme echipate fiecare cu câte 3 containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Este prevazută şi realizarea unei staţii de sortare a deşeurilor.

Costul total al proiectului: 2282,3 mii RON Proiectul s-a desfăşurat în perioada : 20.08.2007-20.05.2008 7.12 Tendinţe privind generarea deşeurilor Pentru judeţul Iaşi se preconizează o reducere importantă a unor categorii de deşeuri, în special industriale, deoarece prin încetarea unor activităţi de producţie generatoare de cantităti mari de deşeuri industriale ex. incetarea activitătilor de productie ale S.C.NECTAR S.A. Paşcani,S.C.TEROM S.A. Iaşi,S.C.UNIREA S.A.Iaşi , S.C. NICOLINA S.A. Iaşi,S.C.LACTIS S.A. Iaşi,S.C.MOLDOVA TRICOTAJE S.A.Iaşi,S.C.NICIMAN S.A. Iaşi, S.C.TIGARETE S.A. IAŞI),precum si prin diminuarea semnificativă a capacitătilor de productie ale altor unităti industriale(S.C. MITTAL STEEL S.A.Iaşi, S.C.MECANICA BUCIUM S.A. Iaşi, S.C.FORTUS S.A.Iaşi, S.C. ANTIBIOTICE S.A.Iaşi,S.C.MOLDOMOBILA S.A.Iaşi ,S.C.MOLDOPLAST S.A.Iaşi, S.C.MOLDOFOREST S.A.Iaşi, S.C.AURORA S.A.Tg.Frumos,etc) deşeurile corespunzătoare acestor ramuri industriale nu se vor mai genera, iar în alte activităţi industriale înlocuirea tehnologiilor vechi cu tehnologii noi, “curate”, va conduce la diminuarea semnificativă a cantităţilor de deşeuri generate. De asemenea, prin reglementări specifice anumitor categorii de deşeuri, cum ar fi: uleiurile uzate (H.G.Nr.235/2007),regimul bateriilor şi acumulatorilor uzaţi (H.G.Nr.1132/2008) , regimul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (HG Nr.448/2005), s-a instituit un sistem eficient de colectare şi valorificare a acestor categorii de deşeuri, atât de către unităţile în care se generează,cât şi de către unităţile care colectează şi valorifică deşeurile respective, astfel incit aceste categorii de deseuri nu crează probleme de impact asupra mediului.

7.12.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Pentru a prognoza generarea deseurilor municipale este necesar să se ţina seama de următorii factorii de influenţă :

- evoluţia populaţiei; - dezvoltarea economica; - racordare la sistemele centrale de canalizare/epurare; - prognoza activităţilor de construcţii; - schimbări în comportamentul consumatorilor; - educaţia privind mediul înconjurător; - nivelul de trai.

Deşi pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va rămâne depozitarea, obiectivul principal este acela de a promova alternative de gestionare, astfel încât să se asigure alinierea la practicile europene şi de a evita, pe cât posibil, soluţiile de eliminare finală (depozitare, incinerare).

Conform prognozelor de generare din PRGD si PJGD se preconizează o creştere a cantităţilor de deşeuri municipale datorită creşterii consumului de bunuri la populaţie, creşterea fiind estimată la 0,8% locuitor/an.

Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăşeneşti s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-a prognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, în acest fel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată.

Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea.

Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, au fost

Page 147: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

146

estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat. O reducere importantă a cantităţilor de deşeuri municipale depozitate se va înregistra prin dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva,deoarece cantitati importante din deseurile reciclabile din deseurile menajere vor intra în circuit de valorificare/reciclare şi nu se vor mai regăsi în deşeurile depozitate.

Un semnal pozitiv în acest sens îl constituie apariţia operatorilor specializaţi în colectarea şi valorificarea diferitelor tipuri de deşeuri,precum şi implicarea mai activa a administraţiilor publice locale (inclusiv a celor din mediul rural) în gestionarea eficientă a deşeurilor reciclabile.

7.12.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

O prognoză a generării deseurilor de productie este dificil de realizat,deoarece aceasta este influenţată direct de prognoza de dezvoltare industrială, dar din datele monitorizate de catre APM Iaşi s-a constatat că indicele de generare a deşeurilor industriale a inceput să scadă, si va continua să scadă, pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării.

În privinţa deşeurilor de producţie periculoase s-a constatat, de asemenea, o schimbare a abordării modului de gestionare a acestora prin :

• schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şi modificarea tehnologiei - aplicare BAT; • renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile; • găsirea unor modalităţi de valorificare, şi înlocuirea depozitării permanente cu stocarea temporară în vederea valorificării; • promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică, şi acolo unde deşeul devine nepericulos, depozitare in depozite pentru deşeuri nepericuloase; • depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza în depozite conforme cu cerinţele UE;

Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor fi realizate de către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de operatori economici specializaţi care vor realiza aceste operaţii pentru terţi contra cost.

Pentru deşeurile de productie se prognozează o reducere semnificativă a cantitătilor generate, în primul rând prin încetarea unor activităţi generatoare de deşeuri tehnologice (ex. încetarea activităţilor de producţie ale S.C.NECTAR S.A. Paşcani,S.C.TEROM S.A. Iaşi,S.C.UNIREA S.A.Iaşi,S.C. NICOLINA S.A.Iaşi,S.C.LACTIS S.A.Iaşi,S.C.MOLDOVA TRICOTAJE S.A.Iaşi,S.C.NICIMAN S.A.Iaşi, S.C.TIGARETE S.A.IAŞI),precum şi prin diminuarea semnificativă a capacităţilor de producţie ale altor unităţi industriale (S.C. MITTAL STEEL S.A.Iaşi, S.C.MECANICA BUCIUM S.A.Iaşi,S.C.FORTUS S.A.Iaşi, S.C.ANTIBIOTICE S.A.Iaşi,S.C.MOLDOMOBILA S.A.Iaşi,S.C.MOLDOPLAST S.A.Iaşi, S.C.MOLDOFOREST S.A.Iaşi, S.C.AURORA S.A.Tg.Frumos,etc)

7.12.3 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a

administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.

Conform legislaţiei în vigoare, obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic, şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

Page 148: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

147

Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt: - asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale,

în vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui management ecologic raţional;

- reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări;

- prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;

- adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele periculoase din ambalaje, proiectele integrate de management al deşeurilor se vor desfasura în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor,cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor si cu Planul Judeţean de Gestionare a Deseurilor.

În vederea conformării cu cerinţele legislative în domeniul gestionării deşeurilor, ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor va respecta urmatoarele optiuni:prevenire, colectare, colectare selectivă, valorificare ,reciclare, tratare şi eliminare, în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.

În acest scop, este necesară crearea unui sistem modern de management al deşeurilor, care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate.

În paralel, este necesară si realizarea unor actiuni de informare-educare-conştientizare a populaţiei, având în vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată a deşeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea populaţiei.

Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupun implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, valorificarea şi reciclarea deşeurilor refolosibile.

Fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze faptul că, dacă nu acţionează în direcţia colectării selective a unor deşeuri care se generează zilnic (ex.ambalaje de hârtie şi carton, recipiente din plastic, sticlă sau metal, deşeuri electrice şi electronice şi baterii,etc) şi le aruncă amestecat în pubele sau containere de gunoi, acest lucru se va reflecta, foarte curând, nu doar în gradul ridicat de poluare care afectează sănătatea umană şi mediul, ci şi în preţul pe care trebuie să-l plătească pentru produsele noi din acelaşi material, pentru serviciul de salubritate etc.

Acţiunile prin care APM Iaşi poate contribui la imbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor in judeţul Iaşi, şi care şi-au şi demonstrat eficienta, sunt :

sesiuni de comunicare–informare; seminarii de instruire pe diverse teme de specialitate; participări la manifestări pe teme de mediu organizate de agenţi economici ,

ONG , instituţii; verificarea modului de gestionare a deşeurilor

APM Iaşi se implică activ în problemele privind managementul deşeurilor şi monitorizează în special aspectele care crează disfunctionalităţi în gestionarea acestora.

Page 149: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

148

Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 8.1 Introducere Din cauza riscului pe care îl prezintă substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru mediu şi sănătatea umană, activităţile care implică astfel de produse presupun implicarea deosebită a tuturor factorilor responsabili (producători, importatori, utilizatori, autorităţi competente în domeniu) 8.2 Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparat conform Ordinului MMGA nr. 1001 MEC nr. 552/2005 Deţinătorii/ utilizatorii de substanţe chimice ca atare sau în preparat sunt consemnaţi în paragrafele următoare, pe tipuri de chimicale reglementate prin diferite acte normative. 8.3 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase ( PIC )

Din datele transmise de către Autoritatea Naţională a Vămilor- Direcţia judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi, a rezultat că în anul 2008 în judeţul Iaşi au existat trei operatori economici care au efectuat operaţiuni de import/ export de substanţe şi preparate chimice periculoase, dar nici unul dintre aceştia nu a importat/ exportat produse reglementate de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) Nr.304/2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase . Tabelul nr.8.3.1.Cantităti importate si exportate in 2008 conform Regulamentului 304/2003 (PIC)

Judeţ Nr. operatorilor economici

Cantitate importată(Kg)

Cantitate exportată(Kg)

Iaşi Nu s-au importat/exportat substanţe/ preparate chimice aflate sub incidenţa Regulamentului 304/2003

8.4 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

În anul 2008 nu s-au efectuat noi inventarieri ale deţinătorilor de azbest sau materiale cu conţinut de azbest , dar din inventarul realizat în anii 2006 şi 2007 au rezultat următoarele date comparative (tabelul nr.8.4.1.)

Page 150: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

149

Tabelul nr. 8.4.1.Cantităţi de azbest. Nr.ag.ec.

inventariaţi Cantităţi inventariate

2006 2007 2006 2007 Deşeuri Clădiri

publice/ private (mp)

clădiri industriale (mp)

tipuri art.cu azbest (kg)

Materiale cu azbest (kg)

Pereţi cu azbest (mp)

Acoperi şuri cu azbest (mp)

tone

438 298 176221 5065 52467 15o737 1730 608159 27,0 (anul2006) 8,32 (anul2007

TOTAL 181286 52467 150737 609889 35,32 8.5 Substante reglementate de Protocolul de la Montreal ( ODS ) –agenţi frigorifici, solventi, spume , tetraclorura de carbon În anul 2008 au fost inventariaţi 25 utilizatori/ deţinători de substanţe care intră sub incidenţa Protocolului de la Montreal, iar tipurile şi cantităţile de substanţe deţinute sunt prezentate în tabelul nr. 8.5.1. Tabelul nr.8.5.1. Situaţia agenţilor frigorifici – cantităţi utilizate/ recuperate în 2008

Cantitate utilizată / recuperată (kg) în anul 2008 Agenţi frigorifici Judeţ

CFC-12 CFC-13 HCFC-22 HCFC-123

HCFC- 141b R 502 Alţi

HCFC Clorura de

metil IAŞI 37,8 0 2118 0 0 5 0 0 Tabelul nr. 8.5.2. Freoni ecologici utilizaţi în anul 2007

Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) - 2007 Judeţ R 134a R134 R 404 R404a R407c --

-R407 R409 R410a R507---R507b R600

IAŞI 1909,47 27,2 87,2 1956,4 299,9 107,6 22,3 0 22 Tabelul nr. 8.5.2. Ponderea utilizării agenţilor frigorifici ecologici prin înlocuirea CFC-urilor

Anul Cantatatea totală utilizată

de agenţi frigorifici (Kg)

Cantitatea utilizată de freoni ecologici

(Kg) 2004 2708,00 965,94 2005 5869,00 1061,68 2006 1404,605 904,20 2007 8529,54 6368,74 2008 Nu s-a efectuat inventarul pină la data elaborării

Raportului privind starea mediului pentru anul 2008 8.6 Biocide ( utilizare, import, export ) în 2008 Produse biocide = substanţele active şi preparatele conţinând una sau mai multe substanţe active, condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice;

Page 151: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

150

Regimul biocidelor este reglementat prin următoarele acte normative: - H.G.nr. 956/2005 (MO nr. 852/2005) privind plasarea pe piaţă a produselor biocide ,modificata prin H.G.Nr. 584/2006 (MO nr.403/10.05.2006) ; - Ordin nr.1277/2005 pentru aprobarea componenţei Comisiei Produselor Naţionale pentru Produse Biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia; - Ordinul nr. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005 - Ordinul nr. 1321/2006 (MO nr.286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide Produsele biocide cărora li se aplică prevedrile H.G.Nr.956/2005 sunt clasificate în 23 de tipuri de produse biocide din următoarele grupe principale: a) grupa 1: Dezinfectante şi produse biocide în general; b) grupa 2: Conservanţi; c) grupa 3: Pesticide nonagricole; d) grupa 4: Alte produse biocide. În anul 2008 s-au achiziţionat de pe piaţa Uniunii Europene 1032 tone de biocide din grupa „Dezinfectante şi produse biocide în general”, utilizate în următoarele scopuri :

• produse biocide pentru igiena umană; • dezinfectante pentru spaţii private şi zone de sănătate publică şi alte produs

biocide; • produse biocide pentru igienă veterinară; • dezinfectante pentru industria alimentară şi industria de preparare a furajelor

Cantitatea importata,pe tipuri de biocide, este prezentata in tabelul nr.8.6.1. Tabelul nr.8.6.1. Biocide comercializate in anul 2008

Tipul de biocid Cantitate (tone)

Produse biocide pentru igiena umană TP 1 23

Dezinfectante pentru spaţii private şi zone de sănătate publică şi alte produse biocide

TP 2 275

Produse biocide pentru igienă veterinară TP 3 14

Dezinfectante pentru industria alimentară şi industria de preparare a furajelor

TP 4 720

Tabelul nr.8.6.2. Biocide achizitionate intracomunitar şi utilizate în anul 2008

Judeţ Nr. de operatori

economici

Cantitatea achiziţionaţă

intracomunitar în anul 2008

(tone)

Cantitate utilizata in 2008 (tone)

Iaşi 2 1032 998

Page 152: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

151

8.7 Poluanti organici persistenti În judeţul Iaşi există 27 agenţi economici deţinători de echipamente (condensatoare şi transformatoare) cu PCB, în funcţiune sau scoase din uz ,conform tabelului nr.8.7.1.

Tabelul nr. 8.7.1. Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfârşitul anului 2008 Tip echipament În funcţiune

(nr.buc) Scoase din uz

(nr.buc) TOTAL (nr.buc)

Transformatoare 63 0 63 Condensatoare 2336 2118

4454

În anul 2008 au fost planificate pentru eliminare 480 de condensatoare cu PCB , dar s-

au eliminat mai mult, în total 767buc (din care 59 buc. în semestrul I 2008 şi 708 buc. în semestrul al-II-lea 2008), deoarece unii agenţi economici au eliminat în avans faţă de planul de eliminare. 8.8 Produse pentru protectia plantelor În anul 2008 s-au utilizat următoarele produse de uz fitosanitar :

Tabelul nr.8.8.1. Produse de uz fitosanitar utilizate in anul 2008

Nr. crt Categorii de produse

Cantitatea utilizată în anul 2008

(tone)

Cantitatea ramasă în stoc

la sfirşitul anului 2008

(tone) Produse pentru combaterea bolilor si

dăunătorilor în agricultură, din care :

1. Fungicide 97,691 19,931 2. Insecticide 5,859 1,195 3. Erbicide 10,895 2,222 TOTAL 114,445 23,348

Sursa : Unitatea Fitosanitară Iaşi 8.9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide si pentru protectia plantelor. Nu s-au efectuat determinări privind riscul produselor biocide şi pentru protecţia plantelor asupra mediului. 8.10.Metale grele : mercur, nichel, cadmiu, plumb

Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate găsi în:

dispozitivele electrice şi electronice (baterii, acumulatori, intrerupătoare, etc.), alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate), aparate de măsură şi control (termometre, manometre, etc),

amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale; surse de iluminat (tuburi fluoreşcente, lămpi de neon,etc.), industria cloro-sodică, industria cuprului, plumbului, zincului,

Page 153: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

152

produse medicinale, veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitică, etc. deşeurile contaminate rezultate din demolări, reziduurile provenite din arderea combustibililor fosili, filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur, deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur, etc.

Din inventarul realizat în anul 2008 a rezultat că în judeţul Iaşi au existat 32 de agenţi economici care au utilizat/ deţinut metale restricţionate, iar cantităţile gestionate de către aceştia sunt prezentate în tabelul următor : Tabelul nr.8.10.1. Situatia cantitătilor de metale restrictionate aflate pe stoc la data de 01.01.2008 Judeţ Mercur pe stoc

la 1.01.2008 (Kg)

Nichel pe stoc la 1.01.2008

(Kg)

Cadmiu pe stoc la 1.01.2008)

(Kg)

Plumb pe stoc la 1.01.2008

(Kg) metalic în

compuşi metalic în

compuşimetalic în

compuşi metalic în

compuşiIAŞI 317 71 15 0 0 0 30 110

8.11.Introducerea pe piaţă a detergentilor.

În anul 2008 în judeţul Iaşi au existat doi agenţi economici care au introdus pe piaţă

următoarele tipuri şi cantităţi de detergenţi Tabelul nr.8.11.1 Detergenţi introduşi pe piaţă în anul 2008

Nr. crt

Denumirea agentului economic

Tipul de detergent

introdus pe piaţă

Cantitatea introdusă pe piaţă în anul

2008 (tone)

Biodegradabilitate

(%)

Detergent pentru vase “Lebăda”

7,38 90

Detergent “EKO”pentru pardoseli,ţesături

6,975 90

1. S.C. CASA LEBĂDA S.R.L.Iaşi

Şoş.Bucium,Nr.23

Detergent “COVOREX”pentru mochete,covoare, tapiterii

4,576 90

2. S.C. ECOLAB S.R.L. IAŞI

Detergenţi şi produse de curăţare industriale

3694,00 90

TOTAL 3712,931 Tabel 8.11.2. Situaţia importurilor de detergenţi în 2008

Judeţ Nr. operatorilor importatori/achiziţie

intracomunitară

Cantitate importată ( Kg)

Iaşi 2 3697200 Tabel 8.11.3. Situatia cantităţilor de detergenţi produse în 2008

Judeţ Nr. operatorilor producători de detergenti

Cantitatea produsă (Kg)

Iaşi 3 74431

Page 154: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

153

Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA

9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului.

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor Ministerului Mediului privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Iaşi derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 24 ore/zi, în scopul detectării creşterii nivelului de radioactivitate în mediu şi avertizarea/ alarmarea factorilor de decizie, dacă este cazul. 9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

Pentru judeţul Iaşi, starea radioactivităţii mediului rezultă din măsurările beta globale şi

gama spectrometrice pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol şi vegetaţie.

S-au efectuat 6441 analize beta globale (imediate şi întârziate) de doză gama externă şi spectrometrie gama. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în graficul următor:

Figura 9.2.1. Ponderea numărului de analize În cursul anului 2008 activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat

abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare. În graficele de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurărilor imediate

comparativ cu limitele de atenţionare specifice fiecărui factor de mediu monitorizat.

Numar analize 2008

depuneri11%

ape14%

sol0%

vegetatie0% doza gamma

6%

aerosoli69%

aerosoli

depuneri

ape

sol

vegetatie

doza gamma

Page 155: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

154

9.2.1. Radioactivitatea aerului

9.2.1.1. Aerosoli atmosferici Se colectează aerosolii pe filtre din fibră de sticlă prin aspiraţii de câte 5 ore

Tabel 9.2.1.1.1. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice β globale medii anuale– masurări imediate (Bq/mc)

Statia RA IASI 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

asp 02 - 07 3,287 4,966 3,032 2,807 3,459 3,572 1,929 1,675asp 08 - 13 1,699 2,482 1,444 1,241 1,627 1,648 0,96 0,798asp 14 -19 1,543 2,071 1,228 1,135 1,3 1,373 0,806 0,698asp 20 - 01 2,532 3,420 2,055 1,564 2,393 2,393 1,425 1,21 Figura 9.2.1.1.1. Aerosoli atmosferici măsurări imediate 2008 – activitatea specifică beta globală (Bq/mc) comparativ cu limita de atenţie (10 Bq/mc)

Activitate aerosoli atmosferici pe intervale de aspiraţie în anul 2008

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Bq/m

3

VL atenţionare 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Activitate 02-07 0.944 1.124 1.12 1.442 1.362 2.238 1.56 4 1.988 1.85 1.705 1.061

Activitate 08-13 0.84 0.658 0.632 0.593 0.463 0.638 0.56 1.288 0.82 0.92 1.148 1.02

Activitate 14-19 0.764 0.575 0.44 0.567 0.371 0.49 0.477 0.988 0.754 0.735 1.216 0.994

Activitate 20-01 0.85 0.918 0.75 0.836 0.908 1.28 1.05 2.502 1.533 1.384 1.503 1.012

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

Radonul (Rn222)-radionuclid natural care se ataşează de aerosolii atmosferici, cu timp de înjumătăţire de 3,82 zile. Tabel 9.2.1.1.2. Activitatea specifică a Radonului în atmosfera liberă – medii anuale (Bq/mc)

Statia RA. IASI 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

asp 02 - 07 8,907 13,353 8,304 7,72 9,521 9,985 5,385 4,713asp 08 - 13 4,677 6,689 3,931 3,37 4,385 4,559 2,588 2,26 asp 14 -19 4,438 5,869 3,489 3,29 3,727 3,956 2,36 2,049asp 20 - 01 7,043 9,461 5,732 5,483 6,681 6,765 3,875 3,456

Page 156: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

155

Figura. 9.2.1.1.2. Activitatea specifică a Radonului în atmosfera liberă – medii anuale (Bq/mc)

Activitatea specifică a Radonului (Rn-222)

0

3

6

9

12

15

Bq/

m3

Activitate 02-07 8.907 13.353 8.304 7.72 9.521 9.985 5.385 4.713

Activitate 08-13 4.677 6.689 3.931 3.371 4.385 4.559 2.588 2.26

Activitate 14-19 4.438 5.869 3.489 3.224 3.727 3.956 2.36 2.049

Activitate 20-01 7.043 9.461 5.732 5.483 6.681 6.765 3.875 3.456

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice teritoriului judeţului (valoarea medie anuală fiind de 5,561 Bq/m3 pentru Rn şi 0,162 Bq/m3 pentru Tn).

9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer Echivalentul debitului dozei gama absorbite în aer, citită la interval de 30 s. Tabel 9.2.1.2. Debitul dozei gamma externe în aer– medie anuală (µGy/h) : Statia RA. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

IASI 0,065 0,07 0,07 0,071 0,073 0,07 0,07 0,103 Figura 9 .2.1.2 - Debitul dozei gama - medii anuale (µGy/h)

Debitul dozei gamma externe

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

Doza

gam

ma(

mic

roG

y/h)

Doza gama(µGy/h) 0.065 0.07 0.07 0.071 0.073 0.07 0.07 0.103

Doza limita de atentionare 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25 0.25

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale limitelor de avertizare, variind între 0,065 – 0,151 µGy/h.

Page 157: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

156

9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Precipitaţiile se colectează zilnic pe o suprafaţă de 0,3 m2.

Tabel 9.2.1.3. Depuneri atmosferice – medie anuală (Bq/mp/zi) Statia RA. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 IASI 2,145 1,668 1,547 1,368 1,625 1,217 1,993 1,850 Figura 9.2.1.3 - Depuneri atmosferice - activitate beta globală an 2008 (Bq/m2•zi)

Activitate depuneri atmosferice în anul 2008

0

1

2

3

4

5

Bq/

m2*

zi

Activitate 1.327 1.29 1.6 2.45 2.07 1.94 4.23 1.73 1.69 1.29 1.35 1.23

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

9.2.2. Radioactivitatea apelor

9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri Se colectează zilnic câte un litru de apă care se evaporă lent şi se măsoară reziduul. Tabel 9.2.2.1.1. Apa brută - Activităţi specifice β globale medii anuale– măsurări întârziate (Bq/mc)

Râu 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Bahlui 276.67 345.83 285.0 275.83 293.67 280.0 295.0 314.17Prut 160.83 145.0 136.67 107.33 114.5 116.67 278.33 313.33

Figura 9.2.2.1.1. Apa de suprafată (reziduu) - Activităţi specifice β globale medii anuale -

măsurări întârziate (Bq/mc)

Activitate reziduu râuri

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Bq/m

3

Râu Bahlui 276.67 345.83 285 275.83 293.67 280 295 314.17

Râu Prut 160.83 145 136.67 107.33 114.5 116.67 278.33 313.33

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Page 158: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

157

Fig 9.2.2.1.2. Apa de suprafaţă (reziduu) - Activităţi specifice β globale medii anuale - măsurări imediate (Bq/m³)

Râu 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Bahlui 426.833 423.833 315.583 300.833 296.667 328.5 457.912 481.667 Se colectează zilnic câte un litru de apă care se evaporă lent şi se măsoară reziduul.

Figura 9.2.2.1.2. Apa de suprafaţă (reziduu) - Activităţi specifice β globale medii anuale - măsurări imediate (Bq/m³)

Activitate reziduu râu Bahlui

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

VL atenţionare = 2000 Bq/m3

Bq/m

3

Râu Bahlui 426.883 423.833 315.583 300.833 296.667 328.5 457.912 481.667

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Din programul de măsurători derulat rezultă ca nivelul mediu anual al radioactiviăţii

factorilor de mediu variază în limitele normale radioactivităţii naturale specifice teritoriului judeţului .

Sursele de contaminare artificială monitorizate sunt radionuclizii emişi la Cernobâl care migreaza în sol putând intra în lanţul trofic prin procesele de resuspensie, absorbţie de către plante sau să ajungă în pânza fereatică.

O alta sursă de creştere a concentraţiei radioactivităţii este şi CET care prin emisii duce la cresterea concentratiei particolelor de gaze radioactive Rn220, Rn222 (nu pot fi oprite prin filtre datorita dimensiunilor foarte mici).

9.2.3. Radioactivitatea solului

Se colectează în intervalul aprilie-octombrie, săptămânal prin decopertare şi se efectuează măsurători întărziate .

Tabel. 9.2.3. Radioactivitatea solului – activităţi specifice B globale– medii anuale (Bq/Kg)

Statia RA Iaşi 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Punct de recoltare APM Iaşi

351 507 436 381 413 391 513 453

Page 159: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

158

Figura 9.2.3. Sol – activitate specifică β globală (Bq/Kg)

Activitate sol necultivat

050

100150200250300350400450500550600

Bq/

kg

Activitate 351 507 436 381 413 391 513 453

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Se colectează vegetaţie spontană în intervalul aprilie – octombrie, săptămânal din

platformă amenajată. Tabel 9.2.4. Vegetaţie - activităţi specifice B globale – medii anuale – Bq/kg Statia RA Iaşi 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Punct de recoltare APM Iaşi

213 276 249 223 270 256 176 181

Figura 9.2.4. Vegetaţie - activitate specifică β globală (Bq/kg)

Activitate vegetaţie spontană

0

50

100

150

200

250

300

Bq/

kg

Activitate 213 276 249 223 270 256 176 181

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

9.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic

Programe speciale de supraveghere.

S-au efectuat prelevări şi măsurări întârziate de probe pentru urmărirea radioactivităţii beta globale a râului Prut în secţiunea Ungheni.

Page 160: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

159

Tabel 9.3.1. Activitatea beta globală a apei brute a râului Prut – medii anuale (Bq/mc)

Staţia RA. IASI 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Râu Prut 160.83 145.0 136.67 107.33 114.5 116.67 278.33 313.33

Figura 9.3.1. Activitatea beta globală a apei brute a râului Prut – medii anuale (Bq/mc)

Activitate reziduu râu Prut

0

50

100

150

200

250

300

350

400

VL atenţionare = 2000 Bq/m3

Bq/

m3

Activitate 160.83 145 136.67 107.33 114.5 116.67 278.33 313.33

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

În cadrul Staţiei de Radioactivitate Iaşi se efectuează şi analize de spectrometrie gama pentru toţi factorii de mediu: apa , aer, sol ,vegetaţie. Figura 9.3.2. Concentraţia radionuclidului de K-40

Variatia concentratiei radionuclidului de K-40

0

1000

2000

luna

Act

ivita

tea

(Bq/

kg;l)

cant precipvegsolapacant precip 16.5 26.8 15.6 21.6 44.2 18.6 16.7 11.3 4.3 17.8

veg 804 544 541 789 892 732sol 494 486 410 485 488 524 495apa 86.8 75.3 107 81.7 234 135 165 116 79.4

ian-mart apr main iun iul aug sep oct nov dec

K-40 este un radionuclid primordial, al cărui concentraţie în factorii de mediu este

influenţată de cantitatea de precipitaţii . Radionuclidul de origine Cernobâliană Cs-137 se identifică în concentraţii mici la

suprafaţa solului, el urmând un proces de migrare (aproximativ 5 mm/an) spre straturile adânci ale solului. Au fost identificate concentraţii mici (urme) în probele de aer, depuneri atmosferice care sunt rezultatul resuspensiei pulberilor contaminate din sol. Prezenţa în cantitaţi mici, la probele de vegetaţie se datorează antrenării şi în circuitul natural al apei. Radionuclizii naturali din seria U-238 şi Th-232 sunt în concentraţii normale, pe teritoriul judeţului nu există zăcăminte uranifere.

Page 161: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

160

9.4. Concluzii

1. Radioactivitatea mediului în judeţul Iaşi se încadrează în limite normale determinate de radioactivitatea naturală.

2. Valorile radioactivităţii artificiale pot fi rezultatul resuspensiei pulberilor de pe solul contaminat la accidentul nuclear de la Cernobâl.

Page 162: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

161

Capitolul 10. MEDIUL URBAN 10.1. Aşezările urbane

10.1.1. Amenajarea teritorială Tabel 10.1.1. Reţeaua de localităţi

Judeţ Suprafaţa totală(km2) Nr.oraşe Nr.municipii Nr.comune Nr. sate

Iaşi 5475,8 3 2 93 418

În judeţul Iaşi există 2 municipii, 3 oraşe, 93 comune şi 418 sate. Municipiul Iaşi este municipiu reşedinţă de judeţ, localitate urbană de rangul I de

importanţă naţională cu influenţă potenţială la nivel european. Municipiul Paşcani este localitate de rangul II, municipiu de importanţă interjudeţeană

sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi. Oraşele Hârlău şi Tg. Frumos sunt localităţi urbane de rangul III. Urbanizarea este indicatorul care rezultă din raportul dintre numărul de locuitori în mediul

urban şi polpulaţia totală a judeţului. La 01.07.2008 populaţia judeţului era de 826552 loc., din care 391654 locuitori populaţie urbană (47,38 %) şi 434898 locuitori populaţie rurală (52,62 %).

10.1.1.1. Procesul de urbanizare Tabel 10.1.1.1. Urbanizare în judeţul Iaşi

Nr.locuitori mediu urban/Populaţia totală (%) Unitate administrativ

teritoriala 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Judetul Iaşi 46,8 47,0 46,2 47,9 47,7 47,4 La nivelul oraşelor Paşcani, Hârlău şi Târgu Frumos s-au actualizat PUG şi Regulamentul Local de Urbanism. La nivelu oraşului Podu Iloaiei s-au aprobat 8 PUZ-uri pentru construirea de obiective industriale de producţie, depozitare, service şi en gross. Prin aprobarea acestora s-a extins intravilanul localităţii pe axa DN28 cu cca 20 ha. Procesul de urbanizare se manifestă şi prin concentrarea considerabilă a populaţiei şi construcţiilor pe intravilanul existent, lucru ce implică necesitatea extinderii intravilanului. În oraşul Podu Iloaiei se constată tot mai pregnant existenţa unui cadru şi a unui mod de viaţă specific urban, existenţa a două parcuri amenajate, sală de sport, se lucrează la pavarea cu materiale moderne a suprafeţelor pietonale.

Page 163: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

162

10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale Tabel 10.1.1.2.1. Locuinţe finanţate din fonduri private

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total judeţ Iaşi 1124 1335 1132 929 950 1032 1405 1616

Cu o cameră 43 51 48 29 21 24 23 22 Cu 2 camere 250 300 241 201 162 176 203 190 Cu 3 camere 465 506 478 340 332 345 422 456 Cu 4 camere 212 322 224 236 238 241 363 427

Cu 5 camere şi peste 154 156 141 123 197 246 394 521

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel 10.1.1.2.2. Locuinţe finanţate din fonduri private în anul 2008

An 2008 Iaşi Paşcani Tg. Frumos Hârlău Podu

Iloaiei Total 178 76 0 24 3

Cu o cameră - 1 - 9 - Cu 2 camere - 25 - 9 1 Cu 3 camere - 11 - 9 - Cu 4 camere - 49 - 6 2

Cu 5 camere şi peste - - - - -

Surse: Primăriile: Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hârlău Tabel 10.1.1.2.3. Locuinţe finanţate din fonduri publice

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total judeţ Iaşi 91 88 235 272 455 131 169 135

Cu o cameră 14 24 53 114 194 65 74 57 Cu 2 camere 9 46 64 126 183 48 64 46 Cu 3 camere 53 15 95 32 74 18 31 32 Cu 4 camere 15 3 22 - 4 - - -

Cu 5 camere şi peste

- - 1 - - - - -

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel 10.1.1.2.4. Locuinţe finanţate din fonduri publice în anul 2008

An 2008 Iaşi Paşcani Tg. Frumos Hârlău Podu Iloaiei

Total 112 0 1 bloc ANL 0 0 Cu o cameră - - 12 - - Cu 2 camere - - 12 - - Cu 3 camere - - - - - Cu 4 camere - - - - -

Cu 5 camere şi peste - - - - -

Surse: Primăriile: Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hârlău

Page 164: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

163

Municipiul Iaşi a emis autorizaţii de construire la nivelul anului 2008, în număr de 290 pentru locuinţe şi 630 pentru sedii şi alte funcţiuni.

La nivelul oraşului Târgu Frumos s-au extins reţelele de utilităţi (gaz metan, apă, canalizare, iluminat public) precum şi operaţiuni de reabilitare a sistemului rutier. Primăria Podu Iloaiei a emis un număr de 25 de autorizaţii de construire locuinţe şi anexe specifice în intravilanul existent, 16 autorizaţii pentru racorduri şi branşamente locuinţe şi societăţi comerciale, extinderea reţelei de apă potabilă în localitatea Podu Iloaiei cu cartierele Heci şi Budăi cu cca 6 km. S-a parcelat în vederea atribuirii de locuri de case pentru populaţie cca 1 ha din terenul proprietatea Consiliului Local. Pentru facilitarea construirii de locuinţe de către populaţie s-a propus introducerea în intravilan prin PUG a cca 20 ha teren proprietăţi private şi ale societăţilor comerciale.

10.1.1.3. Concentrările urbane Tabel 10.1.1.3.1. Structura populaţiei pe medii urban – rural

Judeţ Urban Rural

Iaşi 391654 434898 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi

Tabel 10.1.1.3.2. Concentraţii urbane

Tabel 10.1.1.3.3 Aşezări urbane Municipiu/oraş Intravilan

(ha)

Densitatea populaţiei în

intravilan (loc/km2)

Zona urbană

(ha)

densitatea populaţiei în zona

urbană (loc/ha)

Municipiul Iaşi 6740,00 4658,66 6740,00 46,58 Municipiul Paşcani 1262,27 3387,39 589,31 60,91 Oraş Hârlău 253,54 2485,00 160,00 39,37 Oraş Tg. Frumos 594,00 2279,62 397,00 34,00 Oraş Podu Iloaiei 405,93 2503,36 288,28 29,26

10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Tabel 10.1.1.4.a. Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Iaşi în anul 2008

Municipiu/oraş Suprafaţa

totală spaţii(ha)

Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor

Zone de agrement

JUDEŢUL Iaşi

Municipiul Iaşi 660* 20,6

Gradina Copou, Parcul Expozitie, Parc Ghica Voda, Gradina Botanica, Spaţii verzi aferente asociaţiilor de proprietari, unităţilor de învăţământ, unităţilor economice, scuaruri, etc.

Judeţ Zona urbană ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbană din suprafaţa

judeţului

Densitatea populaţiei în zona

urbană (loc/ha)

Iaşi 8174,59 9255,74 1,48 48,36

Page 165: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

164

Municipiu/oraş Suprafaţa

totală spaţii(ha)

Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor

Zone de agrement

Municipiul Paşcani 60 14,26 Lac Peştişorul, Ştrand Peştişorul, Parc

Municipal (10,78ha)

Oraşul Podu Iloaiei 10,8 10,52

Scobâlţeni Cosiţeni

Oraşul Tg. Frumos 7,3 5,65

Esplanada, Parc ing. Dan Dumitrache, Parc Casa de Cultură, Baza sportivă stadion

Oraşul Hârlău 23,4 19,5 Parcul Tineretului, Parcul copiilor, Parc Primărie, Parc biserica Sf. Gheorghe, Parc biserica Sf. Dumitru, Stadion

* In suprafata de 660 ha a spatiilor verzi inventariate în municipiul Iaşi nu au fost incluse terenurile cu vegetatie forestiera (padurea Galata, Breazu, Ciric si Ticau) Surse: Primăriile Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, Podu Iloaiei, Hârlău Tabel 10.1.1.4.b. Spaţii verzi la nivelul judeţului Iaşi

Suprafaţa spaţii verzi/Suprafaţa totala a mediului urban (%) Unitate administrativ

teritoriala 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Judeţul Iaşi 3,91 3,91 3,53 3,49 8,83 9,32

10.2. Zgomot

10.2.1. Hărţi strategice de zgomot

Primăria Municipiului Iaşi a realizat Harta de zgomot a municipiului Iaşi şi hărţile strategice de zgomot pentru municipiu, care au fost evaluate şi validate de către Comisia Regiunii NE, şi care sunt postate pe site www.primaria-iasi.ro secţiunea primaria iasi-harta de zgomot. Au fost stabilite zonele liniştite ale municipiului urmând să fie finalizat Planul de acţiuni pentru reducerea nivelului de zgomot din municipiu. 10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008 Nu au fost efectuate din lipsa echipamentului necesar. 10.3. Mediul şi sănătatea Tabel 10.3. Mişcarea naturală a populaţiei în anul 2008 (rate la 1000 locuitori)

Judetul Natalitate Mortalitate Spor natural Iaşi 12,07 9,51 2,56

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Iaşi

10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Nu sunt date. Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Iaşi

Page 166: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

165

10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Tabel 10.3.2. Indicatori cu impact asupra sănătăţii la nivelul judeţului Iaşi (nr. cazuri de îmbolnăviri în anul 2008)

Judeţul Dizenterii Hepatită A BDA Tuberculoză Febră tifoidă

nr.cazuri nr.cazuri nr.cazuri nr.cazuri nr.cazuri Iaşi

9 143 1055 1035 0

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Iaşi 10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţie

Nu sunt date. Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Iaşi Tabel. 10.3.3. Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor – tone/cap de locuitor

Judeţul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 0,28 0,37 0,47 0,46 0,38 0,43

Sursa: APM Iaşi – Comp. Gestiunea Deşeurilor şi Chimicalelor 10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei Nu sunt date. Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Iaşi 10.4. Obiective şi măsuri

10.4.1. - Poluarea aerului Din datele de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Iaşi, efectuată prin cele cinci staţii automate de monitorizare a rezultat poluarea aglomerării cu pulberi în suspensie PM10 (pulberi cu diametrul aerodinamic sub 10 microni denumite şi pulberi toracice – care trec prin laringe). Conform prevederilor OM 35/2007 şi HG 543/2004 a fost elaborat şi aprobat prin HCL 466/22.12.2008 Programul de Gestionare a Calităţii Aerului în Aglomerarea Iaşi, care reprezintă totalitatea măsurilor/acţiunilor ce se desfăşoară într-o perioadă de cinci ani în scopul reducerii concentraţiei de PM10 sub valoarea limită. Programul a fost elaborat de către Comisia Tehnică denumită prin Ordinul de Prefect nr. 19/23.01.2008 şi este postat pe site-ul APM Iaşi www.apmis.ro / monitorizare / program de gestionare a calităţii aerului.

10.4.1.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului Obiective:

1. Menţinerea calităţii aerului înconjurător din aglomerarea Iaşi în limitele prevăzute de normativele în vigoare pentru indicatorii de calitate care corespund acestor normative (OM 592/2002), respectiv poluanţii gazoşi SO2, NOx, CO, O3.

2. Îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător din aglomerarea Iaşi prin aplicarea măsurilor prevăzute în Programul de Gestionare a Calităţii aerului din Aglomerarea Iaşi pentru reducerea

Page 167: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

166

concentraţiei la indicatorul pulberi în suspensie PM10 sub valoarea limită prevăzută de legislaţie. Tabel 10.4.1.1. Poluarea aerului - obiective Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă

Încadrarea în prevederile Directivei 2001/80/CEE R educerea poluării

atmosferei rezultată din instalaţii mari de ardere

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si vânzarea reducerii de CO2 către Guvernul Danemarcei

Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite din instalaţii mari de ardere

Promovarea şi implementarea izolării termice a clădirilor în judeţul Iaşi

Reducerea emisiilor de CO, NOx, SO2, pulberi

Reducerea emisiilor de poluanţi şi gaze cu efect de seră prin promovarea şi implementarea izolării termice a clădirilor Încadrarea concentraţiilor de poluanţi la emisie în VL conform prevederilor legale - Cantităţi de poluanţi emise

Poluarea atmosferei datorită emisiilor generate de activităţile industriale

Reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă

Reducerea emisiilor de poluanţi provenite de la unităţile industriale Transferul şi

implementarea de ecotohnologii la nivelul sectoarelor industriale poluatoare

Limitarea emisiilor de poluanţi rezultaţi datorită infrastructurii rutiere necorespunzătoare

Modernizarea parcului auto şi a infrastructurii rutiere

Îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele aflate sub influenţa traficului rutier

Realizarea de măsuri pentru fluidizarea traficului în zonele urbane

Îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele cu trafic rutier intens

Poluarea atmosferei datorită traficului rutier)

Limitarea emisiilor de poluanţi datorate congestionării traficului în zonele urbane Reducerea poluării

aerului, în municipii şi oraşe determinată de lipsa rutelor ocolitoare pentru traficul greu şi de tranzit

Îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele cu trafic rutier intens prin realizarea şoselelor de centură

Page 168: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

167

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Reducerea poluării aerului, municipii şi oraşe determinată de lipsa spaţiilor de parcare

Îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele cu trafic rutier intens prin realizarea spaţiilor de parcare

Reducerea poluării fonice şi prin vibraţii determinate de traficul rutier

Adoptarea măsurilor tehnice pentru limitarea poluării fonice şi prin vibraţii

Diminuarea disconfortului creat de poluarea finică şi prin vibraţii datorată traficului rutier

Poluarea aerului determinată de nerespectarea reglementărilor privind managementul deşeurilor menajere

Reducerea poluării aerului ca urmare a depozitării necorespunzătoare a deşeurilor

Îmbunătăţirea calităţii a aerului în zona de impact a depozitelor de deşeuri menajere

Eliminarea disconfortului produs de depozitele de deşeuri menajere

Poluarea aerului şi miros dezagreabil datorate depozitelor de dejecţii animale de la complexele zootehnice şi nămolului de la staţiile de epurare a apelor uzate

Reducerea poluării aerului datorată depozitării dejecţiilor animale şi nămolului din staţiile de epurare

Îmbunătăţirea calităţii a aerului în zona de impact a depozitelor de dejecţii animale şi nămolului din staţiile de epurare

Eliminarea disconfortului produs de depozitele de dejecţii animale şi nămolului din staţiile de epurare

Poluarea aerului cu compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei la terminale şi la staţiile de distribuţie şi din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

Reducerea poluării aerului cu COV rezultaţi de la depozitarea benzinei la terminale şi staţii de distribuţie şi din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

Limitarea emisiilor de COV rezultaţi ca urmare a executării operaţiunilor de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţie a benzinei

Emisii totale anuale de COV sub valoarea de 0,01 % de greutate din cantitatea totală anuală de benzină tranzitată la instalaţiile de depozitare la staţii de distribuţie

Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi sau lichizi

Ameliorarea calităţii aerului prin reducerea cantităţilor de poluanţi rezultaţi din instalaţiile de încălzire

Reducerea emisiilor de CO, NOx, SO2, pulberi

Reducerea poluării aerului datorită arderii combustibililor solizi şi sistemelor de încălzire şi preparare a apei calde

Sursa: PLAM revizuit 2009

Page 169: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

168

10.4.2. – Poluarea apei

10.4.2.1. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei

Tabel 10.4.2.1. Poluarea apei - obiective Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă

Colectarea apelor uzate menajere în aglomerările umane cu peste 2000 l.e.

Reabilitarea / modernizarea / extinderea sistemelor de canalizare

Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate menajere neepurate sau epurate insuficient în aglomerări umane cu peste 2000 l.e.

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere în localităţi cu peste 2000 l.e. asupra apelor de suprafaţă

Epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în aglomerările umane cu peste 2000 l.e.

Reabilitarea, modernizarea şi/sau construirea staţiilor de epurare

Retehnologizarea proceselor industriale Poluarea apelor de

suprafaţă datorită evacuărilor de ape uzate din industrie

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate industriale asupra apelor de suprafaţă

Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din industrie

Realizarea, modernizarea şi/sau reabilitarea instalaţiilor de epurare şi preepurare Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite de la fermele de creştere a animalelor Protecţia apelor de suprafaţă din punct de vedere al poluării cu nutrienţi

Poluarea apelor de suprafaţă datorită activităţii de creştere a animalelor în complexe zootehnice

Reducerea impactului asupra apelor de suprafaţă a evacuărilor de ape uzate provenite de la fermele de creştere a animalelor şi a exfiltraţiilor de la batalele de dejecţii

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în emisari

Retehnologizarea cu promovarea BREF

Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate menajere sau epurate necorespunzător în localităţi cu mai puţin de 2000 l.e.

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere în localităţi care au sub 2000 l.e. asupra apelor de suprafaţă

Realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate de la gospodării individuale din mediul rural

Eliminarea evacuărilor necontrolate de ape uzate în aglomerările umane sub 2000 l.e. până în anul 2017

Poluarea apelor de suprafaţă datorită depozitării în albia majoră şi pe malurile râurilor, în special a deşeurilor menajere

Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă

Salubrizarea cursurilor de apă

Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri de pe malurile şi din albiile râurilor

Page 170: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

169

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Realizarea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei privind necesitatea protecţiei apelor de suprafaţă

Sursa: PLAM revizuit 2009

10.4.3. – Deşeuri

10.4.3.1. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale

Tabel 10.4.3.1. Deşeuri - obiective Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă

Finalizarea elaborării cadrului legislativ şi organizatoric la nivel judetean necesar implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor

Crearea unei politici de gestionare a deşeurilor la nivel judetean

Elaborarea cadrului legislativ si organizatoric necesar implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor

Stabilirea orientarii judetene în domeniul gestiunii deseurilor, crearea cadrului organizatoric, precum si a instrumentelor de implementare a acesteia

Implementarea unui sistem de colectare şi transport al deşeurilor fără riscuri pentru populaţie şi mediu Realizarea staţiilor de transfer Extinderea serviciului de salubrizare (grad de acoperire 100% până în anul 2013)

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi exploatarea în condiţii de risc a depozitelor de deşeuri menajere

Eliminarea riscurilor pentru mediu şi sănătatea umană datorită gestiunii deşeurilor menajere

Sistarea depozitării deşeurilor în depozite necorespunzătoare

Asigurarea colectării şi eliminării finale în condiţii corespunzătoare pentru mediu a deşeurilor menajere

Creşterea gradului de conştientizare a comunităţii privind separarea la sursă şi colectarea selectivă a deşeurilor menajere

Lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor

Minimizarea deşeurilor menajere transportate şi depozitate prin implementarea unui sistem mde colectare selectivă

Informarea şi conştientizareea populaţiei privind separarea la sursă şi colectarea selectivă

Separarea la sursă a deşeurilor şi reducerea cantităţilor de

Page 171: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

170

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă deşeuri depozitate în rampele urbane din regiune realizarea staţiilorn de sortare Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase

Aplicarea prevederilor legale referitoare la gestionarea ambalajelor şi la raportarea datelor referitoare la ambalaje

Introducerea unui sistem de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

Colectarea şi reciclarea deşeurilor de sticlă

Creşterea procentului de deşeuri de sticlă valorificate

Colectarea, reciclarea şi eliminarea corespunzătoare a anvelopelor uzate

Implementarea unui sistem corespunzător de gestionare a anvelopelor uzate

Innoirea parcului naţional auto prin valorificarea vehiculelor uzate

Valorificarea vehiculelor uzate

Colectarea şi eliminarea corespunzătoare a bateriilor şi a acumulatorilor uzaţi

Aplicarea prevederilor legale privind preluarea bateriilor / acumulatorilor uzaţi de către agenţii economici care comercializează aceste produse Eliminarea electroliţilor doar prin unităţi autorizate

Reducerea poluării mediului datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor reciclabile

Reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de

Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor de

Page 172: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

171

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă echipamente electrice şi electronice

echipamente electrice şi electronice Eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană a deşeurilor periculoase

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor periculoase, inclusiv a celor spitaliceşti

Implementarea sistemelor corespunzătoare de gestionare a deşeurilor periculoase

Gestionarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase Reducerea cantităţii

de deşeuri periculoase depozitate Reducerea cantităţii de deşeuri industriale eliminate prin depozitare finală Gestionarea

necorespunzătoare a deşeurilor industriale

Asigurarea gestionării corepunzătoare a deşeurilor industriale

Reducerea poluării mediului datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţi industriale

Eliminarea deşeurilor industriale fără riscuri pentru sănătatea populaţiei şi mediu

Poluarea mediului datorită depozitării nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare

Reducerea impactului produs asupra mediului de depozitele de nămoluri rezultate de la staţiile de epurare

Eliminarea nămolurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu

Valorificarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare

Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a substanţelor chimice

Diminuarea poluării mediului determinată de gestiunea necorespunzătoare a substanţelor chimice periculoase

Asigurarea inventarierii şi gestionării substanţelor chimice periculoase din judeţ în condiţii dfe saiguranţă pentru mediu

Cunoaşterea cantităţilor de substanţe periculoase utilizate în judeţul Iaşi şi gestinarera lor în condiţii corespunzătoare pentru mediu

Sursa: PLAM revizuit 2009

10.4.4. –Poluarea sonoră

10.4.4.1. Obiective privind reducerea zgomotului Au fost stabilite zonele liniştite din municipiul Iaşi pe baza Hărţii de zgomot şi a hărţilor strategice de zgomot întocmite de Primăria Municipiului Iaşi, urmând să se finalizeze Planul de Acţiune pentru reducerea zgomotului.

Page 173: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

172

Tabel 10.4.4.1. Poluare sonoră Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă

Diminuarea impactului asupra mediului urban prin dezvoltarea infrastructurii rutiere şi crearea perdelelor de protecţie

Poluarea sonoră şi prin vibraţii în mediul urban

Reducerea poluării fonice şi prin vibraţii în mediul urban

Monitorizarea poluării fonice şi prin vibraţii

Reducerea disconfortului produs de zgomot şi vibraţii

Sursa: PLAM revizuit 2009

10.4.5. – Spaţiile verzi 10.4.5.1. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi

Conform OUG nr, 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului „autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.”

Tabel 10.4.5.1. Spaţiile verzi - obiective Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement în mediul urban

Reducerea presiunii asupra spaţiilor verzi din zonele urbane

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în zonele urbane

Conservarea şi extinderea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement din mediul urban

Asigurarea unei suprafeţe de spaţiu verde de pănă la 20 m2/locuitor până în 2010 şi 26 m2/locuitor până în 2013 conf. OUG 114/2007 în zonele urbane

Lipsa cunoştinţelor ecologice şi/sau ignorarea practicilor de mediu la nivelul administraţiilor, comunităţilor locale, agenţilor economici

Protecţia şi conservarea ecosistemelor naturale

Asigurarea managementul durabil al spaţiilor verzi din zonele urbane şi rurale Asigurarea

managementul durabil al spaţiilor verzi din zonele rurale

Conservarea şi extinderea spaţiilor verzi în municipiul Iaşi

Amenajare spaţii verzi: - 40 ha zona de agrement Ciric - 10 ha spaţii verzi

Reducerea concentraţiei de pulberi în suspensie prin capacitatea perdelelor vegetale

Page 174: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

173

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţintă cartier Al. Cel Bun – zona Cicoarei - plantări arbori zona râului Bahlui

de a reţine acest poluant.

Reducerea degradării spaţiilor verzi urbane şi periurbane în municipiul Paşcani.

Extinderea suprafeţei de spaţii verzi la nivelul municipiului conform normelor existente.

Asigurarea unei suprafeţe minime de 26 mp/pers. până în anul 2013.

-Reabilitarea parcului municipal. -Plantări de specii vegetale decorative în parcuri, zone verzi adiacente arterelor de circulaţie, rondourilor din zonele rezidenţiale ale oraşelor şi înlocuirea arborilor uscaţi,sau a celor ajunşi la îmbătrânire. -Amenajarea spaţiilor verzi ale asociaţiilor de locatari.

Spaţii verzi în oraşul Hârlău

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor

Supravegherea şi dezvoltarea spaţiilor verzi

Aer mai curat lipsit de emisii poluante

Studiu de fezabilitate pentru execuţia unui parc de 1 ha în oraşul Tg. Frumos, zona Paharnic

Sursa: PLAM revizuit 2009; Primăriile oraşelor Iaşi, Paşcani, Hârlău, Tg. Frumos.

Page 175: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

174

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 11.1. Agricultura

11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul Problemele majore sunt datorate pierderilor ireversibile cauzate de eroziuni, contaminări

din surse locale şi difuze (inclusiv acidifiere), salinizare, compactare. Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultură contribuie în mod brutal la reducera

biodiversităţii în zonele unde acestea se folosesc, iar aplicarea îngrăşămintelor chimice în exces şi în perioade neadecvate duce la apariţia nitriţilor / nitraţilor în apele curgătoare / apa freatică şi la eutrofizarea acumulărilor de apă de la baza versanţilor.

Păşunatul excesiv duce la distrugerea biodiversităţii pe terenurile unde acesta se practică.

Neaplicarea măsurilor de agrotehnică antierozională duce la declanşarea eroziunii accelerate a solurilor. Tabel. 11.1.1.1. Consumul de îngrăşăminte chimice

Consumul de îngrăşăminte chimice

Judeţ Tip 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Unitate de masura: Kg/ha

Azotoase 60,13 75,56 65,16 60,22 66,57 Kg/ha Fosfatice 37,55 59,60 114,30 66,07 58,81 Kg/ha Iaşi Potasice 49,83

102,338(total îngr.

chimice) 57,18 115,20 - - Kg/ha

Tabel. 11.1.1.2. Consumul de pesticide

Consumul de pesticide

Judeţ Tip 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Unitate

de masura:

Kg/ha Insecticide 0,43 0,30 0,55 0,79 0,88 0,77 Kg/ha Fungicide 1,28 1,78 2,00 1,36 1,28 1,19 Kg/ha Iaşi Erbicide 0,94 1,10 1,00 0,73 0,62 0,65 Kg/ha

Page 176: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

175

11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Pentru anul 2009 s-au estimat următoarele efective de animale pentru judeţul Iaşi:

Tabel 11.1.2.1. Efective animale – estimare 2009 Nr. Crt. Specia de animale Capete

1 Bovine total 108000 2 Porcine total 120000 3 Ovine + caprine total 370000 4 Păsări ouătoare total 1400000

Sursa: DADR Iaşi

Obiectivele IPPC din judeţul Iaşi cu activităţi în sectorul agricol care au obţinut autorizaţie integrată de mediu sunt următoarele: - SC Rom Trading Company SRL - SC Avitop SA Iaşi - SC Avitop SA IAşi – ferma Ion Neculce - SC Avitop SA IAşi – ferma Războieni - SC Pig Farm SRL - SC Suin Prod SA Roman – ferma Războieni - SC Latini Com Belceşti - SC Avicola SA cu fermele Leţcani, Războieni, Tg. Frumos, - SC Arcom Internaţional Company

Documentaţiille tehnice prezentate de operatorii nominalizaţi cuprind tehnicile/tehnologiile utilizate pentru creşterea animalelor, principalelele efecte asupra mediului, măsurile de reducere a emisiilor, aplicarea permanentă a bunelor practici agricole împreună cu cele mai bune tehnici disponibile în proiectarea adăposturilor. Se au în vedere deasemenea tehnici pentru reducerea consumului de apă şi energie, depozitarea dejecţiilor şi prelucrarea acestora dacă este posibil (dejecţii tratate, care în mod normal sunt împrăştiate pe sol). Pentru această activitate cele mai bune tehnici disponibile includ instrumente de gestionare şi posibilitatea alegerii echipamentului.

Principalele emisii rezultate din activitatea de creştere a animalelor sunt emisiile de amoniac gaz metan în aer.

Actele de reglementare prevăd măsuri de minimizare a producerii de deşeuri specifice fermelor de animale şi administrarea acestora pe terenurile agricole conform prevederilor Celor Mai Bune Practici Agricole.

Tabel. 11.1.2.2. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţ în perioada 2004-2008

Evolutia suprafeţei agricole (ha) Supraf. (ha) introdusă in

circuitul agricol Suprafaţa (ha) scoasă din circuitul agricol Judeţ

2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi - - - - - 7,27 16,16 0 49,67 124,27

Page 177: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

176

Tabel. 11.1.2.3. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţ in perioada 2003-2008

Perioada

Judeţ

Repartiţia terenurilor

agricole (ha)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Arabil 253322 253322 256600 256632 256612 255729Păşuni 88080 88080 88080 87845 85487 85478

Fâneţe şi pajişti

naturale 19714 19714 19714 20928 22326 22326

Vii 11723 11723 9900 9034 9920 10764

Iaşi

Livezi 8080 8080 6000 5981 5986 5980 TOTAL

AGRICOL 380919 380919 380400 380420 380331 380277

11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Tabel. 11.1.2.1.1. Evoluţia suprafeţelor împădurite la nivel de judeţ

Suprafeţe împădurite (ha) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 167 574 289 180 180 195

Tabel. 11.1.2.1.2. Suprafeţe de păduri regenerate la nivel de judeţ

Judeţ Suprafaţa de pădure regenerată (ha) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Iaşi 248 280 323 457 360 404

Sursa: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva - Direcţia Silvică Iaşi

11.1.2.2. Evoluţia şeptelului

Tabel 11.1.2.2. Evolutia şeptelului la nivel de judeţ Efective (nr. de capete) Nr.

crt. Categorii de

animale 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1. Bovine total 115548 117710 106584 107337 105444 105151 2. Vaci lapte 62097 60414 59904 56059 53976 50426

3. Alte bovine (bubaline) 53451 57296 46680 51278 51468 -

4. Ovine total 252772 320286 267441 259980 255298 319973 5. Caprine 9102 10847 10858 11629 11614 12293 6. Porcine 100324 139161 185688 180560 187627 188715 7. Păsări total 2686978 3290057 3997879 3652191 3755555 3540598

8. Găini ouătoare 1743474 1854753 1707472 1855383 2025117 1391085

9. Cabaline 51120 53385 50217 50252 47512 43976 10. Animale blanã - - - - - -

Sursa Direcţia judeţeană de Statistică Iaşi

Page 178: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

177

11.1.2.3. Agricultura ecologică În judeţul Iaşi la DADR există preocupări legate de dezvoltarea agriculturii ecologice prin

aplicarea următoarelor acte normative: - OUG 34/2000 privind producţia agricolă ecologică; - OUG 62/2006 pentru modificarea şi completarea OUG 34/2000; - L 513/2006 pentru aprobarea OUG 62/2006. În anul 2008 la DADR s-au avut în vedere următoarele propuneri: - acordarea de consultanţă producătorilor agricoli doritori de avantajele practicării agriculturii

ecologice; - verificarea fişelor operatorilor în producţia ecologică, vizarea şi transmiterea pentru aprobare

la serviciul de specialitate al MADR; - elaborarea bazei de date a operatorilor în producţia ecologică pentru anul 2008.

Realizări: - au fost consiliate persoane fizice şi juridice pentru practicarea agriculturii ecologice; - s-a asigurat verificarea fişelor operatorilor în producţia ecologică, vizarea şi transmiterea

pentru aprobare la serviciul de specialitate al MADR; - în anul 2008 s-au înregistrat 38 de operatori ecologici (comercianţi, producători, importatori)

care au fost luaţi în evidenţă de către MADR.

11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului Utilizarea neraţională şi necontrolată a îngrăşămintelor chimice determină acidifierea

solurilor, poluarea pânzei freatice şi a apelor de suprafaţă, poluare istorică cu efecte şi în prezent. Nerespectare cu stricteţe a agrotehnicii antierozionale determină degradarea accelerată a calităţii solului, iar neexecutarea lucrărilor agrotehnice la timp optim determină distrugerea structurii solurilor.

Emisiile rezultate din agricultură constau în principal din gaz metan (12677,25 t) şi amoniac (6061,79 t), gaze rezultate din procesele de fermentaţie enterică şi managementul dejecţiilor animalelor precum şi emisiile din procese naturale. 11.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Prin Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, în judeţul Iaşi se asigură exploatarea terenurilor în conformitate cu principiul dezvoltării durabile.

Page 179: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

178

11.2. Capacitatea de pescuit Tabel 11.2. Capacitatea de pescuit

CAPACITATEA DE PESCUIT Amenajări piscicole

Crescătorii Pepiniere Păstrăvării ExploataţiiNr. crt.

Denumire amenajare piscicolă [ ha ] [ ha ] [ ha ] [ ha ]

Structura pe specii

TOTAL [ ha ] 2.493,53 1.181,44 298,65 0,00 1.013,44

1 AF ROPOTA JANETA- IAZ MIC DORNA 3,50 crap chinezesc(fitofag), crap

românesc, caras, somn, şalău, ştuică

2 AF IACOMI ILIE-Amenajare piscicola PAULENI 8,16 8,00 crap chinezesc(fitofag),crap românesc,

caras, somn, şalău, ştuică

3 PF UNGUREANU JAN -IAZ LOPATOAIA 3,10 caras , fitofag

4 SC DOLY SRL IAZ GRAJDURI 4,40 caras, crap.

5 SC SARPELE SRL-Amenajare piscicola ROSCANI

85,95 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras

6 SC UNICONSTRUCT PROD SRL-Iaz piscicol FOCURI

28,50 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, şalău

7 SC CODA COM SRL-IAZ PISCICOL "IZVOARE NR.4" 4,51 crap, caras , şalău , somn, ştiucă

8 HUTU A.VASILE-Iaz piscicol ROSCANI 2,15 caras, crap

9 PF AMARFOAIE STEFAN-Iaz SOLONET 14,00 crap chinezesc (fitofag), crap

românesc, caras, somn, şalău, ştuică

10 SC PISCICOLA COMPANY SR -Iaz piscicol TOTOIESTI 29,50 crap chinezesc (fitofag), crap

românesc, caras, somn, şalău, ştuică

11 PF PINTILIE ION-Iaz piscicol TUNGUJEI 3,00 crap,caras

12 SC RABEI SRL-IAZ ZUGRAVI 24,64 crap chinezesc (fitofag), crap

românesc, caras, somn, şalău, ştuică

Page 180: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

179

CAPACITATEA DE PESCUIT Amenajări piscicole

Crescătorii Pepiniere Păstrăvării ExploataţiiNr. crt.

Denumire amenajare piscicolă [ ha ] [ ha ] [ ha ] [ ha ]

Structura pe specii

13 SC ACVACOM SRL-Complex piscicol BELCESTI 72,20 181,37 crap chinezesc (fitofag), crap

românesc, caras, somn, şalău, ştuică

14 SC PISCICOLA PODISU SRL-Complex piscicol PODISU

12,00 28,56 121,16 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică

15 SC ROMPESCARIS SRL-Pepiniera piscicola PODU ILOAIEI , Iaz SCOBALTENI ,IAZ DUDAU

42,50 47,47 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică

16 SC PESTE AURIU SRL-Ferma piscicola DELENI 26,00 13,71 162,12 crap chinezesc (fitofag), crap

românesc, caras, somn, şalău, ştuică

17 DIRECTIA SILVICA IASI AMENAJARE PISCICOLA SCHTU DUCA

22,02 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău

18 SC ACVARES SRL-Amenajare piscicola TIGANASI

186,00 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică

19 AVPS IASI- F-MA Cotu Morii 11,50 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică

20 SC CC&PES SRL-Amenajare piscicola VLADENI II

94,00 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică

21 SC PISCICOLA SRL-Amenajare piscicola MOVILENI

697,00 112,00 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică, biban

22 SC NORALEX SRL-Amenajare piscicola VLADENI II

92,00 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică

23 SC MIHPES SRL-Complex piscicol SARCA 28,60 28,00 crap chinezesc (fitofag), crap

românesc, caras, somn, şalău, ştuică,

Page 181: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

180

CAPACITATEA DE PESCUIT Amenajări piscicole

Crescătorii Pepiniere Păstrăvării ExploataţiiNr. crt.

Denumire amenajare piscicolă [ ha ] [ ha ] [ ha ] [ ha ]

Structura pe specii

24

UNIVERSITATEA A.I. CUZA STATIUNEA DE CERCETARE PT. ACVACULTURA ECOLOGICA SI ACVATICA HORPAZ-EZARENI

5,94 crap chinezesc (fitofag), crap românesc, caras, somn, şalău, ştuică

25 SC PESCOM ANDREX SRL-Ferma piscicola MOVILENI

20,60 233,00 crap, caras, somn, clarias, ştuică, cteno

26 SC BOLEMA SRL-Iaz piscicol "HARTOPUL CAPITANULUI"

7,98 crap, caras, şalău

27 PF POPA ILIE-Iaz piscicol SANGERI VALE 2,00 caras, crap

28 PF VORONEANU DOINA-Iaz piscicol STANCA 1,00 crap, caras , biban

29 SC PLUMB SRL-Iaz piscicol IZVOARE III 3,85 crap, caras , biban

30 PF PLUMBU C-TIN-Iaz piscicol IZVOARE I SI II 2,72 crap, caras , biban

31 CL MIROSLAVA-Iaz piscicol VALEA LUI DAVID 3,50 crap, caras , biban

32 SC DUMOP COMPANY SRL -IAZ TAUTESTI 4,70 crap, caras , biban

33 PF STASCAU NELU 0,82 crap, caras , biban

34 SC ANGEL NET SRL 6,22 1,08 actual - crap; în viitor va popula - crap 80% +şalău, ştuica, somn şi sturion

35 P.F. AVADANI IOAN 2,50 caras, crap *date furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” Direcţia Apelor Prut

Page 182: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

181

11.2.1. Pescuitul în apele interioare Tabel 11.2.1. Pescuitul în apele interioare

Intindere Suprafaţa de ape din domeniul public Suprafata acoperită

permanent sau temporar

cu ape

Ape stagnante

Ape curgatoare

Lacuri naturale şi bălţi

Lacuri de acumulare şi

poldere

Râuri zona colinară şi

şes Răuri zona montană

[ ha ] [ ha ] [ ha ] [ ha ] [ ha ] [ ha ] [ ha ] 12.974,73 5.960,73 7.014,00 55,00 2.027,00 7.014,00 0,00

*date furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” Direcţia Apelor Prut 11.2.2. Pescuitul marin Nu este cazul 11.3. Acvacultura Tabel 11.3. Acvacultura

CAPACITATE DE PESCUIT

Intindere Suprafaţa de ape din domeniul public Amenajări piscicole Nr

crt Agent

economic

Suprafaţa acoperită de

ape Ape stagnate

Ape curgătoare

Lacuri de acumulare şi poldere Crescătorii Pepiniere

1. Piscicola srl 721 721 0 0 600 121 2. Acvares SA 273 184 0 0 134 50 3. Mihpes srl 162 162 0 104 142 20 4. Acvacom srl 680 506 0 410 0 55

5. Rompescaris srl 395 377 0 250 0 48

6. Pescom srl 242 242 0 0 224 18 7. Peste Auriu srl 201 201 0 0 194 7 8. CC Pes srl 80 75 0 0 55 20

Page 183: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

182

CAPACITATE DE PESCUIT

Intindere Suprafaţa de ape din domeniul public Amenajări piscicole Nr

crt Agent

economic

Suprafaţa acoperită de

ape Ape stagnate

Ape curgătoare

Lacuri de acumulare şi poldere Crescătorii Pepiniere

9. Piscicola Podisu 210 180 0 0 210 0

10. Uniconstruct srl 28 28 0 0 28 0 11. Sarpele srl 145 0 0 105 40 0 12. Prodpesc srl 50 46 0 0 46 0 13. Pescarus srl 116 51 0 0 51 0 14. Directia Silvica 21 14 0 0 14 0

15. Universitatea A I Cuza 47 47 0 0 47 0

16. Noralex srl 75 65 0 0 50 15 17. Total general 3446 223 0 869 1835 354

*date furnizate de Administraţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură Iaşi

Page 184: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

183

11.4. Industria

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

În judeţul Iaşi sectorul industrial este reprezentat în principal de: - Industria energetică, • Instalaţiii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW- 2 instalaţii

LCP (IMA), respectiv 2 instalatii IPPC ( instalatii inventariate conform prevederilor Directivei Consiliului nr. 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere şi respectiv ale Directive nr. 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC);

- Producţia şi prelucarea metalelor : • Topitorii pentru metale feroase cu o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi – 2

instalaţii IPPC - Industria mineralelor • Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, a

cărămizilor şi a cărămizilor refractare cu o capacitate de producţie mai mare de 75 tone /zi- 1 instalaţie IPPC;

- Industria chimică • instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază; vopsele şi

pigmenţi – 1 instalaţie IPPC; • instalaţii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor

farmaceutice de bază – 1 instalaţie IPPC; - Industria textilă • instalaţii pentru pretratare (operaţiuni precum: spălare, albire, mercerizare) sau vopsire a

fibrelor ori textilelor, având o capacitate ce depăşeste 10 tone / zi – 1 instalaţie IPPC ; - Industria alimentară • Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone /zi

– 1 instalatie IPPC; • Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mică de 50 tone /zi –

4 instalaţii; - Tratarea şi procesarea în scopul fabricării produselor alimentare din: • materii prime de origine animală (altele decât laptele), având o capacitate de producţie

mai mică de 75 tone produse finite / zi – 4 instalaţii; - Agricultura: - instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având

o capacitate mai mare de: • 40000 de locuri pentru păsări – 8 instalaţii IPPC; • 2000 de locuri pentru porci de producţie – 4 instalaţii IPPC;

În ceea ce priveşte impactul asupra factorilor de mediu, subliniem faptul că în cursul anului 2008 au fost realizate integral măsurile de conformare cu termene scadente cuprinse în planurile de acţiuni pe baza recomandărilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), măsuri care au constat în principal în:

- Retehnologizarea staţiilor de epurare a gazelor arse şi ale instalaţiilor de depoluare a aerului;

- Modernizarea şi retehnologizarea cuptoarelor electrice de 20 tone şi de 50 tone, creşterea randamentelor de ardere în vederea reducerii emisiilor de monoxid de carbon;

- Rebilitarea, modernizarea electrofiltrelor aferente instalaţiilor mari de ardere, - Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare din municipiul Iaşi;

Impactul asupra calităţii apei şi a solului se datorează în pricipal funcţionării necorespunzătoare a staţiilor / instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate tehnologice. În aceste cazuri, prin planurile de acţiuni,prin programele pentru conformare parte integranta ale autorizatiilor

Page 185: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

184

integrate/ autorizatiilor de mediu s-au prevăzut si au fost realizate investitii pentru modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor/ staţiilor de preepurare/ epurare a apelor uzate, dotarea cu echipamente eficiente de reţinere a poluanţilor specifici din apele uzate tehnologice, ecologizarea terenurilor poluate din incintele industriale(ex. SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCT SA IASI), reabilitare depozite de materii prime si depozite intermediare de deseuri,măsuri de minimizare a producerii de deşeuri, extinderea colectării selective a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor de ambalaje, realizarea de amenajări specifice pentru depozitarea temporară, în condiţii de sigurantă pentru mediu şi sănătatea populaţiei, în vederea eliminării/ valorificării integrale a deşeurilor periculoase generate / deţinute de agenţii economici. În cursul anului 2008 nu şi-au realizat integral măsurile pentru conformare SC AVICOLA SA IAŞI-Platforma Leţcani (realizarea racordului apelor menajere şi tehnologice la canalizarea mun. Iaşi; sistarea în proporţie de 37% în anul 2008 a depozitării în batalele de stocare şi deshidratare a dejectiilor lichide- platforma Leţcani, dezafectarea acestora şi ecologizarea suprafeţei de teren ocupată, valorificarea dejecţiilor prin administrarea lor pe terenurile agricole) şi respectiv SC REMAR SA Paşcani (realizarea de instalaţii noi de epurare şi retehnologizarea instalaţiilor existente pentru gazele rezultate din procesele tehnologice). Precizăm că SC AVICOLA SA Iaşi a notificat APM Iaşi / ARPM Bacău cu privire la intenţia de încetare a activităţii desfăşurate pe amplasamentul aferent Platformei Leţcani, solicitând emiterea avizului de mediu la incetarea activităţii. În judeţul Iaşi sunt inventariate un număr de 4 obiective cu risc care intră sub incidenţa Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase ( SEVESO II ) , din care 1 obiectiv cu risc major: SC PETROM SA ZONA PECO IASI- STATIA DE IMBUTELIERE ARAGAZ VALEA LUPULUI şi 3 obietive cu risc minor: SC PETROM SA ZONA PECO IASI- DEPOZIT PECO IASI; SC ROMTEC SA IASI; SC ECOLAB SRL IASI. În prezent în judeţul Iaşi există un număr de 19 activităţi / instalaţii care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili( COV) provenite din utilizarea solventilor organici in anumite activiatti si instalatii. Activităţile / instalaţiile inventariate sunt :

- acoperiri de protecţie (metal, autovehicole, lemn) – 8 instalaţii; - curăţarea uscată: 5 instalaţii; - fabricarea incalţămintei: 1 instalaţie ; - fabricarea preparatelor de acoperire: 3 instalaţii; - fabricarea produselor farmaceutice: 1 instalaţie; - curăţarea şi degresarea suprafeţelor: 1 activitate;

La data de 31.12.2008 toate instalaţiile inventariate sub incidenţa Directivei COV solvenţi sunt conforme.

11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Din cele 21 instalaţii/ activităţi din judeţul Iaşi ce intra sub incidenţa Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării ( IPPC) , toate au obţinut autorizaţii integrate de mediu un număr de 21 instalaţii/ activităţi.

Din instalaţiile inventariate doar 5 instalaţii au obţinut perioadă de tranziţie (SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCT SA IASI – 31.12.2014 ; SC CERAMICA SA IASI - 31.12.2012 ; SC ANTIBIOTICE SA IASI – 31.12.2010 ; SC AVICOLA SA IASI – Fermele Leţcani şi Războieni – 31.12.2009 ), restul de 16 instalaţii având obligaţia să aplice toate măsurile necesare conformării cu prevederile Directivei IPPC , în conformitate cu recomandările BREF, pâna la data de 31.10.2007. Din cele 21 instalaţii / activităţi IPPC autorizate, 1 instalaţie a iesit din inventar prin încetarea activităţii( SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCT IASI

Page 186: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

185

SA), 1 instalaţie (SC AVICOLA SA IASI – Platforma Leţcani ) a solicitat emiterea avizului de mediu la încetarea definitivă a activităţii; 16 instalaţii sunt conforme; 2 instalaţii care intră sub incidenta Directivei privind limitarea emisiilor anumitor poluanti în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere (SC CET IASI I si II) au termen de conformare pe Directiva IMA anul 2014.

11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi intreprinde următoarele :

o Stabileşte condiţii privind realizarea proiectelor de investiţie/ desfăşurarea activităţilor existente prin actele de reglementare emise: acorduri, avize şi autorizaţii de mediu pentru proiectele/planurile/programele/activităţile cu impact semnificativ asupra mediului .

o Verifică în colaborare cu GNM – Comisariatul Judeţean Iaşi prin activităţi de control conformarea respectării condiţiilor impuse prin actele de reglementare emise privind:

- aplicarea măsurilor care asigură conformarea condiţiilor de operare cu cerinţele autorizaţiilor/ autorizaţiilor integrate de mediu emise, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii de deşeuri şi de utilizare eficientă a energiei;

- stadiul realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare, respectiv realizarea măsurilor de retehnologizare conform cerinţelor domeniului controlului poluării industriale şi Directivelor IPPC , IMA , COV solvenţi;

- modul de implementare a sistemului de management al deşeurilor - modul de funcţionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanţi

în mediu; - modul de aplicare a recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile în

domeniul specific de activitate; - măsurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact

asupra sănătătii populaţiei şi a mediului şi limitarea consecinţelor acestora . o Acţiuni de verificare în teren în vederea reactualizării inventarelor instalaţiilor/

activităţilor la nivelul judeţului Iaşi care intră sub incidenţa Directivelor privind Controlul Poluării Industriale: IPPC; COV solventi; SEVESO II,IMA.;

o Asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu şi la luarea deciziilor de mediu la nivel local.

o Cooperarea cu alte autorităţi la nivel local şi societatea civilă în derularea procesului de implementare a cerinţelor în domeniul prevenirii şi controlului integrat al poluării.

În anul 2008 APM Iaşi prin Biroul IPPC, Secretariatul tehnic pentru instalaţiile mari de ardere şi Secretariatul de risc s-a preocupat de pregătirea personalului la nivelul agenţilor economici implicati în implementarea prevederilor Directivelor privind Controlul Poluării Industriale Pentru a facilita schimbul de informaţii tehnice referitoare la cele mai bune tehnici disponibile, în conformitate cu prevederile Directivei IPPC, APM Iaşi a pus la dispoziţia agenţilor economici documentele de referinţă (BREF) în scopul informării factorilor de decizie despre ceea ce este posibil din punct de vedere economic şi tehnic în industrie, pentru ameliorarea performanţelor proprii referitoare la mediu şi în consecinţă să se îmbunătăţească protecţia mediului considerat ca întreg. Au fost puse la dispoziţia agenţilor economici documente elaborate: ghiduri şi îndrumare pentru reglementarea activităţilor în vederea transpunerii Directivei IPPC:

Page 187: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

186

o Ghidul solicitantului - furnizează informaţii privind întocmirea cererilor de autorizare pentru instalaţiile noi şi cele existente, precum şi pentru refacerea amplasamentului la intreruperea totală sau parţială a activităţilor;

o Ghidul tehnic general- prezintă un exemplu de structurare a informaţiilor tehnice şi o metodologie de lucru, puse la dispoziţia operatorilor pentru a asigura certitudinea aplicării reglementărilor IPPC şi altor prevederi relevante;

o Indrumarul pentru întocmirea unui raport de amplasament- se referă la prevederea Directivei ca orice cerere de autorizare IPPC să fie insoţită de un raport de amplasament care oferă informaţii privind etapele care trebuie parcurse şi obiectivele acestoră, precum şi conţinutul minim obligatoriu al raportului.

11.5. Turismul 11.5.1 Potenţialul turistic al judeţului Iaşi Judeţul Iaşi deţine un prestigios patrimoniu cultural, cu valente istorice, etnografice şi arhitectonice, cu monumente de arhitectură, arheologie şi istorie, religie, precum şi valoroase unităţi de învăţătmânt, muzee, case memoriale, etc. Patrimoniul natural, prin totalitatea şi varietatea componentelor şi structurilor fizico – geografice, floristice, faunistice ale mediului natural are o semnificaţie deosebită pentru judeţul Iaşi. Protecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă. Zonele naturale prin valoarea estetică, dar şi prin valoarea ştiinţifică, constituie un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a altor activităţi lucrative.

Potrivit Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Iasi, prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului judeţean Iaşi, au fost identificate, inventariate şi delimitate, arii şi situri naturale reprezentate prin 12 rezervaţii forestiere, 3 rezervaţii floristice, 3 rezervaţii paleontologice, 5 rezervaţii acvatice, 2 rezervaţii ihitiologice, 33 parcuri dendrologice, 8 perimetre speciale forestiere, 2 arii de importanţă avifaunistică, 230 monumente ale naturii (arbori seculari şi rari). De asemenea, au fost inventariate speciile de plante şi animale ocrotite (vulnerabile şi periclitate). Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Sectiunea a III-a - zone protejate, ANEXA Nr. I (ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL ŞI MONUMENTE ALE NATURII), au fost stabilite zonele naturale de importanţă naţională, fiind selecţionate din cadrul inventarului judeţean menţionat, acele valori considerate patrimoniu naţional. In privinta potentialului turistic in judetul Iasi se remarca urmatoarele tipuri de turism ce pot fi practica in judetul Iasi :

- Turismul ecleziastic - manastirile si bisericile, unele dintre ele sunt cunoscute in intreaga tara si contribuie la dezvoltarea turismului ecleziastic.

- Turismul muzeistic - Municipiul Iasi este un important centru muzeistic format prin acumularea unui adevarat tezaur de obiecte de valoare istorica, artistica, etnografica, literara s.a.

- Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramica ("Cucuteni 5000"), precum si festivaluri cu caracter folcloric ("Datini si obiceiuri de iarna”, „Trandafir de la Moldova”);

- Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel national prin valoarea recunoscuta a medicinii din municipiul Iasi, prin complexul balnear si de recuperare de la Baile Nicolina si Spitalul de recuperare; promovarea climatismului in ariile forestiere de la Bârnova pentru cei internati pentru perioade mai lungi in Sanatoriul Bârnova, dar si pentru cei care se deplaseaza din municipiu la sfârsit de saptamâna spre aceasta zona;

- Turismul sportiv stimulat de intrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovat, Aroneanu (lacurile Dorobant si Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, intrecerile sportive din arenele municipiului, intrecerile de orientare turistica etc.;

Page 188: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

187

- Turismul de sfârsit de saptamâna este forma cea mai mult utilizata de locuitorii municipiului intr-o zona apropiata orasului la Bucium - Repedea, Stâna Poieni, Bârnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. si o zona indepartata - Podisul Sucevei si Carpatii Orientali. Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi 11.5.2. Impactul turismului asupra mediului

Turismul practicat neorganizat exercită presiuni asupra biodiversităţii în zonele de

agrement şi rezervaţii (Repedea) prin poluare cu deşeuri. 11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a judeţului Iaşi. Obiective măsuri

Turismul cultural, de cunoaştere şi de informare susţinut de valorile istorice şi de arhitectură. în cadrul acestuia pot fi incluse:

- turismul muzeistic susţinut de un număr însemnat de muzee (artă, istorie, etnografie şi folclor, tehnică etc.), case memoriale ce au aparţinut unor oameni de cultură, artă, ştiinţă însemnaţi etc.;

- turismul etnografic legat de manifestări cu caracter popular (precum Festivalul Naţional "Trandafir de la Moldova" de la Strunga, festivalul "Datini şi obiceiuri de iarnă" din Iaşi, festivalurile folclorice de la Deleni, Lespezi, Ţibăneşti, Mirosloveşti, "Serbarea Dacică" de la Moşna) inclusiv târguri ale meşterilor populari ("Cucuteni 5000"- Iaşi);

- turismul artistic (festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje etc.); Turismul ştiinţific prin participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice, colocvii, cursuri

internaţionale, (îndeosebi în municipiul Iaşi) stimulat şi de existenţa, pe de o parte, a rezervaţiilor naturale şi arheologice şi de prezenţa taberelor pentru copii şi studenţi, pe de alta;

Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional prin valoarea

recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear şi de recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare precum şi prin reamenajarea staţiunii balneo-climaterice de la Strunga.

Turismul sportiv poate fi practicat în cadrul ariilor cinegetice de la sudul municipiului Iaşi; Această formă de turism este stimulată de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovăţ, Belceşti, etc, concursurile aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului, întrecerile de orientare turistică etc.;

Turismul practicat de tranzit (în interes de serviciu, de afaceri sau personal), stimulat într-o oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica Moldova;

Turismul de week-end - forma cea mai mult utilizată (în zone precum Bucium - Repedea, Stâna Poieni, Bârnova, Dumbrava, Ciric, Ciurbeşti, Breazu, codrii Paşcanilor, pădurea Moţca, culoarul Siretului, lunca Prutului, etc.)

Turismul de tranzit de-a lungul artierelor rutiere care traversează teritoriul judeţului (Iaşi - Leţcani - Tg. Frumos - Strunga - Mirceşti, Bârnova - Schitu - Duca, Răducăneni, Trifeşti, Tg. Frumos - Hârlău - Deleni, Moţca - Paşcani - Ruginoasa);

Turism ecleziastic - Numărul mare de biserici şi mănăstiri existente pe teritoriul judeţului, unele dintre acestea cunoscute în întreaga ţară, contribuie la dezvoltarea turismului eclezial oferind posibilitatea organizării de pelerinaje prin creearea unor trasee turistice care să pună în valoare aceste lăcaşe de cult şi spiritualitate. Dintre acestea vom aminti doar câteva : - municipiul Iaşi şi împrejurimile (Mănăstirea Galata, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Mănăstirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitană, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Bârnova, Mănstirea Piatra Sfântă, Mănăstirea Hlincea, Mănăstirea Dobrovăţ, Mănăstirea Hadâmbu).

Page 189: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

188

- zona Cotnari - Hârlău - Deleni (Biserica Sf. Gheorghe - Hârlău, Schitul Lacuri - Deleni, Biserica Sf. Gheorghe - Zlodica, Biserica de lemn Sf. Treime - Băiceni); - zona Strunga - Miclăuşeni - Trei Iazuri - Mirceşti (Biserica de lemn Sf. Nicolae - Fedeleşeni, Biserica Sf. Gheorghe - Hăbăşeşeti, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica Sfinţii Voievozi - Mirceşti, Mănăstirea Miclăuşeni - Miclăuşeni, ş.a.)

Turism viticol (zonele Cotnari, Bohotin, Bucium, Rediu, Răducăneni, Comarna, ş.a.); Agroturismul - dezvoltarea turismului rural, şi îndeosebi a agroturismului are mari posibilităţi

de dezvoltare, care dispun pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Pot fi menţionate în acest sens localităţile: Băiceni, Bârnova, Belceşti, Butea, Cucuteni, Ciurea, Cotnari, Conteşti - Valea Seacă, Deleni, Dobrovăţ, Leţcani, Lungani, Mirceşti, Mădârjac, Mironeasa, Miroslava, Moţca, Păun, Pârcovaci, Popeşti, Răducăneni, Rediu, Ruginoasa, Scânteia, Schitu-Duca, Tomeşti, Trifeşti.

Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi Tabel. 11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a judeţului Iaşi. Obiective şi măsuri Prioritate Obiectivul

priorităţii Măsura Obiectivul

măsurii Descrierea măsurii (acţiuni care vor fi finanţate)

Turism

Realizarea de investiţii şi dezvoltarea de noi servicii turistice în vederea valorificării potenţialui turistic judeţean

Investiţii în turism

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în vederea creşterii atractivităţii turistice judeţene

Măsura va consta în acţiuni pentru: - reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic - reabilitare spaţii de cazare şi tratament - crearea / modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement (inclusiv, amenajări şi ecologizări de lacuri) - crearea de clustere de atracţii turistice - dezvoltarea unui sistem de marcare a atracţiilor turistice în judeţ (panouri, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi judeţene, gări autogări, aerogări) - dezvoltarea infrastructurii de agrement asociate sporturilor de iarna -dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru realizărea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, paraşutism) - dezvoltarea turismului de afaceri - centre de conferinţe şi afaceri în cadrul structurilor hoteliere - construcţia şi modernizarea facilităţilor pentru turismul

Page 190: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

189

Prioritate Obiectivul priorităţii

Măsura Obiectivul măsurii

Descrierea măsurii (acţiuni care vor fi finanţate) balnear

Promovareapotenţialuluituristic

Valorificarea potenţialului turistic judeţean prin dezvoltarea de noi servicii turistice şi de acţiuni specifice

Măsura va consta în acţiuni pentru: - creare de centre/oficii de informare judetene cu filiale în toate oraşele cu potenţial turistic ( gări, autogări, aeroporturi) şi ghişee de informare în zona atracţiilor turistice -dezvoltarea reţelelor de comunicare între centrele de informare din judeţ şi cele regionale, naţionale şi internaţionale şi integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând direct dezvoltarea şi imbunătăţirea sistemului de rezervări, crearea de reţele de rezervare on-line a serviciilor turistice -organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare integrată a produsului turistic local şi judeţean şi sprijinirea participării la acest tip de manifestări interne şi internaţionale -sprijinirea intrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice - publicaţii promoţionale şi audio-video (şi distribuirea acestora în media turistică din întreaga lume) -valorificarea turismului ecologic.

Sursa: Strategia de dezvoltare a judeţului Iaşi 2007-2013 (proiect) 11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului

În cursul anului 2008 nu s-au înregistrat poluări accidentale ale factorului de mediu aer. În data de 04.03.2008 a fost înregistrată poluarea râului Prut cu uleiuri neidentificate şi ape puternic încărcate organic (tabel 11.6.).

Page 191: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

190

Tabel 11.6. Poluari accidentale ale factorului de mediu apă în anul 2008

Nr crt

Cursul de apă

Zona in care s-a produs poluarea /

Judeţul Data Substanţe

poluante Unitatea

responsabilă ( sau alte cauze )

Utilizatorii de apă

afectaţi de poluare

Durata poluării

Pagube produs

e Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1. r.Prut

r. Prut - amonte priza Ţuţora /

Iaşi

04.03.2008

Uleiuri neidentificate şi

ape puternic încărcate organic

Republica Moldova

S.C. APA VITAL S.A.

Iaşi 1 zi -

Cauza poluării accidentale: Evacuări de ape uzate prin colector mal stâng r. Prut - loc. Ungheni - Republica Moldova Măsuri luate: - colectarea spumei de culoare gri-închis creată la suprafaţa apei în zonele din aproprierea malului drept al râului Prut - sistarea prelevării apei brute din sursa de suprafaţă râului Prut – priza Ţuţora până la stoparea fenomenului - prelevare probe de apă şi efectuarea de analize fizico – chimice în secţiunile: amonte pod CF Ungheni România – Republica Moldova şi amonte priza Ţuţora. Utilizatori de apă afectaţi: S.C. APA VITAL S.A. Iaşi - Sistarea livrării apei din sursa Prut pentru populaţia şi industria municipiului Iaşi - Afectarea instalaţiilor de transport şi tratare a apei pentru populaţie şi industrie din municipiul Iaşi

Sursa: Direcţia Apelor Prut

Page 192: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

191

CAPITOLUL 12. ENERGIA 12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

În judeţul Iaşi în sectorul energetic este aplicată tehnologia de cogenerare pe

hidrocarburi la CET Iaşi I şi pe huilă la CET Iaşi II, considerată ca fiind „tehnologie curată”. SC CET Iaşi SA are imlementat şi a obţinut certificarea sistemului de management

de mediu pentru următoarele activităţi: - producere şi furnizare energie electrică; - producere, furnizare, transport şi distribuţie energie termică; - activităţi de reparaţii şi prestări servicii

conform condiţiilor din standardul SR EN ISO 14001:2005 (ISO 14001:2004). În luna mai 2008 a avut loc auditul de recertificare. Conform certificatului SRAC – organismul de certificare – nr. 550/1/21.07.2008 certificarea este valabilă până la data de 21.07.2011.

În vederea analizării sistemului de management de mediu implementat, la nivelul societăţii s-a organizat un audituri interne.

Societatea are un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare primare şi secundare şi a punctelor termice, început în 2005, cu finalizare a lucrării în 2012.

De asemenea s-a introdus utilizarea tehnologiei THERMACHEM de tratare a suprafetelor de schimb de căldura la cazanele de 420 t/h si vanzarea reducerii de GES rezultate din aplicarea tehnologiei la CET II Iaşi in vederea optimizării funcţionării şi încadrării centralei în programele de mediu.

S-a realizat faza de proiectare a temei reabilitare si modernizare electrofiltre. De asemenea se are în vedere pregătirea unui proiect de mediu care ar permite

accesarea finanţării comunitare în cadrul POS Mediu. În acest sens, în cursul anului 2008 comisia tehnică numită prin decizie înternă a colaborat cu firma de consultanţă la pregătirea documentelor suport: master plan, studii de fezabilitate, documente de licitaţie. Pentru CET Iaşi II se prevede:

- instalarea unui sistem de colectare cenuşă uscată pentru utilizarea ulterioară în industria materialelor de construcţii;

- închiderea depozitului de zgură şi cenuşă; - instalaţie de desulfurare semi-umedă; - echiparea cazanelor cu poturi „aer în loc de foc” (AF) pentru ardere cu nivel redus

de NOx şi sistem SNCR – injecţie de amoniac fără catalizare. Sursa: SC CET Iaşi SA

Page 193: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

192

12.2. Consumul brut de energie

Tabel 12.2. Consumul brut de energie* - mii tone echivalent petrol Consumul brut de energie (mii tone echivalent petrol)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Energie electrică 1,279 0,529 0,426 0,699 0,493 0,648 0,694 0,832 1,104

Cărbune(inclusiv cocs)

73,138 99,513 100,714 105,38 67,78 109,303 86,932 95,122 66,751

Ţiţei şi produse petroliere

71,945 68,548 40,305 41,171 43,076 29,532 36,148 23,285 31,868

Gaze naturale 110,17 86,715 98,888 113,768 141,385 113,391 108,738 80,55 71,009

Total 256,532 255,305 240,333 261,018 252,734 252,512 232,512 199,789 170,732* - Consumul brut de energie reprezinta producţia de enegie primarǎ pentru fiecare purtǎtor de energie primarǎ (cǎrbune, ţitei, gaze naturale, energie hidroelectricǎ, nuclearo-electricǎ şi energie din surse neconvenţionale). Sursa: CET Iaşi

12.2.1. Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitor Tabel 12.2.1.1. Consumul final de energie** pe sectoare

Consumul final de energie (mii tone echivalent petrol) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Industrie (inclusiv construcţii)

- - 32,421 31,28 32,522 26,662 18,034 16,381 12,69

Agricultură, silvicultură, pescuit

- - 1,522 1,397 1,412 1,151 1,246 1,31 2,618

Transporturi şi comunicaţii

- - - - - - - - -

Alte activităţi - - 13,754 16,057 16,002 20,985 22,178 23,77 26,295

Populaţie - - 22,919 23,39 23,954 23,741 23,702 25,785 28,858TOTAL - - 70,616 72,124 73,889 72,969 65,159 67,246 70,461

** - Consumul final de energie reprezinta suma cantităţilor de energie utilizată în diferite sectoare de activitate în scopul realizării de bunuri materiale şi servicii. Nu sunt cuprinse cantităţile utilizate în scop neenergetic şi cele utilizate pentru producerea altor combustibili. De asemenea, nu se includ consumurile în sectorul energetic şi pierderile de transport şi distribuţie

Obs. 1 MWH = 0,086 tep Sursa: E.ON Moldova Furnizare S.A. Tabelul nr. 12.2.1.2. Consumul de energie, pe locuitor în perioada 2000 - 2008

Consumul de energie, pe locuitor (tone echivalent petrol /locuitor) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Consum brut de energie 0,31 0,30 0,30 0,32 0,31 0,31 0,28 0,24 0,21 Consum final energetic: Industrie (inclusiv construcţii) - - 0,039 0,038 0,039 0,033 0,022 0,02 0,015Agricultură, silvicultură, pescuit - - 0,002 0,002 0,002 0,001 0,002 0,0015 0,003Transporturi şi comunicaţii - - - - - - - - - Alte activităţi - - 0,017 0,019 0,019 0,026 0,027 0,029 0,032Populaţie - - 0,028 0,028 0,029 0,029 0,029 0,031 0,035

Page 194: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

193

12.3. Producţia de energie electrică

Tabelul nr. 12.3. Producţia de energie electrică în perioada 2000 - 2008 Producţia de energie electrică (MWh)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Termoelectrică 521497 589194587204646144652323649890 585902 491940410906Hidroelectrică - - - - - - - - - Total 521497 589194587204646144652323649890 585902 491940410906Producţia de energie electrică pe locuitor 0,62 0,70 0,73 0,79 0,79 0,79 0,71 0,59 0,50

Sursa: CET Iaşi 12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

a) Impactul instalaţiilor si echipamentelor energetice, asupra florei şi faunei prin suprafaţa ocupată de fundaţia stâlpilor cât şi zona din imediata apropiere a acestora şi defrişarea coridoarelor de siguranţă impuse la trecerea liniilor electrice aeriene prin păduri

b) Impactul câmpurilor electrice şi electromagnetice Tabel 12.4. Valoarea curenţilor induşi corespunzători valorii maxime a câmpului electric in vecinătatea liniilor de 110kV-750kV:

Mărimea-Un Emax[kV/m]în vecinătatea liniei

Ii[µA]

110kV 0,85 8,5 220kV 4,1 41 400kV 7 70

În România se prevede o valoare maximă a câmpului electric de 10kV/m (12,5kV/m

pentru zonele greu accesibile) pentru LEA şi o valoare de 12,5 kV/m pentru staţiile electrice. Conform lucrării „Instrucţiuni privind natura şi rezolvarea problemelor de impact, a reţelelor de înaltă tensiune (linii şi staţii) asupra mediului ambiant, elaborată de Universitatea Politehnică Bucureşti, se precizează: ”măsurarea tensiunilor induse în om şi a curenţilor capacitivi la pământ, (prin om), au scos în evidenţă faptul că, valorile stabilizate măsurate ale acestora nu pun în pericol viaţa oamenilor plasaţi în câmpul electric din staţie , deoarece sunt cu mult inferioare limitelor de sensibilitate (1mA pentru curent şi c.c.a. 200V pentru tensiune)”. Menţionăm că, lucrarea prezintă măsurătorile de câmp electric şi magnetic pentru staţii de 400kV din ţară. c) Impactul vizual în mediul urban şi rural, sau de interes turistic se preconizează să fie diminuat prin realizarea de stâlpi cu estetică mai bună şi alegerea judicioasă a traseelor, cu ocolirea zonelor de interes turistic, a parcurilor şi rezervatiilor naturale şi adecvarea la microgeografia zonelor străbătute.

d) Impact asupra apelor subterane, solului şi atmosferei, în caz de incident sau avarie.

Există riscul de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă cu ulei fie la instalarea echipamentelor fie la avarie a instalaţiilor (scurgeri de ulei din transformatoare şi separatoare de ulei), iar în atmosferă, descărcări corona.

e) Impactul asupra recepţiilor de radio şi televiziune prin descărcări corona (influenţat de condiţiile meteorologice) pe liniile de înaltă tensiune şi în instalaţiile electrice sau descărcări parţiale în golurile de aer din structura izolaţiei liniilor electrice.

Page 195: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

194

În cadrul Departamentului de Relaţii cu Autorităţile/Sănătate şi Securitatea Muncii, Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, Protecţia Mediului societatea E-ON Moldova SA sucursala Iaşi are desemnată o persoană responsabilă cu problemele de protecţia mediului.

Având în vedere că activitatea de distribuţie şi comercializare a energiei electrice nu prezintă impact semnificativ asupra mediului nu s-a făcut evaluarea impactului pentru proiectele de investiţii planificate. 12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

În judeţul Iaşi nu se aplică.

12.6. Energii neconvenţionale

În judeţul Iaşi nu se aplică.

12.7. Evoluţia energiei în perioada 1999 – 2008 şi tendinţele generale în următorii ani Tabel 12.7.1. Consum anual de energie electrică livrat de E.ON Moldova Furnizare în judeul Iaşi

Judeţ Anul 2006 2007 2008

Iaşi Consum energie electrică 65159 67246 70461

Sursa: E.ON Moldova Furnizare S.A. Tab. 12.7.2. Evoluţia principalelor resurse de energie primară - mii tone echivalent petrol

Judeţ Iaşi

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CET Iaşi 328,4 255,2 257,2 239,9 260,3 252,2 252,2 231,8 199,0 170,7Sursa: CET Iaşi

Page 196: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

195

CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Tabel. 13.1. Emisiile din transport, pe judeţul Iaşi, la nivelul anului 2008

Judeţ SO2 (Mg)

NOX (Mg)

NMVOC (Mg)

CH4 (Mg)

CO (Mg)

CO2 (Gg)

N2O (Mg)

Iaşi 74,52 4153,33 5102,8 76,12 39979,37 486,77 15,71

Judeţ Cd (kg)

Cr (kg)

Cu (kg)

Ni (kg)

Pb (kg)

Se (kg)

Zn (kg)

TSP (Mg)

Iaşi 1,5 7,43 252,5 10,4 0 1,5 148,5 460,74 13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transport Tabel. 13.2.1. Volumul total al transportului de pasageri în perioada 2003 ÷ 2007

Judeţ 2003

(mil.pasageri-km)

2004 (mil.pasageri-

km)

2005 (mil.pasageri-

km)

2006 (mil.pasageri-

km

2007 (mil.pasageri-

km Iaşi 37,155 62,688 107,239 103,358 106,241

Sursa: Institutul Naţional de Statistică: http://statistici.insse.ro (datele reprezintă numărul de pasageri transportaţi-transport urban). Pentru anul 2008 datele sunt disponibile în cursul lunii aprile 2009 – sursa DJS Iaşi.

Page 197: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

196

Tabel 13.2.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în anul 2008 în scopul reducerii emisiilor în Municipiul Iaşi

Obiectiv Ţinta Acţiuni

Reabilitarea transportului auto public urban din municipiul Iaşi

Modernizarea parcului auto pentru transportul public de călători – autobuze cu EURO 3

Astfel, Primăria are în derulare un program de “Modernizare parc auto RATP” prin achiziţionarea a 100 de autobuze urbane în 2 etape: - Modernizare parc auto etapa I RATP (achizitionarea a 50 de autobuze urbane) 2005 –2011; Cost implementare-11.565.259,82 Euro - Modernizare parc auto etapa II RATP(achizitionarea a 50 de autobuze urbane) 2009-2010 şi „Transformarea a 30 autobuze prin modificarea echipamentului de alimentare cu combustibil-trecere pe GPL”.

Tronson I – Gara –sos Arcu-str.Bacinschi-str.Silvestru – executat in 2008- 40% Tronson II- Moara de Foc- Gara executat in 2008- 55% Tronson III- Pasaj Alex. Cel Bun - Pod de Piatră executat in 2008- 40% Tronson IV- Gara-Pod de Piatra Tronson V – Petru Rares- Continental-Filarmonica-str.Armeana Tronson VI- Elena Doamna-Palat Tonson VII- Pod de Piatra-N.Iorga-Tesatura

- Cost implementare-19.560.900,91 Euro(fara TVA) (finantare BERD si BL) Tronson I-III, 2008-2009; Tronson IV-VII, 2010.

Reabilitare cale de rulare tramvai

Tronson I-Str. Nicorita-Piata Chirila-Piata Doi Baieti executat in 2008- 11%

Cost implementare-15.736.615,00 lei (fara TVA) 2008-2009

Sursa: Primaria Municipiului Iaşi

Page 198: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

197

În muncipiul Paşcani din 126 km de stradă doar 58 km sunt modernizaţi, iar 54% din străzile municipiului sunt nemodernizate şi prezintă disfuncţionalităţi cum ar fi: - elementele geometrice nu mai corespund standardelor şi intensităţii traficului, există strzi cu fundaţii din balast sau din piatră spartă. Circulaţia pietonală se realizează cu dificultate având în vedere că trotuarele nu au lăţimea corespunzătoare iar în unele locuri lipsesc. - locurile de parcare sunt insuficente în raport cu numărul din ce în ce mai mare al maşinilor, traficul greu se desfăşoară pe acelaşi traseu cu traficul rutier de persoane cauzând degradarea infrastructurii drumurilor. În suburbii străzile sunt degradate, există zone în care nu sunt străzi asfaltate ci doar drumuri acoperite cu balast sau din pământ.

Acţiuni desfăşurate în 2008: - asfaltarea străzilor I. Creangă şi Gâşteşti (suburbiile Boşteni, Gâşteşti); - repararea străzilor din municipiul Paşcani ; - realizarea SF şi PT pentru semaforizarea intersecţiilor din municipiu; - predarea către CNADR a documentaţiilor privind realizarea şoselei de centură a municipiului. În oraşul Tg. Frumos s-a încheiat un protocol ăntre administraţia publică locală şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru realizarea şoselei ocolitaoare pentru oraşul Tg. Frumos în scopul reducerii emisiilor de noxe rezultate din trafic. În oraşul Hârlău în scopul reducerii emisiilor din transporturi în anul 2008 s-au desfăşurat următoarele acţiuni: - înoirea parcului auto taximetrie, 90% îndeplinind normele Euro 4; - s-au desfăşurat două sesiuni de autorizări pentru autoturismele ce îndeplinesc normele Euro 4. 13.3. Situaţia parcului auto Tabel. 13.3.1. Situaţia parcului auto

Sursa: 2002-2007 Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi; 2008 – RAR Tabel. 13.3.2. Automobile proprietate personală pe cap de locuitor

Tip vehicul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Proprietate personală - - - 67131 69672 73163 73973 61044 67435 - Auto

-mo- bile Total

automobile - - - 80357 83356 87146 90034 71596 79701 92512

Automobile proprietate personală pe cap de locuitor (nr. automobile la 1000 de locuitori) Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007 2008Iaşi 102,15 106,06 110,61 98,17 81,6 -

Page 199: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

198

Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului Tabel 14.1.1. Cheltuieli şi investiţii în anul 2008 în euro

Judeţ Agenţi economici Consilii Judeţene Consilii Locale Iaşi 16059820 6.069,386 45.856,000

Nota : La pozitia Consilii Locale au fost luate in considerare si fonduri derulate prin OG 7 / 2006, OG 40/2006 si FEADR-Masura 3.22, conform Anexa Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi Tabel 14.1.2. Investiţii cuprinse în programul pentru conformare la autorizaţia de mediu autorizaţia integrată de mediu (mii EURO 1 EURO = 3,98 RON la 31.12.2008)

Nr. crt. Agentul economic Valoare

prevǎzutǎ în PC

Valoare programatǎ în

2008

Valoare realizatǎ în

2008 1. SC CET IASI SA 155537 18455 14806

2. SC ANTIBIOTICE SA 550 30 256,65

3. SC REMAR SA PASCANI 280.6 100 927,74

4. SC MITTAL STEEL SA IASI 232 21.24 21,.24

5. SPITALUL CLINIC DR CI PARHON Iasi 3,90 3,90 3,04

6.

SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE

URGENTA SF.SPIRIDON

1,26 1,26 1,26

7. SC AGROCOM STRUNGA SA 1,05 1,05 1,05

8.

SCINDUSTRIALIZAREA CARNII KOSAROM SA

PASCANI

13,14

13,14

13,14

9 SC PETROM SA

Bucureşti ZONA PECO Iaşi (Staţia Tg. Frumos)

12 12 12

10

SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL

Bucureşti (Staţia Paşcani)

35 35 17,7

Sursa: APM Iaşi –serviciul ACC

Page 200: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

199

Tabel 14.1.3. Situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului realizate de cǎtre Consiliul Judeţean Iaşi (mii RON)

Plan de investitii Realizat total an 2008 Proiect Total Buget

local Buget de stat

Alte surse

Total Buget local

Buget de stat

Alte surse

Alimentare cu apă a comunei Ţuţora - execuţie

379,500 379,500 379,500 379,500

Alimentare cu apă a comunei Lungani - execuţie

433,888 433,888 433,888 433,888

Alimentare cu apă a comunei Horleşti - execuţie

1.043,528 1043,528 1043,528 1043,528

Alimentare cu apă a comunei Holboca - execuţie

160,000 160,000 160,000 160,000

Alimentare cu apă a comunei Ţigănăşi - finalizat în 2008

600,000 500,000 100,000 600,000 500,000 100,000

Retehnologizare staţie de epurare a apelor uzate în localitatea Răducăneni

1.331,020 788,350 542,670 1331,020 788,350 542,670

Retehnologizare staţie de epurare a apelor uzate în localitatea Vlădeni

1.881,450 147,560 1663,890 59,860 59,860

Iniţiativa Administraţiei pentru Salubritate în judeţul Iaşi

240,000 24,380 215,620 110,075 17,575 92,500

TOTAL 6.069,386 1.460,290 2.659,586

1.879,510 4.117,871 1.365,785

2.659,586 92,500

Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi

Page 201: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

200

14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi

Tabel 14.2.1. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la GNM – CJ Iaşi (mii RON)

Plan investitii 2008 (mii lei)

Realizat la nivelul lunii decembrie 2008, cumulate de la 01.01.2008 (mii lei) Nr.

crt. Denumire Total Buget

local Buget de stat

Surse proprii

Alte surse Total Buget

local Buget

de stat

Surse proprii

Alte surse

1 Total, din care 155840 9491 0 59002 87347 90681 4349 0 46930 39393

2

Investiţii din

programele de

conformare

123798 2190 0 49083 72525 73263 95 0 39159 34009

3

Pentru realizarea obligaţiilor

privind protecţia calităţii

factorilor de mediu (Anexa 1)

Investiţii propuse de

societăţi 32048 7301 0 9925 14822 17418 4254 0 7780 5384

4 Investiţii propuse de CJ Iaşi 2617 500 2117 0 0 2617 500 2117 0 0

5 Investiţii propuse de CL 40976 767 40209 0 0 12451 540 11911 0 0 TOTAL GENERAL 199433 10758 42326 59002 87347 105749 5389 14028 46939 39393 Sursa: GNM- CJ Iaşi

Page 202: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

201

14.3. Fondul pentru mediu Tabel 14.3.1. Contribuţia la Fondul de Mediu în anul 2008 (mii RON)

Categorie Judeţ Iaşi

Deşeuri 3469,565 Poluanţi surse fixe 114,016 Poluanţi surse mobile 11,071 Terenuri 0 Ambalaje 83.787 Subst. chimice 0,610 Pesticide 0 Masă lemnoasă 5,473 Anvelope 0 Tutun 0 Vânâtoare 1,558 Nedefalcate 1.600,907 TOTAL 5.286,988

Numărul contribuabilor plătitori la fondul pentru mediu din judeţul Iaşi este 634 Având în vedere că plata la bugetul Fondului pentru mediu se face într-un singur cont,

la rubrica “nedefalcate” sunt cuprinse toate sumele pentru care în documentul de plată nu s-au precizat obligaţiile bugetare pentru care s-au virat aceste plăţi.

Sursa: Administraţia Fondului pentru Mediu 14.4. Fondurile Uniunii Europene 14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de preaderare Uniunea Europeană sprijină începând cu anul 2000, statele candidate din Europa Centrala şi de Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA şi SAPARD.

Programul PHARE a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria. Obiectivele acestui program vizează consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor statelor ce doresc să adere, sprijinirea efortului investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a infrastructurii la standardele UE şi promovarea dezvoltării regiunilor mai puţin avansate.

ISPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de transport şi protecţia mediului în ţările candidate la aderare.

SAPARD (Program Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) are drept scop sprijinirea agriculturii şi dezvoltării rurale prin îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, investiţii în exploataţiile agricole şi îmbunătăţirea pregătirii profesionale.

Page 203: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

202

Consiliul Județean Iaşi s-a pregătit constant în domeniul atragerii de finanțări nerambursabile, inițial prin programe de cooperare transfrontalieră și investiții în resursele umane (TACIS, TACIS CBC AP 2004, PHARE 2003, PHARE 2005 etc.), pe care le-a diversificat şi amortizat ulterior prin investiții de anvergură subvenționate din fonduri structurale. Astfel, din programele implementate în parteneriat au fost atrase fonduri nerambursabile în valoare de 1.829.117 euro, pentru care s-a plătit, drept cofinanţare, suma de 36.975 euro.

Proiectele al căror solicitant unic a fost Consiliul Judeţean Iași și a căror implementare s-a finalizat deja prin atingerea obiectivelor asumate (stații de epurare, parc tehnologic etc.) au reprezentat un efort bugetar de 1.632.310 euro pentru atragerea a 7.026.705,59 euro nerambursabili. Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi

Page 204: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

203

Anexa1 – Fonduri europene pre-aderare

A. Tabel 14.4.1.1. Proiecte aflate în perioada de implementare

Valoare totală a proiectului (Euro)

Nr. crt.

Titlul proiectului Programul de

finanțare Finanțare neramburs

abilă

Contribuție proprie

Termen de

implementare /

Perioada de

management

Obiective/Rezultate

419.509,47 375.460,98 44.048,49

1 Retehnologizarea Statiei de epurare Ape Uzate Vladeni

Phare CBC 2005

116.590,00 14.410,00

2009 2007-2014

Dezvoltarea infrastructurii de mediu cu impact asupra creșterii calității vieții în regiunea transfrontalieră Iași-Hậncești. Secția de epurare din cadrul SC APAVITAL SA Iași.

71.517,00

64.365,00 7.152,00

2 Initiativa Administratiei pentru Salubritate in judetul Iasi

Phare RO 2006-

2018 124.470 13.830

2009 2007-2016

Elaborarea planului strategic de management integrat al deșeurilor din județul Iași și creșterea capacității tehnice a autorităților publice locale de organizare, gestionare și exploatare a serviciilor de salubrizare.

Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi

Page 205: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

204

În judeţul Iaşi s-au derulat următoarele proiecte din fondurile Uniunii Europene de pre-

aderare: Tabel. 14.4.1.2. Proiecte din fondurile Uniunii Europene de preaderare

Nr. Crt

Denumire Program de finanţare

Denumire program/proiect

Iniţiator/ Beneficiar

Perioada de

realizare

Cost total

Stadiul

1 ISPA Retehnologizare şi modernizare staţie

de epurare a municipiului Iaşi

linia II şi linia nămolului

R.A.J.A.C.Iaşi

2004-2008 51,378 mil Euro

Execuţie lucrări

2 ISPA Modernizarea sursei de alimentare cu apă Moţca, jud. Iaşi/ Memorandum

de finanţare semnat 17.04.2002 şi

Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate şi a reţelei de canalizare în mun.

Paşcani

DAC Paşcani

2003-2010 17,7 mil. Euro

Execuţie lucrări

3

75% ISPA 25% BEI

Reabilitarea staţiei de tratare ape uzate

şi a reţelei de canalizare în

municipiul Paşcani

D.A.C. Paşcani 2007- 2010 9934000

Euro -

4 Buget de stat Surse externe

Punerea în siguranţă a

acumulării Tansa Belceşti, jud. Iaşi

A.N. “APELE

ROMÂNE” D.A. PRUT

2008- 2010 3358131 Euro -

5 JI (Joint Implementation)

Creşterea eficienţei cazanelor la CET 2

Iaşi

SC CET Iaşi SA 2006-2012 1,49 mil.

Euro

Scrisoa-re de

susţine-re

7 PHARE CBC 2004

Colaborare transfrontalieră

pentru reducerea impactului deşeurilor

asupra mediului

Fundaţia Corona

2007-2008 58070 Euro

Finalizat

Page 206: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

205

Nr. Crt

Denumire Program de finanţare

Denumire program/proiect

Iniţiator/ Beneficiar

Perioada de

realizare

Cost total

Stadiul

8 PHARE CBC 2004

Management bilateral România- Republica Moldova pentru conservarea

biodiversităţii în zona transfrontalieră

APM Iaşi

2007- 2008

820000 Euro

Finalizat

9 PHARE CES 2005

Sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi amenajare staţie de transfer pentru deşeuri în zona oraşului Hârlău

CL Hârlău

01.02.2008-31.07.2009

863940 Euro

În derulare

10 Program PHARE Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la nivel local

Sistem de management al deşeurilor în Comuna Ţigănaşi

CL Ţigănaşi

01.02.2008-31.12.2008

111573 Euro

11 Program PHARE Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la nivel local

Dezvoltarea durabilă prin întărirea capacităţii administraţiei publice din Comuna Bârnova în domeniul managementului deşeurilor

CL Bârnova

01.12.2007-31.11.2008

108680 Euro

În derulare

12 Programul PHARE Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la nivel local

Descentralizare şi dezvoltare locală durabilă - promovarea colectării selective a deşeurilor (Dumeşti)

CL Dumeşti

01.02.2008-31.01.2009

91456 Euro

În derulare

13 Phare CBC 2005

Managementul de mediu – instrument de dezvoltare socio-economica durabila in context transfrontalier

Asociatia Ecovas – Vaslui 01.12.2007

31.01.2009 182000

Euro În

derulare

Page 207: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

206

Nr. Crt

Denumire Program de finanţare

Denumire program/proiect

Iniţiator/ Beneficiar

Perioada de

realizare

Cost total

Stadiul

14 Grant Guvernul Elveţiei

Modernizarea sistemului de termoficare a Municipiului Iasi

Primaria Municipiului Iasi, CET Iasi

2006-2009

3140000

Euro În

derulare

15 Phare 2004-2006 -Coeziune economică si socială -proiecte mari de infrastructură

Centrul Expozitional Moldova

Consiliul Judeţean Iasi, Primăria Municipiului Iasi, Ministerul Integrării Europene

7500000 Euro

În derulare

14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare

Pentru a reduce decalajele existente între regiuni la nivel european, precum şi pentru a întări competitivitatea şi ocuparea forţei de munca, Uniunea Europeană a creat instrumente financiare specifice:

Fond European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) Fond Social European (FSE) Fond de Coeziune (FC)

Din aceste fonduri sunt finanţate Programele Operaţionale (PO): Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial (POS) pentru Creşterea Conpetitivităţii, POS Transport, POS Mediu, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative, PO Asistenţă Tehnică.

FEADR reprezintă instrumentul unic de finanţare a politicii de dezvoltare rurală la nivel european.

La nivelul lunii octombrie 2008, judeţul Iași, prin efortul cumulat al tuturor administraţiilor sale locale, atrăsese cele mai multe fonduri în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 dintre toate judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est (231 milioane lei), fiind urmat de județele Suceava (110 milioane lei) și Vaslui (102 milioane lei) – Anexa 2. Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi

Page 208: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

207

Anexa 2. Fonduri europene post aderare

A. Tabel 14.4.2. Proiecte aflate în perioada de implementare

Valoare totală a proiectului (Euro)

Nr.

crt.

Titlul proiectului Programul de finanțare

Finanțare nerambur

sabilă

Contribuție proprie

Termen de implementare / Perioada de management

Obiective/Rezultate

1 Civitas Archimedes- transport public curat si eficient Primaria Municipiului Iasi, R.A.T.P., Univ. Tehnica “Gheorghe Asachi

Al 7-lea Program de cercetare lansat de Comisia Europeana

4700000 Euro 2008-2012

2 Sistem ecologic de gestionare economică a deşeurilor in comuna Şipote, satele: Iazu Nou,Chişcăreni, Hălceni, Mitoc, Iazu vechi CL Şipote

FEADR măsura 3.2.2.

926388 Euro 2008-2009 În derulare

Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi

Page 209: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

208

14.5. Planificarea de mediu Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) judeţ Iaşi

Planul Local de Acţiune pentru Mediu judeţ Iaşi a fost realizat în anul 2004 într-un larg parteneriat între autorităţile administraţiei publice locale, serviciile publice deconcentrate ale unor ministere, agenţi economici şi societate civilă fiind conceput pentru un orizont de timp de 4 ani (2005-2008). Aprobarea oficială a documentului PLAM s-a făcut prin HCJ Iaşi 154/27.10.2004, dată de la care a început şi implementarea lui.

În continuare pe parcursul implementării PLAM-ul a fost supus unor acţiuni semestriale de monitorizare. Rezultatele ultimei monitorizătri efectuate pentru semestrul II 2008 arată următoarele: Au fost realizate 159 acţiuni (42.1%) din totalul acţiunilor identificate. Nu au fost realizate 71 de acţiuni (reprezentând 18.8% din total) sunt în curs de realizare 112 acţiuni (29.6%) iar 25 de acţiuni (6.6%) au fost amânate şi 12 acţiuni (3,2%) anulate. Amânarea a fost impusă de necesitatea corelării termenelor prevăzute în PLAM care a fost realizat înaintea finalizării angajamentelor rezultate din procesul de negociere al capitolului 22 mediu, cu termenele rezultate din aceste negocieri. Anularea este determinată fie de dezafectarea unor instalaţii, modificarea unor tehnologii, conversia pe alţi combustibili pentru alimentare cu energie, fie de renunţarea la realizarea unor depozite de deşeuri pentru majoritatea localităţilor urbane din judeţ.

Nerealizări şi întârzieri mai mari au fost identificate la categoriile de probleme: PM 02 Calitatea apei de suprafaţă, PM 08 Gestionarea deşeurilor, PM 03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale/antropice, PM 01 Calitatea apei potabile, PM 12 Transporturile, PM 10 Degradarea mediului natural şi construit, PM 05 Poluarea atmosferei PM 14 Turism şi agrement. Unele progrese pot fi menţionate la întărirea capacităţii APM Iaşi de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (PM 13 ) în special monitorizarea calităţii aerului, precum şi managementul deşeurilor periculoase (deşeurile de pesticide şi cele spitaliceşti). Nerealizările sunt motivate în majoritatea cazurilor prin absenţa fondurilor necesare pentru realizarea investiţiilor prevăzute; o parte dintre ţinte au fost însă stabilite cu termene mai ambiţioase decât cele rezultate în urma negocierilor Cap. 22-Mediu, deorece procesul de elborare al PLAM-ului a fost finalizat înainte de încheierea negocierilor.

Având în vedere dinamica acţiunilor întreprinse în domeniul protecţiei mediului şi noile cerinţe determinate de angajamentele asumate de ţara noastră în procesul de negociere al Capitolului 22 mediu, precum şi etapele parcurse până în prezent din calendarul PLAM a fost necesară revizuirea acestuia. De altfel în secţiunea referitoare la „Revizuirea Planului local de acţiune pentru Mediu al Judeţului Iaşi” din PLAM-ul judeţului Iaşi se arată că: „Intervalul prognozat în revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu este de patru ani, perioadă în care se estimează faptul că o serie de măsuri cu termen scurt şi mediu pot fi realizate, existând în acest sens o bază pentru a reevalua obiectivele generale şi specifice necesare îmbunătăţirii mediului natural în judeţul Iaşi ” Acţiuni întreprinse (până la finele anului 2008) pentru revizuirea PLAM:

Adresa nr. 1068/09.05.2007 către Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi pentru lansarea procesului de revizuire al PLAM-ului judeţului Iaşi ;

Ordinul nr. 537/ 01.06.2007 modificat prin Ordinele 218/04.03.2008 şi 969/17.09.2008, emise de Prefectul judeţului Iaşi privind constituirea Comitetului de Coordonare şi Grupului de lucru al noului PLAM al judeţului Iaşi ;

Finalizarea draftului PLAM revizuit şi postarea acestuia pe site-ul APM Iaşi din luna septembrie 2008 (www.apmis.ro );

Page 210: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL IAŞI PENTRU …apmis-old.anpm.ro/files/APM Iasi/Rapoarte anuale/2008.pdf · 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

209

Adoptarea PLAM revizuit de către Comitetul de Coordonare în cadrul şedinţei Colegiului Prefecural din 12.12.2008

În cursul primului trimestru al anului 2009 se preconizează finalizarea acţiunii de revizuire a PLAM-judeţ Iaşi În demersul de revizuire al PLAM-ului au trebuit luate în considerare toate documentele

strategice de dezvoltare şi planificare în versiunile lor actualizate sau chiar în curs de finalizare, începând de la nivel naţional până la nivel local. Acestea sunt: Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, varianta finală aprobată în şedinţa de Guvern din 12 noiembrie 2008; Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; versiunea actualizată 2007 aprobată prin Decizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării Domeniului Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional; Planul Regional de Actiune pentru Mediu pentru Regiunea 1Nord-Est adoptat prin Hotărârea nr. 12 / 30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională; Strategia de dezvoltare a judeţului Iaşi 2007-2013 (elaborată de CJ Iaşi); Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor recent finalizat şi supus dezbaterii publice, Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Iaşi (2006); Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Municipiului Iaşi –Orizont 2020 aprobată în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Local Municipal Iaşi din 1 noiembrie 2007, Planul de investiţii la nivelul judeţului Iaşi pentru alimentare cu apă evacuare ape uzate (Master Plan finalizat în 2008), Programul de Gestionare a Calităţii Aerului în Aglomerarea Iaşi ( finalizat şi aprobat prin HCL al municipiului Iaşi 466/22.12.2008), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creştere Zona Metropolitană Iaşi în curs de finalizare (supus dezbaterii publice în data de 26.02.2009), precum şi Planul de Acţiune pentru Reducerea Zgomotului în municipiul Iaşi, în curs de finalizare.

Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în PLAM implică un efort uriaş atât din punct de vedere financiar cât şi în privinţa conlucrării între toţi factorii decizionali, agenţi economici, organizaţii non-guvernamentale şi cetăţeni. Odată finalizat şi adoptat PLAM-ul judeţului Iaşi în versiunea revizuită, vom dispune de un instrument strategic esenţial pentru a parcurge împreună cu succes în perioada 2009-2013 paşii identificaţi care trebuie să conducă la o îmbunătăţire a calităţii mediului şi vieţii în judeţul Iaşi.