cetatea cultural a · 2013. 5. 29. · deaat dec coloa n'auc nimic de-a face cu ele,...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a IV � a, an XIV, NR. 9 (107), iunie 2013, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

Tel/fax. 0264-440539;

0264-595309; 595322

e-mail: [email protected]

[email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan �si Casa de Cultur�a a Municipiului Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

CuprinsMiron SCOROBETE ....... DIN JURNALUL INTIM AL DACIEI EDENICE 4

Dr. Dan BRUDA�SCU ....... KOSSUTH LAJOS �SI ½LUPTA PENTRU ELIBERAREA UNGARIEI� 6

Prof. Damian TODI�TA ....... LOCURI DIN JUDETUL CLUJ LEGATE DE AMINTIREA LUI MIHAI

VITEAZUL 11

Iuliu-Marius MORARIU ....... MAX WEBER �SI ETICA PROTESTANT�A 22

Emilian MIREA ....... VREMEA DEZV�ALUIRILOR 27

Ionut,T,ENE ....... COMUNIZAREA UNIVERSIT�A�TII DIN LEIPZIG.REPERE ALE REZISTEN�TEI �SI

SUPRAVIE�TUIRII(Karl Marx Universit�at Leipzig) 29

Corneliu FLOREA ....... ROM�ANIA TANDRE�TEA MEA 50

Adalbert GYURIS ....... UN POET UITAT: Claudius Myron I�SFAN 72

Eugen DORCESCU ....... POEME 75

ION CRISTOFOR ....... POEME 79

Dana DEAC ....... POEME 81

Cornel VANA ....... POEME 82

Titina Nica T,ENE ....... POEME 83

ALEXANDRU JURCAN ....... DRAGELE MELE SINONIME 84

Vera IEREMIA�S ....... E X P O Z I �T I A 84

Al. Florin �TENE ....... METAFORA CA RITM AL G�ANDIRII POETICE 87

Gabriela MIHALACHE ....... SINUCIDEREA LUI SILVESTRU CAPITANOVICI DIN ROMANUL

�CARTEA NUNT,I� DE GEORGE C�ALINESCU 88

Roni C�ACIULARU ....... ION CRISTOFOR � UN MARE POET ! 92

Dr. Dan BRUDA�SCU ....... RECENZII 94

Ionut,CARAGEA ....... Sorin Cerin, UN SCRIITOR AGRAMAT 96

Ionel POPA ....... CARTEA TABITEI 98

FLORINA ILIS ....... CRUCIADA COPIILOR 101

EPIGRAME 104

3

4

Miron SCOROBETEDIN JURNALUL INTIM AL DACIEI

EDENICE

(Edi�tia a III-a, preg�atit�a pentru tipar)

La Negoi, l�ang�a Lunca Cernii, undecons�atenii mei r�achitovenii aveau f�ana�te, ��sif�acuser�a s�ala�se �si-�si iernau vitele, a exis-tat o m�an�astire ��nchinat�a m�an�astirii Prislop.Familia de gro� Cserm�enyi ar � voit s�a-�si��nsu�seasc�a locurile m�an�astirii, drept pentrucare au hot�ar�at s�a-l otr�aveasc�a pe stare�t cu opogace pe care i-au dat-o. Stare�tul, ne�stiinddespre ce e vorba, a dus pogacea la m�an�astire.S'a nimerit ca tocmai atunci doi feciori ai grofu-lui s�a umble pe acolo la v�an�atoare. Ab�at�andu-se pe la m�an�astire, stare�tul i-a omenit cu poga-cea pe care o primise de la mama lor. Dup�a ceau m�ancat-o, unul din ei a murit pe drum, iarcel�alalt dup�a ce a ajuns acas�a. Groful a pornitcu oamenii lui asupra m�an�astirii, dar stare�tul asc�apat refugiindu-se peste mun�ti, la m�an�astireaTismana. Familia Cserm�enyi, dup�a credin�tapoporului c�az�and sub blestemul c�alug�arului, s'apustiit. Epitaful unui Sigismund Cserm�enyi deReketye falva, decedat la 2 ianuarie 1693 ��nv�arst�a de 63 de ani, s'a p�astrat pe frontispi-ciul bisericii vechi din R�achitova. (Dr. Deme-triu Radu, Diecesa Lugo�sului. �Sematism isto-ric, 1903, p. 450).

* * *

Alergia la tot ce �tine de universul rustic, lacare se refer�a doar aluziv cu o dispre�tuitoaresuperioritate, o au cei desprin�si recent de acelunivers, a�a�ti la doar o genera�tie-dou�a distan�t�ade el. Lor opinca, brazda de f�an, carul cu boile evoc�a leg�aturi prea proaspete ale acestoracu ei ��n�si�si, vor s�a se despov�areze de un balastat�at de compromi�t�ator �si o fac, spre a se ve-dea c�at de colo c�a n'au nimic de-a face cu ele,batjocorindu-le, lu�andu-le peste picior. Pen-tru ei, tot ce e ½mioritic�, ��ncep�and chiar cu

balada-emblem�a, nu poate � dec�at ridicol, su-biect de luat ��n der�adere. Literaturii care arenes�abuin�ta de a se mai inspira din acea lume i-au fabricat �si o porecl�a: ½p�a�sunism�. E, de fapt,acela�si complex care func�tioneaz�a la m�anji�tii cusm�ant�ana � ca s�a r�am�anem ��n aria tematic�a,inventarul rustic � fostului regim, n�ap�arli�ti in-stant ��n cei mai vajnici anticomuni�sti.

* * *

C�and am venit eu ��n Cluj, ora�sul era plinde p�as�ari. Bine��n�teles, cele cu care f�aceai mai��nt�ai cuno�stin�t�a erau porumbeii din jurul sta-tuii lui Matei Corvin. Pe atunci, v�az�and pasiu-nea porumbeilor pentru statui �si pie�te centrale,le atribuiam un sim�t artistic superior celorlalte��naripate. Acum, c�and ne-am dedat la capita-lism, ��nclin s�a judec altfel. Probabil, �stiind c�aacelea sunt punctele cele mai c�autate de turi�sti,columbele se instaleaz�a acolo din ra�tiuni mana-geriale pentru c�a acolo deverul e mai dinamic.Parcul era ��nc�arcat de mierle. Str�ab�at�andu-l,

mai ales dup�a ploaie, erai invitatul unui regalconcertistic ��n care to�ti participan�tii la un fes-tival muzical, orchestre �si soli�sti, sunt reuni�tipe scen�a �si ��si interpreteaz�a partitura preferat�aconcomitent.R�andunelele se mai r�ariser�a ��nc�a de pe

atunci, dar tot mai puteau � v�azute. Mair�am�aseser�a ��n ora�s ��n dou�a locuri: la Conser-vator �si la Radio (se vede c�a vibra�tiile mu-zicale emise de aceste institu�tii, �e live, �e��nregistrate magnetic, le priau). La sediul ul-tramodern al Radioului de-abia inaugurat, ��sif�aceau locuin�tele ��nghesuite, cuib lipit de cuib,dup�a noile cerin�te urbanistice ale a�sez�arilortot mai aglomerate. �Ingrijitorii se dotaser�acu ni�ste pr�ajini cu care le demolau de cum��ncepeau s�a se��n�ripe, p�an�a c�and le-am interzisac�tiunea (eram ��n consens cu ampla campaniedeclan�sat�a ��n str�ain�atate ��mpotriva demol�ariisatelor rom�ane�sti). Lucica le-a copiat elegante-lor p�as�arele vestimenta�tia �si i-a confec�tionat-oidentic�a Lumini�tei c�and, la o fastuoas�a serbare

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

de la gr�adini�t�a, ea era r�andunic�a.Pe Some�s, ap�areau din c�and ��n c�and p�as�ari

acvatice necunoscute de noi. Unii le explicau castoluri migratoare pornite din Peninsula Scan-dinavic�a �si care, ��n drum spre Delta Nilului, cuun popas ��n Delta noastr�a, se r�at�aceau �si, p�an�as�a-�si reg�aseasc�a traseul corect, mai pluteau pel�ang�a podul Garibaldi din parcul Clujului.�Intr'o var�a, Some�sul s'a umplut de pesc�aru�si.

C�a�tiva se vede c�a-�si stabiliser�a domiciliul de-�nitiv ��n Cluj pentru c�a erau v�azu�ti, maiales dup�a ��nserare, d�and t�arcoale TeatruluiNa�tional, �ind, dup�a ce arta teatral�a a sucom-bat, singura trup�a care mai �tinea stagiunile ve-nerabilei institu�tii.Mihai, copil, ��nregistra �t�arcile v�azute; ajun-

sese la un moment dat la nu �stiu c�ate sute�si suma tot cre�stea pentru c�a, pe atuncic�al�atoream mult, le monitoriza �si pe cele z�aritedin goana trenului pe c�amp.�Si ��n gr�adina noastr�a le pl�acea mierlelor s�a

vin�a. Cioc�anitorile b�ateau alfabetul Morse ��np�arul b�atr�an din spatele casei. Pi�tigoii erau ��nlargul lor. Gerurile cumplite ne erau vestitede o pas�are mare, aproape c�at o bibilic�a, bej,cu pic�a�tele pe pieptul proeminent, care scoteani�ste sunete scurte, metalice. O pereche de tur-turele au��nceput��ntr-o var�a s�a-�si fac�a cuibul pepervazul unei ferestre pe care o �tineam deschis�a�si noaptea. Sticle�tii, m�andri de penajul lor at�atde multi �si de viu colorat, puneau st�ap�anire pecire�s.Azi m'a izbit t�acerea ��nghe�tat�a din gr�adina

noastr�a. �In alte ierni (acum suntem la mij-locul lui ianuarie), c�and celelalte p�as�ari mi-graser�a sau ��si c�autaser�a pe undeva ad�apost(Iarna ninge �si ��nghea�t�a,/Frigul cre�ste tot me-reu,/P�as�arica cea istea�t�a/Nu-�si mai zice c�antuls�au.//C�and afar�a viscole�ste/Ea s-ascunde tre-mur�and/�Intr'un col�t unde g�ase�ste/Nu ca varaciripind. Ion Creang�a), vr�abiu�tele, r�amasef�ar�a concuren�ti, ne asaltau cu ciripitul lor.Cu vr�abiile, eu am o rela�tie privilegiat�a, unfel de ½clauza na�tiunii celei mai favorizate�.

Dispre�tuite de unii, considerate d�aun�atoare deal�tii, mie ��mi sunt cu deosebire dragi. �In po-vestirile mele pentru copii le-am �si rezervat unregim aparte. �Si se vede c�a ele au remar-cat asta (deduc c�a se num�ar�a printre cititoriimei), pentru c�a din jurul casei noastre, iarna-vara, ele nu lipseau niciodat�a, transform�andu-ne gr�adina ��ntr'un cr�ang cu zurg�al�ai de argint.Azi nu le-am mai auzit. Nu le mai v�ad

nic�aieri. Dup�a toate celelalte, s�a ne � p�ar�asit�si vr�abiu�tele, ele care ne r�am�aseser�a cele maicredincioase?S�a � r�amas numai cu ciorile?

* * *

Iisus Hristos prin r�anile Lui ne-a deschispor�tile ca noi s�a putem intra ��ntru El.

* * *

Tata era foarte m�andru c�a so�tia lui Voicu,mama lui Iancu de Hunedoara, c�areia-i �stia�si numele: Elisabeta, era din satul nostru,R�achitova.Dup�a ce crezusem c�a am ��n fa�t�a doar

o frumoas�a legend�a nelegitimat�a dec�at detradi�tie, am c�autat �si eu ��n documente �si amconstatat c�a Erzsebet Morzsinai, so�tia luiVoicu, nu e dec�at transcrierea maghiarizat�a anumelui Elisabeta Mu�sana (½alias Mursina deDomsas�). Ace�sti Mu�sana, cnezi de Densu�s,erau cei ce st�ap�aneau R�achitova unde auridicat cetatea existent�a �si azi.Or, ½Numele Mu�sana consemnat ��n docu-

mente pare a � totu�si creat de cancelarii �si caadev�aratul nume al acestei ramuri a familieis�a � fost Mu�sat. O pisanie pictat�a sub icoanaTreimii de pe un st�alp din nava bisericii dela Densu�s consemneaz�a ¾Rug�aciunea robuluilui Dumnezeu Cr�astea �ul lui Mu�sat¿,� (RaduPopa, La ��nceputurile evului mediu rom�anesc.�Tara Ha�tegului, p. 95). Iar ��n Dacia edenic�aspun: ½Aici, ��n patria Corvine�stilor, se g�asescfoarte mul�ti �t�arani cu numele de B�as�arab�a, iar


6

al�tii de Mu�sat, adeverind ceea ce Eminescudezv�aluia cu mai bine de un secol ��n urm�a:��nrudirea, cu izvorul ��n �Tara Ha�tegului, a celortrei familii domnitoare rom�ane, argument alunit�a�tii de neam a tuturor rom�anilor�, (undefac trimiteri pe aceea�si tem�a �si la Hasdeu �sila geograful I. Conea). O Mu�sat�a, mama luiCorvin, acesta ��nrudit cu Basarabii (NicolausOlahul, nepotul lui Ioan Corvin, declara c�ase trage din familia domnitoare a Basarabilor�T�arii Rom�ane�sti). . .

Dr. Dan BRUDA�SCU

KOSSUTH LAJOS �SI ½LUPTA PEN-TRU ELIBERAREA UNGARIEI�

Peste c�ateva zile, ��n Rom�ania, dar �si ��nalte zone ale Europei de sud-est, se va marca��mplinirea a 163 ani de la izbucnirea Revolu�tieide la 1848 � 18491 , eveniment politic majorcare a zguduit din temelii structurile detip feudal a Imperiului Austro-Ungar carecuprindea ��ntre fruntariile sale Ungaria, c�at �siTransilvania rom�aneasc�a. Dup�a cum se �stie,dup�a o absen�t�a de peste trei secole, cvasitotal�ade pe harta Europei ca stat independent,suveran, de sine st�at�ator, Ungaria d�adeasemne c�a nu mai tolereaz�a condi�tia de coloniea imperiului �si, ��ncurajat�a de revoltele dela Paris, Milano �si Viena2 , a declan�sat, la3 martie 1848, o mi�scare de protest ce vizaob�tinerea statutului de independen�t�a �si alibert�a�tii pentru aceast�a �tar�a.Dup�a cum se �stie, monarhia habsbur-

gic�a a refuzat vreme ��ndelungat�a acordareadrepturilor democratice at�at Ungariei, c�at�si celorlalte provincii anexate Imperiului.

1Articolul a fost redactat ��n martie 2013.2Dar �si de se semnele de sl�abiciune din imperiu, da-

torit�a noilor evolu�tii social-politce pe plan european �sia celor interne, care au destabilizat sistemul autocrathabsburgic.

Revolu�tionarii maghiari au promovat ideeaob�tinerii libet�a�tii cuv�antului �si a con�stiin�tei,eliminarea claselor sociale, anularea legii descutire de taxe �si impozite a nobilimii �si cre-area condi�tiilor pentru acordarea de drepturicet�a�tene�sti pentru �t�arani prin abolirea iob�agiei.

De�si p�area s�a �e operioad�a extrem defavorabil�a pentru protes-tatari, deoarece coroanaImperiului revenise, descurt�a vreme, t�an�arului�si pu�tin experimentatului��mp�arat Franz Joseph,sub in�uen�ta puternic�a a

��mp�ar�atesei So�a, Austria a refuzat acordareaoric�arora din drepturile men�tionate. �In acelecondi�tii, Ungaria s-a autoproclamat ca Repu-blic�a �si l-a ales pe Kossuth3 ca guvernator alnoului stat.

O asemenea decizie afost salutat�a cu entuzi-asm de aproape toateclasele sociale maghiaremul�tumite pentru acestprim pas de rea�rmareat�at a Ungariei pe scenapolitic�a european�a ��ncalitate de stat de sinest�at�ator.

Dovedind o deosebit�a abilitate politic�a, Kos-suth Lajos a prezentat mi�scarea revolu�tionar�adrept un r�azboi pentru eliberarea Ungariei,ac�tiune la care a ��ncercat s�a atrag�a �si alteminorit�a�ti etnice din cadrul monarhiei. A�sa seexplic�a faptul c�a el a bene�ciat de ajutorul a

3Ludovic Kossuth s-a n�ascut la 19 septembrie 1802la Monok, ��n nord-estul Ungariei; ��n prim�avara lui 1803,familia lui s-a mutat la Olaszliszka unde copilul estebotezat ��n biserica luteran�a. �In martie 1808, familia semut�a din nou, de data asta la S�atoraljaujhely.


7

numero�si macedo-rom�ani4 , s�arbo � croa�ti5 ,sau aventurierul general polonez Jozsef Bem.Mi�scarea protestatar�a maghiar�a a dat

curaj �si altor provincii din spa�tiul sud-esteuropean de a declan�sa mi�scari de protest �sipromovarea unor obiective sociale, politice,economice etc. Am ��n vedere ��n mod deosebit

4Dup�a distrugerea ora�sului Moskopole, centrul cul-tural, politici �si eonomic al macedo-rom�anilor din Bal-cani, multe familii au emigat ��n impetriul austriac,unde, datorit�a unor calit�a�ti excep�tionale, ajung s�a con-troleze comer�tul �si schimburile comerciale din�auntru �sidin afara acestuia. Datorit�a averilor imense acumu-late, ei vor ob�tine nu doar ��nalte ranguri aristocra-tice: con�ti, baroni etc., ci �si foarte ��nalte demnit�a�tiadminisrative. O perioad�a de c�ateva decenii, comu-nitatea macedo-rom�an�a din Budapesta, de exemplu,a de�tinut controlul economic �si politic din Ungaria.Dup�a o absen�t�a de dou�a veacuri, elementul rom�anesc aajuns iar s�a controleze, din func�tiie de�tinute, via�ta po-litic�a din Ungaria. Nu ��nt�ampl�ator, gra�tie investi�tiilorfamiliei Gojdu s�a construit, de exemplu, Politenicadin Budapesta,dar �si numeroase edi�cii din plin cen-trul capitalei ungare, pe care, dup�a 1918, toate gu-vernele Ungariei post-trianonice au refuzat s�a le res-tituie mo�stenitorilor Funda�tiei Gojdu, respectiv Mitro-poliei Ardealului. Un alt macedo-rom�an, baronul Sina,a consruit Podul cu lan�turi de peste Dun�are, o bijute-rie arhitectonic�a ��nc�a ��n explotare �si azi. O m�atu�s�aa viiorului mitropolit Andrei �Saguna de�tinea, a Bu-dapesta, un salon artistic, frecventat de elita cultu-rii rom�ane din imperiu, dar �si de scriitori �si arti�stidin Moldova, Muntenia �si Ardeal.Gra�tie sprijinului �siinterven�tiei in�uente a macedo-rom�anilor s- reu�sit nudor ��n�in�tarea Mitropoliei Ardealului, dar �si constru-irea primelor biserici de zid, pentru credincio�sii orto-doc�si ardeleni:Biserica cu lun�a (Oradea), Bisericu�ta Or-todox�a (din Cluj), Bisrica Ortodox�a din Some�seni, ceadin Sebe�s, ca �si a�sa zisa Biseric�a greceasc�a (din apro-pierea Bisericii Negre), la Ba�sov. A fost, de asemenea,sprijinit�a apari�tia d publica�tii ��n limba rom�an�a (inclu-siv revista Familia, ��n care a debutat Mihai Eminescu)�si s-a reu�sit ��n�in�tarea, la Universitatea E�otv�os Lor�anda Catedrei de limba �si literatura rom�an�a, cu concursulmarelui dasc�al�si c�arturar Alexandru Roman etc. F�ar�acontribu�tia remarcabil�a a elementului rom�anesc din im-periu �si de la Budapesta, cultura maghiar�a ar � multmai searb�ad�a �si s�arac�a. C�aci, din punct de vedere cul-tural, rom�anii pot � considera�ti, pe dept cuv�ant, ctitoriimportan�ti pentru cultura �si civiliza�tia statului vecin.

5Un exemplu gr�aitor, ��n acest sens, a fost poetulS�andor Petrovici, devenit, prin magharizare, Pet�o�.

mi�sc�arile revolu�tionare din �t�arile rom�ane,care, ��ntr-o oarecare m�asur�a, au cooperatcu mi�scarea revolu�tionar�a maghiar�a. Cer-curile francmasonice din cele dou�a p�ar�ti auf�acut eforturi deosebite pentru apropierea��ntre liderii revolu�tionari maghiari cu cei din�t�arile rom�ane. Personal, Nicolae B�alcescu a��ncercat, zadarnic, s�a ac�tioneze ca liant �si s�aaplaneze st�arile con�ictuale izbucnite ��ntrerevolu�tionarii ardeleni �si cei maghiari6 .De�si Kossuth Lajos era de orientare declarat

liberal�a, iar mi�scarea sa a dat multe speran�tepoporului maghiar subjugat de imperialiivremii, ��n cele din urm�a, at�at el, personal, c�at�si ceilal�ti lideri maghiari s-au dovedit extremde na�tionali�sti �si egoi�sti, dar �si primitivi dinpunct de vedere politic; de�si obiectivul lordeclarat era eliberarea Ungariei �si ob�tinerea dedrepturi cet�a�tene�sti, social-politice �si econo-mice, care odat�a c�a�stigate ar � produs muta�tiimajore, de esen�t�a, ��n societatea vremii, s-adovedit c�a ei militau, pe fa�t�a, ca de astfelde libert�a�ti �si drepturi s�a nu bene�cieze �sicelelalte minorit�a�ti etnice din imperiu, a�ate��ntr-o stare la fel de deplorabil�a ca poporulmaghiar.�In loc s�a pro�te de izbucnirea ��n Transil-

vania, ��ndeosebi ��n mun�tii Apuseni a uneiextrem de curajoase mi�sc�ari revolu�tionare,Kossuth Lajos, f�ac�andu-se ecoul intereselornobilimii maghiare, a declan�sat un r�azboi��mpotriva rom�anilor ardeleni. �In cadrul

6E�secul unor astfel de demersuri a fost determi-nat de orientarea extremist na�tionalist�a a liderilorrevolu�tionari maghiari, care, ��n realitate, nu urm�areaudoar drepturi �si libert�a�ti pentru cet�a�tenii de origine et-nic�a maghiar�a din imperiu sau simpla desprindere dinstructurile politico-administrative ale acestuia, ci asi-gurarea unui statut de superioritate, exclusiv pentruunguri. La o analiz�a mai atent�a, ��nc�a din declara�tiilelui Kossuth se pot detecta germenii viitoarei orient�aripolitice de asimilare �si dezna�tionalizare, prin maghia-rizare a celorlalte minorit�a�ti etnice, politic�a declan�sat�aaproape imediat dup�a dezastruoasa asociere a Ungariei,��n 1867, la conducerea imperiului.


8

acestor lupte absurde, liberalul KossuthLajos a ��ncurajat, tolerat �si incitat la crimeabominabile ��mpotriva adversarilor s�ai dinTransilvania, care au condus la uciderea apeste 60.000 de rom�ani �si �stergerea de pefa�ta p�am�antului a circa 200 de sate7 , pre-cum �si a nenum�arate biserici �si a�sez�amintem�an�astire�sti. Datorit�a nefastei sale angaj�ari��ntr-o disput�a cu un alt popor, care aspira,la r�andul s�au, la fel de justi�cat, la libert�a�tidemocratice �si la o existen�t�a demn�a, KossuthLajos �si ceilal�ti conduc�atori unguri au u�surat,��n mare m�asur�a, sarcina imperialilor austriecide a ��nfr�ange astfel de mi�sc�ari protestatare.Dac�a, ��n loc s�a angajeze lupte ��mpotrivarom�anilor ardeleni, for�tele revolu�tionare ale luiKossuth Lajos s-ar � aliat cu ace�stia, el ar �sporit substan�tial �sansele reale de victorie alemi�sc�arilor revolu�tionare izbucnite ��n imperiu,lupt�ad cu �sanse de reu�sit�a ��mpotriva armateiaustriece �si a celei �tariste, venit�a ��n sprijinulmonarhiei habsburgice. Pierderile materiale �siumane au fost uria�se �si ��n tab�ara maghiar�a.�Insu�si poetul Pet�o� S�andor a fost luat prizo-nier, ��n timpul luptei de la Albe�sti, de l�ang�aSighi�soara8 , dus ��n Rusia �si apoi trimis ��n

7O extrem de riguros documentat�a lucrare realizat�acu sprijinul cunoscutului universitar �si teolog clujeanAlexandru MORARU, ��n curs de apari�tie, va aduce do-vezi incontestabile, inclusiv liste ale zecilor de mii derom�ani ardeleni uci�si de a�sa zi�sii reolu�tionari unguri,dar �si cu privire la alte atrocit�a�ti incrediile, greu dedescris, la care s-au dedat ace�stia ��n prioada 1848-1849,la jafurile �si incendierile unor l�aca�suri de cult, alun-garea de preo�ti �si c�alug�ari ortodoc�si �si greco-catolicietc., toate fapte ce scot ��n eviden�t�a o ur�a �si o cruzimef�ar�a seam�an ��ndreptate ��mpotriva rom�anilor, care s-auopus tendin�telor ocupa�tioniste ungure�sti. �In fapt, crime��mpotriva umanit�a�tii!

8Foarte mul�ti au crezut �si mai cred ��nc�a faptul c�aPet�o� Sandor ar � murit pe c�ampul de lupt�a de l�ang�aSighi�soara. �In acest sens, de altfel, s-a �si ridicat un mo-nument de cinstire a lui. Chiar dac�a toate c�aut�arile,ultima f�acut�a ��n urm�a cu vreo jum�atate de veac, de unnumeros colectiv de cercet�atori de la institute de isto-rie ale Academiei Rom�ane �si a celei Maghiare, nu audus la nici un rezultat, nedescoperindu-se nici trupul

Siberia, unde ��si va g�asi sf�ar�situl, dup�a 12 anide deten�tie grea.Prin intermediul trupelor �tariste, solicitate

de imperialii austrieci, venite ��n Transilvana��n acest scop, austriecii au reu�sit s�a ��nving�ami�scarea revolu�tionar�a din Ungaria �si Transil-vania, d�and ulterior fr�au liber represiunii.�In august 1849, ca urmare a e�securilor

zdrobitoare suferite, Kossuth Lajos se retragela Arad9 , unde demisioneaz�a din func�tia deguvernator al Ungariei ��n favoarea generaluluiG�orgey. Dup�a doar 6 zile, pentru a sc�apa�si a nu � arestat de for�tele imperiale de laViena, Kossuth traverseaz�a Dun�area pe laOr�sova10 �si, dup�a o c�al�atorie lung�a, ajunge laK�utahya, unde guvernul Imperiului Otoman��i stabile�ste domiciliul de exilat, ��n Turcia.Pe c�and se g�asea la Vidin11 , el trimitea oscrisoare ministrului de externe englez, lordulPalmerston, scrisoare prin care solicita sprijinpentru ceilal�ti exila�ti ai revolu�tiei maghiare.Dup�a cum se �stie, Kossuth Lajos va r�am�ane

��n Turcia p�an�a ��n septembrie 1851, �indurm�arit at�at de serviciile secrete turce, c�at�si de cele austriece. �In aceast�a perioad�a el amen�tinut leg�aturile cu organismele francmaso-nice, care au pre��nt�ampinat orice ac�tiune derepresiune ��ndreptat�a ��mpotriva sa.Prin lobby-ul puternic promovat de mi�scarea

poetului, nici alte lucruri care s�a � permis identi�careasa. De altfel, o serie de cercet�atori sovietici au des-coperit c�a, ��n timpul luptelor de la Albe�sti, Pet�o� �sial�ti revolu�tionari unguri au c�azut prizonieri ai arma-tei �tariste, care i-a trimis ��n Rusia, la Moscova, iar deacolo, ��n Siberia, unde vulcanicul poet s�arbo-croat �si-a g�asit sf�ar�situl. Nu �stiu dac�a autorit�a�tile politice sau�stiin�ti�ce de la Budapesta ar � ��ntreprins vreo m�asur�ade identi�care a locului unde ��si doarme somnul de vecipoetul revolu�tionar.

9Venirea sa la Arad a avut loc pe 11 august 1849.10De teama represaliilor din partea autorit�a�tilor aus-

triece, el traverseaz�a Dun�area sub numele de JamesBrunswill.

11Kossuth �si ��nso�titorii lui au ajuns la Vidin ��n datade 22 august 1849.


9

francmasonic�a nord-american�a12 , la 9 februa-rie 1950, pre�sedintele nord-american ZacharyTaylor13 determin�a parlamentul Statului Ohio,dar �si Camera Reprezentan�tilor de la Washi-gton s�a adopte o mo�tiune prin care se cereaTurciei eliberarea lui Kossuth �si a emigran�tilorunguri din Turcia.Aceast�a ac�tiune a determinat in�uentele

for�te francmasonice din S.U.A. s�a declan�seze oadev�arat�a uvertur�a diplomatic�a ��n sprijinul luiKossuth �si a adep�tilor s�ai. Viitorul pre�sedintenord-american, Fillmore, a continuat ac�tiunilepolitice favorabile cauzei lui Kossuth �si aob�tinut votarea rezolu�tiei senatorului HenryFoote de Mississippi, referitoare la trimitereaunei fregate a marinei nord-americane pentrua aduce familia Kossuth ��n America. Urmarea interven�tiei insistente a in�uentelor cercurifrancmasonice nord-americane, s-a reu�sit ca,la 10 septembrie 1851, familia lui Kossuth s�ase ��mbarce pe fregat�a la Smirna, asigur�andplecarea sa dintr-o zon�a de maxim risc pentrupropria securitate. Dup�a o scurt�a escal�a ��nAnglia, Kossuth debarc�a, la 5 decembrie 1851la Staten Island, ��n statul New York, iar la 30decembrie 1851 ajunge la Washington D.C.�Inc�a de la venire, pe tot parcursul s�au peteritoriul american, au loc primiri entuziaste�si banchete, ��n persoana sa �ind salutat unerou european ce lupta ��mpotriva regimuluitotalitar al Imperiului Habsburgic14 . Kossuth

12Gra�tie �si sprijinului reverendului mertodist Benja-min Fraklin Te�t, membru al asocia�tiei ½Prietenii Un-gariei� in Cincinnati, s-au f�acut demersuri, inclusiv deordin diplomatic, pentru eliberarea lui Kossuth, a�atpe atunci ��n exil ��n Turcia inclusiv prin trimiterea unei½solii de pace� sultanului. Multe din interven�tiile �sideclara�tiile sale au fost cuprinse ��n volumul ½Hungaryand Kossuth�.

13Pre�sedintele Zachary Taylor a murit, ��n data de 9iulie 1850, f�ar�a a � putut ��nt�alni pe liderul revolu�tieiungure�sti.

14O asemenea primire s-a datorat totalei lipse de in-formare a cercurilor politice �si a opiniei publice nord-americane cu privire la faptele propriu zise a celui elo-giat. Dac�a s-ar � cunoscut crimele��mpotriva rom�anilor,

Lajos �si ��nso�titorii s�ai bene�ciaz�a de concursullarg al emigra�tiei maghiare, dar �si al cercu-rilor francmasonice, c�auta s�a ob�tin�a sprijinmaterial, politic �si diplomatic pentru noile saleactivit�a�ti privind destabilizarea situa�tiei dinImperiul Habsburgic15. Vor avea loc turnee��n mai multe state nord-americane, urmate deentuziaste recep�tii, dar �si de discursuri fulmi-nante16 , at�at din partea gazdelor, c�at �si aoaspetelui maghiar. El se va bucura ��ncep�andcu 1851 �si de sprijinul unui important cotidian

a altor minorit�a�ti etnice, dar ai ales ��mpotriva evreilordin mai multe ora�se ardelene, ��ndeosebi din Cluj, m�a��ndoiesc c�a acest criminal s-ar mai � bucurat de aten�tiaamericanilor. Foarte cur�and, istoricul Vasile Lechin�tanva da publicit�a�tii o serie de documente inedite, descope-rite ��n arhivele din Ardeal, privind tratamentul aplicatde Kossuth �si adep�tii lui evreilor, fapte care ne prmits�a-l consider�am pe Kossuth inspiratorul autorilor holo-caustului din timpul celui de al doilea r�azboi mondial.

15Demersurile lui Kossuth, care vizau destabilizarea,eventual dispari�tia imperiului austriac, erau ��n deplinconsens cu interesele politico-diplomatice ale StatelorUnite, la acea dat�a un factor politic f�ar�a nici un picde in�un�t�a pe continentul european Pe de alt�a parte,av�and ��n vedere, c�a ��nc�a de la ob�tinerea independen�tei,SUA era guvernat�a de reprezentan�ti ai fancmasone-riei, o asemenea ac�tiune politic�a era �� deplin consenscu politica urm�arit�a de aceast�a organiza�tie secret�a ca-reera ostil�a oric�arei stucturi politic de tip autocrat �silupta pentru dspari�tia imperiilor de pe continentul eu-ropean. De aceea, declan�sarea de i�sc�ari protestatare,care, ��n �nal, ar � condus la sl�abirea acestor impe-rii, se bucura de ��ntreaga sus�tinere �si sprijin din par-tea nord-americanilor. At�ata doar c�a for�tele franc-masonice care-l sus�tineau pe Kossuth au s�av�ar�sit, cuinten�tie, un p�acat colosal: ascunderea adev�arului des-pre ½revolu�tia� lui Kossuth �si crimele s�av�ar�site de for�teleacestuia ��mpotriva rom�anilor, dar �si a evreilor din Ar-deal.

16�Inc�a de la sosire, el a fost primit cu 31 de salvede tun (c�ate una pentru �ecare din statele ce compu-neau pe atunci SUA; la primirea sa a asistat o maremul�time de oameni. Primarul Kingsland a condus pa-rada de pe Broadway dat�a ��n cinstea celui pe care e l-anumit ½str�alucitul reprzentant al independen�tei ungare,campionul prgresului uman �si al libert�a�tii universale�.Cuvinte mari, dup�a p�arerea noastr�a f�ar�a v�adit temei��n cazul lui Kossuth. La fel ca �si decizia autorit�a�tilornord-americane ca bustul lui s�a se g�aseasc�a ��n interiorulSenatului SUA.


10

nord-american, New York Times, la al c�aruibanchet, din 15 decembrie 1851, KossuthLajos va �tine un discurs ��n care, culmea,aducea elogii ideii de libertate a poporului,de respect fa�t�a de istoria, limba �si tradi�tiilelor. Mai mult, Kossuth vorbea despre energia�si geniul �ec�arei na�tiuni care trebuie s�a sebucure de respect �si considera�tie, deoarece,��n opinia sa, ½toate popoarele sunt capabile denobile ��mpliniri�. Adopt�and o atitudine abil�a,oportunist�a am spune noi, �si dovedind o bun�acunoa�stere a mentalit�a�tii poporului american,pentru a-i c�a�stiga �si mai mult ��ncredereapentru proiectele sale viitoare, Kossuth Lajos��ncerca s�a-�si conving�a auditoriul c�a el eracampionul luptei europenilor pentru liber-tate �si independen�t�a. El nega orice posibil�aacuza�tie c�a ar � luptat pentru dominarearasei sale asupra celorlalte etnii �si sus�tinec�a ��ntreaga sa activitate a vizat eliberareapoporului s�au �si combaterea oric�aror formede despotism. �In opinia sa, marile armateale statului sunt ½elemente despotismului�.Ziarul NewYork Times a ar�atat o atitudineextraordinar de favorabil�a lui Kossuth �si lupteiacestuia. �In paginile respectivului ziar sereg�ase�ste cronica turneului efectuat de marelecriminal al Balcanilor Kossuth Lajos ��n timpulscurtei sale �sederi pe p�am�ant nord-american17

17De�si apreciem zelul ar�atat de acest ziar pentru in-formarea opiniei publice ��n le�atur�a cu acest subiect, nuputem��n�telege de ce ziari�stii lui au dat dovad�a de at�atamiopie, dar �si ��nc�ap�a�t�anare ��n a ascunde adev�arul des-pre fatele criminal recente ale celui pe care ��l ridicau��n sl�avi. De asemenea, ne surprinde �si u�surin�ta cucare aceiai ziari�sti au trecut cu vederea unele declara�tii�socante ale lui Kossuth, un adev�arat program ideologic�si de ac�tiune al celor ce vor decan�sa criminala politic�ade dezna�tionalizare, asimilare �si maghiarizare for�tat�a aminorit�a�tilor etnice din imperiu dup�a fatidicul an 1867.C�aci, ��n cuv�ant�arile sale, el declara, v�adit mincinos, c�aminorit�a�tile asuprite �si umilite erau decise s�a renun�te lalimbile lor materne spre a-�si ��nsu�si, de bun�a voie, limbamaghiar�a. Iat�a cuvintele lui Kossuth: ½Croa�tii �si slavii(...) ne-au cerut frecvent ��n parlamentul nostru comuns�a ��nve�te limba maghiar�a pentru ca (...) s�a se poat�a

. Cuv�ant�arile �si declara�tiile sale se bucur�a�si gra�tie acestui ziar de o larg�a mediatizare,atr�ag�and numero�si suporteri pentru promova-rea politicilor viitoare ale lui Kossuth.Dealtfel, dup�a propriile declara�tii ale mem-

brilor sta�-ului redac�tiei acestui ziar, ei au��mbr�a�ti�sat cauza maghiar�a �si pe cea a luiKossuth, ��ntruc�at au v�azut ��n ele expresiadragostei fa�t�a de principiul libert�a�tii �si alna�tionalismului.A contribuit la o astfel de atitudine �si

necunoa�sterea detaliilor privind desf�a�surarearevolu�tiei maghiare de la 1848 � 1849. Prinintermediul numeroaselor relat�ari consacrate��nt�alnirilor, discu�tiilor �si chiar declara�tiilorpersonale, Kossuth este privit ��n Americadrept un erou al luptei ��mpotriva despotismu-lui imperial austriac.Datorit�a rela�tiilor cordiale, dup�a revenirea

sa ��n Europa, pe timpul �sederii la Londra,Kossuth a activat ��n calitate de corespondental ziarului New York Times. Din capitalabritanic�a, Kossuth Lajos va trimite numeroasedepe�se ziarului New York Times cu informa�tiide ordin politic �si diplomatic privind MareaBritanie �si continentul european18 .

bucura �si ei de bene�ciul de a � angaj�ti ��n func�tii gu-vernamentale ��n Ungaria noastr�a comun�a�(extras dincuv�antul la Banchetul dat de presa din New York ladata de 15 decembrie 1851). El mai adaug�a, ��n acela�sidiscurs: ½ungurii au luptat pentru dominarea rasei lor.Noi am luptat ... pentru libertate (...) ��mpotriva despo-tismului�. Era evident pentru orice om realist c�a nouaconstruc�tie politic�a anvizajat�a de Kossuth urm�area opolitic�a de epurare etnic�a, de interzicere a accesului ne-cunosc�atorilor limbii maghiare la posturi �si demnit�a�ti�si demnit�a�ti guvernamentale, orientare care, de altfel,a dominat ��ntreaga via�t�a politic�a ungureasc�a p�an�a ��nanul 1918 �si care caracterizeaz�a �si via�ta politic�a a Un-gariei contemporane. (Pentru cei ce s-ar ��ndoi, le reco-mand�am s�a urm�areasc�a, sine ira et studio, statisticileo�ciale ungure�sti cu privire la evolu�tia �si starea actual�aa minorit�a�tii rom�ane din Ungaria post-trianonic�a, in-clusiv studii, pe aceast�a em�a, realizate de cercet�atoriamericani �si vest europeni).

18Datorit�a caracterului inexact sau v�adit tenden�tiosal unor materiale ap�arute��n acest prestigios ziar (de la a


11

Mai este de men�tionat c�a, Ludovic Kossutha bene�ciat �si de sprijinul �si de prieteniapersonal�a a fondatorului ziarului New YorkTimes, Raymond, care, cu diverse prilejuri, var�aspunde atacurilor ��ndreptate ��mpotriva luiKossuth �si la interven�tia c�aruia s-a acceptatangajarea lui drept corespondent la Londra.Dup�a cum se �stie, av�and ��n vedere riscurile

constante la care era supus, Kossuth p�ar�ase�ste,dup�a un amplu turneu nord-american, aceast�a�tar�a, la 14 iunie 1852, la bordul navei de linieAfrica, sub numele fals de Adam Smith �siLady Smith. El a r�amas, se pare, ��n capitalaMarii Britanii19 p�an�a ��n 1861, c�and se mut�a laMilano �si apoi la Torino, urm�and s�a locuiasc�aaici p�an�a la decesul s�au.�In toat�a aceast�a perioad�a, Kossuth nu

renun�t�a la activitatea sa politic�a. La 5 mai1859 se ��nt�alne�ste cu ��mp�aratul Napoleonal III-lea, la Paris. �In acela�si an este alespre�sedinte al Directoratului Na�tional Ma-ghiar20 ��n mai 1862. Preocupat de muta�tiilece avuseser�a deja loc ��n Europa de sud-est, elini�tiaz�a un plan pentru o Federa�tie a Dun�arii21

. Datorit�a conjuncturii interna�tionale a mo-mentului respectiv, niciunul din proiectele salenu va avea c�a�stig de cauz�a. Totu�si, mi�scarearevolu�tionar�a condus�a de Kossuth Lajos a avuto importan�t�a uria�s�a pentru noile prefaceri ��nEuropa Central�a.Nici chiar��mp�aratul Franz Joseph nu r�am�ane

indiferent fa�t�a de mi�scarea protestatar�a din

c�arui apari�tie se vor��mplini, ��n luna septembrie a.c., 160de ani) �si consacrate spa�tiului rom�anesc, suntem tenta�tis�a consider�am c�a informa�tiile au fost oferite chiar de LKossuth, care, probabil, nu putea uita sau ierta opozi�tiademn�a a rom�anilor, mai ales a mo�tilor lui Avram Iancu,��n timpul s�angeroaselor lupte purtate de el ��mpotrivalor.

19Face, ��ns�a, diverse deplas�ari pe Continent unde se��nt�alne�ste cu personalit�a�ti politice sau particip�a la eve-nimente �si reuniuni ce urm�areau solu�tionarea con�icte-lor �si tensiunilor din diferite zone ale Europei.

20Magyar Nemzeti Igazgat�os�ag.21Dunai �Allamsz�ovets�eg.

Ungaria. De teama unor noi revolte �si pentrua descuraja orice form�a de secesionism politic,��mp�aratul va achiesa la Asocia�tiile Ungure�stila putere �si la constituirea Imperiului dualist,bicefal Austro-Ungar.�In felul acesta, dup�a abile negocieri �si com-

promisuri, se ��mplinesc multe din obiectiveleRevolu�tiei de la 1848 � 1849, dar chiar dac�aUngaria devine partener ��n monarhia Austro-ungar�a, nu se poate vorbi c�a se realizeaz�a �siidealul identit�a�tii maghiare.�In po�da progreselor ob�tinute de clasa

politic�a budapestan�a, Kossuth r�am�ane unizolat, �ind obligat s�a moar�a ��n exil22 , departede �tara pentru a c�arei libertate luptase, des-chiz�and drumul spre dualismul de mai t�arziu,cea mai odioas�a perioad�a din istoria popoia-relor central �si sud est europene, inclusiv arom�anilor din Transilvania �si Ungaria.

Prof. Damian TODIT,A

LOCURI DIN JUDETUL CLUJ LE-GATE DE AMINTIREA LUI MIHAIVITEAZUL

O bun�a parte din via�ta mea este marcat�a deactivitatea de ghid turistic, iar ��n cadrul aces-teia, ��nc�a din studen�tie, �si-a f�acut loc, ��ntr-o continu�a extindere,dorin�ta de a cunoa�ste �si��n�telege via�ta �si faptele lui Mihai Viteazul. �Incapitolul XI din cartea �Mihai Viteazul �si Clu-jul�, am prezentat, cu informa�tii de interes ge-neral, monumentele �si pl�acile memoriale pusede-a lungul timpului ��n jude�tul nostru, evo-catoare pentru acest personaj. �In cele ce ur-meaz�a, cu voia Domnului Matei , revin asupraacestui capitol cu informa�tii consistente despreistoria �si situa�tia actual�a a acestor obiective.Dup�a cum se �stie, p�an�a la Marea Unire,

rom�anii ardeleni aveau interdic�tii p�an�a �si laconstruirea de biserici �si m�an�astiri; nici vorb�a

22A murit laTorino, la 20 martie 1894.


12

de dreptul natural de a ridica monumentesau obiective evocatoare. �In preajma primu-lui r�azboi mondial, Nicolae Iorga a c�al�atorit��n dou�a r�anduri ��n Ardeal, trec�and �si prinCluj. La Turda s-a interesat de obiective le-gate de amintirea voievodului unirii, care a fostr�apus ��n august 1601 pe c�ampia Arie�sului. Ag�asit numai toponime �si legende. Revoltat, ascris ��n cartea despre c�al�atoria sa c�a �. . . deatunci, mortul acela de la Turda nu se poateodihni�. Se pare c�a Iorga i-a determinat pepreo�tii din zon�a s�a zideasc�a o troi�t�a cu ni�s�apentru ofrande, dup�a obiceiul cre�stin, pe co-lina care domin�a valea Arie�sului.Marea Unire a desc�atu�sat inimile �si energi-

ile rom�anilor ardeleni. S-a declan�sat o ampl�ami�scare na�tional�a pentru recuperarea istoriei.�In marile ora�se ardelene s-au construit edi�-cii episcopale impun�atoare, s-au organizat ani-vers�ari �si ac�tiuni evocatoare legate de perso-nalit�a�ti �si evenimente marcante pentru isto-ria na�tional�a, la care familia regal�a este omni-prezent�a, d�and rom�anilor speran�t�a �si ��ncredere��n Rom�ania Mare. Institu�tiile de cultur�a �siorganiza�tiile ob�ste�sti sunt chemate, printre al-tele, s�a ini�tieze pe plan local memoriale pentrupersonalit�a�ti �si evenimente importante pentruistoria zonal�a.�In jude�tul Cluj, cei mai harnici au fost tur-

denii. Comunitatea rom�aneasc�a din Turda eramai bine ��nchegat�a. Femeile ortodoxe aveauo organiza�tie foarte activ�a, care a a vut un rolimportant ��n realizarea monumentului ��nchinatlui Mihai Viteazul. La impulsionarea turde-nilor au contribuit �si cele dou�a vizite pe carele-au f�acut la Turda membrii familiei regale ��nacei ani. Discu�tiile s-au intensi�cat �si s-a tre-cut la fapte. Finalizarea are loc ��n 1923 c�and,��n locul troi�tei antebelice, s-a ridicat troi�ta delemn, o adev�arat�a oper�a de art�a, pe care eras�apat urm�atorul text: AICI A FOST R�APUSMARELE VOIEVOD MIHAI VITEAZUL LA9 AUGUST 1601.( Datare dup�a stil vechi ).Spa�tiul din jurul troi�tei a devenit cu timpul un

mare parc popular, unde se adunau turdenii ��nsitua�tii speciale. De pild�a, c�and s-a a�at des-pre Diktatul de la Viena, locuitorii din Turda�si cei din C�ampia Turzii, s-au adunat la Troi�talui Mihai Vod�a �si au protestat ��mpotriva sama-volniciei din capitala Austriei.Ast�azi, corpul principal al acelei troi�te, se

a��a la Muzeul de Istorie din Turda, ��n bun�astare de conservare. �In locul ei, a fost dezvelit,��n 1977, monumentul actual, despre care vomvorbi mai ��ncolo.�In timp ce turdenii se preocupau de monu-

mentul ��nchinat lui Mihai Viteazul, la Cluj pri-oritatea era statuia ecvestr�a a lui Avram Iancucare urma s�a �e realizat�a �si dezvelit�a tot pelocul unde este ast�azi opera lui Ilie Berindei.Comitetul de ini�tiativ�a condus de generalul Pe-tala avea ca termen de �nalizare anul 1924, pec�and fuseser�a anun�tate serb�arile prilejuite de��mplinirea unui secol de la na�sterea Cr�ai�sorului�si urmau s�a vin�a la Cluj toate o�cialit�a�tile cen-trale, ��n frunte cu regele. Din p�acate, acestobiectiv nu s-a realizat, generalul Petala l�as�andgenera�tiilor viitoare un proiect generos, care va� �nalizat abia peste �sapte decenii, dar pe altecoordonate.Treptat, la Cluj, a prins r�ad�acini propunerea

lui Ioachim Cr�aciun de a se ridica aici un mo-nument pentru Baba Novac, marele c�apitan allui Mihai Viteazul, martirizat din porunca Di-etei ardelene ��n februarie 1601. Profesorul clu-jean publicase c�ateva studii pe aceast�a tem�a,preg�atea o monogra�e a acestui personaj �sicuno�stea cel mai bine epoca lui Mihai Vitea-zul �si leg�aturile voievodului cu Clujul. G�andullui mergea la o statuie ecvestr�a a voievoduluiUnirii, dar ��nc�a nu sosise timpul. Deocam-dat�a reu�se�ste s�a mobilizeze min�tile luminateale Clujului pentru Baba Novac. �In prim�avara1935, s-a alc�atuit Comitetul de ini�tiativ�a for-mat din P.S. Episcop Nicolae Ivan, D-l G. Sion,cet�a�tean de onoare al Clujului �si Prof. Univ.Ioachim Cr�aciun. G�andul c�al�auzitor al acestoroameni deosebi�ti era: �Pe locul unde Mihai Vi-


13

teazul a a�sezat steagul s�au de lupt�a, noi vomridica o cruce�. Ioachim Cr�aciun tradusese Cro-nica lui Szamoskozy, unde se a��a textul despreparastasul f�acut de Mihai Viteazul ��n august1601,la locul unde a fost pus ��n �teap�a BabaNovac: �Mihai Vod�a a ridicat pe locul tragerii��n �teap�a un steag mare ��n cinstea marelui �si vi-teazului s�au slujitor.� Iat�a, replica dreapt�a, ceadivin�a, vine la mai bine de trei secole. �In locul�tepei blestemate a stat pentru scurt timp stea-gul biruitor ��n lupte, iar acum, genera�tia MariiUniri ridic�a tot pe acel loc o cruce, simbolulcre�stinismului ��nving�ator.Din modesta sum�a adunat�a, s-a realizat o

troi�t�a ( tot un fel de cruce )dup�a modelul ce-lei din Turda �si s-au achitat cheltuielile pentrume�sterul care a reconstituit steagul lui MihaiViteazul pe baza unei descrieri dintr-o cronic�ade la ��nceputul sec. al XVII-lea. Pe troi�t�a,era s�apat urm�atorul text: �IN ACEST LOC AFOST TRAS �IN �TEAP�A BABA NOVAC GE-NERALUL LUI MIHAI VITEAZUL DUP�ACE A FOST ARS PE RUG �IN PIA�TA CLU-JULUI �IMPREUN�A CU DUHOVNICUL S�AU�IN ZIUA DE 5 FEBRUARIE 1601; RECUCE-RIND ARDEALUL, VOIEVODULMIHAIU AA�SEZAT AICI �INTRE 11 � 16 AUGUST 1601UN STEAG �IN CINSTEA MARELUI �SI VI-TEAZULUI S�AU SLUJITOR. RIDICATU- S �A ACEAST�A TROI�T�A�IN ZIUA EROILOR 21MAIU 1936. A�sa dup�a cum reiese �si din textulde pe troi�t�a, festivit�a�tile s-au stabilit pe datade 21 mai, de Ziua Eroilor. Episcopul NicolaeIvan nu le-a mai apucat, c�aci s-a dus la celeve�snice pe 1 februarie 1936. �In 21 mai, fost omare s�arb�atoare a Clujului, av�and urm�atoarelemomente:- Te � Deum la Catedrala Ortodox�a ( recent

inaugurat�a �si mirosind ��nc�a a var proasp�at ).Particip�a toate o�cialit�a�tile civile �si militare.- Procesiunea spre Cimitirul Eroilor.- Oprirea la troi�t�a.- S�n�tirea troi�tei.- S�n�tirea steagului de lupt�a al lui Mihai.

- Cuv�antarea lui Ioachim Cr�aciun.- Ridicarea pe catarg a steagului lui Mi-

hai Viteazul de c�atre generalul Florescu, co-mmandant al Corpului VI Armat�a, ��n sune-tele Imnului Regal c�antat de muzica militar�a.(�Mul�timea privea �si tr�aia cu lacrimi ��n ochiacest moment ��n�al�t�ator� � text dintr-un ziar alvremii).- Comitetul de ini�tiativ�a pred�a troi�ta �si stea-

gul Prim�ariei ora�sului.- R�aspunsul Primarului , D-l Prof. Univ.

Dr. N. Dr�aganu, care a spus, printre altele:�. . . F�ag�aduiesc c�a le vom p�astra �si ��ngriji cus�n�tenie, ca un scump simbol al nebiruitei vi-tejii, al neclintitei iubiri de neam �si al statorni-ciei ��n credin�ta str�amo�seasc�a. S�a ne ��nchin�amcu ad�anc�a smerenie duhului mucenicului erouBaba Novac �si celui al voievodului Mihai Vitea-zul. Jerfa lor s�a ne ��nt�areasc�a su�etele ��n luptapentru care s�a �m gata totdeauna�.- Procesiunea ia drumul c�atre Cimitirul Ero-

ilor.- Cet�a�tenii ora�sului, inclusiv minoritarii, ad-

mir�a cu interes troi�ta �si steagul lui Mihai (�Nupu�tini au fost aceia c�arora albul imaculat alsteagului �si m�are�tia at�at de simpl�a a celor-lalte culori le-au stors lacrimi de bucurie �si dem�andrie� � alt text din ziar.)- Seara � cobor�area steagului, cu onoruri mi-

litare. Apoi a fost dus la Prim�arie �si a�sezat ��nSala Mare, de unde urma s�a �e scos odat�a pean ( de Ziua Eroilor ) �si arborat ��n fa�ta troi�teilui Baba Novac.�In ziua urm�atoare, 22 mai, Comitetul de

ini�tiativ�a��nainteaz�a Primarului o scrisoare carecuprinde condi�tiile de p�astrare �si arborare asteagului lui Mihai. Aceasta a fost discutat�a��n �sedin�ta Comisiei Interimare a MunicipiuluiCluj din 3 iulie 1936, unde , printre altele, s-ahot�ar�at:- Steagul va � p�astrat��n Aula Prim�ariei, ��ntr-

un dulap de sticl�a, la vederea publicului.- De Ziua Eroilor va � preluat de o gard�a mi-

litar�a care-l va ��n�al�ta pe catarg ��n prezen�ta o�-


14

cialit�a�tilor, reprezentantul regelui ��nlocuindu-lsimbolic pe Mihai Viteazul ( ��n momentul tre-cerii procesiunii spre Cimitirul Eroilor ).- Gard�a la drapel p�an�a la ora 21.- Retragerea cu tor�te �nalizat�a la monumen-

tal lui Baba Novac.- La ora 21, cobor�area drapelului tot cu ono-

ruri militare.- Rea�sezarea drapelului ��n dulapul de sticl�a

��n prezen�ta reprezentan�tilor Prim�ariei.Doar patru ani i-a fost dat acestei troi�te s�a

bucure pe unii sau s�a ��ntristeze pe al�tii. �In1940, autorit�a�tile horthyste au distrus pl�acilememoriale puse de rom�ani, iar troi�ta a fost di-namitat�a . Peste 35 de ani, ��n locul ei, se vadezveli monumental actual.Tot ��n deceniul al patrulea din secolul tre-

cut s-au derulat la Huedin eforturile protopo-pului Aurel Munteanu de a ridica ��n acel ora�sun monument evocator pentru m�acelul din 23iulie 1601, c�and draban�tii �si o�cialii lui Mi-hai Viteazul au fost trecu�ti prin sabie de c�atrelocalnici. Protopopul avea atunci informa�tiicerte despre tragicul sf�ar�sit al oamenilor luiMihai �si a pus ridicarea monumentului prin-tre priorit�a�tile parohiei sale. �In volumul XIIdin colec�tia Hurmuzaki, el a g�asit con�tinutuldosarului de cercetare, pe coperta acestuia �-ind scrisul lui Mihai, ��n chirilic�a : � Acestea-sde treab�a p�antru d�ar�aban�ti ce au omor�at la sa-tul cel arsu �. �In �Socotelile ora�sului Cluj� suntmen�tionate cheltuielile care s-au f�acut cu oa-menii lui Mihai a�a�ti ��n trecere spre �si dinpreHuedin, iar ��n Cronica lui Szamoskozy avem �-nalul ��nsp�aim�ant�ator: � Dup�a ce i-au omor�at,au s�apat ei ��n�si�si, huedinenii, o groap�a mare�si au azv�arlit trupurile ��n acea groap�a, l�ang�abiseric�a; unii dintre ace�stia au fost arunca�ti��n groap�a pe jum�atate vii, buzele unora, us-cate de durerea r�anilor, cereau ap�a de acolodin groap�a. C�a�tiva huedineni au r�aspuns aces-tora : ��nainte nu v�a puteam s�atura nici cu vin,acuma v-ar ajunge �si apa; �si, arunc�and p�am�antpeste ei, i-au ��ngropat, pe unii mor�ti, pe al�tii

vii�. Protopopul a pl�anuit s�a ridice ��n Huedinun monument mai cuprinz�ator, ��n care s�a sereg�aseasc�a �si alte evenimente notabile din is-toria protopopiatului s�au. �In urma discu�tiilorcu mai mul�ti mae�stri, s-a oprit la sculptorulclujean Radu Moga, care i-a prezentat o ma-chet�a ademenitoare, o prism�a cu patru registrecare urmau s�a �e umplute cu basoreliefuri re-prezent�and patru momente din istoria acestorlocuri : m�acelul din iulie 1601, prinderea luiHorea, lupta de la F�ant�anele �si tragedia anilor1918 � 1919 (m�acelul de la Beli�s �si masacrulde la Ciucea ). S-a lansat lista de subscrieri �siini�tiativa a fost popularizat�a prin toate mijloa-cele. A venit ��ns�a nenorocirea din 1940, AurelMunteanu a fost asasinat �si proiectul lui a de-venit istorie. Personal, am c�autat la Huedinposibilit�a�ti de reluare a unei ini�tiative, m�acarpentru un semn modest. Am ��n�teles ��ns�a c�aar � dou�a argumente decisive: groapa comun�ase a��a l�ang�a biseric�a, terenul �ind ��n propri-etatea parohiei reformate �si pericolul de a sedeclan�sa animozit�a�ti entice. Totu�si, m�a voimuta la cele ve�snice cu speran�ta c�a B.O.R. vapune c�andva m�acar o cruce acolo l�ang�a bise-ric�a, unde-�si dorm somnul de veci 80 de martirirom�ani.Prea pu�tini rom�ani �stiu c�a ��n castelul din

Gil�au au stat ��n deten�tie Stanca �si P�atra�scu��n prioada octombrie 1600 � februarie 1601.Pentru cei ce doresc s�a �stie cum a ajuns fa-milia lui Mihai Viteazul ��n prizonierat, s�a rea-mintim c�ateva informa�tii. Dup�a cum se �stie,� defec�tiunea � de la Mir�asl�au l-a dus pe Mi-hai Vod�a pe �pov�arni�sul c�aderii � ( Xenopol). �Inving�atorii l-au urm�arit pas cu pas, zi �sinoapte, ��nc�at voievodul abia a mai apucat s�a-�si scoat�a din Alba Iulia o parte din documente�si tezaurul (Tocilescu �stie c�a l-a ��ngropat un-deva ��n P�adurea Dracului, l�ang�a F�ag�ara�s). �Indrumul de retragere spre Mun�tii Bra�sovuluia primit o delega�tie a nobililor care-i aduceaun ultimatum odios. Ca s�a �e l�asat ( aju-tat ) s�a treac�a mun�tii ��n �tara lui�, va trebui


15

s�a lase z�alog familia. Pe documentul care cu-prindea aceste soma�tii, Mihai a scris (tot ��nchirilic�a) urm�atoarele: �P�antru tocmeala ce-auf�acut �tara ca s�a le dau f�ameaia�. A ��n�telesc�a nu are alternativ�a �si l-a trimis pe Stoichi�tala T�argovi�ste s�a-i aduc�a familia s-o pun�a ladispozi�tia nobililor. Se dest�ainuie Mihai ��n me-morial s�au c�atre ducele de Toscana: �. . . �si ast-fel ��mi trimisei toate lucrurile ��n m�ainile dom-nului George (Basta). . . �si le trimisesem familiamea ostatec�a.� Florica nu intra ��n �tocmeal�a�,ea �ind proasp�at c�as�atorit�a �si av�and fami-lia ei. P�atra�scu ajunge la Cluj pe 24 octom-brie cu o adev�arat�a suit�a princiar�a (47 de cai,c�a�tiva ogari, numero�si servitori �si multe c�aru�tepentru oameni �si obiecte). Stanca a sosit pe30 octombrie �. . . ca o regin�a. Optsprezece caide o frumuse�te rar�a tr�ageau trei carete pole-ite �si ��mpodobite �. �In ziua urm�atoare, pe 31octombrie, sunt du�si la Gil�au, l�as�and la Clujtot ce era de prisos pentru o via�t�a de prizo-nierat. �In memoriul lui Mihai c�atre arhiduceleMatia, se a��a urm�atoarea secven�t�a: �. . . Dup�acum aud, sunt re�tinu�ti ��n ��nchisoare, trata�timi�sele�ste �si duc lips�a de toate�. Florica a ve-nit la ei ��n vizit�a pe 29 decembrie �si a stat laGil�au dou�a s�apt�am�ani. �In februarie 1601, Sigis-mund Bathory devine iar�a�si st�ap�an al Transil-vaniei �si decide s�a-i mute pe cei doi prizoni-eri ��n cetatea F�ag�ara�sului, transform�andu-i ��nobiect de �santaj. Pe baza acestor informa�tiipe care le-a g�asit ��n cartea mea, � P�atra�scucel T�an�ar, �ul lui Mihai Viteazul �, cunos-cutul profesor Dumitru Braharu a a�sezat pezidul exterior al castelului din Gil�au o plac�ade carton presat pe care a scris urm�atoarele:AICI, �IN VECHIUL CASTEL DIN GIL�AU,A LOCUIT �INTRE B�AT�ALIILE DE LAMIR�ASL�AU ( 18. IX. 1600 ) �SI GURUSL�AU( 3. VIII. 1601 ) FAMILIA MARELUIVOIEVOD MIHAI VITEAZUL (1593-1601):DOAMNA STANCA, DOMNI�TA FLORICA�SI NICOLAE P�ATRA�SCU VOIEVOD. Pentruca aceast�a ini�tiativ�a s�a reziste ��n timp, trebuia

ca placa de carton s�a �e ��nlocuit�a cu una demarmur�a, conform rigorilor legale. Autorit�a�tilelocale n-au fost interesate de a�sa ceva. Dup�ac�ateva luni, placa de carton a fost vandalizat�a,apoi dat�a jos de�nitiv. Astfel, o surs�a im-portant�a de informare ��n circuitul turistic clu-jean, a r�amas o amintire. Informa�tiile pe carele g�asim ast�azi pe internet despre acest castelnu pomenesc despre deten�tia familiei lui MihaiViteazul ��n aceast�a loca�tie. Recent, castelula fost retrocetat unui descendent al ultimuluiproprietar �stiut. G�andurile de viitor ale aces-tui nou proprietar r�am�an deocamdat�a necunos-cute. Poate c�a va �tine cont �si de speran�telenoastre, u�sor sesizabile ��n r�andurile scrise maisus.Biserica din Lujerdiu, cu hramul Sf.Arh. Mi-

hail �si Gavril, este una din pu�tinele ctitoriiale voievodului uni�cator. A avut t�aria s�a re-ziste prin secole �si se ��nc�ap�a�t�aneaz�a ��nc�a s�astea pe vertical�a, ��n a�steptarea unui alt Mihaicare i-ar putea da o nou�a via�t�a. Detractorii��i contest�a paternitatea pe motiv c�a este edi-�cat�a din piatr�a, iar ��n Evul mediu, rom�aniinu aveau dreptul la a�sa ceva. Da, e de mi-rare. Dar mai avem �si altele : ��n Feleac, laVad, ��n Prislop,etc. Toate au un element co-mun : ctitorii acestor edi�cii sunt persona-lit�a�ti care puteau ob�tine �derog�ari � datorit�arela�tiilor pe care le aveau cu st�ap�anii Ardealu-lui. Situa�tia de la Lujerdiu a fost l�amurit�a deistoricii clujeni. Dup�a alungarea turcilor din�Tara Rom�aneasc�a ( ��n 1595 ), rela�tiile dintre�Tara Rom�aneasc�a �si Ardeal se ��mbun�at�a�tescconsiderabil, chiar dac�a era evident�a ambi�tiaprincipelui de a � el vioara ��nt�aia. �In vir-tutea acestor rela�tii, Mihai prime�ste ��n dou�ar�anduri sate pe valea Lonei, l�ang�a Gherla, dincare se va constitui domeniul lui Mihai din co-mitatul D�ab�aca. La 14 aprilie 1596, a primit��n posesie satele B�ade�sti, Lujerdiu, Chidea �siD�arja ( � Badok, Losard, Kide et Derse in co-mitatu Doboca existentium� ), ��n prezen�ta uneiasisten�te impun�atoare. Ambi�tiosul Sigismund


16

voia s�a � �si arate serenissima lui bun�atate �sia trimis la acest eveniment 18 nobili ardelenibine cunoscu�ti �si a cerut Conventului de laM�an�a�stur s�a o�cializeze dona�tia. La sf�ar�situlanului 1596, Mihai face o vizit�a la Alba Iu-lia. Cu aceast�a ocazie mai prime�ste curia no-biliar�a de la Lona, con�scat�a ��n urm�a cu doiani de la � in�delul � Alexandru Kendi. Acestesate aveau o popula�tie majoritar rom�aneasc�a�si noul st�ap�an, aduc�ator de speran�te, a ridi-cat pentru ei la Lujerdiu, pe dealul ce do-min�a valea, o biseric�a de piatr�a. Renovat�a ��nc�ateva r�anduri, mai rezist�a, iat�a, �si ��n cel deal cincilea secol de existen�t�a, dar considera-bil avariat�a, din cauza alunec�arilor de teren.Dup�a 1990 a aprins imagina�tia unor intelectu-ali clujeni, care au lansat un proiect ispititor.La propunerea lui Raoul �Sorban s-a constituitLiga Mihai Viteazul de unde a pornit ideea dea se face la Lujerdiu un loc de pelerinaj deimportan�t�a na�tional�a. Era ��n discu�tie, printrealtele, asfaltarea drumului, renovarea bisericii,etc. Anii au trecut �si, odat�a cu ei, entuziasmuls-a stins. Ini�tiatorii acestui proiect s-au dusla cele ve�snice, mai ��nt�ai Raoul �Sorban, apoiMitropolitul Bartolomeu �si, recent, GheorgheBodea. La Lujerdiu, speran�tele se apropie decota zero. Comunitatea �si-a construit biseric�anou�a ��n vale, l�ang�a drum, mai accesibil�a dar �simai expus�a ��n caz de. . . Biserica lui Mihai Vod�ar�am�ane totu�si o m�andrie a satului. Preotul To-derici spune c�a pentru renovarea ei ar � necesarun efort �nanciar cu care s-ar putea construitrei biserici noi. �In aceast�a situa�tie, cum spunrom�anii, Dumnezeu cu mila. O privesc resem-nat �si m�a g�andesc la un viitor sumbru. Dac�avor c�adea zidurile, va rezista, totu�si, legenda.E a�sa de frumoas�a! Ca s�a nu se piard�a, iat�a,o scriu aici, a�sa cum o poveste�ste octogenarulNichita A�stilean din Lujerdiu. �C�and o vinitvictorios Mihai dintr-o b�ataie cu turcii, atunceo tras cu arcul �si unde o picat s�ageata, acolo ofo s�a fac�a biserica. C�a a�sa era tradi�tia, dac�a s�ac�a�stiga o b�at�alie, s�a f�acea o biseric�a�.

�In primele dou�a decenii dup�a cel de al doi-lea r�azboi mondial, istoria noastr�a a fost re-scris�a dup�a canoane str�aine, iar monumenteleerau destinate interna�tionalismului proletar �si�armatelor eliberatoare�. �In Cluj, ��n Pia�taMalinovski, s-au dezvelit dou�a monumente so-vietice, a�sezate anume pentru a sufoca sim-bolul rom�anismului, Catedrala Ortodox�a. �Inacest timp, Lupa Capitolina, revenit�a din re-fugiu, simbolul latinit�a�tii noastre, a fost do-sit�a undeva ��ntr-un depozit, pentru c�a nouaorientare ��n istorie ne ducea originile undevaspre r�as�arit. Abia dup�a retragerea trupelorsovietice, rom�anii ��si vor impune, cu tot maimult curaj, punctul de vedere. Am ��nv�a�tat s�ac�ant�am �si s�a dans�am Hora Unirii �si l-am re-descoperit pe Cuza. S-a reluat discursul des-pre Mihai Viteazul �si �Stefan cel Mare, maiapoi despre Horea, Iancu, Ecaterina Teodoroiu�si ceilal�ti eroi na�tionali. Oamenii de cultur�alanseaz�a proiecte tot mai ��ndr�azne�te, relu�andtematica din perioada interbelic�a. Dezveli-rea de monumente �si pl�aci memoriale a fost oadev�arat�a campanie la nivel na�tional ��n dece-niul al optulea din secolul trecut. Atunci s-aupus monumentele evocatoare ale lui Mihai Vi-teazul la Alba Iulia, Sf. Gheorghe, �Selimb�ar,Gurusl�au.�In jude�tul nostru, ��nceputul este modest, dar

odat�a pornit�a, ac�tiunea se va �naliza cu c�atevarealiz�ari notabile. Vor � prezentate cronolo-gic cu dorin�ta de a rede�stepta sentimente dem�andrie ��n inima celor ce au fost p�arta�si laacele evenimente.Cu ocazia anivers�arii a 370 de ani de la

Victoria de la Gurusl�au, ��n august 1971, s-a dezvelit pe Turnul Croitorilor o plac�a demarmur�a cu urm�atorul text evocator: DUP�AB�AT�ALIA DE LA GURSL�AU DIN 3 AU-GUST 1601, VOIEVODUL MIHAI VITEA-ZUL A POPOSIT CU OASTEA SA �IN CLUJ�IN 10 � 16 AUGUST 1601, CINSTIND LATURNUL CROITORILOR MEMORIA GE-NERALULUI BABA NOVAC.


17

Ambi�tiile clujenilor erau, ��ns�a, mult maimari. �In urm�atorii zece ani, cu mari efor-turi, ei au reu�sit s�a ridice ��n Cluj �si la Turda,c�ateva monumente impun�atoare pentru MihaiViteazul �si vrednicul s�au c�apitan, Baba No-vac, realizate de mae�stri vesti�ti ��n arta sculp-turii. Astfel, la 15 februarie 1975, s-a dezve-lit l�ang�a Turnul Croitorilor, pe locul fosteitroi�te, statuia lui Baba Novac, oper�a a sculp-torului Virgil Fulicea. Soclul din beton, ��naltde 2,2 metri, de form�a dreptunghiular�a, esteplacat cu pl�aci de travertin ; pe col�turile dinspate, tot a doua plac�a are extremitatea ie�sit�a��nc�at, de la distan�t�a, d�a impresia c�a soclulface corp comun cu zidul turnului. Statuiac�apitanului de haiduci turnat�a ��n bronz, ��nalt�ade 1,80 m.( m�arime natural�a ), ��l ��nf�a�ti�seaz�ape erou ��ntr-o pozi�tie caracteristic�a o�steanului,cu m�ana dreapt�a pe palo�sul a�at ��n repaos, iarcu st�anga �tin�and scutul pu�tin ��nclinat, parc�apentru a oferi privitorului posibilitatea s�a vad�amai bine basorelieful a�at acolo � stema em-blem�a a celui pe care l- slujit cu credin�t�a.Pe fa�tada principal�a a soclului, cu litere au-rite, a fost pus urm�atorul text: BABA NO-VAC, C�APITAN AL LUI MIHAI VITEAZUL,UCIS �IN ZIUA DE 5 FEBRUARIE 1601. S-ARIDICAT ACEST MONUMENT SPRE CIN-STIREA MEMORIEI SALE �IN ANUL 1975.Istoricul Gheorghe Bodea evoc�a di�cult�a�tilepe care le-a ��nt�ampinat maestrul Fulicea laconturarea �zionomiei lui Baba Novac pentruc�a, dup�a cum se �stie, gra�ca vremii n-a l�asatnici o m�arturie despre aceasta. Istoricul apus la dispozi�tia sculptorului imagini ale unoro�steni din vremea lui Mihai Viteazul �si, dinaceast�a colaborare, s-a conturat chipul bravuluic�apitan de haiduci. Cu aceast�a statuie, clujeniiaduceau un pios omagiu lui Baba Novac ��n celde al 375-lea an de la moartea sa. �In anii 90,Prim�aria a modi�cat sensibil textul lui Fulicea�si a rezultat o alc�atuire care-i sup�ar�a pe uniituri�sti.Aproape la doi ani dup�a aceasta, la 17 de-

cembrie 1976, ��n actuala Pia�t�a Mihai Viteazul,pe platoul ce ad�aposte�ste cea mai mare sal�a decinematograf din ora�s, s-a dezvelit statuia ec-vestr�a a voievodului uni�cator de �Tar�a, oper�a asculptorului Marius Butunoiu. Soclul ��nalt de4,70 m., placat cu travertin, amplu dezvoltatpe orizontal�a, este a�sezat pe o platform�a cu treirampe, av�and �ecare c�ate 12 trepte, suger�andsimbolic unitatea celor trei �t�ari rom�ane �si lu-nile anului. Spa�tiile verticale care unesc celetrei rampe sunt decorate cu trei basoreliefuriturnate ��n bronz, av�and �ecare dimensiunea de1,80/ 3,50 m., ��nf�a�ti�s�and cele trei momente me-morabile din epopeea lui Mihai Viteazul: luptade la C�alug�areni, ��ncoronarea de la Alba Iulia�si ��nchinarea Moldovei. La baza postamentu-lui, pe cele trei laturi, se a��a stemele �t�arilorrom�ane: vulturul Munteniei, leii Transilvaniei�si zimbrul Moldovei, turnate ��n bronz. Sta-tuia ecvestr�a, ��nalt�a de 7 metri, realizat�a ��nmanier�a clasic�a, ��l prezint�a pe Mihai Viteazulc�alare pe un cal bine strunit, voievodul av�andprivirea ��ndreptat�a spre zarea Apusului, poatespre ��ndep�artata capital�a habsburgic�a, ��n care-�si pusese at�atea n�adejdi. M�ana st�ang�a o �tinepe sabia at�arnat�a de �sold, iar cu dreapta �tineh�a�turile. Pe fa�tada principal�a a piedestaluluise a��a basorelieful ��n bronz reprezent�and sigi-liul � emblem�a al lui Mihai Viteazul, iar dede-subt, cu litere aurite, st�a textul bine cunoscut:MIHAI VITEAZUL 1593 � 1601 DOMN AL�T�ARII ROM�ANE�STI, AL ARDEALULUI SIA TOAT�A �TARA MOLDOVEI.Festivit�a�tile dezvelirii acestui monument au

antrenat entuziasmul clujenilor, dar nu numaial lor. Era un adev�arat triumf asupra di�-cult�a�tilor ��n care s-a realizat acest obiectiv.Dintre multiplele forme de manifestare a aces-tui entuziasm, ar � de re�tinut dou�a, cu �sansa dea rezista ��n timp. Mai ��nt�ai ar � poezia scris�ade Vasile Preda, din care reproducem numaiprima strof�a:

�M�aria Ta, noi suntem tot aici


18

Unde odat�a ne-ai unit pe to�ti�Si-aceea�si iarb�a cre�ste din bunici,Cu spicul m�ang�aindu-i pe nepo�ti�.

Ar � apoi de men�tionat interviul pe care l-aluat atunci Ion Arca�s maestrului Butunoiu, ��ncare g�asim c�ateva idei remarcabile. Despre mo-nument, cel ce i-a dat via�t�a, a�rm�a: �Uni�-catorul a venit acas�a la Cluj Napoca. �Intreai s�ai. Solemn, lini�stit, majestuos. A�sa l-amconceput. Dar ochiul atent observ�a �si altceva.Sim�t�amintele domnului, cele mai ascunse, leexprim�a calul. Presim�tirea primejdiei. For�ta.Ne��nduplecarea. Neast�amp�arul combativ. �Inplus, poate � privit tripticul cu basoreliefuri,care a r�apit ipostaze din acel univers uman fan-tastic�. Despre amplasament spune c�a este �Ofericit�a aspira�tie la ansamblul ��ntregit. Celuimai viteaz voievod i s-a g�asit ��nc�a un prag denemurire. Mul�tumesc clujenilor. . . �. A�sadar,Mihai Viteazul este acas�a oriunde pe p�am�antulrom�anesc, dar ��n ora�sul de pe Some�s este maiacas�a dec�at ��n alt�a parte pentru c�a aici a tr�aitultimele zile ale vie�tii sale, iar osemintele luiodihnesc la doi pa�si de Cluj,undeva ��n �t�ar�anaArie�sului.Prim�aria a avut preocup�ari permanente pen-

tru spa�tiul din jurul statuii lui Mihai Viteazul.Av�and o dispunere de triunghi isoscel, acestspa�tiu a fost amenajat ca loc de promenad�apentru clujeni, de pelerinaj �si manifest�ari ar-tistice �si patriotice. De la baza monumentu-lui pornesc raze marcate cu dale de marmur�aro�sie, a�sa ��nc�at, privit de sus, ��ntregul ansam-blu d�a imaginea unui astru care-�si ��mpr�a�stie ��njur lumina �si c�aldura. �In spatele monumentuluis-a amenajat o f�ant�an�a artezian�a care d�a, maiales ��n amurg, un fundal feeric f�ar�a egal. Aleeadin fa�t�a, bisectoarea acelui triunghi, are meni-rea s�a ampli�ce �orul��nt�alnirii cu monumentul,pe m�asura apropierii de acesta. Edilii ora�suluiau plantat pe margini cop�acei de o specie rar�acare, ��mpreun�a cu lampioanele �si b�ancile dinlemn masiv, ��ndeamn�a la r�agaz �si medita�tie.

La cap�atul vestic al aleii, chiar la intrarea ��npia�t�a, s-a dezvelit la 23 aprilie 2003, un mo-nument menit s�a ��ntregeasc�a ansamblul desprecare vorbea maestrul Butunoiu, FLAC�ARANESTINS�A A RECUNO�STIN�TEI VE�SNICE.Are ��n�telesuri universale, �ind ��nchinat�a tutu-ror celor ce s-au jert�t pentru Patrie, dar caparte din ansamblul a�at acolo, pe fa�tada ves-tic�a a piramidei de marmur�a neagr�a s-a pus,cu litere aurii, un text care se refer�a la grijalui Mihai Viteazul fa�t�a de soarta Ardealului:AT�A�TIA ANI AM STAT �IMPOTRIVA TUR-CILOR CU OAMENII MEI �SI CU PU�TINULAJUTOR AL �T�ARII MELE, NECRU�T�ANDNICIODAT�A S�ANGELE PENTRU ARDEAL,CARE SUB ST�AP�ANIREA MEA, �INTRU NI-MIC N-A CUNOSCUT NICI O PAGUB�A �SIESTE �INTREG.

MIHAI VITEAZUL

�In ultimii ani, massmedia clujean�a a lansatrepetate semnale alarmante despre starea de-gradant�a a monumentelor din Pia�ta Mihai Vi-teazul R�aspunsul Prim�ariei nu este d�ad�ator decertitudini (facem �si noi ce putem). �In acesttimp, pl�acile de travertin continu�a s�a cad�a, gro-pile din alei se ��nmul�tesc �si se ad�ancesc, iarla Flac�ara nestins�a a recuno�stin�tei ve�snice, oa-meni f�ar�a Dumnezeu ��si fac de cap. Iat�a doardou�a secven�te dintr-un pomelnic mai lung alf�ar�adelegilor acestor ani fa�t�a de aceste monu-mente: �Intr-o diminea�t�a, la radio Cluj, ��n di-alog cu ascult�atorii, am auzit un apel caresuna cam a�sa: - Alo, domnu, acolo ��n pia�t�aarde gazu de poman�a. Moderatorul ��ncerca s-ol�amureasc�a pe dumneaei c�a acolo este un mo-nument �si c�a, etc. Replica a venit fulger�ator:-Da, da aia io pletesc! Doamne, ce am ajuns.Flac�ara nestins�a a recuno�stin�tei ve�snice ardepeste tot ��n lume, am v�azut-o personal de laWashington p�an�a ��n Okinawa, dar la Cluj nuse poate pentru c�a � arde gazul de poman�a�. Oalt�a secven�t�a sinistr�a am v�azut ��ntr-o sear�a din


19

toamna trecut�a c�and trei tineri se distrau co-pios la acea �ac�ar�a la care frigeau un pui ��n�pt��ntr-o lance. Si asemenea blasfemii au loc �si ��ncazul altor a�sez�aminte memoriale. Dar asta -ialt�a poveste.Un alt monument ��nchinat lui Mihai Vitea-

zul s-a dezvelit la 7 mai 1977, la Turda, ��nlocul troi�tei de lemn, despre care am vorbitmai sus. Cu aceast�a ocazie, turdenii adu-ceau o contribu�tie important�a ��n cadrul fes-tivit�a�tilor na�tionale prilejuite de centenarulindependen�tei. Monumentul, opera sculptori-lor Marius Butunoiu �si Vasile Rus Batin este��nc�arcat de simboluri. Obeliscul ��nalt de 16,o1m., adic�a 1601 centimetri, are forma de sa-bie cu trei laturi cu v�arful spre ��naltul ceru-lui, este a�sezat pe un triunghi echilateral ��ntr-un soclu circular sus�tinut de trei contrafor�ti.�In�al�timea obeliscului face aluzie la anul mor�tiilui Mihai, triunghiul echilateral este simetriarom�aneasc�a, iar pe cei trei contrafor�ti g�asimstemele �t�arilor rom�ane�sti. Pe verticala obe-liscului este e�gia ��n bronz a voievodului Mi-hai ( dar al Studioului de Art�a plastic�a aArmatei). �In partea dreapt�a a obelisculuise a��a un morm�ant simbolic din marmur�aalb�a de Ru�schi�ta, av�and deasupra o lespedecu stema �t�arilor rom�ane unite. Morm�antuleste decorat cu �ori de acant. Pe plac�aeste s�apat urm�atorul text: AICI ODIHNE�STEMIHAI VITEAZUL ( 1593 � 1601 ),DOMNAL �T�ARII ROM�ANE�STI, AL ARDEALU-LUI �SI A TOAT�A �TARA MOLDOVEI. Dejur-��mprejur sunt ��nscrise locuri unde Mihaia dat b�at�alii: Nicopole, Sadova, C�alug�areni,�Selimb�ar, Mir�asl�au, Gurusl�au. Parcul a fostreamenajat cu alei pietruite, cu surse de ap�a�si multe � multe �ori. Pe marginea aleilorerau a�sezate pl�aci metalice cu texte din scrierilecontemporanilor lui Mihai, care i-au imortali-zat faptele �si personalitatea deosebit�a. Ast�azisunt �si aici destule semnale alarmante. Auap�arut cr�ap�aturi, aleile sunt simple c�ai de ac-ces, sursele de ap�a nu mai sunt, iar t�abli�tele

informative au l�asat doar c�ateva schelete me-talice pe locul unde erau c�andva informa�tiipre�tioase pentru cei interesa�ti. La Turda armai � �si altceva de ��ndreptat. Ne�stiutorii maifolosesc �si ast�azi formul�ari care nu respect�aadev�arul. Astfel, mai g�asim prin c�ar�ti �si reviste� informa�tia � c�a Mihai Viteazul a fost asasinatla C�ampia Turzii. Pe vremea aceea, acea lo-calitate se numea Ghiri�s, iar locul unde a fostasasinat Mihai, are ��n toate limbile o singur�asemni�ca�tie, c�ampia de l�ang�a Turda ( �nellacampagna di Torda�, �Lager bey Torenburg�,�in campo Keresztes dicto, in vicino OppidiThorda�). Discutabil�a este, apoi, formulareadin textul de pe monument:�Aici odihne�ste Mi-hai Viteazul�. Pe baza acestei formul�ari, ghi-dul turistic poate c�a�stiga un teren ��n care s�adezvolte apoi tema asasinatului. Dar dac�a nucunoa�ste adev�arul, se va pierde ��n ridicol. Pli-antele �si alte texte scrise nu-s de ajutor, de-oarece �si acolo scrie tot � Morm�antul lui Mi-hai Viteazul de la Turda �. �Intre �morm�ant� �si�monument� este mare diferen�t�a. Dic�tionarullimbii rom�ane ne spune c�a morm�antul este un�loc unde este ��nmorm�antat cineva�, iar monu-ment ar � �oper�a de sculptur�a sau de arhitec-tur�a f�acut�a��n amintirea unui eveniment impor-tant sau a unui personaj ilustru�. A�sadar, unmonument nu poate � morm�ant dac�a nu aresub el sau al�aturi cel pu�tin un mort. Dup�acum se �stie, groapa comun�a ��n care au fostaruncate le�surile celor 17 o�steni uci�si la 19 au-gust 1601, nu a fost g�asit�a (Szamoskozy zice�groapa mic�a�). �In tradi�tia Bisericii exist�ani�ste �informa�tii� despre re��nhumarea lui Mi-hai de c�atre doamna Stanca prin 1613 �si deo m�an�astire ctitorit�a de ea. Dar doamnaStanca a murit ��n 1603, iar terenul din valeaArie�sului avea proprietar, care n-ar � permisniciodat�a s�a se sape ( mai ales de c�atre rom�ani). Mai g�asim ��n texte a�rma�tii c�a, totu�si, tru-pul lui Mihai a fost scos de la Turda ( nu-mai al lui) �si re��nhumat la Alba Iulia, nu se�stie unde. �Il putem ��ntreba pe autorul acestei


20

�informa�tii�: dac�a trupul lui Mihai a fost dusla Alba Iulia, mai putem avea morm�antul luila Turda? Trebuie s�a ne oprim aici cu contro-versele �si s�a-l credem pe Constantin Rezache-vici, care ne spune clar c�a trupul lui Mihai ar�amas undeva ��n �t�ar�ana Arie�sului, laolalt�a cuceilal�ti o�steni asasina�ti atunci de oamenii luiBasta, iar capul i-a fost dus de c�atre paharni-cul Turturea la T�argovi�ste. A�sa gl�asuie�ste �siinscrip�tia pus�a de Radu Buzescu �si so�tia sa laM�an�astirea Dealu: AICE ZACE CINSTITULSI R�APOSATUL CAPUL CRE�STINULUI MI-HAIL, MARELE VOIEVOD, CE-AU FOSTDOMN �T�AREI ROM�ANE�STI �SI ARDEA-LULUI �SI MOLDOVEI; CINSTITUL TRUPZACE �IN C�AMPIA TORDEI.La 21 ianuarie 1981 s-a dezvelit ��n Cluj Na-

poca, pe fa�tada cl�adirii Arhivelor Statului, ba-sorelieful monumental reprezent�and sigiliul luiMihai Viteazul, oper�a a arti�stilor plastici clu-jeni Ion Mitrea �si Aurel Terec. Cu aceast�a re-alizare, clujenii aduceau un pios omagiu vo-ievodului uni�cator de �Tar�a, la ��mplinirea a380 de ani de la m�area�ta lui fapt�a. Autoriilucr�arii au avut de rezolvat probleme di�ciledatorate, mai ales, solu�tiei alese: amplasareaunui monument de c�ateva tone pe fa�tada uneicl�adiri care nu fusese destinat�a pentru a�sa ceva.Cu m�aiestrie �si inventivitate, di�cult�a�tile aufost ��nvinse, rezult�and o reu�sit�a deplin�a. Lafestivitatea de dezvelire, academicianul �StefanPascu ��i f�acea urm�atoarea descriere : Autorii�. . . au transpus ��n marmur�a alb�a, la dimensiu-nile de 3,70/3,70 m., ��nsemnele heraldice, diniulie 1600, ale domnitorului, reprezent�and uni-tatea celor trei �t�ari rom�ane�sti. �In partea de susse a��a acvila valah�a, la mijloc scutul cu capulde bour moldav, iar ��n partea de jos, cele �saptecoline �si doi lei �tin�and ��ntre ei o sabie, pre-cum �si alte elemente care ��nf�a�ti�seaz�a stemele�T�arii Rom�ane�sti, Moldovei �si Transilvaniei. �Inpartea st�ang�a, �gura lui Mihai Viteazul, iar ��ndreapta cea a feciorului s�au, Nicolae P�atra�scu,asociat la domnie��n timpul unirii. Pe marginea

sigiliului se a��a celebra legend�a: IO, MIHAILVOIEVOD, DOMN AL �T�ARII ROM�ANE�STI,TRANSILVANIEI �SI A TOAT�A �TARA MOL-DOVEI �. Festivit�a�tile acestui eveniment aumai cuprins simpozionul �Mihai Viteazul � pri-mul domnitor al tuturor rom�anilor� �si expozi�tiadocumentar�a �Mihai Viteazul ��n documente ar-hivistice clujene�. Pentru cei interesa�ti, a fost oocazie rarissim�a de a vedea��n original pre�tioasacolec�tie de documente de la Mihai Viteazul,a�ate la Filiala din Cluj-Napoca a ArhivelorStatului.�Incheiem acest periplu la Turda, l�ang�a monu-

mental lui Mihai Viteazul,unde se a��a aproapede �nalizare M�an�astirea Mihai Vod�a, cu hra-mul Sf. Arh. Mihail �si Gavril. Ctitorie a mi-tropolitului Bartolomeu, este cel mai nou �si celmai important a�sez�am�ant m�an�astiresc ��nchinatlui Mihai Viteazul. Se �stie c�a mai toatem�an�astirile au povestea ��nceputului ��nvelit�a ��ntaine �si mesaje divine, ��n care se ��mplete�stefapta omului cu voin�ta Celui-de- Sus. Nicim�an�astirea de la Turda nu face excep�tie. Perso-nal am avut �sansa mai multor ��nt�alniri cu P.S.Bartolomeu. �Intr-una din acestea, l-am rugats�a-mi spun�a c�ate ceva despre decizia DomnieiSale de a ��ncepe acel proiect. Mi-au r�amas��n memorie pentru toat�a via�ta cuvintele mi-tropolitului �si, ca s�a nu se piard�a, le redau��n continuare ��ntr-o formulare aproximativ�a:�Cuv�antam la festivitatea de comemorare a luiMihai Viteazul, la Turda, la 400 de ani dela asasinarea acestuia( august 2001). Dintr-odat�a m-am oprit �si mi-am ��ndreptat privireaspre cer de unde sim�team c�a vine ceva spremine. Mi-am revenit c�and cineva de l�ang�amine m-a aten�tionat c�a fac pauza prea lung�a.Atunci am continuat cam a�sa: f�ag�aduiesc ��nfa�ta D-voastr�a c�a ��n cel mai scurt timp, cuajutorul lui Dumnezeu �si al cre�stinilor drept-credincio�si, vom ridica aici l�ang�a acest mo-nument o m�an�astire ��n memoria marelui vo-ievod Mihai Viteazul�. Dac�a o � vorba aicide inspira�tie divin�a, l�as�am cunosc�atorii s�a se


21

pronun�te. Noi vom lua��n seam�a mai mult faptauman�a. M�an�astirea de la Turda se vrea o con-tinuatoare a celebrei m�an�astiri Mihai Vod�a dinBucure�sti, demolat�a pe motiv c�a st�a ��n caleaconstructorilor Casei Poporului. Odat�a lansat�aideea, P.S. Bartolomeu a cerut imediat ajuto-rul Consiliului Jude�tean �si preo�tilor. A fost��ncurajat din toate p�ar�tile. A cerut de la Con-siliul Municipal Turda o suprafa�t�a de 1300 m.p.�si a primit 2300 m.p., acolo l�ang�a monument.De la Patriarhie au venit aprob�ari ��nso�tite defelicit�ari. S-a derulat o vast�a activitate orga-nizatoric�a, s-au deschis liste de subscrip�tie, s-aintrat ��n legalitate cu toate activit�a�tile �si, la 10septembrie 2002, a fost s�n�tit�a piatra de teme-lie. Ast�azi, dup�a zece ani de munc�a necurmat�asub supravegherea neobositului p�arinte Vasile�Stiopei, ni se ��nf�a�ti�seaz�a aici un a�sez�am�antm�an�astiresc de o frumuse�te rar�a, o adev�arat�abijuterie arhitectonic�a. Biserica este copie �-del�a a celei ctitorit�a de Mihai Vod�a ��n Bu-cure�sti. Chiliile, pe dou�a nivele, au o evident�alinie a arhitecturii br�ancovene�sti, iar clopotni�tade la intrare ne trimite cu g�andul la marilem�an�astiri din sudul Rom�aniei (Tismana, Ho-rezu, etc.). Exist�a �sanse ca la Turda s�a renasc�a��ntregul spa�tiu din jurul monumentului �si, dac�ase va repara drumul, ar putea s�a �e aici unadev�arat loc de pelerinaj na�tional, �si nu nu-mai, a�sa cum l-a g�andit P.S. Bartolomeu.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV�A:

1. B�alcescu Nicolae, Rom�anii supt Mihai �Voievod Viteazul, Ed. Tineretului, 1960.

2. Bethlen Wolfgang, Historia de rebusTransilvanicis, V, Sibiu, 1789.

3. Buta Iuliu, Bodea Mihaela, Edroiu Nico-lae, Cluj-Napoca, ghid de ora�s, Edit. Sport�Turism, Buc., 198

4. Cluj- Napoca, Inima Transilvaniei, Edit.Studia, 1997.

5. Cr�aciun Ioachim, Baba Novac, generalullui Mihai Viteazul, Cluj, 1936.

6. Cronicarul Szamoskozy �si ��nsemn�arile luiprivitoare la rom�ani 1566 -1608, Cluj,1928.

7. Documenta Romaniae Historica, vol XI,Edit. Acad., 1975.

8. Edroiu Nicolae, Posesiunile domnilor�T�arii Rom�ane�sti �si Moldovei ��n Transilva-nia ( secolele XIV � XVI ). Semni�ca�tiipolitico � sociale �si cultural � istorice, ��nvol. � Istoria Rom�aniei. Pagini transil-vane �, coord. D Berindei, Cluj- Napoca,1994.

9. Gane C., Trecute vie�ti de doamne �sidomni�te, Edit. Junimea, 1971.

10. Georgescu Ion, Baba Novac, legend�a �si re-alitate istoric�a, Buc., 1980.

11. Hurmuzaki, Documente privitoare la is-toria rom�anilor, vol.XII ( 1594 � 1602),Buc. 1902.

12. Iorga Nicolae, Pagini alese din��nsemn�arile de c�al�atorie prin Ardeal�si Banat, B.P.T., Edit. Minerva, Buc,1977.

13. Istoria Clujului, sub red. Acad. Prof.�Stefan Pascu, 1974.

14. Jude�tele Patriei. Cluj. Monogra�e, Edit.Sport � Turism, Buc., 1980.

15. Mihai Viteazul ��n con�stiin�ta european�a,vol. I � V.

16. Mihai Viteazul �si Transilvania, culegere destudii, Napoca Star, 2005.

17. Rezachevici Constantin, Cine a dus laT�argovi�ste capul lui Mihai Viteazul, ��n �Magazin istoric � , III, nr. 6 , 1969.


22

18. Spontoni Ciro, Historia della Transilvania,Vene�tia, 1638.

19. Todi�ta D., P�atra�scu cel T�an�ar, �ul lui Mi-hai Viteazul, Edit. Albatros,1982.

20. Mihai Viteazul �si Clujul, Napoca � Star,2004.

21. Cluj � Napoca, vestigii, monumente, mu-zee, Ed. Studia, 2009.

22. Tuc�a Florian, Cociu Mircea, Monumenteale anilor de lupt�a �si jertf�a, Edit. Militar�a,Buc., 1983.

23. Xenopol A. D. Istoria rom�anilor din Da-cia Traian�a, vol.III, Edi�tia a IV-a, Edit�Stiin�ti�c�a �si Enciclopedic�a, Buc., 1983.

Iuliu-Marius MORARIU

MAX WEBER �SI ETICA PROTES-TANT�A�Intre personalit�at, ile care au marcat peisajul

cultural german al celei de-a doua jum�at�at, ia secolului al nou�asprezecelea s, i a primeijum�at�at, i a secolului trecut, un loc aparte aavut indiscutabil Max Weber (1864-1920),considerat fondatorul studiului modern alsociologiei23 , ��n ciuda faptului c�a, as,a cumremarc�a cercet�atoarea Caroline Cox: �In ceamai mare parte a carierei sale el ��nsus

,i nu

s-a de�nit ca sociolog. Propria sa preg�atireacademic�a era ��n economie, istorice s

,i drept24

.De numele lui se leag�a o serie de titluri

23Reinhard Bendix, Max Weber. An intelectual por-trait, University Paperbacks, London, 1962, p. XV. Cf.Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, ½Cuv�ant��nainte�, ��n vol. Studii Weberiene, Editura Clusium,Cluj-Napoca, 1995, p. 9.

24Caroline Cox, ½Trinitatea secular�a a sociologiei.Max Weber, primus inter pares�, ��n vol. Studii Webe-riene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, AndreiRoth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 43.

nelipsite din bibliogra�a s, i instrumentarulcercet�arilor sociologice s, i �loso�ce precumEtica protestant�a25 sau Politica, o vocat

,ie s

,i

o profesie26 . Prin cea dint�ai, care cont, inegermenii elabor�arii unui catalog de virtut

,i

s,i a unei etici a personalit�at

,ii27 , el a pus

bazele cercet�arii sociologiei religiilor28 s, i aar�atat c�a etica protestant�a a fost doar unuldintre multele fenomene care au condus lacres

,terea rat

,ionalismului ��n diverse aspecte ale

viet,ii sociale29 , emit,�and ��n acest o serie de

rat, ionamente deosebit de valoroase30 .Lucrarea, ap�arut�a pentru prima dat�a ��n anul

1904 s, i reeditat�a apoi ��n repetate r�anduri, s, itradus�a ��n diverse limbi, a avut drept imboldo oper�a de mai mic�a ��ntindere a lui Jellinek31

, ��n care acesta: ...a scos pentru prima dat�a ��nevident

,�a inspirat

,ia nord-american�a a liberalis-

mului Revolut,iei Franceze, ar�at�and in�uent

,a

25Max Weber, Etica protestant�a s,i spiritul capitalis-

mului, Editura Incitatus, Bucures,ti, 2003.

26Idem, Politica, o vocat,ie s

,i o profesie, traducere Ida

Alexandrescu, Editura Anima, Bucures,ti, 1992.

27Rolf Eickelpasch, ½�Intre Kant s,i Nietzsche. Note

despre etica personalit�at,ii la Max Weber�, ��n vol. Stu-

dii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda,Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p.30.

28Cristina Cioar�a, De la vocat,ia cump�at�arii la o lume

dezvr�ajit�a � studii despre �loso�a lui Max Weber, Edi-tura Brumar, Timis

,oara, 2011, p. 35.

29Ioan Mih�ailescu, ½Protestantism s,i capitalism�, ��n

vol. Max Weber, Etica protestant�a s,i spiritul capitalis-

mului, Editura Incitatus, Bucures,ti, 2003, p. 11.

30Care-l fac s�a �e foarte citat s,i ast�azi s

,i care fac s�a

se vorbeasc�a s,i ast�azi despre necesitatea ��ntoarcerii la

Max Weber pentru ies,irea din criza cu care se confrunt�a

ast�azi sociologia. A se vedea ��n acest sens: Balint Ba-lla, ½Progresul spre socialism�. Comunismul sovietic:recunoas

,teri t�arzii datorate lui Weber�, ��n vol. Stu-

dii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda,Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p.57.

31Georg Jellinek (1851-1911), jurist austriac, expo-nent al dreptului public. Cele mai importante lucr�ariale sale sunt: Georg Jellinek, Allgemeine Staatslehre,Verlaj von Julius Springer, Berlin, 1929; Idem, Systemder subjektiven �o�entlichen Rechte, Verlag von J. C. B.Mohr, Tubingen, 1919.


23

profund�a a constitut,iilor americane asupra

declarat,iei drepturilor omului32 .

Ea este structurat�a pe dou�a p�art, i, ��n ceadint�ai, intitulat�a Problema, autorul analiz�andchestiuni generale cu privire la a�liereareligioas�a s, i strati�carea social�a, spiritulcapitolismului s, i concept, ia lui Luther desprevocat, ie, ��n timp ce ��n cea de-a doua, suntanalizate calvinismul, pietismul, metodismulprecum s, i sectele baptiste. �Inc�a din parteaintroductiv�a, autorul t, ine s�a arate c�a problemacapitalismului s, i a dezvot�arii lui nu este unacentral�a nici m�acar din punct de vedere eco-nomic. �In acest sens, el spune: �Intr-o istorieuniversal�a a culturii problema central�a nueste, nici m�acar dintr-un punct de vedere pureconomic, dezvoltarea activit�at, ii capitaliste caatare, care difer�a doar ca form�a ��n diverseleculturi33 .Ulterior, ��n capitolul ��n care vorbes,te despre

a�lierea religioas�a s, i strati�carea social�a,autorul analizeaz�a comparativ felul ��n carecele dou�a mari confesiuni din Germania, ceaprotestant�a s, i cea catolic�a, sunt implicate ��nviat,a social�a. El arat�a aici c�a, ��n ceea ce ��iprives,te pe protestant, i, se constat�a o partici-pare mai mare a lor la viat,a economic�a34, ��ntimp ce, la catolici, participarea lor mai redus�aca a celor dint�ai, ceea ce contrazice tendint,anormal�a ce a fost observat�a de-a lungul vremii.Privitor la acest lucru, el a�rm�a: ½Participareamai redus�a a catolicilor la viat

,a modern�a de

afaceri a Germaniei este cu at�at mai frapant�acu c�at vine ��mpotriva unei tendint

,e ce a fost

observat�a din toate timpurile, inclusiv ��nprezent. Minorit�at

,ile nat

,ionale sau religioase

32George Em. Marica, Problema culturii moderne ��nsociologia german�a, edit

,ie ��ngrijit�a de Andrei Negru,

Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, p. 73.33Max Weber, Etica protestant�a s

,i spiritul capitalis-

mului, ..., p. 21. Cf. George Poede, Dominat,ie s

,i putere

��n g�andirea lui Max Weber, Editura Tipo Moldova, Ias,i,

2002, p. 34.34Max Weber, Etica protestant�a s


mului, ..., p. 33.

care se a��a ��n pozit,ie de subordonare fat

,�a de

un grup conduc�ator sunt susceptibile, datorit�aexcluderii lor voluntare sau involuntare dinpozit

,iile de in�uent

,�a politic�a, s�a-s

,i satisfac�a

dorint,a de recunoas

,tere a aptitudinilor lor

��n acest domeniu, de vreme ce nu au nicio oportunitate ��n serviciul statului... Darcatolicii din Germania nu au dovedit ��n niciun fel vizibil c�a pozit

,ia lor ar conduce la un

asemenea rezultat35.Cazul catolicismului nu se ��ncadra as,adar ��n

acela rat,iune a unei necesit�at

,i de tip superior,

��nscris�a ��n natura acelor agregate umanepe care le numim societ�at

,i36 , despre care

sociologul nostru polemiza c�andva cu EmileDurkheim. El era unul atipic, explicat, iaacestei evolut, ii a lucrurilor trebuind c�autat�a��n caracterul intrinsec permanent al credint,elireligioase a catolicilor37 .Dup�a aceast�a prezentare, Weber trece la o

subunitate cu rol preliminar, de�nind unuldintre termenii din titlul operei, acela de spirital capitalismului. �In cadrul acestei analize,el pornes,te de la de�nit, ia pe care BenjaminFranklin o d�a banilor s, i capitalismului38 ,analiz�andu-o s, i car�at�and c�a toate atitudinilesale morale sunt impregnate de capitalism39 s, i��ncerc�and s�a explice sintagma conform c�areiabanii sunt f�acut

,i din om40 . La �nalul acestei

analize, autorul se opres,te asupra situat, ieicapitalismului din zilele lui s, i arat�a c�a acestaeduc�a s

,i selecteaz�a subiect

,ii economici de care

are nevoie printr-un proces de supraviet,uire

35Ibidem, pp. 34-35.36Claude Javeau, Conversat

,ie Durkheim � Weber

asupra libert�at,ii s

,i determinismului. Un dialog �lozo-

�c, trad. Vasile Sebastian D�ancu, Editura Red, Sibiu,1992, p. 10.


mului, ..., p. 35.38Benjanim Franklin, Necesary Hints to Those That

Would Be Rich, Sparks, 1736, p. 80, apud, Ibidem, pp.42-44.

39Ibidem, p. 45.40Ibidem, p. 46.


24

economic�a a celor mai potrivit,i41 . El ��ncearc�a

de asemenea s�a de�neasc�a economia capita-list�a contempoan�a lui s, i ajunge la urm�atoareleconstat�ari: Economia capitalist�a din prezenteste un imens cosmos ��n care individul senas

,te s

,i care i se prezint�a acestuia, cel puit

,in

la nivel individual, ca o ordine inalterabil�aa lucrurilor ��n care trebuie s�a tr�aiasc�a. �Ilfort

,eaz�a pe individ, ��n m�asura n care e implicat

��n sistemul relat,iilor de piat

,��, s�a se conformeze

regulilor capitaliste de act,iune. Fabricantul

care pe termen lung act,ioneaz�a ��n contra

acestor norme va � eliminat inevitabil de pescena economic�a, la fel cum muncitorul carenu poate sau nu vrea s�a li se adapteze va �azv�arlit de pe strad�a f�ar�a un loc de munc�a42 .Dup�a reliefarea complexit�at, ii fenomenului

economiei capitaliste s, i a rolului procesuluide select, ie, Max Weber ajunge la constatareac�a spiritul capitalist, ��n sensul folosit de el, atrebuit s�a lupte pentru a-s, i croi drum c�atresupremat, ie ��mpotriva unei lumi ��ntregi plinede fort,e ostile43 .Supcapitolul ��n care vorbes,te despre

concept, ia lui Luther despre vocat, ie pornes,tes, i el de la explicarea unui termen, a celui deberuf (chemare) s, i arat�a cum concept, ia luiLuther a evoluat de-a lungul timpului dinspreorientarea ��nspre munc�a (concept legat decel de profesie, unde opinia lui Luther se vament, ine pe linia tradit, ionalist�a 44) ��nspre

41Ibidem, p. 47. Cf. Cristina Cioar�a, op. cit., p. 45.42Max Weber, Etica protestant�a s


mului, ..., p. 47.43Ibidem, p. 48. Altminteri, a�rmat

,ia se ��nscrie ��n

r�andul celor privitoare la axiologie, la normele axiolo-gice s

,i valoarea lor din opera lui Weber. Cu privire la

acestea, a se vedea: Ileana Petras,-Voicu, ½Neutralitatea

axiologic�a ��n concept,ia lui Max Weber�, ��n vol. Stu-

dii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda,Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, pp.129-140.

44½La el profesiunea este ceva ce omul trebuie s�a ac-cepte ca un dat divin, la care trebuie s�a se adapteze�.Max Weber, Etica protestant�a s

,i spiritul capitalismului,

..., p. 71.

cea spre vocat, ieIbidem, p. 67. , care, lar�andul ei, implic�a responasablitatea, asuprac�aruia Weber se va opri adesea, accenut�andimportant,a sa indispensabil�a45 .�In partea a doua a lucr�arii sale, sociologul

vorbes,te despre bazele religioase ale ascetis-mului laici, emit,�and o judecat�a deosebit deinterersant�a46 atunci c�and a�rm�a c�a ele suntizvor�ate din cele patru forme principale deprotestantism ascetic, respectiv calvinismul,pietismul, metodismul s, i sectele ap�arute dinmis,carea baptist�a47 . El realizeaz�a o prezen-tare a istoricului s, i suportului social-doctrinara �ec�arei categorii. Deosebit de interesanteste felul ��n care vede pietismul, care sefundamenteaz�a pe doctrina predestin�arii s, icare s, i-a extins tentaculele at�at pe continentc�at s, i ��n afara lui: Istoric, doctrina predes-tin�arii este s

,i punctul de pornire al mis

,c�arii

ascetice cunoscute ��ndeobs,te ca pietism. At�ata

timp c�at mis,carea a r�amas ��n cadrul bisericii

Reformate, este aproape imposibil s�a tras�amlinia de demarcat

,ie dintre calvinis

,tii pietis

,ti

s,i cei nepietis

,ti. Aproape tot

,i reprezentant

,ii

de frunte ai puritanismului sunt trecut,i uneori

��n r�andurile pietis,tilor. Este chiar destul

de legitim s�a privim ��ntreaga conexiune din-tre predestinare s

,i doctrina con�rm�arii, cu

interesul ei fundamental pentru obt,inerea

certitudo salutis..., ca pe o dezvolatre pietist�aa doctrinelor elaborate init

,ial de Calvin48 .

Dup�a prezentarea s, i analizarea acestuia

45Gall Erno, ½Etica weberian�a a responsabilit�at,ii�, ��n

vol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, RudolfPolenda, Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca,1995, p. 140.

46Cf. Andrei Roth, ½Despre posibila ��ntemeiere socio-logic�a a unor judec�at

,i de valoare�, ��n vol. Studii Webe-

riene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda, AndreiRoth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, pp. 102-103, unde sunt prezentate s

,i explicate s

,i alte judec�at

,i

de valoare, �ind analizat�a structura lor, s,i felul ��n care

se re�ect�a ele ��n realit�at,ile ulterioare.


mului, ..., p. 79.48Ibidem, p. 107; Cf. Claude Javeau,op. cit., p. 14.


25

s, i a ecourilor sale ��n social, Weber trecela prezentarea s, i de�nirea metodismuluianglo-american despre care spune c�a nu estealtceva dec�at: Combinat

,ia dintre un tip de

religie complet emot,ional, dar ��nc�a ascetic s

,i o

indiferent,�a cresc�and�a fat

,�a de bazele dogmatice

ale ascetismului calvinist sau chiar o repudierea acestora49 . �In urma analizei datelor denatur�a istoriogra�c�a s, i doctrinar�a, el ajungela concluzia c�a etica metodist�a pare s�a sebazeze pe o incertitudine similar�a cu aceea apietismului s, i c�a, acolo, actul emot

,ional al

convertirii era indus metodicfootnoteIbidem,p. 118. .�In �nalul operei sale, sectele baptiste sunt

trecute, din punct de vedere teologic, prinacelas, i proces ca s, i mis,c�arile anterioare, au-torul analiz�and etica lor ��n raport cu spiritulcapitalismului. �Incerc�and s�a le de�neasc�as, i relief�and faptul c�a ele nu au un caracterinstitut, ional at�at de complex ca s, i cel apuseans, i c�a ele nu au o doctrin�a at�at de rigid�a s, ide bine delimitat�a, el foloses,te pentru ele sin-tagma de Biserica credincios

,ilor, accentu�and

cu prec�adere act, iunile lor exterioare50 . Iat�ace spune ��n acest sens, privitor la semni�cat, iaacestor comunit�at, i: Tr�as�atura tuturor acestorcomunit�at

,i, care este cea mai important�a din

punct de vedere at�at istoric, c�at s,i principal,

dar a c�arei in�uent,�a asupra desvolt�arii culturii

poate � clari�cat�a doar ��ntr-un context oarecumdiferit, este una cu care ne-am familiarizatdeja. Biserica credinciosului51 .Dat�a �ind de�nit, ia, este �reasc�a implicarea

bogat�a ��n social a acestor comunit�at, i s, i nuapare ca �ind deloc surprinz�atoare a�rmat, iadin etica quakerilor conform c�areia viat

,a unei

persoane ��ntru profesia sa este un exercit,iu de


mului, ..., p. 115.50George Poede, op. cit., p. 34.51Max Weber, Etica protestant�a s


mului, ..., p. 119.

virtute ascetic�a52 .�In �nalul lucr�arii sale, Weber a�rm�a c�a

ascetismul s, i-a asumat sarcina de a remodelalumea s, i de a-s, i aplica idealurile ei acolo53

s, i arat�a c�a el a evadat din cus,c�a54 , ��ns�a o

problem�a pe care el o ��nt�ampin�a este ceaa capitalismului. El a�rm�a cu privire laantagonismul dintre cele dou�a s, i la superiori-tatea, ��n societate a celui din urm�a: Spiritulascetismului religios a evadat din cus

,c�a. �Ins�a

capitalismul victorios, de vreme ce sa bazeaz�ape o temelie solid�a, nu mai are nevoie desprijinul s�au. Ros

,eat

,a tranda�rie din obrajii

mos,tenitorului s�au vesel, Iluminismul, pare

s�a dispar�a f�ar�a cale de ��ntoarcere, iar ideeade ��ndatorire profesional�a b�antuie prin viet

,ile

noastre ca o sta�e a credint,elor religioase

moarte. Acolo unde ��mplinirea vocat,iei nu

poate � pus�a ��n leg�atur�a direct�a cu valorilespirituale s

,i culturale cele masi ��nalte, sau

atunci c�and, pe de alt�a parte, nu trebuie s�a�e resmit

,it�a doar ca o obligat

,ie economic�a,

individul renunt,�a, ��n general, s�a o justi�ce ��n

vreun fel. �In locul unde a cunoscut desvoltareacea mai mare, ��n Statele Unite, urm�arirea��mbog�at

,irii, despuiat�a de ��nt

,elesul s�au religios

s,i etic, tinde s�a devin�a asociat�a cu pasiuni purmundane, care ��i confer�a adesea un caractersportiv55 .Analiz�and cele prezentate anterior ��n lucrare,

observ�am c�a, as,a cum arat�a s, i Max Weber,��ntre etica protestant�a s, i spiritul capitalistexist�a anumite asem�an�ari, cel din urm�a re-vendic�andu-s, i anumite caracteristici din ceadint�ai, ��ns�a la un moment dat ele se despart,f�ar�a a mai exista cale de ��ntoarcere. Uneori,atunci c�and viat,a omului sau a unei societ�at, ifunct, ioneaz�a echilibrat, ��ntre cele dou�a nuexist�a divergent,e, ��ns�a atunci c�and cea dinurm�a primeaz�a, intr�a ��n contradict, ie cu cea

52Ibidem, p. 132.53Ibidem, p. 147.54Ibidem, p. 147.55Ibidem, p. 147.


26

dint�ai.Din punct de vedere formal, trebuie remar-

cat faptul c�a analiza lui Weber, care propunerat, ionalizarea informat, ilor s, i analiza lor f�ar�aimplicat, ii afective56 este una interesant�a, binedocumentat�a s, i structurat�a logic, ceea ce facedin ea, ��n ciuda faptului c�a, pe alocuri estedep�as, it�a, o cercetare ��nc�a utilizat�a ��n cadrulcercet�arilor contemporane.

BIBLIOGRAFIEA.Izvoare

Weber, Max, Etica protestant�a s,i spiritul

capitalismului, Editura Incitatus, Bucures,ti,2003.Idem, Politica, o vocat

,ie s

,i o profesie, tra-

ducere Ida Alexandrescu, Editura Anima,Bucures,ti, 1992.B.Volume

Bendix, Reinhard, Max Weber. An intelectualportrait, University Paperbacks, London, 1962.Cioar�a, Cristina, De la vocat

,ia cump�at�arii la

o lume dezvr�ajit�a � studii despre �loso�a luiMax Weber, Editura Brumar, Timis,oara, 2011.Javeau, Claude, Conversat

,ie Durkheim �

Weber asupra libert�at,ii s

,i determinismului. Un

dialog �lozo�c, trad. Vasile Sebastian D�ancu,Editura Red, Sibiu, 1992.Jellinek, Georg, Allgemeine Staatslehre, Verlajvon Julius Springer, Berlin, 1929.Idem, System der subjektiven �o�entlichenRechte, Verlag von J. C. B. Mohr, Tubingen,1919.Marica, George Em., Problema culturii mo-derne ��n sociologia german�a, edit, ie ��ngrijit�ade Andrei Negru, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010.Poede, George, Dominat

,ie s

,i putere ��n g�andirea

lui Max Weber, Editura Tipo Moldova, Ias, i,

56Cf. Raymond Boudon, ½O perspectiv�a neo-weberian�a asupra sentimentelor morale�, ��n vol. Stu-dii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Rudolf Polenda,Andrei Roth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, pp.76-77.

2002.C.Studii s

,i articole

Balla, Balint, ½Progresul spre socialism�. Co-munismul sovietic: recunoas

,teri t�arzii datorate

lui Weber�, ��n vol. Studii Weberiene, coord.,Traian Rotariu, Rudolf Polenda, AndreiRoth, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p.57-76.Boudon, Raymond, ½O perspectiv�a neo-weberian�a asupra sentimentelor morale�, ��nvol. Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu,Rudolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clu-sium, Cluj-Napoca, 1995, p. 76-94.Cox, Caroline, ½Trinitatea secular�a a sociolo-giei. Max Weber, primus inter pares�, ��n vol.Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Ru-dolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium,Cluj-Napoca, 1995, p. 42-57.Eickelpasch, Rolf, ½�Intre Kant s

,i Nietzsche.

Note despre etica personalit�at,ii la Max Weber�,

��n vol. Studii Weberiene, coord., Traian Ro-tariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth, EdituraClusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 30-42.Erno, Gall, ½Etica weberian�a a responsabi-lit�at

,ii�, ��n vol. Studii Weberiene, coord.,

Traian Rotariu, Rudolf Polenda, Andrei Roth,Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p. 140-149.Mih�ailescu, Ioan, ½Protestantism s

,i capita-

lism�, ��n vol. Max Weber, Etica protestant�as,i spiritul capitalismului, Editura Incitatus,Bucures,ti, 2003, p. 3-12.Petras, -Voicu, Ileana, ½Neutralitatea axiologic�a��n concept

,ia lui Max Weber�, ��n vol. Studii

Weberiene, coord., Traian Rotariu, RudolfPolenda, Andrei Roth, Editura Clusium,Cluj-Napoca, 1995, p. 129-140.Rotariu, Traian, Polenda, Rudolf, Roth,Andrei, ½Cuv�ant ��nainte�, ��n vol. Studii Webe-riene, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995, p.7-12.Roth, Andrei, ½Despre posibila ��ntemeieresociologic�a a unor judec�at

,i de valoare�, ��n vol.

Studii Weberiene, coord., Traian Rotariu, Ru-


27

dolf Polenda, Andrei Roth, Editura Clusium,Cluj-Napoca, 1995, p. 94-111.

Emilian MIREA

VREMEA DEZV�ALUIRILOR: �In no-iembrie 1989, tovar�a�sul de rou�a Nico-lae B�ab�al�au mi-a timis Securitatea acas�as�a-mi fac�a perchezi�tie (!) - De c�a�tivaani, este membru, cu drepturi depline,al Uniunii Scriitorilor din Rom�ania -

Faptele de arme �si excesul de zel ale to-var�a�sului Nicolae B�ab�al�au, pe care vi le relatez��n cele ce urmeaz�a, s-au petrecut ��n lunileoctombrie-noiembrie-decembrie 1989, pe c�andtov�ar�a�sia sa (��i spun astfel pentru c�a, la unmoment dat, c�and l-am apelat cu �DomnuleB�ab�al�au�, dumnealui s-a uitat �x, ��n ochiimei, �si m-a corectat: �Tovar�a�se B�ab�al�au!�. . . ) de�tinea func�tia de �sef al cenzuriila Comitetul Jude�tean Dolj al PCR.Activitatea sa consta ��n a t�aia, cu pixul,din textele care erau date spre publicare, ��nziarul ��Inainte� (fostul o�cios al ComitetuluiJude�tean Dolj al PCR, ��n revista �Ramuri��si ��n revista CentruluiDar s�a fac o succint�a istorisire: �In vacan�ta de

var�a a lui 1989, pe c�and eram student, ��n anulpatru (terminal), la Facultatea de Agronomiedin Craiova, �si dup�a trei ani, c�at de�tinusemfunc�tia de secretar general de redac�tie larevista Universit�a�tii, care se numea �MesajComunist� (pentru cei care nu �stiu, �ecarecentru universitar din �tar�a avea c�ate o astfel derevist�a, numele lor �ind stabilit de la centru,adic�a de la Uniunea Asocia�tiilor Studen�tilorComuni�sti din Rom�ania; la Bucure�sti, depild�a, se numea �Convingeri Comuniste�),am primit un telefon de la (pe atunci) lectoruniv. dr. Daniela Tarni�t�a �si pre�sedint�aa UASCR pe Universitatea din Craiova (azi,consilier jude�tean Dolj din partea PSD), prin

care eram ��n�stiin�tat c�a Senatul Universit�a�tiim-a numit redactor-�sef al revistei studen�te�sti.Am fost mirat de aceast�a hot�ar�are, �stiind c�aexistau al�ti favori�ti. Doamna Tarni�t�a mi-aspus, ��ns�a, c�a s-au luat ��n calcul unele atuuriale mele � anume c�a publicam ��n presa literar�adin �tar�a ��nc�a din 1985 ( Contemporanul,Via�ta Rom�aneasc�a, Convorbiri literare,Ramuri, Am�teatru) eram laureat al Pre-miilor revistei �Ramuri� �si Asocia�tieiScriitorilor din Craiova, pentru Poezie,pe anul 1987 (premiu acordat de un juriu alc�arui pre�sedinte era Marin Sorescu) �si c�a ��miap�aruse �si prima carte de poezie, la Editura�Scrisul Rom�anesc�.Din toamn�a, dup�a ce au ��nceput cursurile,

ne-am rev�azut, ��ntreaga echip�a redac�tional�a(��mbog�a�tit�a cu studen�ti-boboci, care voiaus�a scrie) la sediul din Casa Studen�tilor dinCraiova �si am pornit la facerea unui nounum�ar.�Inc�a de la ��nceput, am schimbat radical

designul revistei: capul revistei, care erascris, mare, din st�anga ��n dreapta, �ME-SAJ COMUNIST� , l-am transformat pedou�a r�anduri, scris �mesaj comunist� , undecuv�antul comunist era scris mai mic; am ini�tiatpagini de reportaj studen�tesc, pagini de poezie,proz�a, eseu, divertisment, reduc�and politizarearevistei la unicul editorial, obligatoriu, de pepagina ��nt�ai. Aceste schimb�ari radicale deconcep�tie au fost sesizate �si apreciate, ��ntr-ocronic�a ulterioar�a, ��n revista �Ramuri� .Dar au ��nceput problemele la cenzur�a �si

con�ictele mele personale cu tovar�a�sul NicolaeB�ab�al�au: mai ��nt�ai a vrut s�a-l cenzurezepe . . . Nichita St�anescu (a vrut s�a eliminedou�a versuri din poemul �Elegia a doua,Getica� , din volumul �11 Elegii� de NichitaSt�anescu, numai pentru c�a apare, acolo, laun moment dat, versul �(. . . )sl�avindu-l cape str�aini� , iar tov�ar�a�sia sa a priceput deaici c�a, �ce, noi ��i sl�avim pe str�aini ?!�. . . );apoi, ��n poezia unei tinere, care ��ncepea astfel:


28

�Domnule de rou�a, ce pu�tin ��ti pas�a,/C-o s�a vin�a toamna �si-o s�a �u mairea�(. . . ), a modi�cat pun�and ��n loc de�Domnule�, �Tovar�a�se�, astfel c�a a ie�sit �To-var�a�se de rou�a�(. . . ); ��ntr-un eseu, de o pagin�a,despre cartea �L'exercices d'admiration�(�Exerci�tii de admira�tie�) a lui EmilCioran (scriitor interzis, la acea vreme, ��nRom�ania), ��n care ap�areau numele lui MirceaDinescu, Ana Blandiana �si Adrian P�aunescu,(interzi�si, de asemenea), tovar�a�sul NicolaeB�ab�al�au, marele cenzor semi-doct (sferto-doctsau anti-doct) a t�aiat aceste nume, dar a l�asateseul, cu alte cuvinte, de aceast�a dat�a, a v�azutcopacii, dar nu a v�azut p�adurea.Am ��ncercat s�a-l conving c�a nu-l putem

cenzura pe Nichita St�anescu, pentru c�a res-pectivul poem era luat dintr-un volum careap�aruse cu mult timp ��nainte, care trecusedeja prin furcile caudine ale cenzurii, dar nua fost chip. La un moment dat, s-a ridicat,nervos, �si a luat, de pe un ��set, �spalturilerevistei �Ramuri� , �si mi-a zis: �Uite, eu pots�a tai orice, �si la Ramuri pot s�a tai ce vreaueu!� (cu alte cuvinte, echipa de la Ramuri , ��nfrunte cu Marin Sorescu, ajunseser�a la m�analui Nicolae B�ab�al�au. . . ). Astfel c�a, p�an�a laurm�a, cu revista f�acut�a vrai�ste, f�ar�a bunul detipar (BT), am mers la Daniela Tarni�t�a �si i-amar�atat modi�c�arile aberante f�acute de B�ab�al�au.Tarni�t�a �si-a f�acut semnul crucii �si a sunat-ope secretara PCR pe Universitate, ElisabetaTr�aistaru, care, de asemenea, s-a mirat c�anda v�azut ce corecturi abuzive �si imbecile f�acuseB�ab�al�au �si i-a dat telefon, spun�andu-i c�a �maiare �si redactorul-�sef dreptate, s�a ��ncerce s�a �ede acord �si cu ce spun el�. . .Dar nu s-a schimbat nimic ��n bine, dimpo-

triv�a, tovar�a�sul B�ab�al�au a devenit mai agresivfa�t�a de mine. I-a dat un telefon DanieleiTarni�t�a �si a ��ntrebat-o, nervos �cine m-apus pe mine redactor-�sef, pentru c�a suntobraznic �si neascult�ator �si nici nu suntmembru de partid ?!�. . . A doua zi, am

fost chemat de Daniela Tarni�t�a, cu care amavut urm�atorul dialog: �Emilian, tu nu e�stimembru de partid?�;Am r�aspuns:�Nu�; �P�ai�si de ce n-ai spus?�; �Pentru c�a nu m-a�ti��ntrebat�; �E o condi�tie obligatorie, ca s�a�i redactor-�sef al revistei, s�a �i membru departid! O s�a-�ti cer, de urgen�t�a, un loc de laBucure�sti�. . .Tracas�arile la care eram supus, ��ns�a, ��mi

t�aiaser�a entuziasmul de a mai face pres�a la re-vista Universit�a�tii. I-am spus Danielei Tarni�t�a�si Elisabetei Tr�aistaru c�a vreau s�a-mi depundemisia din func�tia de redactor-�sef; mi-au spusc�a nu pot face asta, pentru c�a acest gest ��mi vaatrage sanc�tiuni; i-am spus c�a nu mai semnez,��n revist�a, ca redactor �sef �si nici vreun articol;acela�si r�aspuns; le-am spus a treia variant�a:c�a semnez, ca redactor �sef, dar c�a, l�ang�a mine,semnez, cu litere duble ca m�arime, �Cenzor:NICOLAE B�AB�AL�AU� ; Binen�teles c�anu mi-a fost acceptat�a nici o variant�a. Eranoiembrie 1989. . .La dou�a-trei zile dup�a aceste animo-

zit�a�ti, c�and nu eram acas�a, mi s-a f�acut operchezi�tie, de la Securitate, la domi-ciliu: protagoni�stii au fost doi civili,��nso�ti�ti de un mili�tian (plutonier Joi�ta)de la sectorul din Craiovi�ta Nou�a. Mamamea, care era singur�a acas�a, a fost luat�a �si�tinut�a de vorb�a ��n sufragerie, timp de dou�aore, c�and s-a ��ntocmit �si un proces-verbal deconstatare, de c�atre plutonierul Joi�ta, timp ��ncare, cei doi civili, au cotrob�ait �si controlat,�l�a cu �l�a, tot ce se a�a ��n camera mea. . . Nuau g�asit nimic compromi�t�ator, sau acuzator, �siau plecat.A doua zi, i-am spus Danielei Tarni�t�a despre

perchezi�tia f�acut�a la domiciliul meu, iar eami-a spus c�a este opera tovar�a�suluiNicolae B�ab�al�au, care tuna �si fulgera, ��ncontinuare, ��n leg�atur�a cu mine, cu obr�azniciamea de a m�a opune inculturii sale de a ��ncercas�a-l cenzureze pe Nichita St�anescu, dup�a 6 anide la plecarea poetului ��n eternitate. . .


29

De c�a�tiva ani, tovar�a�sul Nicolae B�ab�al�au,cenzorul lui Nichita St�anescu, estemembru titular al Uniunii Scriitorilordin Rom�ania �si bene�ciaz�a de toatedrepturile care decurg de aici.O � bine?...

Ionut,T,ENE

COMUNIZAREA UNIVER-SIT�A�TII DIN LEIPZIG.REPERE ALEREZISTEN�TEI �SI SUPRAVIE�TUIRII.(Karl Marx Universit�at Leipzig)

Un rol major ��n istoria oras,ului Leipzig l-ajucat celebra sa universitate. Originile acesteiuniversit�at, i provin ��nc�a din 1409. �In 1409, prinDecretul de la Kuttenberg, Regele ImperiuluiRoman de Nat, iune German�a, Venceslav a datprimatul cehilor asupra germanilor ��n Praga.Nemult,umit, i, germanii au p�ar�asit atunci Pragas, i au plecat la Leipzig, unde au obt, inut de lalandgravii Friedrich I de Saxonia s, i fratele s�auWilhelm al II-lea de Misnia dreptul de a fondao nou�a universitate. Universitatea din Leipzignum�ara la ��nceput patru facult�at, i. Azi, uni-versitatea german�a se laud�a cu circa 29.000 destudent, i s, i este una dintre cele mai importanteinstitut, ii de ��nv�at,�am�ant superior de stat dinGermania. Odat�a cu ocupat, ia t,�arii de c�atrefort,ele Aliate��n 1945, Universitatea din Leipziga fost atent monitorizat�a de trupele sovietice s, ioamenii din viitorul PSUG. Leipzig-ul a fost eli-berat de trupele americane pe 18 aprilie 1945s, i abia ��n 8 mai trupele germane au capitu-lat. Profesorii de la universitate s-au mobilizatfoarte repede s, i pe 16 mai 1945 l-au ales rectorpe profesorul de arheologie Bernhard Schweit-zer. S-a ��nscris aceast�a numire ��n primul acto�cial. El a fost ales cu acceptul decanului Fa-cult�at, ii de Filoso�e, dr. Georg Gadamer. Oparte dintre profesori a��and c�a Leipzig-ul v-ac�adea ��n zona de ocupat, ie sovietic�a, conform

��nt,elegerilor de la Yalta, au fugit ��n vest ��n te-ritoriile controlate de anglo-americani. �In datade 2 iulie 1945 trupele sovietice au p�atruns ��noras, . Rus, ii l-au considerat prea ezitant pe Ber-nhard Schweitzer s, i pe 19 ianuarie 1946 a fostales noul rector, ��n persoana prof. dr. HansGeorg Gadamer. Noul rector a fost ales pen-tru c�a a acceptat profesori cu orient�ari marxiste��n conducerea Universit�at, ii din Leipzig, dar s, ipentru c�a era cunoscut ca un celebru om des,tiint,�a german, care a fost un anti-nazist noto-riu. Acesta, pe vremea dictaturii lui Adolf Hi-tler, a fost dat afar�a din Universitatea din Mar-burg s, i a fost s,omer pe timpul r�azboiului. Des, idiscipol al lui Martin Heidegger, nu a fost deacord cu pozit, ia acestuia favorabil�a nazismu-lui. Spre sf�ars, itul r�azboiului a fost transferatla Universitatea din Leipzig. �In 1946, deoarecefort,ele de ocupat, ie americane l-au declarat cu-rat, a fost numit rector la aceast�a universitate.Faptul c�a Estul Germaniei se ��ndrepta spre co-munism l-a determinat s�a se retrag�a mai t�arziu��n Germania de Vest. Mai ��nt�ai a acceptat ocatedr�a la Universitatea din Frankfurt pe Mains, i apoi a devenit succesor al lui Karl Jaspers laHeidelberg��n 1949. Universitatea s, i-a redeschisport, ile la 5 februarie 1945, iar din conducereaei mai f�aceau parte numai 101 de profesori fat,�ade 340 ��n timpul r�azboiului. Universitatea s-aredeschis la 5 februarie 1945, iar din conducereaei mai f�aceau parte numai 101 de profesori fat,�ade 340 ��n timpul r�azboiului. �Incepea o nou�aepoc�a pentru universitatea local�a. A ��nceputun program de denazi�care s, i de r�asp�andireaa ideilor marxiste. Au fost angajat, i profesoricu idei marxiste s, i s-au deschis port, ile unui in-stitut pre-universitar c�atre muncitori, refugiat, is, i fos,ti det, inut, i politici din perioada nazist�a,pentru a � inclus, i apoi ��n cadrul universit�at, ii.�In 1947 acest institut pre-universitar a fost in-clus ��n organigrama Universit�at, ii din Leipzig.Institutul pre-universitar a pre�gurat de fapt��n�int,area ��n 1949 a Facult�at, ii T, �aranilor s, iMuncitorilor (Arbeiter und Bauern Fakult�aten


30

� ABF), care a devenit egal�a cu celelalte fa-cult�at, i s, i institute superioare ale universit�at, ii.Deja la 1 octombrie 1949 ��nv�at,au aici 440 destudent, i provenind din clasa muncitoare s, i dinr�andurile t,�aranilor. Era o modalitate ��n carePSUG ��s, i atr�agea asiduu aderent, ii s, i ��i instruiaca viitoare cadre de n�adejde ale partidului co-munist. Primul director al acestei facult�at, i-institut ABF a fost pedagogul Rosemarie Sacke� Gaudig. S-a organizat s, i un Master la aceast�afacultate. Primii trei ani ��nv�at,au diverse mate-rii: literatura, istoria, geogra�a, engleza, rusa,latina, chimia ca apoi s�a �e repartizat, i la altefacult�at, i de s,tiint,e sociale sau bio-medicale.Mult, i muncitori s, i t,�arani sau victime ale na-zismului au bene�ciat de aceast�a facultate s, ide acces ��n ��nv�at,�am�antul superior. Cu trece-rea anilor aceast�a facultate-institut a devenitredundant�a. �In 1962 s-a ��nchis. La aceasta austudiat circa 5000 de student, i. Universitateadin Leipzig devenise, prin noua sa denumirea ��ntemeietorului marxismului, o institut, ie amuncitorilor s, i t,�aranilor ��n general s, i nu maiera nevoie de ceva specializat doar pe clasamuncitoare. Dup�a ��nl�aturarea rectorului Ga-demer, comunis,tii ��ncurajat, i de declararea Re-publicii Democrate Germane, pe 7 octombrie1949, cu sprijinul direct al URSS s, i personalal lui Stalin, preiau controlul total, politic s, iideologic, ��n cadrul Universit�at, ii din Leipzig.Pentru a face ordine la Leipzig a fost trimisun vechi aparatcik comunist, fost lupt�ator ��nbrig�azile ros, ii din Spania din timpul r�azboiuluicivil, Anton Ackermann (1905�1973). Acestaa f�acut parte din Comitetul Germania Liber�a,al�aturi de viitori lideri ai RDG. Armata Sovie-tic�a l-a numit pe Anton Ackermann din parteaPSUG la administrarea zonei de ocupat, ie sovi-etic�a Saxonia. Nu tot, i profesorii germani careerau membrii ai Partidului Social Democrat ausut, inut noua orientare comunist�a la Universita-tea din Leipzig. Reinhar Strecker era un profe-sor emerit al S, tint,elor Educat, iei, care s-a opuscomunis,tilor. A fost nevoit ulterior cu ajutorul

americanilor s�a plece ��n vest, unde a fost numitprofesor la Universitatea Popular�a din Giessen.Aici, nu a predat mai mult de cinci ani pentruc�a sust, inea neutralitatea Germaniei Unite fat,�ade interesele americanilor s, i sovieticilor. E afost exclus s, i din partidul Social Democrat dinGermania de Vest. Pentru germani ��ncepea oepoc�a nou�a, pe ce parte a baricadei trebuiau s�a�e: comunist�a pro-sovietic�a sau capitalist�a pro-american�a. Sust, inerea unei c�ai de mijloc duceala marginalizare s, i exludere �e c�a tr�aiai��n RDGsau ��n RFG. Un rol major ��n comunizarea uni-versit�at, ii l-a avut profesorul Maximilian Lam-bertz, un specialist��n limba s, i cultura albanez�a.Devine membru al partidului comunist ��n 1945s, i un favorit al noii camarile comuniste de laputere. El e numit director al S, colii de limbistr�aine de la Leipzig, iar, ��n octombrie 1946,profesor de lingvistic�a comparativ�a s, i apoi ��n1949 decan al Facult�at, ii de Pedagogie a noiiUniversit�at, i �Karl Marx�. P�an�a la retragereasa la pensie, ��n 1957, el a fost, de asemenea, di-rector al Institutului de Studii indo-europene.Un alt profesor, care a simt, it chemarea noi-lor vremuri comuniste a fost Friedrich Behrens.Acesta s-a al�aturat PSUG (SED) ��n 1947 s, i adevenit profesor de economie politic�a. E pro-movat director al Institutului de Economie s, ica decan fondator al Universit�at, ii din Leipzig.�In 1954 devine co-fondator al Institutului deEconomie al Academiei de S, tiint,e Germane,��ntre anii 1955 - 1957 s, i pres,edinte al Birou-lui Central de Statistic�a de Stat, vicepres,edinteal Comisiei de Stat al Plani�c�arii s, i membrual Consiliului de Minis,tri. Cu toat�a opune-rea ultimilor profesori legat, i de democrat, ie s, ipartidele democratice din vest SPD s, i CDUse introduce ��n programa universitar�a cursuride marxis -leninism precum s, i catedre de �-loso�e marxist�a ��n cadrul Facult�at, ilor. C�andr�azboiul s-a ��ncheiat, cu bombardarea a 60%din toate cl�adirile s, i cu 70 % dintre toatec�art, ile distruse, Universitatea din Leipzig pu-tea � preg�atit�a ideologic de PSUG s, i URSS s�a


31

devin�a o universitate marxist�a, de propagand�aideologic�a pentru ��ndoctrinarea maselor popu-lare. La data de 5 Februarie 1946 s-a redes-chis universitatea sub privirile atente ale sovie-ticilor, dar s, i cu ��ncuvint,area american�a. Uni-versitatea din Leipzig a fost afectat�a de uni-formizarea institut, iilor sociale din RDG, faptpentru care numeroase specialit�at, i nu-s, i maiaveau corespondent,�a ��n noua realitate politic�a.Totus, i, opozit, ie la comunism a existat ��nc�a dela ��nceput. �In 1948, c�and membrii ales, i ��n modliber��n Consiliile Student,es,ti au fost demis, i, iaraceste organizat, ii au fost des�int,ate s, i ��nlocuitecu membrii comunis,ti ai FDJ, student, ii s-aurevoltat. Pres,edintele consiliului elevilor, Na-tonek Wolfgang, precum s, i alt, i membri protes-tatari au fost arestat, i s, i ��nchis, i ��n noiembrie1948 de c�atre o�t,eri NKVD. Universitatea s-atransformat ��ntru-un nucleu al rezistent,ei anti-comuniste. Astfel, a ��nceput act, inea grupuluiBelter, care a ��mp�art, it pliante ��n oras, pentrualegeri libere. S, eful grupului, studentul Her-bert Belter a pl�atit angajamentul s�au fat,�a dedemocrat, ie cu viat,a s, i a fost executat��n 1951 laMoscova, la numai 21 de ani. Comunis,tii est-germani sprijinit, i de tovar�as, ii rus, i ��ncep asaltulideologic al cet�at, ii universitare. Un rol major l-a jucat profesorul Gerhard Harig. �In 1948 a fostnumit profesor de istoria s,tiint,ei s, i tehnologieila Universitatea din Leipzig . Din 1948 p�an�a ��n1951 a fost director general al �Mehring Franz�,numele unui institut pentru formarea cadrelordidactice ale marxism-leninismului. El a fostprimul profesor din RDG care i s-a creat la Lei-pzig un Departament de materialism dialectics, i istoric. Acesta a fost un protejat al regimu-lui comunist. �In iunie 1949, el a servit ca decanal student, ilor de la Universitatea din Leipzig,iar ��n 1950 a fost numit s,ef al Departamentuluide �Inv�at,�am�ant Superior s, i Institut, ii s,tiint, i�ce,la Ministerul Educat, iei Publice. Din martie1951-1957, Harig a fost numit ��n Consiliul deMinis,tri s, i prim-secretar al nou creatului Secre-tariat de Stat pentru �Inv�at,�am�antul Superior.

Sub conducerea sa, desigur marxist-leninist�a, s-a introdus aceast�a disciplin�a obligatorie pentrutot, i elevii s, i student, ii din RDG. �In martie 1957,s-a ��ntors acas�a la Leipzig s, i a devenit profesorde istorie a s,tiint,ei s, i la scurt timp dup�a aceeadirector al Institutului de Istorie a Mediciniis, i S, tiint,ei. Profesorii care treceau de parteaPSUG erau reges,te recompensat, i de c�atre sis-tem. Universitatea din Leipzig avea un statutspecial ��n cadrul RDG. Era universitatea folo-sit�a cel mai mult de regim pentru ��ndoctinareastudent, ilor s, i ca o pepinier�a, atent selectat�a, deviitoare cadre de partid. Pentru o educat, ie co-respunz�atoare a student, ilor de la toate discipli-nele, s, i mai t�arziu pentru personalul academical Universit�at, ii, a existat din 1951 un "Institutde Cercetare a Societ�at

,ii", redenumit din 1960

Institutul de marxism - leninism s, i ��n 1969 s-aextins ca "sect

,iunea de marxism � leninism."

Fondat�a ��n 1954 ca Facultate de Jurnalism, defapt o Facultate de Marxism- Leninism, numit�ade est-germani "M�an�astirea Ros

,ie", a fost sin-

gura universitate cu programe de Jurnalism, ��nRDG . Aceste cursuri de s,tiint,e sociale s, i in-stitute au fost ��nchise dup�a revolut, ie pas,nic�adin RDG, mai bine zis ��n 1990. Aceast�a Fa-cultate de Jurnalism care funct, iona la Leipzigavea corespondent,�a cu Academia de S, tiint,e So-ciale �S, tefan Gheorghiu�din Bucures,ti.Ca un corolar al comuniz�arii universit�at, ii a

fost decizia schimb�arii denumirii, cu numele �-losofului german comunist Karl Marx. �In 1953,universitatea a fost redenumit�a de c�atre noiiconduc�atori ca Universitatea Karl Marx, pe 5mai 1953, cu ocazia unor ample manifest�ari ��nLeipzig dedicate zilei de nas,tere al �losofuluifondator al comunismului. Schimbarea denu-mirii s-a f�acut ��n prezent,a lui Paul Wandel,ministrul Educa�tiei �si Tineretului din RDG,s, i a rectorului Georg Mayer. Rectorul care aaprobat schimbarea numelui universit�at, ii est-germane era ca s, i important,�a s, i in�uent,�a ��n ca-drul regimului cum rectorul Constantin Daico-viciu al Universit�at, ii �Babes,-Bolyai� din Cluj-


32

Napoca. S, i Daicoviciu, sub supraveghereatrimis, ilor PCR de la Bucures,ti, ��n special alt�an�arului membru al biroului politic NicolaeCeaus,escu, a acceptat ��n 1959 uni�carea s, i re-denumirea universit�at, ii clujene. Georg Mayer,la data de 1 Octombrie 1947, a fost numit pro-fesor la Departamentul de Economie Mondial�ade la Universitatea din Leipzig. Aici a devenitdin 1948 membru al PSUG. �In 1948 a primitfunct, ia de director al Institutului de EconomieInternat, ional�a de la Universitatea din Leipzigs, i apoi de Rector al Universit�at, ii, ��n 1950. Dinacest birou de rector a condus cu o m�an�a de�er universitatea p�an�a la pensionarea sa pe 1Septembrie 1964. El a a�rmat ��ntr-un discursomagial la festivit�at, iile o�ciale c�a �De azi avemcea mai veche s

,i important�a universitate ger-

man�a, care poart�a numele lui Karl Marx. Suntoptimist s

,i sper ca portretul de bronz al lui Karl

Marx s�a z�ambeasc�a c�atre lume de pe noul fron-ton al viitoarei cl�adirii a Universit�at

,ii din Lei-

pzig s,i, dincolo de orice discut

,ii iscate, peste

viitoarea piat,�a de al�aturi, care ��i va purta nu-

mele.�Sigur c�a opozit, ia la comunizare a ��mbr�acat s, i

forme umoristice, dac�a altfel nu se putea dato-rit�a dictaturii. Profesorul de matematic�a Wal-ter Schnee a devenit faimos pentru glumele salef�acute cu student, ii privind caracterul uniformi-zator al comunismului. Circula pe seama luiun banc sugestiv. �Inaintea unui examen s, i-adus student, ii, b�aiet, i s, i fete, la un bar. Aicile-a ar�atat c�at cost�a urm�atoarele: o bere 50de Pfennig, ceva b�autur�a dulce pentru femeicost�a 3 m�arci sticla, o sticl�a de coniac cost�a5 m�arci, iar alte 100 de sticle cost�a 100 dem�arci. Profesorul a veri�cat lista cu b�auturi s, ipret,ul s, i s-a ��ntrebat retoric ��n fat,a student, ilor:- Descoperit, i aici cele dou�a alternative? Era oironie subtil�a la lipsa de democrat, ie s, i de alter-nativ�a politic�a ��ntr-un regim nivelator, ��n celemai mici aspecte ale viet, ii. Opozit, ia fat,�a de co-munizarea universit�at, ii a continuat��n special��nr�andurile student, ilor s, i profesorilor lutherani.

George Siegfried Schmutzler n�ascut ��n 1933 astudiat pedagogia s, i �loso�a. �In 1946 a ��nceputstudiile ��n teologie protestant�a la Leipzig, undele-a absolvit��n 1951��n plin regim totalitar. Din1954 p�an�a ��n 1957 a fost pastor al parohiei lu-terane Sf. Petru din Leipzig s, i pastor pentruComunitatea Student, ilor Protestant, i din Lei-pzig, unde a criticat aspru ideologia marxist�as, i practica public�a comunist�a ��n RDG. El le-af�acut cunoscute protestele pe canale biserices,ti��n RFG. Pentru agitat, ia sa anticomunist�a apl�atit scump. �In aprilie 1957, George SiegfriedSchmutzler este arestat de STASI ��n aparta-mentul s�au din str. Alfred Kastner - Straße11 s, i pe 28 Noiembrie 1957 condamnat pentru"agitat

,ie s

,i boicot" la cinci ani de ��nchisoare.

El a fost t, inut ��nchis p�an�a la eliberare pe 18februarie 1961, la Torgau. Situat, ia se ��n�asprisedin punct de vedere ideologic s, i polit, ienesc launiversitate. Studentul Manfred Bierwisch afost arestat de STASI ��n 1952, doar c�a aveala el reviste din Berlinul de Vest s, i nu parti-cipa la alegerile organizat, iilor de tineret con-trolate de PSUG. A fost acuzat de ½boicot� s, icondamnat la 18 luni de ��nchisoare, din carea efectuat numai 10 luni. �Intre timp a fosts, i exmatriculat de la Facultatea de Germanis-tic�a. Este re��nmatriculat abia ��n 1956. Pe 17iunie 1953 student, ii Universit�at, ii proasp�at re-denumite ½Karl Marx� au ies, it ��n strad�a soli-dariz�andu-se cu muncitorii berlinezi ��mpotrivaocupat, iei sovietice s, i pentru drepturi civile. Eis-au str�ans ��n Marktplatz s, i au fost ��nconjurat, ide tancurile armatei ca la Berlin. Dup�ainformat, iile de atunci ar � decedat trei oamenila demonstrat, iile din Leipzig �ind ��mpus,cat, i,dar cercet�arile ulterioare nu s-au descoperitdovada acestor mort, i. �Impotriva student, ilorcare au participat la aceast�a manifestare aufost luate m�asuri aspre de c�atre secretarulPSUG din cadrul Universit�at, ii Leipzig, Re-inhard Fischer. Demonstrant, ii anticomunis,ti�ind numit, i fascis,ti, o practic�a des uzitat�a depropagandis,tii PSUG. Numeros, i student, i au


33

fost exmatriculat, i s-au persecutat, i. Secretarulgeneral, Walter Ulbricht a criticat pe un tonaspru student, ii s, i mai ales profesorii care auavut o atitudine �scandaloas�a� opus�a spiritu-lui marxist de vigilent,�a revolut, ionar�a. �In opi-nia profesorului Klaus Bochmann, liderul co-munist Walter Ulbricht s-a folosit de aceast�arevolt�a popular�a, pe care a provocat-o indirectm�arind normele de lucru, care a umplut paha-rul s�ar�aciei de dup�a r�azboi, pentru a justi�caintervent, ia tancurilor sovietice s, i recunoas,tereape plan internat, ional a RDG, ca stat separat deRFG. Astfel, Ulbricht a sprijinit fact, iunea mo-scovit�a care sust, inea necesitatea existent,ei unuistat est-german comunist s, i nu cealalt�a fact, iunea lui Beria, s,eful KGB, pentru o Germanieunit�a s, i neutr�a, ca s, i cordon sanitar ��mpotrivaexpansiunii NATO. Pe de alt�a parte s, i can-celarul vest-german Konrad Adenauer, care ��ntineret,ea sa din anii 20 a fost un adept al se-paratismului renan sust, inea un RFG ca mem-bru NATO s, i nu o Germanie unit�a s, i neutr�a.�In anii 50 s, i 60 liderii PSUG au dus o cam-panie furibund�a de recunoas,tere a statutuluiRDG ��n lume. C�ant�aret, i ca Louis Amstronau fost invitat, i s�a c�ante la Leipzig. Noile fa-brici din oras, au fost vizitate de Hrusciov se-cretarul PCUS la ��nceputul anilor 60. Se or-ganizau parada modei internat, ionale s, i se ri-dica statuia lupt�atorului african pentru soci-alism Patrice Lumumba. Numeros, i student, iarabi s, i ��n special palestinieni studiau la Uni-versitatea Karl Marx. Erau invitat, i s, i scriitorives-germani de succes cu orient�ari de st�angas�a-s, i lanseze c�art, ile ��n libr�ariile din Leipzig.Un rol major al comuniz�arii ��nv�at,�am�antului,��n general, s, i al universit�at, ii din Leipzig ��nspecial, ca model de educat, ie marxist�a pen-tru student, i l-a avut Kurt Hager. �In 1954 ela devenit membru al partidului comunist s, i din1955 secretar al Comitetului Central al PSUG.�In acest rol a fost responsabil pentru s,tiint,�a,educat, ie s, i cultur�a marxist�a. �In 1963 a deve-nit membru al Biroului Politic al Comitetului

Central PSUG s, i s,ef al Comisiei ideologice aBiroului Politic. Din 1967 devine pres,edinteal Comitetului pentru Educat, ie Public�a. Lajubileul din 1959 privind ��mplinirea a 10 anide la ��n�int,area RDG s, i a 550 de ani de la��n�int,area Universit�at, ii din Leipzig au loc ��noras, ample manifest�ari o�ciale. La ele parti-cip�a liderul PSUG, Walter Ulbricht ��mpreun�acu sot, ia, precum s, i conducerea Universit�at, iiKal Marx, ��n frunte cu rectorul Georg Mayers, i sot, ia sa. Se a�rm�a ��n discursurile omagi-ale c�a Universitatea din Leipzig trebuie s�a de-vin�a o �universitate popular�a socialist�a�. Li-derii est-germani nu mai doreau ca Universi-tatea Leipzig s�a mai funct, ioneze ��ntr-o cl�adireistoric�a �Agusteum� s, i l�ang�a Biserica ½Sf. Pa-vel�, part, ial distruse de bombardamentele dinr�azboi. Un lider de frunte al RDG s-a impli-cat ��n demolarea vechiului centru istoric al uni-versit�at, ii din Leipzig. La vremuri noi trebuiaconstruct, ii grandioase, f�ar�a leg�atur�a cu �obs-curantismul� reprezentat de o biseric�a cres,tin�aa�at�a chiar ��n inima universit�at, ii cu numelefondatorului comunismului ateu, Karl Marx.Un membru al Comitetului Central al PSUG,Pavel Froehlich s-a implicat personal s�a obt, in�adecizia conducerii PSUG, ca s�a se d�ar�ame Bi-serica �Sf�antul Pavel� s, i s�a se construiasc�a pelocul ei o nou�a cl�adire modern�a. El a�rma pu-blic c�a ½ce leg�atur�a are Piat

,a Karl Marx (Karl

Marx Platz) cu biserica Sf�antul Pavel, ce aresocialismul cu religia�. El obt, ine acordul Se-natului Universit�at, ii din Leipzig s, i al Consi-liului Local pentru demolarea bisericii, pe 30Mai 1968, ��n fat,a a mii de curios, i neputincios, i.�Intre 1968 s, i 1972, turnul a fost construit pen-tru universitate sub forma unei c�art, i deschise,care a devenit cl�adirea dominant�a a institut, ieis, i oras,ului. Reorganizarea s, i dezvoltarea cam-pusului a fost urmat�a din 1973 p�an�a ��n 1978.Vechea cantin�a student,easc�a din anii 50 �Ka-linin� deja era istorie. O nou�a er�a a educat, ieiuniversitare marxiste se n�as,tea s, i p�area c�a nuva apune niciodat�a. Cl�adirea principal�a a Uni-


34

versit�at, ii era g�andit�a ca o cl�adire ��ntr-un stilsocialist modern, iar deasupra intr�arii trona oe�gie de bronz cu capul lui Karl Marx. WalterUlbricht, secretarul general al PSUG, s-a im-plicat personal ��n alegerea s, i promovarea pro-iectului d�and c�as,tig de cauz�a unui alt arhitectdec�at cel care a c�as,tigat concursul de idei. Nu-mele lui era Gerhard Henselmann. Arhitectulera cunoscut ��n RDG ca un grandoman s, i des-tul de formalist. Proiectele sale nu au putut �terminate din lips�a de fonduri pentru c�a erauprea mari s, i prea pretent, ioase pentru econo-mia destul de s,ubrezit�a a RDG. Gerhard Hen-selmann a fost directorului atelierului experi-mental de pe l�ang�a Intitutul de Arhitectur�aPublic�a s, i Urban�a. Walter Ulbricht vedea ��nacest arhitect viitorul grandios pentru miculstat socialist RDG a�at sub umbrela sovietic�a.A construit un zg�arie-nori ��n stil american decca 140 metri ��n�alt, ime pentru o universitatesocialist�a, care purta denumirea fondatoruluicomunismului Karl Marx. Situat, ia pare spe-ci�c�a comunismului din RDG. �In anii 70 s-aexcavat ��n pivnit,ele fostelor cl�adiri universitaredistruse s, i a fostelor structuri de ap�arare me-dievale � Moritzbastei - s, i a fost ��n�int,at aicicel mai mare club student,esc subteran. Ca s�a��nt,eleg mai bine spiritul locuitorilor oras,uluiLeipzig am vizitat cu viu interes Muzeul Mu-nicipal de Istorie al oras,ului Leipzig (Stadtges-chichtliches Muzeum) a�at ��n inima cet�at, ii -Ring, chiar ��n cl�adirii vechii prim�arii medie-vale. Oras,ul Leipzig are o istorie ��ndelungat�a.Acesta primes,te privilegii comerciale de la du-cele local ��nc�a din 1165, iar ��n 1190 devinet�argul cel mai important din Saxonia. De la1409 funct, ioneaz�a aici o celebr�a Universitate,iar Leipzigul a devenit pe vremea Reformei luiMartin Luther un important centru evanghe-lic. Aici, a venit Luther pentru dezbateri teo-logice cu adversarii s, i tot aici s-au tip�arit c�art, ilereligioase ale Reformei. Leipzigul a fost uncentru politic s, i religios remarcabil. La uni-versitatea din Leipzig a studiat Goethe, unde

ca student a tr�ait experient,a me�stofelic�a frec-vent�and ber�aria Auerbachs Keller s, i l-a imagi-nat pe Faust, iar poetul Schiller a scris ��n oras,��ntr-o modest�a cas�a burghez�a actul doi la operaDon Carlos. La Leipzig a tr�ait 30 de ani s, i fostprofesor s, i compozitor Sebastian Bach, la Bi-serica Sf�antului Thomas. Au mai tr�ait s, i com-pus aici, Richar Wagner, Felix Mandelsshon,R. Shumann, o ��ntreag�a pleiad�a de artis,ti ce-lebri. Nu trebuie uitat faptul c�a la ��nceputulsecolului XX, la Augusteum s, i-au sust, inut tezade doctorat lingvistul Sextil Pus,cariu, legat deClujul Universitar s, i poetul Panait Cerna. Lo-cuitorii din Leipzig sunt m�andri c�a l�ang�a oras, aavut loc B�at�alia Nat, iunilor din 1813, unde Na-poleon a suferit o grea ��nfr�angere ��n fat,a prusa-cilor aliat, i cu rus, ii. Aici au murit 22.000 soldat, irus, i pentru care la centenarul b�at�aliei, ��n 1913,t,arul Nicolae I a ridicat la marginea unui parcdin Leipzig o frumoas�a s, i imresionant�a biseric�aortodox�a ��n stil rusesc, care azi e frecventat�ade emigrant, ii s, i student, ii rus, i. Toate acestefapte trecute ��i fac m�andri pe locuitorii Lei-pzigului. Muzeul Municipal de Istorie expunetoate aceste semne ale trecutului oras,ului: de latablouri medievale s, i renascentiste, la armure-rie s, i la echipamentele soldat, ilor francezi c�azut, ipe c�ampul de lupt�a din 19 octombrie 1813. Darv�a putet, i ��ntreba un lucru: ce are aceasta cu co-munismul? �In secolul XIX oras,ul Leipzig a de-venit un puternic centru industrial. Aici a luat�int,�a o important�a mis,care sindical�a s, i socia-list�a. La mijlocul secolului XIX este invitat dec�atre mis,carea muncitoreasc�a din oras, ideolo-gul s, i agitatorul Ferdinand Lassale, un prietenal lui Karl Marx s, i Fr. Engels s, i un membrual partidului comunist s, i Internat, ionalei Co-muniste. Mai t�arziu Lassale este respins deMarx consider�andu-l un socialist pl�atit ��n se-cret de cancelarul prusac Bismarck. �In estulGermaniei a exitat o mis,care socialist�a puter-nic�a, ��ncurajat�a de faptul c�a fondatorul ideolo-giei comuniste era neamt, . �In Stadtgeschichtli-ches Muzeum c�al�atoria de agitat, ie comunist�a a


35

lui Ferdinand Lassale la Leipzig este expus�a laloc de cinste prin fotogra�i s, i ��nscrisuri, fapt cearat�a c�a s, i azi istoria mis,c�arii socialiste din eraindustrializ�arii este bine asumat�a de istoriciis, i administratorii locali. Este mai interesat ��nmuzeu faptul c�a nu se spune mai nimic de Lei-pzigul din timpul primului r�azboi mondial, dareste evident, iat�a cu destule am�anunte revolut, iacomunist�a din noiembrie 1918, c�and muncitoriicomunis,ti germani ��narmat, i au preluat puterea��n oras, , dup�a modelul republicii bols,evice de laWeimar, sper�and s�a creeze un stat bols,evic ��ninima Germaniei, o imitat, ie a revolut, iei ruses,tidin octombrie 1918. Tot atunci revolut, ionariicomunis,ti de la Berlin condus, i de Karl Li-ebcknecht s, i Rosa Luxemburg au cerut pro-clamarea republicii bols,evice. Reichstag-ul afost ocupat s, i s-a creat un parlament popu-lar revolut, ionar. �In decembrie 1918 se cre-eaz�a Partidul Comunist German din partidulsocial-democrat s, i alte grupuri politice socia-liste. Totus, i, comitetul revolut, ionar comunisteste ��nfr�ant ��n ianuarie 1919 de c�atre guverncu ajutorul Freikorps. Liderii Karl Liebckne-cht s, i Rosa Luxemburg sunt preluat, i de fort,eleparamilitare, condus, i de c�apitanul WaldemarPabst s, i ��mpus,cat, i ��n cap. Rosa Luxemburg earuncat�a ��ntr-un canal (Landhwehr Canal), iarKarl Liebcknicht e trimis la morg�a f�ar�a nume.La Leipzig a funct, ionat un comitet or�as,enescrevolut, ionar p�an�a la ��nceputul anului 1920,c�and a fost des�int,at de guvernul de la Wei-mer. Numeros, i lideri comunis,ti s, i socialis,ti aufost arestat, i de fort,ele paramilitare de dreapta.�In martie 1920 guvernul prusac a pus la cale��nfr�angerea r�am�as, it,elor revolut, ionare din t,ar�a.Numeros, i comunis,ti �ind ��mpus,cat, i sumar pe4 martie 1920, f�ar�a judecat�a. Deci ��n Germa-nia s, i implicit la Leipzig a existat o tradit, ieistoric�a a partidului comunist s, i a revolut, ieibols,evice dup�a modelul rusesesc. Exist�a ��ntrecutul german, lideri comunis,ti charismaticis, i un partid comunist puternic, care a legiti-mat ��ntr-un fel venirea liderilor comunis,ti din

Comitetul �Germania Liber�a� de la Moscova,odat�a cu tancurile armatei sovietice ��n 1945.Chiar ��n cadrul muzeului este scoas�a ��n prim-plan lupta comunis,tilor ��mpotriva venirii la pu-tere a nat, ional-socialis,tilor lui Adolf Hitler, ��niarna lui 1933. Sunt expuse ziare socialisteclandestine s, i imagini sau artefacte personaleale comunis,tilor condus, i de Dimitrov, ��n pro-cesul privind arderea Reichstag-ului orchestratde G�oring. Din panoplie nu lipses,te nici comu-nistul olandez van der Lubbe, care a pus focul��n cl�adirea parlamentului de la Berlin. Parado-xal, oras,ul Leipzig a fost eliberat pe 18 apri-lie 1945 de c�atre trupele americane, ca apois�a �e cedat sub in�uent,a ruseasc�a. Sunt fas-cinante pozele cu soldat, i americani sur�az�atoriasaltat, i de copii germani blonzi. Armata so-vietic�a a intrat ��n oras, abia pe 2 iulie 1945.�In muzeu sunt monitoare ��n care se ��nf�at, is,eaz�aintrarea trupelor sovietice ��n oras, , cu c�arut,e��nc�arcate, cu soldat, i bet, i pe cai, c�ant�and laacordeon s, i infanteris,ti dezordonat, i. �In jurullor sunt numai copii, b�atr�ani s, i femei -, b�arbat, iierau deja prizonieri la Aliat, i -, care privesc cumirare s, i stingherit, i: cum o as,a armat�a slabinstruit�a s, i dotat�a a putut s�a ��nving�a invici-bilul Werhmacht ��n r�azboi? Sect, iunea dedi-cat�a RDG - ului e ampl�a, cu aceleas, i ima-gini ale comunismului nivelator. Sunt expuserealiz�arile comunismului ��n Leipzig: un cele-bru cartier de blocuri, care sem�ana, ca arhi-tectur�a s, i dimensiune la perfect, ie, cu Panteli-monul bucures,tean s, i Trabanturile parcate ��nlocuri de parcare ��nconjurate de gard, poate s�anu �e furate dup�a 12 ani de as,teptare a uneisingure comenzi. Nu lipsesc nici amenaj�arileinterioare de buc�at�arii s, i sufragerii comunistecu obiecte de uz casnic marca DDR, care mi-au adus aminte de copil�aria mea din cartierulM�an�as,tur din Cluj-Napoca. Se deruleaz�a per-manent pe monitoare un �lm cu ziua de 30 mai1968, c�and s-a d�ar�amat prin explozie contro-lat�a de c�atre comunis,ti vechea cl�adire a uni-versit�at, ii Augustaneum s, i biserica Sf�antul Pa-


36

vel. Itinerariul ��n muzeu se �nalizeaz�a cu ban-nerele expuse, cu ��nscrisuri de drepturi civile,s, i cu manechine de soldat, i STASI de pe tim-pul revolut, iei pas,nice (Friedlichen Revolution)din toamna lui 1989. Am ies, it din muzeu cuidea c�a RDG nu a fost numai un stat comunistde import impus de sovietici, ci o organizaresocial�a, e adev�arat trec�atoare s, i care nu ar �existat f�ar�a Stalin, care are r�ad�acini ad�anci ��ntrecut, ��n mis,carea socialist�a, comunist�a s, i ide-ologia marxist�a de la mijlocul secolului XIX s, iprima parte a secolului XX. Noi, rom�anii nuam avut un Ferdinand Lassale, un Karl Marx,un Rosa Luxemburg, un Karl Liebcknecht, orepublic�a bolevic�a ca la M�unchen sau Berlin ��n1918, un proces cu Dimitrov ��n 1933, un tre-cut de lupt�a muncitoreasc�a marxist�a, ca s�a �mnostalgici dup�a communism. Nu avem de ce s, ipentru ce s�a �m melancolici dup�a comunism.Numai astfel ��n acest context al mis,c�arii comu-niste internat, ionale se explic�a faptul c�a NicoaleCeaus,escu a dorit s, i a reus, it s�a nat, ionalizezecomunismul, pentru a-s, i putea legitima, pe li-nia unei tradit, ii voievodale, regimul s, i dicta-tura personal�a ajuns�a la o schizofrenie social�a��n ultimii ani.S-a creat o legend�a imediat dup�a 1990 c�a

est-germanii ar � nostalgici dup�a perioada co-munist�a s, i mai ales dup�a statul RDG, carele asigura o identitate speci�c�a �si o stabili-tate economico-social�a. Legenda este c�at sepoate de fals�a. Sigur c�a crah-urile �nanci-are s, i ��nchiderea intreprinderilor socialiste la��nceputul anilor 90 au creat mari probleme so-ciale, dar��n niciun caz ca regretul dup�a RDG s�adevin�a un fenomen major s, i ��ngrijor�ator. Amdiscutat cu nemt, i din Leipzig pe tema aceasta.Wolfgang Haller, un muncitor care locuies,te lac�at, iva kilometrii de Leipzig ��n Bitterfeld s, i careface naveta zilnic la lucru ��n Berlin cu trenulede mare vitez�a ��mi spunea c�a viat,a ��n RDGera mai bun�a pentru c�a �aveai sigurant

,a locu-

lui de munc�a. Nu trebuia s�a faci naveta dela Leipzig la Berlin s�a g�ases

,ti de lucru. Pe

mine nu m-a interesat politica, nici atunci s,i

nici ast�azi, dar vremea aceea viat,a era mai si-

gur�a s,i nu era teama de s

,omaj�. De exem-

plu, un alt neamt, spune altceva, Bernd Ru-dolf, un administrator de apartamente scoasela ��nchiriere, are acum circa 50 de ani, iar lasf�ars, itul anilor 80 era un t�an�ar student s, i apoiabsolvent de facultate. �Eu nu regret nimic.Viat

,a nu era bun�a ��n RDG. �It

,i procurai greu

produsele alimentare necesare dup�a ce st�ateaila coad�a. Nu aveai libertatea de a vorbi. Vor-beam liber numai cu prietenii ��n care aveam��ncredere. S

,i nu aveam dreptul de a c�al�atori

liber ��n str�ain�atate. Nu era bine ��n comu-nism�. Consider c�a partea m�arturiei cu �drep-tul de a c�al�atori liber� a fost cea mai strin-gent�a �si speci�c�a est-germanilor. Locuitoriiest-germani se simt,eau ca s, i nemt, i �de m�ana adoua� fat,�a de confrat, ii lor din RFG. Ei vedeaucum aces,tia c�al�atoreau liberi ��n ��ntreaga lume,iar ei aveau dreptul de c�al�atorie numai ��n t,�arilesocialiste. S, i atunci, cu greu puteau s�a obt, in�aun pas,aport dac�a erau luat, i ��n vizorul STASIca persoane recalcitrante fa�t�a de regim. Vest-germanii veneau��n RFG conduc�and mas, ini maiperformante, cu portbagajele pline de alimentede calitate, mestecau gum�a american�a s, i ofe-reau cadouri esticilor, ciocolat�a elvet, ian�a �si ba-nane, produse care nu erau pe pia�ta din RDG.Nu ��nt�ampl�ator este surprins de camerele de�lmare ��n noiembrie 1989, c�and a c�azut zi-dul Berlinului, un vest-berlinez care ofer�a lagrani�t�a est-berlinezilor, care treceau extazia�tifrontiera cu Trabantul, gum�a de mestecat gra-tis. Mai mult, est-germanii sunt �lma�ti cumcump�arau din magazinele din Berlinul de vestsaco�se ��ntregi de banane �si portocale. Un mo-tiv important al revoltei est-germane fa�t�a decomunism �si fa�t�a de existen�ta RDG a fost toc-mai faptul c�a ace�stia nu mai doreau s�a �econsidera�ti cet�a�teni de rangul doi fa�t�a de fra�tiilor din vest. RDG pierduse ��n anii 80 cursadezvolt�arii economice cu RFG. Nivelul de traial cet�a�tenilor din Germania de vest era foarte


37

ridicat fa�t�a de cel din RDG. Dreptul la liber�acircula�tie��n �t�arile capitaliste a fost o cerere ma-jor�a ��n vara �si toamna lui 1989. S�a nu neglij�amfaptul c�a zeci de mii de est-germani au luatcu asalt ambasadele RDG din Praga �si Buda-pesta, precum �si frontiera cu Austria pentru aajunge ��n Occident. PSUG a asistat neputin-cios la acest exod nereu�sind s�a conving�a condu-cerile politice din Cehoslovacia �si Ungaria, �t�aridin plin cuprinse de v�antul sachimb�arii �si re-formelor, s�a-i opreasc�a pe cet�a�tenii est-germanis�a fug�a ��n curtea ambasadelor RFG sau pestefrontiera cu Austria. Sigur ��n toamna lui 1989conducerea Universit�at, ii a trecut de la orga-nizarea simpozioanelor s,tiint, i�ce despre rolulmarxismului ��n educat, ia student, ilor s, i l-a unact de curaj. S-a montat pe cl�adirea Bibli-otecii Universitare ½Albertina� o plac�a cu nu-mele tuturor victimelor regimurilor totalitare,��n special nazist, dar a ap�arut s, i numele ero-ului anticomunist, studentul la economie, Her-bert Belter, arestat s, i ��mpus,cat la Moscova ��n1950. �Inc�a de la ��n�int,area RDG ��n 1949 s, iapoi dup�a nat, ionalizarea micilor intreprinderiprivate s, i colectivizarea agriculturii ��n 1952,nu tot, i profesorii Universit�at, ii Leipzig au fostaderent, i s, i propagatori fanatici ai marxismului.Spiritul critic s-a ment, inut ��n istoriogra�a ger-man�a din Saxonia. Ferdinand Blaschke a cres-cut la Leipzig s, i a studiat din 1946 pe b�ancileuniversit�at, ii, germana s, i latina. �In decembrie1950 a absolvit facultatea cu o tez�a de licent,�adespre istoria universit�at, ii unde a studiat. Afost o perioad�a ucenic la Institutul de S, tiint,�as, i Arhive la Potsdam. El a fost un admira-tor al cres,tin-democrat, ilor din CDU. �In tim-pul anilor 1951-1968 a avut o activitate asidu�as,tiint, i�c�a permanent�a ��n Arhivele de Stat dinDresda s, i a fost publicat ��n 1957, cu o istorie ��npatru volume "Repertoriu istoric al Saxoniei."�In 1962, Blaschke vine cu o tez�a la Leipzig des-pre "Istoria Populat

,iei din Saxonia ��n timpul

Revolut,iei Industriale". Comunis,tii din univer-

sitate au evitat init, ial s�a-l angajeze. Blaschke

era privit ca un "istoric burghez", care, spredeosebire de colegii s�ai marxis,ti care scriau oistorie regional�a impregnant�a de ideologia co-munist�a. Blaschke era un cres,tin s, i a fost con-siderat un spirit critic, care s, i- a oferit o li-bertate mai mare fapt ce nu i-a deschis oport-unit�at, i ��n carier�a pe vremea RDG. Prin ur-mare, Blaschke a devenit ��n 1969, singurul lec-tor, care nu era teolog, la Seminarul Teologicde la Leipzig, o universitate recunoscut�a o�cialsub auspiciile Episcopiei Lutherane din Saxo-nia. Abia ��n 1990 a fost admis ca profesor laUniversitatea din Leipzig. Blaschke a ��nt,elesdi�cult�at, ile unei noi ere istorice s, i s-a retrasspre studiu ca o form�a de supraviet,uire aca-demic�a, precum istoricul clujean S, tefan Pascu,la sf�ars, itul anilor 1948 � 1950. Vorbind des-pre studiile sale s, i instaurarea comunismului,el a�rm�a c�a �acesta a fost momentul marcatde fort

,ele de ocupat

,ie sovietice. SED (PSUG)

era ��n�int,at s

,i a ��ncercat s�a fac�a ce au vrut ei

��n continuare. �In aceste condit,ii put

,in favo-

rabile m-am concentrat foarte mult pe studiu.�In acel moment nu m-am mai ocupat de poli-tic�a. Am mers ocazional la s

,edint

,ele consiliului

student,ilor de la universitate, pentru a asista

la noile forme ale democrat,iei comuniste. Am

��nt�alnit s,i pe Wolgang Natonek si cei din gru-

pul lui. Am f�acut diferent,a dintre o�cialii de

partid de la PSUG (SED) s,i student

,ii care s-

au ��nscris de nevoie ��n organizat,iile f�acute de

comunis,ti, des

,i ei aderau la valorile liberale s

,i

cres,tin-democrate ��n sinea lor�. S, i ��n RDG a

existat un dublu limbaj. Cel o�cial de propa-gand�a s, i cel privat ��n care oamenii comunicauconform credint,elor s, i ideilor lor, care nu aveaude a face cu ideologia marxist�a.Istoricul G�unther Heydemann, specialist ��n

istoria comunismului de la Institutul �Han-nah Arendt� din Dresda, relev�a ��n cartea sade istorie oral�a despre Universitatea din Lei-pzig c�a ½tot

,i profesorii recunosc s

,i au descris

in�uent,a politic�a a PSUG, FDJ s

,i a guver-

nului la Universitatea din Leipzig, ca aproape


38

omniprezent�a. Acest lucru a fost evident, darcu toate acestea, urme de educat

,ie marxist�a ��n

anumite momente s,i ��n diferite institut

,ii din

domeniului medical, botanic�a s,i s

,tiint

,ele uma-

niste au lipsit sau au avut o intensitate dife-rit�a�. Asem�an�ator cu Universitatea clujean�a��n domeniile s�a spunem strict s,tiint, i�ce, ca lafacult�at, ile de �zic�a, medicin�a sau biologie, nu aexistat o presiune hot�ar�atoare a ideologiei ma-rxiste, ci dimpotriv�a. �In sust, inerea tezei profe-sorului german G�unther Heydemann c�a au exis-tat facult�at, i neviciate de ideologia marxist�a ��nRDG este s, i exemplul facult�at, ii de medicin�a dinLeipzig. Profesorul dr. Gottfried Geiler, des, ia studiat ��nainte de 1949 la Londra, nu a avutnicio problem�a major�a s�a se integreze la facul-tatea de medicin�a din Leipzig s, i s�a-s, i constru-iasc�a o carier�a impresionant�a. Gottfried Geilerdup�a absolvire, a studiat medicina la Univer-sitatea din Leipzig. �In timpul celui de-al doi-lea r�azboi mondial a servit ��n Wehrmacht si alucrat ca medic ��n Londra. El a primit docto-ratul ��n 1952 cu teza ½In�uent,a traumei �zices, i emot, ionale pentru debutul s, i progresul scle-rozei multiple� s, i a devenit profesor ��n 1961.Apoi a lucrat ca medic principal la Institutulde Patologie, sub auspiciile renumitului profe-sor Gottfried Holle s, i din 1981 ca un profesorasociat la Leipzig. Profesorul Gottfried Geilerdes, i putea r�am�ane ��n Berlinul de vest p�an�a s-aridicat zidul, el a ales s�a tr�aiasc�a ��n RDG, camult, i alt, ii ca el din lumea s,tiint,ei. �Inc�a imagi-nea idilic�a s, i liber�a a RFG nu prinsese conturas,a clar ��n anii 1960, ca mai t�arziu, ��n 1989.Oamenii mai sperau c�a ��s, i pot construi un vi-itor ��n RDG. �Deci, am r�amas ��n RDG, dup�aridicarea zidului (pe 13 august 1961, n. red.).S,i am ��ncercat ��n urma s

,ocului pe care cu tot

,ii l-

am suferit, �e s�a ne adaptam ��n condit,iile date,

�e s�a ne agit�am c�at mai mult posibil. Credc�a am f�acut asta cu succes.� Profesorul Got-tfried Geiler s-a implicat ��n prim�avara lui 1968��n protestul universitar��mpotriva d�ar�am�arii ve-chii cl�adiri a universit�at, ii Augusteum s, i mai

ales a Bisericii Sf�antul Pavel. El a venit cu ar-gumente logice. �Am fost at�at de ��ngrozit c�a am��ntocmit la institut cu profesorul Holle un me-moriu, care l-am trimis pe adresa Pres

,edint

,iei,

��n care am cerut Rectorului s,i Senatului s�a vo-

teze ��mpotriva demol�arii bisericii (Sf�antul Pa-vel n. red.). Rat

,ionamentul nostru a fost c�a

��n Uniunea Sovietic�a un astfel de lucru ar �imposibil. La Moscova, chiar ��n Piat

,a Ros

,ie,

Catedrala Sf. Vasile st�a de necontestat, ca ceamai ��nalt�a cl�adire. Este o cl�adire important�a,care este ��ntr-adev�ar un loc sacru, dar are s

,i o

valoare istoric�a, ar putea � un model s,i un ar-

gument pentru p�astrarea bisericii (de l�ang�a Au-gusteum, n. red.) Rezultatul a fost o ruptur�amare ��ntre profesor Holle, directorul Institutu-lui nostru s

,i Rectorat. Am semnat tot

,i medi-

cii de la Institutul de Patologie acest memoriu.Am c�azut ��n dizgrat

,ie, s

,i am simt

,it-o ��n su-

bevaluarea Institutului, ��n alocarea resurselor,��n aparate s

,i echipamente mai put

,ine. Ei ne-a

f�acut s�a s,tim am scris un act care a fost extrem

de nedorit (de regimul comunist, n. red.)�. Pen-tru Gottfried Geiler nici venirea mai t�an�aruluisecretar general al PCUS la putere ��n Moscova,��n 1985 nu a crezut c�a va duce la c�aderea so-cialismului s, i reuni�carea Germaniei. Cel multse spera la un socialism cu fat,�a uman�a: �Nu-mele lui Gorbaciov era pe buzele tuturor, ��nInstitut s

,i nu numai ��n zona de medici, ci la

tot personalul. Am avut sperant,e de umani-

zarea a relat,iilor noastre. La acea vreme s-a

crezut ��n umanizare, nici m�acar c�at de put,in

la o reuni�care. S-a sperat c�a as,a ceva s-ar

putea realiza precum cu Dubcek (��n Cehoslova-cia, 1968 n. red.), s

,i anume un socialism cu

fat,�a uman�a�. Prof. Dr. Ulrich K�ulhn (1932

� 2002) a tr�ait drama spiritual�a a profesoru-lui lutheran de la Facultatea de Teologie, careconviet,uia ��ncerc�and s�a supraviet,uiasc�a moral,��mpreun�a cu cadrele de partid PSUG s, i o�t,eriiSTASI din Universitatea Leipzig. ½Acest lu-cru a fost mult mai acut la sf�ars

,itul anilor '50.

Am avut obligat,ia de a intra ��n Federat

,ia Sin-


39

dicatelor din RDG (Freier Deutscher Gewerks-chaftsbund RDG). Asta a fost un fel de com-promis care de fapt l-am f�acut tot

,i asistent

,ii.

Cine nu a dorit s�a-l fac�a a plecat. Am avut��nt�alniri de sindicat. Momentan nu st�ateamdesigur singuri, ��ntotdeauna exista cineva carene supraveghea. Dar nu am discutat adev�arul��n aceste s

,edint

,e. Erau discut

,ii aproape milita-

rizate de regim. Facultatea de Teologie a fostg�azduit�a ��n dou�a cl�adiri l�ang�a facultatea de Is-torie. Istoricii au fost vecinii nos

,tri. Cl�adirile

erau ��mpodobite cu lozinci marxiste. Dar cunoi o�cialit�at

,ile au fost rezervate, pentru c�a nu

vrei doar s�a te pui cu adevarat cu biserica. Eraimpresionat s�a educ�am tinerii ��n comunitateacres

,tin�a s

,i am imprimat-o calea aceasta ��n ca-

drul comunit�at,ii student

,es

,ti, dar ��n conducerea

bisericii a fost una de mare atent,ie. �In do-

sarul meu de la STASI eram acuzat ca adeptal �losofului Toma de Aquino. Teologi cato-lici ��n mai multe r�anduri au venit ��n ap�arareamea. STASI considera asta un semn c�a as

,�

react,ionar. Am explorat ��nainte de toate ra-

portul protestant-catolic. Am avut, de aseme-nea, ateliere de lucru pe aceast�a tem�a. Ne-am��nt�alnit ��n locat

,ii diferite, uneori la mine ��n

apartament. Despre aceasta exist�a, de aseme-nea, un raport la STASI. Se spune acolo c�a laora 19.30 ��n ceas de sear�a evenimentul a fosturm�arit. De la nou�a ��n dimineat

,a era un obser-

vator ��n fat,a apartamentului meu. El a privit

casa ��n care am tr�ait s,i a trebuit s�a raporteze.

El se tot ��nv�artea ��n fat,a cl�adirii, la mas

,in�a, ��n

spate s,i nu a putut observa mai multe.� Mult, i

profesori teologi s, i nu numai au ales s�a r�am�an�a��n RDG, alt, ii au plecat ��n Germania Federal�a.E complex�a analiza, de ce unii au r�amas iaralt, ii au plecat. Prof. Dr. Ulrich K�ulhn faceo interpretare inedit�a a situat, iei. �Asta e greude spus... Profesorul Emil Fuchs (1872 � 1971,un profesor teolog protestan renumit, n. red.) apredat, de asemenea, s

,i apoi el a sust

,inut teza

de comuniune speci�c�a ��n RDG, ��ntre etica so-cialismului s

,i cres

,tinism. El a scris, de ase-

menea, c�art,i despre marxism, care au fost su-

nete noi ��n acele vremuri. Am fost o comu-nitate de apropiat

,i s

,i am convenit c�a nu vom

merge ��n Germania de Vest s,i c�a r�am�anem ��n

RDG. Aveam convingerile noastre. Procentuldizident

,ilor din acest punct de vedere au fost

elevi ai profesorului Fuchs Emil. Au g�andit aicicu capetele lor proprii, apoi dintr-o dat�a au fost��n Occident. Au f�acut asta doar pentru motivede carier�a�. Un alt profesor Dr. Manfred Bie-rwisch a cunoscut presiunea regimului asupracarierei sale. A fost student la Germanistic�a cas�a �e ��nchis 10 luni numai c�a avea la el c�atevanumere de reviste din Berlinul de vest. El a fostre��ncadrat la facultate, ca apoi s�a ajung�a asis-tent la Institutul de Limba s, i Literatura Ger-man�a de pe l�ang�a Academia de S, tiint,e RDG,apoi ca cercet�ator la Institutul de Lingvistic�a.�Is, i va sust, ine doctoratul la Leipzig ��n 1961. Elconsidera c�a controlul partidului asupra uni-versit�at, ii s, i Academiei RDG s-a f�acut graduals, i s-a ��n�asprit la sf�ars, itul anilor 60. Spre deo-sebire de Rom�ania unde la mijlocul anilor 70 acunoscut o perioad�a de liberalizare controlat�aa regimului comunist. �Oricum, pentru ceea ceam vrut s�a fac atunci, am avut la Academie untext de lege uimitor, care a fost oferit RDG-uluica un caracter aparte fat

,�a de alte t

,�ari socialiste.

Universit�at,ile au fost reglementate foarte strict.

Acest regulament a fost implementat ��n RDGprogresiv ��n trei reforme universitare. Drama-tic a fost mai la sf�ars

,itul anilor '60, c�and par-

tidul a preluat puterea destul de mult asuprauniversit�at

,ilor. O paralel�a la aceasta a fost re-

forma Academiei din 1969. Dar modul ��n carerolurile Academiei s

,i a universit�at

,ilor a fost

controlat seam�an�a cu un acord tacit, indirectc�a situat

,ia la Academie a fost un pic mai put

,in

rigid�a.� Bierwisch consider�a �faptul c�a univer-sit�at

,ile din RDG nu au fost uni-dimensionale,

au existat realit�at,i remarcabile s

,i cu multiple

fat,ete, este la fel de important�a ca s

,i ambit

,ia

fatal�a a socialismului real de a patrona oame-nii care a fost identi�cat�a ��ntr-o mare m�asur�a,


40

normalitate�. Dr. Balthasar Wohlgemuth esteun medic reputat ��n Leipzig, care a participatla congrese s,tiint, i�ce de medicin�a ��n Germaniade Vest, dar s, i de numeroase ori a fost respinspe motive administrative. Calvarul obt, ineriivizei s, i aprob�arii plec�arii ��ntr-o t,ar�a capitalist�aera similar cu cel din Rom�ania comunist�a. S, ila ei, ca s, i la noi ��n t,ar�a, o comisie rectorial�aaproba p�an�a la urm�a plecarea ��n str�ain�atatea unui cadru didactic. �Participarea mea laal IX-lea Congresul Internat

,ional de Gastroen-

terologie din 1980 de la Hamburg a fost anu-lat�a de c�atre autorit�at

,ile din Republica Demo-

crat�a German�a. Locul destinat pentru mine ��ndelegat

,ie a fost luat de un coleg de la spitalul de

stat din Berlin. �In leg�atur�a cu respingerea aces-tei c�al�atorii am dus o conversat

,ie de aproape o

or�a cu prorectorul Universit�at,ii Karl Marx din

Leipzig. Mai mult un motiv o�cial a fost noulval de plec�ari sau prezentarea incomplet�a a do-cumentelor mele, pe care el le-a considerat caargument. Am risipit argumentele lui s, i am de-monstrat c�a gres,es,te. El mi-a spus c�a p�an�a laurm�a datorit�a prea multelor plec�ari ale profeso-rilor ��n vest invitat, ia mea nu a fost aprobat�a dec�atre comisia de relat, ii externe a Universit�at, iiKarl Marx din Leipzig.� Publicarea de articoles,tiint, i�ce ��n Occident s, i mai ales ��n RFG eraextrem de di�cil�a, aproape mai greu de publi-cat ��n str�ain�atate pentru redegis,ti dec�at cumo f�aceau profesorii universitari rom�ani. �Publi-carea ��n str�ain�atate, s

,i mai ales ��n Republica

Federal�a Germania, a fost complicat�a s,i mai

t�arziu complet suprimat�a. Existau deja regle-ment�ari mai aspre. Cine s

,i-a publicat munca

��n str�ain�atate - ca s,i mine - a fost apoi implicat

��n conversat,ii nepl�acute la partid s

,i, desigur, a

intrat ��n minusuri la CV. �In general, cu toateacestea, au publicat s

,i colegi de la Insitutul de

Patologie. Numeros,i medici care publicau nu

erau membri ai partidului comunist.� CorneliusWeiss, este �ul �zicianului Carl Friedrich We-iss, s, i a studiat chimia la Minsk s, i Rostov-pe-Don, absolvind facultatea ��n 1960, la Leipzig.

Dupa absolvire, ��n 1964, a lucrat ca profesor��n chimia teoretic�a. Abia ��n 1970 el a fost nu-mit la facultate profesor asociat. Doar trei animai t�arziu, ��n 1973 a devenit profesor plin, cuo tez�a despre chimie cuantic�a. �In 1990 el adevenit co-fondator al "Grupului de Init

,iativ�a

pentru re��nnoirea democratic�a a universit�at,ii."

Weiss a fost unul dintre adversarii ��nvers,unat, iai planului de reconstruct, ie a Universit�at, ii ��n1968 s, i a d�ar�am�arii Bisericii Sf�antul Pavel dec�atre comunis,ti. El, ��ntr-o m�arturie oral�a,dezv�aluie mecanismul administrativ s, i psiholo-gic prin care PSUG controla profesorii Univer-sit�at, ii Leipzig, unul identic cu cel din Rom�aniacomunist�a: ��In PSUG intrai relativ us

,or. Dar

s�a ies,i din PSUG era un fapt deosebit de grav.

Atunci c�and se a��a c�a cineva a fost dat afar�adin PSUG, ��n organizat

,ie le era team�a la tot

,i.

S,i, prin urmare, omul putea � aruncat afar�a de

la serviciu, acesta era o consecint,�a c�a nu mai

es,ti membru PSUG. Urmau poves

,tile obis

,nuite.

STASI s,tia totul despre tine. Ap�areau poves

,ti

s,i detalii din viat

,a personal�a ��n public. Am cu-

noscut mai multe cazuri. Sau dac�a unul a fostidenti�cat ca �ind un dus

,man de clas�a. Acesta

era lucrul cel mai r�au. Atunci te aruncau eidin PSUG. Practic s�a demisionezi din PSUGtrebuia s�a ai un curaj nebun. Trebuia s�a-t

,i �

�nalizat viat,a profesional�a sau personal�a, mai

mult sau mai put,in. De aceea, cei care s

,i-au

dat demisia din PSUG au fost apreciat,i foarte

mult, care au ies,it cu motive serioase. S-a

��ncercat s,i ��n cadrul PSUG unele lucruri bune

din interior. Mai ales profesorii de la s,tiint

,ele

umaniste. S,tiu c�a exista o serie ��ntreag�a, cu o

tendint,�a de cres

,tere: mai t�arziu ��n RDG, astfel

��nc�at, ��n anii '80 a existat ��ntr-adev�ar un fel demis

,c�ari de rezistent

,�a ascuns�a ��n cadrul PSUG.

Dizident,e au fost la S

,tiint

,ele Umaniste de la

Universitatea din Leipzig. Nu neap�arat de c�atreoamenii de stiinta. Apoi au fost oamenii foartetineri din anii 80, care au fost nis

,te idealis

,ti s

,i

care au act,ionat departe de s

,coala controlat�a de

PSUG.� Profesorul dr. Elke Blumenthal este


41

un prestigios arheolog specializat pe egiptolo-gie. �A fost luat�a ��nc�a din anii '50 o politic�ade epurare universitar�a ��mpotriva oamenilor des,tiint

,�a s

,i student

,ilor cu r�am�as

,it,e de g�andire bu-

rghez�a. Dup�a 1961, odat�a cu construct,ia Zidu-

lui, a fost din nou un val politic legat exma-tricul�ari. O prietena de la Universitatea Hum-boldt din Berlin a fost ��nchis�a 10 luni pentru unlucru minor. Dup�a 1968 au fost prigonit

,i profe-

sorii s,i student

,ii care s

,i-au ar�atat simpatia fat

,�a

de Prim�avara de la Praga din 1968.� Nu tot, iprofesorii s-au opus regimului comunist, chiars, i din interior, ci au existat cadre de sust, inere acomunismului��n Universitatea �Karl Marx� dinLeipzig. Profesorul Dr. Karlheinz Hengst esteun specialist ��n slavistic�a renumit ��n Germania.�In 1959, el s-a angajat ��n calitate de profesorde limbi str�aine la Institutul Pedagogic, Karl-Marx-Stadt, care a fost mutat ��n acelas, i an laZwickau. O perioad�a ��ntre anii 1961 � 1963 alucrat ca s, i asistent de cercetare la Universi-tatea din Leipzig. Apoi devine profesor plindup�a ce ��s, i sust, ine doctoratul. A f�acut partedin organizat, iile politice s, i obs,tes,ti ale RDG.�In 1950, el s-a ��nscris ��n FDJ, apoi ��n 1956,la FDGB (Uniunea Federat, iilor Sindicale Li-bere Comuniste). Din 1959 devine membru alPartidului NDPD, un aliat la putere cu PSUG��n blocul comunist de conducere a t,�arii s, i din1964 devine membru al consiliului judet,ean deHohenstein-Ernstthal Zwickau. Din 1971 p�an�a��n martie 1990, a fost membru al Parlamen-tul Poporului din RDG. Dr. Karlheinz Hengsta fost ��n conducerea Universit�at, ii �Karl Marx�din Leipzig. Hengst ��s, i amintes,te de viat,a destudent, ��n care se evita discut, iile politice s, icum percepeau la seminarii presiunea politic�avenit�a din partea comunis,tilor. �In�uent,a po-litic�a exercitat�a asupra noastr�a a student, iloram simt, it-o. A fost o ��ncercare de a punepresiune pe noi, care a avut loc ��n principalprin dou�a canale. Una a fost de formare prinlect, iile de Marxism-leninism la seminarii, undeam discutat, cu s�arguint,�a s, i ��n mod deschis.

�In anul ��n care am fost conduc�ator de seminar,mi s-a p�arut distractiv s�a discut�am aceast�a �-loso�e. Erau argumente pentru a le asculta s, ia le c�ant�ari ��ntre noi aceste not, iuni, dar f�ar�aaccente rebele. Toat�a lumea a fost at�at derezonabil�a s�a nu punem profesorii ��n di�cul-tate. A urmat apoi 17 Iunie 1953, cu ies, ireuimitoare din strad�a a student, ilor, ��n specialla Leipzig. Situat, ia s-a ��n�asprit. As,a c�a pen-tru noi au r�amas, mai presus de toate, eveni-mentele literare s, i umaniste. �In aceste disci-pline a fost deosebit de greu la seminarii pen-tru a evident, ia nedrept�at, ile sociale ale epocitrecute, astfel ��nc�at s�a facem contrastul din-tre literatura clasic�a s, i cea sovietic�a. Un efectde durat�a nu poate s�a � avut, pentru c�a nu aexistat nici un �ux de ��nscrieri ��n PSUG. Ni-meni nu a a�rmat de ce: Da, acum sunt ��ntr-un joc de persuasiune politic�a? Un rol rela-tiv minor la jucat ��n epoc�a asociat, ia de tine-ret. Noi discutam ��ntre noi despre problemelecurente ale viet, ii de student: preg�atirea festi-vit�at, ilor de carnaval sau ale evenimentelor spe-ci�ce, cum ar � atunci c�and s-a furat un por-tofel etc. A fost di�cil acolo la universitate s�adiscut�am probleme politice.� Dr Volker Riedea fost profesor de �zic�a la Universitatea dinLeipzig ��n perioada comunist�a ��ncep�and cu anii70 s, i ofer�a o m�arturie sincer�a, nedisimulat�a, amecanismului de control al partidului ��n uni-versitate: �Toate departamentele de la Univer-sitate au avut aceeas

,i problem�a, aceeas

,i struc-

tur�a, aceeas,i structur�a ��n organizat

,ia de par-

tid comunist, s,i, desigur, aceeas

,i structur�a s

,i

��n leg�atur�a cu STASI. Ceea ce pentru STASIam s

,tiut atunci, desigur, nu, detalii, ci mai

mult am ghicit. Este cu sigurant,�a adev�arat c�a

not,iunea a fost gres

,it�a, nu putem spune Uni-

versitatea Ros,ie pentru Leipzig, ci pentru toate

sect,iunile s

,i facult�at

,ile. Este di�cil pentru mine

de a decide ulterior dac�a a fost mai r�au la cele-lalte facult�at

,i s

,i departamente, dac�a presiunea

politic�a a fost mai mare dec�at la departamen-tul de �zic�a. E adev�arat c�a legile s

,i principi-


42

ile de baz�a ale �zicii s,i matematicii erau ac-

ceptate f�ar�a Marxism, ��n conformitate cu sta-rea de cercetare ��n domeniu, des

,i la ��nceput

s,i aici au fost bigotisme: �Incearc�a s�a nu faciasta! Dar pot foarte bine s�a-mi imaginez c�a,de exemplu, la Drept sau Jurnalism a fost multmai di�cil, pentru c�a au trebuit s�a se subor-doneze complet dictatelor partidului comunist.�Harry Schr�oder a fost psiholog la Universita-tea din Leipzig s, i un deschiz�ator de drumuri��n relat, iile internat, ionale ale Facult�at, ii de Psi-hologie. El c�and a venit de la Berlin la Lei-pzig a g�asit un cadru de lucru s, i de creat, iemai relaxat. �Aici, la Universitate, atmosfera,comparativ cu viat

,a lag�arului de la Berlin, era

mult mai relaxat�a. Au fost, desigur, de ase-menea, ��n mod regulat, evenimente masive aleFDJ (Freie Deutsche Jugend), dar axate maiales pe lucr�arile tehnice, munc�a voluntar�a. De-sigur, pentru noi a fost o dat�a aici totul nou.La acel moment mi-am spus c�a a fost un pri-lej bun c�a am putut studia psihologia, dar nuputeai s�a te ridici din pluton pentru c�a t

,i se

ar�ata degetul de c�atre regim, acelas,i avertis-

ment: nu te puteai ��ncadra public ��n r�andurilefanilor psihologiei idealiste, dar nu am uitat deunde am venit s

,i c�a psihologia atunci, dome-

niul psihologiei era axat pe rolul ei ��n societates,i pe important

,a fort

,ei productive. La Universi-

tate a devenit clar pentru mine s,i mai t�arziu c�a

psihologii compar�a subiect,ii s

,i c�a joac�a un rol

deosebit s,i sunt ��n atent

,ia o�cialit�at

,ilor. Psiho-

logia a fost privit�a ��n DDR ca �ind problema-tic�a pentru regim. Ca student am evitat s�a facprobleme s

,i s�a ies ��n fat

,�a.� Harry Schr�oder ��s, i

amintes,te c�a a avut la facultatea de psihologieleg�aturi cu profesori din str�ain�atate ��n anii 60.½La ��nceput au fost colegi din Uniunea Sovie-tic�a s

,i Polonia, dar apoi au venit din Japonia,

Suedia, Finlanda s,i Elvet

,ia. �In acest context,

au fost s,i ��ncerc�ari din RDG unice s

,i riscante

de a invita un profesor vest-german la un lec-torat aici. Dar nu s-a putut pentru c�a con-trazicea doctrina politic�a, pentru c�a Germania

de Vest ��nc�a nu era recunoscut�a ca stat. Tre-buiau avute ��n vedere s

,i nu trebuie subestimate

aceste ��ncerc�ari. Am f�acut-o atunci, chiar dac�atotus

,i, aceast fapt ne-a b�agat ��ntr-o gr�amad�a de

necazuri. Eram cons,tient

,i c�a puteam face punt

,i

de leg�atur�a ��ntre est s,i vest. Am avut acces la

marea cultur�a s,i psihologie sovietic�a dar s

,i la

activit�at,i similare s

,tiint

,i�ce din Germania de

vest, Anglia sau SUA. Totus,i, relat

,iile noastre

cu colegii nos,tri vest-germani au r�amas destul

de ��nguste ��n perioada comunist�a.� Dr. RalfDer a fost un impetuos �zician specializat ��nmecanica cuantic�a, care ��n comunism a partici-pat la o expedit, ie sovietic�a��n Antartica. �In anii60 sau 70 se alegeau ��n conducerea organizat, ieistudent,es,ti FDJ ��n general tinerii cei mai ca-pabili, inteligent, i, de act, iune, dar s, i dispus, i lacolaborare cu partidul comunist. Situat, ia erasimilar�a s, i ��n cadrul UASCR din Rom�ania, ��nacea perioad�a. �Am spus-o deja, am fost ungrup de student

,i care au venit ��mpreun�a la stu-

dii s,i aveam o atitudine critic�a asupra lucru-

rilor. Culmin�and ��ntr-un �yer, pe care l-amf�acut. �In orice caz, nu aveam nimic de-a facecu partidul. �In grupul nostru au fost tot

,i �zi-

cienii. Am avut alt�a imagine fat,�a de partid.

Ne-am bucurat atunci de colegii din grupul destudiu, de anii de studiu. Mai mult de un sfertau intrat ��n partid. S

,i ��ncearcau s�a preia co-

manda ��n grup�a. Asta era clar. As,a cum am

spus, c�a trebuia s�a evit�am. Avem nevoie deunul dintre noi pentru a-l face secretar FDJ.Asa c�a am fost ales secretar al doilea FDJ ��n alcincilea an de studii din grupul nostru de semi-nar. As

,a cum am spus, dac�a nu e unul dintre

noi, atunci e unul dintre comunis,ti. Am termi-

nat cu asta. Niciodat�a n-am scris un raport sauceva de genul asta�. E interesant cum se poateexplica o accedere ��ntr-o funct, ie de conduceredintr-o organizat, ie comunist�a de tineret. Mo-tive similare am identi�cat s, i la unii student, irom�ani, faptul c�a dac�a nu prelua ei funct, ia,deoarece erau populari s, i �us,or anticomunis

,ti�,

atunci era preluat�a de un om al partidului co-


43

mmunist, mult mai obtuz s, i dedicat sistemu-lui. Oricum Ral Der a avut �norocul� s�a parti-cipe ��ntr-o echip�a a unei expedit, ii s,tiint, i�ce so-vietice ��n Antartica. �Norocul� apare frecventca leit motiv ��n interviurile s, i cu fos,ti student, icu funct, ii de conducere ��n organizat, iile comu-niste c�and primeau o burs�a ��n str�ain�atate sauo funct, ie didactic�a la universitate. �Am avutchiar s

,i o s

,ans�a. Am avut ��n 1979/1980 noro-

cul de a participa la o expedit,ie ��n Antarctica.

Ne-am dat jos de pe nav�a s,i am v�azut t

,�ari capi-

taliste, str�ain�atatea, Insulele Canare. Am avut,desigur, ideea s�a r�am�an. Dar aveam atunci ofamilie. Aveam doi copii mici acas�a. S

,i apoi

nu exista nicio posibilitate de reuniune de fa-milie dup�a aceea. Cel put

,in ��n acel moment,

probabil. Dar asta ��nsemna s�a nu-mi v�ad multtimp familia.�Volker Ebersbach a studiat �lologia clasic�a si

studii de germanistic�a la Jena. Din 1967 p�an�a��n 1976 a lucrat ca profesor universitar de limbagerman�a pred�and-o ca o limb�a str�ain�a pentrustudent, ii invitat, i. Din 1976 el este scriitor in-dependent, traduc�ator s, i editor. Locuies,te azi��n Leipzig. Volker Ebersbach a publicat proz�a,poezie s, i eseuri. S, i a f�acut traduceri din limbasloven�a s, i coreean�a. Este un scriitor popular ��noras, , care nu a f�acut compromisul s�a se ��nscrie��n PSUG, dar nici nu crede ��n existent,a uneiliteraturi de sertar. El consider�a c�a scriitorultrebuie s�a �e un om al cet�at, ii chiar ��n comu-nism s, i s�a-s, i scrie opera pentru un public in-teligent. �Init

,ial la Jena am avut cursuri care

nu se ridicau la nivelul celor de la Leipzig. Sa-vantul german Joachim Muler a mers ��n jos,cu politica PSUG s

,i FDJ, dare am fost mereu

��mpreun�a la Jena cu un alt savant Mayer Hans.Prelegerilor sale, ��i datorez tot ce am cunos-cut ��n literatura german�a. Cu Hans Mayer amexperimentat ��nainte la cursuri. Cu el am or-ganizat s�arb�atorirea zilei de nas

,tere a lui Ger-

hart Hauptmanns la Teatul Nat,ional din We-

imar, la 100 de ani. A fost o experient,�a de

nes,ters, iar Radio Germania a consemnat-o s

,i

l�audat�a ceea ce nu mi-a priit ��n di�cila perioad�aistoric�a a Zidului. Mi-a pl�acut literatura an-tic�a am g�asit-o cu aroma sa at�at de frumoas�a,��nc�at am ��nv�at

,at bine latina, de asemenea, s

,i

un pic de greac�a, s,i am f�acut teza mea la Jena

s,i la Leipzig la Biblioteca german�a.... Un loc demunc�a la Universitatea din Jena a c�azut, deo-arece candidatul trebuia s�a �e membru PSUG.STASI m-a urm�arit s

,i am fost, ��n conformi-

tate cu ��nregistr�arile despre mine, pe care le-am v�azut dup�a 1990, foarte cur�and consideratun autor negativ s

,i ostil. Am auzit mult

,i scrii-

tori de azi care spun, ei au scris doar pentru ei��ns�as

,i. Mi se pare cel mult c�a exprim�a o vani-

tate. Pentru c�a ei foarte put,in cred ��n bucuria

ta de creator. Ei spun astfel cu un dispret,se-

cret, peste capetele publicului, de fapt noi tre-buie s�a curt�am favoarea publicului. Avem celput

,in nevoie noi scriitorii de ideea unui pu-

blic. Am c�as,tigat cititorii mei ca s

,i complici

s,i a fost distractiv. C�art

,ile mele au fost bine

primite s,i v�andute ��n RDG.� Georg Fiedler a

studiat engleza s, i rusa. �In perioada ridic�ariizidului Berlinului ��n august 1961 a fost exma-triculat, dar reprimit apoi la Facultatea ��n Lei-pzig, specializ�andu-se pe slavistic�a. El a avutsurpriza, dup�a 1990, c�and s, i-a studiat dosaruldin arhivele STASi s�a g�aseasc�a note informa-tive neadev�arate. De fapt informatorii, uniicolegi ofereau despre el informat, ii false pen-tru a-l discredita. Fapt similar s, i ��n univer-sit�at, ile rom�anes,ti. O colaborare fructuoas�a cuSecuritatea ��t, i putea aduce o burs�a ��n Occidentsau un post ��n universitate. �Dosarul meu dela STASI, de asemenea, l-am consultat. Nueste mare lucru. �In �s

,ierul STASI este ceva

care mi-a oferit o urias,�a groaz�a: mi s-a blo-

cat ca student o promovare printr-o not�a in-formativ�a fals�a. C�and am citit aceast�a not�a,am fost s

,ocat. M-a salvat cu informat

,ii inco-

recte ��n mod evident, altcineva, nu s,tiu. Au

vrut s�a m�a recruteze STASI, dar cineva le-aspus c�a sunt ecleziastic. �In actul STASI sespune: - Este, ��n afar�a de o recrutare, deoa-


44

rece el apart,ine sindicatului react

,ionar al bise-

ricii - . Asta nu a fost adevarat Nu am fostniciodat�a un membru al acestei mis

,c�ari sindi-

cale biserices,ti. Dar astfel, eu nu am fost raco-

lat, datorit�a acestor informatori care au oferitSTASI aceste informat

,ii false�. Orice r�au spre

bine am putea spune parafraz�and o veche zical�apopular�a. Dr. Kristina Kasek s-a specializat��n jurul anilor 80 pe biochimie. Ea vedea ��nanii 80 ��ntrunirile pe facultate a organizat

,iilor

de partid, ca o ��ntrunire de �familie�, adic�a, ostare de comuniune pentru cei singuri s

,i f�ar�a

obligat,ii familiale: �Probleme aveam. Am fost

la acel moment, de asemenea, s,i un membru

��n PSUG, asa c�a m-am bucurat ca sect,iunea

mea cu celelalte departamente s�a �m ��ntrunit,i

��n partid. Eram reunit,i grupul meu de lucru de

la Farmacie s,i oamenii de s

,tiint

,�a. Restul gru-

pului ��n partidul nostru a venit de la un depar-tament de Biologie vecin. La partid, ��nt�alnireaera o dat�a pe lun�a, mereu ��ntr-o luni seara,s,i continua la a �discut

,ie cu biscuiti", adic�a

informal�a, deoarece mult,i nu aveau o familie

ne ��nt�alneam aici, ca ��ntr-o familie�. E inte-resant�a forma aceasta de a percepe s,edint,elede partid ca un model de socializare. Eraclar c�a nu mai credea nimeni ��n doctrina o�-cial�a marxist�a, ca s, i ��n organizat, iile de partidde la universit�at, iile rom�anes,ti. Aceste s,edint,ese transformau, la �nal, ��ntr-un fel de clac�acolectiv�a bine supravegheat�a. Dr. Kasek nedezv�aluie o parte interesant�a, aproape liberal�a,a s,edint,elor de partid din cadrul organizat, iilorPSUG din Universitatea din Leipzig: ��In ca-drul sect

,iilor sindicale ale membrilor de par-

tid, care nu era necesar pentru a participa,dec�at o dat�a pe lun�a la seminariile de marxism-leninism. Aceste s

,edint

,e, trebuia s�a le fac, pen-

tru c�a am fost cel mai t�an�ar asistent. Alegereatemei era absolut liber�a. Nu au existat indicat

,ii

cu privire la ceea ce ar trebuia s�a fac ��n aceastes,edint

,e, cu except

,ia, desigur, era clar pentru a

discuta despre noul curs politic din RDG. Nune-am ocupat cu literatura, dar ��n unele dintre

s,edint

,ele de partid discutam ce se trata ��n pres�a

��n general. Da, am avut, desigur, de aseme-nea, posibilitatea de a discuta despre ce s

,tiam

atunci, despre activit�at,iile de mediu, pentru a

vorbi s,i aborda pe responsabili cu acestea. Sau

poate discutam - ��n cazul ��n care am avut de apreg�atit un discurs - problemele cu colegii mei,��n prealabil ca s�a primeasc�a feedback-ul nece-sar. Adic�a: chiar s

,i ��n retrospectiv�a, dac�a pri-

vesc toate problemele care au existat la locul demunc�a, economice s

,i materiale din cadrul Uni-

versit�at,ii le-am discutat ��n s

,edint

,ele de partid,

s,i nu cred c�a am f�acut di�cult�at

,i deosebite ��n

politic�a.� Prof. Dr. Dieter Rink, ��ntre anii1981-1986, a studiat culturi minore ��n litera-tur�a, la Universitatea �Karl Marx� din Leipzig.�Intre anii 1986 � 1989 a fost profesor la Cate-dra de �loso�e marxist-leninist�a s, i studiul �lo-so�ei. El vedea organizat, ia de tineret a parti-dului comunist ca o alternativ�a de organizarea student, ilor pentru manifest�ari culturale, pre-cum UASCR-ul, care organiza ��n Rom�ania ce-lebrele festivaluri de art�a s, i cultur�a, ce dife-reau ��ntr-un fel, prin atractivitate, de linia o�-cial�a s, i ideologic�a a regimului comunist. Erauforme de supraviet,uire ��n cadrul sistemului to-talitar. �In�uent

,a politic�a a fost destul de pu-

ternic�a. Nu a fost organizat,ia de baz�a a PSUG

��ntre student,i cea mai in�uent�a. FDJ a avut

cea mai mare in�uent,�a. La evenimentele rele-

vante organizate de aceasta a trebuit s�a parti-cip�am. FDJ era organizat�a pe grupe ��n univer-sitate s

,i acestea organizau evenimente speci�ce.

Un punct determinant ��n grup�a ��l avea secreta-rul s

,tiint

,i�c. Aceasta era disciplina, iar noi o

percepeam ca atare. Contrar conducerii o�ci-ale am ��ncercat ��n anii urm�atori pentru a neface propriile noastre cercuri. Am avut o seriede artis

,ti, inclusiv contactul cu ei s

,i am con-

statat c�a aceste activit�at,i organizate nu erau pe

linia partidului. Ne duceam la cursuri. Apoi,a fost, de asemenea, un timp frumos cu orga-nizarea unei galerii de art�a a lui Judy L�ubke,care a fost deschis�a ��n 1984 sau 1985. Am


45

organizat cluburi culturale. Erau modele deviat

,�a artistic�a alternativ�a.� FDJ s-a organiazat

��n vederea unor discut, ii pe probleme de me-diu, care era distrus de industrializare la Lei-pzig, ca un r�aspuns o�cial la noile grup�ari deopozit, ie specializate pe protect, ia mediului, ��nanii 1986/1989. Dr. Rink ��s, i amintes,te: �Pre-siunea o�cial�a era exercitat�a asupra student

,ilor

dinspre FDJ sau PSUG prin acordarea burselorde merit. Puteam s�a vorbim relativ deschis launiversitate s

,i am f�acut critic�a la seminarii -

mereu am dezb�atut aprig, mai ales unele dogmeale oamenilor privind marxism/ leninismul -,dar nu era cazul s

,i nu se puteam reprezenta

opiniile politice diferite de cursul o�cial. Dac�af�acea cineva public ceea ce discutam ��n inteniorla s

,edint

,e era o mare problem�a. �Imi amintesc,

c�a a fost unul dintre profesori �loso�, a c�aruinume l-am uitat, care popularizat o critic�a asu-pra sistemului. Critica a fost imediat respins�as,i el exilat la arhive, undeva. Sau o dat�a uncoleg de la noi a fost prins cu o solut

,ie, pe spa-

tele bicicletei cu care care el a scris o lozinc�a.A avut noroc c�a nu l-a v�azut STASI s

,i un pro-

fesor l-a salvat de la o anchet�a. Am organi-zat, de exemplu, ��n 1986, o conferint

,�a pentru

student,i privind natura si cultura. Acest lucru

a fost ceva complet nou, ��n care s-au implicatstudent

,ii c�a era ceva inedit s

,i nearanjat de par-

tid. Am organizat-o cu acordul FDJ s,i a fost

imediat aprobat�a. Am fost nevoit,i s�a ne aliniem

doctrinei. A venit la noi secretarul de partid s,i

directorul departamentului s,i ne-a ��ntrebat ce

vrem s�a facem c�a au v�azut pe a�s,c�a am in-

vitat, de asemenea, student,i din alte colegii s

,i

universit�at,i. A participat s

,i grupa de act

,iune

a bisericii. Cu sigurant,�a, apoi, Stasi a intrat

��n joc. �In dosarul meu nu am gasit nimic des-pre asta. Am avut probleme din nou, din cauzaacestei conferint

,e, pentru c�a am introdus un ar-

ticol despre natur�a ��n care am folosit un citatdin Marx. El vorbea ��n citat de umanizareanaturii s

,i de o apropiere a omului de natur�a.

Asta nu le-a pl�acut. Au considerat-o, ca o al-

ternativ�a a revizionismului verde, ecologist, dinoras

,.�

Prof. Michael Florian Geyer a studiat medi-cina la Universitatea din So�a, Leipzig s, i Er-furt, ��ntre anii 1961-1966. �In anul 1966 s, i-aluat doctoratul ��n medicin�a, ��n psihiatrie, laAcademia de Medicina din Erfurt, cu titlul te-zei: Tratamentul cu insulin�a sub blocada gan-glionara. �In perioada 1983-1992 a fost profde neurologie s, i psihiatrie la Departamentul deMedicin�a de la Universitatea �Karl Marx� dinLeipzig. El a�rma c�a valorile occidentale in-tegreaz�a mai bine omul ��n societate. �In RDGprincipiile marxist-leniniste nu erau neap�aratrespectate. Ele teoretic se pot integra ��ntr-oscar�a de valori. Cet�at,enii RDG nu ascultau totce face partidul comunist. �Festivit�at

,ile comu-

niste aduceau aminte cu ceva din manifest�arilecercetate de Sigmund Freud�. Totus, i, Prof. Mi-chael Florian Geyer nu face o critic�a total�a aviet, ii sale pe timpul RDG. El accept�a s, i unelelucruri interesante care i-au umplut viat,a ��nacei ani: �Am avut s

,i vremurile noastre bune

��n RDG. Ne-am tr�ait viat,a noastr�a. Am do-

rit, de asemenea, s�a construim s,i am avut un

timp pentru a crea ceva. Am vrut s�a schimb�amceva. Am avut idealurile noastre. �In special ��ndomeniul meu, ��n care am f�acut c�at am pututde mult. Pentru unii a fost o atmosfer�a intere-sant�a s

,i plin de sperant

,�a, perioada ��n care am

tr�ait.� Paradoxal, sunt s, i ast�azi fos,ti student, iai universit�at, ii germane din Leipzig care c�andvorbesc��n interviuri despre ultimii ani ai comu-nismului refuz�a s�a-s, i dezv�aluie identitatea, ac-cept�and s�a le �e puse numai nis,te init, iale. Unastfel de caz este N.N, student la seral provenitdin c�ampul muncii sprijinit de regim s�a ��nvet,e��n orele libere: �Nu am fost la o Universitateorganizat�a pe criterii sociale. O�cial, am fostconsiderat un "om al muncii" s

,i am venit din

FDGB (Freier Deutscher Gewerkschaftsbund �Uniunea Sidicatelor). Am mers la "s

,coala mun-

cii socialiste" sau pentru evenimente de la 1Mai, pentru a s�arb�atori Ziua Femeii, la toate


46

aceste lucruri legate de regim. Am fost scos dela lucru ��n mod o�cial. Nu am avut timp de��nv�at

,at, chiar timp de s�apt�am�ani ��ntregi, din

cauza unor operat,iuni de recoltare sau tabere de

ap�arare civil�a ce m�a t,ineau departe de cursuri.

Secretarul de partid de la Biroul meu m-a invi-tat ��nainte cu o zi s

,i m-a obligat s�a m�a al�atur

unui grup din FDJ. Am fost cel mai t�an�ar dinFDJ, pentru un timp am vorbit apoi despre mo-tivele pentru care nu am mai vrut s�a �u ��nFDJ. . . Secretarul de partid a fost mult

,umit s

,i

a promis s�a ment,in�a un bun contact cu grupul

de seminar.� S, i ��scrierea ��n FDJ devenise o for-malitate automat�a, la fel ca ��n Rom�ania comu-nist�a, c�and erai ��nscris de cele mai multe ori ��nUTC din clasa a VIII-a de c�atre diriginte. �Amfost abordat de mai multe ori de c�atre membriiSED, ��n grup - s

,i pentru aceasta cerere a fost,

probabil, nu numai SED � prin care mi s-a su-gerat ��n discut

,ii ��ntre patru ochi s�a m�a al�atur

FDJ. Pur s,i simplu, ��n sensul c�a nu este nimic

altceva ��n afara examenului, dar trebuie s�a �ecel put

,in ��n FDJ. C�and am aplicat pentru exa-

men la universitate, m-am g�andit la aderarea��n FDJ s

,i, eventual, din nou, la o ies

,ire. Era

atunci o istorie aproape ciudat�a. M-am dus laFDJ - linia de cerc ��n universitate s

,i am solici-

tat un sprijin de ��nregistrare. Erau doi oameni,spun�and: Noi nu facem, as

,a ceva. "Cineva de

la FDJ m-a ��nscris la universitate ��nainte, dinclasa a VIII-a, ca membru FDJ, cu drept s�a faco facultate. Deci, m-am ��ntors, s

,i asta a fost

de atunci�.Peer Pasternack a crescut ��n Halle-Neustadt,

s, i a fost instructor auto, pred�and s,ase ani las,oferii profesionis,ti. A avut o nou�a s,ans�a ��nviat,�a c�and a intrat ��n 1987 la Universitatea dinLeipzig. El a devenit apoi purt�atorul de cuv�antal student, ilor ��n Senatul Academic. Muncitoriica Peer Pasternack scos, i din product, ie s, i trimis, is�a studieze la universitate nu puteau refuza cur-surile de marxism-leninism. Era��n �s,a postuluilor ca reprezentant, i ai clasei muncitoare. �Asac�a am aplicat pentru acest curs, pentru un pro-

gram de studiu de marxism-leninism. Pentruacest program a trebuit s�a dau un examen s�avad�a dac�a am aptitudini. Tot

,i care au dat exa-

menul erau membrii PSUG. Eu nu am fost s,i

m�a mai g�andeam dac�a s�a intru ��n partid. Poatenu doream s�a �u toat�a viat

,a membru de par-

tid. As,a c�a le-am spus c�a m�a mai g�andesc.

Asta a fost de ajuns pentru ei. Cred c�a ��n 1987era s

,i am a�at c�a cursul de marxism sufer�a

de lips�a de student,i. Era necesar un num�ar

de student,i la acest curs. �In cazul c�a nu se

ocupau intervenea autoritatea universitar�a. Eiaveau o evident

,�a s

,i trebuiau s�a rezolve problema

aceasta cu locurile ocupate. Nimeni nu putearefuza p�an�a la urm�a. �In plus, ei au venit lamine cu o h�artie c�a reprezentant

,ii clasei mun-

citoare nu pot refuza acest curs. Refuzul nuera as

,a de us

,or de f�acut. As

,a c�a am ��nceput

acest studiu.� Erau ani ��n care venirea la pu-tere a lui Mihail Gorbaciov ��n URSS aduceaun aer de sperant,�a s, i liberalizare a comunis-mului est-german. �Liberalizarea ��ncepuse ��ncadrul Universit�at

,ii. La momentul intr�arii la

cursul meu, Gorbaciov era de doi ani la putere,s,i-a consolidat puterea s

,i-a construit discursul

laborios. El a fost un far de sperant,�a pentru

noi. S,i apoi, m-am ��ntrebat de multe ori: Ce

trebuie s�a � fost ��ntr-adev�ar ��nainte de 1985,atunci c�and nu a existat aceast�a persoan�a? �Inceea ce s

,tiu de la conversat

,iile mele cu oamnii,

Gorbaciov a fost ��ntrodus ��n discut,iile dintre

oameni foarte repede. Au fost ��ncurajate criti-cile mai agresive s

,i exista o sperant

,�a de a vorbi

ceva mai liber. Gorbaciov jucat un rol centrals,i pentru sect

,iunile de s

,tiint

,e sociale.� Se dis-

cuta mai liber la seminarii pe probleme de me-diu s, i marxism ��n acei ani ce prevesteau marileschimb�ari viitoare. Aveau loc ��nt�alniri infor-male cu student, ii de la Teologie discut�andu-ses, i despre situat, ia politic�a din RDG. Mihai Gor-baciov a fost motorul unei schim�ari pe plan ci-vic s, i politic ��n RDG, dup�a 1986, c�and refor-mele sale perestroika s, i glasnost au ��nceput s�a�e cunoscute. Perntru RDG care era mult mai


47

legat�a politic de c�atre URSS venirea lui Gorba-ciov a fost mai bine perceput�a ��n societate ��ngeneral, dec�at ��n Rom�ania lui Ceaus,escu, careducea o politic�a de independent,�a fat,�a de Mo-scova, ��nc�a din 1968. Mai mult, trupele so-vietice p�ar�asiser�a Rom�ania ��n 1958, ��n schimb��n RDG acestea erau masiv cantonate. As,ac�a ce se ��nt�ampla la Kremlin avea o direct�ain�uent,�a asupra Berlinului de est. Des, i acestlucru nu l-au simt, it as,a acut ��n epoc�a profeso-rii est-germani. Profesorul Klaus Bochmann,specialist ��n romanistic�a la Universitatea Lei-pzig s, i membru al Academiei s�ases,ti a stu-diat ��n anii 70 ��n Rom�ania. El are o opineclar�a privind comparat, ia celor dou�a regimuricomuniste din RDG s, i RSR. �Intr-o scrisoarecare mi-a trimis-o face o distinct, ie indiscuta-bil�a ��ntre cele dou�a regimuri: �RDG-ul nu afost Rom�ania ceaus

,ist�a, s

,i chiar dac�a ap�asarea

regimului era atotprezent�a, ��n limitele cunos-cute puteam lucra ��n destul�a linis

,te s

,i tr�ai ��ntr-

un cadru de bun�astare, modest�a, desigur, darnu de s�ar�acie s

,i penurie, cum l-am observat

��n Rom�ania.� La sf�ars, itul anilor 70 printr-onou�a reform�a a ��nv�at,�am�antului liderii PSUGau dispus des�int,area facult�at, ilor pentru a in-tra ��n sinergie cu ��nv�at,�am�antul modern din Oc-cident s, i RFG. �In locul facult�at, ilor au ap�arutSect, iunile, un fel de departamente care cu-prindeau mai multe discipline s, i institute decercetare la un loc. De aceea ��n bibliogra-�a de atunci se vorbes,te de Sect, iuni s, i nu deFacult�at, i. Dup�a 1990 aceste sect, iuni au fostdes�int,ate, revenindu-se la forma de organi-zare pe facult�at, i s, i institute de cercetare. LaUniversitatea Karl Marx din Leipzig nu eraobligatoriu s�a � membru al PSUG ca s�a de-vii doctorand sau profesor universitar, condit, iesine qua-non ��n Rom�ania anilor 70 s, i 80. Maimult profesorii universitari din Leipzig puteauparticipa, atunci c�and li se d�adea pas,aportul,la conferint,e ��n occident sau RFG f�ar�a s�a �eobligat, i s�a ��ncheie un accord cu STASI sau s�adea raportul la o structur�a secret�a sau de par-

tid. �In Rom�ania se s,tie c�a plecarea ��n Oc-cident presupunea colaborarea cu Direct, ia deInformat, ii Externe, iar pas,aportul se obt, ineape linia Securit�at, ii. La ��ntoarcere profesoriif�aceau un raport la conducerea de partid dinuniversitate, care ajungea la Securitate sauchiar direct o�t,erului de securitate pe facul-tate. �In RDG Ulbricht ��n ultimii ani ai viet, ii adus o politic�a de nat, ionalizare �rav�a a comu-nismului s, i distant,are de Moecova, ��n m�asuraposibilit�at, ii cu trupe sovietice massive ��n t,ar�a,care a fost stopat�a de urmas,ul s�au Honecker, ces-a re��ntors ��n brat,ele politice ale Kremlinului.La mijlocul anilor 80 a ap�arut la o editur�a

din RFG o carte de fotogra�i a unui artistfotograf est-german, Harald Hauswald, care af�acut furori ��n Occident s, i i-a enervat pe o�t,eriiSTASI. Albumul de poze se numea ½Ost-Berlin�s, i, dup�a reuni�carea german�a, ��n urm�atoareleedit, ii i s-au mai ad�augat s, i subtitul: �Viat

,a

��nainte de c�aderea Zidului� (Leben vor demMauerfall). Albumul a fost ��nsot, it de o plas-tic�a descriere a fotogra�ilor, de fapt o povesteincitant�a, interesant�a cu re�exii romantice, dars, i critice, ale lui Lutz Rathenow. De ce lucra-rea ap�arut�a la Piper Verlag din M�unchen prin`87 a creat as,a un de mare deranj pentru liniao�cial�a a PSUG? Pur s, i simplu pozele f�acute��n alb s, i negru intent, ionat, pentru c�a ��n 1985�lmele color nu erau o raritate, developeaz�a de-gradarea viet, ii ��n RDG s, i ��n special ��n Berlinulde Est. Sigur c�a autorul e us,or tezist s, i tus,eaz�aaspectele negative ale viet, ii s, i arhitecturii dinBerlinul de Est, dar per ansamblu dezv�aluie olume ��n pr�abus, ire sau chiar ��n ruin�a. Pozeleparc�a pre�gureaz�a imediata c�adere a regimuluicomunist, care nu mai putea s�a ofere cet�at,enilorest-germani un trai decent s, i o sperant,�a de maibine. Sunt surprinse parc�arile pline ochi demas, ina dep�as, it�a a est-germanului Trabantul,ca o expresie a unei lumi uniformizatoare s, if�ar�a culoare. Sunt poze cu familii ��mping�andpe str�azile Berlinului de est Trabantul, carede cele mai multe ori se strica, �ind o mas, in�a


48

dep�as, it�a fat,�a de ce produceau frat, ii din vest.Putet, i compara un Trabant cu un Mercedez?E surprins�a aglomerat, ia din stat, iile U-Bahn,dar s, i cozile la magazinele cu alimente. �Inest mas, ina cu lapte ar�ata ca o una din peri-oada interbelic�a, cu lichidul alb transportat ��nbidoane descoperite. Sunt surprinse cl�adiriilevechi, nerenovate, fat,ade coapte s, i c�azute��n pa-ragin�a, s, i apartamente goale degradate cu loca-tarii fugit, i ��n Vest, pe care partidul nu le redis-tribuia la cei care aveau nevoie. Poate as,teptaus�a se ��ntoarc�a cei fugit, i? Sunt surprins, i copiiicare fac pipi la colt,uri sau se joac�a pe mai-danele neamenajate s, i noroioase ale cartierelornesf�ars, ite s, i plate de blocuri, ce ne amintesc decopil�aria noastr�a��n Rom�ania comunist�a. Copiiicers,eau gum�a de mestecat de la student, ii arabice ies,eau din Intershopuri, magazine ce vindeauproduse vestice pe dolari. Parc�a erau copiiirom�ani ce c�autau gume de mestecat aruncatepe fereastr�a de student, ii arabi din c�aminelepentru str�aini, din Has,deul Clujului. Guma demestecat ca s, i ciorapii �ni erau marf�a de con-traband�a ca ��n t,ara noastr�a. Mult, i arabi cu-cereau cu gum�a de mestecat, ciocolat�a s, i maiales ciorapi �ni tinerele rom�ance. Sunt sur-prinse cl�adirile o�cale ale RDG, unele noi con-struite sau reamenajate, reci s, i f�ar�a culoare, cas, i Alex Platz, o piat,�a ��n care oamenii nu se maireg�aseau ��n aerul ��nghet,at al regimului. E s, i oironie faptul c�a la Casa Artei s, i Culturii Sovie-tice se merge numai dac�a dores,ti s�a � foarte sin-gur. Niciun nemt, din est nu le vizita, ��n schimbcentrele culturale francez sau englez fos,g�aiau devizitatori dornici s�a cunoasc�a fr�anturi culturaleale viet, ii din Occident. Pe nimeni nu mai in-teresa mars,urile cu steagurile ros, ii de 1 Maisau Ziua Nat, ional�a a RDG. Permanent soldat, im�ars,�aluind, tineri FDJ cu steaguri sau munci-tori ��n s,alopet�a, dar niciun public pe marginear�at�and dezinteresul publicului fat,�a de mani-fest�arile exterioare ale regimului comunist. Maiintresant i s-au p�arut fotografului sau autoru-lui, ce a brodat pe l�ang�a pozele minunate, su-

gestive texte despre viat,a din cr�as,mele, cafene-lele sau discotecile Berlinului de est. Prin 1985au explodat ��n Berlin, pe l�ang�a alcoolismul ti-nerilor, care dormeau pe jos, ��n semn de protestfat,�a de autorit�at, i, o multitudine de festivaluride strad�a. Era o form�a de art�a alternativ�a fat,�ade cultura o�cial�a s, i osi�cat�a a regimului co-munist. Pe strad�a, la intersect, ii, ��n curt, i in-terioare ale cl�adirilor, format, ii de gang c�antaumuzic�a rock s, i occidental�a. Era o efervescent,�afebril�a care l-a f�acut pe un vizitator din Berli-nul de vest, un personaj blazat re��ntors la ori-ginile sale, s�a declare: Aici e adev�arata viat,�a!S, i peste tot sunt surprinse patrule de milit, ie,cu pistolul le vedere, care legitimau as,a-zis, iisuspect, i: tineri ��ndr�agostit, i, rockeri, punk-is,ti(tot mai mult, i cu cercei ��n nas s, i ��n urechi cecontraziceau morala socialist�a) s, i chiar fetelecare aveau rochia prea scurt�a. Era fat,a unuiregim milit, ienesc care nici prin fort,�a nu maiimpresiona pe nimeni. Tinerii se supuneau per-manentelor controale, dar luau acest fapt ��nder�adere s, i glum�a spre enervarea milit, ienilor.Sunt penetrante s, i pozele cu b�atr�ani ��n par-curi, pe str�azi, la cump�ar�aturi cu sacos,e plinesau la petrecerile de la centrele de v�arstnici,sugestion�and un RDG ��mb�atr�anit s, i f�ar�a vii-tor, o t,ar�a gata s�a-s, i �dea duhul�. Pur s, i sim-plu Turnul Televiziunii, m�andria secretaruluiPSUG, Honecker, era perceput de est-germanica Turnul de Ap�a al oras,ului, ca o ironie pentrua stinge incendiul ros,u c�azut asupra oras,ului.V�az�andu-l zilele acestea (2013) mi s-a p�arutmaiestos, dar atunci est-germanii ca s, i rom�aniidin comunism vedeau totul ��n negru, pardon ��nalb s, i negru, ca s, i pozele lui Harald Hauswald.S, i peste tot, din nou, cl�adiri ��n ruin�a pe AleeaCastanilor sau poze de fabrici comuniste, stere-ootipii sovietice. Dar dincolo de asta ��n poze s, itext r�azbate tentat, ia urias,�a a RFG-ului s, i maiales a Berlinului de Vest. Permanent �dincolo�e mai frumos, e libertate s, i prosperitate, darmai ales normalitate. Noaptea c�and se las�a cuadev�arat peste Berlinul de est, prost iluminat


49

public, de dincolo de Zid se vede o lumin�a brili-antin�a, reclame multicolore, un zumzet de viat,�ace-i incit�a, aproape de o fervoare religioas�a peest-germani fat,�a de lumea capitalist�a. Acea�febr�a� spiritual�a ca o t�anjire interioar�a dup�alibertatea s, i prosperitatea vestului am tr�ait-ocu acuitate ��n Rom�ania comunist�a, c�and deselepene de curent erau��n contrast cu �lmele ce ru-lau ��n videoteci, ��n care act, iunea se petrecea pebulevardele cu magazine violent luminate dinBerlinul de Vest. Numeros, i berlinezi din est nudoreau s�a tr�aiasc�a ��n RFG, v�az�and ��n aceast�aparte de t,ar�a o provincie, dar se t�anguiau dup�aun trai ��n stilul capitalismului dinamic din Ber-linul de Vest. Berlinezii din est c�autau oriceoportunitate s�a arunce o privire �dincolo� caspre un rai interzis: urcau ��n Turnul Televiziu-nii s�a vad�a gazonul verde din parcurile vesticesau bannerele cu reclame multicolore s, i produsene��nt�alnite ��n comert,ul socialist, cel cu rafturigoale sau cu pes,te, macaroane s, i borcane demur�aturi. Pozele lui Hauswald prezint�a est-germani st�and pierdut, i cu privirea spe PoartaBrandenburg s�a vad�a plimb�arile agale ale vest-berlinezilor din Tiergarten. S, i atunci, ��n tex-tele lui Rathenow nu r�azbate nicio clip�a c�a Zi-dul va c�adea as,a cur�and, la numai c�at, iva ani.Parc�a era ridicat pentru ves,nicie. Est-germaniinu ��nt,elegeau de ce pot merge ��n vacant,�a laVars,ovia s, i Bucures,ti dar nu puteau trece pepartea cealalt�a de strad�a, la ei ��n oras, , dincolode Zid, ��n Berlinul de Vest v�azut ca un mo-del de viat,�a s, i ca o promisiune a unei viet, i maibune. Des, i azi s�a s,tie c�a Berlinul de est ca s, iBerlinul de vest erau us,or arti�ciale ca s, i stil deviat,�a, �ind nis,te vitrine ale celor dou�a regimuri��n r�azboi: capitalist s, i comunist. Cei din Berli-nul de vest pl�ateau impozite mai mici, iar ma-rile �rme multinat, ionale erau ��ncurajate s, i sti-mulate �nanciar s�a-s, i ridice sediile aici pentrua nu r�am�ane ��n urma Estului, care construia ces,tia mai bine: blocuri mari s, i ur�ate. Identita-tea RDG e evident, iat�a de pozele lui Hauswaldca o fars�a s, i o degradare -, datorit�a ocupat, iei

sovietice -, a spiritului autentic german, poateus,or idilizat, din Berlinul de vest s, i RFG. S�anu se uite cartea a ap�arut ��n plin �r�azboi rece�.Pe bun�a dreptate unul din s,e�i STASI, Mielke,era sup�arat pe fotograful Hauswald: pozele luiprevesteau pr�abus, irea regimului comunist.

Bibliogra�e

1. Zeitgeschichtliches Forum Leipzig

2. Runde Ecke, Muzeul STAASI, Leipzig

3. Doris Mundus, Leipzig 1989, A Chronicle,Lehmsted Verlag, 2009

4. Ulrich M�ahlert, Kleine Geschichte derDDR, 1949 � 1989, Verlag CH Beck,M�unchen, 1998

5. Ulrich Burger, Ultimele 12 luni ale RDG,Observatorul Cultural, 2009

6. G�unther Heydemann, Geschichte de Uni-versit�at Leipzig, 1409 � 2009, Sozialis-tische Transformation, Leipziger Univer-sit�atsverlag, 2009

7. Landersarchiv (ED.) Berlin, The BerlinWall, 1961 � 1989

8. Wikipedia, Istoria RDG

9. Norman Lebrecht (11 July 2007). "KurtMasur: The survivor's tale". The Lebre-cht Weekly (La Scena Musicale)

10. Nachdenken �uber Leipzig, Leipziger Volk-zeitung, 2009

11. G�unther Heydemann, Francesca Weil, Ze-itzeunberichte von Angeh�oringen der Uni-versit�at Leipzig (1945 � 1990), Evanghe-lische verlagsanstalt Leipzig, 2009

12. Stadtgeschichtliches Muzeum Leipzig

13. Bernard Rudolf, M�arturie oral�a, 12 ianu-arie 2013, Leipzig


50

14. Wolfgang Haller, M�arturie oral�a, 19 ianu-arie 2013, Bitterfeld

15. Harald Hauswald s, i Lutz Rathenow, Ost-Berlin, Leben vor dem Mauerfall, JaronVerlag, Berlin, 2005

16. 600 Jahre Universit�at Leipzig, LeipzigerMedien, Service GmbH, 2009

17. Jens Gieske, Die Stasi, 1945 � 1990, Pan-theon, M�unchen, 2011.

18. Prof. Dr. Klaus Bochmann, M�arturiescris�a, 28 ianuarie 2013, Leipzig

19. Martin Naumann, Leipzig Fotogra�en,2010

20. Peter Molloy, Lumea disp�arut�a a comunis-mului. O istorie oral�a a vie�tii cotidiene ��nspatele Cortinei de Fier, Editura Rao, Bu-cure�sti, 2009

Corneliu FLOREA (Canada)

ROM�ANIA TANDRE�TEA MEA

Principes mortales, respublica aeterna (con-duc�atorii sunt muritori, �tara este ve�snic�a )

TACITUS

La aterizare, aud �si simt c�and ro�tile avionuluiating pista aerodromului. Este momentul ��ncare, dup�a 11.000 Km de zbor, am ajuns acas�a,��n Rom�ania. Bine te-am g�asit �Tar�a.Prin parbrizul ma�sinii ��nchiriate din aeropor-

tul Cluj, privesc ��nceputul prim�averii doar cuiarb�a �si muguri. �In cur�and ��nvierea Naturiiva izbucni cu putere. Casa cu Flori, de subp�adure, m�a prime�ste t�acut�a ��n spa�tiul ei plinde amintiri, �stie c�a o voi ��mbr�a�ti�sa-o cu multe�ori, ��n cur�and. P�an�a atunci cur�a�t gradina,pomi din livad�a �si m�a preg�atesc s�a o regenerezcu c�a�tiva noi pomi.

Cerul e tihnit �si senin, iar din orizonturilenordice mun�tii mei dragi m�a cheam�a. M�a urc��n Golfule�t � a�sa ��i spun ma�sinii ��nchiriate ��si urc la Piatra F�ant�anele, la M�an�astirea cumaici pioase �si cu z�ambete calde, su�etiste�si harnice, ce m�a primesc cu bucurie, carese revars�a ��n mine binef�ac�atoare, luminoas�a,��nt�aritoare. �Imi promit ��nf�aptuirea rug�amin�tiimele. Aprind o lum�anare.Am ales �si plantat pomi ��n livad�a: cire�s,

vi�sin, cais, gutui, doi meri �si c�a�tiva aluni pel�ang�a gard. Noaptea e ��nc�a rece, c�ateodat�acoboar�a sub zero grade, mai a�stept pentru�ori. P�an�a atunci plec ��n Dulcea Bucovin�a,trec�and peste ��mp�adurite obcini sau printre ele�si opresc, ca ��ntotdeauna, la Moldovi�ta lui Pe-tru Rare�s �si Sucevi�ta �ilor logof�atului loan Mo-vil�a �si p�an�a seara am ajung la Putna lui �Stefancel Mare �si a lui Mihai Eminescu.Doamne ce oamenii ai dat Rom�aniei, te rog

ajut-o din nou ! E ruga dorin�tei mele �sicu degetul bat ��n clopotul lui Buga , pen-tru c�a sunetul lui se aude p�an�a ��n ceruri.�Intr-un col�t al cur�tii m�an�astirii, o ��nv�a�t�atoarele vorbe�ste elevilor aduna�ti ��n jurul ei des-pre �Stefan cel Mare �Ii privesc c�at de frumo�sisunt copiii rom�anilor, cu c�at�a aten�tie ��si as-cult�a ��nv�a�t�atoarea �si g�andul m�a ��ntoarce la��nv�a�t�atoarea mea de demult, erau alte vre-muri, iar �tar�a ar�ata altfel dec�at acum. �Imidau seama, nu pentru prima dat�a, c�a nu nu-mai genera�tiile se schimb�a ci �si �tara odat�acu ele. Genera�tia bunicilor mei a ��nf�aptuit��ntregirea �t�arii neamului rom�anesc, �indc�a nea-mul era ��ntregit ��n cuget. Genera�tia p�arin�tilormei a pornit pe urmele lor de a ��nfrumuse�ta�si ��mbog�a�tii Rom�ania, dar nu a avut parte deprea mult�a pace, �ind angrenat�a ��n r�azboiulcare ne-a adus numai nenorociri �si domina�tiestr�ain�a. Sub domina�tia rus�a, genera�tia mea s-an�ascut �si tr�ait ��n nevoi, teroare �si ��ndoctrinare.�In lag�arul comunist lumina adev�arului �si liber-tatea de con�stiin�t�a au fost interzise, a�sa c�a noiam devenit o genera�tie duplicitar�a. Genera�tia


51

mea a dus duplicitatea la perfec�tiune, ceeace i-a atro�at con�stiin�ta, caracterul iar per-sonalitatea i-a luat forme de t�ar�atoare pen-tru supravie�tuire de dragul vie�tii. Suntemprima genera�tie rom�aneasc�a f�ar�a adev�arateelite na�tionale, cu pu�tini lupt�atori pentru ca-uzele libert�a�tii �si emancip�arii na�tionale �si �taraa ��nceput s�a arate trist. Am�ar�a�ti ��ntr-o �tar�adezolant�a. Dar �si mai condamnabil este caam transmis copiilor no�stri aceste tr�as�aturi ne-faste, d�andu-le drept ��nv�a�t�atur�a ce na�ste dinpisic�a trebuie s�a miaune �si s�a se frece ipo-crit pe picioarele st�ap�anului. Genera�tii pier-dute, supravie�tuitori numai pentru existen�t�abiologic�a �si au avut prea pu�tin timp pentru�tar�a. Privesc copiii din jurul ��nv�a�t�atoarei �si-mipun speran�ta ��n genera�tia lor. Speran�ta moareodat�a cu via�ta, dar ce nu moare atunci ?!Vremea prim�averii a devenit prielnic�a pen-

tru �ori. Concitadinii mei au un cult pen-tru �ori �si pia�ta s-a umplut de r�asaduri ce i-au atras, ca pe albine �si zumz�aie ��n t�arguial�aprelung�a p�an�a c�and pleac�a ��nc�arca�ti cu �ori.Am luat odat�a, am luat de dou�a ori, am totluat p�an�a ce am ��nc�arcat Casa cu Flori cu ele.De fapt, denumire aceasta ��i vine de la Ica -Florica, Florin, Florina, Florea . Zilnic ud �siurm�aresc �orile, iar ele se prind frumos �si pomiidau semne ca le place in livad�a Casei cu Flori.O parte din butucii de vie, b�atr�ani de pestetrei decenii, au renun�tat s�a mai ��nfrunzeasc�a ��naceast�a prim�avar�a. �Ii privesc, ��mi pare r�au, dar��i ��nlocuiesc cu ni�ste buta�si de-o �schioap�a.Cire�sii �si vi�sinii cei b�atr�ani �si-au scuturat �o-

rile, sunt ��n �oare merii �si perii. �In ora�s, cas-tanii pe aleea lor, se preg�atesc de ��n�orit, iareu s�a plec ��n pelerinaj la Maramure�s Din 1990, urc ��n �ecare an ��n pelerinaj la bisericile delemn �si Monumentul de la Moisei. P�an�a la Ma-ramure�s, trec printre str�anepo�tii n�as�audenilordin regimentului gr�aniceresc ce l-or speriat demoarte pe Napoleon ��n Italia, la podul de la Ar-cole. Trec prin locurile de ba�stin�a a lui Ge-orge Co�sbuc �si Liviu Rebreanu, care, la primi-

rea ��n Academia Rom�an�a a �tinut un laudatio�t�aranului rom�an. Noble�te .Cerule Mare, ce neam am fost �si c�at am

dec�azut ��n trei genera�tii, dac�a anul acesta laTimi�soara i s-a �tinut un laudatio de doctor ho-noris causa, �ului de nomenclaturist evreu, Ro-man Patapievici, care a scris despre Rom�ania:

’�Radiogra�a plaiului mioritic este ca alfecalei: o umbr�a f�ar�a schelet, o inim�aca un cur, f�ar�a �sira spin�arii� ( �Politice�edi�tia 1996 pag. 63. Am f�acut un denun�t penal��mpotriva lui Patapievici la Bucure�sti. B�asescuTraian l-a acoperit ) Nu, scump�a Rom�anie, nu-l lua ��n seam�a; el este unul dintre str�ainii cetr�aiesc bine aici, dar ur�asc de moarte neamulnostru. �Si asta din trei motive: ��nv�a�t�atura ipo-crit�a de la p�arin�ti, proptit de serviciile core-ligionarilor s�ai �si b�antuit de tulbur�ari neuro-psihice. Rom�anii adev�ara�ti �tin la tine �si te res-pect�a, iar cei pleca�ti prin alte �t�ari te poart�a ��nminte �si ��n su�et ca pe o icoan�a: patria ma-tern�a.Dragul meu Maramure�s s-a schimbat, nu mai

este cum a fost acum aproape cincizeci deani, c�and am fost aici medic. Multe trebu-iau s�a se schimbe, unele nu. S-au schimbatmai mult din cele ce nu trebuia s�a se schimbe�si mai pu�tin din cele ce trebuiau schimbate.�In locul clopului maramure�san acum se poart�abaseball-cap american, iar locul por�tilor mara-mure�sene, o adev�arat�a art�a ��n stejar, l-au luattot felul de table �si �are sudate grosolan, gre-sia �si buc�a�ti de marmora a�sezate ��n modelede kitsch local. Din motive personale merg laB�arsana, unde s-a ridicat un adev�arat com-plex monahal ��n cea mai autentic�a art�a ma-ramure�san�a, la care a contribuit �si Ica. LaSighetul Marma�tiei, pe uli�tele Muzeului Satu-lui Maramure�san, simt istoria maramure�senilorde demult, iar la ��nchisoarea elitelor na�tionale,acum muzeu memorial, v�ad ��n �ecare celul�acum au suferit cei ce au f�aurit marea unirena�tional�a �si s-au d�aruit independen�tei, progre-sului �si emancip�arii Rom�aniei. Sempiterni pre-


52

cum Rom�ania. Dup�a anul 2.000 de �ecare dat�am�a opresc la noua M�an�astire Peri S�ap�an�ta, cucea mai ��nalt�a biserica de lemn din Maramure�s�si a fost ridicat�a��n memoria primei episcopii or-todoxe maramure�sene de la Peri, a�at�a pe ma-lul cel�alalt al Tisei, pe care au d�ar�amat-o hab-sburgii, iar ucrainenii au �sters vestigiu. C�andnu-s plecat, stau �si citesc pe terasa de la etaj aCasei cu Flori, ce d�a spre livad�a �si p�adurea depe culme, m�area�t�a natur�a plin�a de via�t�a. Din-tre toate lecturile din vara aceasta, cel mai multm-a prins �Universul ��ntr-un singur atom� deDalai Lama . Am o deosebit�a sl�abiciunea fa�t�ade marele c�arturar �loso�c �si considera�tie fa�t�ade lupta sa pentru independen�ta Tibetului, iaracum m-a cucerit cu aceast�a carte. Parc�a m-aluat de m�an�a �si cu distinc�tie omeneasc�a superi-oar�a �si mult�a ��n�telepciune mi-a ar�atat alte ori-zonturi, ale omului liber cuget�ator �si atent laevolu�tia lumii. La sf�ar�sit, m-am sim�tit stimu-lat s�a��ncerc sa g�andesc �si eu la acele orizonturi.Am plecat la p�arin�tii mei, la Timi�soara mea

natal�a, lu�andu-l �si pe Dalai Lama ��n g�and.Ei, adora�tii mei, sunt ��n alte orizonturi aleg�andirii omene�sti, poate chiar acolo unde uni-versul poate intra ��ntr-un atom, a�sa cum noioamenii ��ncepem via�ta dintr-o celul�a cu treizeci�si �sase de cromozomi �si ajungem un univers bi-ologic unic, dar ce paradoxal. Pentru mine, eisunt �si aici ��n cimitir �si merit�a mult mai multdec�at o lum�anare �si o �oare odat�a pe an dinpartea mea. . .Simt pista de sub avion, simt cum accelereaz�a

�si totul devine zdruncin�aturi �si trepida�tii dato-rita vitezei p�an�a c�and ne desprindem de pist�a,aud doar motoarele avionului ce zboar�a spreorizonturile cele ��nalte de unde v�ad Rom�ania.R�am�ai cu bine �si s�a ne revedem cu bine.

� Mun�tii no�stri aur poart�aNoi cer�sim din poart�a-n poart�a�( spus�a cu durere de mo�ti, scris�a de OctavianGoga )

�SI NOI AM FOST LA RO�SIAMONTAN�A

�In Rom�ania , Salva�ti Ro�sia Montan�asun�a prelung �si rug�ator din partea rom�anilorcu minte bogat�a �si su�et ales, ��n timp cepre�sedintele, guvernul �si al�ti lefegii m�arun�tifac strident reclam�a de abunden�tei pe care ova aduce compania canadian�a, Gold Cor-poration, dac�a guvernul roman va aprobadeschiderea �si exploatarea aurului dup�a pro-iectul �si condi�tiile acestei companii. �In �nal,dup�a ani de exploatare intensiv�a, companiava pune m�ana pe tot aurul �si argintul de laRo�sia Montan�a, dup�a care va pleca extrem de��mbog�a�tit�a l�as�and ��n locul muntelui de aur unmunte otr�avitor de cianur�a. Rom�ania va �mult mai s�arac�a iar mo�tii am�agi�ti �si ab�atu�tivor spune: Mun�tii no�stri numai cianur�a maipoart�a. . .De data aceasta am fost mai atent la subiect,

amplu dezb�atut �si mediatizat �si ceea ce mi-aatras aten�tia �si m-a revoltat a fost vizita�si mesajul pre�sedintelui B�asescu la Ro�siaMontan�a. Nu insist, argumentele sunt la��ndem�ana oric�arui rom�an lucid, B�asescu este ocalamitate pentru Rom�ania, este o adev�arat�acianur�a, ca s�a r�am�anem ��n subiect. Pentrumine, pentru foarte mul�ti, B�asescu nu este maimult dec�at un impostor ordinar, iar la Ro�siaMontan�a prin mesajul transmis, pur �si simplua f�acut reclam�a �si propagand�a ��n favoareacompaniei str�aine, care ��n c�a�tiva ani are s�a iatoate metalele pre�tioase �si ��n schimb ne l�asa undezastru ecologic de zeci de ani. Video-clipul,probabil dup�a un reportaj pedelistic cosmeti-zat, ��ncepe cu primirea lui B�asescu, ��nconjuratde garda personal�a �si mass media, ��ntr-uncadru sinistru din curtea unei mine ��nchise,p�ar�asite �si cu cl�adirile ruinate, f�ar�a geamuri�si u�si, cu tencuielile c�azute �si acoperi�surileduse, iar ��n fundal ni�ste vagonete ruginite �sib�al�arii. �In acest cadru de ruina nep�as�arii,B�asescu s-a purtat indiferent �si relaxat, cu o


53

m�an�a ��n buzunar ca politicienii americani iarcu cealalt�a despic�and aerul, ��n sus �si-n jos,spun�and banalit�a�ti de pia�t�a. La vederea unui�ricel de ap�a colorat�a ce se scurgea din min�ap�ar�asit�a a f�acut remarca seam�an�a cu coniaculceea ce atest�a cine este �si ce ��l preocup�a��nt�ai de toate. Apoi �si-a adus aminte GoldCorporation, ce se ocup�a de exploatareaaurului ��n �t�arile cu economii ine�ciente �si demesajul pe care trebuia s�a-l transmit�a: statulnostru, ��n actuala condi�tia cu 4.2 milioane deangaja�ti �si 4.9 de pensionari, nu poate facefa�t�a cheltuielilor, investi�tiilor ��n mari proiecteindustriale. Trebuie s�a se ��mprumute de banipentru pensionari !! Deci companiile str�aine,investitoare sunt bine venite. Clar.Se spune: Nu omor�a�ti mesagerul ! Adev�arat,

dar nu accepta�ti mesajul adus de B�asescu.Informa�ti-v�a temeinic, a�a�ti clauzele con-tractuale, documenta�ti-v�a la fa�ta locului,compara�ti, judeca�ti �si apoi hot�ar�a�ti. Even-tual, ��ntreba�ti mesagerul sub ce pre�sedin�ti �siguverne au ap�arut, �si de ce, at�a�tia �si at�a�tiapensionari ��n Rom�ania dup�a decembrie 1989�In 1945, Rom�ania ie�sea dintr-un r�azboi

devastator pentru �tar�a �si poporul ei, plus c�ar�am�anea ocupat�a de ru�si, dar dup�a aproapedou�azeci de ani, Dej, ��ntr-o �sedin�t�a de guvern,a scos un leu din buzunar �si a spus nici at�atadatorie de r�azboi nu mai are statul rom�an !!S�a nu mai coment�am din nou, cu c�at�a datoriede r�azboi ne-a ��nc�arcat aliatul frate de laR�as�arit, �si a luat-o ��ntreit, dar s�a ne ��ntreb�am,pe bun�a dreptate, dac�a atunci eram o alt�a�tar�a, un alt popor ?! Nu, tot noi eram dar nuera at�ata corup�tie ��n conducere �si administra�ti.Acum, B�asescu, ��n toate situa�tiile critice,

pune placa cu cei 4.9 milioane de pensionari,pe care a repetat-o �si aici de dou�a trei ori,papagalice�ste. P�ai a�sa pre�sedinte juc�atorcum e nu are dec�at s�a adune to�tii pensionariiRom�aniei la un loc , ca ��ntr-un lag�ar �si s�aaranjeze cu Gold Corporation s�a le dea �sipensionarilor, �ec�aruia, c�ate o lingur�a de

cianur�a cum are s�a le dea �si mo�tilor. Adev�aruleste c�a lui B�asescu nu-i mai pas�a de mo�ti deacum ��nainte, nu mai trebuie s�a le cear�a ��nc�aun mandat de pre�sedinte, a�sa c�a poate s�afac�a schimbul aurului pe cianur�a cum dore�stecompania str�ain�a la ordinele c�aruia se vede c�aeste. Pe B�asescu de asemenea nu-l intereseaz�adistrugerea frumosului mediu din Mun�tii Apu-seni, nici c�a sunt �t�ari europene care au interzicfolosirea cianurilor ��n minerit. El r�am�ane orbla faptul c�a toate celelalte exploat�ari auriferepe care a pus m�ana Gold Corporation, sunt��n alte �t�ari , nu ��n Canada, oare de ce , doarCanada are mai multe z�ac�aminte de aur dec�atRom�ania ?! Nu a realiyat nici am�anuntul ,semni�cativ, c�a celelalte exploat�ari aurifere pecare a pus m�ana respectiva companie sunt �e��n de�serturi, �e ��n mun�ti sterpi, nepopula�ti, nuca Ro�sia Montan�a o arie bogat�a �si majestoas�acu �or�a carpatic�a �si cu o popula�tie dens�a,milenar�a ��n cincisprezece sate ?!? To�ti oameniiliberi �si lucizi au v�ad �si compar�a, numai el, celmai josnic dintre v�anz�atori de �tar�a, evit�a !! �Inschimb, degajat �si popular cum ��i place s�a sedea ��n fa�ta camerelor de luat vederi, ne d�a de�stire c�a i s-a ar�atat lui o exploatare aurifer�ala suprafa�t�a ( ��n clasica form�a de p�alnie - NA) ��n mijlocul unei a�sez�ari. Formidabil, cume pus s�a ne fraiereasc�a cu aceast�a reclam�aa companiei, f�ar�a s�a ne spun�a cum se faceexploatarea minereului �si unde-i procesareacu cianur�a a minereului, nici faptul c�a acelaa�sezare e temporar�a, pe perioada exloatariminereului. Simple omisiuni de propagandistcu cianur�a.�In alt�a ordine de idei, habar nu are c�a, la

Baia Mare exist�a un grup de cercet�atori ro-mani, la ce-a mai r�amas din fostul Institut deMetale Neferoase, care au lucr�ari originale,avansate �si experimentate legate de extragereametalelor pre�tioase f�ar�a s�a foloseasc�a cianuri�si sunt pe cale de-a �naliza un ��ntreg procestehnologic de extragere a metalelor pre�tioasef�ar�a rezidi at�at de toxice, d�aun�atoare mediului.


54

�Ins�a se zbat cu lipsurile �nanciare, au nevoiede 100.000 de euro, pe care nu-i g�asesc ��n toat�aRom�ania �si nici Vasile Frank Timi�s sau GoldCorporation, foarte tare interesa�ti de aurulrom�anesc, nu ��i investesc ! Vasile Frank Timi�sla un Christmas Party la Londra, ��ntr-un cercpolitic de v�arf �si-a permis s�a fac�a o dona�tiede 100.000 de dolari, iar Gold Corporationmai bine arunc�a sutele de mii de dolarii ��npropagand�a ordinar�a dec�at s�a sprijine cerce-tarea �stiin�ti�c�a rom�aneasc�a bene�c�a mediului��nconjur�ator. Banii lor, treaba lor, noi doarne d�am seama de adev�aratul lor pro�l moral.Grupul cercet�atorilor de la Baia Mare ��si spunsperan�ta ��n academicianul Ionel Haiduc, o somitate ��n chimie, care a condus echipaacademic�a ce a stopat programul companieiGold Corporation, ce ar � o devastatoarebomb�a cu cianur�a deasupra Ro�siei Montane �sia celor cincisprezece sate din ��mprejurimi.Pentru B�asescu toate astea nu au

importan�t�a, el a venit la Ro�sia Montan�as�a pun�a placa cu pensionarii �si s�a transmit�amesajul de und�a verde pentru cianurizareaRo�siei Montane. A plecat st�ap�anit deculoarea apei ce e�sea din min�a �si sem�ana cuconiacul. M�a mir c�a nu s-a aplecat s�a ia ogur�a. Ce trist�a marionet�a cu suspend�ari, ��nc�adoi ani va � juc�ator ��n sforile str�ainilorpe urm�a va � azv�arlit�a la co�sul lor de gunoi,iar ��n istoria rom�anilor va � a�sezat al�aturi dev�anz�atorii acestei �t�ari. Pentru c�a nu a perce-put acest popor de pe pozi�tia de pre�sedinteal �t�arii �si mult mai pu�tin a ��n�teles ce trebuias�a fac�a pentru aceast�a �tar�a. Niciodat�a nus-a oprit s�a judece ce au vrut s�a ne ��nve�te��nainta�sii no�stri lucizi �si iubitori de �tar�a, c�andne-au ��ndemnat cu �Prin noi ��n�sine� sau c�atadev�ar este ��n: cu c�at e�sti mai dator cu at�at aimai pu�tin�a libertate, independen�t�a, demnitate! Mi-e mil�a de el de-mi vine s�a-i dau un bandin pensia mea de �sase sute �saptezeci de leidup�a �saptesprezece ani practica�ti ca medic ��nRom�ania .

�IN DRUM SPRE RO�SIA MONTAN�A

Acest video-clip cu pre�sedintele juc�ator dup�acum ��i c�ant�a str�ainii, alte informa�tii de la mo�tiilocali sau persoane competente prin preg�atirealor profesional�a �si imagini din patrulaterul au-rifer din Mun�tii Apuseni, ��ncet au pus st�ap�anirepe mine �si am hot�ar�at, ca la��ntoarcerea la Casacu Flori din Bistri�ta, s�a trec prin Mun�tii Apu-seni, pe la Ro�sia Montan�a, s�a am eu propriilemele imagini, propriile mele p�areri.Am plecat din Timi�soara diminea�ta, dup�a ce

mi-am luat r�amas bun de p�arin�tii mei din ci-mitirul din Fratelia. Da, am eu un cult per-manent �si profund pentru ei, ��i pomenesc �si ��ipl�ang c�at voi t�ai. Cred c�a ceva aparte, anumedin su�etele lor au r�amas �si ��n mine, ��n su�etulmeu. De�si nu-s religios, am un cult al mor�tilormarcat pentru c�a sunt istoria r�ad�acinilor mele,a �in�tei mele ��ntr-o lume care trece f�ar�a noim�adac�a nu-i �stim, ��i uit�am.�Soseaua spre Lugoj e foarte bun�a, se merge

rapid �si trece prin Reca�s, comun�a mare bo-gat�a �si de �ecare dat�a, c�and trec prin ea, ��miaduc aminte de munc�a patriotic�a pe care o fa-cem ��mpreun�a cu colegii mei, dup�a sesiunile deexamene din var�a, la Gostatul Reca�s. Acumnu mai este gostat, au mai r�amas totu�si cra-mele de C�adarc�a de Reca�s ! De la Lugojo iau spre Nord, spre Deva, pe l�ang�a Mun�tiiPoiana Rusc�a trec�and prin comuna ��n care s-an�ascut primul om din lume care a zburat cu oma�sin�a proprie, prin for�t�a proprie �si f�ar�a alteanexe, Traian Vuia. Atunci, ��n 1872 c�and s-a n�ascut, rom�anii ��i ziceau comunei SurduculMic, azi ��n cinstea �si memoria unuia dintre pi-onierii avia�tiei mondiale ��i spun Traian Vuia.Cu adev�arat viu, ager, instruit cu dou�a licen�teuniversitare de la Budapesta, pleac�a la Paris s�arealizeze visul omenirii: s�a inventeze o ma�sin�acu care s�a poat�a zbura !! �Si ��n 1906, cu ma�sinasa cu aripi s-a ridicat de la p�am�ant �si a zbu-rat. O, da, e adev�arat s-a ridicat numai c�a�tivacentimetri �si a zburat numai c�ateva zeci de me-


55

tri, dar a fost atunci la ��nceputul ��nceputuriloravia�tiei mondiale, c�and el �si al�ti doi rom�ani,Aurel Vlaicu �si Henry Coand�a, au fost ��n frun-tea ei. Ce m�are�tie, ce stare de m�andrie pentruna�tiunea al c�arei �u este.Ce oameni de frunte ��n lume a dat mica

noast�a na�tiune de-a lungul istoriei ei europeneiar acum a dec�azut economic mai r�au dec�at subdictatura comunist�a. Am zburat printre primii��n lume, am minerit ��n Mun�tii Apuseni ��naintede a veni romanii, iar acum am ajuns s�a facemprograme �si contracte prin care vom cedastr�ainilor 80% (optzeci la sut�a) din aurul ce seva extrage de la Ro�sia Montan�a �si asta pentruc�a ne garanteaz�a c�a vor angaja c�ateva sute derom�ani la moderna lor min�a ��n urma c�areia,doar ��n c�a�tiva ani, va r�am�ane un munte de cia-nur�a �si iar c�ateva sute de �someri. Va � mai r�audec�at acum !! Nu pot s�a cred c�a B�asescu e chiarat�at de prost �si nu poate analiza o situa�tie at�atde simpl�a, �indc�a totu�si a dat dovad�a de un IQmediu, realizeaz�a ce se va��nt�ampla dup�a extra-gerea total�a �si rapid�a a minereului de aur, darel este un tic�alos f�ar�a sim�tire fa�t�a de aceast�ana�tiune, f�ar�a caracter, un mare �sarlatan. �Inainte de a intra ��n Deva iau drumul care

merge la Brad, trec podul peste Mure�s �si amintrat ��n �Tara Mo�tilor din Mun�tii Apuseni. E ozi de var�a, senin�a, ��ntr-o �tar�a de un frumos pito-resc geogra�c, ridicat�a de pe ni�ste mun�ti vulca-nici, care aici au scos la suprafa�t�a numai metalepre�tioase din mijlocul incandescent al micu�teinoastre planete. Din nefericire, din mare ne-dreptate, metalele astea pre�tioase au generato istorie grea a celor ce au trudit ��n galerii s�ale scoat�a la suprafa�t�a, s�a str�aluceasc�a pentrual�tii, departe de aceast�a �tar�a. Cerule Mare, dec�ate ori am colindat prin mun�tii ace�stia at�at defrumo�si cu oameni cu su�et din lacrimi. Am��nceput din studen�tie cu rucsacul ��n spate pejos, pe platformele trenurilor ��nguste trase democ�ani�t�a, cuv�ant ce deriv�a de la mocan cumli se mai spun oamenilor de la munte, cu ca-mioane de ocazie ce miroseau puternic a ben-

zin�a �si se stricau des, l�as�andu-ne ��n drum ��nnoapte, dar de �ecare dat�a un su�et din la-crimi ne g�azduia, ne osp�ata din pu�tinul lui.Apoi cu castravetele cum ��i spuneam ma�siniinoastre familiale, cu Ica �si Florin. Acum cuVW, un golfule�t ce str�amb�a din nas pe dru-murile noastre. Peisajul pe Valea V�ali�soare,ce �serpuie�ste printre dealuri ��mp�adurite �si largip�a�suni montane ��mi r�ascole�ste amintirile tre-cutului. De sus din Pasul V�ali�soare cobor��n Brad, un or�a�sel cu rezonan�te istorice �sitradi�tii ��n mineritul metalelor pre�tioase. Ur-meaz�a o intersec�tie unde o iau spre Abrud peun drum denivelat �si cu gropile petecite cu bi-tum de proast�a calitate, str�ajuit de buruieni�si de ce mai arunc�a unii trec�atori din goanama�sinilor. Benzin�arii s�ar�ac�acioase cu grupurisanitare murdare.Abrudul pentru mine are o rezonan�t�a istoric�a

unic�a. Dou�a semni�cative evenimente s-au pe-trecut aici pe care rom�anii ar trebuie s�a le cu-noasc�a bine, s�a le judece �si s�a ia aminte. Eveni-mente de care pre�sedintele juc�ator �si ordonan�talui, Boc, nu au �tinut cont, �indc�a acum maimult ca niciodat�a ��n trecut, paragina miculuior�a�sel este uluitoare, depresiv�a. E drept este�si vina administra�tiei locale �si nep�asarea ci-tadinilor greu ��ncerca�ti. Cea mai d�ar�ap�anat�acas�a, inten�tionat l�asat�a prad�a unei distrugerirapide, c�a s�a se �stearg�a istoria mo�tilor, caretrebuie globaliza�ti de c�atre Gold Corpora�tion,este cea de la o r�ascruce, pe care, ��nc�a se maia��a dou�a pl�acii de marmur�a pe care scrie: �Inaceast�a cas�a s-a pus la cale tr�adarea �siprinderea lui Horia �si Clo�sca ��n decem-brie 1784| iar sub ea, pe a doua plac�a: �Insubsolul acestei case au fost �tinu�ti ��nlan�turi Horea �si Clo�sca ��n noaptea deAnul Nou (1784 � 1785 ) iar ��n zorii zi-lei au fost escorta�ti la Alba Iulia. Casacare ar trebui s�a �e un muzeu amplu docu-mentat al r�ascoalei iobagilor din Mun�tii Apu-seni condu�si de Horia, Clo�sca �si Cri�san este oruin�a strig�atoare la cer, cu acoperi�sul spart �si


56

�tigle furate ca distrugerea s�a se fac�a mai re-pede, cu geamuri sparte, cu tencuiala c�azut�a�si c�ar�amizi distruse de ape �si igrasie, iar garduldin fa�t�a ruginit �si incomplet las�a s�a se vad�a bu-ruienile ce au ��nceput s�a creasc�a �si pe trepte.Cerule mare, ce na�tiune de tr�ad�atori am ajuns! Nu am ajuns, am fost din totdeauna, ge-nele plebei romane se v�ad ��n noi de la tr�adarealui Vlad �Tepe�s, Mihai Viteazu, Tudor Vladi-mirescu, Ioan Antonescu, dar ast�azi sub IonMarcel Ilici Iliescu �si Traian B�asescu s-a atinsapogeul. Pe capetele conduc�atorilor r�ascoaleiiobagilor s-a pus un premiu de 300 de galbeni,ast�azi tr�adarea poporului rom�an se face princomisioane de dou�azeci �si doi de ani. Atunci, ��nSecolul al XVIII-lea european, numit secolulluminilor �si al emancip�arii na�tionale, s-avorbit mult de r�ascoala iobagilor rom�ani,despre substraturi de vitejie �si leg�aturi maso-nice, despre cele patru ��nt�alniri a lui Horia cu��mp�aratul habsburg, Iosif al Doilea, despre au-rul mo�tilor care nu ar mai � ajuns la Viena cila Paris, pentru preg�atirea revolu�tiei francezedin 1789, dar acum guvernele post decembristetac �si ascund emanciparea na�tional�a distrug�andeviden�tele ridic�arii unei na�tiuni ��mpotriva tira-nilor de orice fel. Au motive, dar au �si ordinestr�aine ��n acest sens, trebuie s�a le execute oriadio guvernare. �In centru se a��a o cl�adire cuetaj, cu restaurant la parter acum, pe care sea��a o alt�a plac�a pe care scrie: �In aceast�a cas�aa suferit moarte de martir, pentru cauzarevolu�tiei de la 1848 � 1849 Petru Do-bra prefectul �tinutului Zlatnei. Cine o �hot�ar�at acest text torsionat ? Despre ce fel derevolu�tie se vorbe�ste aici, de atunci din Mun�tiiApuseni ? C�a�ti din cei ce cunosc adev�arul is-toric al R�azboiului mo�tilor de neat�arnarela Ungaria , ��mpotriva honvedseg-lui luiKossuth sunt de acord cu acest text, care as-cunde marea tic�alo�senie a maiorului Hatvani,care a transformat convorbirile de pace ��n ma-sacrul mo�tilor �si conduc�atorilor lor. AvramIancu a sc�apat din asedierea Abrudului de

c�atre Hatvani, dar va reveni cu legiunile sale�si aspru va r�azbuna omor�area prefectului PetruDobra �si-a a celorlal�ti romani din Abrud. �Ii va��nvinge �si izgoni pe unguri din �Tara Mo�tilor.�In parantez�a, pentru adev�arul istoric, PetruDobra, Ion Buteanu �si Ion Drago�s se a�au laAbrud la ��n�telegere de pace cu trimi�sii lui Ko-ssuth, care a promis c�a pe timpul convorbiri-lor armatele lui nu vor ataca. Maiorul Hatvaninu s-a �tinut de promisiune, a atacat �si a luatprizonieri delega�tii rom�ani. Petru Dobra, pen-tru atitudinea sa intransigent�a, a fost schingiuitgroaznic, apoi ��mpins �si aruncat pe fereastr�a dela etaj, ��n momentul ��n care a c�azut honvezii l-au ��mpu�scat strig�and c�a a ��ncercat s�a evadeze!!Tot ��n acest centru, cu cl�adiri �si biserici po-

somor�ate �si neglijate am mai v�azut �si casa ��ncare a fost g�azduit Nicolae Iorga , la doctorulLauren�tiu Pop, ��n 1905. Marele istoric a citit �sistudiat �si scris enorm, dar a avut timp de pe-regrin�ari istorice ��n care sim�tea, tr�aia �si onora��naint�a�sii rom�anilor. Azi, nici istoricii din Bu-cure�sti, poate nici cei din Transilvania nu autimp s�a vina la Abrud s�a vad�a casa d�ar�ap�anat�a��n care au fost tr�ada�ti �si apoi de�tinu�ti ��n lan�turiHoria �si Clo�sca, s�a intervin�a pentru renova-rea �si deschiderea unui muzeu pe m�asura �sisemni�ca�tia acelei r�ascoale, av�and drept rezul-tat abolirea iob�agiei ��n Transilvania ajuns�a pem�ana nobililor unguri, dar sub st�ap�anire habs-burg�a.Dup�a c�a�tiva kilometri am ajuns la un indi-

cator mare, nou, ce indica direc�tia spre Ro�siaMontan�a �si am v�azut �si marele av�ant economicadus de programul Gold Corporation, a��satprintr-un ceas digital �xat ��n indicator. Darm�a opresc la ce ne indic�a istoria aurului de aici.

O ISTORIE UNIC�A A AURULUI DINMUN�TII APUSENI

De aproape dou�a mii de ani �ecare st�ap�anirecare a trecut prin Mun�tii Apuseni a exploatataurul lor. �In galeriile minelor de la RO�SIA


57

MONTAN�A au fost descoperite ��ntre anii1786 �si 1855 T�abli�tele Cerate prin carese con�rm�a existen�ta acestei mine de aurdin anul 131 AD, atest�and documentar �siuna dintre cele mai vechi localit�a�ti europenenumit�a Alburnus Maior (Ro�sia Montan�ade azi, Abrudul a fost numit�a Alburnus Minor)

AURUL A fost pri-mul dintre metale carea f�acut cu ochiul omuluiprimitiv, ��n urm�a cupeste 20.000 de ani �si,oric�at a evoluat omul deatunci, privirea sa tot

de str�alucirea aurului e atras�a �si, dac�a dela ��nceput, a fost considerat metal sacruprintre celelalte, cu timpul a devenit metalul��mbog�a�tirii, avu�tiei �si puterii ��n lume. Metalnobil, fascinant prin str�alucire, ademenitor,are duritate redus�a �si este considerat cel maiplastic metal, ��nv�aluie�ste orice, ambi�tioneaz�a �si��n�seal�a. E maleabil dar nu se las�a oxidat, acizinu-l modi�c�a ��n s�aruri, este stabil, aproape��ti vine s�a crezi c�a e etern, dac�a ar exist�aeternitate. �Si pentru c�a nu exist�a eternitatenici aurul nu rezist�a a�sa zisei apei regale � ocombina�tie de acid clorhidric �si azotic � �indc�aomul nu mai e primitiv �si a inventat, ��ntretimp, �si anti-eternitatea ! Se g�ase�ste ��mpreun�acu alte metale rare, nobile, aproape pur, darcum nici str�alucirea soarelui nu e pur�a, la felnici aurul.HERODOT : Agat�ar�sii sunt oameni

��nst�ari�ti �si poart�a mult aur, locuiesc ��mpreun�aca fra�tii �si nu se invidiaz�a ��ntre ei. Agat�ar�sii separe c�a au venit odat�a cu sci�tii pe meleagurilenoastre � nou�a sute de ani ��nainte de Christos- �si au adus cu ei aur din Mun�tii Urali .Agat�ar�sii, oamenii ai mun�tilor au fost atra�side Mun�tii Apuseni unde, la fel ca ��n Urali, au��nceput s�a caute aur ��n albiile r�aurilor. �Si l-aug�asit din abunden�t�a !! G�asind aur ��n albiar�aurilor, au tot urcat pe �rul lor �si au ��nceput

s�a fac�a gropii, s�a-l caute �si-n ad�ancime , era lo-gic, a fost cu succes . Astfel au ap�arut primelegropi, primele galerii pe marginea p�araielor, ar�aurilor, �indc�a ��n credin�ta lor practic�a aurulvenea din ad�ancuri !! Geto-dacii au observat��ndeletnicirile agat�ar�silor �si au ��nceput s�a caute�si ei aur ��n albiile r�aurilor sau prin mineritulprimitiv �si au adunat mult aur. At�at de mult��nc�at istoricul roman Diodor spune c�a regelegeto-dacilor, Dromichaites, c�and l-a b�atut peLisimach, generalul lui Alexandru Macedon,avea o mie de tone de aur curat !! Nu �stiucum s-a f�acut calculele � oricum se pare c�aavea mult aur, dar �si-a invitat ��nvinsul la omas�a tare s�ar�ac�acioas�a ca s�a-l ��ntrebe dup�ace s�ar�acie a venit ��n �tara lui . Apoi, suntdate istorice care precizeaz�a c�a fenicienii �sigrecii cump�arau aur de la geto-daci, bazate�si pe faptul c�a la Ro�sia Montan�a s-au g�asitmonede macedonene din secolul patru ��naintede Christos . . . deci de atunci st�ap�anii acestormun�ti d�adeau aur pe b�anu�ti de cupru . . .EPOCA PREROMAN�A La Ro�sia

Montan�a sau g�asit urme evidente de minerit��naintea cuceririi Daciei de legiunile romane.M�arturie �ind g�aurile din munte f�acute prinmetoda focului puternic dup�a care aruncauap�a rece cu o�tet ce �surau st�ancile pe carele desprindeau mai u�sor ��n c�autarea aurului.Astfel, ��nainte de venirea romanilor, geto-daciise ��ndeletniceau �si cu mineritul aurului. �Inanul 2000 o echip�a de arheologi francezi a f�acutcercet�ari la Ro�sia Montan�a �si a descoperitgalerii vechi de min�a cu sus�tineri din lemn.Cercet�ari cu Carbon 14 demonstreaz�a c�aaceste b�arne erau dinainte de Christos !!EPOCA ROMAN�A �Infr�angerea Daciei

��n 106 AD a ��nsemnat, ��nt�ai de toate, pentruImperiul Roman 164 de tone de aur �si 331tone de argint aduc�and Romei cea mai mareprad�a de r�azboi din toat�a istoria imperiului.M�arturie la aceast�a a�rma�tie st�a s�arb�atorireavictoriei la Roma timp de 150 de zile continuu!! A fost anul ��n care romanii au fost scuti�ti


58

de impozite iar moneda de aur a imperiului adevenit pe ��nc�a odat�a mai grea dec�at fusese��nainte !! La at�ata aur, era normal s�a ise ridice lui Traian cea mai mare column�aprintre ��mp�ara�tii imperiului. E momentul s�al�as�am deoparte teoria f�auririi poporului nostrudin legionarii romani �si femeile dace. Gata,vremurile ��n care ne ame�team �si ��nc�antam cuidila dintre romani �si daci ��n f�aurirea poporuluirom�an a trecut, chiar dac�a ��ntr-un momentistoric, sau mai multe, ne-a fost de ajutor.Pe Columna lui Traian nu este nici cel maimic semn ��n acest sens, doar c�at de viteji aufost romanii �si c�a�ti sclavi daci au adus cuei. Ast�azi, istoria a trecut de la fantezie lara�tionament istoric, comparativ. Urm�arindcre�sterea �si descre�sterea imperiului romannu g�asim date care s�a ateste c�a legiunileromane, cu �oricele ��n col�tul gurii, au venits�a procreeze popoare latine ci s�a cucereasc�a,supun�a Dacia �si ��mbog�a�teasc�a Roma ! Dup�avictoria legiunilor lui Traian ��n Dacia , Romaa fost de-a dreptul uluit�a, zguduit�a de at�ataaur �si argint, de pove�stile despre bog�a�tiilefabuloase ale noii provincii imperiale. Toateaceste nout�a�ti, despre frumoasa �si bogataprovincie, au determinat o parte din plebeaRomei s�a ia drumul Daciei, s�a se procopseasc�a.Cu siguran�t�a, judec�and omenirea, care ��nanumite privin�te nu s-a schimbat deloc, afost prima goan�a dup�a aur din istorialumii, �indc�a ��n istorie se vorbe�ste despre undrum al aurului din Dacia la Roma . Maimult, cu acela�si ra�tionament istoric, printre ceiveni�ti au fost �si cre�stini ce au diseminat, nouareligie cum s-au priceput, printre dacii ��n bun�aparte monotei�sti deja. Drumul aurului s-asuprapus cu drumul cre�stinismului timpuriu.

Pentru cotropitorii Da-ciei, devenit�a provincieroman�a, nu leag�anulunui nou popor latin ciexploatarea aurului a fostprima preocupare. Ca s�a

mearg�a treaba mai bine �si mai bine, cu spormai mare, prefec�tii romani au adus mineridin Dalma�tia �si Iliricum pentru exploatareaaurului din noua lor provincie. Descoperirilearheologice arat�a o mare dezvoltare roman�ala Ro�sia Montan�a. Mineritul a fost pro�tabil�si pe l�ang�a minerii adul�ti din alte p�ar�ti aleimperiului, numi�ti hospites, cu experien�ta �sitehnica acelor vremuri, ce cuno�steau �si metodede evacuarea apelor din galerii folosind cumijlocul roatele cu cupe, erau adu�si �si sclavi.Munca cea dur�a �si grea o f�aceau sclavi, careodat�a b�aga�ti ��n min�a nu mai ie�seau dec�atmor�ti, �indc�a acolo traiau �si s�apau dup�a aurp�an�a la epuizare �si moarte. Inginerul minerValentin Rus care a scris o documentat�aistorie a mineritului la Ro�sia Montan�a �si ne-afost ghid ��n galeriile romane a le minei, ne-aspus: mul�ti sclavi din min�a cereau s�a devin�agladiatori �si s�a se lupte pe via�t�a �si moartedec�at s�a mai r�am�an�a ��n ��ntunericul minele deaur de aici. �In contrast, gladiatorii care nud�adeau dovad�a de lupt�atori cutez�atori �si viteji��n arene erau amenin�ta�ti c�a vor � trimi�si ��nmina de aur de la Alburnus Maior, unde vormuri ca ni�ste �sobolani ��n ��ntuneric. Plebearoman�a, venit�a ��n goana dup�a aurul noiiprovincii romane, r�ascolea mai mult albiiler�aurilor din Mun�tii Apuseni, a Arie�sului �si aleCri�surilor. Aurul adunat, se topea ��n creuzetede lut �si se turna ��n lingouri ce luau drumulde aur spre Roma . Se estimeaz�a c�a romaniide la Ro�sia Montan�a trimeteau trei tone deaur pe an �si astfel, ��n timpul st�ap�anirii lor ��nDacia au dus la Roma trei sute de tone deaur, pe l�ang�a cel pr�adat la ��nceput, ��n 106 AD,c�and Traian la ��nvins pe Decebal, f�ar�a s�a-iaduc�a ��n dar nici m�acar o lupoic�a deformat�a,cu trei �t�a�te siliconate, cum au �xat-o ni�steaberan�ti de cur�and pe sc�arile muzeului deistorie din Bucure�sti. M�a rog, pentru c�at�aistorie rom�aneasc�a �stiu bucure�stenii e tocmaipotrivit�a ( ��mi cer scuze de la excep�tii, �si suntdestule, dar nu-i scuz pentru c�a o accept�a


59

acolo, ��n continuare )POPOARELE MIGRATOARE �ind ��n

deplasarea jefuirii nu s-au oprit s�a minereasc�a,s-au mul�tumit cu ce au pr�adat. Hunii sufereau��n spa�tiile ��nchise, muntoase, ��mp�adurite a�sac�a nu au l�asat nici o urm�a de a�sezare dup�atrecerea lor. Ostrogo�tii au fost mai receptivila aurul de aici �si de la ei ne-a r�amas Tezaurulde la Pietroasa �Clo�sca cu pui de aur�FEUDALISMUL timpuriu a ��nceput cu

ungurii care au a�at de aurul mun�tilor �si auurcat pe Mure�s �si Cri�suri pentru c�a ��n albiileacestor r�auri ��nc�a se mai g�asea aur, ajung�andp�an�a la sursa cea fabuloas�a auro-argentifer�adin Mun�tii Apuseni. Cum ungurii nu aveaunici o pricepere, dar le pl�acea aurul, s-au��nvrednicit s�a-l prade de la mo�ti iar regii lor aucolonizat zona cu mineri sa�si. Astfel, ��n 1325Regele Carol Robert de Anjou a concesionatBaia de Arie�s unor mineri din Saxonia, ce auvenit cu unelte �si tehnic�a minier�a mult maiavansat�a, deci au fost mult mai productivi.Odat�a cu minerii au sosit �si al�ti meseria�siceea ce a dus la o superioar�a dezvoltare alocalit�a�tilor miniere. Atunci, galeriile ro-mane ce ��nsumau vreo �sapte kilometri suntprelungite cu alte galerii cu pro�l diferit,boltit, sus�tinut de zid�arie uscat�a din piatr�acioplit�a. Dup�a ��nfr�angerea regatului ungar ��n1526, Transilvania devine principat autonomdar vasal otomanilor, care nu ��si aduc preamare contribu�tie ��n minerit, doar ��n colectareaaurului prin toate mijloacele. Odat�a ��nvin�siotomanii, Transilvania este ��ncorporat�a ��nImperiul Habsburgic iar mineritul din Mun�tiiApuseni ia un av�ant nemai��nt�alnit din epocaroman�a. �Ins�a�si Maria Teresia se implic�a ��naccelerarea �si performan�ta mineritului, d�andporunc�a s�a se fac�a t�auri speciale pentru apanecesar�a �stampurilor � instala�tie mecanic�adin lemn folosit�a la sf�ar�amarea minereului �dup�a care num�arul �stampurilor a dep�a�sit mia,dup�a cum reiese din raportul baronului Ignatzvon Born, ce a fost trimis de curtea imperial�a

la Ro�sia Montan�a pentru un raport ampludespre starea �si performan�ta mineritului, dup�acum scrie �si inginerul miner Valentin Rus ��nistoria sa. Ei au deschis noi galerii, c�arorale-au dat denumiri religioase ca: �Sf�antaTreime�, ��In�al�tarea Domnului� sau �Sf�antaCruce�, ultima �ind cea mai lung�a �si bogat�a��n care vagone�tii de lemn pe �sine din lemn aufost treptat ��nlocuite cu cele din �er. Ast�azi,c�and privim cu admira�tie c�at de m�area�t�a esteViena, fosta capital�a a imperiului habsburgic,�stim c�a la baza ei st�a munca perseverent�a ahabsburgului �si aurul mo�tului.La sf�ar�situl Secolului XIX-lea ��n Mun�tiiApuseni, scrie Inginerul Valentin Rus ��ndocumentata sa lucrare istoric�a despre Ro�siaMontan�a : existau mici exploat�ari miniere ,proprietate individual�a sau proprietatea unorasocia�tii miniere pe cuxe �si precizeaz�a c�a de�simici proprietari lucrau rudimentar au atinscele mai mari �si bogate minereuri aurifere.De amintit, pentru c�a merit�a ca exemplu,printre mici proprietari individuali din vremeahasburgic�a se a�a �si un mecena al mo�tilor,Mihail Gritta, care, �ind foarte norocos��n exploatarea sa, din aurul g�asit a ridicat�sapte biserici rom�ane�sti, printre care �si vecheabiseric�a ortodox�a din Ro�sia Montan�a ��n 1781,cu un turn zvelt de 31 de metri, ceea ce a fostun semn de emancipare pentru mo�ti, printrecelelalte confesiuni cu biserici mai mari.SECOLUL XX �In timpul Primu-

lui R�azboi Mondial mul�ti mineri au fostrecruta�ti �si du�si pe diferite fronturi, multe mines-au ��nchis iar, dup�a 1918, noua administra�tiarom�aneasc�a a fost nepriceput�a �si obstruat�a, ��nfel �si chip, de fosta st�ap�anire. Au trecut ni�steani buni p�an�a ce mineritul la Ro�sia Montan�asub administra�tie rom�aneasc�a s�a ating�a ritmulanterior r�azboiului, �si ��ntr-un deceniu a reu�sitexploat�ari pe noi galerii ��n lungime de 20 Km.C�and totul ��ncepuse s�a mearg�a ca pe roate aintervenit Al Doilea R�azboi Mondial, ocuparea�si exploatarea Rom�aniei de c�atre eliberatorii


60

sovietici, na�tionaliz�arile �si sovromurile impuse.Na�tionalizarea din 1948 a trecut auto-

mat toate asocia�tiile �si societ�a�tile miniere ��nproprietatea statului de democra�tie popular�ace era ��nc�atu�sat �si tras, ��n mar�s for�tat �si dursupravegheat, s�a ajung�a comunismul frateluide la r�as�arit. �In vocabularul dictaturii co-muniste apare sintagmele: sarcina principal�a,produc�tii m�arite, ��ntreceri socialiste, cincinale,victoria comunismului ��n ��ntreaga lume. Chiara�sa, trebuie ��ns�a precizat c�a mineritul, ��nnoua societate comunist�a impus�a, a bene�ciatde foarte buni speciali�sti rom�ani, forma�tila Institutul de Mine din Petro�sani, careau proiectat minele �si instala�tiile miniere laparametri mondiali, dar la norme de produc�tiepeste putin�te ce au fost trasate ca sarcina departid �si stat.Nevoia tot mai mare de aur a impus

o cercetare riguroas�a a z�ac�amintelor de aurdin patrulaterul aurifer din Mun�tii Apuseni,cu maximum de focalizare la Ro�sia Montan�a,unde au fost angrenate mai multe echipecomplexe de speciali�sti, formate din ingineri,tehnicieni, geologi, topogra�, forjori pentrue�santioane, care au adunat cu mult profesio-nalism date necesare, concrete. La sf�ar�situlcercet�arilor concluziile au evaluat c�a la Ro�siaMontan�a se g�asesc 300 de tone de aur �si 1.600tone de argint, plus alte metale pre�tioasenecesare ��n tehnologiile actuale, moderne. Peaceste date Consiliului de Mini�stri au hot�ar�atca din 1970 s�a se ��nceap�a exploatarea minere-ului de aur de la suprafa�t�a, ��ncep�andu-se cuderocarea muntelui. Tehnologia exploat�ariila suprafa�t�a, chiar dac�a nu a fost la cel mairidicat nivel, a reu�sit s�a exploateze minereudin care se extr�agea 340 Kg de aur �si 1.800Kg de argint pe an. Din 1974 exploatareasubteran�a s-a sistat �si galeriile au fost p�ar�asite��mpreun�a cu o mare parte din utilajele din ele.

DUP�A DECEM-BRIE 1989, s-au insta-lat la guvernare oport-uni�sti �si parveni�ti dornicis�a se ��mbog�a�teasc�a mairapid dec�at ��ncr�ancena�tii

capitali�sti. Capitali�stii str�aini, ��n patologicalor stare de ��navu�tire �si dominare economic�a,au g�asit ��n guvernan�tii post-decembri�sti ma-rionetele care r�aspund rapid, bine �si slugarnicla comenzile lor, mul�tumindu-se cu m�aruntefavoruri �si comisioane. Prin strategia lor dedresori dominan�ti le-au indus ideea c�a indus-tria rom�an�a este doar o gr�amad�a de �er vechice trebuie blocat�a, stopat�a, degradat�a �si apoiv�andut�a lor la pre�tul �erului vechi !! Iliescucu Petre Roman �si Adrian N�astase au depuszel �si r�avn�a ��n acest sens �si rezultatele s-auv�azut ��n c�a�tiva ani. �In industria mineritului,ruinarea se vede peste tot, dar Ro�sia Montanaeste un caz special de urm�arire �si v�anare abog�a�tiei dup�a o ruinare programat�a, ca apois�a �e v�andut�a de zeci de ori sub adev�arataei valoare. Fapte: ��n 1989 exploatarea lasuprafa�t�a func�tiona cu 1200 de angaja�ti �si era��n limitele e�cien�tei, ��n anul 2000 mai erau800 de angaja�ti c�arora li se inducea ideea deine�cien�t�a, nerentabilitate, nesiguran�t�a �si ��n2006 exploatarea de la Ro�sia Montan�a s-a��nchis, pun�and ��n �somaj de mizerie 450 deangaja�ti. Cifrele sunt din volumul RO�SIAMONTAN�A � AUR �si ARGINT lucrare scris�ade inginerul miner Valentin Rus, director alSociet�a�tii Ro�siamin . Ast�azi autorul este�si ghid turistic ale galeriilor romane din Ro�siaMontan�a �si n�ad�ajduie�ste ca, odat�a �si odat�a,fostele galerii miniere s�a �e amenajate ��n celmai mare muzeu minier al Europei, pentru c�aat�at ca lungime c�at �si ��n timp istoric este peprimul loc.Dup�a 1989 , ��n ��ntreaga Rom�anie, industria

mineritului a intrat ��ntr-un declin rapid p�an�ala ��nchiderea majorit�a�tilor minelor. Acestcolaps al mineritului se datoreaz�a celor trei


61

factori majori: pre�sedin�tilor �si guvernelorlor post-decembriste, minerilor dezorienta�ti,dezinforma�ti �si rapacit�a�tii capitali�stilor str�aini.Guvernele corupte �si capitali�stii str�aini �si-audat m�ana ��n a deruta �si dezaxa societatearom�an�a, ��n a o depersonaliza �si dezna�tionaliza,��n a s�ar�aci Rom�ania �si a o supune intereselorstr�aine. Guvernele lui Iliescu �si B�asescu audus la ��ndeplinirea acestor interese str�aine,chiar mai mult dec�at se a�steptau bancheriiglobaliz�arii �si pe l�ang�a ei tot felul de impostori.Pentru a�rma�tiile de mai sus este ilustrativ,edi�cator ce se ��nt�ampl�a la Ro�sia Montan�a, ceamai bogat�a ��n minereuri de metale pre�tioasedin patrulaterul aurifer al Mun�tilor Apuseni,unde a ap�arut Gold Corporation, o companiecaracati�t�a ��n exploatarea aurului lumii, poz�andaici cu oferte �si programe de binefaceri sociale,��n spatele c�arora se ascund adev�aratele inten�tiide pro�turi exorbitante.Ajun�si aici cu istoria real�a, trebuie f�acut�a

o parantez�a, oprindu-ne un moment la VasileTimi�s, cel ce a deschis ochii, din calcule �si in-ginerii �nanciare, companiei Gold Corporationc�atre eldorado din Mun�tii Apuseni, de la Ro�siaMontan�a. F�ar�a nici o ��ndoial�a maramure�sanulVasile Timi�s , n�ascut ��n 1963 la Bor�sa �siabsolvent al �scolii profesionale auto-mecanic�a,este un om de afaceri ��nn�ascut cu norocul departea sa, dac�a la v�arsta de 45 de ani se ��nscriaprintre cei cinci sute cei mai boga�ti englezi,�indc�a acum tr�aie�ste la Londra cunoscut subnumele de Frank Timi�s, dar face afaceri �si ��nRom�ania unde se plaseaz�a ��ntre primi zecerom�ani c�ap�atui�ti recent, dac�a lu�am ��n consi-derare ca dup�a absolvirea �scolii profesionale,a plecat din Rom�ania cu m�ainile goale �si s-a�xat ��n Australia unde a ��nceput ca �sofer,camionagiu. C�and a avut primul s�au camions-a declarat companie, apoi a minerit vreo�sase luni ��ntr-o regiune numit�a plastic p�ar�aul�t�an�tarului �si �si-a deschis o companie proprie deminerit, mai mult o �rm�a, din spatele c�areias-a lansat ��n burs�a, unde norocul ��i mergea

��nainte deschiz�andu-i toate u�sile. Vasile FrankTimi�s este o minte �nanciar�a efervescent�a cu ovoin�t�a �si cutezan�t�a rar�a, care a experimentatcu succes, p�an�a acum, metoda ��ndat�a ce daifaliment cu o companie, imediat deschide altamai ��ndr�aznea�t�a �si astfel ��n 1995 a pus pe roateGabriel Resources un adev�arat cal troian laburs�a cu care �si-a deschis alte oportunit�a�ti de��mbog�a�tire. Printre por�tile deschise se num�ar�acele din Rom�ania, ��ncep�and cu Regia Auto-nom�a a Cuprului din Deva, care s-a f�alitc�at de bogat�a este prezent�andu-i deschis toatecercet�arile �si documenta�tia resurselor mineraledin Mun�tii Apuseni f�acute de speciali�stiirom�ani ��n deceniile trecute. Sigur c�a l-a atrasbog�a�tia Mun�tilor Apuseni, unde a ��nceputprospec�tiunile de veri�care a datelor. VasileFrank Timi�s nu a venit singur ci ��mpreun�a cucalul troian, Gabriel Resources, dar alzeilor �nanciari pentru Ro�sia Montan�a�si a�sa muntele de aur al mo�tilor se va mistui ��nb�ancile zeilor �nanciari ��n timp ce mo�tiivor r�am�ane, c�a�ti vor mai r�am�ane, cu ��nc�a oistorie amar�a, dar de data asta �si f�ar�a aurulmun�tilor lor.

RO�SIA MONTAN�A - 2012

Am ajuns ��n pia�ta Centrului Istoric al Ro�sieiMontane, epicentrul propagandei RMGCpentru cei ce vin din alte p�ar�ti aici, condus�acu o strategie informa�tional�a de GabrielResourses � companie de explorare �sidezvoltare din Toronto � care a ob�tinut du-bios �si o licen�t�a de exploatare a ��ntreguluiminereu, dar ��nc�a nu a primit aprobarede ��nceperea extrac�tiei �si de prelucrare cucianur�a. �Intre timp licen�ta a expirat, s-aug�asit mari abateri de la legile statului rom�an�si interna�tionale ale proiectului RMGC, darcompania de explorare �si dezvoltare persist�a cu��nc�ap�a�tinare diabolic�a, prin tot felul de negoci-eri �si t�arguieli, prin manipul�ari propagandistices�a ob�tin�a aprobarea acestui proiect total dez-avantajos economic Rom�aniei �si d�aun�ator,


62

nociv mediului natural. �In ace�sti ani a ap�aruto contracarare puternic�a din partea unor lo-calnici ce sus�tin �suntem supu�si, manevra�ti �siexploata�ti mai r�au ca pe vremea sovromurilor�.Acestora li s-au al�aturat, �si continu�a s�a seal�ature, academicieni, cercet�atori de ��nalt�acali�care, elite culturale �si artistice, sociologi �sialte categorii de intelectuali, cet�a�teni lucizi dintoat�a Rom�ania �si ��mpreun�a se opun cu ar-gumente pertinente proiectului RMGC !!

Pia�ta veche e cuadev�arat istoric�a,a fost sute de anit�argul de s�amb�at�a almo�tilor, al meseria�silor�si comercian�tilor de lapoalele muntelui de aur,

nesecat ��n peste optsprezece secole de mineritcontinuu. Pia�ta este ��nconjurat�a de cl�adirivechi, de secole, marcate ad�anc de ruinarece au fost l�asate a�sa de noii proprietari.Dintre cl�adiri, din cea mai reprezentativ�a amai r�amas doar fa�tada �si aceasta ��n starede pre-pr�abu�sire, pe care noii proprietari auacoperit-o cu ni�ste p�anze, ca ni�ste tifoanegroase, pe care au pictat cum va arata aceacl�adire renovat�a. Acest tratament de pansarecu tifoane pictate l-au aplicat �si altor cl�adiridin pia�t�a, ce vor � scoase nou-nou�te ca dinp�al�aria iluzionistului, dup�a ce vor primi apro-barea s�a sec�atuiasc�a de�nitiv nu numai unmunte de aur ci patru mun�ti: Cetate, C�arnic,Orlea �si Jing considera�ti c�a ar con�tine cel maimare z�ac�am�ant de aur �si argint din Europa �siunul dintre cele mai bogate din lume. P�an�a laob�tinerea aprob�arii cl�adirile r�am�an ��n agoniad�ar�am�arii, mascate de bandaje de tifoanegroase pictate, pentru c�a guvernele B�asescu nuau fonduri de renovarea patrimoniului, numaipentru ICR-ul patibularului patapievici. Pen-tru mine, la prima vedere ��mi dau imagineacadavrelor din morg�a acoperite cu cearceafuri,dar, ��n realitate sunt frescele propagandei,

manipulat�a economic �si psihologic de GabrielResources din Toronto, ��n�in�tat�a ��n 1995de Vasile Frank Timi�s, ce este pre�sedintepeste zece directori !! I-am g�asit pe Internet,mari speciali�sti ��n jongleriile bursei torontone.Ace�stia, au motive determinate s�a pun�a m�anape acest tezaur rom�anesc �si s�a-l bage ��n bur-sele �si b�ancile lor, dup�a principiul capitalist:minimum de investi�tie �si maximum depro�t , la care, ��n globalizarea intensiv�a s-aad�augat prin orice mijloace de la manipularepsiho-economic�a �si ajung�and, chiar, s�a sefoloseasc�a de aranjamente teroriste (vezi cumse poate ��ncepe un r�azboi unde e mult petrol )�In spatele acestui centru istoric at�at de s�arac

�si p�ar�aginit, ��n letargie, ajuns de com�a �si ��ncom�a, printre turnuri de biserici vechi se vedestr�alucitor muntele de aur decapitat �si derocatde exploat�arile trecute, ale comunismului a totbiruitor ! Str�alucirea muntelui relev�a bog�a�tiape care o con�tine �si parc�a adevere�ste c�at demare va � pro�tul companiei de explorare�si dezvoltare oferit de c�atre noii v�anz�atoriiai Rom�aniei. �In c�a�tiva ani de exploataremodern�a, intensiv�a cum ni se spune �si putemcrede, ��l vor rade ��mpreun�a cu al�ti trei dintreceilal�ti Mun�ti Apuseni. Atunci ��n aceast�a pia�t�aistoric�a vor r�am�ane doar ni�ste cl�adiri ref�acutesuper�cial, prin lucr�ari �si materiale ieftine,care ��n interior se vor sprijini pe consolid�aricu b�arne mascate, decorate cu sclipiciuri �sizugr�aveli lavabile, pardosite cu plastic secondhand, iar la exterior, ��n locul bandajelor propa-gandistice de azi, vor � ni�ste tencuieli netede�si colorate, u�si �si geamuri de termopan, tot dinplastic. Pe fa�tade vor � puse t�abli�te de alam�acu tot felul de informa�ti istorice �si aten�tionare:proprietate Gabriel Resources, �indc�adeja sunt ale companiei, achizi�tionate ��ntre2002 �si 2008 cum scrie ��n proiectul lor.Bine��n�teles c�a au fost cump�arate la pre�t demoloz, dar c�and gabrielenii � am io motivs�a-i numesc a�sa pe cei zece directori condu�side pre�sedintele lor Vasile Frank Timi�s - ��si


63

vor lua t�alp�a�si�ta cu mun�tii de aur ��n spinare,nu ��nainte de-a aranja cu guvernan�tii statuluirom�an s�a le cumpere de la ei, dar la pre�t depalate din marmur�a de Carrara. �Si ce nu facguvernan�tii rom�ani cu banii contribuabililorc�and cad comisioane grase !Dintre toate cl�adirile centrului istoric, numai

una singur�a a fost restaurat�a, cea mai mic�a �siaceasta de c�atre muzeele na�tionale de istoriedin Bucure�sti �si Alba Iulia, este Casa 325transformat�a ��n muzeul Aurul Apusenilor.Cl�adirea este bine renovat�a, muzeul nu preamare �si nici prea bogat, dar profesionalaranjat iar ghida foarte pl�acut�a, binevoitoare�si doct�a. Ceea ce m-a impresionat pe minea fost statuia zei�tei Terra Mater � Telus lagreci - ce mi-a amintit imediat de MatherEarth a amerindienilor, acela�si cult, dar la cedistan�t�a geogra�c�a ��ntre ele, la care adaug �sibudismul tibetan. E un cult religios deosebitde ��n�telept, de-a trata planeta noastr�a ca pemama tuturor �in�telor �si al lucrurilor, de-ao respecta �si ��ngriji. Ecologi�stii de ast�azi,��ntr-un fel sau altul, practic�a acest cult. Nu�si cei de la Gold Corporation ce va folosianual 91.800 tone substan�te d�aun�atoaremediului dintre care 12.000 tone vor �s�arurile de cianur�a puternic otr�avitoareMamei P�am�ant !!M-am ��ntre�tinut pl�acut cu ghida ce mi-a

explicat multe exponate �si mi-a ar�atat �si celedou�a replici dup�a t�abli�tele cerate, ce netransmit date importante despre mineritul dintimpul romanilor, aici la Alburnus Maior. La sf�ar�sit mi-a recomandat s�a vizitez minaroman�a. Bine ��n�teles este mai mult dec�at ocuriozitate pe care am s�a mi-o satisfac dinmulte puncte de vedere.Pe latura cealalt�a a pie�tii, ��n Casa 323 se a��a

Centrul de informare a proiectului minierRMGC ce m�a intereseaz�a. Este o vechecl�adire cu etaj �si ea cu fa�tada bandajat�a s�a nuse vad�a starea de degradare ��n care se a��a �sipe care scrie mare, deasupra intr�arii: Suntem

aici. Vino ��n centrul de informare ca s�a��n�telegi proiectul miner Ro�sia Montan�a�si sigla lui Gold Corporation, care e a��sat�apeste tot la Ro�sia Montan�a din zece ��n zecemetri, numai ca de data asta nu scrie subea Gold Corporation ci, cu aldine, Gabriel! Foarte frumos, gabrielenii no�stri, pro-prietarii no�stri din Toronto, care de anide zile, duc cea mai murdar�a campanie demanipulare psihologic�a, de panic�a cum au s�amoar�a de foame fo�sti mineri �si se va d�ar�amatoat�a istorica Ro�sie Montan�a dac�a nu vin ei,gabrielenii lui Vasile Frank Timi�s s�a-isalveze.Salvarea minerilor �si-a Ro�siei Montane,

gabrielenii au ��nceput-o cu achizi�tion�arile:au achizi�tionat 78% din totalul pro-priet�a�tilor reziden�tiale din zona indus-trial�a a proiectului � a�sa scrie ��n proiectullor. Nu au restaurat nici m�acar cl�adirea cen-trului lor de propagand�a, doar au bandajat-oiar pe unii ro�sieni �si turi�sti ��i ��mbrobodesccu palavre ! Vino ��n, ��n cazul acesta, sun�aca la tavernele cu b�autur�a proast�a �si scump�aocolite de clien�ti sau ca la bordelurile cu curvebolnave �si b�atr�ane .Eu am intrat ca s�a ��n�teleg , cum scrie

afar�a �si bine am f�acut, mi-am dat seama c�a��n�telesesem adev�arul mai dinainte, de lacei competen�ti �si one�sti, care tr�aiesc aici sauau cercetat mediul istoric �si social precum �siproiectul RMGC ��n am�anu�time. Centrul areo sal�a mare, ��nc�arcat�a de machete �si gra�ce,��n mijlocul c�areia turuia, ca un Kala�snikov,c�areia i s-au ata�sat �si difuzoare, o doamn�arobust�a �si agresiv�a, precum activistele departid de pe timpuri, care b�aga ��n capeteleunui mic grup, s�a ��n�teleag�a, ce impoten�tieconomic suntem noi, statul rom�an dup�a 2006,c�and s-a oprit de�nitiv exploatarea minier�a.Apoi, cum ne-a pus dumnezeu m�ana ��n captrimi�t�andu-ne gabrielenii din Toronto s�acumpere Ro�sia Montan�a cu centrul istoric cutot �si ce minuni economice vor urma aici.


64

Deocamdat�a, vedem dor cum au bandajat �sipus ��n c�arje cl�adirile, ca nu cumva s�a nu cad�apeste cei, c�a�tiva ro�sieni, ce stau nep�as�atorila o bere ��n apropiere, pe o teras�a ur�at�a dinsc�anduri. Ceilal�ti ro�sieni, mult mai prev�az�atoriau urcat la T�aul Brazi la un picnic s�an�atos,cu bere �si mici, ��ndeletnicire duminical�a pec�aldurile lunii cuptor !

Orice ��ntreb�ari sau��ncerc�ari de a discuta�si alte solu�tii locale,jude�tene sau de stat, deredresare a situa�tiei eco-nomice, prin noi ��n�sine

, cum am f�acut �si ��n trecut, erau stopate cuagresivitate de c�atre vajnica propagandistaa gabrielenilor din Toronto �si r�aspicatte aducea la ordinile ei, s�a accep�ti f�ar�a altecomentarii �si p�areri ceea ce ��ti spune �si s�a aduciadmira�tie, omagiu �si venera�tie gabrieleniloraltfel �ind etichetat du�sman al bun�ast�ariiro�sienilor �si cu un IQ de dobitoc ! Nu m-aimpresionat, eu am fost �si du�smanul poporuluimuncitor ��n trecut, acum doar a ro�sienilor e�oare la ureche, dar am plecat c�a mi se f�acusegrea�t�a cortical�a. Adic�a, cei interesa�ti de cese ��nt�ampl�a cu adev�arat la Ro�sia Montan�a,cei ce au citit tot felul de surse despre aur�si mineritul lui, cei ce au comparat situa�tiile�si mineritului intensiv, modern �si vin la fa�talocului s�a cunoasc�a mai bine situa�tia nu audreptul s�a-�si exprime nedumeririle sau p�arerilecontradictorii proiectului RMGC. E foarteadev�arat c�a paragina localit�a�tii �si-a mediuluise datoreaz�a ��n parte mineritului de ��ntreceresocialist�a, dar �si dezorient�arii localnicilor dup�a1989, dar sunt �si argumente ce sus�tin c�a para-gina �si s�ar�acia este �si rezultatul manipul�arilorcompaniei de explorare �si dezvoltaredin Toronto pentru falimentare companieirom�ane�sti de minerit, ca s�a-i ia locul �si s�a fac�amare pro�t rapid prin minerit ultramodern,ultrarapid �si mega-poluant .

M�a ��ntreb c�at mai dureaz�a p�an�a ce gabrie-lenii �a�stea , aici, pe noile lor propriet�a�ti dinMun�ti Apuseni nu fac �si un lag�ar de reabilitarecu rom�anii ce se opun proiectului RMGC iarpe doamna propagandist�a de la centrul lor s�a opun�a �sef�a ? Ce tic�alo�si, c�at�a rapacitate, ce iadotr�avitor vor l�asa ��n urma lor ! I-am dat dra-cului cu centrul lor dup�a ce am a�at c�a dejasute de familii de aici au fost str�amutatede pe propriet�a�tile lor str�amo�se�sti s�a lefac�a loc lor, gabrielenilor . La sugestiaunui alt du�sman al proiectului venit din regat,am urcat s�a vedem starea �si spiritul ro�sienilor,duminica, sus la T�aul Brazi. Am fost uimit dedou�a lucruri: de frumuse�tea peisajului ce sea��a ��ntr-o zon�a de mediu ocrotit�a prin lege �side buna dispozi�tie a ro�sienilor ��n jurul meselor�si-a gr�atarelor. Deschi�si �si ospitalieri, totu�siunii refuz�a s�a vorbeasc�a, s�a-�si spun�a p�arerea,al�tii direct sus�tin ca sunt min�ti�ti, ��n�sela�ti �sifura�ti de str�aini care iau 80% din aur iarstatul rom�an aproape 20%. Auzi dumneata,aproape 20% , adic�a ei precis 80% iar noiaproape 20%, p�ai �si 12% e aproape, nu ?Doar contractul e secret ! Contract secret pemo�stenirile noastre din mo�si, str�amo�si ! P�ais�a nu-i trimi�ti undeva? �Ii �stim noi pe str�ainidin istoria minei �a�stia, dar nu credeam caguvernan�tii no�stri s�a �e a�sa mari curve cunoi, cu mo�tii !!Se f�acuse t�arziu �si p�an�a ce se l�asa noaptea

trebuia s�a �u acas�a, la mine, ��n NordulRom�aniei. Am cobor�at tulburat �si iritatde c�ate am v�azut �si auzit, �indc�a toate au��nceput s�a m�a fr�am�ante �si �stiu c�a m�a fr�am�ant�adegeaba, mai mult dec�at s�a scriu �si eu, caal�tii, �si s�a m�a al�atur ro�sienilori nu pot facesingur. Nu am nici for�t�a economic�a, nicipozi�tie social�a, sunt numai un str�ain cu accent,dar cu acela�si su�et rom�anesc ca foarte mul�tidin Rom�ania. �In schimb lefegii mass medieiguvernamentale primesc for�t�a economic�a s�atr�ambi�teze, pe toate c�aile, c�at de bine le va� ro�sienilor de ��ndat�a ce gabrielenii din


65

Toronto vor demara proiectul minerituluiintensiv cu cianur�a, dar nu vorbesc despremodul �si dramele str�amut�arii a 973 defamilii de pe propriet�a�tile lor pentru c�aproiectul gabrielenilor are nevoie de 42kilometri p�atra�ti, adic�a 42.000 de hec-tare ! Mare discordan�t�a ��ntre propagand�alocurilor de munc�a pentru ro�sieni �si realitateastr�amut�arii lor.Am a�at dintr-un pliant de la centrul

RMGC, primit gratuit, c�a peste o treime dinaceste familii au fost deja str�amutate ��n noulcartier Recea din Alba Iulia, iar unii ��njude�tele ��nvecinate , ��n schimbul propriet�a�tiicedate gabrielenilor . Din alt pliant, tot de lacentru, a�u ca pe perioada func�tionarii minei,Oxford Policy Management a calculat c�ava � nevoie de 3.600 angaja�ti !! P�ai de unde��i lu�am, dac�a str�amut�am, aproape for�tat, treisferturi din popula�tia Ro�siei Montane ��ntretimp ? �Ii aducem de la Oxford ?! Sau precumromanii au adus mineri din Dalma�tia �si Iliria,gabrielenii din Toronto ��i vor aduce de peundeva din lumea treia, unde m�ana de lucrue foarte ieftin�a, dup�a ce a ��mpr�a�stiat prinmanipulare milenar�a comunitate autohton�a,prin str�amut�ari �si reloc�ari, sting�andu-i tradi�tiaetnic�a �si ��ngrop�andu-i istoria sub haldele decianur�a ...

RO�SIA MONTAN�A �IMPINS �A PEMARGINEA PR�APASTIEI DE

GABRIELENI

Ro�sia Montan�a este acolo de c�and vulcaniiaduc�atori de metale pre�tioase la suprafa�t�a s-aulini�stit �si au adormit de tot. Atestarea ei docu-mentar�a scris�a pe celebrele t�abli�te de cear�aeste data de 6 februarie 131 AD dat�a la carese numea Alburnus Maior dup�a latinii impe-riului roman, cuceritorii Daciei la acea vreme.De-a lungul istorie s-a vorbit �si scris deseoridespre Ro�sia Montan�a pentru c�a a fost o ex-ploatare minier�a continu�a de peste optsprezecesecole, cea mai longilin�a min�a de aur din lume.

�In ultimii dou�azeci de ani se vorbe�ste din ce ��nce mai mult despre ea, de c�and Gabriel Re-sources �si-a b�agat nasul ��n�g�are�t ��ntr-un chili-pir rom�anesc, pentru c�a Ion Marcel Ilici iliescu�si Petre Roman au transformat Rom�ania, prinmult tr�ambi�tata lor tranzi�tia, ��n chilipirul tutu-ror str�ainilor ! Totul s-a f�acut prin propagand�a�si mass mediaSe �stie de peste o sut�a de ani, de la un con-

gres oarecare, c�a cine va st�ap�ani mass media, vain�uen�ta �si controla societatea viitoare. Abso-lut adev�arat, absolut demonstrat �si astfel cei cevor s�a in�uen�teze lumea dup�a scopurile lor sesprijin�a pe o mass media proprie, o adev�arat�aarm�a ��ndreptat�a ��mpotriva �ec�aruia, la el ��ncas�a, mai ales dup�a ce a ap�arut televiziunea �siinternetul cu socializarea feisbucist�a.( ��n rom-glez�a de la Facebook) �Intr-o sut�a de ani massmedia s-a diversi�cat �si ampli�cat ��n fel �si chip,iar pentru cei puternici �si avu�ti purt�andu-sechiar ca prostituatele de strad�a: pentru banisatisface orice preten�tii. Este o for�t�a de do-minare teribil�a. E adev�arat c�a acestei for�te aprivilegia�tilor i se opune o contra for�t�a : liberta-tea presei �si accesul egal la ea ce s-a ��ncununatcu Declara�tia Universal�a a Drepturilor Omu-lui, prin celebrul ei articol 19. Imediat, cei pu-ternici �si avu�ti, ce vor s�a controleze lumea �siprin pres�a, au contracarat cu alte for�te, me-tode: negarea adev�arului inconvenabil, omite-rea sau trunchierea realit�a�tii, a esen�tialului, se-lectarea din sondaje ce le este favorabil sau pur�si simplu fabricare lor, propagand�a strident�a,violent�a ��n mar�s nazist sau demonstra�tie comu-nist�a. Au pus��n scen�a sf�anta calomnie �si dezin-formatorii cu desc�antece halucinogene �si ca per-sonaj principal manipularea ce are multipleleproceduri pentru brainwashing �si mind pro-gramming cum este recunoscut interna�tional! �Intr-o fraz�a am punctat aceste caracteris-tice ale mass mediei folosite cu mult�a abili-tate de gabrielenii din Toronto ��n alienarea�si str�amutarea locuitorilor din Ro�sia Montan�apentru a le lua propriet�a�tile, mut�andu-i ��n


66

locuri diferite, greu de adaptat �si este lafel, precum ��n trecut, nord americanii ��istr�amutar�a pe amerindieni ��n rezerva�ti! Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo-rezerva�tie .Datorit�a acestor nelegiuiri, Ro�sia Montan�a

a devenit o problem�a a ��ntregii na�tiunirom�ane �indc�a proiectul str�ain de ex-ploatare intensiv�a este o alt�a ocupare �sipr�adare a �t�arii �si a declan�sat sc�anteia derede�steptare na�tional�a, precum ��n trecutau fost cele din 1784 -1785 �si 1848 -1849, tot aici, ��n Mun�tii Apuseni ! Aten�tie . . .Insisten�t�a abuziv�a, f�ar�a margini �si dis-

cern�am�ant, a gabrielenilor din Toronto dea pune m�ana pe minereul de la Ro�sia Montan�aprin orice mijloace, ��n mod cert ascunde altemotive pe l�ang�a marele pro�t cu care RMGCse alege ��n dauna Rom�aniei. La suprafa�t�apromit toate legalit�a�tile, tehnologiile �si dra-goste ne�t�armurit�a fa�t�a de s�ar�acia ro�sienilor, pecare-i str�amut�a de pe vetrele lor milenare, ��ntimp ce ��n subteran fac aranjamente �si corup �simai mult guvernan�tii corup�ti, s�a scoat�a legi �siordonan�te ��n favoarea lor, dovedind c�a se pri-cep la s�ap�aturi, la mineritul subteran ! Dinnefericire, mass media de Cotroceni, de par-lament �si cea de strad�a, prostituat�a, satisfacepropaganda lui Gabriel Resourses, numindu-semass media contra serviciu pe sub mas�a !Cel mai evident exemplu de manipularea opi-niei publice prin frontul comun al acestortrei mass media este crearea locurilor demunc�a la Ro�sia Montan�a, unica surs�ade bun�astare local�a, dup�a ele. Aceast�aa�rma�tie nu se sprijin�a pe realitate, este unfals grosolan din dou�a motive: �Int�ai, RMGCeste angajat�a ��n faza de str�amutare apeste nou�a sute de familii de ro�sieni, deciaproape o jum�atate din toat�a popula�tia comu-nei �si satelor ei. Str�amutarea este ��n toi: pestetrei sute de familii au fost ca deportate sprereciclare ��n locuri de munc�a, ��n alte p�ar�ti. Aldoilea, dup�a proiectul RMGC toat�a activi-

tatea de minerit �si prelucrare va dura 25 de ani,perioad�a mult exagerat�a la tehnologia ultramo-dern�a cu care se a��seaz�a, dup�a care vor pleca,dar, bine��n�teles nu vor lua �si angaja�tii locali cuei, deci ��napoi la �somajul anul 2006 !! Ro�siaMontan�a va � p�ar�asit�a �si dat�a uit�arii precumminele sec�atuite din vestul s�albatic nord ame-rican !!�In parantez�a, mult mediatizat�a de RMGC ��n

Rom�ania este o doamn�a care dore�ste insistentdeschiderea mineritului pentru viitorul copiilorei. Sentimente materne nobile, numai c�a ��n25 de ani, copiii d�ansei vor � adul�ti �si carita-bila companie a gabrielenilor va � dus�a l�as�andpentru viitorul copiilor doar o hald�a de 250milioane tone de steril cu cianuri ��ntr-ogroap�a de 360 de hectare pe Valea Cornei ,un adev�arat morm�ant al fostului aur rom�anesc.Aceast�a hald�a ��mbibat�a intensiv ��n substan�techimice toxice va � �tinut�a de un baraj ��naltde 180 de metri, c�at o cl�adire cu 60 de etaje!! V�a da�ti seama ce ��n�al�time �si ce mare pre-siune ��l for�teaz�a ��n permanen�t�a �si eventuali-tatea ced�arii este chiar �si matematic admis�a.Atunci acea hald�a otr�avitoare de 250 de mili-oane tone porne�ste la vale, ca cea de la BaiaMare din anul 2000, declan�s�and un dezastruecologic local �si european !!�Si mai vreau s�a-i spun ceva doamnei, pri-

marului din Ro�sia Montan�a, �si celor ce v�adtotul ��n roz prin acest proiect. Dac�a se vaporni acest proiect anti Ro�sia Montan�a,antina�tional, la care B�asescu pune um�arul,c�a el cap nu are dec�at pentru buzunarele lui,s�a ��ti siguri c�a nu va dura at�at c�at spun,sa v�a am�ageasc�a, ��n zece ani ��l termin�a, cutot cu mult mediatizatele locuri de munc�a !!Argument este Mina Rio Narcea din Spania,asem�an�atoare ca m�arime cu cea de aici, pecare au dat-o gata ��n nou�a ani !! Re�tine�ti:str�amutarea popula�tiei, durata de existen�t�a aexploat�arii �si calcula�ti-v�a viitorul ��n roz aduspe tava mass mediei de gabrielenii din Toronto!


67

Din diferite sure scrise pe h�artie �si depe Internet a��am ce bomb�a cu ceas dis-trug�atoare va l�asa ��n scurta ei trecere prinRo�sia Montan�a aceast�a companie str�ain�a. Darmai��nt�ai, sunt de p�arerea celor ce sus�tin conti-nuarea mineritului la Ro�sia Montan�a, dar ��ntr-o form�a mult mai redus�a, modernizat�a, ��n timp��ndelungat �si concomitent cu mineritul la mi-nimum s�a se treac�a treptat de la aceast�a monoindustrializarea la activit�a�ti alternative at�at ��nalte sectoare industriale c�at �si agro �zooteh-nice, la un turism speci�c acestui spa�tiu. Cu-nosc Mun�tii Apuseni �si cred ��n superiorul lorpoten�tial turistic, am ideea aceasta �si cred c�aputea � realizat�a ��n dou�a decenii, dac�a satulrom�an ar � f�acut contracte de parteneriat cucompanii din Austria sau Germania pentru mo-dernizarea drumurilor �si �soselelor plus anexelemoderne ale turismului,Mun�tii Apuseni pu-teau deveni TIROL ROM�ANESC !S�a continuu ideea; dac�a, ��n loc de politic�a mi-

ticeasc�a de pricopseal�a necinstit�a guvernan�tiiRom�aniei ar � avut un pic de dragoste de �tar�a�si spirit gospod�aresc, se puteau apuca de unasemenea proiect ��n urm�a cu ani �si ani de zile�si atunci ro�sienii aveau de lucru �si nu trebu-iau s�a �e str�amuta�ti, mai ales ca au acas�a laei cel mai mare muzeu al mineritului dinlume, ce trebuia doar amenajat �si prezentat lu-mii. Locuri de munc�a �si venit pentru genera�tii�si genera�tii. Blestem pe capul na�tiunii s�a nu�e condus�a de gospodari ci de guzgani !! S�a-laib�a pre�sedinte pe B�asescu Traian, care v�az�andculoarea apei ce se scurgea din mina p�ar�asit�anu a putut face o alt�a sinaps�a neuronal�a dec�atc�a seam�an�a cu coniacul !! Al doilea, �si eu,�ind cet�a�tean rom�an , m�a opun proiectu-lui RMGC pe care ��l v�ad ca pe un monstru,c�a pe un balaur din basmele noastre populare,care se n�apuste�ste asupra Mun�tilor Apuseni �si-al oamenilor s�ai. E monstruos cum o companiestr�ain�a ne ��n�seal�a, cum ne jefuie�ste la noi ��n�tar�a, cum ne arunc�a de pe vetrele noastre mi-lenare �si aduc�and utilaje gigantice vor trans-

forma, ��n c�a�tiva ani, patru mun�ti frumo�si ��nrezidii otr�avitoare peste secole. E o neru�sinaremonstruoas�a din partea lor dar ��n acela�si timpo la�sitate din partea noastr�a c�a nu suntem maimul�ti, mai hot�ar�a�ti s�a ne opunem acestui pro-iect str�ain �si monstruos.

CREDIN�T�A �IN FOR�TELE NOASTRE,�IMPOTRIVIRE UNIT�A, REU�SIT �A

Cred ��n cei ce se opun cu argumente �si ideicinstite proiectului RMGC. Sunt foarte mul�ticet�a�teni rom�ani lumina�ti, ce cred c�a putemreu�si prin noi ��n�sine. Am urm�arit ��n ultimavreme multe informa�tii, interviuri, mese rot-unde, dezbateri publice pe aceast�a tem�a. Ma-rea majoritate, de la cet�a�tenii Ro�siei Montanela academicieni, de la iubitorii Mun�tilor Apu-seni la cercet�atori �si speciali�sti, se opun cate-goric acestui proiect, care ne bag�a pe g�at c�atevamiliarde de dolari �si ne des�in�teaz�a identita-tea, tradi�tia, istoria �si ne las�a f�ar�a aur. Printrecei ce se opun cu argumente competente am s�am�a opresc la cadrele didactice din Acade-mia de �Stiin�te Economice care au publicatun material intitulat 24 argumente contraproiectului RMGC, nici un argument pen-tru. Este un material academic de 15 pagini, cespulber�a toat�a propaganda gabrielenilor dinToronto . Este, dup�a p�arerea mea, unul dintrecele mai clare, ra�tionale �si complete materialecare spulber�a proiectul RMGC ce se spri-jin�a numai pe propagand�a, aranjamente, comi-sioane.Redau, telegra�c, demonstra�tia ra�tional�a

a cadrelor didactice contra RMGC: 1-prezentarea �si performan�tele companiei GabrielResources sunt slabe �si incompetente, gabrie-lenii nu sunt speciali�sti ��n minerit ci doarni�ste investitori, cu banii naivilor, ��n explo-rare �si dezvoltare 2 � Gabriel Resources aob�tinut licen�t�a de exploatare prin aranjamentesubterane nu prin licita�tie public�a cum tre-buia dup�a lege 3 � dup�a ��ncheierea contrac-tului �si ob�tinerea licen�tei, Gabriel Resour-


68

ces �si-a ��nsu�sit noi terenuri inclusiv ��n vatracomunei Ro�sia Montan�a, ce este pe lista monu-mentelor istorice protejate. 4 � Gabriel Re-sources calc�a ��n picioare Legea Minelor carenu permite activit�a�ti minere pe terenurile cusituri arheologice sau monumente istorice, gu-vernul �si parlamentarii ��nchid ochii 5 - Nu este��n interesul �t�arii aceast�a mega exploatarea ra-pid�a a aurului, pentru c�a Banca Na�tional�a areaur ��n lingouri peste valoarea impus�a de UE. 6- Daca s-ar aproba proiectul RMGC, GabrielResources se va extinde si la alte exploat�ari,ceea ce m�are�ste aria dezastrului mediului. 7 �utilajele gigantice, camioane de 150 de tone, �sisubstan�te toxice cu mari cantit�a�ti de cianurasunt foarte d�aun�atoare comunit�a�tii �si mediu-lui 8 � Gabriel Resources este incapabil�atehnic �si �nanciar s�a demareze �si s�a realizezeun asemenea mega proiect, se bazeaz�a pe in-ginerii �nanciare de burs�a �si hazarduri favo-rabile pe parcurs. 9 - Gabriel Resourcesare experien�t�a limitat�a ��n exploatare, ��ns�a sebazeaz�a pe succes prin propagand�a �si jongle-rii de burs�a 10 - Ne��ncrederea ��n datele fur-nizate ��n proiect, �indc�a variaz�a de la un ra-port la altul, ��n func�tie de pre�tul aurului laburs�a, ��n timpul crizelor pre�tul aurului cre�ste��ntotdeauna 11 - vestigiile arheologice sunt maipre�tioase dec�at aurul r�amas dup�a optsprezecesecole de exploatare 12 � Gabriel Resourcesnu a fost capabil s�a fac�a exploatarea rentabil�aanterior, ��ntre anii 2000 �si 2006, c�and capaci-tatea de exploatare era de trei ori mai mic�adec�at ��n noul proiect RMGC. 13 - ne��ncredere��n angajamentele �si gra�cul lui Gabriel Resour-ces datorit�a abaterilor �si am�an�arilor din trecut14 � Proiectul RMGC a fost anulat de�ni-tiv de c�atre Curtea Suprem�a, ��n 2008, pentrunerespectarea legii cu privire la protejarea si-turilor arheologice 15 � Proiectul RMGCeste slab ��ntocmit f�ar�a s�a �tin�a cont de ma-rile riscuri care le genereaz�a 16 � Relocareasau str�amutarea a circa 2000 de oameni ( 900de familii) este un sacrilegiu 17 � RMGC

nu va aduce un bene�ciu regiunii, localnicilorci probleme de mediu pe termen lung, pentruc�a RMGC pleac�a cu aurul, miliardele intr�a pem�ana guverna�tilor de Bucure�sti, cei din Mun�tiiApuseni r�am�an la fel de s�araci 18 - P�an�a acumGabriel Resources a f�acut bani prin emite-rea de ac�tiuni la burs�a �si ��n numele auruluidin Ro�sia Montan�a unde a f�acut investi�ti foartepu�tine dar mult�a propagand�a. 19 � Atitudinenedreapt�a, agresiv�a a lui Gabriel Resourcesfa�t�a de locuitori afecta�ti de proiectul companiei20 � �Instr�ainarea cu at�ata nep�asare a boga�tilornaturale �si calamitatea adus�a mediului sunt sa-crilegii la adresa genera�tiilor viitoare 21 - Pro-iectul RMGC este opus unei dezvolt�ari dura-bile, el produce numai un dezastru durabil 22� Ro�sia Montan�a face parte din patrimoniulna�tional ca zon�a protejat�a datorit�a monumen-telor naturale, de asemenea se a��a �si pe listamonumentelor istorice, ceea ce conform legilor�si reglement�arilor interzice proiectul RMGC 23- Conform PSA � Produc�tion Sharing Agree-ment � care face recomand�ari ��n asemenea pro-iecte ce se ��ncheie ��ntre stat �si investitor, pre-cizeaz�a c�a produsul �nit ( aurul �si argintul ��ncazul de fa�t�a) revine 80% statului �si 20% in-vestitorului ori la Ro�sia Montana e tocmai in-vers. 24 � compar�and cu alte megaproiecte deexploatarea a aurului din lume, vedem c�a princontractul secret ��ncheiat cuGabriel Resour-ces cet�a�tenii rom�ani sunt grosolan manipula�ti�si ��n�sela�ti de ambele p�ar�ti semnatare ale con-tractului.Mi-am permis, pentru clari�carea realit�a�tii,

s�a reproduc telegra�c cele 24 de puncte de ve-dere ale cadrelor didactice ale Academiei deStudii Economice pentru c�a sunt competente�si con�tin esen�ta impactului dezastruos al pro-iectului RMGC.Dac�a am repetat, �si voi mai repeta, anumite

puncte ce con�tin opinii asem�an�atoare ale unoracademicieni, cercet�atori, oameni de cultur�a,ziari�sti autonomi �si mai ales ale localnicilor prinvocea lucid�a, hot�ar�at�a �si curajoas�a a lui Eu-


69

gen David , pre�sedintele Asocia�tiei Albur-nus Maior vom ajunge la concluzia c�a avem,cu to�tii, drepturi legitime �si ra�tionale s�a ne opu-nem acestui proiect. Iar dac�a ne vom uni �si vom� mai activi vom reu�si s�a oprim acest proiect.

DIN NOU LA RO�SIA MONTAN�A

�In zilele care au urmat dup�a trecerea meaprin Ro�sia Montan�a am r�amas aproape com-plet ata�sat de ea. M�a obseda insisten�tacompaniei Gabriel Resourses , care de 15ani urm�are�ste, p�ande�ste �si atac�a vicios Ro�siaMontan�a pentru a o r�apune �si a devora-o, M�aobseda comportamentul unei p�ar�ti din mass-media rom�aneasc�a ce se prostitueaz�a la solici-tarea gabrielenilor �si ca foarte mul�ti ce cu-nosc ce fel de guvernan�ti avem v�ad cei treizecide argin�ti cu care au tr�adat Ro�sia Montan�a,Mun�tii Apuseni ! Obsesiile acestea m-au ��mpins la mai mult�a informare, pentru a-mi consolida pozi�tia de voluntar ��n campania��mpotriva acestui proiect.Mi s-a p�arut competente �si de re�tinut

a�rma�tiile profesorului universitar Ioan AurelPop, rectorul Universit�a�ti Babe�s � Bolyai �simembru al Academiei: �In privin�ta acestuiproiect �si al nocivit�a�tii lui comunitatea�stiin�ti�c�a din Rom�ania s-a pronun�tat �si,dup�a enumerarea celor ce fac parte din comuni-tatea �stiin�ti�c�a �si se opun proiectului, continu�a: implementarea proiectului va duce ladispari�tia ��n cvasi-totalitate a resurselorvaloroase, a patrimoniului cultural �si na-tural al sitului Ro�sia Montan�a, afect�andireparabil mediul . A�sa va �. Am citit multedintre argumentele comunit�a�tii �stiin�ti�ce dinRom�ania �si m-au convins prin demonstra�tiilelor �stiin�ti�ce de consecin�tele dezastruoase aleproiectului RMGC �si observ cum se izbesc nuat�at de limitarea intelectual�a a guvernan�tilor,c�at mai ales de lipsa lor de caracter �si rapaci-tatea, av�andu-l ��n frunte pe juc�atorul B�asescuTraian. Despre ultimul dintre ace�stia, �si la pro-priu �si la �gurat, istoricul Ioan Piso , directo-

rul Muzeului Na�tional de Istorie a Transilvaniei�si pre�sedintele Funda�tiei Culturale Ro�siaMontan�a scrie: se vede cu ochiul liber c�a toateautorit�a�tile statului � de la ultimul mili�tian deacolo �si p�an�a la Traian B�asescu � to�ti se trans-form�a ��n activi�sti de propagand�a �si ��n agen�tide sprijin ai mineritului dup�a proiectul RMGC.Iar domnul B�asescu este cel mai activ ��n acestsens. Profesorul universitar Ioan Piso esterecunoscut pentru dou�a lucruri : ��nt�ai, esteo somitate profesional�a �si didactic�a, al doi-lea �ind foarte inteligent �si analitic devine ne-iert�ator, caustic cu pro�stii, r�aii, tic�alo�sii . Parc�afa�t�a de pro�sti e mai ��ng�aduitor, nu �si ��n ca-zul B�asescu, care este �si tic�alosul num�arul unudin Rom�ania. �In articolul din ziarul �Coti-dianul� ��i aminte�ste prim- tic�alosului cum, ��n2009, ��nainte de-a � reales, a semnat Rapor-tul Comisiei Preziden�tiale pentru ConservareaPatrimoniului Na�tional ��n care este consem-nat�a �si conservarea patrimoniului de la Ro�siaMontan�a �si se cere interzicerea mineritului in-tensiv �si cu cianuri. Timpul a trecut de laacea semn�atur�a �si profesorul adaug�a: domnulB�asescu se poart�a de parc�a ar avea puterniceinterese materiale (personale, desigur) ��n pro-iectul minier de la Ro�sia Montan�a. Parantezacu personale, desigur ��i apar�tine semnatarului�si r�azbunarea domnului B�asescu nu a ��nt�arziat,r�azbunarea lui este recunoscut�a. �In cazul defa�t�a, piratul r�azbun�ator s-a folosit de doctorulveterinar Kelemen Hunor, pe care la aranjatpe func�tia de ministru al culturii rom�ane�sti,care l-a demis pe profesorul universitar IoanPiso din func�tia de director al muzeului �si la��mpins s�a-�si ia umbrela din cuier �si s�a plecela pensie!! �In ce hal de degradare intelectual�a�si moral�a sunt parlamentarii rom�ani dac�a audat cultura rom�an�a pe m�ainile unui veterinar,care este la fel de r�azbun�ator precum c�apitanulpira�tilor. �In parantez�a, telegra�c, explica�tia:Kelemen Hunor are o consilier�a personal�a, penumele ei bun Csilla Heghedus, care i s-a pl�ansveterinarului cu lacrimi anti-rom�ane�sti c�a ar-


70

deleanul rom�an, Piso, nu l-a ascultat , ba chiarl-a sup�arat r�au pe t�aticul ei de la Cluj, proiec-tantul Szabo Balint!! At�at i-a fost rom�anuluiardelean!! S�a nu uit: ministrul veterinar lu-creaz�a din greu s�a ��ncropeasc�a, cu ajutorul pi-ratului, �tinutul autonom semisecuiesc �semiun-guresc �si dac�a va reu�si, �si eu nu v�ad nici o pie-dica ��n fa�ta pa�silor m�arun�ti, c�apitanul pirat va� pus de pre�sedinte onori�c pe via�t�a !! Darziaristul Mihai Tatulici ��i ��ntrece pe am�andoi,�si pe veterinar �si pe prim-piratul, ��nc�a de pevremea c�and a lansat ru�sinea de a � rom�an,imediat dup�a Decembrie 1989. P�an�a atunci fu-sese un aplaudac, ��n picioare, al epocii de aur�si �a�snetar, pe la toate col�turile, al partiduluiunic �si al conduc�atorului m�arit, acum a ajunss�a se prostitueze �si cu gabrielenii care l-aupl�atit gras, trimi�t�andu-l ��n Noua Zeeland�a s�avad�a cum func�tioneaz�a o min�a. De atunci, ne-fericitul rebut intelectual a devenit �a�snetarulgabrielenilor la Realitatea TV. A fost tri-mis, tot pe banii lor, la Ro�sia Montan�a ca s�a-latrag�a ��ntr-o curs�a printr-un interviu pe pro-fesorul universitar Ioan Piso, ce se a�a acolo.Profesorul s-a dus de bun�a credin�t�a, ��n ideeaunui dialog pe baze de argumente. Dar rebutulintelectual Mihai Tatulici i-a preg�atit argumen-tarea printr-un grup contra care l-au huiduit,insultat �si agresat pe profesor ��n public. Profe-sorul a p�ar�asit emisiunea, �indu-i mil�a de unii�si grea�t�a de al�tii. Mihai Tatulici a jubilat c�a i-aie�sit emisiunea, c�a a ��ndeplinit, cu succes, sar-cina de manipulare a companiei care, desigur,��l va trimite s�a mai vad�a �si alte mine. Oric�atemine ar vedea, ve�snicul prostituat Tatulici nuva observa, c�a nu are cu ce, marea diferen�t�adintre minele operate de Gold Corpora�tiondin alte p�ar�ti, amplasate �e prin de�serturi �eprin mun�ti pustii, fa�t�a de Ro�sia Montan�a, carese a��a��ntr-o zon�a dens populat�a, cu o istorie dedou�a mii de ani marcat�a acolo. To�ti trep�adu�siigabrielenilor, printre care �si aceast�a ru�sine amass-media rom�ane�sti, nu v�ad dec�at ce li sespune s�a vad�a.

Multe am a�at, document�andu-m�a �si dis-cut�andu-le la Aletheia p�an�a ce, ��ntr-o dup�amas�a, a�sa dintr-o discu�tie cu scriitorul VirgilRa�tiu ne-am urcat ��n Golfule�t �si am plecat laRo�sia Montan�a, care este la o arunc�atur�a deb�a�t de noi, de numai 275 kilometri. P�an�a laCluj �soseaua este foarte bun�a (f�acut�a de o com-panie german�a) �si s�a ajungem la Alba Iulia numai trebuie s�a trecem prin tra�cul Clujului ciprintr-o nou�a centur�a ocolitoare, trecem directspre Turda �si scurt�am arunc�atura de b�a�t. Cen-tura, o veche �si bun�a idee, trece la c�ateva sutede metri si pe l�ang�a marea groapa de gunoaiea Clujului, la marginea c�areia a ap�arut, de ne-crezut �si nemaiv�azut ��n Rom�ania socialist�a, unmicro-cartier nou-nou�t fabricat din materialeu�soare achizi�tionate din groapa de gunoi, ��ncare locuiesc cet�a�teni rom�ani, f�ar�a diferen�te deetnie, religie, sex sau v�arst�a, deci democrat�a,european�a sut�a la sut�a, ce muncesc �si tr�aiescdin marea groapa de gunoi a Clujului !! Amv�azut �si un reportaj, prim plan, foarte binef�acut care m-a �socat. De necrezut ce divers�a adevenit societatea clujean�a de la dealurile plinede vile la acest modern bidonville de invidiat ��ntoat�a Uniunea European�a! De fapt este numaiun e�santion al noii societ�a�ti rom�ane�sti care aajuns din urm�a capitalismul cu toate c�ate leare el !!Doamne f�a-mi o favoare mic�a, ��nvie-l pe

Ceau�sescu �si trimite-l ��ntr-o istoric�a vizit�a delucru aici ! Motorul Golfule�tului s-a oprit �siam auzit o voce: Nu vrea s�a v�a mai vad�a, nua�ti fost mul�tumi�ti c�and v-a dat locuri de munc�a�si apartamente la to�ti, at�ata pricepere i s-adat, nu �stiam c�a va ajunge pre�sedintele vostru! Acum, l�asa�ti-l ��n pace, s-a apucat �si aici deconstruc�tia socialismului. S�a mearg�a B�asescu�si scutierul lui, Boc, s�a-i asigure c�a dac�a aprob�aproiectul Gold Corporation, �aia or s�a lecreeze �si lor locuri de munc�a !!Motorul Golfule�tului s-a pornit din nou �si noi

ne-am dus mai departe, dezgusta�ti �si ��ntrista�ti,discut�and de ce po�ti vedea �si auzi la noi ��n �tar�a.


71

De la Alba Iulia am luat-o spre Mun�tii Apusenipe Valea Ampoiului pe un drum mai mult dec�atmizerabil. Vai de telescoapele Golfule�tului �side cururile noastre ! Am oprit la Zlatna s�ane cump�ar�am de-ale gurii, c�a ne pierduser�ampofta de m�ancare dup�a ce trecur�am pe l�ang�agroapa de gunoi a Clujului , pe buza c�areia se��n�al�ta micro-cartierul liberilor scormonitori ��ngunoaie. Magazinul era plin �si de alimente �side oameni, aveam aici �si o datorie la o doamn�av�anz�atoare, de la trecerea precedent�a. Intra-sem s�a-mi cump�ar ceva de m�ancare, c�a io,ca �t�aranul ardelean m�an�anc numai din traist�a,dar nu mai aveau p�aine. Doamna v�anz�atoarea��and ca sunt un drume�t pe aici �si cum pestetot se ��nchidea mi-a t�aiat din p�aine ei patru fe-lii �si mi le-a dat .Doamne, de ce ai f�acut poporul asta at�at

de omenos �si i-ai dat asemenea conduc�atoritic�alo�si �si tr�ad�atori s�a-l distrug�a, ��mpreun�a custr�ainii �t�arii ?!? Nu mi-a r�aspuns, o � fost lacin�a. Sau poate s-a plictisit de s�ac�aielile mele.�Da de unde, nu te mai ia ��n seam�a�. Tac �si-mi v�ad de drumul cu gropi �si c�aini comunitaricostelivi �si cu capul aplecat, dar care, odat�acu deschiderea mineritului sub victoriosul steaga lui Gabriel Resources vor umbla m�andricu covrigi ��n coad�a. Unii dintre noi, rom�aniisem�an�am leit cu ace�sti c�aini.Dup�a Zlatna, spre Abrud, drumul devine ab-

solut pitoresc ��n apus de soare �si urc�and ��ntr-un pas montan ��mi d�a impresia c�a intru ��n su-�etul naturii mam�a, m�a simt bine ��n natura�T�arii Mo�tilor. Ce ru�sine c�a nu o cunoa�stemcu to�tii, c�a nu o ��ngrijim �si pre�tuim cum s-arcuveni. �Si f�ar�a s�a vreau g�andurile m�a poart�a��n Olanda, unde oamenii �t�arii de o mie de aniridic�a diguri solide ��mpotriva unei m�ari mai��nalte, amenin�t�atoare transform�and ni�ste tere-nuri ml�a�stinoase ��n �tar�a frumoas�a, gr�adina de�ori a lumii prin ei ��n�si�si. Iar noi cu at�atafrumuse�te �si bog�a�tie nu suntem ��n stare nicide ni�ste drumuri ca lumea, nu mai suntem ��nstare nici s�a ne exploat�am aurul nostru. Sun-

tem ��nc�a aici, o parte, suntem genetic foartebine ��nzestra�ti, majoritatea, dar am ajuns ul-timii din Europa ��n privin�ta griji �si randamen-tului fa�t�a de �tar�a. Dup�a ce trecem pasul, co-bor�and, ��ncepem s�a ne uit�am dup�a o pensiuneunde s�a ��nnopt�am, nu prea sunt.

Ce turi�sti s�a vin�a pe drumuri rele ca �asta ?Se mai g�asesc, uit�a-te la noi !! �Si

��ntr-adev�ar, nu dup�a mult timp ne-a ie�sitla marginea drumului Pensiunea �Detunata�.Excep�tional de frumos amenajat�a, modern�a,confortabil�a, foarte curat�a, deci se poate. �Sinu eram singurii, erau �si ni�ste nem�ti veni�ti pemotociclete, ce st�ateau pe teras�a la bere Ur-sus . Noi ne-am dus ��n gradin�a ��ntr-un chio�scfrumos amenajat unde ne-am scos merindele �siglajele din traist�a �si ne-am apucat de m�ancat �sipovestit c�ate ��n stelele de deasupra noastr�a, c�alun�a nu era seara noastr�a din Mun�tilor Apu-seni. Virgil m-a ascultat, ironiz�andu-m�a dinc�and ��n c�and, cum pl�asmuiesc io TirolulRom�anesc aici ��n Mun�tii Apuseni, prinnoi ��n�sine. �Si c�and am terminat glajele,t�arziu dup�a miezul nop�tii, ne-am luat vorbele�si visele cu noi �si ne-am dus la culcare.Paragina din centrul istoric al Abrudului

l-a st�anjenit r�au pe Virgil, ��ndeosebi stareade degradare a Bisericii Unitariene �si a ca-sei monument istoric unde au fost tr�ada�ti �side�tinu�ti conduc�atori mo�tilor la R�ascoala din1784. P�an�a la Ro�sia Montan�a mai erau pu�tinikilometri, ultimii ��n pant�a, printre ni�ste cl�adiriuna mai d�ar�ap�anat�a ca alta, dar l�asau de��n�teles trecutul lor frumos al bun�ast�arii deatunci ce acum s-a transformat ��n monumen-talitate neglijat�a. Pia�ta veche din centrul isto-ric, deprimant�a �si bandajat�a de gabrieleni eraaproape pustie, cu cutia Po�stei Romane , ro�sie�si pr�afuit�a, c�azut�a pe o r�an�a de pe suportulei metalic, a�stept�and �si ea s�a se dea drumul laminerit ��n speran�ta ca atunci vin �investitoricanadieni� �si o a�seaz�a �si pe ea, ��napoi pe su-portul ei. S�a a�stepte s�an�atoas�a. Am rev�azutcu interes muzeul aurului �si apoi am traver-


72

sat pia�ta la centrul Gabriel Resourses unde amfost invita�ti politicos de o alt�a doamn�a s�a-i as-cult�am explica�tiile binefacerilor aduse de pro-iectului RMGC, ceea ce am �si f�acut cu luareaminte, dar ��n momentul c�and doamna a v�azutreportofonul ��n m�ana lui Virgil, i-a spus s�a-l��nchid�a. Virgil i-a ar�atat legitima�tia de ziarist,degeaba. Din acel moment polite�tea doamnei s-a ��ntrerupt , precum curentul electric ��n epocade aur. Am mai r�amas c�ateva minute ��ntr-oconversa�tie l�ancezit�a �si apoi am plecat cu pli-antele sub bra�t.Am cobor�at la fosta administra�tie a minei,

Societatea Ro�siamin, unde, ��mpreun�a cu ungrup venit din Ungaria am cobor�at ��n istoriade acum optsprezece secole, ��n galeriile s�apatede minerii �si sclavii romani. Am cobor�at 150de trepte �si �orii reci ai istoriei trecute, at�atde bine povestit�a de ghid, inginerul minier Va-lentin Rus, ne-a ��nso�tit ��n cei c�a�tiva kilome-tri de galerii trapezoidale, electri�cate acumdar pe vremea aceia luminate doar de ni�steopai�te slabe ce aveau ni�se speciale ��n pere�tiiminei. Grupul din Ungaria era unul feminin ceavea dou�a translatoare din Cluj �si m-a impre-sionat prin seriozitatea cu care ascultau �si prin��ntreb�arile puse. Erau inteligente �si ra�nate ��nacela�si timp.Dup�a vizitarea galeriilor am urcat la

suprafa�t�a �si am vizitat muzeul ��n aer liber cuvestigii romane �si ma�sini unelte folosite ��n min�adin evul mediu p�an�a ��n epoca modern�a, apoiam vizitat muzeul interior ��nc�arcat de fotogra-�i, plan�se �si minereuri aurifere. Aici, ingine-rul miner a continuat cu interesante explica�ti�si r�aspunsuri la ��ntreb�ari din partea grupuluiunguresc foarte interesate, �tintite, se vedea c�aau multe no�tiuni �si informa�tii despre situa�tia dela Ro�sia Montan�a. Am observat cum inginerulminer a ocolit cu pricepere ��ntreb�arile despreproiectul RMGC, r�am�an�and la suprafa�t�a �sitrec�and cu �siretenie subtil�a la istoria �si monu-mentelor romane de la Ro�sia Montana, ��n cares-a dovedit un adev�arat expert. Noi am fost

politico�si, am l�asat vizitatoarele s�a-�si epuizeze��ntreb�arile, dup�a care au mul�tumit �si au plecat.Atunci, l-am ��ncol�tit noi cu ��ntreb�ari, la carene-a r�aspuns calm, politicos tot la suprafa�t�a,folosindu-se de

’�nu �stiu�,

’�nu cunosc� �si chiar

de no comment !Z�ambind, Virgil la ��ntrebat cum se face de

�sti�ti a�sa de bine ce a fost aici, acum aproapedou�a mii de ani �si nu �sti�ti ce se ��nt�ampl�aast�azi ��n Ro�sia Montan�a ? Domnul inginerminer, Valentin Rus ne-a privit p�atrunz�atorun moment �si z�ambind bl�and a spus: �Stiu cese ��nt�ampl�a, pentru c�a este la vederea oame-nilor cu vedere, dar eu nu vreau s�a �u avoca-tul unei p�ar�ti. Adev�arul trebuie ��n�teles �si jude-cat la lumin�a, nu ascuns ��n galeriile propagan-delor avoc�a�te�sti ! Pentru mine, miner �ind,sus�tin c�a se mai poate mineri aici, pentru ��nc�amulte genera�tii, dar s�a minerim a�sa pu�tin �si pe��ndelete ca ��nainte. Cred ��ns�a c�a trebuie s�a maifacem �si altceva aici ��n Mun�tii Apuseni pentrubun�astarea ��ndelungat�a a mo�tilor ! �Si din nou,ca inginer miner care m-am ocupat de istoriamineritului, spun c�a Ro�sia Montan�a, ��naintede toate, trebuie s�a devin�a ��n ochii lumii ceeaeste de fapt : Cel mai mare muzeu autentic almineritului aurului �si argintului din lume, pen-tru c�a ��nsumeaz�a 150 de kilometri de galerii, ��ntoate formele de la ��nceputurile f�acute de daci�si romani trec�and continuu prin toate epocilesociet�a�ti p�an�a ast�azi.. Muzeu al dou�azeci de se-cole prin el ��nsu�si este o min�a de aur continu�apentru genera�tii �si genera�tii de localnici dar �sipentru vizitatorii din ��ntreaga lume. Nem�tii�si austrecii au f�acut din asemenea mine mu-zee, sunt mult mai mici dec�at Ro�sia Montan�a,dar comunit�a�tile din jurul lor au prosperat prinacest turismul miner. S�a mai adaug �si vestigi-ile romane, �si cl�adirile istorice care se a��a ��nfrumosul peisaj al Ro�sei Montan�a �si v�a asigurc�a va � cel mai mare �si mai interesant muzeude acest gen din lume . . .

Iulie 2012 Winnipeg � Canada


73

Adalbert GYURIS (Germania)Un poet uitat: Claudius Myron I�SFANLa un moment dat am lucrat la uzina din

Boc�sa cu doamna L�ap�adu�ta I�sfan. �Intr-o zidoamna mi-a spus c�a a auzit c�a am procup�ariliterare �si c�a ea este cumnata poetului ClaudiusMyron I�sfan. Despre poet am auzit �si chiar ci-tit ��n revista ½Semenicul" din Re�si�ta.Doamnami-a mai spus c�a are c�ateva c�ar�ti r�amase dela poet �si manuscrise pe care dore�ste s�a mi led�aruiasc�a.A�sa c�a ��n dup�a masa acelea�si zile am f�acut o

vizit�a casei ��n care a locuit poetul I�sfan.Am primit dou�a gen�ti cu c�ar�ti �si c�ateva ca-

iete cu manuscrise ce au apar�tinut poetului.Doamna cumnata artistului mi-a spus c�a am

fost la ½spartul t�argului" deoarece c�ar�tile buneau fost luate de mul�ti al�tii ��naintea mea.Spre bucuria mea eu am primit ��n schimb

manuscrisele. Zile la r�and am citit poeziile �siproza.Poetul avea un scris curat �si limpede pre-cum su�etul s�au romantic �si vis�ator.Claudius Myron I�sfan s-a n�ascut��n 6 ianuarie

1923 la Boc�sa Rom�an�a.A tr�ait ��n ora�sul natal�si a activat de asemenea la Re�si�ta, �ind binecunoscut �si apreciat ��n mediile literare de aici,��n perioada imediat urm�atoare celui de-al doi-lea r�azboi mondial. Poezia lui - r�asp��ndit�a prinreviste sau r�amas�a ��n manuscris - este expresiaunui romantism de bun�a calitate, autorul ma-nifest��ndu-se cu o poezie afectiv�a structurat�ape un fond al miturilor clasice, de o muzicali-tate deosebit�a.Volumul de versuri ��n manuscris ½Pe urmele

z�anei albastre�, cuprinde un caiet de poezii alautorului, av�and virtu�ti demne de a � cunos-cute de un public mai larg. Se semnaleaz�a��ntrealtele deosebita apreciere pe care poetul Lu-cian Blaga ��n anul 1954 a manifestat-o fa�t�a deI�sfan, primind un adev�arat ½certi�cat" de poet½��n su�etul dumitale este mult�a poezie,uluitorde mult�a..".�Inainte de anul 1989 prietena de familie, Neli

Obrad mi-a dactilogra�at poeziile din caietul

de manuscrise ½Pe urmele z�anei albastre" �siam fost cu aceste poezii la editura ½Facla" dinTimi�soara. Am vorbit cu directorul Ion MarinAlm�ajan �si dumnealui mi-a spus c�a nu-l intere-seaz�a.Am ar�atat revista ½Semenicul" ��n care ziaris-

tul Ion Cri�san a scris o pagin�a ��ntreag�a desprepoetul C.M. I�sfan.Printre altele ��n aceast�a pagin�a este redat�a

scrisoarea de la marele Lucian Blaga adresat�aartistului boc�san. Ion Marin Alm�ajan �si-aschimbat atitudinea �si mi-a spus s�a las manu-scrisul. Eu l-am privit cu mil�a �si am plecat cumanuscrisul.�In anul 1994 am fost aproape de a tip�ari vo-

lumul de versuri cu bun�avoin�ta domnului Ghe-orghe Jurma, directorul editurii ½Timpul" dinRe�si�ta. Din lips�a de ��n�telegere a rudelui poe-tului proiectul a e�suat...Atunci, ��n aceea perioad�a am vorbit cu po-

eta Ioana Cioanc�a�s �si i-am dat �si dumneaei ocopie dup�a poeziile dactilogra�ate. La pu�tintimp am primit de la domnia sa urm�atoarele:½I-a fost dat acastui col�t de p�am�ant ca orice

stea,��n loc s�a �e sprijinit�a s�a urce, s�a i se taiearipile de c�atre oameni sau de vremi.A fost oare stea poezia lui I�sfan f�ar�a noroc

sau poetul nu a fost noroc pentru stea?Dac�a poezia lui Claudiu Myron I�sfan ar �

fost tip�arit�a cu jum�atate de veac ��n urm�a,altul ��i era locul pe cerul poeziei. Su�etulsingura¬tic,��mp�acat cu t�acerea din Boc�sa Ro-man�a,a tr�ait din vibra�tia poeziei ca o �oarer�at�acit�a printre spini, hr�anindu-se doar dinpropria-i cu¬loare �si puritate. Dac�a ��n anii dedup�a r�azboi, cu tot felul de b�al�arii prin lumeacuv�antului Claadiu I�SFAN a scris:½De�si m-ador�a culmi �si zari�sti de salc�am,Prin lume-oi trece-etern tot neb�ag�and de seam�aR�at�acitor,ori zeu,pierdut din alt t�ar�am !"sau½Din frunze moarte �si z�apezi,c�arareaZv�acni mirat�a-n soare ��ntr-un t�arziu�Si Doamne,cum ai vrea copil s�a �i


74

Prin iarb�a moale urmele s�a-�ti pierzi !"

�si nu a scris ca ��n poemele acelea de�sirate �sibanale, cred c�a e mai me¬ritorie poezia aceasta�si mai mare poetul care �si-a ascultat su�etul �sitalentul. Nu a cobor�at spre o glorie trec�atoare,spre un loc mai bun printre oameni.�In 1954poetul i-a trimis poezii lui Lacian Blaga, carese �stie c�a trecea prin condamnare la t�acere,nu lui Beniuc sau Maria Banu�s, cum au f�acutal�tii �si au fost publica�ti �si chiar premia�ti.Pentru Claudiu I�sfan poezia a fost st�ap�an�aca o zeitate neasemuit de frumoas�a, aceast�azeitate l-a purtat pe poet prin sacri�ciu chiarsacri�c�andu-se pe si¬ne ��n acela�si timp.Poetul a avut �si momente de speran�t�a chiar

dac�a �stia c�a boala ��l va ��nfr�ange:

½Sus,unde ��ntunericu-n�ore�ste,Pe cer, carole de lumini nestinse,Cr�aiasa umbrelor,din z�ari ne��nvinseStr�alumina-va drumul meu spre creste..."

Su�etul romantic al lui I�sfan se simte str�ain��n lume:

½De m�an�a-mi iau triste�tele �si c�ant !E-un drum ce duce-n codrul sf�ant �si vechi...Noroc,prieteni dragi ! Departe plec,C�aci prea am fost de crin pe-acest p�am�ant !"

Sinceritatea �si puritatea de crin din poezialui I�sfan s-ar putea s�a deranjeze �si azi. C�andmul�ti ��si fac titlu de glorie din aruncareacu¬vintelor c�at mai departe de ceea ce simtsau g�andesc, doar ca s�a �soche¬ze prin rostogo-lire anapoda.�In poezia lui I�sfan este �si imagine �si armonie

�si vibra�tia dumnezeiescului din cuv�ant :

½�In alte lumi,cu alte z�ari,cu alt cer,Mi-oi lini�sti pustiul necuprins;Petale,Luna peste mine-a nins�Si mi-a-mbr�acat via�ta ��n mister"

sau:½Acolo-n dep�art�ari cu ��ngeri �si cu vis,Mi-oi fr�ange g�atul de un ram de stea"

Publicarera poeziei Iui Claudiu MyronI�SFAN nu e numai un act de dreptate fa�t�a depoet ci �si curajul de a spune ��n fa�t�a at�atorexperimente,c�a poezia trebuie s�a �e nectaruldespre care nu se poate spune c�at e din durere,c�at din bucurie �si c�at pl�ans din ve�sniciaste¬lelor pe care doar poe�tii ��l aud,��l v�ad, ��ltorc ��n imagini."�Intre poe�tii autentici ai Boc�sei dintotdeauna

se a��a, ne��ndoielnic, Claudius Myron I�sfan,despre care se �stiu destul de pu�tine lucruri,de�si el s-ar cuveni �stiut �si pre�tuit mai mult.�Ins�a c�at�a vreme apari�tia unui volum al s�au��nt�arzie, poetul continu�a s�a r�am�an�a necunos-cut publicului. �I�si mai amintesc de el uniiboc�seni sau re�si�teni. Aduc m�arturii desprepoezia lui unele pagini de ziare ��n care se a��apu�tine texte ale sale din anii 1950 �si de mait�arziu. Autorul ��ns�a �si-a alc�atuit un volum pecare �si I-a dorit tip�arit. �In decursul anilor, s-aug�asit binevoitori care s�a sus�tin�a apari�tia uneic�ar�ti. Ca �si ��n alte cazuri, urma�sii n-au �stiuts�a pre�tuiasc�a nici aceste gesturi binevoitoare.Astfel, din p�acate, acest poet continu�a s�ar�am�an�a anonim.

Mai curg f�ant�ani...

½Mai curg f�ant�ani, mai curg,�Si aur e-n amurg..."Un c�ant duios, str�avechi,�Imi sun�a ��n urechi.

Un tainic cavalerVeni desprins din cer...Mai curg f�ant�ani, mai curg,�Si aur e-n amurg!...

Ce �tip�at se-auzi�In noapte, �si pieri?


75

Duiosul cavalerMuri str�apuns sub cer...Mai curg f�ant�ani, mai curg!...

Pe pat de rou�a, ��n tain�a de codru, doarmeZ�ana Albastr�a. Trupul ei e at�at de transparentc�a, ��ntinz�andu-�ti bra�tul, el se risipe�ste ��n gol...S�a nu v�a apropia�ti dec�at timizi, de ea, poe�ti,c�ape cel prins ��n mrejele ei ��l uit�a �si prieteni �sivatr�a, �si, bezmetic, el r�at�ace�ste via�ta toat�a ��nc�autarea unei frumuse�ti nicic�and cucerite...

Adagio lamentoso

Frumosul vis sf�armat e�Si Prin�tul ce �rav e!Pl�ang �orile de-agaveSub ceriuri detronate...

Lumini de-azur, bolnave,Se sting ��ndep�artate...Frumosul vis sf�armat e�Si Prin�tul ce �rav e!

Frumusetea mea, ce grav e!N-auzi, sub ceriuri mate,Un clopot surd cum bate?Vai, �orilor de-agave!Frumosul vis sf�armat e!...

De�si am fost contemporan �si am locuit��n acela�si ora�s cu Claudius Myron ISFAN nul-am cunoscut. �Ins�a a�sa cum nimic nu este��nt�ampl�ator am ½intrat" ��n posesia caietelorpoetului prin cumnata lui cu care am lucrat oscurt�a perioad�a de timp.Prin ��nsemn�arile �si poeziile din aceste caiete

am reusit s�a-i fac un portret acestui om cu unsu�et aparte de nobil poet.�In adolescen�t�a am fost vecin cu domni�soara

Aurica Petrovici care I-a cunoscut pe poet�si care mi-a ��ntregit imaginea lui ClaudiusMyron ISFAN. Mai t�arziu basul Nicolae Floreimi-a vorbit despre Claudius c�a era ��ndr�agostit

de cumnata sa,sora so�tiei �si c�a bolnav �ind��n pat asculta ne��ntrerupt radioul pentru c�a is-a promis citirea poeziilor sale. Din p�acatepoeziile nu au fost difuzate.Poetul s-a stins ��ndata de 6 august 1966 la Boc�sa Rom�an�a.Am fost prieten cu profesorul Eugen Stan

un OM dedicat scrisului �si artei. El avea ocolectie adevarat�a de fotogra�i cu C.M. Isfan�si a scris dou�a articole interesante despre poet��n ½Vest Matinal" din Timi�soara.Sus�tin �si recomand cu toat�a dragostea

iubitorilor de poezie �si frumos volumul semnatde Claudius Myron Isfan!

Eugen DORCESCU

1(O, maic�a...)

Nu te pot risipi, nute pot aduna.E�sti mult prea departe.�Stiu c�at de fric�a�ti-a fost.

Via�ta ��ntreag�anu te-ai g�andit la nimic altceva :Numai la moarte.Unde sunt toate cele ce-aufost, unde sunt toate celece sunt?Unde-au binevoit s�a te duc�a,unde-au binevoit s�a te-ascunz�a ?Nici un r�aspuns.Nici t�aceri, nici cuv�ant.V�antul adun�a de pemorm�antfrunz�a cu frunz�a.

2

Tat�al a murit osingur�a dat�a.Mama moare ��n


76

�ecare zi.Zorii ��ncep cu- mereu repetat�a �voluptatea eide-a muri.A�sa a fost,prima oar�a, ��ncurtea pustie,a�sa a fost, maiapoi, pestetot,acolo, aici.Mama pare s�a �e,f�ar�a-ncetare, ��nha�suratele z�ariale drumuluispre ve�snicie,c�alc�and, gr�abit �sinesigur,ca pe trecerea depietoni, cupa�sii ei mici.

3

CitescCien a�nos de soledad��n Bad Hofgastein,��n Hotelul Germania, apartamentul404, sus, peteras�a.�In urm�a c-un an,mama se preg�atea s�atraversezer�aul mor�tiiprin vad,��nspre noua, invizibila-icas�a.�Intre ziua de-atunci �siziua de-acum,e numai aceast�acognitio mortis experimentalis.�Intre clipade-atunci �si

clipa de-acum,nu-i nici drum�si nici cale-i.Simetrie ��n vid,�r de timp, f�ar�a Parce, f�ar�afurc�a de tors, f�ar�a caier...Eu citeam, pe atunci, Bel-Ami,��n salon belle �epoque,la Bad Gastein, ��nHotelul Weismayr.

4

�Intr-o diminea�t�a, caoricare alta, laora �sapte,veri�soara M�aru�ta mi-atelefonat �si mi-a spusc�a o veghease pemama ��ntreaganoapte.�Si c�a, la cinci,nici un minut mai t�arziu,nici un minut mai devreme,mama s-a trezit, pentruo f�ar�am�a de timp,�si-a-nceputs�a m�a cheme.M-a strigat, cu glas mare,pe nume.M-a strigat, de pe pragul, de peculmea aceea,dintre lume �silume.Apoi a rec�azut��n muta ei agonie�si ne-a p�ar�asit f�ar�a a primivreun r�aspuns.Eu nu am auzit strig�atulacela.Vai mie!


77

5

Pe Achenpromenade,spre sud,spre Bad Bruck,r�aul��mi pare c�a poart�aarome de cimbru,de ment�a, denuc.�Ii sunt recunosc�atorc�a-mi aduceaminte,cu murmuru-i ud,cristalin,vremuri tr�aite mai ieri,mai-nainte.�Ii sunt recunosc�atorc�a-mi �tese dinraze de soarestatura m�arunt�aa mameivenind pe c�arare.Venind, ca alt�adat�a, c�atrePoian�a, venindf�ar�a veste,s�a-mi spun�animic altceva,doar at�ata:c�a este.

6

�Intr-o ��nc�apere slabluminat�a,ca-ntr-o cea�t�a detalc,mama st�a-ntins�a pecatafalc.Jur-��mprejur,chipuri dizolvate-npenumbr�a, stins�arumoare,u�si ce se-nchid, se

deschid, cu fereal�a,via�t�a, mi�scare.Simt cum ne str�ange,��n cle�stele-i sumbru,cum ne-nconjoar�a,ca-n negre �si moartecheaguri de s�ange,noaptea sinistr�ade-afar�a.Dac�a bine iauseama,cea mai prezent�a,��n imensa-iabsen�t�a,e mama.

7

Prin Bad Hofgastein,seara,la promenad�a.Str�azi parcimonios luminate,aproape de�serte, suba lunii ��nnorat�apomad�a.Mun�tii s-au retras��n v�azduh.Lini�stea e at�at decompact�a,��nc�at aud ceasul dintrecarne �si duhcum bate, lain�nite r�astimpuri,eternitatea exact�a.O percep, oascult,m�a cufund ��nsubstan�ta-iv�ascoas�a.�In timp ce trec r�aulpe un pod ireal,ca demult,c�and t�aiam noaptea,��n lung,


78

pe sub mun�ti,c�atre cas�a.

8

�In lumina aceea,��n sala aceea,��ntre umbrele-acelea,mama z�ambea.�Si indecisul,enigmaticu-i z�ambetar � putut ��nsemnac�a-ntrez�are�ste,foarte aproape, ladoar c�a�tiva pa�si- dar ce pa�si! �Paradisul.Cele vechir�am�aseser�a toate:sicriu, lum�an�ari, cer �sip�am�ant,oameni �sicase...Noi, cei r�ama�si, ��ieram ��ntr-at�at de str�aini, deminusculi, de pierdu�ti �sineverosimili,��nc�at neuitase.

9

�In cea�ta mare, mereumai mare,fream�at�a, prin�si ��nancore grele de lut,Alpii,fantastice cruci�s�atoare.Abia dac�a le po�ti deslu�sicatargele, pupa sau prora,��n timp ce lanseaz�a asupra-lemiide rachete arz�andcruci�s�atorul de-azur,

aurora.Spectacol magni�c, teluric-celest,ce sim�ti c�a ascundeun sens ne-n�teles,nelumesc,la care tu,c�at e�sti ha' adham, om dep�am�ant,n-ai accesde nicic�and,de niciunde.

10

�In ziua c�and mamaurma a � pus�a-n morm�ant,c�and durata trebuia, de�nitiv,s�a se rup�a,��n livad�a, femei curate �si vrednice,rostind rareori vreun cuv�ant,preg�ateau bucate ��nmiresmate,alese cu grij�a,pentru masa s�n�tit�a dedup�a.M-am ivit ��n cap�atul sc�arilor�si-am privit, ��nt�ampl�ator, sprefemeile-acele.�Si-am v�azut-o atuncipe so�tia mea, pe ��ngerulmeu,treb�aluind �si ea,harnic, t�acut,��ntre ele,laolalt�a cu ele.Stop cadru vibrant,clip�a sc�anteietoare.Pro�lul ei nobil, frumos,decupat pe-un ecrande frunze-aurii �side soare. . .Ca ��n port, c�and o corabie s-adesprins de la cheu, �sis-a dus,iar cei de pe �t�arm abia


79

de-i mai v�ad, departe, ��nzare,prin lunetele lacrimii,catargul �si vela.�Intregul misteral unei asemeneameta�zice faliise concentrase-n pro�lul acela.

ION CRISTOFOR

C�AINII DIN GIURGIUSAU RESTAURAN-TUL CHINEZESC

Asear�a am tr�ait conform indica�tiilor departidam tr�ait bine�si mai ales am pl�atit doar cu c�ateva z�ambetecu c�ateva aplauze

Am m�ancat pe s�aturate mititei la restau-rantul chinescmici f�acu�ti dup�a o re�tet�a rom�aneasc�atradi�tional�acu to�ti cei de fa�t�a am observat cu satisfac�tiec�a Prim�aria de sector a rezolvat cu succesproblema c�ainilor comunitariiar restaurantele chineze�sti din zon�a prosper�a

A fost un festin ��n toat�a cinsteal-am s�arb�atorit entuzia�sti pe domnul senatorcare scrie poeziine-a citit c�ateva poezii patrioticel-am aplaudat frenetic

La plecare domnul senatorne-a d�aruit la �ecare c�ate o sticl�a de TokayFurmintasigur�andu-ne pe to�ti c�a ��ngrijorarea noastr�a e

f�ar�a obiectdesigur la toamn�a va candida din nou

�Intr-un cuv�ant cina a fost copioas�apoezia citit�a de domnul senator a trezit entu-ziasmul mesenilor�ind udat�a din bel�sug cu wisky cu vinuri �si bere

Cu to�ti am fost convin�si de rolul civiliza-tor al c�ainilorde ra�namentul buc�ariei chineze�sti

At�ata doar c�a Dumnezeu �stie de cetoat�a noaptea am auzit c�ainii din Giurgiul�atr�and a pagub�a

UNEORI

Uneori m�a ��ntreb ce versete rostescserile chiparo�siiarborii din gr�adinile tale cere�stiacum c�and cineva ��nfund�a istoriacu ziare cu c�arpe cu pove�sti pentru pro�sti

Oho, o triste�te sau poate chiar prin�tulHamletstr�abate biblioteca purt�and craniul meu ��nm�an�amurmur�and (melancolic, cum altfel? ) doarat�at½f�anul pe dealuri miroase a toamn�a�

�Si brusc cade bruma pe c�ampii �si pe case.�si deodat�a ni se face frig �si ur�at.

IUBITA MEA DOAMN�A

Poemul e un �soim de v�an�atoarece adoame acumpe m�ana mea dreapt�a

Cum trupul meu nu e dec�atdin oase �si carne o treapt�a


80

pe care urc�a at�at de t�an�ar�a�si de seduc�atoare frumoasa

Iubita mea doamn�asau doamna cu coasa

OCHII UNEI FEMEI

Totul se ascunde ��ntre silabeca iepurele sub tuf�aca ��ntre picioarele unei femeica sub rochia fo�snitoare a ei

Nop�tile c�and dansezi cu literele �si constela�tiilepe-acoperi�sul lunii�si zidurile cet�a�tilor te urmeaz�a supuse

�Inchide ochii �si roste�ste ca pentru sinesunt regele ��ncoronat al �uturilor de noapte

�si atunci din �ecare silab�a r�asare sau apune unsoarestr�alucind cum str�alucesc ��ndr�agosti�tiochii unei femeice adoarme ��n bra�tele talecu priveli�stea m�arii ascuns�a ��n ei.

NIMIC NU �INVINGE TRISTE�TEAUNUI COPIL

Nimic nu ��nvinge triste�tea unui copilr�at�acit ��n lanul cu maci

Dup�a cum nimic nu e mai greu dec�atpiatrace-o por�ti pe limb�ac�and �ul omului e umilit �si cruci�cat ��n cetatec�and tu scribule��ti numeri argin�tii �si taci

Nimic nu ��nvinge triste�tea unui copilc�and geme p�adurea sub securea ce despic�averzii copaci.

NOAPTE BUN�A

De aici de la etajul nou�a al garsoniereimeleaud indiferen�ta cum ��si ascute uneltele

E sear�a t�arzie �si v�antul deschide o banc�ainterna�tional�a��n buzunarele sparte ale pantalonilor meipu�si la uscat pe o sfoar�a

La ora aceasta ��naintat�aDumnezeu nu mai r�aspunde la telefonbiserica �si preo�tii �si-au f�acut toate socotelile��ncepe rondul de noapte al m�atur�atoriloral fetelor ce v�and fericirea la pre�turi de criz�a

E ora la care sinuciga�sii se sf�atuiesc cucorbii �si cu bufni�teledespre orgasmul pe care �ti-l ofer�a cea maibun�a sfoar�adespre binefacerile s�apunuluie ceasul c�and fostele mele iubitese joac�a de-a v-a�ti ascunselea cu fertilitatea

La ora aceasta ��naintat�a doar domnulpre�sedinte ne vrea bineledin fa�ta unei mese pline de microfoane �sipahare

La ultimele �stiri ale zilei crainica blond�a�si planturoas�ane ofer�a c�ateva explozii c�ateva accidentes�anii ei ne �soptesc c�a la noapte totul va � bine

DRAGOSTE �SI REVOLT�A

M�a chircesc m�a ploconesc cu p�acatale melel�ang�a sm�arcul cu nuferi ��n c�ar�tile de rug�aciunivia�ta e acum fragil�a ca un fulg c�azut preat�arziu��n prim�avara ce intr�a prin gara de vest sprediminea�t�a


81

Bancherii ��nchid ��nfrigura�ti stelele ��n sei-furicontabilii socotesc meticulos pre�tul funiilorbufonii mo�t�aiesc ��nc�a ��n fotoliile Parlamentului

De pe lumea cealalt�aOfelia ��mi scrie tulbur�atoare scrisoride dragoste �si de revolt�a.

SUB Z�APADA CE CADESe aud m�arfarele cu z�apad�a cum intr�a ��n ora�s�si strig�atele cor�abierilor prin�si ��ntre ghe�turicuvintele sunt acum o groap�a cu lei

cineva ascute un cu�tit pe piatra din curtemustul a ��nceput s�a �arb�a ��n pivni�tele��ntunecate�si s�angele fostelor iubite e tot mai �erbinte

�ti-aduci aminte de vremurile ��n carepurtai o sabie la �sold�si zalele singur�at�a�tii ��nc�a mai r�asun�a pe trupult�au

b�atr�an ca pietrele zidurilorsub z�apada ce ��ncepe s�a cad�a��n �ecare din noi r�at�ace�ste un rege ��n exilun poet taciturn pierdut printre ��nghi�titorii des�abii

cuvintele sunt acum doar o groap�a culeica o pisic�a la p�and�a e inima noastr�a la fo�snetulrochiei de m�atasesub z�apada ce cade ca penele ��ngeriloro, v�arsta prime�ste deodat�a un gust de cenu�s�ade s�ange �si oase.

Dana DEAC

Vis

adormim ��nf�a�sura�ti �ecare��n alt visiar g�andurile noastreremorcheaz�a universurig�anduri de 24 de karatec�ate unulpentru �ecare or�aa zilei

val dup�a valm�a acoper�a amintirileiar oamenii se evapor�a��n cuvintece str�abatdistan�ta in�nit�adintre dou�a secunde

am luat trenulultimei halte din via�t�a

m�a mai opresc��n g�arilevie�tilor noastrepentru un timpnu �stiu c�atsarea p�am�antuluise coace��n bezn�a

�Instr�ain�andu-m�a

frunzele g�andurilorse r�asucescca-ntr-un somndinaintea unei mor�tia�steptatetu e�sti�orul celui din urm�a g�andultimuldinaintea primului c�antat de coco�si


82

iar eu sunt la marginea lumii��nstr�ain�andu-m�a

Zodiac

��mi sun �ecare osse aud voci ascunse��n bucla timpuluidincolo de moarte

trec zile prin s�angeprin coapseprin g�anduride-a latul p�am�antului�si se opresc pr�abu�site��ntre pleoape

��mi tremur�a��n um�aro s�ageat�a

Cuvinte fo�snind

dincolo de cuvinte r�am�an urmele orelor�si din nucul de sub fereastr�acad p�an�a �si g�andurilemugurilor

sunto desfrunzire de cuvintemiroase a rumegu�s nevinovatsu�etul ��nf�a�sat ��n carnecarnea ��nf�a�sat�a-i ��n himerehimerele �tinute ��n fr�au de Dumnezeuiar ��n mijlocul su�etuluie �tara cuvintelor

privesc cu team�a h�artiaun alb �si imens pustium�ana meazbor de pas�are peste z�apeziadulmec�a nelini�stea��n tremur�atoare linii �si cercurip�an�a c�and se-aud cuvintele fo�snind

Unii

uniiau un darfenomenalde a distruge��ncrederea ��n sinea altora

Cornel VANA

Despre aceast�a zi

S, i ast�azi- o zi cenus, ieca o femeie b�atr�an�a,cu tabieturi ce tulbur�a.Ca s, i c�and mi-ar citi pasajedin bunul Erasmus din Rotterdam.

�In aceast�a zi,ca un lin dezv�at, ,s�a m�a viziteze convivii de demultcu �zionomia �erbintei bacante,dep�an�and lupta lui Iacovcu ��ngerul, p�an�a ��n zori.

�In luciul zg�arzii, ogarii ��n panic�a,de aceea zic,un purgatoriu aceast�a zi,piele cenus, ie a unor cai cabrat, i.

Desc�ant

Era o dung�a pe atuncinu s,tiu alb�a sau e neagr�a.Dar eu sunt m�anjit de aripi��ntr-un nor prea rozaliu,lacrim�a s�a nu mai �u.

Nici morm�ant de scort, is,oar�aL�ang-un r�au de mult secat,Pas�area sur�a se-adap�ac�aci din dor mai curge ap�a.


83

S, i, din pietre,Zei coboar�a,��necat, i ��n as�nt, it.V�al de cear�a s�a m�a doar�as, i p�atrunde ��n cuv�ants, i p�atrunde ��n simt, ireCa z�alog pentru rostire.

Despre noi

�Inc�a mai miros, i a mine,��nvelindu-t, i coapsa cu damfuri am�arui.Dar tu, purt�andcrucea de spini.

�Inc�a mai miros a tine,m�a strecor ��n ochii bufnit,eis, i stau ��n geana nopt, ii,ascult�and cum gem felinele de afar�a.S, i str�ajuiStr�ainul care va veni s�a-mi smulg�a raze vii dinran�a.

Despre mine

Azi,fat,a mea at�at de trist�a,pe dinafar�a.Sunt mortul din oras, , iubito!S, i mai port s, i straiele cernite,mirosul de alcooluri din bozii,leacul s�nt, ilor,s, i colbul de stele.

Ca ��ntre f�aclii cobor.T�ag�aduies,te-m�a, Doamne,s, i mai adast�a put, in,c�aci cineva m�a scruteaz�a f�ar�a r�agaz.Nu s,tiu de e om,nu s,tiu de e �ar�a!Sau poate linxul cu ochi de topaz.

Titina Nica T,ENE

B�atr�ana doamn�a cu sclipici. . .

B�atr�ana doamn�a cu sclipici�si via�ta ca o zi de postprive�ste-n juru-I f�ar�a rost�si are un fel de. . . tremurici.A fost o doamn�a cu renumeAcuma este o frunz�a-n v�antr�at�acitoare pe p�am�ant�si nimeni n-o strig�a pe nume.�Si umbl�a, a�sa, ca o n�aluc�aiar tinere�tea-I e departenu se mai teme de moarteuit�and acas�a s�a se duc�a.Doamna noastr�a cu sclipicise-ntinde-n iarba de pe josviseaz�a at�ata de frumos�si s-a oprit din. . . tremurici.B�atr�ana doamn�a cu sclipici. . .

Acas�a

Dup�a zeci de ani m-am ��ntors acas�an- am g�asit nimic din ce am c�autat,doar ��n magazie un picior de mas�a,st�atea, printre �eacuri, aruncat.In c�asu�ta veche o fotogra�e,mama �si cu tata, mire �si mireas�a,��i privesc �si-mi pare c�a sunt bucuro�si,c�a-nsf�a�sit, Titina, s-a ��ntors acas�a.In gr�adina casei, alt�adat�a vie,nucul verde, mare �si rotat,prin fo�snet de frunze azi m�a dojene�stec�a de-at�ata vreme am plecat.Totu-n jur e vrai�ste, totu-i dezolant,nu �stiu ce s�a fac, de ce s�a m-apuc,s�a repar c�asu�ta, s�a-n�oresc gr�adina,sau c�at v�ad cu ochii iar�a�si s�a m�a duc?Numai Luna clar�a sus pe ceru-albastrum�a ��ncurajeaz�a ��n felul ei t�acut:�nici nu �sti ce r�au e s�a le termini toate�si s�a nu mai ai nimic de f�acut!�


84

ALEXANDRU JURCAN

DRAGELE MELE SINONIME

Darius e un t�an�ar descurc�aret, . S, tiebine franceza, de aceea face pe dracu ��n patrus, i c�al�atores,te la Paris, aproape pe gratis.Autostopul a devenit religia lui. Iat�a-l ��nJardin des Plantes, cu o carte ��n m�an�a. Flori,plante, b�anci, aer parizian. Se as,eaz�a l�ang�ael o doamn�a ves,ted�a, dar parfumat�a. Dariusse ��ntrerupe din lectura. . . frant,uzeasc�a s, i ��ispune clar doamnei c�a e rom�an, c�a iubes,teParisul s, i c�a ar vrea un sinonim pentrucuv�antul. . . Da, da, desigur - ��ncearc�a Ma-dame s�a-l ajute. Trucul funct, ioneaz�a perfect,iar Darius e invitat de Madame exact la eaacas�a. �Intotdeauna ��i reus,es,te poanta cu sino-nimele, Dumnezeu s�a le t, in�a! Doamna i-a datad�apost o lun�a de zile. Frumoas�a e viat,a c�andte las, i m�ang�aiat dup�a o sticl�a de Bordeaux!Degetele femeii ajungeau unde trebuie, iarDarius vibra ca la comand�a, ��ntr-un simulacruvioi. Dup�a c�ateva s�apt�am�ani a sosit Yvonne,nepoata doamnei. Darius a s,tiut perfect s�aregizeze un incitant ½m�enage �a trois�.�Intr-o sear�a, la o cin�a romantic�a, tot norocul

s-a pr�abus, it, deoarece Madame a f�acut infarct,iar Darius s-a refugiat pe malul Senei, undec�auta sinonime aprige, pe care i le-a oferitun domn caritabil, dup�a care i-a propus s�a-lg�azduiasc�a. Vara se apropia de sf�ars, it. Pepodurile Senei, turis,tii ��nt�arziat, i ��s, i s,tergeauc�ateva lacrimi romantice.

Vera IEREMIA�S

E X P O Z I �T I A

U�sa spre care ��l tr�agea mama nu i se p�areadeloc atractiv�a lui Sebastian. C�a�telul carealerga pe trotuar ��n spatele lui era mult maiinteresant. Alerga... era un fel de-a zice.

Pentru c�a ar � avut ��n mod vizibil poft�a de unsprint mai serios dec�at ��i permitea lesa. Copiii�si c�a�teii se simpatizeaz�a tocmai pentru c�a auaceea�si trist�a soart�a: pe unii, m�ana mamei ��itrage ��ntr-o direc�tie ��n care n-au nici un chefs�a mearg�a, prefer�and s�a stea ��n loc; pe ceilal�ti,o les�a ��i fr�aneaz�a, atunci c�and �si-ar dori dinsu�et s�a goneasc�a. Ochii b�aiatului ��n spate,mama tr�ag�andu-l ��nainte �si treapta, treaptaaceea ur�at�a de la intrare, mult prea ��nalt�apentru un b�aie�tel de cinci ani... Sebastian se��mpiedic�a, mama-l salv�a ��n ultima clip�a de lac�adere smucindu-i bra�tul ��n sus, c�at pe-aci s�a-idisloce um�arul:-Uit�a-te pe unde calci, t�ant�al�aule, ce, vrei s�a

te rup ��n dou�a?!Sebastian ��si exprim�a frustr�arile prin

sughi�turi ude �si g�al�agioase. Mama nu-�si cru�t�anici bra�tul cel�alalt, scutur�and-o ni�tel pe feti�taag�a�tat�a de el:-Ce stai ca o �ea�t�a, nu vezi c�a mi-a alunecat

po�seta? Pune-mi-o pe um�ar!Cu superioritatea pe care i-o conferea

maturitatea v�arstei sale de opt ani, Adina seab�tinu de la comentarii. Execut�a comanda,cu str�amb�atura care exprima elocvent c�at depu�tin ��i p�asa ei de toate astea.Au intrat.�Tin�andu-�si str�ans copiii de m�an�a, Margareta

se opri ��n mijlocul s�alii �si privi ��mprejur.Se sim�tea ca o minge ��n�tepat�a care sedezum��a treptat, auzea parc�a f�as�aitul aeruluidezam�agirii cum �t�a�snea afar�a. Dul�apioarecu rafturi, numai din sticl�a. Late-��nguste,��nalte-scunde. Dispuse la ��nt�amplare pe par-doseal�a, sau �xate ��n perete mai jos, mai sus,unele chiar at�arn�and din tavan. Firide ��n zid.Dezordine ce se voia calculat�a, asimetrii care sepretindeau de efect. A�sa arat�a o expozi�tie debibelouri?... A, iat�a un panou explicativ: ½Gi-useppe Armani (1935-2006), pictor-sculptor,specializat ��n �gurine reprezent�and mai alesfemei, turnate-n por�telan, pictate manual �side-o elegan�t�a subtil�a.� Armani... O � rud�a


85

cu Giorgio, �ala cu �toalele, purt�and am�andoi��n gene aceea�si ��nclina�tie c�atre design? Sauera doar o coinciden�t�a de nume, ½Armani� laitalieni �ind ceva ca �si... ½Popescu� la rom�ani?N-avea importan�t�a, pentru c�a Margareta con-tinua s�a se simt�a ca-ntr-o sufragerie nebun�a.Dac�a aiureala asta era mobilierul, unde-or �exponatele?C�at i le l�audaser�a colegele! A am�anat vizita

p�an�a-n ultima zi, neav�and cu cine-�si l�asaprogeniturile. A te duce cu doi copii miciprintre por�telanuri, era ca �si cum te-ar ��nso�tiun elefant. Lucian, domnul so�t �si tat�a, n-aveatimp, �re�ste. De parc�a numai el ar munci��n familia asta. Avea �si Margareta serviciu,��ndatoriri profesionale, salariu. Pentru c�a erao femeie modern�a, egal�a cu b�arbatul. Aveatoate drepturile lui: s�a se speteasc�a muncind,s�a aduc�a bani ��n cas�a, s�a poarte pantaloni, s�aumble cu m�ainile ��n buzunare. �Si s�a ��njure.Reciproca n-o � valabil�a? Adic�a b�arbatulmodern s�a �e egalul femeii. M�a rog, nu na�ste�si nu al�apteaz�a, c�a nu-l las�a biologia. Darare �si el dreptul s�a schimbe scutece �si s�a iacopiii de la �scoal�a. Ore suplimentare. Dincauza lor n-avea niciodat�a vreme Lucian.Orele suplimentare f�aceau bani suplimentari�si scoteau ochii nevestei cu chestia asta. De�si��i promisese c�a azi va merge el la �scoal�a �si lagr�adi! Apoi un telefon ��n ultimul moment,scuze, explica�tii... �Si iat-o cu pu�stimea dup�aea, scutur�andu-i bra�tele:-Mam�a, mam�a, uite ce de p�apu�si!-Mami, ne-ai adus la o espozi�tie de juc�arii?!Doamne, c�at putea � de proast�a! Doar

nu era vorba despre sculpturi, s�a stea masiv��n�pte-n piedestaluri! Privirile ei nu trecuser�ade muchii, col�turi �si suprafe�te de mobilier.Spiritul direct �si ne��ntinat al copiilor z�arisenumai esen�ta: �gurinele din por�telan. C�andcreierul reu�si s�a exclud�a bariera ap�ar�atoarelortransparente, o carte de pove�sti p�aru s�a sedeschid�a ��n fa�ta Margaretei. �Inalte de 20-30cm, femei lucind ��n email multicolor p�areau

ag�a�tate-n aer, sau plutind ca bule de s�apun,curcubee i�tindu-se din toate p�ar�tile, foarteaproape �si de neatins. Zeci de bibelouri depor�telan, delicate �si fragile ca o iubire depoet. Spiritul ludic ��l conturb�a pe cel liric,concretul momentului alung�a ��n planul secundal min�tii versuri �si note. Brusc, expozi�tia��ncet�a s�a existe, nu mai erau dec�at Adina �siSebi fug�arindu-se printre obiectele casante,disp�ar�and-reap�ar�and ca-ntr-un joc de-a v-a�tiascunselea. �Tipete, r�asete, icnete de copii. �Siadrenalina Margaretei puls�and ca la bungee-jumping, preg�atit�a pentru fatidicul moment��n care elegan�ta subtil�a se va transforma ��nclinchet de cioburi.Pragmatismul �ziologiei umane evit�a posibi-

lul dezastru:-Mam�a, m�a scap�a pi�su...Slav�a Domnului, hai la baie!-Mami, cred c�a eu vreau �si caca!Dup�a ce toate sfaturile procedurale au fost

spuse, copiii r�amaser�a �ecare ��n c�ate o cabin�a,��nd�ar�atul u�silor ��nchise. Margareta se sprijinide o chiuvet�a, s�a-�si trag�a ni�tel su�etul. Se��nt�alni cu imaginea ei ��n oglind�a. Ce era a�sa demare: oglinda, imaginea sau originalul? Blugiii se rotunjeau pe �solduri ��n arcuri ample,puloverul amenin�ta s�a-i plesneasc�a peste s�ani.Medalionul l�an�ti�sorului de la g�at se pierdeaundeva, ��n �s�an�tule�tul dintre cele dou�a globuri��nc�alecate. Dar m�acar era natural�a sut�a lasut�a, bio, eco sau ce-o mai �. Nu, nu era gras�a,doar plinu�t�a. Durdulie, cum o alinta Lucian,sau dulie, ��n pronun�tia lui Sebi. Gagicile carese �stiu mi�sto se um��a ��n pene, ea se um�a ��npiele, c�a doar nu era pas�are! Cel pu�tin, n-aveanevoie de silicoane. Pentru c�a femeia modern�a,egal�a ��n activitate, comportament �si �tinut�acu b�arbatul, nu-�si poate ar�ata feminitateadec�at eviden�tiindu-�si nurii: fust�a scurt�a,decolteu ad�anc, �tes�aturi str�amte. �Si s�a-�si��mbun�at�a�teasc�a la nevoie dot�arile cu tot soiulde acareturi arti�ciale. Ostenta�tie sexist�a,pomp�a pentru �uide hormonale. Restul este


86

retro, motiv pentru creatori de art�a. Cabibelourile lui Armani, iat�a. Nici n-a apucats�a se uite la ele mai de-aproape. Margaretaarunc�a o privire rapid�a spre cele dou�a cabineocupate. Lini�ste. Copiii ��si rezolvau treburile.Ea ie�si tiptil din baie.Dintr-o mic�a �rid�a ��n zid, un bibelou ��i f�acea

cu ochiul. Z�au! Margareta se apropie. Rochiebleu lung�a p�an�a la jum�atatea gambei, imita�tiede cordon bleumarin trec�and transversal depe un �sold spre coapsa cealalt�a, eviden�tiindtalia supl�a f�ar�a s�a se muleze pe ea. P�al�ariedispus�a u�sor asimetric, cu un buchet imens de�ori prins de borurile largi, ca ni�ste sori mici�si galbeni ��nconjura�ti de raze albe. Margarete!Ce frumuse�te, c�at�a delicate�te! Trebuia s�a pun�adegetul, s�a ating�a, s�a m�ang�aie, era obligatoriu!�Stia c�a nu e voie, dar nu se putea ab�tine. Prividiscret ��n jur, s�a n-o observe cineva. Cineva?Cine? Nu mai era nimeni ��n sala de expozi�tie,nici m�acar un om. Ciudat cum au disp�arutcu to�tii... Lu�a cu grij�a �gurina ��n m�an�a. Labaza ei z�ari un mic ori�ciu, ca la orice bibelouob�tinut prin turnare. G�aurica Margaretei,ha-ha! Degetul ei ar�at�ator se opri acolo,insinuant, ia te uit�a, �si-l putea v�ar�� n�auntru!Mijlociul ��nc�apea �si el, �si celelalte degete, toat�apalma. Por�telanul rece, dur �si casant devenisepiele moale, elastic�a �si cald�a. O atr�agea spresine, ��n sine, o aspira. Capul, umerii, tottrupul p�atrunser�a ��n�auntru, m�arunta f�aptur�adin silica�ti se transformase ��ntr-o femeie dem�arime natural�a, din materii organice.Un g�and nes�abuit ��i veni deodat�a: ce-ar �

s�a intre �si ��ntr-un alt bibelou? �Incerc�a, reu�si.C�at de amuzant putea s�a �e! �T��snea afar�adintr-o �gurin�a, se absorbea ��n alta �si tot a�sa,iar�a�si �si iar�a�si... �Intreaga expozi�tie se pres-chimbase ��ntr-o realitate vie, care era mereuea, Margareta, aceea�si �in�t�a ��n zeci de forme.�Si c�at de bine se sim�tea! Umplea ��nc�apereatoat�a cu pliuri, cute �si unduiri de m�at�asuri,stofe, bl�anuri �si e�sarfe. Alerga ��nvolburat�ade v�ant sau zgribulit�a sub ploaie, dansa ��n

ritm de tango, �amenco sau domol, cu muziciacompaniind-o la ureche. Nimeni �si nimicn-o ��mpiedica, p�an�a �si mobilierul din sticl�adisp�aruse absorbit de propria-i transparen�t�a.Se ��nso�tea doar de p�al�arii, p�as�ari �si �ori.Nuan�te pastelate sau de foc ��i animau hainele,l�as�and liniile trupului s�a se ghiceasc�a f�ar�as�a se muleze pe ele. Era c�and lady, c�andsubret�a, c�and persoan�a obi�snuit�a. �Si nicic�andnu era �ea�t�a, timorat�a, depresiv�a. Se sim�teaatractiv�a, nu ostentativ�a. Cuceritoare, nuvamp�a. Cochet�a, nu cocot�a. Emana din eabucuria existen�tei �si a libert�a�tii. Da, libertateade a � ea ��ns�a�si, de a � pur �si simplu femeie. �I�sipl�acea sie�si, pentru c�a era natural�a, dezinvolt�a,cu ��nfrumuse�t�ari de bun gust. Pentru c�a sesim�tea bine ��n propria piele. Cine s�a mai �stiedac�a era supl�a sau dulie? C�aci ��mbr�ac�aminteal�asa formele feminine s�a se sub��n�teleag�adoar, ca-ntr-o promisiune. Chiar a�sa, ce-o� mai interesant pentru privitorul masculin:concretul vizibil �si la ��ndem�ana oricui, sauceea ce ��ntrez�are�ste numai el? Oferta pentruto�ti sau speran�ta pentru sine? Abia acum,c�and se deosebea de b�arbat, se sim�tea femeiemodern�a. Nu mai era imitatoare, ostentativ�a,chiar vulgar�a, obsesiv pe placul altora. Aveao �tinut�a, o atitudine speci�c�a numai ei. �Si ocaracteristic�a proprie: feminitatea. Voia s�a �eegala b�arbatului? Nu trebuia dec�at s�a-i ofereceea ce el nu avea. �Si s�a-i pretind�a ceea ce ��ilipsea ei. Orice moned�a are dou�a fe�te diferite,egale ��ntre ele.Dorin�ta de eliberare devenise imens�a, o

ustura, era capabil�a s�a d�ar�ame pere�ti. Marga-reta se arunc�a ��ntr-o calea�sc�a alb�a, ��n vitezasaltului bluza ��i alunec�a de pe un um�ar, depe un s�an, dou�a lebede frem�atau ��n h�a�turi �sitotul se urni deodat�a, n�aruind ziduri. P�as�ari,ro�ti �si o femeie zburau peste c�ampie-ntins�a �sipe sub frunze verzi, alunecau pe luciu de lacalbastru. Valuri se st�arneau, o scuturau, o��mpresurau cu sunet de cioburi �si o scuturau...�si zdr�ang�aneau... scuturau...


87

-Mam�a, mam�a, hai, treze�ste-te odat�a, c�aSebi a spart o farfurie!...Lacul se evapor�a, lebedele zburar�a, ca-

lea�sca se-nec�a, bibelourile se f�acur�a �t�and�ari...Margareta se ridic�a buim�acit�a ��n capul oaselor.Adina o scutura din r�asputeri. �Si se trezi pecanapeaua din camera lor de zi. Va s�a zic�a,nu �si-a uitat copiii la WC. �Ins�a nu-�si maiamintea c�and i-a luat de-acolo. �Stia doar c�aplecase ca-n trans�a de la expozi�tie. Acas�a,practic c�azuse pe canapeaua din sufragerie�si-�si ��nchisese ochii, s�a mediteze un pic...-Ai adormit, mam�a! �Si n-am g�asit nimic de

m�ancare! A vrut Sebi s�a facem o omlet�a �si asc�apat pe jos o farfurie. �Stii... �a�a... erau �sipatru ou�a ��ntregi ��n ea...M�atura, mopul, plita, sf�ar�aitul ��n tigaie...

Repede-repede, c�a acu�si sose�ste Lucian, obositde ore suplimentare. S�a �e totul curat �siordonat ��n buc�at�arie, m�ancarea gata... Pentruc�a Margareta era o femeie modern�a.

Turda, dec. 2012

Al. Florin �TENEMETAFORA CA RITM AL G�ANDIRIIPOETICE

Poezia este ½timpul� izvor�at din spa�tiulunui impuls ritmic de existen�t�a. �In acela�simoment este un loc al metaforei. Fiindc�a,��n aceste condi�tii, metafora caracterizeaz�ag�andirea poetic�a, �ind fundamentul acesteia.C�ampul magnetic creeat de metafor�a arepropietatea de a coordona semni�ca�tiile.Astfel, prin metafor�a se realizeaz�a inspira�tiapoetic�a ca expresie a g�andirii. Poe�tii de mareanvergur�a au intui�tia de a organiza metaforele��ntr-un sistem, cre�and o profund�a g�andirepoetic�a, cu un bogat fond metaforic. C�andabord�am universul unei opere poetice, scriemde fapt despre for�ta cu care poetul a �stiut

s�a-�si construiasc�a paleta sa de ��n�telesuri,sub��n�telesuri ��nglobate ��ntr-un sistem desemni�ca�tii, de speci�citatea sa, deci despremetafora sa.Esen�ta �lozo�c�a, la unii poe�ti profunzi,

se a��a ��n c�ampul metaforic. C�and poe-tul este el ��nsu�si, adic�a ��n metafor�a, serealizeaz�a o apartenen�t�a intim�a, de profun-zime la Idee,��ntr-un univers al con�stien�tei�si incon�stien�tei. Metafora este de sorginte�lozo�c�a. Un tot �lozo�c �si liric, inseparabil,se realizeaz�a. O impresie de atemporalitatese realizeaz�a prin metafor�a c�and realitateaimediat�a este aparent respins�a de aceasta.G�andirea poetizant�a este dat�a de metafora��nt�ampl�atoare, c�and nu se constituie ��ntr-unsistem metaforic. �In poezie metafora este onecesitate, dar �si semnul con�stiin�tei creatoare.Un ritm metaforic exist�a la �ecare poetautentic, speci�c �ec�aruia. �Si Eminescu ��si areritmul s�au metaforic, ��ns�a, diferit de cel al luiAlecsandri, Blaga, St�anescu, Virgil Mazilescu.Universul poeziei este creeat de sistemul

metaforic .Prin poezia lui Eminescu, sau alui Blaga, a lui Nichita St�anescu, se creeaz�aimpresia c�a se eviden�tiaz�a o disjunc�tie meta-foric�a, adic�a o mobilitate a polilor ��n c�ampulmetaforic, o glisare de sensuri. Prin metaforeLucian Blaga a recompus Spa�tiul �si Timpul.Blaga efectueaz�a ��ns�a o dubl�a lucrare: elnu numai c�a pune ��n eviden�t�a metafora cao celul�a poetic�a sensibil�a, ci �si ca o celul�asensibilizatoare, prin incanta�tia de cuvinte.�Ins�a nu abunden�ta de metafore imprim�a for�t�aunei opere poetice, ci organizarea metaforelor,at�atea c�ate sunt, ��ntr-un spa�tiu de semni�ca�tii.Prin metafore se esen�tializeaz�a o realitate, se

realizeaz�a o glisare dintr-un spa�tiu �si timp de-terminat spre o zon�a a tangen�tei imaginarului�si realului. Am putea spune c�a acest transportse duce spre mit, c�aci acesta are ��n sinera�tionalul ca domeniu �lozo�c �si imaginarul cadomeniu poetic. Astfel, prin aceast�a structur�aa metaforei, poemul se ��ncarc�a cu semni�ca�tii


88

de memorie a existen�tei, a�sa cum orice mit esteo istorie (memorie) despre sine a umanit�a�tii.Stilul unui poet trebuie dedus din

consecven�ta sa la sistemul de semni�ca�tiicare, ��n �nal, ��l de�ne�ste. Acest fapt ��nseamn�ap�astrarea ritmului s�au ini�tial. Din p�acate,rareori judec�a�tile de valoare f�acute de criticiide poezie se fac din sistemul metaforic res-pectiv asupra acelui sistem. Marea poezieeste factorul inestimabil al viabilit�a�tii uneiculturi, cum �si al maturit�a�tii sale, aceasta st�asub semnul ritmurilor distincte, de existen�t�aini�tiate �si fundamentale. Poetul apar�tine poe-ziei sale ��n virtutea faptului c�a el �si-a contopitexisten�ta sa cu opera poetic�a. Chiar dac�aprin aceasta nu descoperim ��ntocmai Omul,��ns�a, descoperim �si ��n�telegem o esen�tialitateuman�a r�asfr�ant�a ��n destinul creatorului. Actulcre�tiei poetice este o angajare la In�nit, iarpoetul, con�stient de lucrarea sa, nu va puteaniciodat�a s�a �e suspendat ��ntr-un punct imo-bil, ori ��n zona confortului intelectual, adic�a��n spa�tiul tr�airilor dob�andite pe calea ideilorrecep�tionate. Marea autenticitate eminescian�a��si are aici una dintre r�ad�acinile sale.Opera poetic�a autentic�a este o interven�tie

��n Absolut, o sinfonie ce vibreaz�a ��n spa�tiu�si timp de�nit�a la Spa�tiu �si timp in�nite, eaeste, ��n �ecare Timp al s�au, o structurare cetangen�tiaz�a �lozo�a implicat�a, a no�tiunilorfundamentale ale existen�tei. �In m�asura ��ncare poetul r�aspunde ��n existen�ta sa despreexisten�t�a, avem clar ritmul interior al opereisale. Acesta, adic�a ritmul, nu este caden�tare,ci o esen�t�a, un ritm ce exprim�a o intimitatespiritual�a cu poetul, prin care cititorul estesensibilizat, apropiindu-l de ceea ce r�am�aneinefabil, adic�a esen�t�a. Poetului poezia ��i de-vine o interiorizare �si o interioritate necesare.Dac�a pentru Mazilescu, poezia este un fel deexpulzare a eului, pentru St�anescu ea este oad�ancire a sinelui. Dar, pentru am�andoi sis-temul g�andirii poetice disimuleaz�a realitatea,c�at�a vreme g�andirea poetizant�a a poe�tilor

din secolul XIX nume�ste o realitate. Dar nuse poate disimula o realitate mai ��nainte dea-i � ��n�teles esen�tele, de a o � tr�ait printr-oexperien�t�a proprie. O profund�a �si puternic�aexperien�t�a de via�t�a na�ste un sistem poetic. Nu��nt�ampl�ator c�a Eminescu, O. Goga, NichitaSt�anescu, Virgil Mazilescu, Radu Gyr, etc.care au tr�ait mari experien�te de via�t�a, auc�autat un nou limbaj poetic.Sistemul de g�andire poetic�a se construie�ste

din semni�ca�tii care r�am�an mult timp printrenoi, �si apoi trec ��n ecou, ca un sistem de citate.Ele sunt, �si devin �si ale noastre, pentru c�acuprind �si exprim�a esen�ta uman�a. Deoareceeste revelat eternul uman. O chemare lansat�a,o invita�tie disimulat�a, spre �Intrebare, spreNelini�ste este opera poetic�a. Aceasta treze�stelaten�te spirituale. Ea se identi�c�a uneoricu speran�ta, deoarece este �si ea o tensiunespiritual�a spre viitor.Poetul este locuitorul operei sale �si cel care

��ncearc�a o rea�sezare de lumi. El este propriasa poezie. Iar Poezia este Poetul.

Iunie 2009

Gabriela MIHALACHESinuciderea lui Silivestru Capitanovicidin romanul ½Cartea nun�tii� de GeorgeC�alinescu

La nivelul inten�tiei autorului, suiciduldevine mijlocul de a transforma personajul��n ��nving�ator sau ��nfr�ant, victima sau st�ap�anal voin�tei �si ra�tiunii, ilustrare a unei idei.Moartea, a�sa cum sublinia Jankelevitch,"transforma via�ta ��n biogra�e �si arunc�a asupraei o lumin�a, o ordine sau un sens moral".Din acest punct de vedere, suicidul dezv�aluiesemni�ca�tia tuturor actelor anterioare �si poateschimba brusc structura personajului. �Inacela�si timp, semni�ca�tia unui text nu esteepuizat�a de inten�tia autorului, ea poate �


89

remaniat�a ��n func�tie de noile descoperiri cevizeaz�a mecanismele de func�tionare ale �in�teiumane sau de multiplele recept�ari ale citito-rului, transformate aproape ��ntr-un universparalel de sensuri. Uneori actul suicidarcap�at�a semni�ca�tii total opuse planului ini�tialal creatorului operei.George C�alinescu �si-a construit personajul

Silivestru Capitanovici, din romanul �Carteanun�tii�, la antipodul lui Jim Marinescu, cu sco-pul de a-l ��ncadra ��n perimetrul casei cu molii,��n limitele unei umanit�a�ti canonice. Sumbrulprofesor de istorie reprezint�a ��n viziunea anumero�si critici lumea osi�cat�a �si anacronic�a,a�at�a ��n opozi�tie evident�a cu noua alc�atuire asociet�a�tii, modern�a �si tehnologizat�a, ai c�areiprotagoni�sti cu valoare de arhetip sunt Jim �siVera.

Totu�si, prozatorul selas�a furat de exerci�tiulmodernismului �lozo�c�si, f�ar�a s�a vrea, ��l pla-seaz�a pe Silivestru, dinpunct de vedere intelec-tual �si chiar spiritual, cumult deasupra t�an�aruluimonden, proasp�at ��ntors

de la studii din str�ain�atate. Sinuciderea luiSilivestru nu este motivat�a doar de ratarea ��nplan personal, ci �si de revela�tia absurdului, amor�tii ca fatalitate l�auntric�a a �rii. El devineun meditativ pe tema extinc�tiei, a nimicului�si, chiar dac�a aceast�a re�ectare se grefeaz�ape un trecut cu multe suferin�te psihice, ��lsitueaz�a deasupra mediului burghez plat. JimMarinescu, de�si intelectual cu doctorat laParis, nu pune sub semnul ��ntreb�arii nimicfundamental, �ind mai degrab�a super�cial �simediocru. C�and Vera ��l ��ntreab�a, marcat�ade un vag sentiment de nelini�ste meta�zic�a,c�at de departe sunt stelele, ce este dincolo deele �si p�an�a unde �tine nimicul, Jim se impuneprintr-o atitudine lipsit�a de orice sentiment

tragic al vie�tii:"Ce comedii ��ti trec �tie, Vera,prin c�ap�sorul �asta? S�a nu te mai g�ande�sti lastele, nici la moarte, c�a nu e bine! Oameniicumin�ti nu se g�andesc la nimic �si tr�aiesc numaicu evenimentele m�arunte ale orei." Iat�a lumeape cale s�a capete r�ad�acini solide, cea a umpleriiintervalului dintre na�stere �si moarte, cu pl�aceritrupe�sti �si distrac�tii mondene! Nicio febrilitatel�auntric�a, nicio problem�a de con�stiin�t�a, nicioprivire dincolo de orizontul c�asniciei, a c�areifunc�tie principal�a este cea procreativ�a.La �nalul implacabil se g�ande�ste totu�si

cineva ��n roman �si acesta este SilivestruCapitanovici. Om ca de vreo 50 de ani, erudit�si nec�as�atorit (Emile Durkheim ar subliniastatutul de celibatar, motiv�and sinucidereaca lips�a de integrare), acaparat de surorileacre �si nem�aritate, Silivestru are o unic�aobsesie- aceea de a intra ��n r�andul lumii, de aavea �si el copii:"Sim�tea nevoia imperioas�a aprocre�arii, a perpetu�arii familiei sale pe pragulextinc�tiunii". A�sa cum am subliniat deja,C�alinescu ��i construie�ste un portret psihologic��n oglind�a, la antipodul personajului adaptatlumii moderne. Jim este vesel �si pus pe glume,Silivestru "��ncruntat �si ursuz mai tot timpul";Jim abordeaz�a femeile cu siguran�ta �si lejerita-tea unui dandy, ��n timp ce Silivestru trimitescrisori dup�a model vechi, ��n care cuvintele"dragoste" �si "c�as�atorie" nu ap�areau. Jim ��siinformeaz�a familia c�a se ��nsoar�a, Silivestrucere umil acordul surorilor. Exemplele potcontinua, dar interesul meu este s�a demonstrezc�a de la un anumit prag profesorul de istorienu mai reprezint�a ��n mod evident lumea veche,sinuciderea lui situ�andu-se la grani�ta incert�adintre depresia dispozi�tional�a �si revela�tiaabsurdului.F�ar�a s�a fac�a trimitere ��n mod con�stient la o

simptomatic�a particular�a, C�alinescu creeaz�aun personaj marcat de ceea ce psihologiinumesc "nevroz�a de e�sec" �si care vizeaz�asubiec�tii ce nu pot suporta s�a ob�tin�a tocmaiceea ce-�si doresc mai intens. Oamenii cu


90

aceast�a afec�tiune se pot pl�ange de soartanefericit�a, d�and vina pe nenoroc, blestemesau pe ceilal�ti, ��n realitate �ind subjuga�ti defrica de a tr�ai pl�acerea realiz�arii propriilordorin�te. Astfel, Silivestru duce tratativeformale cu poten�tiale neveste, tratative ce��ncetau brusc din sil�a de b�arfeala surorilor �side frica lucrurilor pe cale de realizare. Scindat��ntre instinctele virile �si teama de necunos-cut, Silivestru supravie�tuie�ste astfel timp��ndelungat, f�ar�a s�a se g�andeasc�a nicio clip�a lamoarte, cu at�at mai pu�tin la autosuprimareaexisten�tei. �I�si alege partenera �si ac�tioneaz�ade �ecare dat�a ��n aceea�si manier�a, femeianeav�and niciodat�a o identitate conturat�a,�indc�a Silivestru nu cunoa�ste �orul dragostei.Compulsia la repeti�tie ��l ��nr�aie�ste, dar alegereaprin similaritate-continuitate ��i confer�a, oric�atde paradoxal ar p�area, un soi de mecanism deprotec�tie tocmai prin obi�snuin�t�a. Ghenca ��ispune limpede:"De ani de zile te tot logode�sti�si nu te mai ��nsori niciodat�a.""Fisura" este generat�a de un factor exterior-

nunta lui Jim cu Vera- momentul caredezv�aluie, prin contrast, solitudinea lui fun-damental�a. Silivestru trece prin faza deentuziasm, frecvent ��nt�alnit�a ��n cazurile desinucidere, ��naintea marii pr�abu�siri ��n abis.V�az�and cuplul de tineri adu�si ��mpreun�ade un miracol inexplicabil, de un miraj alproviden�tei, profesorul ��ncearc�a �si el aceast�acale. Iese pe strad�a �si prive�ste ca un "hipno-tizator" ��n jur, pentru a provoca destinul. Ofemeie se opre�ste �si-i z�ambe�ste, dar Silivestrun-are su�cient curaj �si, neobi�snuit cu astfelde spontaneitate erotic�a, fuge. Trece prindelirul mistic �si-�si procur�a c�ar�ti de magie �side spiritism, face tot felul de formule ca s�ast�arneasc�a dragostea ��n jurul lui. Nu ��n�telegec�a r�ad�acina e�secului se a��a ��n compulsia larepeti�tie, plas�andu-se invariabil ��n acelea�sisitua�tii nepl�acute �si cu �nal ��nchis.Urmeaz�a ��nt�alnirea e�suat�a cu o prostituat�a,

de la care se ��ntoarce "obosit �si deprimat", dar

��mpov�arat cu o nou�a idee ce persist�a ��n c�ampulcon�stiin�tei: moliile "��i m�ancaser�a vitalitatea",degeaba vrea s�a se c�as�atoreasc�a, �indc�a nu are"seve creatoare".Dac�a George C�alinescu ar � trasat o leg�atur�a

clar�a ��ntre obsesia sterilit�a�tii �si g�andul sinu-ciderii, personajul s-ar � ��nscris perfect ��nperimetrul ontologic al "casei cu molii",reprezent�and lumea anchilozat�a ��ntr-o �xitateanacronic�a. Albert Camus sus�tine c�a mo-mentul c�and "toate decorurile se pr�abu�sesc"poate avea loc �e ��n faptul cotidian cel maibanal, �e ��n contact cu ideea propriei mor�tisau a celor din jur. Astfel, Silivestru numeditase p�an�a atunci la soarta uman�a �si nu��n�telesese ��n moartea celuilalt destinul ce-lp�andea. Moartea fusese pentru el o vorb�agoal�a, amintirea unui om sau a unei ceremonii,sentimentul c�a este un fenomen fabulos, cutotul ��ndep�artat. Despre escamotarea proprieimor�ti �si despre revela�tia original�a a �naluluiimplacabil vorbe�ste �si Yankelevitch. EmilCioran sus�tine c�a indivizii normali �si s�an�ato�si(Jim este un astfel de individ, nu-i a�sa?) v�admoartea ca venind din afar�a �si nu intrinsec�a�in�telor vii.C�alinescu nu mai p�astreaz�a personajul ��n

limitele lumii din care face parte �si, ��n loc s�a-�siurasc�a propria nefericire �si s�a-�si doreasc�a moar-tea �indc�a face umbr�a p�am�antului degeaba,Silivestru este chinuit zile intregi nu de ratareastatutului social �si uman, a�sa cum ne-am �a�steptat, ci de forma existen�tei sau inexisten�teidup�a deces. Ce-i drept, obsesia mor�tii estegenerat�a de ideea deprimant�a a sterilit�a�tii, iarfondul indispensabil al actului autolitic const�a��n dispozi�tia alterat�a de absen�ta integr�arii so-ciale sau familiale. Paradoxul pe care-l creeaz�a��ns�a C�alinescu este urm�atorul: dac�a personajulnu se suport�a ��n ipostaza actual�a �si via�ta luieste un e�sec, dac�a durerea psihologic�a de a �impotent �si izolat social este insuportabil�a,de ce ��si dore�ste supravie�tuirea con�stiin�tei �sicaut�a febril ��n ziare c�a s�a a�e v�arsta medie la


91

care mor oamenii? C�and cite�ste ��n "Universul"la anun�turile mortuare c�a oamenii decedeaz�a��n jurul v�arstei de 50 de ani, Silivestru estecuprins de panic�a, "doamna cu coas�a" �indmult mai aproape de el dec�at ��si inhipuise.Pentru c�a nu crede ��n su�et, moartea pentruel este anularea oric�arei con�stiin�te de sine,revela�tie mult mai dureroas�a pentru Silivestru,care vrea s�a r�am�an�a ��n eternitate cu totce reprezint�a el, "cu dragostea �si ura, cufoamea �si cu setea." Dispari�tia �zic�a i se pareinimaginabil�a �si ��nsp�aim�ant�atoare: "Nu puteapricepe cum el, care tr�aia �si g�andea, avea s�adevin�a nimic.(...) Nici m�acar speran�ta mor�tiinaturale, prin ��mb�atr�anire, a�sa de posibil�a ��nfamilia lui, unde Iaca murise centenar�a, nu-lm�ang�aia, �indc�a acum con�stiin�ta ��i era a�sade dureros ascu�tit�a, ��nc�at ��l treceau sudorilela g�andul c�a tot ce iubise ��n via�t�a avea s�a-llase indiferent." G�andurile din ultimele zileale personajului, intense �si dramatice, nuvizeaz�a un bilan�t dezam�agitor al existen�tei, ciformeaz�a exclusiv un proces de familiarizarecu moartea, o examinare febril�a a experien�teidescompunerii: "Incinera�tia str�aveche i se��nf�a�ti�sa mai bl�and�a dec�at inhuma�tia, dar �siacolo oroarea de coacere ��l tortura."Prin urmare, depresia lui Silivestru pleac�a

de la existen�ta solitar�a �si nesatisf�ac�atoare,dar sinuciderea are ca factor decisiv revela�tia�nalului implacabil: "La ��nceput lent�a, medi-tativ�a, obsesia mor�tii deveni at�at de violent�a,��nc�at ca s�a nu �e prins de moarte, se g�andis�a o pre��nt�ampine. �Si astfel ideea sinucideriiprinse r�ad�acini din ce ��n ce mai puternice ��n el,p�an�a ce se pref�acu ��n hot�ar�are nestr�amutat�a."Este interesant c�a unul dintre personajeleromanului Bietul Ioanide sus�tine c�a de celemai multe ori �oamenii care se tem de moartese sinucid, p�ar�andu-li-se, mister al psihologiei,mai acceptabil�a pieirea prin propria ini�tiativ�a�.Autosuprimarea lui Silivestru apare astfel

u�sor rupt�a din context, un caz de revela�tie anonsensului �si a spaimei de neant ��ntr-un decor

de baruri �si cinematografe, b�atr�ane care pars�a p�ac�aleasc�a timpul, tineri cu chef de via�t�a�si dornici s�a procreeze, vile cu teren de golf,liceeni cu g�andul la oracole �si gale de box,telefoane �si ma�sini Peugeot, nop�ti de amor cuimpresia de reinventare a cuplului primordial.�In aceast�a lume ve�snic nou�a �si ��ntotdeaunaaceea�si, Silivestru face �gur�a antagonic�a prindep�a�sirea realit�a�tii imediate. Dac�a pentru Jimtotul se ��nscrie ��ntr-un �resc nedisecabil, Sili-vestru devine pentru el ��nsu�si o ��ntrebare f�ar�ar�aspuns, dorin�ta intens�a de a tr�ai, f�ac�andu-ls�a doreasc�a, la fel de paradoxal, moartea. �Inplus, obi�snuit s�a cear�a m�acar p�arerea pentruorice decizie fundamental�a, de aceast�a dat�aSilivestru r�am�ane singur cu sine ��nsu�si ��n fa�tacelei mai di�cile alegeri. Nici o aluzie, nicio ��ncercare de implicare a surorilor, niciunsemn de disperare. Silivestru nu cere voie s�ase omoare, a�sa cum o via�t�a ��ntreag�a c�autase"avizul ��naltului consiliu familial" pentruc�a acum este dincolo de ceilal�ti �si deasuprafr�am�ant�arilor cotidiene. Omul-marionet�a ��siia ��n m�aini propriul destin �si se elibereaz�a deconstr�angeri.�Ingerul mor�tii, "un t�an�ar cu mari bucle

blonde, c�az�and pe umeri, ��mbr�acat ��ntr-untalar alb de velur sclipitor" ��l viziteaz�a ��n�ecare zi chem�andu-l ��n abis. Delir mistic,un prim simptom al unei boli psihice sauprezen�t�a real�a, av�and ��n vedere deschidereaspre paranormal a profesorului?G. C�alinescu descrie lapidar sp�anzurarea

personajului, dar nu e nimic convulsiv sauezitant ��n actul propriu-zis. Silivestru esteun alienat, din care s-a scurs parc�a �si ul-tima pic�atur�a de umanitate, un executantcon�stiincios al propriei misiuni.�In concluzie, din punctul meu de vedere, Si-

livestru Capitanovici dep�a�se�ste, prin medita�tiaasupra unui eveniment metaempiric cadrulrestr�ans al "casei cu molii", se opune super�ci-alit�a�tii lui Jim Marinescu, iar sinuciderea lui sesitueaz�a dilematic la grani�ta dintre ratarea ��n


92

plan personal �si spaima de neant, complicat�a,la r�andul ei, cu ideea unui posibil ��nceput dedemen�t�a.

Roni C�ACIULARU (Israel)ION CRISTOFOR � UN MARE POET!

(Mic preambul, la recenta carte de critic�a �sieseu literar, cu titlul ½ROM �ANES

,TE LA

IERUSALIM�)

Am avut prilejul, nu de mult, s�a fac cunos,tint,�acu minunatul critic literar, marele poet s, ieseistul de ra�nament care este, f�ar�a ��ndoial�a,domnul s, i maestrul Ion Cristofor. El, prinscrisul s, i faptele sale de cultur�a, s, i-a con-struit o imagine solid�a, de poet s, i de iubitor��mp�atimit de creat, ie literar�a. Asta, desigur,pentru cine are ochi cinstit, i s�a vad�a, s, i urechide sinceritate ca s�a aud�a. As, vrea s�a sublinezc�a mi-au pl�acut, de la-nceput, modestia s, ibunul simt, ale acestui distins intelectual s, imare artist, m-au cucerit m�asura, decent,a,naturalet,ea lui, a felului s�au de a �, ca s, i ooarecare timiditate de mult anihilat�a de sine��nsus, i, discret, ia, m�asura, fream�atul ascuns,exactitatea s, i decent,a vorbirii � adev�aratepetale de m�atase s, i albe s, i roz, s, i ros, ii sauviolet-albastre, ��ntr-un decor s�nt, it de faptede bine, de ��n�alt,area spiritual�a a arderilor unuirug cu sc�antei de stele, din balconul rece algarsonierei care, ca s�a �m sinceri, nici nu arebalcon...Omul acesta, care m-a onorat discret s, i

pregnant cu atent, ia sa, este un NUME derezonant,�a pentru literatura rom�an�a, dar s, ipentru cultura israelian�a. Ion Cristofor s-aconstituit, printre altele, din proprie init, iativ�a,��n vocea care prezint�a scrisul literar de limb�arom�an�a din Israel, deschiz�and cu onestitatepoarta Istoriei literaturii rom�ane pentru unelecondeie evreies,ti de aici, de la Yarcon s, i TelAviv, care au ca patrie limba de la Dun�are s, i

Carpat, i.Ion Cristofor este ��ns�a, ��nainte de ori ce, un

mare poet ale c�arui dimensiuni, mult apreciate,��nc�a nu sunt ��nt,elese su�cient, nu-s deslus, ite s, iprimite la valoarea lor real�a, s, i sunt sigur c�atimpul lucreaz�a, cu obis,nuita-i ��nc�ap�at,�anare,��n favoarea relief�arii mai corecte a acestuicondei, de o mare profunzime, cu re�ect�aride zbateri profund s, i adev�arat omenes,ti. Sin-gur�atatea, melancolia, tristet,ea, dezam�agirea,iubirea, durerea, revolta s, i sarcasmul, para-doxalul existent, ialism meta�zic, implicareaprofund�a ��n lumea sa imediat�a, insurgent,a,nelinis,tea, ca s, i dualitatea afectivit�at, ii s, icerebralit�at, ii, imagistica original�a, puternicexpresiv�a, metafora reverberatoare, realitateatrans�gurat�a s, i intens decantat�a, unghiurilede prezentare a ideilor s, i imaginilor, adeseacontrastante, juxtapunerile cursive s, i, uneori,s,ocant revelatoare, substant,a cu aer simbolist,��mpletit�a armonios cu g�andirea �loso�c�a, dars, i sarcasmul puternic, referitor la lumea ��n caree nevoit poetul s�a supraviet,uiasc�a � iat�a doaro parte din tr�as�aturile versului s, i su�etuluicristoforian, care m-au fascinat, solicit�andu-m�as�a-i cunosc tot mai mult parfumul de marearbore ��n templul poeziei.Desigur, doar poemele lui Ion Cristofor,

culese de mine, de pe ½str�azile� internetului,nu cred c�a-mi pot da o imagine complet�a.Dar s,tiu sigur c�a ce mi-a c�azut sub ochi, epoezie adev�arat�a! S, tiu sigur c�a tr�as�aturileenunt,ate mai sus, m-au ��nc�antat s, i m-aucucerit. B�ac�auan p�atimas, �ind, am crezut,la un moment dat, c�a simt, printre versurilelui Ion Cristofor, ceva din lacrima nepl�ans�aa tristului Poet al clavirelor s, i al piet,elorpustii... Era at�at de profund EL, s, i-at�at deinsu�cient cunoscut la timpul s�au! Iar azi,iat�a, Bacovia se a��a puternic ��n cons,tiint,apublic�a a culturii de valoare, red�and, mereumai mult, profunzimea s, i frumuset,ea �int,eiumane. Dar pentru acest stadiu, au trebuits�a treac�a ani s, i ani... M�a rog, eu s,tiu c�a sunt


93

subiectiv, dar s, i pe Bacovia l-am iubit de laprima noastr�a cunos,tint,�a (desigur, livresc�a)...P�acat c�a nu mai am nis,te tot at�at, ia anila-ndem�an�a, s�a-l v�ad pe Ion Cristofor la loculs�au mai adev�arat, ��n literele rom�anes,ti. Defapt, s, i-n zilele noastre este recunoscut s, iapreciat, s, i ��nc�a cu aur�a de pret,uire ��nalt�a avalorii unui talent indiscutabil. Dar ��mi places�a-mi ��nchipui ce va � atunci, atunci c�and...½Am adormit ��ntre oameni, m-am trezit ��ntre

c�aini� � spune undeva poetul. Este limpedec�a ��i repugn�a lumea mercantil�a ��n care ��i estedat s�a tr�aiasc�a. La locul s�au de munc�a � ca s,efal Departamentului cultural, de la Prim�ariaClujului, s-ar putea (conjunctural-politic)s�a �e nis,te remanieri. Poetul, tr�aitor s, i eldintr-o leaf�a, nu crede c�a-l vor afecta. ½Totus

,i

� mars,ez eu � dac�a vet

,i � atacat? �. La

��ntrebarea mea - o trist�a s, i ascuns�a resemnare,nu revolt�a, nu opozit, ie, nu lupt�a, ci deprimareret, inut�a, asta am v�azut pe chipul poetului.½Atunci, ��mi r�aspunde el, resemnat s

,i-ntors

linis,tit c�atre sine, m�a voi pensiona�... Are 61

de ani, iar la 60 Clujul l-a s�arb�atorit admirabils, i sonor. Dar este t�an�ar, cu ceva �re de p�arargintiu, put, in obosit de-o lume mic�a, princare-s, i poart�a demn modestia: cu m�asur�a s, ibun simt, . Totus, i, vizavi de vicisitudinile viet, iisale cotidiene, el se exprim�a, ��nc�a mai ��naintevreme, prin minunate versuri: ½Orchestrade jazz/cu bateristul negru al trupei/c�ant�anetulburat�a pe un ghet

,ar//Stau cu hubloul

deschis/s,i c�ant, s

,i c�ant, s

,i c�ant/��nchis ��ntr-un

imens Titanic de cuvinte//Afar�a se facede-odat�a toamn�a/afar�a bate cumplit un v�an�atv�ant//Cut

,itul ce-mi taie beregata/nu m�a

poate opri ca s�a c�ant/Cu precizia cu care sesting stelele/vom r�as�ari s

,i noi din p�am�ant�

(½Orchestra de jazz�). Fat,�a de lumeamercantil�a a actualit�at, ii ��n care e nevoit s�asupraviet,uiasc�a, el scrie: ½�In aceast�a lume dec�am�atari/��n aceast�a lume de m�acelari/��n caremuzele s-au angajat la bordel/nu es

,ti dec�at

un biet poet/tremur�and ca �ac�ara, ca t,apul ��n

rut/ deasupra unor versuri neterminate/bietchirias

,pe c�ateva hectare de melancolie�...

(½�In aceast�a lume de c�am�atari�). Iar ��n½Manualul bunului canibal� parc�a as, ��ntrevedeao continuare sarcastic�a: ½E mult mai folositors�a alc�atuies

,ti un mers al trenurilor/o carte de

telefoane pentru uzul s,omerilor ce caut�a un loc

de munc�a/un ghid de panic�a al ratat,ilor f�ar�a

partid/al celor ce n-au secretare s,i nici mas

,in�a

la scar�a/sau mai degrab�a alc�atuies,te o carte de

bucate pentru muritorii de foame/un manualpentru uzul bunului canibal� (½�In aceast�alume de c�am�atari�).Imaginile din poezia lui Ion Cristofor sunt

puternice s, i cer t�arie s, i sensibilitate, spre a� percepute. Pe c�at de deschis s, i echilibrats, i bonom se dovedes,te autorul ��n critica saliterar�a despre alt, ii � ��ntre care s, i prezen-tarea s, i comentarea a peste 120 de scriitoriisraelieni � pe-at�at de ½altfel�, paradoxal s, iso�sticat ��n sinea sa, fr�am�antat s, i introspec-tiv dedublat, c�aut�andu-se s, i recitindu-se s, irecompun�andu-se, ne apare ca poet. Iat�a:½Tulburat ies

,i noaptea pe balconul ��nghet

,at/

(uit,i pur s

,i simplu c�a garsoniera ta nu are

balcon�(...)//Prives,ti uluit cum s�angele t�au

ia forma s,i culoarea lunii/s

,i o ia razna pe

c�ampurile ��ntunecate/peste arbori, peste zi-duri s

,i case/plutind ca un zmeu de h�artie

creponat�a.//Uneori prin noaptea plin�a destele/zmeul portocaliu plutes

,te purtat de v�ant,

de respirat,ia mea/peste arbori s

,i z�ari, peste

case str�aine/vorbind ��ntr-o stranie, ne��nt,eleas�a

limb�a/pe care, copil �ind o ��nt,elegeam,

Doamne, /at�at de bine�.... Nu-i genul meu s�a citez mult s, i s�a spun

de la mine put, in. Nu asta ��mi propun. Darc�and este vorba de valoare autentic�a, cedez.Spre sust, inerea mai bun�a a celor enunt,ate mai��nainte, iat�a, redau c�ateva versuri (fragmentez,din p�acate!) prin care Ion Cristofor ��s, i vorbes,tesie ��nsus, i: ½S�arac es

,ti ��n lumina fulgerului/Tu

ce ascult,i la o fereastr�a deschis�a/ Privighe-

toarea c�ant�and ��n solemnele pajis,ti/ Visate de


94

cel orb./Se aude cum cade roua ��n infern/Unsc�art

,�ait imens de penit

,e cutremur�and cerurile/

(�In ceres,ti scriptorii se scrie cu s�angele t�au

acum.)/Cu brat,ul ��ntins ��n �ac�ara rece a

aerului/ �In t�acere ��t,i inventezi inima�.

Ion Cristofor ne cuceres,te prin profundulumanism al artei sale, greu s, i profund, prinasumarea unor tr�airi s, i deslus, iri ce dau origi-naliate s, i putere afectiv�a versului s�au, cu care��s, i distileaz�a �int,a, prin sentimente, g�anduris, i metafore de o mare frumuset,e. ½S�a �i omnu e at�at de us

,or/S�a �i mort nu e at�ata de

greu/ Pleac�a-te asupr�a-mi femeie/Cu chip de��nger cu chip de zeu//Umbra unei p�as�ari deprad�a/Imi trece acum peste fat

,�a/ Nourul tre-

ier�a aur diamante lumini/Spaime melancolies,i ceat

,�a// Pl�ansul copilului orb/Lumineaz�a

ferestrele casei din vale/Un tulnic din v�arf dedeal/Revars�a cetin�a stele s

,i jale�.

Iar c�and un astfel de scriitor, o astfel devaloare literar�a, prezint�a Rom�aniei scriitorii eiisraelieni, remarc�and, nu o dat�a, insu�cientaatent, ie ce se acord�a acestei semni�cativeramuri a scrisului literar rom�anesc, autorulact, ion�and cu consecvent,�a s, i seriozitate tocmaipentru a acoperi aceast�a lacun�a, este cazul s�aapreciem la Ion Cristofor s, i deosebita valoaremoral�a a omului, dublat, desigur, de un valoroscritic literar. Spun astfel s, i pentru c�a, iat�a,distinsul scriitor ��mbog�at,es,te Istoria literaturiide la Dun�are s, i Carpat, i cu un nou volumdespre condeiele israeliene de limb�a rom�an�a(dup�a alte trei remarcabile volume anterioare)intitulat, de ast�a dat�a, ½Rom�anes

,te la Ieru-

salim� . Dar despre aceast�a carte agreabil�a,pl�acut�a la citit s, i cu multe adev�aruri esent, iale,carte ce cont, ine 31 de scurte eseuri despreevreii rom�ani din Israel s, i scrisul lor � cu unviitor prilej.

Dr. Dan BRUDA�SCUAlexndru �TITRU�S � arcu�sul de aur alArdealului

Recent, sub egidaCentrul Jude�tean pentruConservarea �si Promova-rea Culturii Tradi�tionaleCluj, a ap�arut studiulmonogra�c intitulatAlexandru �TITRU�S� portret din cioburidatorat excep�tionalului

ziarist �si om de carte Sorin GRECU.Acesta, cu talantul �si harul binecunoscute,

reu�seste una dintre cele mai ��mplinite mono-gra�i consacrat�a p�an�a acum vreunui slujitor alfolclorului rom�anesc.Spre deosebire de al�ti autori, Sorin GRECU

nu recurge doar la documente de arhiv�a saula fotogra�ile ��ng�albenite de vreme �si p�astrate��n albume diverse ci reu�se�ste, recurg�and lacele mai diverse mijloace ale meseriei deziarist s�a ��l redea pe �TITRU�S posterit�a�tii ��ntoat�a complexitatea existen�tei sale �si ��n toat�afrumuse�tea artei sale de ne��ntrecut doinitor alardealului. Sorin Grecu este, pe r�and, reporter,reporter de investiga�tii, cercet�ator de arhive,dar �si participant discret la dialoguri �si evoc�arif�acute de mul�ti dintre cei care l-au cunoscut,ascultat �si pre�tuit pe Alexndru �TITRU�S, ceicare au lucrat de-a lungul timpului al�aturide el, de unii din membrii familiei sale, dar�si de simpli admiratori ai str�alucitei sale arte�si cariere. Prin aceast�a metod�a extrem dee�cient�a sub raport jurnalistic, Sorin GRECUscrie o pagin�a important�a a vie�tii culturale aclujului ultimilor 50 de ani, evoc�and destine�si personaje care, asemenea lui Alexndru�TITRU�S, au ��nnobilat prin munca lor via�tacultural-spiritual�a a capitalei de su�et aArdealului.Pe urmele lui Alexndru �TITRU�S, caut�and

s�a descifreze momente �si evenimente mai pu�tincunoscute din existen�ta lui, Sorin GRECU ne


95

poart�a �si prin locurile natale ale artistului,f�ac�andu-ne cunoscute persoane care au jucatun rol mai mult sau mai pu�tin important ��nvia�ta lui.Este foarte mare �si divers�a paleta celor ale

caror ��nsemn�ari sau amintiri sunt cuprinse ��npaginile acestui volum excep�tional. Unii dintreei au devenit de acum, asemenea lui Alexndru�TITRU�S, doar o amintire, re��nt�alnindu-se cumarele artist �si l�as�andu-se �si pe cealalt�a lumevraji�ti de m�aiestria arcu�sului lui. Sunt numeextrem de importante ale culturii clujuluisau ai altor teritorii. Ne-au re�tinut ��n moddeosebit aten�tia amintirile lui Negoi�t�a IRI-MIE, Horia B�ADESCU, Dumitru F�ARCA�S,Dorel ROHIAN, Gheorghe ZAMFIR, CornelUDREA, Adrian GR�ANESCU, Ilie C�ALIAN,Mihaela BOCU sau Dorel VI�SAN, ca s�aamintim doar c�a�tiva.Recenta monogra�e semnat�a de Sorin

GRECU nu este o carte u�soara ��n sensul c�a ��loblig�a pe cititor s�a o parcurg�a p�an�a la cap�atpentru c�a, cu �ecare nou�a pagin�a, a��a noi �sinoi am�anunte care ��i permit s�a refac�a portretulomului �si artistului memorabil care a fostAlexndru �TITRU�S.Mai pu�tin interesante ni s-au p�arut nou�a, cel

pu�tin, unele din relat�arile membrilor familieiartistului, p�ar�andu-ni-se nesemni�cative ��nraport cu at�atea �si at�atea lucruri excep�tionaler�amase ��n memoria celorlal�ti interlocuitori aiautorului volumului. Lucrarea este completat�a�si de numeroase fotogra�i ale artistului, dar �siale unora dintre cei care au vorbit �si scris des-pre rela�tia lor cu Alexndru �TITRU�S. Considerlucrarea de fa�t�a una extrem de reu�sita �si deutil�a celor care vor dori ��n viitor s�a cunoasc�amai mult despre marele artist �si lumea lui.

Sub semnul credin�tei �si al dragostei de�tar�a

Pavel R�atundeanu-Ferghete este aproapeun autodidact, cel put, in��n privint,a literaturii,originar din localitateaS�ampetru-Almas,ului,tr�aitor ��n prezent ��n satulCiub�ancu�ta de pe razacomunei Recea-Cristur,

jude�tul Cluj. Dup�a ce a trudit s, i ucenicit,vreme de decenii, pentru culegerea �si valori�-carea folclorului literar transilvan, pe care l-apublicat, deja, ��n nu mai pu�tin de 7 volume(4 volume de colinde �si c�ate un volum debalade, folclor pentru copii �si, respectiv, unulconsacrat ritualului ��nmorm�ant�arii, acesta dinurm�a �ind publicat, anul trecut, sub auspiciileCentrului de Conservare �si Promovare a Cul-turii Populare Tradi�tionale Cluj, s-a ��ncumetats�a publice s, i propriile sale creat, ii literare.�Inc�a din perioada studiilor sale liceale, a

publicat versuri proprii ��n revista ½MuguriiSilvaniei�, iar ulterior ��n revistele ½Astradejean�a�, ½Eseu� �si ½Impact�.La aproape 65 ani, Pavel R�atundeanu-

Ferghete se ��ncumet�a s�a debuteze �si editorialca poet. Recent, la editura ½Contrafort� dinCraiova, a ap�arut volumul ½Iisus Hristos �dreptul la ve�snicie�, volum prefa�tat de cunos-cutul critic literar Lucian Gruia.Volumul de poezii al lui Pavel R�atundeanu-

Ferghete nu este unul spectaculos sau �socantdec�at ��n m�asura ��n care ��ntr-o perioad�a a post-modernismului el propune cititorilor s�ai c�ateva��ncerc�ari lirice promi�t�atoare, inspirate �e deistoria na�tional�a, de teme cu substrat religios,�e de spa�tiul ambiental ��n care munce�ste �sitr�aie�ste.In spirit de deplin�a onestitate trebuie s�a

avertiz�am cititorul c�a din paginile acestuivolum nu lipsesc unele formul�ari inspiratede crea�tia popular�a at�at de cunoscut�a �si


96

drag�a autorului. Pavel R�atundeanu-Ferghetese remarc�a ��ns�a �si prin respectul pe care ��larat�a unor ��nainta�si celebri �e din domeniulliteraturii, precum Eminescu, Blaga, Labi�s, �edin cel al sculpturii, ilustrat�a de ConstantinBr�ancu�si. La astfel de poeme nu po�ti s�a nuobservi pe de-o parte admira�tia profund�a �sisincer�a ar�atat�a ��nainta�silor s�ai, iar pe de alt�aparte cultura sa vast�a �si divers�a, nea�steptat�apentru un om de condi�tia sa.La ��nceputul acestui volum de versuri

autorul a�seaz�a testamentul lui Avram Iancu,avertiz�andu-�si ��n felul acesta cititorii, ��n modindirect, de faptul c�a va consacra destul demulte din versurile sale nu numai �tinuturilorsale de ba�stin�a sau tr�as�aturilor de aleas�a �siautentic�a noble�te spiritual�a ale �t�aranilor, ��nlumea c�arora tr�aie�ste zi de zi, ci �si respectului�si dragostei fa�t�a de trecutul �si istoria neamuluis�au, fa�t�a de �tara sa.Cum era �si �resc, autorul r�am�ane ata�sat �si

fa�t�a de valorile �si simbolurile credin�tei cre�stinede care este profund ata�sat.Lectura acestui volum surprinde uneori prin

unghiul abord�arii, dar �si prin valen�tele esteticeindiscutabile ale unora din versurile sale.Se pare c�a profunda sa cunoa�stere a fol-

clorului a fost bene�c�a, oferindu-i nu o dat�aautorului teme pe care le trateaz�a cu har �sitalent, promi�t�and satisfac�tii estetice indiscuta-bile ��n viitoarele sale crea�tii poetice.

Ionut,CARAGEA (Canada)

Sorin Cerin, un scriitor agramat,produce pe band�a rulant�a c�ar�ti ridicolecu citate sataniste

�In urm�a cu trei ani ��l descopeream peSorin Cerin, un scriitor care se remarcaat�at prin numeroasele anacronisme �si gre�seligramaticale care se reg�aseau ��n opera sa,c�at �si prin �lozo�a redundant�a pe care o

promova - coaxialismul. Citindu-i volumul½Culegere de ��n�telepciune� ap�arut ��n anul 2009la editura Eminescu, spuneam c�a Sorin Cerinscrie tot ceea ce ��i trece prin cap despre unanumit subiect sau o anumit�a tem�a major�a avie�tii. Mii de propozi�tii ridicole, cu formul�aricopil�are�sti sau expresii st�angace, din care sedesprind doar c�ateva citate care merit�a s�a �epublicate ��n ziarul �scolii, ��n gazeta de liceu,�si nu ��n edi�tii ample ale unor edituri private,unele dintre ele de mare notorietate. Saupoate c�a nu mai putem vorbi de notorietate ��nmomentul ��n care criza economic�a for�teaz�a s�ase ajung�a la unele compromisuri? Dar chiara�sa, f�ar�a s�a se mai �tin�a cont de absurdit�a�tile �sigre�selile din con�tinutul unui manuscris?�In lips�a de calitate, opera unui autor de

aforisme nu poate � salvat�a prin cantitate.Oricine poate scrie mii de citate absurde, lanimereal�a, sper�and ca unul la o sut�a s�a �ecel norocos. Criticii, care au fost mult prea��ng�aduitori cu Sorin Cerin, i-au sugerat deat�atea ori s�a-�si revizuiasc�a opera. Autorul a��n�teles altceva �si, ��n goana sa dup�a celebritate,a g�asit o editur�a privat�a, cu nume mare,care s�a-i publice toate elucubra�tiile �si gafelegramaticale, f�ar�a o veri�care de con�tinut. . . ()A�sadar, din volumul pus la dispozi�tie gratuit,��n format electronic, pe siteul �In�telepciune.ro,am selectat urm�atoarele (pag. 3):½Edi�tie de referin�t�a. Toate operele de

aforisme care au cunoscut �si ��nainte luminatiparului vor � citate doar ��n actuala formul�a��mbun�at�a�tit�a a edi�tiei de referin�t�a.�S�a ne convingem deci ce ��nseamn�a o edi�tie de

referin�t�a, judec�and dup�a spusele unei edituriimportante din Rom�ania:Cu to�tii suntem o urm�a a str�amo�silor

no�strii pierdut�a ��n z�apada glacial�a a Timpului��nghe�tat (citatul 281); Existen�ta nu vreanimic mai mult de la noi, dec�at iubire �si se va��mbr�aca imediat ��n �tinuta sa de gal�a pentruochii no�strii, �ind mai frumoas�a ca niciodat�a(citatul 3349); Nu pl�ange frumoas�a �oare


97

izvor�at�a din haosul lacrimii Lui Dumnezeu.�Intr-o zi ochii no�strii se vor ��mbr�a�ti�sa (citatul3756); Sinuciderea este unica �sans�a de a�tireg�asi amintirea eternit�a�tii tale ��nainte de a tel�asa Iluzia Vie�tii s�a o faci (citatul 4541); Via�ta��ti cere totul pentru a�ti da ��n schimb moartea(citatul 4716); F�ar�a de izb�avirea mor�tii via�ta�si-ar ��ndeplini cu prisosin�t�a rolul, acela de a�tiucide ��n totalitate libertatea propriului t�auspirit (citatul 5269); Somnul vie�tii este unvis primit ��n dar de la Dumnezeu pentru a�tiar�ata ce poate ��nsemna umbra fa�t�a de LumeaLuminii Eterne (citatul 5750); A � al�aturi denemurire este echivalent cu a�ti ��n�telege propriata moarte (citatul 6220); A�ti aminti nemurireaeste la fel ca �si cum ai memora eternitatea tade dincolo de na�stere �si de moarte, de dincolode orice via�t�a (citatul 6852); C�and norii vordeveni mai grei dec�at p�am�antul din noi duso via�t�a de c�atre pa�sii Destinului �ec�aruia,vom ��n�telege c�a nu ploaia clipelor din ei ne-au��ntunecat soarele vie�tii, ci lipsa de a � noi��n�sine (citatul 57); Este r�as�aritul mai superiorapusului doar pentru c�a ��l precede cu o zi iarapusul precede r�as�aritul cu o noapte? Ar mai �ziua f�ar�a noapte �si r�as�aritul f�ar�a de apus, via�taf�ar�a de moarte? (citatul 88); Ochii t�ai vor �mereu mult mai al�aturi de su�et dec�at oricareparte a trupului except�and inima (citatul 74);A�ti g�asi m�antuirea de sine oriunde altundevadec�at ��n tine este o mare imposibilitate (citatul255); Destinul este r�aul Adev�arului Absolutcare curge prin liniile propriilor noastre p�almib�at�atorite de clipele de�sert�aciunii (citatul 339);Urma pa�silor Destinului t�au se vor pierde ��nninsoarea clipelor acestui timp iluzoriu (citatul352); Am s�a m�a a�sez ��n bra�tele luminii ochilort�ai pentru a�ti putea contempla a�strii in�ni�tidin tine (citatul 513); Te simt al�aturi de minechiar �si atunci c�and locuie�sti ��n �orile demeri ai amintirii mele (citatul 614); A crede��nseamn�a ��nainte de toate a�ti aminti (citatul960).Dup�a ce am citit un sfert de carte detect�and

gre�seli ru�sinoase �si abera�tii de care ar r�ade�si un pre�scolar, mi-am zis c�a poate exist�a of�ar�am�a de speran�t�a, �tin�and cont de faptul c�aautorul vorbe�ste a�sa frumos despre Dumnezeu�si lumina etern�a. Am a�steptat o continuare peaceast�a tem�a �si am descoperit c�a Sorin Cerin apublicat o alt�a carte de aforisme purt�and titlul½Iluminare�. O carte care a fost editat�a ��nmai 2011, cu ajutorul unei platforme indepen-dente de publicare (CreateSpace IndependentPublishing Platform), care are ISBN �si sevinde chiar pe gigantul Amazon. Nu �stiu c�ata cheltuit autorul pentru a se publica singurcu ajutorul acestei platforme sau pentru a-�siexpune marfa pe Amazon �si nici nu m�a inte-reseaz�a. Fiecare ��si vinde c�ar�tile cum poate.Eu am fost atras de titlul c�ar�tii, pentru c�aIluminarea este un subiect ��n�al�t�ator, care facereferire la acea stare de fericire �si mul�tumire aoamenilor. C�and colo, ce am descoperit? Uncurent modern, prin care autorul ��si exprim�aadmira�tia fa�t�a de un Dumnezeu al luminii,dar acest Dumnezeu este ��nsu�si Satana! Iat�ac�ateva exemple: ½Adev�aratul Dumnezeu careeste Lumina Divin�a este Satana! Cel maimare deschiz�ator de drumuri al omenirii, celcare scoate mereu binele ��n eviden�t�a.� (citatul47, pag. 10); ½Satana este marele bine allumii �indc�a prin el to�ti cei care huzuresc prinbinele religios, pot � oric�and sorti�ti e�secului.�(citatul 48, pag. 11); ½Religiile te oblig�a cufor�ta s�a le accep�ti binele, pe c�and Satana ��tid�a libertatea de a alege.� (citatul 49, pag.11); ½Satanism ��nseamn�a liberatea individuluif�ar�a a st�anjeni �si libertatea celorlal�ti indivizicum face cre�stinismul iudaic sau alte religii.�(citatul 54, pag. 11); ½A te ruga la Satanaeste adev�arata virtute a omului ��nstr�ainat deperversiunea religiilor.� (citatul 56, pag. 12).Citind �si aceast�a carte, am fost profund

dezam�agit, dar mi-am zis c�a trebuie s�a maiexiste speran�t�a pentru autor. Am pus ochiipe o alt�a carte de-a lui, Paradisul �si Infer-nul, publicat�a ��n 2011 pe aceea�si platform�a


98

independent�a de publicare din S.U.A., �si amdescoperit urm�atoarele citate: ½Doar cel c�azutdin paradis poate s�a pre�tuiasc�a infernul.�(citatul 5, pag. 5); ½Nu exist�a iubire care s�aexiste ��n paradis.� (citatul 9, pag. 5); ½Odat�aajuns la por�tile paradisului vei iubi infernul�si astfel vei realiza c�a ��n paradis nu po�tiajunge cu adev�arat niciodat�a.� (citatul 10,pag. 5); ½Pentru om adev�aratul paradis este �siva r�am�ane pentru vecie infernul din mijloculparadisului Lui Dumnezeu.� (citatul 184,pag. 30); ½Paradisul este lacrima desfr�auluiLui Dumnezeu.� (citatul 214, pag. 34); ½�Inparadis p�an�a �si Diavolul este considerat unDumnezeu.� (citatul 270, pag. 42).Care este concluzia dup�a citirea acestor

c�ar�ti? Concluzia este c�a Sorin Cerin este unscriitor agramat care produce c�ar�ti ridicolepe band�a rulant�a. Se folose�ste de numele luiDumnezeu, de lumin�a, de iubire pentru a-lsl�avi pe Satana. O ��ntreag�a oper�a menit�as�a dea dureri de cap �si celui mai r�abd�atordintre cititori, o ��ntreag�a oper�a care poateinduce ��n eroare oameni cu principii solide �sicredin�t�a ��n valorile cre�stine. M�a ��ntreb, careeste visul lui Sorin Cerin ca scriitor? Cum vreas�a r�am�an�a ��n istoria literaturii rom�ane �si apoporului cre�stin rom�an? Oare este con�stientde ceea ce scrie sau are revela�tii ce provin dela Dumnezeul s�au ½desfr�anat�? Oricum ar �,��ntreaga oper�a cerinian�a este o pierdere detimp. Iar aceasta nu poate � salvat�a de c�atevacitate care, �ind extrase din mormanul demizerie, pot avea o oarecare frumuse�te. . . subinciden�ta ��nt�ampl�arii ��nt�ampl�atoare...

Ionel POPA

CARTEA TABITEI

Anul literar 2010 a fost anul romanului.2011 se anun�t�a la fel. Femomenul este bene�cpentru o literatur�a care de la origini este

dominat�a de poezie ( ��n bine, dar �si ��n r�au; deaici una din cauzele provincializ�arii literaturiinoastre) A�rma�tia nu neag�a valorile poeticeuniversale precum Eminescu, Blaga, Bacovia,Barbu, ci doar poezia pe stoc (mult�a) ,�e eachiar de valoare, dar oricum neaduc�atoarede plusvaloare. Literatura rom�an�a a maicunoscut o perioad�a c��nd romanul de ��nalt�avaloare a dominat sau a coabitat pa�snic �sifructuos cu poazia� epoca interbelic�a. Sunt��ncrez�ator c�a apari�tiile viitoare, cele de dup�aVia�ta lui Kostas Venetis de Octavian Soviany�si Acas�a, pe C��mpia Armagedonului, de MartaPetru, ��mi vor con�rma previziunea.Ipostaza de romancier a profesoarei de

istoria �loso�ei, Marta Petreu, nu trebuiechiar s�a surprind�a prea mult. Poezia, eseul�loso�c prin frazarea lui, sc�ap�arile autobiogra-�ce din unele texte ( vezi capitolul �amintiridin copil�arie� din �nalul volumului Filoso�iparalele), prin alchimia lor subteran�a anun�tau�si ipostaza de prozator.Acas�a, pe C��npia Armaghedonului este

��n primul r��nd un roman psihologic �si apoi unulsocial, sub ambele aspecte se ��nscrie ��n tradi�tiaSlavici-Ag��rbiceanu-Rebreanu-Pavel Dan, darnu epigonic, ci novator, original ��n numepersonal nu postmodernist. �In acela�si timp e �siromanul con�stiin�tei personajului narator (ro-manul este scris la persoana ��nt��i singular) carecaut�a r�aspuns la ��ntrebarea: m-am pozi�tionatcorect ��n r�azboiul iehovistului Ticu �si ��n cel cusuceala Mic�ai, ��n cel dinte ei, dar �si ��n r�azboiulsatului cu Istoria? Parafraz��nd o imagine dinroman, pot spune c�a naratorul face autopsiavie�tii familiei sale pe fundalul unui segmentistoric. Trama romanului este edi�cat�a peun con�ict puternic din s��nul familiei. Darsurpriz�a. Con�ictul nu este axat pe cel cu careromanul mai vechi sau mai nou ne-a obi�snuit:lupta pentru parvenire, pentru ��mbog�a�tire,pentru mo�stenire. Con�ictul, la prima vedereconfesional, este unul existen�tial materializat��ntr-o lupt�a de natur�a psihologic�a de uzur�a


99

��ntre un so�t �si nevasta sa, lupt�a la care asist�acopiii (Marta, Tinu �si Tabita) �si care numaidup�a moartea p�arin�tilor devine subiect demedita�tie pentru Tabita, viitoare scriitoare.Dup�a cum aminteam, din roman nu lipse�stecontextul istoric surprins prin c��teva episoadeemblematice. Prin urmare raport��ndu-ne latimpul nara�tiunii, miza romanului nu mai esteobsedantul deceniu. Con�ictul este men�tinut��n parametrii coleziunii psiho-existen�tialedintre dou�a for�te egale ca putere, pe carenumai moartea le poate concilia. Oare, chiar��nt��mpl�ator, contrar voin�tei so�tiei, cei doi so�ti��nvr�ajbi�ti sunt ��ngropa�ti al�aturi?�In romanul Martei Petreu numai toposul este

rural, problematica lui este una de psihologieabisal�a. Zic��nd aceasta g��ndul mi se ��ntoarcela nuvvelele lui Liviu Rebreanu de a�sa zis�ainspira�tie �t�ar�aneasc�a (R�afuiala, Nevasta �s,a.)De la suprafa�ta anecdotic�a (evenimen�tial�a)�si p��n�a ��n cele mai �ne pliuri ale sale Acas�a,pe C��mpia Armaghedonului este un romanpsihoanalitic despre c�aile su�etului care sedovedesc mai ��ntortochiate dec��t cele ale Dom-nului. Romanul ne men�tine ��n sfera marilorteme ale literaturii: via�ta �si moartea; iubirea �siura;confesiune �si libertatea individului; istoria�si individul; libertate �si ��nc�atu�sare, toate subdiferite chipuri individualizate psihologic �si deun anumit cronotop �si v�azute prin fulgura�tiitensionate, care aminte�ste de tragedia antic�a.�In acest sens sunt emblematice propozi�tiile:�(. . . ) moartea e sora noastr�a trupeasc�a�;�Via�ta e un lucru frumos�; �s��ngele este parte�si a vie�tii �si a mor�tii�; �eu trebuie s�a ��nv�a�t, f�ar�amenajamente �si f�ar�a mofturi, din vreme, c��teceva despre am��ndou�a.�Pe c��ntarea preotului la slujba de

��nmorm��ntare a Mic�ai, element proustian,Tabita ( �ica cea mic�a ,naratoarea din roman)retr�aie�ste via�ta familiei sale (bunici, p�arin�ti,copii) pe durata a trei perioade istorice (in-terbelic�a, comunist�a, postcomunist�a). CarteaTabitei este fructul memoriei involuntare, a

mi�sc�arii memoriei afective.FACEREA ��ncepe�C��nd s-au luat ��n 1918, el [Indrei din Cutca,era ��ac�au tomnatic, de treizeci �si cinci deani,] �si ea [Ana din �Somcuta de dou�azeci�si opt de ani]. �Ei au f�acut patru copii,pe Alexandru, Marta, Nelu �siMaria (mamaTabitei,)to�ti frumo�si, mo�stenind statura lui��nalt�a �si privirea direct�a drept ��n fa�t�a�.Una din probele examenului de prozator

pe care autoarea o trece cu ceva emo�tii estecea a portretului. Portretul trece ��ncet de lacel �zic la cel psihologic, de la cel social lacel caracterologic. Iat�a c��teva extrase careilustreaz�a cele a�rmate: �Erau grozavi p�arin�tiino�stri, cu r�azboiul lor [. . . ] �Si erau a�sa deocupa�ti s�a se p��ndeasc�a �si s�a lupte [. . . ] Aveauam��ndoi o colosal�a putere de a tace, el prin�rea lui, ea prin durere �si m��ndrie.� El estemereu ��ng��ndurat �si scor�tos�, icapabil s�ar��d�a.Inima mamei e ��mpietrit�a�, iar privireametreu �neagr�a �si ��nd��rjit�a�. Mica este slobod�ade gur�a, de la simpla admonestare p��n�a lablestem.Dincolo de confesiune, religia �si a luiTicu �si a Mic�ai este munca. P�arin�tii Tabiteisunt un amestec foarte curios de calit�a�ti �sidefecte.Ceea ce ��i aproprie �si ��i aseam�an�a esteacel act de exesten�t�a pe care ��l numim �tr��ntacu via�ta�Dup�a toate datele din roman , Ticueste o variant�a de Ion.Unul din motivele importante ale romanului

este fotogra�a. .Privind fotogra�ile naratoarea��ntoarce c��te o �l�a de istorie.Fotogra�a d�asama de starea social�a, moral�a, caracte-rial�a,biologic�a a personajului. � �In una din celemai vechi opze, Tabita vede o adoloscent�a prea�elegant�a pentu o �t�aranc�a�, dar cu �spateledrept �si capul ridicat, gata de-a privi pecineva ��n ochi�. �Intr-o fotogra�e din timpulr�azboiului, mama �apare ��n toat�a str�alucirea eide fat�a, un amestec de nimf�a naiv�a �si pas�arede prad�a.� Este o adev�arat�a menad�a dinalaiul lui Dionisos, dar care nu se ��mpline�ste�si nu se manifest�a. Mica, constat�a �ica ecolosal de ambi�tioas�a �si ��nc�ap�a�t��nat�a. Este


100

un amestec de-a dreptul misterios de ��nger�si demon, de pl�acerea a culturii �si izbucniribarbare.Personajul este f�acut din aspira�tii �sifrustr�ari. A fost mai mult c�as�atorit�a dec��t s-ac�as�atorit cu un b�arbat pe care nu l-a dorit,nu l-a iubit �si nu l-a pl��ns la moarte, darl-a acceptat dintr-o m��ndrie r�anit�a. Mica neaminte�ste de nevasta din nuvela omonim�a alui Liviu Rebreanu. Autoarea a ��mbog�a�titpinacoteca feminin�a a prozei rom�ane�sti cu unpersonaj memorabil.Al�aturi de Mica �si Ticu, Tabita este

nu numai un personaj principal, ci unulfunc�tional.Din momentul ��n care a��a �facerea�ei, Tabita, viitoare scriitoare, r�am��ne marcat�a,consider��ndu-se toat�a via�ta un � copil alpedepsei �si al r�azbun�arii. Retr�aind via�tafamiliei, Tabita trece printr-un proces de�cunoa�stere de sine�, de febril�a c�autare a unorr�aspunsuri la ��ntrb�ari existen�tiale. Scrierearomanului este un act de eliberare de obsesia��ntrb�arilor. Tabita, personajul narator, estecentrul centriped al puzzele-urile din care estecostruit�a trama romanului.Apari�tia ��n Cutca a sectelor religioase este

imaginea ��n oglind�a a mersului istoriei dinveacul XX. Dup�a Al Doilea R�azboi s-a impus��n mod violent o alt�a �si unic�a sect�a , dicta-torial�ar, comunismul. Existen�ta dramatic�aa familiei se acutizeaz�a odat�a cu dezastrulsatului rom�anesc (a societ�a�tii) ce ��ncepe prinnoua sect�a. Iehovistul Ticu, care propov�aduiavenirea Apocalipsei, a fost doar ��ntr-o eroarearitmetic�a . Apocalipsa a venit mai repededec��t a profe�tit-o el, sub chipul comunismului.Trimiterile la realit�a�tile comuniste sunt

numeroase, variate ca spectru �si punctuale.Scriitoarea reconstituie fa�ta adev�arat�a a epociif�ar�a noltagi idilice dup�a momentul interbelic,cunoscut doar livresc, dar �si f�ar�a patri-pris�uri p�atima�se ca al�ti confra�ti sau s�a cad�a ��ncapcana propagandei comuniste. P��n�a la mo-mentul scrierii romanului (2011) nici perioadapostdecembrist�a nu este altfel. Mizeria �zic�a

a habitatului, mizeria moral�a, ho�tia, s�ar�acia,minciuna politic�a sunt prezente ��n continuare,difer�a doar stilul, dar tot vandalism se cheam�a(vezi p. 254-255, dar �si altele). Comunismul acultivat, a educat tot ce era r�au ��n om. Acum,��n prezentul romanului, culegem. . .Interesante �si semni�cative sunt cele trei

cuv��nt�ari �tinute de predicatori iehovi�sti la��nmorm��ntarea fratelui lor, Ticu. Cuv��nt�arilesubculturale sunt pline de cacofonii, dezacor-duri, de pr�ap�astii logico-semantice, repeti�tii,tautologii, de �rupturi� ��ntre un fond lexical �sineologisme. Dac�a ��ti imaginezi (nu este greu,textul te ajut�a) �si elementele nonverbale �si pa-raverbale , efectul este de un comic irezistibil,dar grotesc. Acei predicatori-propagandi�stifolosesc limba de lemn. E clar. Autorulromanului vizeaz�a o anumit�a realitate. Subun anumit aspect, problematica romanuluinu se deosebe�ste prea mult de alte romanepostdecembriste. Originalitatea lui vine dinalceva. �In primul r��nd din universul uman �sidin personajele care se abatbde la tipologiacunoscut�a. �In al doilea r��nd prin scriitur�a, �sic��nd zic scriitur�a am ��n vedere un complex decomponente, de la limbaj la motive �si imagini,de la structura copozi�tional�a la tehnici nara-tive.Textul romanesc este irizat biblic. sunt

numeroase situa�tile, imaginile �si parafraz�arilecare ne conduc spre Vechiul Testament. Deasemenea, multe din secven�tele narative au osintax�a �si un ritm biblic, Un singur exemplueste su�cient. Sub starea psihologic�a indus�ade ��nmorm��ntarea mamei memoria naratoareireface genealogia neamului, din trecut p��n�a laea (vezi ��nceputul romanului). �Si despre titlulromanului se poate glosa pornind de la ideeaenun�tat�a.Cunosc�atoare de �loso�e, cu ��nclina�tii spre

specula�tie (abstract�a) autoarea nu cade ��np�acatul scrierii unui roman uscat (eseistic!) peo idee-tez�a. Carnea vie de sub crusta memorieiviermuie�ste de concret ��nc�arcat de semni�ca�tii


101

��n leg�atur�a cu individul, cu familia, cu istoria.Marta Petreu a trcut cu bine examenul de

romancier. Sper ca �si ��n aceast�a calitate s�adevin�a incomod�a.

FLORINA ILIS� CRUCIADA COPIILOR � CR, 2005

Fi�se la o nou�a lectur�aSubiectul este

senza�tional, precum�stirile din ziarele descandal. Evenimenteleimaginate sunt grave,iar cobor��rea lor ��n ludi-cul copil�ariei dezv�aluie�si mai ap�asat g�auriledin �svai�terul rom�anesc.Bogat ��n evenimente �si

personaje, cu un ritm captivant, subiectuleste aproape imposibil de rezumat, �si la urmaurmelor un rezumat ar � �si inutil. Titlul roma-nului, mai ales c�a trimite spre un evenimentistoric tragic din secolul al XII-lea (Cruciadacopiilor), e su�cient pentru a trezi curiozitatea�si a ��ndemna la lectur�a.

*

Problematica este una complex�a at��t printeme �si motive, c��t �si prin rela�tiile ��n care suntpuse acestea. Romanul ��si propune o radiogra-�ere a societ�a�tii rom�ane�sti postdecembriste.

*

Sub pojghi�ta de aventur�a speci�c�a copil�ariei�si sub aparentul z��mbet, romanul ascunde pro-bleme �si ��ntreb�ari grave de ordin social, moral,politic, spiritual, educa�tional, informa�tional,cultural care privesc individul, familia, co-munitatea. Acestea devin acute �si drama-tice ��n momentele de criz�a �si tranzi�tie care se��nc�ap�a�t��neaz�a s�a nu aib�a scaden�t�a. Toate suntsupuse analizei ��n contapartid�a cu universul �siaspira�tiile copiilor.

*

P�arin�ti/copii: o rela�tie complex�a �si compli-cat�a ��ntre genera�tii; romanciera evit�a abor-darea unilateral�a �si ��n �sabloane, foreaz�aad��nc,nuan�tat c�aut��nd punctul inefabil ��n careluciditatea trebuie s�a se ��nt��lneasc�a cu senti-mentul . . .

*

Ce se vede ��n radiogra�e? Prietenia �sidu�sm�ania; poezia �si imacularea iubirii; soli-daritatea �si egoismul; modestia �si ��ng��nfarea;inocen�ta �si violen�ta; adev�arul �si minciuna;��mplinirea �si frustrarea; misticismul �si �stiin�ta;spiritul �si tehnologia; naturalul �si fabricatul(arti�cialul).

*

Problematic�a social�a: merge m��n�a ��n m��n�acu aspectele morale �si spirituale; consecin�telenegative asupra individului �si comunit�a�tii:interesul personal sau de ga�sc�a, lipsa deprofesionalism; birocra�tie absurd�a, haraba-bur�a ��n stuf�ari�sul legislativ; corup�tie; ho�tie;mass-media care manipuleaz�a p��n�a �si buleti-nul meteorologic; s�ar�acia/bog�a�tia; luxul �mo-dern�/mizeria; presa cu exager�arile �si fan-taz�arile ei, cu goana ei dup�a senza�tional �sidorin�ta demonic�a de a � a patra putere ��nstat; biserica implicat�a ��n treburi p�am��nte�sti,prea p�am��nte�sti; mass-media care imbecilizeaz�aomul prin denaturare, manipulare promovareafalselor valori, inducerea unei sacre admira�tiipentru hierofania televizat�a a �Olimpului� vip-urilor; fascina�tia de meduz�a a TV-ului; ima-gini, chipuri, gesturi, vorbe, de tot hazul, darcare nu provoac�a un r��s, care nu descre�te�stefruntea, ci, dimpotriv�a, am�are�ste; sentimentulreligios (cu tot ce implic�a el pozitiv spiritual�si su�ete�ste) ��nlocuit de excesul trupesc �si dere�telele de informa�tii �si de socializare prin in-ternet.

*


102

O re�ec�tie cioranian�a a ziaristului Pavel Ca-loian: �s��ntem ��ntr-o continu�a am��nare, o is-torie a am��n�arii e istoria rom�anilor! de parc�adestinul unei �t�ari poate � am��nat la nesf��r�sit,te ia pe sus orice ai face, cum s-a ��nt��mplat �sicu revolu�tia! Dar noi, rom�anii, ne-am formatla �scoala am��n�arii �si a r�abd�arii, suntem eternam��na�tii istoriei! C��nd oare ne vom lua desti-nul ��n m��ini?!� (p. 285)

*

Ce este Rom�ania? Pagin�a esen�tial�a pentrusensul, �tinta romanului; lista aiuritoare cu re-vendic�ari, cu care copiii crucia�ti se prezint�a lanegocierile cu autorit�a�tile; naivitatea �si chiarabsurdul acestor revendic�ari dezv�aluie lipsa destructurare a societ�a�tii, lipsa de idealuri �si deperspectiv�a; Rom�ania o �tar�a tragic�a �si plin�a dehumor; Rom�ania ��ntr-o permanent�a v��rst�a in-cert�a, departe de cea a maturit�a�tii.

*

Alte aspecte: �Regimurile post-revolu�tionare,a�sa zis democratice, av��nd ��n structurile debaz�a mentalit�a�ti comuniste care supravie�tuiescc�aderii f�auritorului lor, sunt extrem de alu-necoase �si periculoase ��n noua �si pervesa lor��nf�a�ti�sare democratic�a� (p. 87, 88, 175 . . . )

*

Sterilitatea, g�auno�senia, noua limb�a de lemna discu�tiilor pe teme de pedagogie �si moral�a aledasc�alilor pe care copiii crucia�ti i-au �arestatpreventiv� ��ncuindu-i ��n compartiment; secheleschizofrenice ale comunismului; pseudo�stiin�ta�si ideologizarea profesiunii (p.165-166)

*

Copil�aria: lumea este ��ntr-o permanent�aschimbare, deci, copil�aria nu mai poate � ca pevremea lui Nic�a, D�anu�t, Olgu�ta; periculoas�anu este schimbarea ��n sine, ci c�aderea necon-trolat�a ��n �exagera�tiuni�: aventura ��n p�adure

sau pe balt�a; c�autarea de comori �si urme aleistoriei; lupta cu pup�aza sau furtul cire�selor;aventura ��n bibliotec�a au fost ��nlocuite abu-ziv �si f�ar�a discern�am��nt cu �sederea ore ��n �sirla computer pentru jocuri �si �lme ��n majori-tatea lor cov��r�sitoare absurde, stupide �si pestem�asur�a de belicoase, �si de ascultatul cu c�a�stile��n urechi a unei anumite �muzici�; (vezi lista curevendic�ari a copiilor crucia�ti).

*

Spre deosebire de majoritatea romanelor con-temporane care iau��n obiectiv epoca comunistaori cea postcomunist�a sunt critice cu patim�a�justi�tiar�a� �si pe deasupra prost motivat�a �si su-per�cial ��mbr�acat�a estetic, cel al Florinei Iliseste critic f�ar�a patim�a �si realizat estetic; pro-zatoarea nu agreaz�a proza minimalist�a, mize-rabilist�a, ego�si non�ction.

*

Inspira�tie �si modele: dincolo de posibilele mo-dele livre�sti, modelul fundamental r�am��ne celreal � mineriadele (mai ales ultima).

*

Personajele: romanul impresioneaz�a prinnum�arul lor; scriitoarea le st�ap��ne�ste a�sa c�amul�timea lor nu impieteaz�a cu nimic structuranarativ�a �si nici nu dilueaz�a problematica ro-manului; cu toate c�a sunt doar crochiuri, per-sonajele sunt memorabile; �ecare personaj ilus-treaz�a un aspect al lumii, �ecare, prin negati-vitatea sau pozivitatea lui, exprim�a o p�articic�adin ADEV�ARUL pe care romanul ��l con�tine ��n�c�tiunea sa; ziaristul Pavel Caloian ar meritao men�tiune ��n plus: ��n anumite momente alenara�tiunii devine locotenentul naratorului.

*

Haloul meta�zic: ��nt��mpl�arile narate,situa�tiile �si g��ndurile personajelor sunt ��n fonddezbateri asupra �in�tei �si a societ�a�tii, care au


103

halou meta�zic; dimensiunea meta�zic�a e at��tde bine ��ncapsulat�a ��n componentele textului��nc��t lectura rapid�a �si super�cial�a reduce ro-manul doar la aspectele sociale �si politice im-mediate, punctuale de suprafa�t�a.

*

Nara�tiunea este de tip segven�tial, dar nudup�a principiul fragment�arii �rului epic prin-cipal pentru intoducerea unor �re epice secun-dare, ci dup�a legile polifoniei �si simultaneit�a�tii;c��te personaje at��tea voci ; vocea naratoruluiface parte din acest cor pe mai multe voci.

*

Polifonia din Cruciada copiilor este alta, maisubtil�a, dec��t cea, de pild�a, a lui Cezar Petrescudin Carlton sau a altui interbelic ori postbelicla care este vorba mai de grab�a de o aglutinarede fragmente, lipsind rela�tionarea subteran�a avocilor; renun�tarea la punct pune ��n eviden�t�a�uxul continuu �si simultan al evenimentelor �sial g��ndirii personajelor; ? �si ! sunt semne depunctua�tie cu puternic�a func�tie psihologizant�a;virgula marcheaz�a prezen�ta ��n aceea�si fraz�a avocilor personajelor �si aceea a naratorului.

*

Simboluri, metafore, imagini: complexita-tea problematic�a �si polifonia nara�tiunii suntsus�tinute de o re�tea de simboluri �si me-tafore: obiecte; toposuri; imagini; gesturi;situa�tii; cuvinte �si sintagme; numele persona-jelor; o posibil�a list�a: gemenii; gara; trenul;c�al�atoria; �lupta� dintre Deliu �si Calman (Cain�si Abel); rebusul pe care Tiberiu (unul din co-pii crucia�ti) ��ncearc�a s�a-l rezolve; ploaia, mi-cile tablouri de natur�a (nocturn�a sau solar�a);mu�schetarii �fr�a�tiei inelului�; jertfa, ceremoni-alul ��nmorm��nt�arii; ploaia; era nevoie ��nc�a odat�a de jertfa copiilor pentru intrarea ��n nor-malitate?; de onoruri copiii au nevoie c��t sunt

��n via�t�a; ploaia cu care se ��ncheie ceremonia-lul ��nmorm��nt�arii este o lustra�tie? O sp�alare ap�acatelor �si o promisiune de pentru viitor?

*

Z��nbetul din col�tul gurii; ��n acest registrusunt realizate majoritatea personajelor adulte(la exemple a nu se uita ��nalta fa�t�a biseri-ceasc�a); imitarea de c�atre copii a lumii adul�tiloro arunc�a pe aceasta, nu de pu�tine ori, ��n ri-dicol; iriz�arile ironice vizeaz�a situa�tii, caracte-rul, limbajul (g�aunos, demagogic, preten�tios)adul�tilor; autotribunalul ad-hoc al p�arin�tilordin partea �nal�a a romanului; ��n registrul co-mic se ��ncadreaz�a cele dou�a-trei scene caragi-ale�sti �si morome�tiene, c��nd ironia este insu�-cient�a autoarea trece la observa�tia �si comenta-rii cinice.

*

Lexicul este cel al limbii literare uzuale, dar��n care romanciera implementeaz�a cu abilitatecuvinte �si sintagme din domeniul calculatorului�si internetului, �si fraze ��n englez�a (sub acestultim aspect oare nu ��ntrece m�asura); limbajulnu este subordonat calo�liei.

*

Cruciada copiilor nu este nici utopie, nici dis-topie dup�a chipul �si asem�anarea realit�a�tii, darnici simpl�a satir�a la adresa acelei societ�a�ti; esteo poveste cu copii pentru oameni mari; esteo parabol�a.

*

Ca ��n oricare roman realist sunt o serie de in-dici de localizare spa�tio-temporal�a; dac�a se di-minuau p��n�a la renun�tare la efectul lor de pro-vincializare, atunci parabola deschidea mai largromanului poarta spre universalitate.

*


104

�In maratonul prozei de azi s-a desprins unpluton frunta�s de 5-6 romane, �ecare aspir��ndla un loc pe podium; f�ar�a doar �si poatepe podium va urca Cruciada copiilor, f�ar�aamenin�tarea detron�arii.

Media�s, mai, 2012

Florian ABEL

ConstatareProstia e ��n ori�sicare,�In orice cap ea hiberneaz�a,Dar prost e doar acela careTrezind-o, o elibereaz�a.

Sintagm�aSpre a-i cuprinde m�aret, ia,Sintagme multe v�a pot spune;Deci, este foarte clar: prostiaE un izvor de-nt,elepciune.

S�a nu uit�am de unde am plecatV�a jur, de-ar � ��n post de potentatS�a m�a strecor, prin colectiv sau solo,Eu n-am s�a uit de unde am plecat,Spre-a-mi aminti s�a nu mai trec pe-acolo!

InvidiePe mine s,eful ��s, i arunc�aTot, i nervii, c�a ��i este clar:La c�at de bine dorm la munc�a,Precis ajung parlamentar.

FidelitateFidelitatea-n cazul ei, se s,tie,E o virtute ce-o ��nalt,�a-n cer:T, inu mai mult, i b�arbat, i cu cununie,Dar i-a-ns,elat cu-n singur cartier.

Nicolae BUNDURI

La adolescen�t�aLanseaz�a Cupidon s�age�ti�Si tinerii sunt mari de-acuma:Se-ngroa�s�a vocea la b�aie�ti. . .La fete se ��ngroa�s�a gluma.

De la ...ghiol, la HerculaneSub Hercule bronzat �si gol,Rosti un prichindel hazliu:T�aticule, pe nenea-l �stiu. . .A fost cu mama la n�amol!

Capra vecinuluiVecin ca Gheorghe altul nu-iB�arbat voinic, bogat sadea�Si are-o �capr�a�, capra lui. . .E c�ateodat�a �si a mea.

Femeia la 40 de aniE ca �si vinul bun, sadea,Din vi�t�a nobil�a �si pur�a,Ce mul�ti b�arba�ti ar vrea s�a-l bea. . .Dar nu to�ti �tin la b�autur�a!

Pe telefonul meu mobilFactura, soacra mi-o ��ncarc�aDe ��n cur�and voi da �si chix;Vorbe�ste pe mobil de parc�a. . .Ar � s�arit�a de pe �x.

Petru-Ioan G�ARDAAutoepitafuriDecizie neinspirat�aM-au ��ngropat �si la picioareMi-au pus un tranda�r spinos;C�and, noaptea, ies la o plimbare,�Imi intr�a �tepii p�an' la os.

Cimitir supraaglomeratE-o-nghesuial�a-a�sa de mareC�a nu se poate respira!


105

Acuma, f�ar�a sup�arare,Ce dracu v�a gr�abi�ti a�sa?

Plictiseal�aE-at�ata lini�ste-mprejur�Si n-ai cu cine face glume,Cu cine s�a mai r�azi. . . V�a jurC�a-mi vine s�a m�a duc ��n lume!

Dup�a 40 de zileSunt supt la fa�t�a �si neras,Am viermi �si cataract�a,Chelia ��ns�a mi-a r�amasIntact�a.

Date incompletePe crucea mea, la �decedat�Nimic n-au scris: ori nu mai vor,Ori -pur �si simplu- au uitat,Ori �stiu c�a sunt nemuritor!

Florin ROTARU

O so�tie ��n�teleg�atoareC�and beau la birt de-mi uit �si casaEa nu o ia ca handicap,M-a�steapt�a sur�az�and cu masa...Pe care mi-o tr�ante�ste-n cap.

Rezisten�t�a acerb�aFemeia asta, oameni buni,E o belea, vede�ti �si voiC�a, iat�a, o curtez de luni�Si n-a cedat, de�si e joi.

C�as�atorie cu repeti�tieS-a ��nsurat a patra oar�a�Si, dup�a-o noapte de nesomn,El a r�amas la fel de domnIar ea la fel de domni�soar�a.

Unei prietene ecologisteFiind copil�a ea visa

C�a animale va salva�Si-un dobitoc tot a salvatFiindc�a nu s-a m�aritat.

MercantilismD�and dovad�a de tupeu,O coleg�a, bun�a-amic�a,A r�avnit la bunul meu�Si mi-a devenit. . . bunic�a!

Vali SLAVU

Dup�a defri�sareCopacii to�ti au disp�arut,H�artie ajung�and, s�aracii,Iar din h�artie s-au f�acutA��se cu. . . ½Salva�ti copacii!�.

Mo�stenireDe la str�abunii ce luptar�a�Si via�ta �si-au jert�t, c�andva,Am mo�stenit aceast�a �tar�a,S-avem de unde. . . emigra!

Rug�aciunea unui bunic trecut prinvia�t�aPrinz�and cutremurul, eclipsa,Mai am acum un singur dor:S�a nu ratez Apocalipsa,Pe urm�a, Doamne, pot s�a mor!

Concluzia celor r�ama�si ��n �tar�a, la��nceput de anDe�si se vorbe�ste c�a-n �tar�aNivelul de via�t�a tot scade,Acuma tr�aim ca afar�a:�In case, sunt dou�a-trei grade.

Minuni autohtoneLa noi, panto�i-s fermeca�ti,C�a la vreo u�s�a dac�a-i la�si,C�and vrei s�a ��i ��ncal�ti, consta�tiC�a au f�acut, de-acolo, pa�si!


Ioan TODERAS,CU

Mama-soacr�a se simte foarte r�auDe-o or�a �si mai bine,A�stept, dar � ce belea! �Salvarea nu mai vine,O � salvarea mea?!

RevedereC-un prieten ardelean,Nu s-au mai v�azut de-un an,�Si de-aceea au b�aut,P�an�a. . . nu s-au mai v�azut!

Duminica, ��n sat, despre secet�a½Zi de zi, p�am�antul crap�a!�Spun �t�aranii, cu durere,½Doamne, d�a-ne nou�a ap�a!��Si mai cer un r�and de bere. . .

Peisaj stradalCu ochii �tint�a dup-o fat�a,Av�and un trup fenomenal,N-am mai v�azut-o dintr-odat�a...Lua-l-ar dracu' de canal!

C�and ��ncepusem s�a vorbescChiar dac�a pare-a � u�sor,Cuv�antul ½tat�a�, v�a asigur,L-am pronun�tat mai t�arzior,C�aci nu eram destul de sigur!...

Grupaj realizat de Petru-Ioan G�arda

cetatea cultural a · 2013. 5. 29. · deaat dec coloa n'auc nimic de-a face cu ele,...

Documents