aplicatii curs

IAS 2 STOCURI

APLICAŢII

1) Avem următoarele informaţii despre intrările şi ieşirile de stocuri:

Specificare Data Cantitate Preţ unitarStoc la data de: 01.01.11 500 20Achiziţii 11.01.11 250 18

05.03.11 300 1707.10.11 200 16

Ieşiri 15.07.11 400 ?10.08.11 300 ?

Să se evidenţieze intrările şi ieşirile de stocuri, precum şi stocul final utilizând:a) metoda FIFO;b) metoda CMP. Rezolvare:

A) Metoda FIFO

Metoda FIFO

Data INTRĂRI IEŞIRI STOCCant. Preţ

unitarValoare Cantitate Preţ

unitarValoare Cantitate Valoare

01.01.11 500 20 10.000 500 10.00011.01.11 250 18 4.500 750 14.50005.03.11 300 17 5.100 1.050 19.60015.07.11 400 20 8.000 650 11.60010.08.11 100

2002018

2.0003.600

350 6.000

07.10.11 200 16 3.200 550 9.200Sold final

22.800 13.600 550 9.200

Structura stocului la finele perioadei este:50 x 18 = 900300 x 17 = 5.100200 x 16 = 3.200Total 550 bucăţi cu o valoare de 9.200 lei.B) metoda CMP

Metoda CMP

Data INTRĂRI IEŞIRI STOCCant. Preţ

unitValoare Cant Preţ

unitValoare

Cant Valoare Pret unitar

01.01.11 500 20 10.000 500 10.000 2011.01.11 250 18 4.500 750 14.500 19,3305.03.11 300 17 5.100 1.05

019.600 18,67

15.07.11 400 18,67 7.468 650 12.132 18,6710.08.11 300 18,67 5.600 350 6.532 18,6707.10.11 200 16 3.200 550 9.732 17,69Sold final

22.800 13.068 550 9.732 17,69

Structura soldului va fi: 550 x 17,69 = 9.732

2) O întreprindere importă un stoc de materii prime în noiembrie anul N în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 700.000 lei, taxă vamală 70.000 lei, reducere comercială 1,5%, cheltuieli de transport 18.000 lei, cheltuieli de manipulare 10.000 lei, cheltuieli cu asigurarea mărfii pe parcursul transportului 15.000 lei. După recepţie, mărfurile sunt depozitate unde avem următoarele cheltuieli: amortizarea depozitului 35.000 lei, costuri cu energia depozitului 20.000 lei, costuri salariale depozit 16.000 lei.

La finele anului N întreprinderea estimează o valoare realizabilă netă a stocului de 700.000 lei. Se estimează că în anul N+1 materiile prime vor fi folosite pentru obţinerea unor produse finite al căror cost de producţie total va fi de 1.400.000 lei. Ţinând cont de piaţa existentă, întreprinderea estimează vânzarea lor într-o pierdere probabilă de 1% din costul de producţie. Costul de înlocuire al materiilor prime este de 690.000 lei.

În anul N+1 se obţin produse finite iar materiile prime sunt consumate integral. S-au mai înregistrat următoarele costuri pentru obţinerea produselor finite: costuri cu manopera directă 250.000 lei, amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 180.000 lei, costuri cu întreţinerea secţiilor productive 80.000 lei, costuri indirecte cu materii prime şi materiale 140.000 lei, costuri indirecte cu forţa de muncă 275.000 lei, pierderi de materii prime înregistrate la valori neobişnuite 11.000 lei, costuri de vânzare 26.000 lei. În cursul lunii s-au fabricat 1.500 bucăţi de produse finite, nivelul normal de activitate fiind 1.400 bucăţi.

La 31.12.N+1 pentru produsele finite s-a estimat o valoare realizabilă netă de 1.400.000 lei.Eventualele ajustări pentru depreciere nu sunt recunoscute fiscal.A) Să de contabilizeze conform IAS 2 tranzacţiile de mai sus aferente anilor N şi N+1;B) Calculaţi şi contabilizaţi conform IAS 12 impozitele amânate. Rezolvare:A) Anul NCalculăm costul de achiziţie:Preţ de cumpărare = 700.000 - Reducere comercială 700.000 x 1,5% = (10.500) + taxă vamală = 70.000+ cheltuieli de transport = 18.000+ cheltuieli de manipulare = 10.000+ prime de asigurare = 15.000Cost de achiziţie = 802.500 Recunoaşterea iniţială a materiilor prime:

301 = % 802.500Materii prime 401 732.500

Furnizori446 70.000

Alte impozite şi taxeEvaluarea în bilanţ la finele anului N:Valoarea materiilor prime care vor fi încorporate în produse finite vândute într-o pierdere probabilă, trebuie

să fie redusă până la nivelul valorii realizabile nete, reprezentată de costul de înlocuire al acestora de 690.000 lei (se compară valoarea realizabilă netă de 700.000 lei şi costul de înlocuire de 690.000 lei şi se ia valoarea cea mai redusă).

Ca atare se va recunoaşte o pierdere din depreciere de 112.500 lei (802.500 – 690.000):

6814 = 391 112.500Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru depreciereapentru deprecierea activelor circulante materiilor prime

Materiile prime vor figura în bilanţ la valoarea de 690.000 lei.Anul N+1Consumul de materii prime:

601 = 301 802.500Cheltuieli cu materii prime Materii primeConcomitent, se reia la venituri cheltuiala cu ajustarea stocurilor:

391 = 7814 112.500Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru materiilor prime deprecierea activelor circulante

Calculăm costul produselor finite:Costurile directe produse finite: 802.500 + 250.00 costuri manoperă directă = 1.052.500 lei

Costuri indirecte variabile alocate producţiei finite: costuri indirecte cu materii prime şi materiale 140.000 + costuri indirecte cu forţa de muncă 275.000 = 415.000 lei Costuri indirecte fixe alocate producţiei finite: amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 180.000 + costuri cu întreţinerea secţiilor productive 80.000 = 260.000 lei

Costuri totale (costuri de conversie) 1.052.500 + 415.000 + 260.000 = 1.727.500 leiLa finele anului N+1, produsele finite sunt evaluate la minim dintre (cost; valoarea realizabilă netă) adică

minim dintre (1.727.500; 1.400.000) adică vor fi înregistrate în bilanţ la valoarea de 1.400.000 lei.Ca urmare vom recunoaşte o pierdere din depreciere de 327.500 lei:

6814 = 394 327.500Cheltuieli de exploatare privind ajustările Ajustări pentru depreciereapentru deprecierea activelor circulante produselor

B) Calculul impozitelor amânate:- pentru anul N:Valoarea contabilă a materiilor prime la 31.12.N = 690.000Baza fiscală pentru materii prime la 31.12.N = 802.500 lei (deprecierea nu este recunoscută din punct de

vedere fiscal)Întrucât valoarea contabilă materii prime de 690.000 lei este mai mică decât baza fiscală materii prime de

802.500 lei, avem o diferenţă temporară deductibilă de 112.500 lei, care va genera o creanţă de impozit amânat de 18.000 lei (112.500 x 16%):

Creanţe cu impozit = Venituri din impozite 18.000amânat amânate

- pentru anul N+1:Materii primeValoarea contabilă materii prime la 31.12.N+1 = 0Valoare fiscală materii prime la 31.12.N+1 = 0Nu există diferenţe temporare, deci creanţa cu impozit amânat se va anula:

Cheltuieli cu impozitul amânat = Creanţe cu impozit amânat 18.000

Produse finiteValoarea contabilă produse finite la 31.12.N+1 = 1.400.000Baza fiscală pentru produse finite la 31.12.N+1 = 1.727.500 lei (deprecierea nu este recunoscută din punct

de vedere fiscal)Întrucât valoarea contabilă produse finite de 1.400.000 lei este mai mică decât baza fiscală produse finite de

1.727.500 lei, avem o diferenţă temporară deductibilă de 327.500 lei, care va genera o creanţă de impozit amânat de 52.400 lei (327.500 x 16%):

Creanţe cu impozit = Venituri din impozite 52.400amânat amânate

IAS 16 IMOBILIZARI CORPORALE

4.O firmă obţine din producţie proprie un utilaj tehnologic, în următoarele condiţii:

- costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune = 500.000 lei;

- cheltuieli directe = 240.000 lei;

- cheltuieli indirecte = 180.000 lei, din care variabile 100.000 lei şi 80.000 lei cheltuieli fixe;

- cheltuieli administrative = 120.000 lei;

- gradul de utilizare a capacităţii de producţie = 75%.

Să se stabilească costul de producţie al utilajului.

Rezolvare:

Costul de producţie = 500.000 + 240.000 + 100.000 + 80.000 x 75% = 900.000

IAS 16

1) O întreprindere deţine un echipament tehnologic achiziţionat la data de 28 decembrie anul N – 1, la un cost de 110.000 lei. Conducerea estimează durata de utilizare de 5 ani şi o valoare reziduală de 10.000 lei.

Să se calculeze amortizarea anuală a echipamentului dacă întreprinderea utilizează:a) metoda liniară;b) metoda degresivă cu cotă fixă şi bază de amortizare variabilă;c) metoda degresivă cu cotă variabilă şi bază fixă de amortizare;d) metoda accelerată.

Rezolvare:a) metoda liniarăAmortizarea anuală va fi de 20.000 lei: (110.000 – 10.000) / 5 ani

6811 = 2813 20.000Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea echipamenteloramortizarea imobilizărilorb) amortizarea degresivă cu cotă fixă şi bază de amortizare variabilăCota de amortizarea liniară = 100 / 5 ani = 20%Cota de amortizare degresivă = 20% x 1,5 = 30%.

Ani Valoarea amortizabilă Amortizare anuală Valoare rămasă de amortizat

0 1 2 = 1 x 30% 3 = 1 - 2N 100.000 30.000 (100.000 x 30%) 70.000

N + 1 70.000 21.000 (70.000 x 30%) 49.000N + 2 49.000 16.333 (49.000 / 3 ani) 32.667N + 3 32.667 16.333 16.334N + 4 16.334 16.334 0

c) metoda degresivă cu cotă variabilă şi bază fixă de amortizareAni Valoarea

amortizabilăCota de amortizare Valoare rămasă de

amortizat0 1 2 3 = 1 x 21 100.000 5/15 33.3332 100.000 4/15 26.6673 100.000 3/15 20.0004 100.000 2/15 13.3335 100.000 1/15 6.667

Suma = 15 100.000

d) metoda acceleratăAni Valoarea

amortizabilăAmortizare anuală Valoare rămasă de

amortizat0 1 2 3 = 1 - 2N 100.000 50.000 (100.000 x 50%) 50.000

N + 1 50.000 12.500 (50.000 / 4) 37.500N + 2 37.500 12.500 25.000N + 3 25.000 12.500 12.500N + 4 12.500 12.500 0

2) O întreprindere a cumpărat mijloace de transport la o valoare de 750.000 lei. Valoarea amortizării este de 150.000 lei. La finele exerciţiului valoarea justă stabilită de experţi este de 900.000 lei. Să se evidenţieze reevaluarea mijlocului de transport utilizând cele 2 procedee.

Rezolvare:Valoarea netă a activului înainte de reevaluare era de 600.000 lei (750.000 – 150.000). Valoarea justă după

reevaluare este de 900.000 lei. Deci va trebui evidenţiată a majorare a imobilizării cu 300.000 lei atât în activul cât şi în pasivul bilanţului.

a) reevaluarea simultană a valorii brute şi a amortizărilorEtape:Etapa 1 constă în calculul coeficientului de reevaluare ca raport între valoarea justă şi valoarea contabilă

netă înainte de reevaluare:Coeficient = 900.000 / 600.000 = 1,5Etapa 2 presupune reevaluarea valorii brute a mijloacelor de transport şi a amortizării cumulate:Valoarea brută reevaluată = 750.000 x 1,5 = 1.125.000 leiAmortizarea cumulată = 150.000 x 1,5 = 225.000 leiValoarea netă reevaluată = 900.000 leiEtapa 3 constă în contabilizarea operaţiei de reevaluare:2133 = % 375.000 (1.125.000 – 750.000)

Mijloace de transport 2813 75.000 (225.000 – 150.000)Amortizarea mijloacelor de transport

105 300.000 (900.000 – 600.000)Rezerve din reevaluare

b) reevaluarea valorii rămase neamortizateEtapa 1 presupune anularea amortizării cumulate:2813 = 2133 150.000

Amortizarea mijloacelor Mijloace de transport de transport

Etapa 2 constă în evidenţierea noii valori juste:2133 = 105 300.000

Mijloace de transport Rezerve din reevaluare

3) O entitate cumpără la data de 31.12.N-1 un teren şi o clădire construită pe terenul achiziţionat la un preţ de 360.000 lei, durata de viaţă estimată 45 de ani. Dacă activele ar fi fost achiziţionate separat, preţul terenului ar fi fost de 48.880 lei, iar preţul clădirii de 327.120 lei. Valoarea reziduală estimată a clădirii este de 18.000 lei. La data achiziţiei valoarea justă a terenului este de 54.000 lei. La data de 31.12.N+1 valoarea justă a terenului este de 50.000 lei.

În cursul anului N+2 s-au efectuat unele reparaţii la clădire în valoare de 30.000 lei care au dus la majorarea duratei de viaţă a clădirii, precum şi zugrăvirea clădirii, costurile fiind de 20.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a terenului este de 42.000 lei.

Să se contabilizeze conform IAS 16:a) achiziţia şi reevaluarea terenului în anul N-1;b) amortizarea anuală a clădirii;c) reevaluarea terenului la 31.12.N+1;d) recunoaşterea cheltuielilor ulterioare efectuate în anul N+2 pentru clădire;e) reevaluarea terenului la 31.12.N+2.

Rezolvare:a) repartizarea preţului unic plătit de 360.000 lei, între clădire şi teren:

Specificare Preţ estimat

Cotă procentuală Repartizare

Teren 48.880 48.880/376.000 = 0,13 360.000 x 0,13 = 46.800Clădire 327.120 327.120/376.000 = 0,87 360.000 x 0,87 = 313.200

Total 376.000 1 360.000

- înregistrarea achiziţiei terenului şi clădirii:% = 404 360.0002111 Furnizori de imobilizări 46.800

Terenuri212 313.200

Construcţii- înregistrarea reevaluării terenului la data achiziţiei (54.000 – 46.800):

2111 = 105 7.200 Terenuri Rezerve din reevaluare

b) amortizarea anuală a clădirii (313.200 – 18.000)/45 ani = 6.560: 6811 = 2812 6.560

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea construcţiilor amortizarea imobilizărilorc) reevaluarea terenului la 31.12.N+1:

Diferenţa negativă din reevaluare este de 4.000 lei (50.000 – 54.000), iar contul 105 are un sold de 7.200 lei, deci se va diminua acest sold cu diferenţa negativă:

105 = 2111 4.000 Terenuri Rezerve din reevaluare

d) costurile efectuate în anul N+2 se recunosc astfel:- reparaţiile care au contribuit la creşterea duratei de viaţă a clădirii vor duce la majorarea valorii contabile a clădirii:

212 = 404 30.000 Construcţii Furnizori de imobilizări

- costurile privind zugrăvirea se recunosc ca şi cheltuieli curente în perioada efectuării lor:611 = 401 20.000

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Furnizorie) reevaluarea terenului la 31.12.N+2:

Diferenţa negativă din reevaluare este de 8.000 lei (42.000 – 50.000). Mai întâi se va anula rezerva din reevaluare rămasă de 3.200 lei, iar valoarea de 4.800 lei va fi trecută pe cheltuieli privind deprecierea imobilizărilor corporale:

% = 2111 8.000105 3.200

Rezerve din reevaluare6813 4.800

Cheltuieli din exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor

IAS 38

APLICAŢII1) O întreprindere începe un proces de cercetare şi de dezvoltare a unui nou program informatic. Procesul

se întinde pe durata la un an şi 4 luni în perioada 01.04.N – 31.07.N + 1, parcurgând următoarele etape:

- 01.04.N – 30.06.N documentarea şi testarea programelor informatice similare de pe piaţă, costurile fiind

de 3.500 lei;

- 01.07.N – 22.09.N, elaborarea planului de cercetare şi dezvoltare a programului, inclusiv al caietului de

sarcini, costurile etapei fiind de 2.200 lei;

- 23.09.N – 31.07.N +1, designul, crearea şi testarea programului informatic, costurile totale ale etapei sunt

de 12.700 lei, din care 2.600 lei aferente perioadei 23.09.N – 30.11.N, 1.100 lei aferente perioadei 01.12.N –

31.12.N, 9.000 lei aferente perioadei 01.01.N + 1 – 31.07.N + 1.

Data de recunoaştere a eforturilor pentru programul informatic este de 01.12.N.

Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de procesul de dezvoltare a programului

informatic?

Rezolvare:

Cheltuielile vor fi împărţite pe 2 faze: de cercetare şi de dezvoltare.

Faza de cercetare:

01.04.N – 30.06.N = 3.500 lei

01.07.N – 22.09.N = 2.200 lei

23.09.N – 30.11.N = 2.600 lei

Total = 8.300 lei

Faza de dezvoltare:

01.12.N – 31.12.N = 1.100 lei

01.01.N + 1 – 31.07.N + 1 = 9.000 lei

Total = 10.100 lei

Concluzii:

Cheltuielile fazei de cercetare în sumă de 8.300 lei, vor fi imputate ca şi cheltuieli ale perioadei şi vor fi

trecute în contul de profit şi pierdere, iar cheltuielile fazei de dezvoltare în valoare de 10.100 lei vor fi recunoscute

ca imobilizări necorporale.

2) O entitatea a efectuat în cursul anului N următoarele tranzacţii: A) A început realizarea unui proiect de dezvoltare pentru care a efectuat următoarele cheltuieli: materiale = 90.000 lei, salarii şi contribuţii sociale = 160.000 lei, alte cheltuieli cu servicii = 75.000 lei. La data de 19.09.N imobilizarea necorporală a fost finalizată şi s-a recunoscut la costul realizat. Durat de utilizare este de 5 ani, amortizare liniară, valoarea reziduală = 25.000 lei. Din punct de vedere fiscal capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare nu este recunoscută.B) A cumpărat o maşină la costul de 45.000 lei, iar preţul include şi licenţa de circulaţie pe o perioadă de 5 ani în sumă de 7.000 lei.C) A achiziţionat un program informatic la data de 01.01.N, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Durata de utilizare estimată este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. La data de 31.12.N sunt indicii că programul informatic este depreciat şi se stabileşte o valoare recuperabilă de 14.000 lei. Cheltuielile cu ajustările pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal.

Se cere:a) să se contabilizeze conform IAS 38 tranzacţiile menţionate mai sus;b) calculaţi şi înregistraţi impozitele amânate conform IAS 12.

Rezolvarea) înregistrări contabile:

a1) recunoaşterea costurilor:602 = 301 90.000

Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile 64 = 42, 43 160.000

Cheltuieli cu personalul Personalul şi asigurări sociale628 = 401 75.000

Cheltuieli cu terţii Furnizoria2) recunoaşterea activului necorporal la costul său de 325.000:

203 = 721 325.000Cheltuieli de dezvoltare Venituri din producţia de

imobilizări necorporalea3) amortizarea cheltuielilor de dezvoltare în perioada octombrie – decembrie anul N:

Valoarea amortizabilă = 325.000 – 25.000 = 300.000 leiAmortizare anuală = 300.000 / 5 ani = 60.000 leiAmortizare anul N = 60.000 x 3 luni/ 12 luni = 15.000 lei

6811 = 2803 15.000

Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea cheltuielilor de dezvoltarea4) recunoaşterea activului corporal şi necorporal:

% = 404 45.0002133 Furnizori de imobilizări 38.000

Mijloace de transport205 7.000

LicenţeAmortizarea anuală a mijlocului de transport (38.000/ 5 ani):

6811 = 2813 7.600Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea mijloacelor de transport

Amortizarea anuală a licenţei (7.000/5 ani):6811 = 2805 1.400

Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea licenţelora5) achiziţia programului informatic:

205 = 404 20.000Programe informatice Furnizori de imobilizăriAmortizarea anuală a programului informatic (20.000/5 ani):

6811 = 2805 4.000Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea programelor informatice

a6) testul de depreciere la 31.12.N:Valoare rămasă program informatic = 16.000 leiValoarea recuperabilă 14.000 este mai mică decât valoarea contabilă netă, deci programul este depreciat şi

trebuie recunoscută o depreciere de 2.000 lei:6813 = 2905 2.000

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea ajustările pentru deprecierea programelor informatice imobilizărilor necorporale

b) calculul impozitelor amânate:

Cheltuieli de dezvoltare:Valoarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare la 31.12.N: 325.000 (cost) – 15.000 (amortizare octombrie

– decembrie N) = 310.000 leiBaza fiscală = 0 (capitalizarea nu este recunoscută)

Valoarea contabilă activ 310.000 ¿ baza fiscală 0 lei, deci avem o diferenţă temporară impozabilă de 310.000 lei care generează o datorie de impozit amânat de 49.600 lei (310.000 x 16%):

Cheltuieli cu impozit = Datorii de impozit 49.600 amânat amânat

Programe informaticeValoarea contabilă a programelor informatice la 31.12.N: 20.000 (cost) – 4.000 (amortizare anuală) –

2.000 (pierdere din depreciere) = 14.000 leiBaza fiscală = 20.000 (cost) - 4.000 (amortizare anuală) = 16.000 lei

Valoarea contabilă programe informatice 14.000 ¿¿ 16.000 baza fiscală, deci avem o diferenţă temporară deductibilă de 2.000 lei care generează o creanţă de impozit amânat de 320 lei (2.000 x 16%):

Creanţe cu impozit = Venituri din impozite 320amânat amânate

IAS 36APLICAŢII

1) O întreprindere deţine un activ corporal. La finele anului N se cunosc următoarele:- valoarea contabilă brută 800.000 lei;- amortizarea cumulată 300.000 lei;- durata de utilizare rămasă 5 ani;- rezerva din reevaluare aferentă activului corporal este de 10.000 lei.

Previziunea fluxurilor de trezorerie pentru următorii 5 ani este următoarea: 130.000; 140.000; 150.000; 138.000; 115.000. Factorul de actualizare este de 12%.

Dacă întreprinderea ar vinde activul la finele anului N ar obţine suma de 450.000 lei.Să se efectueze testul de depreciere şi să se prezinte incidenţa contabilă a rezultatului acestui test.Rezolvare:VCN (valoarea contabilă netă) = 800.000 – 300.000 = 500.000 leiCalculăm valoarea de utilitate: N + 1 130.000 / 1,12 = 116.071 lei N + 2 140.000 / 1,122 = 111.607 lei N + 3 150.000 / 1,123 = 106.767 lei N + 4 138.000 / 1,124 = 87.701 lei N + 5 115.000 / 1,125 = 65.254 lei

Valoarea de utilitate = 487.400 leiValoarea justă este de 450.000 lei.Valoarea recuperabilă = max (487.400; 450.000) = 487.400 leiDeprecierea = VCN – Valoarea recuperabilă = 500.000 – 487.400 = 12.600 leiÎntrucât echipamentul a fost reevaluat în trecut având o apreciere (creştere), deprecierea se impută cu

prioritate asupra rezervei din reevaluare existente, iar diferenţa va afecta contul de profit şi pierdere.105 = 213 10.000 lei

Rezerve din reevaluare Instalaţii tehnice, mijloace de transport

6813 = 2913 2.600 leiCheltuieli privind ajustările pentru Ajustări pentru depreciereadeprecierea imobilizărilor instalaţiilor, mijloacelor de transport

2) Se cunosc următoarele informaţii despre activele unei entităţi:Denumire activ Valoare justă

(Vj)Costuri de vânzare

(Cv)Valoare de utilizare

(Vu)Clădiri 80.000 4.000 82.000Echipamente 35.000 1.500 32.000

Să se calculeze valoarea recuperabilă.

Rezolvare:Valoarea recuperabilă reprezintă cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus costurile generate de

vânzare şi valoarea sa de utilizare.

Denumire activ Vj - Cv Vu Vr = max (Vj – Cv; Vu)Clădiri 76.000 82.000 82.000Echipamente 33.500 32.000 33.500

3) Firma Rotas cumpără la data de 31.12.N-3 o instalaţie la costul de 200.000 lei amortizată liniar în 10 ani. La finele anului N există indicii că instalaţia este depreciată şi se stabileşte valoarea recuperabilă cunoscând: valoarea justă 170.000 lei, costurile cedării 35.000 lei, valoarea de utilizare 130.000 lei.

Să se calculeze şi să se înregistreze contabil pierderea din depreciere.Rezolvare:IAS 36, punctul 59, stabileşte: „Dacă şi numai dacă valoarea recuperabilă a unui activ este mai mică decât

valoarea sa contabilă, valoarea contabilă a activului trebuie redusă pentru a fi egală cu valoarea sa recuperabilă. O astfel de reducere reprezintă o pierdere de depreciere.”

Valoarea recuperabilă = max (170.000 – 35.000; 130.000) = 135.000 leiSituaţia activului la finele anului N:Cost = 200.000 leiAmortizare anuală = 200.000/10 ani = 20.000 lei Amortizare cumulată pe 3 ani = 60.000 leiValoarea netă contabilă la finele anului N = 140.000 leiAnularea amortizării cumulate:

2813 = 2131 60.000Amortizarea echipamentelor Echipamente tehnologice

Valoarea recuperabilă de 135.000 lei este mai mică decât valoarea netă contabilă de 140.000 lei, deci activul este depreciat.

Pierderea din depreciere = 140.000 – 135.000 = 5.000 leiValoarea contabilă a activului va fi redusă până la valoarea sa recuperabilă:6813 = 2131 5.000

Cheltuieli din exploatare Echipamente tehnologiceprivind deprecierea imobilizărilor

IAS 17 LEASING

APLICAŢII

1) APLICAŢIE LOCATAR

Firma X (locatar) încheie un contract de locaţie cu firma Y (locator) în data de 30.12. anul N – 1, având ca obiect un utilaj în următoarele condiţii:

durata estimată de utilizare a utilajului = 6 ani; durata nereziliabilă a contractului = 6 ani; valoarea justă a utilajului = 25.900 lei; firma X achită un avans de 7.500 lei şi 6 chirii în valoare de 4.000 lei la finele fiecărui an; anual firma X suportă asigurarea utilajului în valoare de 400 lei; firma X garantează o valoare reziduală de 1.500 lei la sfârşitul contractului de locaţie; rata implicită a investiţiei locatorului este de 10%; valoarea reziduală estimată a utilajului este de 400 lei; după 6 ani firma X returnează utilajul firmei Y.Se cere:a) ce fel de contract este: de finanţare sau locaţie simplă;b) valoarea actualizată a plăţilor minimale;c) la ce valoare vor fi recunoscute utilajul şi datoria aferentă în situaţiile financiare?d) să se întocmească tabloul de rambursare;e) să se evidenţieze înregistrările contabile ale firmei X.

Rezolvare:a) Contractul este unul de locaţie – finanţare întrucât se întinde pe întreaga durată de viaţă a utilajului.b) valoarea actualizată a plăţilor minimale (Vapm) se stabileşte prin actualizarea cu 10% a celor 6 chirii

anuale şi a valorii reziduale garantate:

Vapm =

7 .500+4 .0001+0,1

+4 . 000

1,12+

4 . 000

1,13+

4 .000

1,14+

4 . 000

1,15+

4 .000

1,16+

1. 500

1,16=7 .500+3 . 636+3 .306+

+3 . 005+2 .732+2 . 484+2. 258+847=25 .768 leiÎn plăţile minimale nu au fost incluse cheltuielile de asigurare care sunt suportate de către firma X. c) Utilajul şi datoria aferentă vor fi recunoscute în situaţiile financiare la minimul dintre valoarea justă a

echipamentului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale, adică minimul dintre 25.900 şi 25.768. d) tabloul de rambursare se întocmeşte separând principalul de cheltuielile aferente dobânzilor.

Data Flux monetar Dobânda2 = 4 x 10%

Principalul3 = (1 – 2)

Soldul datoriei= 4 - 3

0 1 2 3 401.01.N 25.76801.01.N 7.500 18.26831.12.N 4.000 1.827 2.173 16.09531.12.N + 1 4.000 1.610 2.390 13.70531.12.N + 2 4.000 1.370 2.630 11.07531.12.N + 3 4.000 1.107 2.893 8.182

31.12.N + 4 4.000 818 3.182 5.00031.12.N + 5 4.000 500 3.500 1.500

Utilajul va fi amortizat de locatar pe durata contractului de locaţie ţinând cont de valoarea reziduală estimată de 400 lei, chiar dacă valoarea garantată de locatar este de 1.500 lei. Utilajul se amortizează liniar.

e) înregistrările contabile ale firmei X:La 01.01.N la primirea echipamentului în locaţie:2131 = 167 25.768

Echipamente tehnologice Alte împrumuturi şi datorii asimilateLa 01.01.N plata avansului:167 = 5121 7.500

Alte împrumuturi şi datorii asimilate Conturi la bănci în leiLa 31.12.N plata redevenţei pentru anul N:

% = 5121 4.000167 Conturi la bănci în lei 2.173

Alte împrumuturi şi datorii asimilate666 1.827

Cheltuieli privind dobânzileÎnregistrarea amortizării pentru anul N:Calculăm valoarea amortizabilă: 25.768 – 400 = 25.368Amortizarea anuală va fi: 25.368 / 6 = 4.228 lei6811 = 2813 4.228

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor amortizarea imobilizărilor de transportLa data de 31.12.N+5, când expiră contractul, locatarul va înapoia utilajul care are o valoare de 400 lei

(valoarea reziduală):% = 2131 25.768167 Echipamente tehnologice 400

Alte împrumuturi şi datorii asimilate2813 25.368

Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport

Întrucât locatarul a garantat o valoare reziduală de 1.500 lei, acesta va plăti locatorului diferenţa de 1.100 lei (1.500 – 400):

167 = 5121 1.100 Alte împrumuturi şi datorii asimilate Conturi la bănci în lei

2) Care este valoarea ratei implicite a unui contract de locaţie care are următoarele caracteristici: 6 redevenţe anuale de 5.000 lei fiecare, valoarea reziduală estimată de locator la finele contractului de locaţie 6.500 lei, valoarea justă 25.445 lei:

a) 12%; b) 9%; c) 10%; d) 11%; e) 15%.Rezolvare:Valoarea justă reprezintă valoarea actualizată a plăţilor anuale, conform relaţiei:

Valoarea justă =∑i=1

n CF i(1+k )i

+ VR(1+k )n

Trebuie să calculăm valoarea lui k.Prin încercări ajungem la soluţia:

25.445 =

5. 0001,1

+ 5. 000

1,12+5 .000

1,13+5 . 000

1,14+5 . 000

1,15+5 . 000

1,16+ 6 .500

1,16=

4.545 + 4.132 + 3.757 + 3.415 + 3.105 + 2.822 + 3.669 = 25.445 lei

Varianta c este corectă.

IAS 8 POLITICI CONTABILE

APLICAŢII1) Întreprinderea X a achiziţionat un utilaj la începutul exerciţiului N – 4, în următoarele condiţii:- cost de achiziţie = 88.000 lei;- durata de amortizare = 8 ani;- amortizare liniară;- valoarea reziduală = 8.000 lei. La finele celui de-al patrulea an durata de utilizare se reestimează la 7 ani, iar valoarea reziduală la 6.500

lei. a) Ce valoare va avea amortizarea în anul N şi ce înregistrare se va efectua?b) Schimbarea de estimare va afecta rezultatul exerciţiului în anii N+1 şi N+2?Răspuns:a) În anii N-4, N-3, N-2, şi N-1, firma X înregistrează amortizarea anuală a utilajului în sumă de 10.000 lei

(88.000 – 8.000) / 8 ani. La finele anului N firma X revizuieşte estimările pentru durata de utilizare a utilajului şi valoarea reziduală

a acestuia. Amortizarea aferentă anului N este determinată cu ajutorul noilor estimări (88.000 – 40.000 – 6.500) / 3 ani = 13.833 lei.

În anul N se va înregistra amortizarea:6811 = 2813 13.833

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor amortizarea imobilizărilor transport

b) Schimbarea de estimare afectează rezultatul exerciţiului anului N, N+1 şi N+2.

2) Firma ROTAS cumpără la data de 26.12.N – 1, un echipament la preţul de 25.000 lei, durata de viaţă estimată 8 ani, valoarea reziduală 1.400 lei. Echipamentul se amortizează degresiv, coeficient de degresie 2. La finele anului N, echipamentul este evaluat la o valoare de 21.000 lei, iar valoarea reziduală este estimată la 1.000 lei. La sfârşitul anului N+1 se trece la amortizarea liniară, durata de viaţă a echipamentului este reestimată la 10 ani, iar valoarea reziduală la 800 lei. La sfârşitul anului N+2 firma efectuează un test de depreciere în urma căruia se stabileşte o valoare recuperabilă de 11.500 lei. Firma Rotas utilizează tratamentul alternativ din IAS 16 pentru evaluarea echipamentului.

Să se determine valoarea la care este evaluat în bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N, N+1 şi N+2.

Rezolvare:Anul NValoarea amortizabilă a echipamentului = 25.000 – 1.400 = 23.600 leiAmortizarea anului N = 100 / 8 ani x 2 (coeficient) = 25%23.600 x 25% = 5.900 leiValoarea netă contabilă a echipamentului la 31.12.N = 25.000 – 5.900 = 19.100 leiEchipamentul este reevaluat la 21.000 lei înregistrându-se o rezervă din reevaluare de 1.900 lei (21.000 –

19.100).2131 = 105 1.900

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluareValoarea netă contabilă a echipamentului în bilanţul anului N este de 21.000 lei.Valoarea rămasă de amortizat = 21.000 – 1.000 = 20.000 leiDurata de viaţă utilă = 7 aniAnul N+1 Amortizarea anului N+1 = 20.000 / 7 x 2 = 5.714 leiValoarea netă contabilă a echipamentului la 31.12.N+1 = 21.000 – 5.714 = 15.286 leiDurata de viaţă rămasă = 8 ani (10 - 2)Valoarea reziduală = 800 leiValoare rămasă de amortizat = 15.286 – 800 = 14.486Valoarea netă contabilă a echipamentului în bilanţul anului N+1 este de 15.286 lei.Anul N+2Amortizarea anului N+2 = 14.486 / 8 = 1.811 leiValoarea netă contabilă a echipamentului la 31.12.N+2 = 15.286 – 1.811 = 13.475 leiDurata de viaţă rămasă = 7 ani

Valoarea reziduală = 800 leiValoare rămasă de amortizat = 13.475 – 800 = 12.675 leiValoarea recuperabilă = 11.500 leiActivul este considerat depreciat întrucât valoarea recuperabilă este inferioară valorii nete contabile. Deprecierea = 13.475 – 11.500 = 1.975 leiDeprecierea determină diminuarea rezervei din reevaluare cu 1.900 lei (rezerva de 1.900 lei constituită în

anul N) iar diferenţa de 75 lei va fi înregistrată ca o cheltuială:6813 = 2913 75

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea ajustările pentru deprecierea imobilizărilor imobilizărilor

În bilanţul anului N+2 echipamentul va fi evaluat la 11.500 lei.

3) În martie 2013 se constată că firma Rotas a omis să înregistreze în contabilitatea anului 2011 un venit în valoare de 5.200 lei aferent unui contract de prestări de servicii, TVA 24%. Cota de impozit pe profit pe anul 2011 a fost de 16%.

Rezolvare:Înregistrarea facturii omise:4111 = % 6.448Clienţi 1174 5.200

Rezultatul provenit din corectarea erorilor contabile

4427 1.248 TVA colectată

IAS 23 COSTUL INDATORARII

APLICAŢII1) O întreprindere a împrumutat pe 01.01.N suma de 250.000 lei cu o dobândă anuală de 12%, pentru

construcţia unei clădiri. La începutul exerciţiului, suma împrumutată depăşeşte necesităţile imediate ale întreprinderii, motiv pentru care 100.000 lei sunt plasaţi pe 4 luni cu o rată anuale a dobânzii de 8%.

Care va fi suma cheltuielilor capitalizate în anul N?Răspuns:Suma cheltuielilor capitalizate în anul N va fi diferenţa dintre dobânda angajată şi veniturile obţinute din

plasarea disponibilităţilor.Dobânda angajată = 250.000 x 12% = 30.000 leiVenituri din dobânzi = 100.000 x 8% x 4/12 = 2.667 leiCheltuieli capitalizate = 30.000 – 2.667 = 27.333 lei

2) O întreprindere împrumută de la o bancă, la data de 01.01.N, suma de 30.000 lei, cu o dobândă anuală de 14%, pentru a finanţa construcţia unui utilaj care va fi folosit în activitatea de producţie. Construcţia a început în data de 01.01.N şi până la data de 31.12.N au fost angajate următoarele cheltuieli: 25.000 lei în 01.01.N, 20.000 lei în 30.06.N, 32.000 lei în 01.10.N, 15.000 lei în 31.12.N.

Pentru cheltuielile de la 01.01.N întreprinderea primeşte o subvenţie de 10.000 lei. Alte datorii existente la 31.12.N:

un împrumut obligatar în sumă de 50.000 lei, pe 10 ani, cu o rată a dobânzii de 15%, emis la valoarea nominală în exerciţiul N – 1;

un credit bancar pe 6 ani, în valoare de 24.000 lei, la o rată a dobânzii de 13%, contractat în anul N – 2.Întreprinderea nu a contractat alte datorii în exerciţiul N.

Să se determine capitalizarea costurilor împrumuturilor dacă întreprinderea utilizează tratamentul alternativ.

Rezolvare:Etape de parcurs1) Identificarea activelor calificabile: activul calificabil este utilajul.2) Determinarea perioadei de capitalizare: perioada de capitalizare este 01.01.N – 31.12.N3) Stabilirea cheltuielilor efectuate (angajate) în perioada de capitalizare:

Data Cheltuieli angajate01.01.N 15.000 (*)30.06.N 20.00001.10.N 32.00031.12.N 15.000Total 82.000

* cheltuielile efectuate în ianuarie sunt diminuate cu subvenţia primită4) Calcularea mediei ponderate a cheltuielilor angajate

Data Cheltuieli angajate

Media ponderată

01.01.N 15.000 15.000 x 12/12 = 15.00030.06.N 20.000 20.000 x 6/12 = 10.00001.10.N 32.000 32.000 x 3/12 = 8.00031.12.N 15.000 15.000 x 0/12 = 0Total 82.000 33.000

5) Calculul costurilor evitabile prin parcurgerea următoarelor proceduri:5.1) identificarea datoriilor existente şi clasificarea acestora în împrumuturi speciale şi generaleÎmprumutul special este în valoare de 30.000 lei, iar împrumuturile generale cuprind împrumutul obligatar

în valoare de 50.000 lei, pe o perioadă de 10 ani şi creditul bancar în sumă de 24.000 lei pe o durată de 6 ani.5.2) determinarea ratei dobânzii pentru împrumutul special şi a ratei generale, calculată ca o rată medie a

dobânzii. Rata dobânzii pentru împrumutul special este de 14%.Rata generală este calculată astfel:

Valoarea împrumutului Rata dobânzii Dobânda angajată50.000 15% 7.50024.000 13% 3.12074.000 10.620

Rata medie a dobânzii (rata generală) va fi de 10.620 / 74.000 = 0,1435 sau 14,35%5.3) Calcularea dobânzii evitabile prin multiplicarea ratei specifice cu rata sa, plus produsul dintre rata

generală şi diferenţa de cheltuieli angajate neacoperite de împrumutul specific.Dobânda evitabilă = 40.000 x 14% (dobânda la împrumutul specific) + (33.000 – 30.000) x 14,35% (rata

generală) = 5.600 + 430,5 = 6.030,5 lei6) Determinarea costului împrumuturilor angajate în decursul perioadei:

- în contul împrumutului specific = 40.000 x 14% = 5.600 lei- în contul împrumuturilor generale = 10.620 lei

7) Stabilirea dobânzii capitalizate ca minim dintre dobânda evitabilă şi cea angajată în timpul perioadeiDobânda evitabilă este de 6.030,5 lei, cea angajată este de 10.620 lei, iar dobânda capitalizată va fi de

6.030,5 lei.

IAS 20 SUBVENTII

APLICAŢII1) La data de 20.12.N-1, firma Rotas obţine o subvenţie de 50.000 lei pentru achiziţionarea unui utilaj, al

cărui cost este de 90.000 lei. Durata de utilitate este de 5 ani iar metoda de amortizare este degresivă, coeficient de degresie 1,5.

a) Să se arate care este incidenţa asupra contului de profit şi pierdere utilizând metoda recunoaşterii subvenţiilor pentru active drept venituri în avans;

b) să se efectueze înregistrările contabile pe durata de utilizare a utilajului.Rezolvare: a) incidenţa asupra contului de profit şi pierdere este redată în tabelul următor:

Anul Cheltuieli cu amortizarea Venituri din subvenţii aferente activelor

Incidenţa asupra

rezultatului0 1 2 3 = 2 -1

N 90.000 x 30% = 27.000 50.000 x 30% = 15.000 - 12.000N+1 (90.000– 27.000) x 30% = 18.900 (50.000-15.000) x 30% = 10.500 - 8.400N+2 (63.000 – 18.900)/3 = 14.700 (35.000 - 10.500) /3 = 8.167 - 6.533N+3 (63.000 – 18.900)/3 = 14.700 (35.000 - 10.500) /3 = 8.167 - 6.533N+4 (63.000 – 18.900)/3 = 14.700 (35.000 - 10.500) /3 = 8.166 - 6.534Total 90.000 50.000 - 40.000

b) înregistrări contabileîn exerciţiul N:- achiziţia utilajului:% = 404 111.600213 Furnizori de imobilizări 90.000

Echipamente tehnologice4426 21.600

TVA deductibilă- recunoaşterea dreptului de a primi subvenţia:4451 = 4751 50.000

Subvenţii guvernamentale Subvenţii guvernamentale pentru investiţii- încasarea subvenţiei pentru investiţii:5121 = 4451 50.000

Conturi la bănci în lei Subvenţii guvernamentale- plata furnizorului de imobilizări:404 = 5121 111.600

Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei- înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:6811 = 2813 27.000

Cheltuieli din exploatare privind Amortizarea instalaţiiloramortizarea imobilizărilor

- trecerea anuală a subvenţiei la venituri:4751 = 7584 15.000

Subvenţii guvernamentale Venituri din subvenţii pentru pentru investiţii investiţii

în exerciţiul N+1- înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:6811 = 2813 18.900

Cheltuieli din exploatare privind Amortizarea instalaţiilor amortizarea imobilizărilor




Cheltuieli din exploatare privind Amortizarea instalaţiiloramortizarea imobilizărilor











IAS 38 PROVIZIOANE

APLICAŢII

1) Un magazin de desfacere cu amănuntul are o politică de restituire a contravalorii bunurilor returnate de la clienţii nemulţumiţi chiar şi în absenţa unei obligaţii legale. Politica sa este bine cunoscută pe piaţă. Statisticile arată că anual sunt returnate bunuri a căror valoare reprezintă 0,5% din cifra de afaceri. În anul N cifra de afaceri a fost de 250.000 lei. Sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea unui provizion?

Răspuns:a) Există o obligaţie prezentă ca urmare a unor evenimente trecute: vânzarea bunurilor generează o

obligaţie implicită deoarece conducerea magazinului a indus cumpărătorilor aşteptarea că banii le vor fi restituiţi la înapoierea bunurilor cumpărate.

b) Este probabilă ieşirea de resurse ce încorporează avantaje economice viitoare, adică contravaloarea bunurilor returnate.

c) Este necesar un provizion ce va fi constituit la cea mai bună estimare a contravalorii bunurilor returnate.Provizionul = 250.000 x 0,5% = 1.250 lei.Deci va fi constituit un provizion în valoare de 1.250 lei.

2) Întreprinderea Rotas este în litigiu cu un client, iar instanţa a hotărât că întreprinderea trebuie să plătească o despăgubire de 46.800 lei. Hotărârea nu este definitivă însă se apreciază că eventuala plată a despăgubirilor se va face peste 2 ani. Rata de actualizare este de 5% (rata dobânzii fără risc).

Se cere:A) Este obligată firma să constituie provizion şi care va fi valoarea acestuia în cei 2 ani?B) Dacă hotărârea definitivă dă câştig de cauză întreprinderii Rotas, ce înregistrări contabile va face

aceasta?Răspuns:A) Întreprinderea Rotas trebuie să constituie un provizion la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor

estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. Dacă se foloseşte actualizarea, valoarea contabilă a provizionului

creşte în fiecare perioadă ca urmare a trecerii timpului. Această creştere va fi recunoscută ca o cheltuială cu dobânda.

Anul Factor de actualizare Valoarea actualizată(mărimea provizionului)

Creşterea anuală a provizionului

N 0,90703 42.449N + 1 0,95238 44.571 2.122N + 2 1 46.800 2.229

Înregistrări contabile:La 31.12.N:6812 = 1511 42.449

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentruprivind provizioanele litigii

La 31.12.N + 1:666 = 1511 2.122

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru litigiiLa 31.12.N + 2:666 = 1511 2.229

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru litigiiB) În cazul în care întreprinderea Rotas câştigă procesul, va fi anulat provizionul prin înregistrarea:1511 = % 46.800

7812 42.449Venituri din exploatare privind provizioanele

766 4.351Venituri privind dobânzile

IAS 18 ACT. CURENTE

APLICAŢII1) O firmă vinde unui client la data de 01.01.N mărfuri în valoare de 25.000 lei, condiţiile de plată fiind

următoarele: 50% din preţ se încasează în momentul vânzării, 40% la 31.12.N, 10% la 31.12.N+1. Rata de actualizare este de 11%.

a) Să se evalueze mărimea venitului din vânzarea mărfurilor conform IAS 18;b) Să se calculeze venitul din dobânzi pentru fiecare din cei 3 ani;c) Să se efectueze înregistrările contabile aferente tranzacţiilor de mai sus.Rezolvare:Venitul trebuie evaluat la valoarea justă. Valoarea justă este determinată prin actualizarea tuturor sumelor

de primit în viitor. Diferenţa dintre valoarea nominală a prestaţiei şi valoarea justă este recunoscut drept venit din dobânzi.

a) Valoarea justă = venit = 25.000 x 50% + (25.000 x 40%)/1,111 + (25.000 x 10%)/1,112 = 12.500 + 9.009 + 2.029 = 23.538 lei

b) Venitul din dobânzi are valoarea de 25.000 – 23.538 = 1.462 leiAceastă sumă trebuie eşalonată în timp pe măsura încasării ratelor:31.12.N: (23.538 – 12.500) x 11% = 1.214 lei31.12.N+1: (23.538 – 12.500 – 10.000 + 1.214) x 11% = 248 lei

Total = 1.462 leiCreanţa-clienţi se va prezenta în bilanţ la cost amortizat. Costul amortizat este dat de suma intrărilor de

beneficii economice viitoare din care se deduce câştigul nerealizat la data bilanţului.c) înregistrări contabile- la 01.01.N recunoaşterea vânzării:4111 = % 25.000Clienţi 707 23.538

Venituri din vânzarea mărfurilor47 1.462

Câştig nerealizat

- încasarea la 01.01.N a sumei de 12.500 lei:5121 = 4111 12.500

Conturi la bănci în lei Clienţi- la 31.12.N recunoaşterea venitului din dobânzi:47 = 766 1.214

Câştig nerealizat Venituri din dobânzi- la 31.12.N încasarea sumei de 10.000 lei:5121 = 4111 10.000

Conturi la bănci în lei Clienţi- la 31.12.N+1 recunoaşterea venitului din dobânzi:47 = 766 248

Câştig nerealizat Venituri din dobânzi- la 31.12.N+1 încasarea sumei de 2.500 lei:5121 = 4111 2.500

Conturi la bănci în lei Clienţi

2) Firma Alfa schimbă materii prime (MPA) a căror valoare justă este de 15.000 lei, iar costul de 12.000 lei, cu materii prime ale firmei Beta (MPB), valoarea justă a bunurilor primite fiind de 20.000 lei, plătind diferenţa faţă de Beta prin bancă. Materiile prime schimbate sunt similare ca natură şi valoare.

Calculaţi mărimea venitului generat de această tranzacţie conform IAS 18 şi arătaţi ce înregistrare contabilă efectuează firma Alfa.

Rezolvare:Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate sau tranzacţionate cu bunuri şi servicii similare ca natură

şi valoare, schimbul nu este privit drept o tranzacţie care generează venit.În consecinţă, tranzacţia nu generează venit. În contabilitatea Alfa se va efectua înregistrarea:

301 (MPB) = % 20.000301 (MPA) 15.0005121 5.000

Conturi la bănci

3) Firma Rotas încheie un contract pentru executarea unor prestaţii, durata de realizare fiind de 3 ani. Din cauza fluctuaţiilor mari de preţ, venitul contractat nu poate fi determinat în mod fiabil. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an în corelaţie cu stadiul de execuţie sunt: anul N – 3.000 lei, anul N+1 – 4.500 lei, anul N+2 – 5.250 lei.

În anul N+2 se emite o factură către client preţ de vânzare 15.000 lei. Conform IAS 18, să se determine în fiecare an, mărimea venitului şi recunoaşterea tranzacţiilor din punct

de vedere contabil. Să se calculeze rezultatul din fiecare an.

Rezolvare:„Când rezultatul unei tranzacţii care implică prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod fiabil, venitul

trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor recunoscute care pot fi recuperate. Întrucât rezultatul tranzacţiei nu poate fi estimat în mod fiabil, nu se recunoaşte nici un profit.” IAS 18, punctul 26 şi 27

a) anul N:- efectuarea de cheltuieli:Clasa 6 = % 3.000

DatoriiStocuriDisponibilităţi

- înregistrarea lucrărilor în curs de execuţie:332 = 712 3.000

Servicii în curs de execuţie Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie

rezultat = 3.000 – 3.000 = 0b) anul N+1:- efectuarea de cheltuieli:Clasa 6 = % 4.500


- înregistrarea lucrărilor în curs de execuţie:332 = 712 4.500

Servicii în curs de execuţie Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie

rezultat = 4.500 – 4.500 = 0c) Anul N+2- efectuarea de cheltuieli:Clasa 6 = % 5.250


- obţinerea produselor finite (3.000 + 4.500 + 5.250):345 = % 12.750

Produse finite 712 5.250332 7.500

- întocmirea facturii către client:4111 = % 18.600

Clienţi 704 15.000Venituri din servicii prestate

4427 3.600 TVA colectată

- scăderea din gestiune a produselor finite:712 = 345 12.750Rezultat = - 5.250 + 5.250 + 15.000 – 12.750 = 2.250 leiIAS !10 EVENIMENTE ULTERIOARE BILANTULUI

1) Întreprinderea Rotas a cumpărat un stoc de marfă în noiembrie anul N la un cost de 40.000 lei. La 31.12.N firma a stabilit valoarea realizabilă netă la 38.000 lei şi a înregistrat conform IAS 2 o depreciere a stocului de 2.000 lei. Pe data de 20 ianuarie N+1, firma Rotas vinde stocul de marfă cu 35.000 lei.

La ce valoare ar trebui evaluat stocul de marfă la 31.12.N conform IAS 10?Rezolvare:Vânzarea stocului de marfă în ianuarie N+1 de 35.000 lei este o dovadă care arată valoarea realizabilă netă

a acestuia. Deci stocul de marfă trebuia evidenţiat la data 31.12.N, la 35.000 lei şi nu 38.000 lei.Prin urmare, firma Rotas va înregistra o depreciere suplimentară de 3.000 lei (38.000 – 35.000) a stocului

de marfă:6814 = 394 3.000

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea ajustările pentru deprecierea produselor activelor circulante

2) Firma X a vândut societăţii Y produse în valoare de 65.000 lei. Pe data de 25.10.N firma Y a deschis o acţiune în justiţie împotriva firmei X invocând nerespectarea unor clauze contractuale privind calitatea produselor livrate. În urma discuţiilor purtate de conducerea firmei X cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 7.000 lei. Pe data de 10.02.N+1 este pronunţată o sentinţă conform căreia firma X trebuie să plătească firmei Y despăgubiri în valoare de 15.000 lei.

Care va fi valoarea provizionului pentru litigii la data de 31.12.N?Rezolvare:

După discuţia cu avocatul societăţii, firma X a constituit un provizion în valoare de 7.000 lei. 6812 = 1511 7.000

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigiiprivind provizioanele

Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirilor la 15.000 lei impune majorarea provizionului la 15.000 lei, în situaţiile financiare la 31.12.N:

6812 = 1511 8.000

3) Firma Rotas stabileşte la data de 31.12.N, valoarea justă a unui echipament tehnologic la 86.000 lei, cheltuielile cu vânzarea fiind estimate la 6.500 lei. Valoarea de utilitate este de 75.000 lei, iar valoarea contabilă netă de 80.000 lei. În data de 15.02.N+1 echipamentul este vândut cu suma de 72.000 lei.

a) La ce valoare ar trebui înregistrat echipamentul la 31.12.N dacă nu s-ar fi produs vânzarea acestuia?b) La ce valoare ar trebui înregistrat echipamentul la 31.12.N dacă acesta este vândut în 15.02.N+1?Rezolvare:a) Dacă echipamentul nu ar fi fost vândut la 15.02.N+1, echipamentul ar trebui înregistrat la cea mai mică

valoare dintre valoarea contabilă netă şi valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă – cheltuieli cu vânzarea; valoarea de utilitate) = max (86.000 –

6.500; 75.000) = 79.500 leiEchipamentul va fi înregistrat în contabilitate la minimul dintre 79.500 şi 80.000 lei. Deci activul este

depreciat. Deprecierea = VCN – valoarea recuperabilă = 80.000 – 79.500 = 500Se va înregistra o depreciere de 500 lei:6813 = 2131 500

Cheltuieli din exploatare Echipamente tehnologiceprivind deprecierea imobilizărilor

b) Dacă echipamentul este vândut la data de 15.02.N+1, cu suma de 72.000 lei, acest preţ reprezintă valoarea recuperabilă, iar firma va trebui să reducă la 31.12.N, valoarea activului până la suma rezultată din vânzare. Astfel va înregistra o depreciere suplimentară de 7.500 lei (79.500 – 72.000):

6813 = 2131 7.500Cheltuieli din exploatare Echipamente tehnologiceprivind deprecierea imobilizărilor

4) În data de 15.01.N+1 firma Rotas a livrat firmei Z produse farmaceutice. În data de 01.02.N+1 Rotas

este dată în judecată, cerându-se despăgubiri de 18.000 lei. Nu se cunoaşte care va fi decizia instanţei de judecată. Ce tratament trebuie să aibă firma Rotas faţă de acest eveniment în situaţiile financiare ale anului N?

Rezolvare:Acest eveniment a apărut după data bilanţului pe anul N. Firma Rotas va trebui să prezinte acest eveniment

ca o datorie contingentă, în anexele la situaţiile financiare ale anului N.IAS 40 INVESTITII IMOBILIARE

APLICAŢII

1) La finele exerciţiului financiar N, întreprinderea Rotas îşi mută sediul principal în altă localitate. Vechea clădire va fi deţinută în scopul creşterii valorii. Valoarea reevaluată a vechii clădiri este de 200.000 lei, amortizarea cumulată 80.000 lei, rezerve din reevaluare 15.000 lei. Valoarea justă la sfârşitul anului N este de 95.000 lei. Ce înregistrări face întreprinderea Rotas privind transferul clădirii la investiţii imobiliare?

Rezolvare:La 31.12.N, se înregistrează derecunoaşterea amortizării clădirii clasificată drept investiţie imobiliară:2812 = 212 80.000

Amortizarea construcţiilor ConstrucţiiLa 31.12.N se recunoaşte clădirea ca investiţie imobiliară evaluată la valoarea justă:% = 212 120.00021X Construcţii 95.000

Investiţii imobiliare 105 15.000

Rezerve din reevaluare2912 10.000

Ajustări pentru deprecierea construcţiilor

2) Întreprinderea Rotas deţine o clădire recunoscută în contabilitate ca investiţie imobiliară, la valoarea justă de 45.000 lei. Firma Rotas intenţionează să vândă clădirea, astfel că se efectuează lucrări de modernizare a clădirii implicând următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materii prime = 50.000 lei, cheltuieli salariale = 18.000 lei. Ce înregistrări contabile va efectua întreprinderea Rotas referitoare la aceste operaţiuni?

Rezolvare:- transferul investiţiei imobiliare la stocuri:331 = 21X 45.000

Produse în curs de execuţie Investiţii imobiliare- înregistrarea cheltuielilor înregistrate de întreprindere:60X = 30X 50.000

Cheltuieli privind stocurile Stocuri de materii prime şi materiale- înregistrarea cheltuielilor salariale:64X = 42, 43 18.000

Cheltuieli cu personalul Personal şi conturi asimilate- înregistrarea finalizării procesului de modernizare:345 = % 113.000

Produse finite 331 45.000Produse în curs de execuţie

711 68.000Variaţia stocurilor

IAS 12 IMPOZIT PE PROFIT

APLICAŢII1) Un activ care a costat 27.000 lei, are o valoarea contabilă netă de 18.000 lei. Amortizarea cumulată în

scopuri fiscale se ridică la valoarea de 16.200 lei. Cota de impozitare este de 16%. Să se calculeze impozitul pe profit amânat conform IAS 12.Rezolvare:Baza contabilă a activului = 18.000 leiBaza fiscală a activului = 27.000 – 16.200 = 10.800 leiPentru a recupera valoarea contabilă de 18.000 lei, entitatea trebuie să obţină profit impozabil în valoare de

18.000 lei, dar nu va putea să deducă decât amortizarea fiscală de 10.800 lei. În consecinţă, entitatea va plăti impozit pe profit în valoare de 1.152 lei (baza contabilă – baza fiscală) x 16% = (18.000 – 10.800) x 16% = 1.152 lei, atunci când va recupera valoarea contabilă a activului.

Diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea fiscală reprezintă o diferenţă temporară impozabilă.Entitatea recunoaşte o datorie privind impozitul amânat în valoare de 1.152 lei, reprezentând impozit pe

profit care va fi plătit atunci când se recuperează valoarea contabilă a activului.

2) Un activ cu un cost de 3.000 lei are o valoare contabilă netă de 2.400 lei. Valoarea reevaluată a activului este de 4.500 lei. Nu se face nici o ajustare echivalentă în scopuri fiscale. Amortizarea cumulată în scopuri fiscale este de 900 lei iar cota de impozitare este de 16%. Activul este vândut cu o valoare mai mare decât costul său.

Să se stabilească datoria privind impozitul pe profit amânat.Rezolvare:Valoarea contabilă a activului = 4.500 leiValoarea fiscală a activului = cost – amortizare fiscală = 3.000 – 900 = 2.100 leiDiferenţă temporară impozabilă = valoarea reevaluată – valoarea fiscală = 4.500 – 2.100 = 2.400 leiDacă entitatea preconizează că va recupera valoarea contabilă prin folosirea activului, ea va trebui să

genereze profit impozabil în valoare de 4.500 lei, dar va putea deduce doar amortizarea în valoare de 2.100 lei. În acest caz, există o datorie privind impozitul amânat egală cu 16% din diferenţa temporară impozabilă = 16% x 2.400 = 384 lei.

Dacă entitatea preconizează că va recupera valoarea contabilă prin vânzarea imediată a activului şi obţinerea unor încasări de 4.500 lei, datoria privind impozitul amânat este calculată astfel:

Diferenţe temporare impozabile

Rata de impozitare

Datoria privind

impozitul amânat

Amortizarea fiscală cumulată 900 16% 144Încasări peste cost (4.500 -3.000) 1.500 zero -Total 2.400 144

Impozitul amânat suplimentar care apare odată cu reevaluarea este înregistrat direct în capitalurile proprii.

3) O entitate are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. La data de 31.12.N valoarea contabilă a clădirilor deţinute este de 1.600.000 lei, iar la aceiaşi dată valoarea realizabilă netă a clădirii este de 1.520.000 lei.

La data de 05.10.N+1 entitatea a închiriat 75% din valoarea clădirii unui client în leasing operaţional, valoarea justă fiind de 1.250.000 lei.

La data de 31.12.N+1 valoarea justă este de 1.100.000 lei. Ajustările pentru depreciere nu sunt deductibile fiscal. Din punct de vedere fiscal valoarea justă nu este

recunoscută, ci doar costul. Cota de impozit pe profit este de 16%.a) Să se contabilizeze conform IAS 40 şi IAS 2 operaţiile aferente anilor N şi N+1;b) Să se contabilizeze conform IAS 12 impozitele amânate.Rezolvare:a) anul N:Clădirile achiziţionate cu scop de revânzare sunt incluse în categoria stocurilor. Întrucât valoarea realizabilă

netă de 1.520.000 lei este mai mică decât valoarea contabilă netă de 1.600.000 lei, avem o depreciere şi trebuie să recunoaştem o pierdere din depreciere de 80.000 lei (1.600.000 – 1.520.000):

6814 = 397 80.000Cheltuieli privind deprecierea Ajustări pentru deprecierea activelor circulante mărfurilor

Anul N+1:La data de 05.10.N+1 recunoaştem mărfurile transferate la investiţii imobiliare evaluate la valoarea justă:Valoarea contabilă a mărfurilor transferate = 1.600.000 x 75% = 1.200.000 leiInvestiţii imobiliare = % 1.250.000

evaluate la valoarea justă 371 1.200.000 Mărfuri

Câştiguri din modificarea 50.000 valorii juste a investiţiilor imobiliare

Concomitent se diminuează ajustarea pentru deprecierea existentă cu 75% x 80.000 = 60.000 lei397 = 7814 60.000

Ajustări pentru deprecierea Venituri privind deprecierea Mărfurilor activelor circulanteLa 31.12.N+1 recunoaşterea diferenţelor de valoare justă:Valoarea justă la 05.10.N+1 = 1.250.000 leiValoarea justă la 31.12.N+1 = 1.100.000 leiPierdere = 150.000 lei

Pierdere din modificarea = Investiţii imobiliare 150.000valorii juste a investiţiilor evaluate la valoarea justă imobiliare

b) calculul impozitelor amânate:Anul NValoarea contabilă mărfuri (valoarea realizabilă netă) = 1.520.000 leiValoarea fiscală a mărfii = 1.600.000 lei

Valoarea contabilă marfă 1.520.000 ¿¿ valoarea fiscală 1.600.000 deci avem o diferenţă temporară deductibilă de 80.000 lei care va determina o creanţă de impozit amânat 80.000 x 16% = 12.800 lei

Creanţe cu = Venituri din 12.800 impozitul amânat impozite amânate

Anul N+1MărfuriValoarea contabilă mărfuri la 31.12.N+1 = 1.520.000 lei – 1.200.000 lei valoarea mărfurilor transferate la

investiţii imobiliare + 60.000 lei ajustări reluate în anul N+1 = 380.000 leiBaza fiscală mărfuri la 31.12N+1 = 1.600.000 valoarea contabilă – 1.200.000 lei valoarea mărfurilor

transferate = 400.000 lei

Întrucât baza contabilă la mărfuri 380.000 lei ¿¿ baza fiscală a mărfurilor 400.000 lei, avem o diferenţă temporară deductibilă de 20.000 lei.

Investiţii imobiliare evaluate la valoarea justăValoarea contabilă investiţii imobiliare evaluate la valoarea justă la 31.12.N+1 = 1.100.000 leiBaza fiscală investiţii imobiliare evaluate la valoarea justă la 31.12.N+1 = 1.200.000 lei

Întrucât valoarea contabilă investiţii imobiliare 1.100.000 lei ¿¿baza fiscală investiţii imobiliare 1.200.000 lei, avem o diferenţă temporară deductibilă de 100.000 lei.

Total diferenţe temporare deductibile = 20.000 lei mărfuri + 100.000 lei investiţii imobiliare = 120.000 lei care generează o creanţă de impozit amânat de 19.200 (120.000 x 16%).

Creanţă de impozit amânat la 31.12.N = 12.800 leiCreanţa de impozit amânat se va majora cu 19.200 – 12.800 = 6.400 leiCreanţe cu = Venituri din 6.400

impozitul amânat impozite amânateIFRS 1

APLICAŢII1) Întreprinderea X a achiziţionat 100% acţiunile societăţii Y la 01.01.2004. În 2003, societatea Y a realizat

vânzări pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. Deşi potrivit IAS 37 societatea Y ar fi trebuit să recunoască un provizion pentru garanţii de 15.000 lei, acesta nu a fost recunoscut. La 01.01.2005, data trecerii la IFRS suma necesară pentru decontarea datoriei estimate este de 12.000 lei. Ce înregistrări efectuează întreprinderea X la data trecerii la IFRS dacă se aplică excepţia facultativă? Dar dacă se aplică prevederile IFRS 3 retrospectiv?

Răspuns:În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere, întreprinderea X efectuează următoarele

înregistrări:A) dacă aplică excepţia facultativă:1172 = 1512 12.000

Rezultatul reportat din adoptarea Provizioane pentru garanţii Pentru prima dată a IFRS acordate clienţilor

B) dacă aplică IFRS 3 retrospectiv:2071 = 1512 15.000

Fond comercial Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

La data trecerii la IFRS:1512 = 1172 4.000

2) Data trecerii la IFRS pentru întreprinderea X este 01.01.2005. La această dată societatea X deţine un utilaj care îndeplineşte criteriile pentru a fi clasificat ca deţinut în vederea cesiunii începând cu 01.03.2004. Potrivit reglementărilor contabile anterioare, societatea X a continuat să amortizeze utilajul, amortizarea pentru perioada 01.03.2004 – 31.12.2005 a fost de 12.850 lei. Ce înregistrare va efectua întreprinderea X pentru întocmirea bilanţului de deschidere?

Răspuns:Întreprinderea X va efectua următoarea înregistrare pentru întocmirea bilanţului de deschidere:2813 = 1172 12.850

Amortizarea instalaţiilor, Rezultatul reportat din adoptareamijloacelor de transport pentru prima dată a IFRS

3) La data trecerii la IFRS, o entitate efectuează testul de depreciere a fondului comercial conform IAS 36, în urma căruia rezultă o pierdere din depreciere de 80.000 lei. Fondul comercial are o valoare brută de 400.000 lei şi o amortizare de 150.000 lei.

Care este tratamentul specific pentru trecerea la IFRS?Rezolvare:Se anulează amortizarea cumulată:2807 = 207 150.000

Amortizarea fondului comercial Fond comercialSe înregistrează pierderea din depreciere:1177 = 207 80.000

Rezultatul reportat provenit din Fond comercialtrecerea la aplicarea IFRS mai puţin IAS 29

4) Firma Rotas deţine o construcţie realizată prin surse proprii, cu o valoarea contabilă de 64.000 lei, dată în folosinţă la data de 01.01.N, durata de utilizare 40 de ani. La data de 31.12.N, valoarea reevaluată a clădirii este de 76.050 lei. Data trecerii la IFRS este 01.01.N+2. Valoarea justă a clădirii la data de 01.01.N+2 este de 78.000 lei. Firma Rotas alege tratamentul de bază din IAS 16 pentru evaluarea imobilizărilor corporale (cost minus amortizare cumulată).

Care sunt posibilele incidenţe ale IFRS 1?Rezolvare:Conform IFRS 1 (excepţia facultativă), firma Rotas are 2 opţiuni de evaluare a clădirii: la valoarea justă sau

la valoarea contabilă netă.a) la valoarea justă situaţie stabilită în baza ajustării valorii contabile astfel:

Valoarea contabilă netă este de 74.100 lei (76.050 – 76.050/39 ani, adică amortizarea anului N+1), iar valoarea justă este de 78.000 lei. Va trebui să majorăm valoarea contabilă până la valoarea justă (78.000 – 74.100) conform înregistrării contabile:

212 = 1178 3.900 Construcţii Rezultatul reportat provenit din trecerea

la aplicarea IFRS mai puţin IAS 29b) la valoarea de 74.100 lei, valoarea contabilă netă.

STUDII DE FEZABILITATE

Aplicaţie

1) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 20.000 lei şi o rată de actualizare de 8%, prezintă

următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost de investiţie

Costuri de exploatare Total cost Total încasări

0 20.000 20.0001 12.000 12.000 18.5002 12.500 12.500 19.2003 14.000 14.000 21.5004 13.000 13.000 20.2005 15.500 15.500 21.500

Total 20.000 67.000 87.000 100.900

Să se calculeze:a) termenul neactualizat de recuperare a investiţiei;

b) te rmenul ac tua l i za t de recupera re a inves t i ţ i e i ;c ) VANd) ind ice le de p rof i t ab i l i t a t e .

Răspuns:a) Termenul neactualizat de recuperare al investiţiei se calculează ca raport intre investiţia totală şi

cash –flow-ul mediu anual.

Tr = It / CF mediu anual

It = 20.000 lei

CF mediu anual = (CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (0 + 6.500 + 6.700 + 7.500 + 7.200 + 6.000)/6 = 33.900/6 =

5.650 lei

Tr = 20.000/5.650 = 3,53

Termenul de recuperare al investiţiei neactualizate este de 3 ani şi 6 luni şi 10 zile.

b) Termenul de recuperare conform variantei actualizate rezultă din datele din tabelul următor:

Cash-flow (mii lei) An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5- 20.000 6.500 6.700 7.500 7.200 6.000

Rata de actualizare 8%Cash-flow actualizat - 20.000 6.019 5.744 5.953 5.292 4.083Sumă rămasă de recuperat - 13.981 - 8.237 - 2.284 - -Procent 0,431*Cash-flow cumulat 6.019 11.763 17.716 23.008 27.091

* 0,431 = 2.284/5.292

Termenul de recuperare a investiţiei conform variantei actualizate este de 4,431 adică 4 ani şi 5 luni.

c) VAN se poate stabili ca diferenţă dintre cash flow-ul actualizat şi valoarea investiţiei (27.091 – 20.000)

sau conform relaţiei:

VAN = - 20.000 +

6 .5001,08

+ 6 .700

1 ,082+ 7 .500

1 ,083+ 7 .200

1,084+ 6 .000

1 ,085=

- 20.000 + 6.019 + 5.744 + 5.953 +

5.292 + 4.083 = 7.091

d) Indicele de profitabilitate are valoarea:

IP =

VAN+ I0

I 0 =

7 .091+ 20 . 00020 . 000

=1 ,354

ANC

Aplicaţii

1) Sa se determine activul net contabil corectat pe cunoscând următoarele date: capital social 10.000;

rezerve 3.000; rezultat reportat 5.000; cheltuieli de constituire 2.000; cheltuieli de cercetare 10.000, din care 4.000

destinate creării unui post pentru înlocuirea altuia care va ieşi de pe piaţă anul următor; cheltuieli in avans 1.000 lei.

Rezolvare:

ANC = 10.000 (capital social) + 3.000 (rezerve) + 5.000 (rezultat reportat) – [2.000 (cheltuieli de constituire) +

6.000 (cheltuieli de cercetare altele decât cele destinate creării unui produs ce îl va înlocui pe altul ce va ieşi de pe

piaţă)] = 10.000 lei.

2) Determinaţi rata de capitalizare a unei întreprinderi cunoscând următoarele informaţii:

riscurile întreprinderii = 15%;

rata de bază = 6%;

coeficientul primei de risc = 1,25;

cheltuieli financiare= 1.200 lei;

venituri financiare = 900 lei;

datorii financiare (40% din sursele de finanţare) = 5.000 lei;

cota de impozit pe profit = 16%.

Rezolvare:

Rata de capitalizare este de fapt costul mediu ponderat al capitalului (CMPC).

CMPC = CCPR x GCPR+CCI x GCI

Costul capitalului propriu (CCPR) este:

CCPR = Rata bază + (rata risc – rata bază) x coeficient primă risc =

= 6% + (15% - 6%) x 1,25 = 17,25%

Costul capitalului împrumutat (CCI) va fi:

CCI = Cheltuieli cu dobânzi (Cd) x (1- 0,16)

Cd = (cheltuieli financiare – venituri financiare)/Datorii financiare =

= (1.200 – 900)/5.000 = 6%

CCI = 6% x (1 – 0,16) = 5,04%

CMPC = 17,25 x 60% + 5,04 x 40% = 10,35% + 2,016 = 12,366%.

Aplicaţii1) Profitul net a unei întreprinderi are următoarele valori în ultimii 5 ani: 450.000 lei, 480.000 lei, 500.000

lei, 530.000 lei, 550.000 lei. Rata de actualizare este de 20% , iar rata anuală de creştere este de 8%.Să se stabilească valoarea întreprinderii utilizând metoda bazată pe valoarea de rentabilitate şi să se

interpreteze datele obţinute.Rezolvare:

A) Plecăm de la relaţia: V =

PNa - g

Întrucât profitul net a crescut în fiecare an, se poate estima că în anul următor va fi de 58.000 lei, iar valoarea de rentabilitate a întreprinderii va fi de 580.000 : 0,12 = 4.833.333 lei.

2) O întreprindere are în anul de bază un flux de trezorerie de 450.000 lei, care creşte în anul curent cu 10%. Creditorii firmei cer o dobândă de 12%. Să se stabilească valoarea întreprinderii utilizând metoda bazată pe o creştere constantă a fluxurilor de trezorerie.

Rezolvare:

Relaţia de calcul este: V =

CFk - g

V =

450 .000 x 1,100 ,12 - 0,10

=24 .750 . 000lei

Valoarea întreprinderii utilizând metoda bazată pe o creştere constantă a fluxurilor de trezorerie este de 24.750.000 lei.

3) Avem următoarele date: activul net contabil (ANC) = 200.000 lei, profitul net = 25.000 lei, rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară (r) = 9%.

A) Să se calculeze valoarea întreprinderii în cazul în care rata de actualizare (a) ia valorile 15%, 18% şi 20%.

B) Dacă profitul este de 15.000 lei, care va fi valoarea întreprinderii?

Rezolvare:A) Valoarea întreprinderii este dată de relaţia:

V = ANC +

PN−ANC x r

kPragul de rentabilitate al firmei este de 18.000 lei (200.000 x 9%), iar renta de goodwil este pozitivă adică

7.000 lei (25.000 – 18.000).Pentru a = 15%, 18% şi 20%, valoarea întreprinderii şi Goodwil-ul vor avea următoarele valori:

a Valoarea întreprinderii GW15% 246.667 46.667*18% 238.889 38.88920% 235.000 35.000

* 46.667 =

25 . 000 - 200. 000 x 9%15 %

B) În cazul în care profitul este de 15.000 lei, valoarea întreprinderii şi Badwil-ul (Valoarea întreprinderii – ANC) vor avea valorile:

a Valoarea întreprinderii Badwil15% 180.000 - 20.000*18% 183.337 - 16.66720% 185.000 - 15.000

* - 20.000 =

15 . 000 - 200 . 000 x 9%15 %

Concluzii:Dacă CB ar fi de 15.000 lei, această valoare va fi inferioară pragului de rentabilitate al întreprinderii, de

18.000 lei, renta (marja) va fi negativă (- 3.000 = 15.000 – 18.000),

4) O societate listată pe piaţa bursieră prezintă următoarele date: profitul net pe acţiune în perioada actuală este de 3 lei, PER-ul sectorului din care face parte întreprinderea ce a emis acţiunea = 85%. Să se calculeze cursul acţiunii în următoarele situaţii:A) într-o perioadă de recesiune caracterizată cu un PER = 9;B) într-o perioadă de expansiune caracterizată cu un PER = 16;C) Care vor fi ratele de rentabilitate financiară în cele 2 situaţii?

Rezolvare:A) Plecăm de la relaţia:

C0 = PNA0 x PERrelativ0 x PERIB0

C0 = 3 x 0,85 x 9 = 22,95 lei

B) C0 = 3 x 0,85 x 16 = 40,8 lei

C) Ratele de rentabilitate vor avea valorile:

RFIN =

1PER relativ x PERIB

- în cazul recesiunii:

RFIN =

10 ,85 x 9

=13 ,07 %

- în cazul expansiunii

RFIN =

10 ,85 x 16

=7 ,35 %

5) SC ALFA SA a cumpărat 200 de obligaţiuni emise de SC OMEGA SA, în următoarele condiţii:- valoarea nominală a unei obligaţiuni 1.000 euro;- preţul de emisiune 995,15 euro;- durata 5 ani;- rata anuală a dobânzii 3,75%;- rata dobânzii pentru titlurile de stat emise pentru 5 ani la data evaluării firmei ALFA SA este de 2,5%.Să se stabilească valoarea actuală a unei obligaţiuni.Rezolvare:Valoarea procentuală a unei obligaţiuni se stabileşte conform relaţiei:

V = ∑t=1

nRd

(1+Rdts )t+100 %(1+Rdts )n

Unde:Rd = rata dobânziiRdts = rata dobânzii la titlurile de stat;t = anul tn = numărul de ani ai obligaţiunii.

V = ∑t=1

53 ,75 %

(1+2,5 % )t+100 %(1+2,5 % )5

= 3,6585 + 3,5693 + 3,4822 + 3,3973 + 3,3144 + 88,386 = 105,81%Valoarea actuală a unei obligaţiuni este de 1.000 euro x 105,81% = 1.058,077 euro.Faţă de preţul de emisiune valoarea actuală a unei obligaţiuni a crescut cu 62,927 euro.

6) Valoarea la termen a unei întreprinderi redresabile după 2 ani este de 50.800.000 lei. Cunoscând că este nevoie de un capital de 12.500.000 lei pentru redresarea activităţii, iar rata de actualizare este de 12%, să se stabilească valoarea întreprinderii redresabile.

Rezolvare:

V =

Vt

(1+a )n−Kinv

=

50 .800. 000

(1+0 ,12)2−12.500 . 000=40 . 497 .449−12 .500 .000=

27.997.449 lei

aplicatii curs

Documents