Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata

Maria Rădoane

Definiţii Geomorfologia dinamicã - domeniu al geomorfologiei care se ocupã de

studiul proceselor, sub raportul aspectelor generale privind iniţierea lor, dezvoltarea şi constrângerea lor pânã la concretizarea în morfologie şi tip de depozite.

Geomorfologia aplicată - o aplicare a cunoştinţelor de geomorfologie la soluţionarea problemelor privind folosirea terenurilor, exploatarea resurselor, planificarea şi amenajarea mediului.

Geomorfologia environmentală – ştiinţa care examinează relaţia între Om şi Mediu

Jean Tricart (1920 – 2003) Este o ramurã consacratã de şcoala de la

Strasbourg (creată de Jean Tricart). In mai toate ţãrile lumii în care

geomorfologia a cunoscut o emancipare dupã al II-lea rãzboi mondial, o asemenea ramurã s-a impus prin natura lucrurilor.

In România Din secolul al XIX-lea apar şi lucrări despre

eroziunea şi degradarea terenurilor şi aparţin agronomilor şi silvicultorilor (de exemplu, Ion Ionescu de la Brad).

Sprijinul sistematizării urbane şi rurale Ameliorarea terenurilor degradate Cunoaşterea zonelor umede Importanţa hărţilor geomorfologice în

amenajarea teritoriului

Geomorfologie environmentală- termenul a fost introdus de Coates în 1971. El a definit Geomorfologia

environmentală drept utilizarea practică a geomorfologiei pentru soluţionarea problemelor acolo unde omul doreşte să transforme, să schimbe sau să folosească procesele geomorfologice;

Această disciplină implică următoarele teme:

- Studierea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief care afectează omul, inclusiv fenomenele de hazard cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren, ravenaţia, eroziunea laterală etc.

- Analiza problemelor în zonele unde omul planifică să perturbe sau deja a alterat ecosistemul apă-uscat.

- Utilizarea de către om a agenţilor sau produselor geomorfologice ca resurse, cum ar fi apa, nisipul, pietrişul, roca sau peisajul.

- Utilizarea geomorfologiei în planificarea şi managementul mediului

Panizza (1992) Geomorfologia Environmentală examinează relaţiile

între om şi mediu Mediul = “o serie de componente fizice şi biologice

care au un efect asupra vieţii şi asupra dezvoltării şi activităţilor organismelor vii »

Componentele geomorfologice ale mediului pot fi schematic subdivizate în :

-resurse geomorfologice şi -hazarde geomorfologice.

Resursele geomorfologice

Materialele brute (asupra cărora acţionează procesele geomorfologice), cât şi formele de relief – ambele sunt folositoare omului, depinzând de circumstanţele economice, sociale şi tehnologice.

De exemplu, depozitele fluviale sau litorale pot deveni valoroase din punct de vedere economic şi sunt considerate ca resurse geomorfologice când sunt folosite pentru exploatarea pietrisului si nisipului. În mod similar, o plajă poate avea valoare şi este considerată ca resursă geomorfologică când este utilizată în scop turistic.

Hazardele geomorfologice posibilitatea ca un anumit fenomen al

instabilităţii geomorfologice de o magnitudine dată ar putea avea loc într-un anumit teritoriu şi într-un anume timp şi să afecteze sistemele umane”.

De exemplu, într-o anumită zonă, poate fi evaluată posibilitatea ca o alunecare să se producă peste 50 de ani si sa afecteze proprietati, cai de comunicatii si chiar vieti omenesti.

28 iulie 2004 valea Trotusului

Omul În contextul relaţiilor cu mediul,

omul se regăseşte în sintagmele :

activitatea umană vulnerabilitatea teritoriului.

Activitatea omuluireprezintă acţiunea specifică a omului care

poate fi rezumată în termenii vânătoare, păşunat, agricultură, despădurire, utilizarea resurselor naturale şi lucrările inginereşti

Vulnerabilitatea teritoriului

reprezintă complexul tuturor lucrurilor care există ca rezultat al intervenţiilor umane într-o regiune dată şi care pot fi direct sau indirect senzitive la pagubele materiale.

Incluse în acest complex sunt populaţia, clădirile şi structurile, infrastructurile, activitatea economică, organizarea socială şi orice programe de dezvoltare şi expansiune planificate pentru un teritoriu dat.

Relaţiile între Mediul Geomorfologic şi Om

Prima posibilitate:Mediul Geomorfologic este privit ca pasiv în relaţie cu Omul (activ). Cu alte

cuvinte, o resursă poate fi alterată sau distrusă de activitatea umană (de exemplu, un peisaj montan care a fost modificat de un buldozer).

A doua posibilitate Hazardele Geomorfologice în relaţie cu Vulnerabilitatea Teritoriului, unde

Mediul Geomorfologic este privit ca activ în relaţie cu Omul (pasiv). Cu alte cuvinte, un hazard poate altera sau distruge câteva clădiri sau

infrastructuri (de ex., o alunecare sau eroziune fluvială, costiera cauzează colapsul unei sosele, pod, cladire etc).

Concluzii IMPACT - consecinţele Activităţii

Umane asupra unei Resurse Geomorfologice

RISC - consecinţele Hazardelor Geomorfologice asupra unei localizări a Vulnerabilităţii Teritoriului

1. Dacă noi considerăm acest pod natural ca un hazard şi omul cu bivoli si car ca vulnerabilitate, colapsul eventual al podului reprezintă un risc.

2. Dacă, din contră, noi considerăm podul natural ca o resursă geomorfologică (prin singularitatea şi raritatea lui) şi trecerea omului pe el cu bivolii lui ca o activitate care poate cauza colapsul podului, astfel avem de-a face cu un impact

Podul Diablo, Spania

Exercitiul 1

Eroziunea laterala = Hazard Geomorfologic Terasa fluviala de 7 m = Resursa Geomorfologica Biserica Bociulesti = Structura Vulnerabila Concluzia: exista Riscul ca biserica sa fie distrusa, ceea ce s-a si intamplat

Exercitiul 2

Amenajarea lacului Izvoru Muntelui – Activitate Antropica in valea BistriteiValea Bistritei (versanti, terase etc) - Resursa GeomorfologicaActiunea dinamicii apei lacului Izvoru Muntelui – Impact asupra mediului geomorfologic

Exercitiul 3

Resursa geomorfologica = versantii

Activitate umana = actiunea turmelor de animale

Vulnerabilitatea teritoriului = interesul omului pentru stabilitatea versantilor

Terasetele de tipul cararilor de oi =

raspunsul la impactul activitatilor umane

Exercitiul 4

Resursa Geomorfologica = versantul, solul fertil

Activitatea Umana = despadurirea, destelenirea, aratura in lungul versantului

Hazard Geomorfologic = actiunea precipitatiilor asupra terenului afanat

Vulnerabilitatea zonei = terenul fertil

RISC = aparitia de fagase, ogase, ravene

Obiectivele geomorfologiei aplicate identifică descrie formele de relief, explică originea lor predictează comportarea sau

desfăşurarea ulterioară

IdentificareaReprezintă o simplă evaluare cantitativă

şi calitativă care ne pune în cunoştinţă cu elementele generale ale locului geomorfologic

Identificarea unei ravene

Identificarea unui sector de albie

Identificarea unui profil de tarm

Identificarea unei alunecari de teren

DescriereaDescrierea se face în termeni cantitativi,

privind variabilele geomorfometrice sau ale parametrilor ce definesc un proces (de eroziune, transport de aluviuni, deplasări de teren, eroziuni de maluri etc).

Sectiunea de albie, r. Barlad

ExplicareaEvaluarea raporturilor cauză – efect

în apariţia şi dinamica formelor şi a proceselor de relief.

Producţia de aluviuni în relaţie cu suprafaţa bazinului hidrografic pentru 49 de bazine hidrografice din Carpaţii Orientali situate pe roci de fliş în comparaţie cu situaţia a 5 bazine mici din valea Trotuşului, monitorizate după viitura din 28 iulie 2004

1

10

100

1000

10000

100000

0.1 1 10 100 1000 10000

Suprafata bazinului, Sb, kmp

Prod

uctia

de

aluv

iuni

, Pa,

t/k

mp/

an

Evaluarea Pa pe baza de masuratori pe timp lungPa = 655.48 Sb (exp -0.1654)

r = 0.662

Evaluarea Pa dupa viitura din 28 iulie 2004

Matricea de corelaţie a variabilelor morfometrice si sedimentologice a albiei râului Bârlad

Variabila morfo-sedimentologica

L(km)

Sb(kmp)

Ia (m/km)

B (m)

Hmax (m)

SS (mp)

Hmed (m) Rh AS AD M A+Pp A+P

m D50p

L(km) 1                          

Sb(kmp) 0.993 1                        

Ia (m/km) -0.612 -0.613 1                      

B (m) 0.209 0.193 -0.466 1                    

Hmax (m) -0.510 -0.528 0.086 0.42

1 1                  

SS (mp) 0.001 -0.019 -0.264 0.856 0.697 1                

Hmed (m) -0.384 -0.416 0.282 0.13

6 0.799 0.474 1              

Rh -0.312 -0.344 0.181 0.23

5 0.821 0.571 0.987 1            

AS -0.146 -0.165 -0.161 0.73

4 0.664 0.861 0.387 0.459 1          

AD 0.056 0.039 -0.280 0.684 0.572 0.838 0.460 0.549 0.494 1        

M -0.407 -0.416 0.169

-0.05

20.221 0.033 0.314 0.278 0.153 -

0.038 1      

A+Pp 0.004 -0.045 0.180-

0.325

-0.059 -0.110 0.267 0.227 -

0.120-

0.033 0.256 1    

A+Pm -0.458 -0.457 0.065 0.02

2 0.279 0.055 0.250 0.230 0.157 0.015 0.896 0.016 1  

D50p 0.145 0.173 -0.213 0.510 0.083 0.273 -0.169 -

0.111 0.222 0.206 -0.396

-0.755

-0.215 1

Postdictia Reprezintă evaluarea condiţiilor dinamice sau

caracteristicilor anterioare situaţiei actuale, respectiv, istoria reliefului în ultima parte a timpului geologic (Holocenul), aspect care este în relaţie cu identificarea tendinţei în timp lung a fenomenului geomorfologic studiat.

Faze de evolutie a pozitiei albiei r. Suceava la confl. Siret

R. Suceava la Iţcani