Stiri 9 februarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 07.02.2020

1 EUR 4.7642

1 USD 4.3499

Prognoza agrometeorologică - perspective agrometeo pentru luna februarie Administraţia Naţională de Meteorologie  09 februarie 2020 - Caracteristici termice şi hidrice: Per ansamblu, luna februarie se va caracteriza printr-o vreme normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a ţării.

Sub aspect pluviometric, se întrevăd cantităţi de apă în general apropiate de mediile multianuale lunare, la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării.Precizăm că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperatură sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Rezerva de umiditate din solConţinutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm, la 29 februarie, în cultura grâului de toamnă, se va menţine în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi, izolat, extremă, în majoritatea zonelor de cultură. Rezerva de umiditate din sol se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi, izolat, optime, în Maramureş, cea mai mare parte a Olteniei şi Crişanei, local, în nordul, nord-estul, estul şi centrul Transilvaniei, în nord-vestul, vestul, centrul, estul şi sudul Moldovei, în nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei şi în sud-estul Dobrogei.

1

Caracteristici fenologice În condiţiile agrometeorologice menţionate, în zilele cele mai calde, regimul termic din aer şi din sol mai ridicat decât în mod obişnuit va determina o evoluţie lentă a proceselor de creştere şi de dezvoltare la culturile de toamnă în majoritatea regiunilor agricole, iar în zonele nordice şi centrale se va menţine repausul biologic.

La culturile de orz şi de grâu de toamnă înfiinţate în perioada optimă se vor înregistra fazele de formare a frunzei a treia şi de înfrăţire, iar la cele înfiinţate după 20 octombrie 2019, răsărirea şi apariţia frunzei a treia.

În Dobrogea, Muntenia şi Moldova, cultura de rapiţă semănată în epoca optimă se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine, per ansamblu, bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile efectuate tardiv.

Speciile pomi-viticole îşi vor continua repausul biologic în toate plantaţiile. Local, pe terenurile cu expoziţie sudică, îndeosebi din jumătatea de sud a ţării, va fi posibilă înregistrarea fazei de umflare a mugurilor de rod, în special la soiurile pomicole timpurii de sâmburoase.Condiţiile agrometeorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon (arături, fertilizări faziale, tăieri în vii şi livezi etc.) în majoritatea regiunilor agricole, îndeosebi în zilele fără precipitaţii.

Recomandări de specialitate:• Verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a mugurilor de rod la pomii fructiferi şi la viţa-de-vie;• Lucrări de întreţinere în vii şi livezi: aplicarea de îngrăşăminte organice, tratamente fitosanitare, tăieri de rodire şi de regenerare;• Efectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole unde umiditatea solului permite lucrări de calitate;• Administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIEDirector general: Dr. Elena MATEESCUŞef Laborator Agrometeorologie: Daniel ALEXANDRUColectiv de elaborare: Dumitru ANGHEL, Oana-Alexandra OPREA, Rodica TUDOR, Maria RADU, Laura BADEA, Alexandru VOEVOZEANUTel.: 021 3163116E-mail: relatii@meteoromania.ro Web: www.meteoromania.ro

2

Gerar prefigurează recoltele anului 2020 Ioan Borcean  09 februarie 2020 La sfârşitul unui an agricol în care s-au obţinut recolte bune şi foarte bune în multe zone agricole din ţară, în condiţii climatice de multe ori puţin favorabile, priceperea şi dârzenia celor care iubesc cu adevărat ogorul au adus un final fericit în ferme. În al doilea rând, la reuşită a contribuit şi dotarea tehnică, ce a permis efectuarea lucrărilor agricole în scurtele „ferestre” bune de lucru.Un alt factor care şi-a arătat influenţa pozitivă în perioadele în care s-au dat adevărate „bătălii” cu factorii climatici stresanţi este potenţialul genetic superior la majoritatea speciilor cultivate, acolo unde soiul/hibridul a fost bine ales pentru zona în care s-a cultivat.Acum se conturează speranţele pentru producţia noului an.

Activitatea din fermele de câmp din această perioadă priveşte în principal definitivarea planului de cultură pentru anul 2020, verificarea stării de vegetaţie a culturilor semănate în toamnă, controlul permanent al produselor depozitate şi efectuarea reparaţiilor la întregul inventar din parcul tehnic.

Definitivarea planului de culturăPe baza acestui plan se va desfăşura întreaga activitate din fermă şi de îndeplinirea lui depind rezultatele economice de la finele anului.În funcţie de suprafeţele deja ocupate cu culturi de toamnă, se stabilesc speciile agricole care urmează a fi înfiinţate în primăvară, în corelaţie cu asolamentul fermei, obligaţiile contractuale şi, desigur, în funcţie de nevoile proprii din fermă. Plantele propuse pentru planul de cultură trebuie să se înscrie în asolamentul existent al fermei. După cum cunoaştem, asolamentul reprezintă acea rotaţie a culturilor în timp şi în spaţiu care să aducă un plus valoric atât solului, cât şi cultivatorului. Am amintit acest aspect deoarece în prezent numărul speciilor cultivate s-a redus mult, dominante fiind grâul, porumbul, rapiţa, floarea-soarelui, sfecla pentru zahăr. Mai rar găsim plantele amelioratoare din grupa leguminoaselor anuale şi perene, care pot lăsa în sol între 100 şi 400-500 kg de azot, într-un asolament cu o durată de 4-5 ani. În acest fel cheltuielile se reduc simţitor, în plus se îmbunătăţesc şi însuşirile solului.Monocultura aduce numeroase dezavantaje de natură economică (scad producţia, calitatea recoltei şi preţul), de natură ecologică şi de degradare a

3

solurilor (distruge biocenozele şi afectează întregul ecosistem al solului). Prin degradare se accentuează mineralizarea şi se pierde humusul, obligând cultivatorul să aplice îngrăşăminte chimice în cantităţi tot mai mari, şi este afectată activitatea biologică din sol. La dezavantajele biologice este necesar de menţionat că se favorizează înmulţirea bolilor şi a dăunătorilor, fiind nevoie să se folosească cantităţi mărite de pesticide, care poluează solul, mediul şi creează multe alte probleme.

Deci se impune să se diversifice structura de culturi, având însă în vedere modificările climatice. Hrana de bună calitate solicitată tot mai mult de o populaţie exigentă nu se poate obţine economic decât în condiţiile respectării asolamentului adecvat fiecărei zone. În concluzie, nu uitaţi că în planul de cultură există câteva reguli care prin natura lor trebuie să fie respectate:- alegerea plantelor să se facă în funcţie de condiţiile de climă şi de sol şi de cerinţele pieţei;- asolamentul trebuie să cuprindă peste 20% leguminoase amelioratoare (mazăre, soia, lucernă, trifoi etc.);- plantele trebuiesc alese astfel încât în rotaţie să nu se deranjeze una pe alta.Planul de cultură trebuie însoţit de strategia de fertilizare şi, în consecinţă, de stabilirea necesarului de îngrăşăminte, pentru a susţine obiectivele stabilite. Apoi urmează planul de lucrări agrofitotehnice, despre care vom vorbi într-un număr viitor al revistei.

Semănăturile de toamnăCondiţiile climatice de la sfârşitul toamnei şi până în prezent au fost favorabile sub aspectul temperaturii şi acceptabile în privinţa precipitaţiilor căzute. În acest context, chiar şi culturile semănate după epoca optimă şi răsărite târziu şi-au revenit, astfel că acum au starea de vegetaţie bună, cu atât mai mult cu cât în unele zone culturile au fost acoperite de zăpadă. Se impune a fi verificate toate culturile pentru a putea preveni din vreme eventuale probleme.

Controlul permanent al produselor depozitateIndiferent de tipul depozitului, controlul produselor este necesar a fi efectuat săptămânal. Trebuie verificată temperatura din masa de boabe, care este corelată cu intensitatea respiraţiei boabelor. Atenţie trebuie acordată şi coeficientului de respiraţie, care la valori egale cu unitatea arată că respiraţia este aerobă, iar dacă valorile depăşesc unitatea, respiraţia este anaerobă şi astfel se impune depistarea cauzelor.Atenţie la dăunătorii din depozite (molia cerealelor, molia făinii, gărgăriţa grâului, gărgăriţa orezului, gândacul făinii, moleţul ş.a.). Combaterea se face numai cu substanţele şi în dozele de utilizare admise, atunci când pragul de dăunare este atins. În depozitele de cartofi destinaţi consumului temperatura

4

trebuie să se situeze între 3 şi 5oC, iar umiditatea relativă a aerului să fie între 85 şi 93%.Revizia parcului tehnic din dotare trebuie făcută în timp util. Având în vedere preţul ridicat al celor mai performante maşini şi tractoare, pentru funcţionarea acestora cât mai mulţi ani, cu randament ridicat, folosiţi la reparaţii piese originale şi nu admiteţi improvizaţii.Alte lucrări specifice perioadei, în funcţie de mersul vremii, sunt reţinerea zăpezii pe culturi şi distrugerea crustei de gheaţă care poate cauza pierderea plantelor prin asfixiere.

APIA si SUBVENTII

VINE SUBVENȚIA APIA RESTANTĂ LA MOTORINĂ! ȘEFUL APIA ANUNȚĂ CĂ LUNI ÎNCEPE PLATA! Agroinfo 08 februarie 2020 - AGROINFO.RO Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că restanțele din 2019 la plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură sunt achitate fermierilor începînd de luni, 10 februarie 2020. Anunțul a fost făcut sâmbătă de directorul general APIA, Adrian Pintea, la Sibiu, la întâlnirea cu asociațiile crescătorilor de ovine și caprine DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI EFICIENTĂ A SECTORULUI OVIN ȘI CAPRIN DIN ROMÂNIA. PLANUL  NAȚIONAL STRATEGIC - PAC 2021-2027.

Mulțumesc domnului ministru pentru că este gata și s-a statuat prin hotărâre de Guvern restanța pentru motorină, pentru trimestrele 2 și 3 ale anului trecut. Luni dimineață (10 februarie n.r.), banii vor pleca de la APIA Central către județe și în două-trei zile și aceste sume vor fi plătite către dumneavoastră, le-a spus șeful APIA fermierilor prezenți, sâmbătă, la întâlnirea de la Sibiu.

Potrivit hotărârii de Guvern, suma alocată pentru plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură în anul 2020 este de 411.000,00 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Suma asigură plățile aferente ajutorului de stat la motorină pentru anul 2019, respectiv plăți restante perioada aprilie-iunie 2019, plăți restante perioada iulie–septembrie2019, precum și plăți aferente perioadei octombrie-decembrie 2019.

Fermierii români, eligibili pentru această plată APIA, au primit doar 52% din valoarea ajutorului de stat aferent trimestrului 2 al anului 2019.

5

Ajutorul de stat la motorină se plătește prin rambursarea diferenței dintre acciza standard la motorină și acciza redusă, practicată pentru motorina utilizată în agricultură.

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

 

APIA: 97,2% dintre fermierii eligibili, AUTORIZAȚI LA PLATĂ pentru A ÎNCASA SUBVENȚIILE! agrointeligenta.ro - 7 februarie 2020

Situația la zi a plăților subvențiilor APIA! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la această dată au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 819.254 fermieri (ceea ce reprezintă 97,02% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu sumă totală de 1.023.084.600 euro, astfel:

– 701.396.128 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 96.609.292 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 19.190.870 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional);

– 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

Totodată, informăm că în perioada 16.10.2019 – 06.02.2020, Agenția a autorizat plăți (avans + plată regulară) aferente Campaniei 2019, în sumă totală de 2.342.413.975 euro, astfel:

6

– 1.715.992.810 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 350.787.257 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 69.745.596 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional);

– 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

VESTEA DATĂ ASTĂZI DE ȘEFUL APIA O SĂ-I BUCURE PE MULȚI FERMIERI! Agroinfo 08 februarie 2020 - AGROINFO.RO. SUBVENȚII APIA 2020. O veste anunțată sâmbătă, 8 februarie 2020, la Sibiu, de directorul general APIA, Adrian Pintea, îi va bucura pe mulți dintre fermierii români. Este vorba de so schimbare pentru acordarea subvențiilor agricole aferente acestui an. Șeful APIA a făcut acest anunț la întâlnirea cu reprezentanții asociațiilor crescătorilor de ovine.

Un lucru bun care va fi în anul 2020, având în vedere că rata de eroare pentru anul de cerere 2019 a ieșit mai mică, eșantionul de control pentru anul acesta va fi mai mic față de anul anterior, a anunțat sâmbătă șeful  Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la Sibiu.

Eșantionul de control pentru anul de cerere 2019, extras din baza de date APIA, a inclus un număr total de 66.323 fermieri pentru care s-au verificat respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de sprijin în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, astfel:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică –19.409 fermieri;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 46.914 fermieri.

7

Suprafaţa totală controlată pentru subvențiile agricole aferente anului 2019 a fost  de 1.936.094,70 ha, respectiv:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 1.395.801,18 ha;⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 566.241,58 ha.

Șeful APIA a adăugat că sesiunea de depunere a cererilor pentru subvențiile agricole aferente anului 2020 va începe la data de 2 martie 2020. Sesiunea se va încheia la data de 15 mai 2020.

ȘEFUL APIA: LUNI INTRĂ ÎN CONTURILE FERMIERILOR AJUTOARELE NAȚIONALE TRANZITORII! Agroinfo 08 februarie 2020 - AGROINFO.RO Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunțat sâmbătă, 8 februarie 2020, la Sibiu, la întâlnirea cu reprezentanții asociațiilor crescătorilor de ovine, că luni vor intra în conturile fermierilor ajutoarele naționale tranzitorii din vegetal și zootehnie. Plățile vor fi făcute de APIA pentru fermierii autorizați la plată până la data de 5 februarie 2020.

Știu că mulți dintre dumneavoastră spun: da, domle, suntem autorizați, dar nu am văzut banii în cont. Noi suntem cu plata până-n data de 29 ianuarie inclusiv, fermierii care au decizii până-n 29 ianuarie, și pe luni vom face plata până la data de 5 februarie (fermierii care au fost autorizați la plată  de către APIA până la această dată n.r.). De ce este acest decalaj? Este circuitul, noi solicităm ministerului, ministerul (Agriculturii n.r.) Ministerului Finanțelor și invers. Vreau să vă asigur că APIA are asigurate, prin grija ministerului, fonduri pentru a plăti toate subvențiile și să începem o campanie 2020 cu 1 martie, care va fi într-o zi de duminică, deci, din 2 martie până-n data de 15 mai, le-a spus șeful APIA fermierilor prezenți la întâlnirea de la Sibiu cu asociațiile oierilor.

Vă reamintim cuantumurile ajutoarelor naționale tranzitorii aferente anului de cerere 2019, achitate fermierilor în această perioadă:

8

Tabel furnizat de APIA.

Plăţile pentru Ajutoarele Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

ȘEFUL APIA: UNII ȘI-AU LUAT SUBVENȚIA, UNII NU! CE ANUNȚĂ ASTĂZI ȘEFUL APIA? Agroinfo : 08 februarie 2020 - AGROINFO.RO Unii și-au luat subvenția, unii nu. Știm că, după legislația europeană, cât și națională, termenul limită este 30 iunie (2020 pentru subvențiile APIA aferente lui 2019 n.r.), care nu place nimănui, dar ăsta este termenul. Noi ne străduim și am vrea ca, până la începutul campaniei viitoare, să dăm toate subvențiile, a declarat Adrian Pintea, directorul general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prezent astăzi, 8 februarie, la Sibiu, la întâlnirea cu asociațiile oierilor.

9

Avem peste două miliarde și 335 de milioane de euro care au fost dați către dumneavoastră. Și undeva peste 97% din numărul de fermieri sunt autorizați deja la plata APIA. Mulțumesc domnului ministru pentru că este gata și s-a statuat prin hotărâre de Guvern restanța pentru motorină, pentru trimestrul 2 și 3 al anului trecut. Luni dimineață (10 februarie n.r.), banii vor pleca de la APIA Central către județe și în două-trei zile și aceste sume vor fi plătite către dumneavoastră.

De asemenea, în hotărârea de Guvern privind ANT-urile (ajutorul național tranzitoriu n.r.), a fost aprobată în 20 ianuarie, iar în 21 ianuarie deja s-au făcut primele autorizări la plată. Știu că mulți dintre dumneavoastră spun: da, domle, suntem autorizați, dar nu am văzut banii în cont. Noi suntem cu plata, până-n data de 29 ianuarie inclusiv, fermierii care au decizii până-n 29 ianuarie, și pe luni vom face plata până la data de 5 februarie. De ce este acest decalaj? Este circuitul, noi solicităm ministerului, ministerul (Agriculturii n.r.) Ministerului Finanțelor și invers. Vreau să vă asigur că APIA are asigurate, prin grija ministerului, fonduri pentru a plăti toate subvențiile și să începem o campanie 2020 cu 1 martie, care va fi într-o zi de duminică, deci, din 2 martie până-n data de 15 mai. Și un lucru bun care va fi în anul 2020, având în vedere că rata de eroare pentru anul de cerere 2019 a ieșit mai mică, eșantionul de control pentru anul acesta va fi mai mic față de anul anterior, a anunțat șeful APIA, la Sibiu, la întâlnirea cu reprezentanții asociațiilor crescătorilor de ovine.

Sâmbătă, 8 februarie 2020, la Sibiu se desfășoară întâlnirea reprezentantților asociațiilor de oieri cu autoritățile. Ministrul interimar al agriculturii, Adrian Oros, nu a ajuns la această întâlnire. Din partea Ministerului Agriculturii este prezent secretarul de stat George Scarlat. Participă la întâlnire și europarlamentarul Daniel Buda (PPE) vcepreședinte COMAGRI, Parlamentul European.

Dacian Cioloş: ”Voi susţine plafonarea subvenţiilor la hectar. Banii nu trebuie să plece din țară! Angelica Lefter - 7 februarie 2020

Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură și președinte al celui de-al treilea mare grup politic din Parlamentul European – Renew Europe, a anunţat public că va susţine plafonarea subvenţiilor la hectar acordate de Comisia Europeană, însă banii economisiţi prin plafonare trebuie să rămână în fermele respective.

10

”Plafonarea: vă spun din capul locului că voi fi unul dintre aceia care vor susţine plafonarea subvenţiilor care se dau la hectar. (Acestea, n.r.) trebuie limitate, dar ar trebui să găsim soluţii şi formule prin care banii care sunt limitaţi nu doar să nu plece din ţară. Aş vrea să fiu foarte clar: rezultatul plafonării, banii care sunt economisiţi din plafonare nu trebuie să plece din statul-membru respectiv, şi să nu plece nici din ferma care acum are acces la aceşti bani, cu condiţia ca ferma respectivă să demonstreze ce face cu banii. Pentru că marea problemă cu subvenţiile la hectar este că aceşti bani se dau doar pentru că ai hectare, sunt bani publici şi pot fi folosiţi în diferite direcţii care nu au legătură cu agricultura sau cu creşterea performanţei în agricultură, din punctele de vedere economic, ecologic şi social”, le-a transmis Dacian Cioloş agricultorilor din România prezenţi la Congresul Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), potrivit Agerpres.

Fostul comisar european pentru Agricultură a afirmat că banii economisiţi prin plafonarea subvenţiilor ar trebui să fie folosiţi într-un beneficiu mai larg decât interesul direct al fermelor.

”Şi atunci cu inventivitatea noastră va trebui să găsim mijloacele prin care să vedem care sunt provocările în faţa fermelor mari, care vor fi afectate de plafonare şi ce fel de măsuri de investiţii pot fi susţinute financiar de banii respectivi, de care ferma respectivă are nevoie. Şi atunci cred că lucrând un pic şi la nivelul plafonului care este propus de Comisie, să avem şi o parte de redistribuire, cred că dacă luaţi în considerare rolul fermelor mari, şi în mediul economic, şi în mediul ecologic, şi în mediul social, şi veniţi cu idei şi cu proiecte, aceşti bani (de la plafonarea subvenţiilor, n.r.), care ar putea să o ia în altă direcţie, ar putea să fie folosiţi tocmai pentru a finanţa măsuri care să nu fie doar în interesul fermei, ci şi în interes mai larg”, a declarat Dacian Cioloş.

11

Liderul Renew Europe a apreciat că domeniul digital, inteligenţa artificială şi colectarea datelor vor determina orientarea economiei în următorul deceniu.

”Comisia Europeană şi-a stabilit programul de lucru şi viziunea pentru următorii 7 ani şi cred că va marca următorii cel puţin 10 ani, pe doi mari piloni: Pactul Verde e pilonul care a ieşit cel mai mult în faţă, dar să nu îl neglijăm nici pe celălalt, cel al transformării digitale. Sunt doi piloni care vor influenţa masiv viaţa socială, organizarea socială, economia, politica din Europa şi chiar din lume în multe zone în următorii ani şi în următoarele decenii. Modul în care ne raportăm la resursele naturale şi modul în care ne putem reduce influenţa activităţii umane asupra schimbărilor climatice, iar de partea cealaltă transformarea digitală. Digitalul vine din urmă, aceste tehnologii ne influenţează deja viaţa vrem-nu vrem şi întrebarea e cum folosim aceste tehnologii digitale ca să răspundem şi la provocarea aceasta legată de Pactul Verde, de schimbările climatice, dar şi de felul în care societatea va evolua. Şi aş îndrăzni să spun că dacă pe la începutul secolului XX, pentru economia lumii petrolul era elementul de bază care definea orientarea dezvoltării economice, pentru următoarele zeci de ani, digitalul, inteligenţa artificială şi datele colectate de toate sistemele astea digitale vor fi principala resursă care vor determina orientarea economiei şi care va reîmpărţi lumea sau zonele de influenţă economică din lume. De asta sunt importanţi cei doi piloni”, a opinat Dacian Cioloş.

Acesta a propus o apropiere a activităţii de vânzare de activitatea de producţie agricolă, pentru stabilizarea veniturilor agricultorilor.

”Circuitele agro-alimentare: eu unul, dacă aş veni la Guvern, pentru un plan de minimum 4 ani de zile sau chiar până la 8-10 ani, aş pune ca principal obiectiv al Ministerului (Agriculturii, n.r.) o viziune şi politici agricole prin care să consolidăm sectorul agro-alimentar şi capacitatea de a comercializa. Pentru că nu ştiu dacă mai e cazul să v-o spun, asta o spun după experienţa mea în poziţiile de responsabilitate pe care le-am avut, astăzi în lume în sectorul agro-alimentar nu mai câştigă cel care produce, ci câştigă cel care vinde. Şi cu cât vinzi mai inteligent, cu cât eşti mai adaptat la pieţele care sunt în mişcare, cu atât poţi să-ţi remunerezi mai bine activitatea de producţie. Şi cred că aici noi trebuie să găsim componentele de politici publice prin care să facem ca partea asta de valoare adăugată din comercializare să fie cât mai apropiată de cel care produce. Altfel, dacă nu reuşim să stabilizăm veniturile agricultorilor, nu vom avea agricultură performantă din nici unul din punctele de vedere în anii următori”, a afirmat fostul comisar european pentru Agricultură.

12

Potrivit lui Dacian Cioloş, colectarea datelor relevante din domeniul agricol are o importanţă deosebită în dezvoltarea agriculturii.

”Dar veniturile agricultorilor nu vor mai putea fi susţinute durabil doar prin subvenţii şi trebuie să conectăm agricultorul la toate mijloacele acestea de vânzare, de comercializare, care s-au diversificat foarte mult, apropo de platformele de internet şi de tehnologiile digitale. Trebuie să introducem tehnologiile digitale în agricultură, nu doar în partea de producţie, cu agricultură de precizie, şi cu tot ce înseamnă accesul la date… Apropo, acesta e un alt subiect care merita o conferinţă întreagă: agricultura şi digitalul, agricultura şi accesul la date. Cei care vor adapta tehnologiile moderne în agricultură vor fi cei care vor avea acces la datele care se colectează – date de sol, de mediu, date de piaţă şi aşa mai departe”, a susţinut liderul Renew Europe.

Dimitrie Muscă, nemultumit de oficiali: ”Au pus botul la plafonare” In feb. 8, 2020 

Fermierul Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai vocali și cunoscuți agricultori ai României, este revoltat de plafonarea subvențiilor, o decizie care pare tot mai aproape, odată cu noua Politică Agricolă Comună. Măsura a stârnit numeroase discuții aprinse, iar marii fermieri sunt nemulțumiți, fiind direct afectați de această decizie.

”Nu cred că le dă cineva dreptul să facă acest lucru. Ia de la mine subvenția și dă la altul. Pentru că această subvenție este acordată pe unitatea de suprafață, pe hectar. Asta se cheamă piraterie, asta se cheamă haiducie. Nimic altceva! Nu-ți poți permite! Este vorba de subvenția pe hectar. Unul cu 50 de hectare de pământ. Astăzi, produce atât și are un venit de atât, când credeți că ajunge să-și cumpere în fiecare an 5 hectare de pământ să ajungă și el mare, în condițiile în care hectarele de pământ, la ora actuală, sunt în jur de 10.000 de euro și peste 10.000 de euro. Ceea ce este sub 10.000 de euro (prețul pe hectar n.r.) sunt pământuri proaste sau în zone rău famate. Sigur, minciunile lui Daea nu trebuie să le luăm în calcul, dar dacă spunem că a crescut producția românească, importam grâu și porumb și acum ducem 5 milioane de tone de grâu (la export n.r.), da, este adevărat. Pământurile s-au

13

comasat, pământurile au ajuns în mâna celor care știu ce să facă cu pământurile, au investit, au avut bani și au investit fiecare leu.

Una este să fac eu investiții și alta să facă cel cu 50 de hectare. Eu, pentru că nu am credite la Curtici, nici la bancă, niciun leu, îmi pot permite și anul acesta să-mi cumpăr o combină care va fi 500.000 de euro, să-mi cumpăr un tractor care va fi 300.000 de euro. Când poate acel fermier cu 50 de hectare?! Nu mai poate. Dar nimeni nu le spune: uniți-vă. Că dacă vă uniți, creați o forță și voi. Dar știți cum e? Că așa e la români, unde sunt doi, unul trebuie să fie șef”, a declarat Dimitrie Muscă pentru AGRO TV, 

Fermierul mai susține că agricultorii din România nu sunt bine reprezentați la Bruxelles, iar  europarlamentarii români nu apără și interesele marilor fermieri. Muscă mai acuză și actuala conducere a Ministerului Agriculturii „a pus botul la plafonare”.

”Văd că conducerea ministerului nostru, actuală, a pus botul la așa ceva. Cei dinainte au spus că se opun categoric. Ăștia au pus botul și au spus: da, suntem de acord cu plafonarea. Iar europarlamentarii, ce să mai spun?! L-am văzut pe europarlamentarul Buda (Daniel Buda n.r.) și i-am spus: dacă-mi luați mie un milion și jumătate de euro, pe cele 7600 de hectare, dacă-mi luați banii aceștia, asta nu înseamnă decât că am să cresc prețul foarte mult. El îmi spune că o să aducem marfă din Franța. Păi, uite cine ne reprezintă! Nu am nimic cu omul, ferească Dumnezeu să am ceva cu el.  Nu suntem reprezentați de forța care trebuie să se bată pentru noi”, a mai adăugat Muscă.

Victorie română în Comisia de Agricultură a PE: cel care va încasa subvenție trebuie să fie angajat în cel puțin un nivel minim de activitate agricolă și/sau să furnizeze bunuri publice Gândul 06.02.2020

Sursă foto: Daniel Buda/Facebook

14

Amendamentul adus propunerii de regulament de stabilire a normelor privind planurile strategice din noua Politică Agricolă Comună PAC post-2020 (COM/2018/392 final), în care se precizează că subvențiile trebuie să ajungă doar la fermierii activi, angajați în cel puțin un nivel minim de activitate agricolă sau care să furnizeze bunuri publice, inițiat de europarlamentarii români, a fost acceptat de raportori în celebrele „shadow meetings" și urmează să fie dezbătut și cel mai probabil aprobat în plenul Parlamentului European (PE).

„În urmă cu trei zile mi s-a votat un amendament la Regulamentul privind modificarea PAC, în sensul în care banii vor ajunge la adevărații fermieri. Știu din discuțiile cu producătorii agricoli că banii ajung, de foarte multe ori, la cei care poate nici nu știu măcar unde le sunt terenurile. Prin noua propunere pe care am făcut-o în PE se spune în felul următor: cel care primește subvenție, trebuie să fie implicat într-o activitate agricolă, minimă și/sau să fie furnizor de bunuri și servicii publice”, a declarat eurodeputatul PPE, Daniel Buda, în cadrul conferinței anuale a Clubului Fermierilor Români de joi, 6 februarie 2020.

De asemenea, eurodeputații români întreprind demersuri majore în ceea ce privește acceptarea propunerii de către legislativul european a plafonării voluntare a plăților directe.

Statele membre ale blocului comunitar vor avea de ales între două soluții de plafonare, conform propunerii legislative. Mai exact, potrivit spuselor lui Buda, este vorba de o salarizare mai mare a forței de muncă existentă la nivelul exploatațiilor și care implică o plafonare de 100.000 de euro, iar cealaltă prevede ca 10 la sută din totalul plăților directe să fie redirecționate către fermierii mici și mijlocii, adică plata redistributivă.

„După niște bătălii nu foarte ușoare în Parlamentul European am reușit să venim cu o propunere din partea legislativului, astfel încât plafonarea să fie voluntară la nivelul statului membru. Statele membre vor avea posibilitatea să opteze pentru una dintre cele două variante pe care vi le spun acum: – fie plafonează la 100.000 de euro, cu deducerea a 50% din salariile angajaților, fie alocă 10 din sumele pe Pilonul I pentru fermierii mici și mijlocii. Statul membru are posibilitatea să decidă care este varianta cea mai bună, până la urmă, pe care o va avea în vedere”, a precizat politicianul. „În același timp, evident că prin politicile naționale și politicile europene trebuie să fim preocupați să asigurăm până la urmă existența tuturor fermierilor, indiferent de dimensiunea acestora. Și asta pentru că fiecare fermier acționează în condiții diferite sau condiții specifice. Și când spun fermieri, spun acei oameni care, într-adevăr, fac agricultură”.

15

Nu în ultimul rând, Buda a discutat despre perioada de tranziție de la vechea PAC, la Politica Agricolă Comună post-2020. Față de propunerea Comisiei ca această perioadă să fie de doar un an, România își dorește extinderea acesteia.

„Se discută în PE de perioada de tranziție. Propunerea CE în momentul de față este că această perioadă de tranziție să fie de un an, însă în opinia mea nu se va reuși să fie într-un an de zile, ci cu siguranță vom avea nevoie de cel puțin un an de zile pentru a face această tranziție între actuala PAC și viitoarea PAC”, a mai declarat Daniel Buda.

O altă veste bună dată de eurodeputatul român este reușita în ceea ce privește prelungirea și după 2020 a acordării Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT), într-o perioadă de tranziție lărgită, iar apoi pe tot parcursul exercițiului bugetar. Totul, bineînțeles, este dus la nivelul negocierilor „din umbră” ale raportorilor, astfel încât să se genereze o majoritate care poate susține în plen aprobarea amendamentelor.

„În ceea ce privește Ajutoarele Naționale Tranzitorii, deoarece am văzut că sunt foarte multe discuții în spațiul public, vreau să vă spun că noi știm propunerea Comisiei. Nu s-a gândit o astfel de variantă de lucru sau nu se acceptă ca pe mai departe să fie ANT-urile. În PE, am reușit împreună cu alți colegi din alte state să coagulăm o majoritate, astfel încât aceste ANT-uri să fie acordate și în această perioadă de tranziție, pe de-o parte, iar pe de altă parte ca ele să se regăsească și în PAC post 2020″, a afirmat vicepreședintele comisiei AGRI din PE.Pe de altă parte, el a arătat cu degetul către Comisia Europeană (CE) care consideră că unul dintre vinovații pentru schimbările climatice ar fi chiar sectorul agroalimentar.

„Fie că discutăm de ceea ce înseamnă combaterea schimbărilor climatice – și aici aș vrea să dau un mesaj foarte clar către CE în primul rând, de aici, de la București – că fermierii nu sunt cei care afectează biodiversitatea și că fermierii trebuie să fie parte a soluției și nu parte a problemei”, a adăugat europarlamentarul PPE. „Sunt extrem de deranjat că în multe documente ale Comisiei Europene sectorul agricol este făcut responsabil de ceea ce înseamnă schimbări climatice. Împotriva schimbărilor climatice trebuie să ne unim cu toții, pentru că vedem ce se întâmplă până la urmă, dar sectorul agricol este parte a soluției și nu parte a problemei”.

Joi, 6 februarie 2020, a avut loc la Palatul Parlamentului conferința anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment care a reunit peste 1.200 de persoane participante.

16

Cum pot fermierii să verifice performanța vacilor care iau subvenție maximă la APIA! agrointeligenta.ro - 5 februarie 2020

Program dedicat crescătorilor de vaci! ACVBR-Sim – Societate de ameliorare, a implementat începând cu data 1 ianuarie un nou program de administrare a bazei de date, menit să optimizeze colectarea de date în urmă controalelor performanțelor la lapte și carne. De precizat că animalele înscrise în Registrul Genealogic sunt eligibile pentru plata sprijinului cuplat achitat anual de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Prin această informare, ACVBR-Sim dorește să aducă la cunoștință fermierilor participanți la programul de ameliorare a raselor Bălțată Românească și Montbeliard următoarele aspecte:

Să permită accesul controlorilor și supra-controlorilor în ferme, în ziua desfășurării controlului COP;

Să solicite controlorilor să folosească instrumentele de măsură (milk-metre)în timpul controlului;

Să urmărească prelevarea probelor de lapte conform procedurii de lucru;

Să transmită toate datele solicitate de controlori/supra-controlori, conform buletinelor de control;

Să semneze buletinele de control completatein urmă controlului COP.

De asemenea, fermierii trebuie să folosească aparate de muls mecanice sau robotizate, să efectueze IA, monte naturale cu tauri autorizați, precum și să-și înscrie la zi datele în Registrul de fermă.

17

Dorim să atragem atenția tuturor celor implicați în participarea la Programul de ameliorare, că neefectuarea sau efectuarea defectuoasă a unui control COP, duce la sancționarea fermierului în cauza, sancțiune care poate fi chiar excluderea din Registru Genealogic.

Datele cu toate înregistrările rezultate în urmă controalelor COP pot fi consultate de către fiecare fermier, accesând: www.registregenealogice.ro, user: codul de exploatație iar parolă: a

”Rugăm toți fermierii participanți la Programul de ameliorare să respecte prevederile Programului de ameliorare pentru rasele Bălțată Românească și Montbeliard, precum și Regulamentul societății de ameliorare al ACVBR-Sim, care se regăsesc pe site: www.baltataromaneasca.ro. Orice cerere de informații, reclamații sau sugestii poate fi trimisă pe adresa: office@baltataromaneasca.ro„, se arată în comunicarea oficial a Asociației Crescătorilor de Vaci ”Bălțată Românească” de tip Simmental.

AFIR si FINANTARI

Klaus Iohannis a purtat o discuţie cu preşedintele Consiliului European privind suplimentarea fondurilor pentru Coeziune şi Agricultură: România are nevoie de alocări "substanţiale" în aceste domenii Alexandru Costea,   Mediafax 07.02.2020,

Klaus Iohannis a pledat, vineri, în discuţia cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru suplimentarea fondurilor acordate prin Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună la nivelul UE. Şeful statului a spus că România are nevoie de alocări "substanţiale" în aceste domenii.

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Charles Michel pentru a discuta pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, înaintea reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 20 februarie 2020.

"Unul dintre aspectele principale abordate în cadrul întrevederii a vizat volumul total al bugetului european, Preşedintele României reafirmând susţinerea ţării noastre pentru un buget ambiţios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, în special în contextul în care au fost adăugate noi obiective, mai ambiţioase. (...) Preşedintele României a insistat, în special, pe necesitatea asigurării finanţării corespunzătoare a Politicii de Coeziune şi

18

a Politicii Agricole Comune, reiterând faptul că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între diferitele regiuni europene", potrivit unui comunicat transmis, vineri, către MEDIAFAX, de Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele a evidenţiat că, pentru România, recuperarea decalajului de dezvoltare faţă de media UE este o prioritate majoră şi că ţara noastră trebuie să beneficieze de alocări naţionale "substanţiale" pentru proiectele derulate în cele două domenii.

De asemenea, Iohannis a arătat că trebuie asigurate condiţii flexibile şi simplificate prin care proiectele să fie implementate, astfel facilitând accesul beneficiarilor la fondurile europene. În acelaşi timp, şeful statului i-a transmis lui Charles Michel că îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a fondurilor europene ar permite autorităţilor să adapteze aceste finanţări la nevoile specifice cu care se confruntă diferitele regiuni din România.

"În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, Preşedintele Klaus Iohannis a punctat o serie de aspecte care prezintă un interes deosebit pentru România în viitorul buget european, respectiv nevoia unei flexibilităţi sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, o mai bună ajustare a cerinţelor privind concentrarea tematică în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională, care să permită continuarea finanţărilor pentru infrastructura de bază, precum şi necesitatea identificării de soluţii care să permită finanţarea proiectelor de infrastructură socială din Fondul Social European", mai arată Administraţia Prezidenţială.

Iohannis a solicitat "menţinerea regulii de dezangajare actuale (N+3) sau, dacă nu este posibil acest lucru, asigurarea unei tranziţii line către o regulă N+2 şi a subliniat importanţa menţinerii ratelor de cofinanţare pentru proiectele europene la aceleaşi niveluri ca în actuala perioadă de programare, precum şi a unui nivel adecvat al prefinanţării".

Referitor la Politica Agricolă Comună, preşedintele a susţinut în faţa preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, că procesul de convergenţă externă a plăţilor directe trebuie să continue, astfel încât să permită reducerea discrepanţelor între fermieri la nivelul Uniunii.

"Preşedintele României a arătat, totodată, că ţara noastră este în favoarea unui mecanism de plafonare a plăţilor directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor la nevoile specifice ale agriculturii româneşti. În privinţa pilonului II al Politicii Agricole Comune,

19

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o creştere a alocărilor pentru dezvoltare rurală în raport cu propunerea Comisiei Europene", potrivit comunicatului.

Anterior discuţiilor, Klaus Iohannis a anunţat, vineri, la Bruxelles, că urma să negocieze "la sânge" pentru a obţine mai mulţi bani pentru România.

"Pornim de la premisa că, în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor, trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie. Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune. Sunt mai multe fonduri care vin în această categorie, care pentru noi sunt vitale, pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante fondurile destinate agriculturii şi pe aceste două capitole suntem foarte hotărâţi şi sunt foarte hotărât să negociez la sânge, cum se spune, ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România", a declarat preşedintele.

Acesta susţine că fondul de tranziţie spre o economie mai verde nu ar trebui să facă parte din Politica de coeziune, ci să fie suplimentar.

Mesajul Comisarului European pe Agricultura pentru fermierii romani In feb. 8, 2020

Invitat la conferinţa naţională a membrilor Clubului Fermierilor Români, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, nu a putut fi prezent fizic, din cauza altor obligații. Acesta at transmis, însă, un mesaj video pentru fermierii și oficialii pezenți la eveniment. Vă redăm în rândurile umrătoare cele mai importante pasaje din discursul comisarului.

„M-am bucurat foarte mult să văd că susţineţi un model de agricultură sustenabil, care ţine cont de elementele specifice ale României şi care va

20

contribui la Pactul ecologic european, în bineficiul siguranţei şi securităţii alimentare.

Sunt sigur că agricultura vă este foarte dragă, aşa cum îmi e şi mie. M-am născut şi am crescut într-o familie de fermieri. Ştiu cât de grea este această muncă, din propria-mi experienţă. Am observat de asemenea că aţi pus un accent deosebit pe inovare. Fără îndoială, agricultura devine din ce în ce mai mult bazată pe cunoaştere. Provocările care ne aşteaptă impun o exploatare mai bună a informaţiilor pe care deja le deţinem şi crearea unor noi cunoştinţe de care vom avea nevoie peste 5, 10 sau 20 de ani.

Acesta este un lucru esenţial pentru noua generaţie de fermieri, inclusiv pentru cei din România, desigur. Pentru a realiza asta, vrem să consolidăm legăturile dintre domeniul cercetării, al serviciilor de consultanţă, fermieri şi industrie. Astfel încât sistemele agricole de cunoaştere şi inovare să devină mai eficiente şi mai interactive.

Vrem să identificăm mai multe sinergii între Politica Agricolă Comună şi politica europeană privind cercetarea, iar în acest sens am demarat o amplă iniţiativă de relaţionare menită să accelereze ritmul inovării în practică.

Prima mea prioritate în calitate de comisar european este să finalizez reforma PAC de după anul 2020. Propunerea Comisiei vizează promovarea cunoaşterii, a inovării şi digitalizării. Asta evidenţiază importanţa acestor aspecte şi rolul lor crucial pentru o Politică Agricolă Comună modernă şi sustenabilă.

Avem nevoie de o politică agricolă care oferă statelor membre mai multă flexibilitate, pentru conceperea propriilor strategii în funcţie de situaţiile, nevoile şi provocările specifice fiecăruia. Propunerea aflată acum pe masa negocierilor vizează îmbunătăţirea performanţei PAC, asigurând o mai mare flexibilitate statelor membre, dar în acelaşi timp impunând o creştere a ambiţiilor climatice şi de mediu.

Reforma Politicii Agricole Comune trebuie să includă însă şi simplificări ample ale regulilor care privesc atât fermierii cât şi administraţiile. Toate aceste noi provocări pot fi mai uşor depăşite dacă am avea mai mulţi fermieri tineri. În orice caz, ponderea tinerilor manageri de ferme din România este sub media europeană. Ar trebui să se ţină cont de acest aspect în alocarea şi distribuirea pe viitor a sprijinului european.

21

Nu mă voi opune niciodată unui buget mai ambiţios pentru agricultură. În acelaşi timp, voi fi mereu angajat pentru o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte plăţile către fermieri, asigurându-mă astfel că fondurile destinate acestora sunt legitime şi meritate.

Fermierii sunt printre primii care resimt impactul schimbărilor climatice. Veţi avea un rol vital pentru Pactul Ecologic European. Înţeleg că pentru a vă asuma pe deplin acest rol veţi avea nevoie de resurse şi va trebui să ştiţi exact ce se aşteaptă de la voi. Politicile europene trebuie să fie mai prietenoase cu mediul, dar politica agricolă comună trebuie să fie mai prietenoasă cu toţi fermierii!”

ALTELE

Curtea de Conturi Europeană dă VERDICTUL: „Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării pesticidelor” Ionel Văduva 07.02.2020

Progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în Uniunea Europeană (UE) sunt limitate, iar Comisia Europeană (CE) nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de produse de protecție a plantelor, se arată în raportul special 05/2020 „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA)1.

Potrivit documentului citat, specialiștii ECA susțin că mai multe state membre UE nu au transpus la timp Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor în dreptul național.

Ca atare, în 2012 au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări din blocul comunitar.

Pe de altă parte, Executivul de la Bruxelles nu a verificat în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, au mai constatat cei de la ECA.

De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor.

1 https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR20_05/SR_Pesticides_RO.pdf . GB

22

Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Odată cu Directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri.

Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace.

Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.

În plus, potrivit raportului, există puține stimulente care să-i încurajeze pe fermieri să reducă dependența de pesticide.

Nu în ultimul rând, membrii ECA susțin că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a beneficia de plăți în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).

„Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri”, a declarat Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”.

Și totuși, Comisia Europeană funcționează. Când vine vorba de Lituania și România

Comisia Europeană a adoptat zilele trecute două decizii care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam.

În acest context, potrivit precizărilor ministrului român al Agriculturii, Adrian Oros, producătorii agricoli care cultivă porumb şi sfeclă în acest an şi cărora li s-a permis să utilizeze seminţe tratate cu neonicotinoide, au răgaz până în 2021 să găsească alte soluţii.

„Există o decizie a Comisiei Europene prin care sunt interzise neonicotinoidele. În ultimii ani, s-au tot dat derogări pentru România şi Lituania pentru utilizarea acestor neonicotinoide. Când am venit la minister era deja târziu să luăm o decizie foarte radicală şi de aceea am avut consultări atât cu apicultorii, cât şi cu fermierii. Astfel, am decis în ianuarie

23

să nu mai prelungim această derogare, să interzicem utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui şi rapiţă şi am permis utilizarea pentru seminţele de sfeclă şi porumb”, a explicat Adrian Oros, joi, 6 februarie 2020, cu ocazia unui evenimentului anual al Clubului Fermierilor Români.

Întrebat ce ar trebui să facă fermierii care cultivau floarea soarelui şi care ameninţă că vor renunţa la această cultură, oficialul MADR a răspuns: „La fel ca şi în alte ţări, se găsesc alte variante”.

„Aceste derogări care s-au dat succesiv au fost tocmai în ideea de a se găsi ca şi în alte ţări alte soluţii. Există răgaz ca până anul viitor ca şi cei cărora li s-a permis să utilizeze neonicotinoide, respectiv cei care cultivă porumb şi sfeclă, să găsească alte soluţii. Noi nu mai putem prelungi această derogare. Deja suntem atenţionaţi de Comisie, atenţionare care a venit de fapt în noiembrie, iar noi în urma acelei atenţionări am luat decizia in ianuarie să prelungim posibilitatea folosirii neonicotinoide la cele două culturi, care nu sunt puternic melifere şi care sunt mai puţin dăunătoare pentru albine”, a precizat ministrul demis al Agriculturii.

Produsele de protecție a plantelor („pesticidele”) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. Aceste produse includ insecticidele, fungicidele și ierbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană.

Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

ECA a evaluat dacă acțiunile UE în acest domeniu au avut succes.

MADR a anunţat stadiul derogărilor pentru tratamentul la sfecla de zahăr şi porumb. S-au schimbat, sau nu? Aflaţi aici. Horia Stoian 08 02

2020

Potrivit Ministerului Agriculturii, derogările pentru tratamentul la sfecla de zahăr şi la porumb rămân în vigoare şi pentru campania de primăvară.

24

”În perioada 20.01.2020 – 01.05.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a trei produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb, pentru semănatul culturilor de porumb, precum şi utilizarea în perioada 20.01.2020 – 18.05.2020 a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecție a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru semănatul culturilor de sfeclă de zahăr. România, alături de alte state din Uniunea Europeană (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de însămânțare din anul 2020 autorizații conform art.53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, pentru utilizarea semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu produse de protecție a plantelor  pe bază de neonicotinoide.

Conform autorizațiilor emise de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, tratamentul semințelor de porumb va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, care fac dovada că tratamentul se va face în instalaţii profesionale și cu personal calificat (stații/mașini de tratare a semințelor), iar în cazul semințelor de sfeclă de zahăr, tratamentul este efectuat în instalații profesionale, autorizate la nivelul UE și în conformitate cu standardele ESTA.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, în acest an Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a mai acordat autorizații pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp. și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele unde fără o astfel de soluție cultura de porumb va fi compromisă, fermierii putând înregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb.

În sezonul agricol 2020, semințele tratate de porumb vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Tanymecus dillaticolis și Agriotes spp, unde se depășește pragul  economic de dăunare(PED)”.

25

BY LANTULALIMENTAR  2020-02-08  

75 de probe prelevate din fermele avicole din România au conținut depășiri ale nivelului maxim admis de Fipronil, un pesticid care nu ar mai trebui utilizat, fiindcă a fost interzis în Uniunea Europeană! Din totalul probelor, 13 au fost prelevate din grăsimea găinilor ouătoare, iar 62 din ouă. De menționat că în anul anterior, nu a fost raportată nici măcar o singură probă contaminată cu Fipronil.La începutul anului 2019, a fost confirmată utilizarea Fipronilului într-o fermă din județul Teleorman.

De precizat că pesticidul, utilizat ca insecticid, a fost depistat și în probe din alte state europene, de pildă Olanda, în iunie 2018 fiind retrase din supermarketurile germane 73 000 de ouă provenite de la fermele olandeze.

Salata verde, ceapa verde, dar și castraveții cornișon din România au conținut de asemenea reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis. Cea mai mare concentraţie a fost pentru ciprodinil 17,364 mg/kg detectată în salată, potrivit Raportului publicat recent de ANSVSA.

În ce privește produsele agro-alimentare aduse din import, cele mai contaminate cu reziduuri de pesticide sunt merele din Republica Moldova și Polonia, strugurii de masă din Macedonia de Nord, ardeii, pepenii și rodiile din Turcia, prunele din China.

La tomate nu au fost raportate depășiri ale nivelului maxim admis, dar 241 de probe, prelevate atât din producția internă, cât și din import, comunitar și extracomunitar, au fost depistate cu un număr de reziduuri de la 2 până la 8, valorile fiind sub nivelul maxim admis. Oricum, nu au fost libere de reziduuri.

26

Din 4809 de probe prelevate în 2018, au fost găsite 90 de probe neconforme cu nivelul maxim admis în UE. Din cauza numărului mare de probe depistate cu Fipronil, procentul de probe cu depășiri ale nivelului maxim admis a sărit în 2018 la 3% față de 1% cât a fost în 2017!

Lantulalimentar.ro va reveni asupra acestui subiect în articolele viitoare.

................................................................................................................

AVOCAT: Primarii sunt OBLIGAȚI să răspundă cererilor/sesizărilor în termen de 30 de zile! agrointeligenta.ro - 8 februarie 2020 20:26

Mihail Lienerth a fost primar în Vurpăr, jud. Sibiu, timp de 20 de ani, și nu a primit reclamații din partea fermierilor (foto: turnulsfatului.ro)

Nu de puțin ori, fermierii contactează Agrointeligența – AGROINTEL.RO pentru a reclama că solicitările, adresele, sesizările pe care le depun, înscriu sau adresează autorităților nu sunt urmate de niciun răspuns. Specialiștii Casei de Avocatură Murar și Asociații au acceptat să ofere cititorilor noștri informații complete legate de aceste situații în care cetățenii cer informații și răspunsuri din partea primăriilor, ministerelor etc. dar sunt complet ignorați de aleșii sau decidenții politici și administrativi.

SCPA Murar și Asociații, casă de avocatură în cadrul căreia activează specialiști și pentru spețe ce țin de sfera agricolă, arată că există legislație care obligă primarii și orice autoritate publică să răspundă solicitărilor cetățenilor, deci și fermierilor.

Dacă aveți și alte subiecte pe care doriți să le abordăm împreună cu specialiștii din cadrul firmei de avocatură Murar și Asociații – www.avocatmurar.ro, vă rugăm să ne scrieți un e-mail la redactia@agrointel.ro sau să ne sunați pe telefonul redacției: 0744.311.359.

27

Exercitarea de către cetățeni a dreptului de a se adresa autorităților și instituțiilor publice prin formularea de petiții este reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2002. În sensul acestei ordonanțe, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris sau prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome.

În ce fel trebuie să fie transmisă o astfel de solicitare pentru ca ea să fie considerată legal comunicată (poștă/curier/e-mail/fax?)?

Care este termenul prevăzut de lege în care instituțiile statului trebuie să răspundă solicitărilor adresate de către cetățeni?

Diferă aceste termene în funcție de natura instituției (ex: autoritate centrală/autoritate publică locală, minister/spital/școală, etc)?

De când se calculează începerea curgerii termenului legal de răspuns și când se consideră că acesta s-a împlinit?

Ce anume trebuie să conțină un răspuns venit din partea unei instituții a statului?

Care sunt sancțiunile prevăzute pentru netransmiterea unui răspuns de către o instituție a statului în termenul prevăzut de lege?

Cui trebuie să ne adresăm în situația în care o instituție a statului nu-și respectă obligațiile legale privind transmiterea unui răspuns la o solicitare/petiție în termenul legal ori în forma și conținutul prevăzute de lege?

În ce fel trebuie să fie transmisă o astfel de solicitare pentru ca ea să fie considerată legal comunicată (poștă/curier/e-mail/fax?)?

O petiție poate fi depusă la autoritățile și instituțiile publice astfel:

• Prin depunerea directă în fața autorităților sau instituțiilor publice. Dacă depuneți sesizarea la sediul autorității publice, atunci trebuie să vă fie eliberată din partea acestora o dovadă de depunere și înregistrare a petiției.

• Transmiterea petiției prin serviciul poștal/de curierat. Confirmarea depunerii sesizării, primită de la oficiului poștal, precum și atestarea făcută

28

de serviciul de curierat servesc drept dovadă a transmiterii petiției de către partea interesată.

• Transmiterea petiției prin fax/e-mail. Dacă trimiteți sesizarea prin fax sau prin e-mail, aceasta va fi considerată depusă în momentul în care primește număr de înregistrare de la autoritatea sau instituția publică, destinatar al sesizării. În acest sens, după transmiterea sesizării prin fax sau e-mail este recomandat să apelați telefonic autoritatea sau instituția în cauză pentru a vi se comunica numărul de înregistrare al sesizării dumneavoastră sau să transmiteți un al doilea e-mail/fax în același scop.

Care este termenul prevăzut de lege în care instituțiile statului trebuie să răspundă solicitărilor adresate de către cetățeni?

Autoritățile și instituțiile publice sesizate prin petiție au obligația să comunice petiționarului răspunsul lor în termen de 30 de zile calendaristice, indiferent dacă soluția dată acestei petiții este una favorabilă sau una nefavorabilă. Termenul de răspuns al autorităților va curge de la momentul înregistrării sesizării de către petiționar.

Conducătorul autorității sau instituției poate prelungi termenul de răspuns de 30 de zile cu cel mult 15 sau 30 de zile calendaristice (acest ultim termen ca excepție aplicabilă în domeniul energiei și gazelor naturale), atunci când aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită din partea acestor autorități. În aceste situații, prelungirea termenului trebuie să aibă loc doar cu notificarea prealabilă a petiționarului.

Diferă aceste termene în funcție de natura instituției (ex: autoritate centrală/autoritate publică locală, minister/spital/școală, etc)?

Indiferent de natura instituției (autoritate centrală, autoritate publică locală, minister, spital, școală, etc.), termenul în care aceasta are obligația să răspundă sesizărilor este același (respectiv 30 de zile calendaristice, cu derogările prezentate mai sus).

De când se calculează începerea curgerii termenului legal de răspuns și când se consideră că acesta s-a împlinit?

Termenul legal de răspuns de 30 de zile calendaristice se calculează de la momentul înregistrării petiției de către autoritatea destinatară. Pentru a calcula la ce moment termenul se va împlini, este important a cunoaște faptul că nu intră în calculul termenului ziua de la care acesta începe să curgă (ziua înregistrării) și nici ziua la care acesta se împlinește. Când ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungește până în

29

prima zi lucrătoare care urmează. De exemplu, dacă petiția a fost înregistrată la autoritatea publică la data de 1.04.2020, termenul de 30 de zile va fi considerat împlinit la data de 02.05.2020.

Ce anume trebuie să conțină un răspuns venit din partea unei instituții a statului?

Răspunsul cu privire la sesizarea formulată trebuie să conțină denumirea autorității/instituției publice emitente și datele de identificare ale acesteia, precum și un răspuns clar din care să reiasă dacă cererile/sesizările pe care petiționarul le adresează autorităţii publice au fost luate în considerare şi dacă au fost sau nu soluţionate. Semnarea răspunsului va fi făcută de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori de către persoana împuternicită de acesta, precum şi de şeful compartimentului către care a fost direcționată petiţia. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluţiei adoptate, în conformitate cu art. 8 din Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 – pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Care sunt sancțiunile prevăzute pentru netransmiterea unui răspuns de către o instituție a statului în termenul prevăzut de lege?

Potrivit art. 15 din O.G. 27/2002, nerespectarea termenului de 30 de zile constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 199/1999 – privind statutul funcționarilor publici sau, după caz, în conformitate cu legislația muncii.

Cui trebuie să ne adresăm în situația în care o instituție a statului nu-și respectă obligațiile legale privind transmiterea unui răspuns la o solicitare/petiție în termenul legal ori în forma și conținutul prevăzute de lege?

În conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 – a contenciosului administrativ, atunci când o persoană se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, aceasta se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana vătămată trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului vătămător, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Aceeași procedură poate fi aplicată și în cazul în care un petiționar nu primește un răspuns în termenul legal din partea autorității cătreia i s-a

30

adresat, ascesta fiind îndreptățit în a sesiza autoritatea ierarhic superioară imediat după împlinirea termenului de răspuns. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului emis de către autoritatea sau instituția statului în cauză, poate introduce plângere prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se va adresa exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, în timp ce reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acesteia, se va adresa exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

……………………….

LEGISLATIV

Nimic.

………………….

INTERNE

Câte milioane de lei au încasat cele mai mari zece ferme de bovine de carne din România. Cei mai mulți bani au mers către exploatațiile cu acționariat străin

Primii zece crescători de bovine din România după numărul de capete au încasat în 2019 subvenții totale de 8,8 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), scrie luni Ziarul Financiar.

Cele zece exploatații dețin peste 25.000 de capete de vite, conform calculelor ZF.

Primii trei crescători de bovine de carne din România sunt Karpaten Meat din Sibiu, Pajo Holding din Prahova și Maria Trading din Călărași, care au încasat subvenții de 4,4 milioane de lei în campania din 2019, adică jumătate din suma alocată de stat primilor zece crescători de vite.

Din top zece crescători de bovine după numărul de capete, șapte companii au acționariat străin, Pajo Holding, Agricol Carm Invest și Lacto Agrar fiind singurele companii cu capital integral românesc.

31

Din subvențiile totale de 8,8 mil. lei acordate primilor zece crescători de bovine de carne, 75% au mers către companiile străine, adică 6,6 mil. lei, potrivit ZF. Restul banilor au ajuns la companiile românești, 2,1 mil. lei.

La plata ANT, pentru anul de cerere 2019, Guvernul României a aprobat plafonul de 246.232.400 euro, bani de la bugetul de stat, prin MADR, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic.

Petitie a cultivatorilor de tomate! ”Este discriminare!” Ce vor de la Minister In feb. 9, 2020 

Cultivatorii de tomate sunt nemulțumiți de schimbările aduse programului de sprijin pentru tomate. Potrivit acestora, schimbările sunt radicale și vor afecta o mare parte din cultivatorii de roșii din sezonul vară-toamnă, cu valorificarea producției în perioada toamnă-iarnă.

”In atentia factorilor de decizie din MADR !

Considerăm scoaterea din proiectul de Hotărâre de Guvern  a  perioadei de cultivare pe toamnă,  ciclu 2, ca fiind discriminatorie.  Având în vedere ca in anul 2019 pentru ciclul 2 au beneficiat de Schema de ajutor de minimis un număr de 6538 fermieri, un număr dublu față de anul 2017, apreciem că munca noastră merita luată în considerare. 

În urma implementării în decursul a 3 ani la rând, Programul Tomate Românești,  sa ajuns ca unele bazine legumicole sa acceseze acest sprijin cu precădere  în prima parte a anului, ciclu 1, cu valorificarea producției în luna mai. Astfel pentru ciclul de toamnă, acele bazine legumicole nu mai cultivă încă o dată aceasta cultură,  Tomate , înlocuind cu altele, ardei, vinete etc. 

Noi, cultivatori de tomate din sezonul toamnă, ciclu 2, vrem să accesam măsura de ajutor de minimis TOMATA 2020 Adăugând și faptul că,  prin intermediul acestui program, majoritatea solicitanților beneficiari,  au procedat în a esalona cultura de tomate,  sa obținut un flux de produse  corelat cu cererea de piață . 

Nu a mai fost supraproductie!!!”, se arată în textul petiției.

32

Cei care vor să semneze petiția o pot face accesând link-ul următor: https://www.petitieonline.com/noi_cultivatori_de_tomate_din_sezonul_toamn_ciclu_2_vrem_s_accesam_msura_de_ajutor_de_minimis_tomata_2020

Inițiatorul petiției, fermierul George Petrișor Ghenea vine și cu o serie de propuneri în sensul rezolvării acestei situații, scrise pe pagina sa de Facebook:

1. Propunere de modificare a acestui program, în sensul de a acorda sprijinul de minimis fermierului care cultivă spațiul protejat pe întreg parcursul anului. Fermierul care înființează mai multe culturi într-un an calendaristic.Luând în considerare ca suntem multi cei care înființam cultura a doua de tomate , de regulă în luna iulie, noi cultivăm și alte legume în spațiul protejat ( solar, sera). Se ajunge astfel la înființarea pe aceeasi sola de cultură a 2-3 culturi.

2. Propunem înființarea unei scheme de colaborare cu asistenta sociala, pentru a putea introduce beneficiari de ajutor social în fluxul de munca de care avem nevoie.

3. Propunem conducerii MADR sa vegheze la implementarea acestui program prin intermediul unor inspectori de bună credință, în spiritul și litera legii, care sa fie calificați și cu pregatire in domeniul legumicultorii.

4. Solicitam menținerea ajutorului de minimis si in anul 2020 , întrucât acesta a reprezentat un imbold pentru fermieri în a extinde suprafața de spațiu protejat, de a achiziționa inputuri profesionale, de a esalona toate culturile înființate, nu doar tomatele, astfel reducând pe cât posibil, fenomenul de supraproductie.

5. Propunem menținerea cuantumului fix al ajutorului de minimis per beneficiar/ suprafața/an acordat

Isărescu: 'Relaţia partenerială dintre fermieri şi bănci merită mai multă implicare din ambele părţi' Liviu GORDEA  07 februarie 2020 - Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avut şi el o intervenţie în cadrul conferinţei naţionale a membrilor Clubului Fermierilor Români, desfăşurată miercuri la Palatul Parlamentului, unde au participat peste o mie de fermieri din toată ţara.

33

Chiar dacă nu a fost prezent în sală, Isărescu a transmis mesajul său de susţinere prin intermediul economistului şef al BNR, Valentin Lazea. Printre altele, el a vorbit despre potenţialul de dezvoltare al agriculturii noastre şi nu s-a ferit să facă câteva referiri la relaţia fermier-bănci, pe care o consideră de interes reciproc. Iată câteva dintre declaraţiile guvernatorului BNR:

"În calitatea mea de guvernator al Băncii Naţionale a României, instituţie responsabilă de elaborarea balanţei de plăţi, analizând împreună cu colegii din consiliul de administraţie datele, sunt la curent cu evoluţia şi contribuţia agriculturii la tabloul economic şi am văzut progresele, mai ales din ultimul deceniu. Sunt, desigur, edificat şi în privinţa provocărilor. Între altele, cele care trebuie să ducă la echilibrarea balanţei bunurilor produse în ţară şi ale celor importate, pentru a valorifica avantajele naturale şi de experienţă din activitatea agricolă. România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural poate să producă în ţară. Fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin. O afacere economică bazată pe producţie constituie cea mai delicată alegere. Aş zice, totuşi, că afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate ci şi cele care dau şi cele mai mari satisfacţii, nu neapărat financiare, au valoare prin tradiţie, sunt certificate dar şi invalidate rapid de către consumatori".

"Ştiu că mulţi dintre fermieri se plâng de insuficienta implicare a băncilor comerciale în creditarea agriculturii. Ceea ce pot să vă spun este că relaţia partenerială dintre fermieri şi bănci merită mai multă implicare din ambele părţi. Lucrurile merită să fie rezolvate cu moderarea intereselor reciproce pentru câştig, aş zice chiar şi a nevoii de a evita pierderile. Este cazul ca fermierii şi bancherii să înţeleagă că banii daţi şi luaţi cu împrumut reprezintă obiectul unui legământ comun de afaceri. Pentru un antreprenor, banii împrumutaţi nu pot constitui nici decum un substitut al capitalului propriu, pot doar să îl completeze pe acesta. După cum pentru un bancher, creditul nu trebuie să fie acordat cu supragaranţii sau să fie exploatat în mod litigios. Băncile sunt prudente în a-şi asuma riscuri, şi este firesc să fie aşa, întrucât au obligaţii faţă de deponenţi, dar şi ele ar trebui să conceapă creditul în termenii unei relaţii parteneriale viabile, mizând şi pe proiecţii ale dezvoltării afacerii împrumutatului".

34

Crama Isărescu

Pentru cine nu a aflat încă, Mugur Isărescu este şi un pasionat viticultor. În urmă cu aproape 20 de ani, acesta şi soţia sa au moştenit mai multe proprietăţi pe dealurile din apropierea oraşului Drăgăşani, judeţul Vâlcea. Mânat de gândul că bunicul său dinspre mamă, al cărui spirit gospodăresc fusese vestit, nu ar fi suportat ca ei să nu pună umărul la dezvoltarea tradiţiei moştenite de la podgorenii din partea locului, a făcut câteva achiziţii şi a ajuns astăzi la o suprafaţă optimă pentru o fermă medie de producţie de struguri de vin şi de masă. A dezvoltat ulterior şi o staţie de vinificare, iar toată această activitate a organizat-o într-o firmă de familie, de care se ocupă fiul său, Costin. Crama se întinde pe o suprafaţă de 40 de hectare, pe care sunt cultivate atât soiuri autohtone de struguri cât şi varietăţi consacrate la nivel internaţional. Casa Isărescu produce în medie 150.000 de sticle de vin pe an.

Sursa foto: BNR

Isarescu: ”Romania inca importa prea multe produse agricole” In feb. 8, 2020  35 0

România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin, a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, într-un mesaj transmis în calitate de guvernator dar şi de viticultor, la Conferinţa Anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment desfăşurat joi la Palatul Parlamentului, informează AGERPRES.

Mesajul a fost citit de economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

„Această activitate are, în opinia mea, un mare potenţial de dezvoltare. În calitatea mea de guvernator al Băncii Naţionale a României, instituţie responsabilă de elaborarea balanţei de plăţi, analizând împreună cu colegii din Consiliul de Administraţie datele din balanţa comercială, sunt la curent cu evoluţia contribuţiei agriculturii, implicit a fermierilor, la tabloul economic şi am văzut progresele, mai ales din ultimul deceniu. Sunt, desigur, edificat şi în privinţa provocărilor, pe care cu siguranţă le veţi

35

aborda aici, între altele cele care trebuie să ducă la echilibrarea balanţei bunurilor produse în ţară şi ale celor importate, pentru a valorifica avantajele naturale şi de experienţă din activitatea agricolă. România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin”, a transmis guvernatorul BNR.

El a susţinut că o afacere economică bazată pe producţie constituie cea mai delicată alegere pentru oricine, însă afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate, ci şi cele care dau cele mai mari satisfacţii.

„Ştiu, la fel ca dumneavoastră, că o afacere economică bazată pe producţie constituie cea mai delicată alegere pentru oricine.Aş zice că, totuşi, afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate, ci şi cele care dau cele mai mari satisfacţii, nu neapărat financiare, au valoare prin tradiţie, sunt certificate, dar şi invalidate rapid, de către consumatori. Activitatea fermierilor conţine deopotrivă avantajul şi dezavantajul percepţiei directe a omului, care are pe masă produsele agricole, iar dumneavoastră, fermierii, ca oameni între oameni, împărtăşiţi aşteptările societăţii, puneţi mult suflet în faptele de zi cu zi. Pentru aceasta vă felicit şi vă îndemn să continuaţi să vă dezvoltaţi afacerile”, a spus Isărescu în mesajul său.

El a arătat că are o justificare pentru gândurile sale pe care le va transmite fermierilor, respectiv experienţa sa, „bineînţeles, limitată”, de fermier în domeniul viei şi vinului, povestind, totodată, cum a reuşit să intre în afacerile cu vin din zona Drăgăşanilor.

„În urmă cu aproape 20 de ani eu şi soţia mea am moştenit mai multe proprietăţi pe dealurile din apropierea Drăgăşanilor. Dar factorul determinant, care a împins familia noastră într-o afacere ce implică efort şi răspundere, a fost gândul că bunicul meu dinspre mamă, plecat la cele veşnice, al cărui spirit gospodăresc fusese vestit, nu ar fi suportat ca noi să nu punem umărul la dezvoltarea tradiţiei pe care au durat-o de vreme îndelungată podgorenii din partea locului. Aşa că am trecut la treabă. Am făcut câteva achiziţii, am ajuns la o suprafaţă optimă pentru o fermă medie de producţie de struguri de vin şi de masă. Am dezvoltat, în consecinţă, şi o staţie de vinificare şi toată această activitate am organizat-o într-o firmă de familie condusă de un membru al familiei. Desigur, nu mă implic direct în conducerea firmei – cunoaşteţi restricţiile generate de poziţia pe care o ocup -. Dar activitatea din fermă, din staţia de vinificare, din zona de comercializare, îmi oferă suficiente informaţii neintermediate. Aşadar, sunt

36

în măsură să vă împărtăşesc ceva din observaţiile nebancare pe care le deţin şi pe care le consider relevante pentru această importantă conferinţă”, se arată în mesajul Guvernatorului.

În context, Isărescu susţine că fiecare fermier trebuie să îşi aleagă cu grijă domeniul, astfel încât acesta să îi permită să aibă din start un minim de competitivitate, condiţiile naturale fiind cele care asigură sau nu un avantaj comparativ.

„Zona Drăgăşanilor este cunoscută pentru condiţiile pedoclimatice deosebite în domeniul vino-viticol. Aşa încât, într-un fel, pot pune succesele ulterioare în activitatea firmei pe seama şansei de a avea proprietăţi într-un areal favorabil. O zicere înţeleaptă din bătrâni spune că: „vinul bun se face acolo unde cântă pitulicea, adică pe culmea dealului şi nu unde orăcăie broasca, adică în lunca râului”. Am avut astfel parte de o primă lecţie importantă în domeniul agriculturii: să nu neglijezi niciodată condiţiile naturale, cele care îţi asigură sau nu un avantaj comparativ. Nu dau lecţii. Spun deoarece am învăţat din propria experienţă, şi anume că fiecare fermier trebuie să îşi aleagă cu grijă domeniul, astfel încât acesta să îi permită ca, împreună cu alţi factori, să aibă din start un minim de competitivitate”, arată Isărescu.

Care sunt lecţiile învăţate de guvernator derulând afacerea proprie? „Că succesul în agricultură depinde, ca în orice afacere, de efortul şi dedicaţia depuse în promovarea afacerii, la care se adaugă perseverenţa plus înţelegerea faptului că anii buni pot fi urmaţi de ani mai puţin buni. Iar aici mă refer nu doar la efortul pentru a asigura capitalul, ci şi la idei, inovaţii, pasiune şi timp investit”, spuse el.

În materie de capital, guvernatorul BNR avertizează că există o mare tentaţie de a folosi câştigurile din anii buni în consumul personal, dar experienţa arată că este foarte important ca respectivul profit să fie reinvestit, pentru extinderea şi modernizarea afacerii, pentru crearea de rezerve. „Cu deosebire, este necesar a face saltul de la obţinerea de materie primă la produse cu valoare adăugată mai mare – în cazul firmei la care sunt acţionar, este vorba de îmbutelierea vinului, de asigurarea unui design adecvat şi a unui brand corespunzător, de investiţii în marketing şi multe altele”, menţionează Irăsescu.

În opinia sa, o modalitate de a grăbi acest proces o constituie atragerea de bani din fonduri europene, pe proiecte specifice, precizând că şi el a apelat la

37

fonduri europene pentru o bună parte a investiţiilor realizate la firma din Drăgăşani.

„Am mai învăţat că, îndeosebi în primele etape ale dezvoltării afacerii, implicarea personală a antreprenorului este esenţială. Dar odată depăşită această fază, este nevoie de profesionişti, care să îl degreveze pe antreprenor de sarcinile ce presupun o anumită rutină şi care să asigure competitivitatea. Provocarea, cu care înţeleg că mulţi dintre dumneavoastră se confruntă, este aceea de a continua să deţină în familie controlul asupra firmei, în condiţiile în care managementul de zi cu zi se impune să fie exercitat de persoane specializate, conform celor mai bune practici corporatiste”, transmite guvernatorul BNR.

El consideră că în prezent, în întreaga lume este tot mai răspândită ideea că o firmă cu o mână de oameni este nevoită să respecte aceleaşi criterii de eficienţă şi de productivitate ca o multinaţională.

Nu în ultimul rând, Isărescu a susţinut că ştie faptul că mulţi fermieri se plâng de insuficienta implicare a băncilor comerciale în creditarea agriculturii, dar a adăugat că atât fermierii cât şi bancherii trebuie să înţeleagă că „banii daţi şi luaţi cu împrumut reprezintă obiectul unui legământ comun de afaceri”.

” Ceea ce pot să vă spun este că relaţia partenerială dintre dumneavoastră şi bănci merită mai multă implicare de ambele părţi, lucrurile merită să fie rezolvate cu moderarea intereselor reciproce pentru câştig, aş zice a nevoii de a evita pierderile de ambele părţi. Este cazul ca fermierii şi bancherii să înţeleagă că banii daţi şi luaţi cu împrumut reprezintă obiectul unui legământ comun de afaceri. Pentru un antreprenor banii împrumutaţi nu pot constitui nicidecum un substitut al capitalului propriu – pot doar să îl completeze pe acesta – după cum pentru bancher creditul nu trebuie să fie acordat cu supragaranţii sau să fie exploatat litigios”, a transmis în mesajul său Isărescu.

Guvernatorul avertizează că există în România prea multe firme care au rămas la nivelul minim de capital stipulat în Legea nr. 31/1990, iar această capitalizare nu poate face o afacere să fie bancabilă.

„Avem în România, precum se ştie, prea multe firme care au rămas la sau sub nivelul minim de capital stipulat în Legea nr. 31/1990, iar această capitalizare, de 200 de lei, nu poate face o afacere să fie bancabilă. Băncile

38

sunt prudente în a-şi asuma riscuri – şi este firesc să fie aşa – întrucât au obligaţii faţă de deponenţi, dar şi ele ar trebui să conceapă creditul în termenii unei relaţii parteneriale viabile, mizând şi pe proiecţii ale dezvoltării afacerii împrumutatului. Pentru ca o bancă să vină lângă întreprinzător ca partener, e nevoie de această înţelegere a afacerii, după cum şi antreprenorul să caute să acopere integral şi la timp din fonduri proprii riscul asumat”, a mai spus Isărescu.

În încheiere, guvernatorul BNR a lăudat Clubul Fermierilor Rmâni pentru că vrea să aducă agricultura românească în secolul XXI, prin iniţiative precum agricultura digitală, produsele bio etc, dar a reaminit şi de agenda neterminată din secolul XX.

„Mă refer mai cu seamă la impulsul pe care să-l daţi administraţiei pentru finalizarea cadastrului în toate zonele ţării, pentru comasarea terenurilor, refacerea sistemului de irigaţii, nu neapărat pe vechile coordonate, mari consumatoare de energie, ci prin utilizarea forţei gravitaţionale a apei din lacurile de acumulare, relansarea reţelei de cercetare, a băncilor de gene, reînfiinţarea liceelor de specialitate şi multe altele”, a încheiat Isărescu.

ÎNTÂLNIREA OIERILOR LA SIBIUOlivia FIRI 08 februarie 2020

PLANUL NAȚIONAL STRATEGIC - PAC 2021-2027 pentru OIERIT

Peste 50 de asociaţii profesionale ale crescătorilor de ovine şi caprine din toată ţara dezbat PLANUL NAȚIONAL STRATEGIC - PAC 2021-2027 pentru OIERIT.

Mai multe asociații ale crescătorilor de ovine din România se intalnesc s-au intalnit astazi la Sibiu, dezbaterea având ca temă: DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI EFICIENTĂ A SECTORULUI OVIN ȘI CAPRIN DIN ROMÂNIA. Scopul întâlnirii privește abordarea unei strategii europene în domeniul creşterii ovinelor si caprinelor.

Asociațiile au transmis un comunicat către revista FERMA cu temele de interes pentru crescătorii de ovine și caprine, care vor fi discutate, speakerii care vor fi prezenți și programul întâlnirii. Desi anuntat in program, ministrul Interimar al Agriculturii, Adrian Oros, nu a ajuns la intalnire.

39

"În acest context, trebuie să ţinem cont de direcţiile actuale şi de perspectivă, de exploatare a ovinelor si caprinelor, la nivelul UE, întrucât sectoarele ovinelor și caprinelor din Europa, sunt formate din întreprinderi agricole tradiționale importante, care susţin supraviețuirea a mii de producători și care furnizează produse de o excelentă calitate și cu caracteristici specifice, precum și produse derivate, având astfel o contribuție socio-economică esențială în zonele rurale ale UE;

După datele comunicate de FAO , structura medie a producțiilor obţinute de la ovine în ţările UE este orientată preponderent spre producţia de carne (circa 72 %), urmând apoi laptele (23 %), pielicele (5-6 %) și lână(3-4%).Din agricultura românească, sectorul de creştere a ovinelor a asigurat în totalitate necesarul intern de carne, brânzeturi, lână şi piei anual .În opinia asociațiilor conducătoare a cărților de rasă, creşterea ovinelor și caprinelor din România, reprezintă un sector prioritar al agriculturii, care

40

trebuie susţinut şi dezvoltat pe termen mediu şi lung, menţinerea şi dezvoltarea acestui sector fiind un proces complex, politic şi social dependent de îmbunătăţirea bazei furajere, a producţiei de carne, de lapte, pielicele, a perfecţionării pregătirii profesionale a oierilor şi a structurilor ajutătoare.Pe plan mondial, în creșterea si exploatarea ovinelor se înregistrează o preocupare deosebita pentru păstrarea si mărirea efectivelor de ovine. In Europa, avem o zonă geografica cu interes deosebit în România, exploatarea ovinelor cunoaste in ultimii ani cresteri spectaculoase a efectivelor și cu o ascendență a performanței productiilor, care după opinia noastră trebuie să continuie în mod accelerat pentru a concura cu statele performante la această dată.Plecând de la aceste considerente, Romania este nevoită sa-si schimbe radical viziunea privind agricultura, mai ales in contextul integrarii europene.Cresterea animalelor, in special cea a ovinelor si caprinelor, trebuie sa se alinieze la directia exploatarii pentru productia de lapte si carne, productii pentru care tara noastra nu are un plafon limitat in capitolul VII Agricultura negociat cu UE. De asemenea , are nevoie stringentă de nominalizarea Fermelor de Elită, la toate creațiile biologice în vederea mentinerii și conservării fondului genetic la speciile ovine și caprine.In Romania se exploateaza rase de ovine locale, nespecializate pe una din productiile solicitate. Aceste rase timp de peste 50 de ani au fost selecţionate pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de lînă, producţiile de carne- lapte au fost neglijate, neexistînd până în 2015, programe de ameliorare aplicative a acestora. Singura rasa de ovine specializata pentru o anumita productie este Karakul de Botosani, rasa recunoscuta pentru productia de pielicele.In Romania, nu putem vorbi de exploatarea unei rase de ovine pentru productia de carne care sa corespunda sistemului de clasificare european a carcaselor (SEUROP). Astfel, carcasele de la rasa Merinos de Palas se incadreaza in clasele U şi R 20% ,O şi P 80%. Carcasele de la ovinele Tigaie se inscriu in clasele inferioare de calitate, respectiv U şi R 10% , O şi P 90%. La rasa Turcana peste 95% din carcase se inscriu in clasele O.Prin urmare , se impune o accelerare a activității de ameliorare a raselor în direcția cerută de piață UE, aflată în deficit de carne și lapte. De asemenea schimbarea poate veni doar prin stimularea fermierilor crescători de oi din fermele de elită , dar nu oricum. Aceste ferme de elită , joacă un rol extrem de important în a produce și distribui material biologic cu valoare de ameliorare ridicată.Propunerile ce trebuiesc înaintate de MADR către C.E. , trebuiesc gândite și dezbătute împreună cu asociațiile profesionale, preocupate de ameliorarea raselor de ovine din România.

41

Măsurile propuse trebuiesc diferențiate, întrucât efortul este unul suplimentar, respectiv activitatea economică este supusă unor cheltuieli suplimentare într-o fermă de elită , totodată cuprinde un program de ameliorare cu acțiuni complexe și care contribuie la furnizarea de reproducători (masculi) valoroși ce pot oferi un progres în fermele de producție.Dacă privim spre fermele de producție, se impune susținerea acestora, întrucât efortul efectuat de fermieri, supun animalele unui program dirijat de reproducere, folosind un mascul la 35 femele și care oferă garanția unor produși cu o greutate și calitate superioară . Astfel în mod inevitabil producțiile sunt îmbunătățite , iar activitatea ecomică poate avea o creștere prin sporirea veniturilor. Pentru acest lucru este nevoie de stimularea și încurajarea fermelor de producție , în vederea trecerii de la o activitate tradițională la una economică .În condițiile actuale de aplicare a celor două măsuri în perioada 2021-2027 , România, poate vorbi de atingerea obiectivelor de crestere a performanței și care să o plasesze în randul statelor membre nu doar la numărul de ovine, ci și, la capitolul performanță pe care și le propune în cadrul PNS-PAC, 2021-2027.

Experiența anilor 2015-2020 privind SCZ (o măsură bună de a susține performanța) , ne indică foarte clar, o procedură greu aplicabilă pe actualele criterii. Se impun în mod obligatoriu proceduri simplificate și diferențiate, în în funcție de nivelul de performanță .În susținerea celor de mai sus , vă rugăm să confirmați participarea la întâlnirea sus mentionată , totodată vă informăm că la această reuniune participă delegațiile a 50 de asociații/organizații profesionale din toate județele țării, reprezentanti ai ASAS , profesori universitari, cercetători din sectorul zootehnic.

42

Apicultori şi agricultori, împreună pentru viitorFerma  09 februarie 2020

Agricultura şi Apicultura sunt două domenii ce au trăit dintotdeauna în simbioză, cu beneficii pentru ambele părţi, simbioză care poate continua în ţara noastră dacă înţelegem că nu poate exista o agricultură performantă fără ajutorul albinelor, cum nu poate exista nici o apicultură performantă fără sprijinul furnizat de agricultură (mai ales la rapiţă şi floarea-soarelui).

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) susţine iniţiativa Uniunii Europene privind protecţia polenizatorilor şi consideră absolut necesar a îmbunătăţi cunoştinţele privind declinul polenizatorilor din zonele rurale, urbane şi periurbane, cauzele şi consecinţele acestuia asupra producţiei apicole, agricole şi asupra biodiversităţii şi impactul economic în România, determinat prin studii de caz specifice.

UE să acţioneze prudent şi cu mai multă responsabilitateComisia Europeană trebuie să dezvolte modalităţi inovatoare pentru a proteja recoltele împotriva dăunătorilor şi a bolilor şi să ia în considerare rolul potenţial al noilor tehnici inovatoare de a îmbunătăţi durabilitatea sistemului alimentar, garantând în acelaşi timp siguranţa acestora.Considerăm că este necesar ca în fiecare ţară din UE să existe laboratoare acreditate care să poată verifica un număr de probe relevant şi să ateste procentual prezenţa reziduurilor ţinând cont de legislaţia europeană şi de cea mondială în domeniu, care să certifice că substanţele utilizate nu au efect asupra populaţiei.

Înainte de a interzice anumite substanţe pentru care au fost deja făcute verificări privind evaluarea riscurilor şi la care s-a demonstrat că nu există efecte nedorite asupra albinelor melifere, să se asigure cel puţin existenţa altor opţiuni, chiar organice, cu eficienţă similară şi costuri rezonabile. Fermierii nu au preferinţe de a folosi anumite produse. Trebuie să fim conştienţi că includerea în programele de cercetare a pesticidelor organice nu se va întâmpla peste noapte şi este nevoie de o perioadă de câţiva ani de tranziţie.

43

Nu există studii ştiinţifice concludenteMajoritatea fermierilor şi apicultorilor aplică produse pentru protecţia plantelor şi albinelor astfel încât să asigure o producţie minimă garantată care să permită rentabilitatea şi să asigure hrană de calitate necesară populaţiei. Agricultorii fac asolament, străduindu-se să menţină biodiversitatea şi să colaboreze foarte bine cu apicultorii, lucru demonstrat şi de datele statistice din ultimii ani. Fermierii sunt fortaţi de împrejurări să folosească anumite substanţe de protecţie a plantelor pentru a-şi salva culturile. Nu există studii ştiinţifice concludente care să ateste cu certitudine că insecto-fungicidele pe bază de neonicotinoide au efecte letale prin doza optimă aplicată sau că reziduurile provenite de la acestea au alte efecte, care pe parcursul unui ciclu de viaţă afectează polenizatorii. Sunt state unde se folosesc pe scară largă neonicotinoidele, atât ca tratament în vegetaţie, cât şi ca tratament la sămânţă şi care nu se confruntă cu Sindromul Depopulării Coloniilor. Ba mai mult, apicultorii de acolo exportă albine vii în alte state, pentru a-i ajuta pe confraţii lor de peste Ocean să îşi refacă populaţiile de albine, devastate de acest sindrom.Deşi nu există studii ştiinţifice din care să reiasă cu certitudine că neonicotinoidele utilizate în tratamentul seminţelor au impact negativ asupra albinelor şi produselor apicole din Europa, acestea au fost interzise la nivel european pe motive emoţionale.

Tratamentele în vegetaţie - mai costisitoare şi mai dăunătoare albinelorRomânia este ţara cea mai afectată din Europa de atacul unor dăunători precum viermii sârmă (Agriotes spp.) şi răţişoara (Tanymecus spp.), atac ce poate deveni catastrofal, pentru că nu există alte soluţii eficiente de control al acestor insecte la acest moment.Neefectuarea tratamentelor la seminţe cu substanţe neonicotinoide va conduce la reducerea/dispariţia culturilor însămânţate cu floarea-soarelui, porumb şi rapiţă, urmând a fi afectate trei pătrimi din suprafaţa cultivată cu aceste specii agricole în România. Ca alternativă, fermierii vor fi obligaţi să efectueze mai multe tratamente în vegetaţie, care afectează mult mai mult albinele şi care au o eficienţă scăzută asupra dăunătorilor, acţionând doar curativ şi nu preventiv. Costurile vor fi de trei-patru ori mai mari decât în prezent, lucru care va determina scăderea eficienţei economice a fermierilor români faţă de colegii lor din UE, în acest fel instaurându-se o practică comercială neloială.Efectele diminuării suprafeţelor cultivate cu plante melifere vor avea un impact sever asupra efectivelor de albine şi asupra produselor apicole. La acestea se adaugă poluarea suplimentară a mediului prin efectuarea mai multor tratamente fitosanitare de combatere a bolilor şi dăunătorilor şi

44

utilizarea unei cantităţi mai mari de pesticide aplicate în perioada de zbor a polenizatorilor.

În România nu avem date statistice relevante cu mortalitatea albinelorÎnainte de a pune pe seama substanţelor pentru protecţia plantelor diminuarea efectivelor de albine, ar trebui efectuat un studiu ştiinţific serios, pe un număr relevant de probe, care să confirme sau să infirme în mod oficial prezenţa Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României. Totodată, sunt necesare centralizări clare, în ultimii zece ani, cu mortalităţile albinelor de pe întreg teritoriul României, la nivel de judeţ, determinate conform metodologiilor ştiinţifice în vigoare.Ştim cu toţii că tratamentul la sămânţă este mai prietenos cu mediul şi mai eficient o perioadă de 4-6 săptămâni de la răsărirea plantei, perioadă în care albinele, în general, nu zboară, substanţa atacând în schimb dăunătorul, spre deosebire de tratamentele în vegetaţie cu acţiune în perioada în care albinele zboară.Din păcate, în multe zone din ţara noastră climatul favorizează invazia anumitor dăunători, care în majoritatea statelor membre UE nu se regăsesc. E important de precizat şi faptul că doza medie de pesticide utilizată per hectar în România este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg. În ţările unde s-au depistat anumite reziduuri pe un număr insuficient de probe, deci neconcludent din punct de vedere ştiinţific, se utilizează cantităţi apropiate de media europeană, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decât în România.

Mircea BĂLUŢĂ, Preşedinte UNCSV

CONDAMNAŢI LA FALIMENT PE NEDREPTDin păcate, unii apicultori nu au înţeles că dacă nu se vor da acele derogări pentru tratamentul seminţelor şi nu vor exista alte soluţii eficiente de combatere a dăunătorilor, va scădea considerabil suprafaţa arabilă din România cu plante melifere (floarea-soarelui, rapiţa), şi nu numai (porumb), iar albinele nu vor mai avea cu ce să se hrănească şi va scădea atât efectivul, cât şi cantitatea de produse apicole.Apicultorii, înainte de a solicita ca Agricultorii să nu mai facă nici un tratament culturilor, ar trebui să se pună în aceeaşi situaţie, să nu acţioneze nici ei în nici un fel asupra albinelor în privinţa Nosemoza şi Varroa, şi atunci să vadă dacă îşi vor putea continua activitatea şi în ce condiţii.Nu este echitabil să soliciţi şi să impui unei filiere condamnarea la faliment şi diminuarea majoră a producţiei de cereale şi plante oleaginoase a unei ţări, şi asta fără dovezi concrete, pertinente şi fără a ţine cont de toţi factorii implicaţi şi de efectele socio-economice ale acestora.Aşadar, Împreună pentru viitor!

45

  Summit Agro - Plusvaloare din 'Ţara Soarelui Răsare' Liviu GORDEA 09 februarie 2020 -

Summit Agro România a sărbătorit la Poiana Braşov, în cadrul unui eveniment special, aşa cum obişnuieşte de foarte mulţi ani, alături de partenerii săi încheierea unui an de succes şi a dat startul unui nou an, pentru care a pregătit soluţii tehnologice personalizate, adaptate să facă faţă actualelor provocări din agricultură.

Cu această ocazie, au fost lansate produse noi, inovatoare, în pas cu tendinţele momentului, dar şi cu noile restricţii în ceea ce priveşte utilizarea produselor de protecţia plantelor. Astfel, constatăm o consolidare a segmentului de produse bio, cu aplicabilitate atât în agricultura convenţională, cât şi cea ecologică. Direcţie care defineşte practic viziunea pe termen lung a companiei în ceea ce priveşte calitatea produselor şi a serviciilor.

"În 2020, Anul Sănătăţii Plantelor, ne propunem să fim şi mai aproape de partenerii noştri, să îi servim mai bine şi îi asigurăm că vom aduce colaborării noastre plusvaloare din Ţara Soarelui Răsare", e promisiunea făcută de către Patricia Maria Ştirbu, preşedintele Summit Agro România. La rândul său, Tomoaki Tetsu, preşedinte şi CEO al Sumi Agro Europe, s-a declarat mândru de performanţele echipei sale, care "a reuşit să facă faţă cu brio tuturor provocărilor, chiar şi într-un an plin de încercări pentru agricultură cum a fost 2019".

Noutăţile sezonului

În cadrul evenimentului, compania a prezentat două produse ce vin în sprijinul fermierilor, cu atuuri din punct de vedere al substanţelor active sau

46

combinaţiei de substanţe active utilizate, punând totodată accentul pe gama Bio - Seipro („sei” vine de la seicho, care în limba japonează înseamnă creştere, iar „pro” indică faptul că este vorba de un produs pentru profesionişti), ce înglobează acum 5 produse.

Cele două produse prezentate ca reprezentând o soluţie cheie pentru fermieri sunt Lieto şi Click Pro. Lieto este un fungicid pentru combaterea manei din culturile de cartof, tomate şi viţă-de-vie ce are şi acţiune preventivă şi curativă. Este rezistent la spălare, are acţiune multi-site şi este absorbit rapid în plantă, cu o distribuţie uniformă. Totodată este sigur pentru mediu şi utilizator, având o sinergie excelentă cu substanţele care acţionează împotriva germinaţiei sporilor.

Pe de altă parte, Click Pro este un erbicid selectiv - pentru cultura porumbului, considerat a fi o soluţie excelentă împotriva buruienilor dicotiledonate, dar cu efect şi asupra unor monocotiledonate. Este un produs cu flexibilitate în aplicare, cu acţiune de lungă durată ce acţionează rapid, rezultatele fiind vizibile în doar câteva zile de la aplicare.

Biostimulatori de top

În ceea ce priveşte gama Seipro, aceasta conţine biostimulatori de top Shigeki - pentru susţinerea plantelor înaintea perioadelor de stres, Kaishi - pentru trecerea peste stresul deja cauzat acestora, Kinactiv fruit - care sporeşte calităţile fructelor şi Kinactiv root - biostimulator pentru înrădăcinare. De asemenea, gama conţine şi un insecticid biologic - NoFly WP, pentru utilizare atât în spaţii închise, cât şi deschise. Acesta are ca substanţă activă o concentraţie mare de blastospori vii ai ciupercii parazite "Paecilomyces (Isaria) fumosoroseus" tulpina FE 9901 şi alte ingrediente inerte de natură organică.

47

În acest an, produsele au fost prezentate participanţilor la eveniment de către echipa de specialişti Summit Agro România, susţinuţi de reprezentanţi de seama ai institutelor de cercetare de pe întreg cuprinsul ţării.

Produse apreciate de fermierii români

Summit Agro România s-a înfiinţat în anul 1997 şi face parte din compania Sumitomo Corporation, cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de Summit Agro amintim: insecticidele Mospilan 20 SG şi Wizard, fungicidele Cyflamid 5 EW, Topsin 70 WDG, erbicidele Nisshin, Targa Super şi fertilizanţii Fertigofol Ultra, Sulfomax şi BrasiPro. Totodată menţionam şi Trika Expert, un produs ce încorporează în aceeaşi granulă substanţa activă - Lambda-Cihalotrin (4g/kg), dar şi fertilizant organomineral cu efect starter (fosfor 35% şi azot 7%), oferind astfel protecţie şi energie radiculară.

Porumbul de Aur 2019 (APPR): Ferma lui Liviu Bălănici a câștigat TROFEUL LA CULTURĂ IRIGATĂ cu o producție de 18.340 kg/ha! Angelica Lefter - 7 februarie 2020 17:23

Liviu Bălănici, Panifcom Iași, a primit trofeul ”Porumbul de Aur” de la Ionuț Mortu, directorul tehnic adjunct al Agricost

48

Trofeul ”Porumbul de Aur” la categoria cultură irigată a fost câștigat, pentru recolta din 2019, de către echipa de la ferma Panifcom Iași condusă de fermierul Liviu Bălănici. Cea mai mare producție obținută la această ediție a competiției organizată de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a fost de 18.340 kg/ha la cultura irigată din ferma lui Bălănici, astfel că trofeul a rămas în zona Moldovei după ce, anul trecut, acesta a fost câștigat de Agricost Insula Mare a Brăilei. La neirigat, cu o producție de 17.460 kg/ha, premiul a fost adjudecat de fermierul Biță Racman din Giurgiu.

Nu doar că a avut cea mai mare producție înscrisă în concurs, dar ferma Panifcom Iași și-a adjudecat trofeul ”Porumbul de Aur” cu o recoltă obținută de pe o parcelă de 60 de hectare, o suprafață semnificativă pe care s-a venit cu porumb după recoltarea unei culturi de soia. Hibridul ales pentru câștigarea competiției APPR a fost de la Dekalb, DKC 5031.

Înainte de semănat, în toamnă, la Panifcom Iași, solul s-a pregătit cu arătură și a fost nivelat , administrându-se 20 de tone de gunoi de grajd la hectar. În primăvară, pe teren s-a venit cu combinatorul și, la semănatul din 11 aprilie, s-a făcut și o fertilizare cu îngrășământ lichid 6:22:2,5 + 2,5 sulf. Sămânța a fost tratată cu Nuprid.

La finele lunii mai, cultura de porumb de la Panifcom Iași a primit o fertilizare cu 300 kg/ha UAN, iar în privința erbicidării, tehnologia a mizat pe Dominator – 3 l/ha înainte de răsărire, apoi pe Elumis  – 2 l/ha.

Porumbul a beneficiat de irigații – 1.300 mc/ha, iar recoltarea s-a făcut pe 9 octombrie, la o umiditate de 16,7% și o densitate de 74.500 de plante la hectar. Recolta obținută a fost de 18.340 kg/ha calculată la umiditatea STAS de 15%.

Anul trecut, trofeul ”Porumbul de Aur” pentru cea mai mare producție la irigat a fost câștigat de echipa Agricost Insula Mare a Brăilei, cu o producție de 22.609 kg/ha.

Concursul ”Porumbul de Aur” este un concurs organizat anual de către APPR și în care se pot înscrie membrii organizației care își aleg singuri suprafața și tehnologia cu care concurează pentru cea mai mare recoltă la două categorii: cultură irigată și cultură neirigată.

Trofeele „Porumbul de Aur” pentru recoltele din 2019 au fost acordate în cadrul Congresului ”Fermieri pentru Fermieri” – ediția 2020, eveniment ce a avut loc joi, 6 februarie, la Crowne Plaza, în București.

49

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Porumbul de Aur 2019 (APPR): Fermierul Biţă Racman a câştigat la categoria NEIRIGAT cu o producţie de 17.460 kg/ha! Angelica Lefter - 7 februarie 2020 16:53

Fermierul Biță Racman, administratorul fermei Racman SRL din județul Giurgiu, a câștigat concursul ”Porumbul de Aur” la categoria neirigat pentru recolta din 2019, premiată joi, 6 februarie 2020, în cadrul Congresului APPR ”Fermieri pentru Fermieri”. Agricultorul, membru al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), și-a adjudecat trofeul cu o producție de 17.460 kg/ha la recoltare. În cazul culturii irigate, trofeul a fost câștigat de ferma agricultorului Liviu Bălănici, Panifcom Iași, cu o producție de 18.340 kg/ha.

Lotul cu care fermierul Biță Racman s-a înscris în concursul APPR a avut o suprafață totală de 11 hectare, cultura premergătoare fiind rapița.  Pentru competiția APPR, giurgiuveanul a mizat pe hibridul Pioneer P0937 din portofoliul companiei Corteva AgriScience.

Semănatul culturii de porumb s-a făcut în data de 20 martie, iar înainte de semănat, în toamnă, terenul s-a arat, s-a discuit și s-a încorporat o cantitate de 200 kg/ha de îngrășăminte compleze 18:46. La semănat s-a mai venit cu 200 kg/ha nitrat de amoniu, iar sămânța a fost tratată cu imidacloprid.

Densitatea la recoltarea porumbului din concurs a fost de 80.000 de plante la hectar, cultura beneficiind de două erbicidări în vegetație – cu Adengo și Laudis, ambele produse din portofoliul Bayer CropScience. Tot în vegetație,

50

porumbul din ferma Racman a mai fost fertilizat cu 200 de kg/ha de uree granulată.

Din ianuarie și până în luna august, terenul a beneficiat de un aport de precipitații de 647 de litri pe metru pătrat.

Recoltarea lotului de porumb s-a făcut în septembrie, pe 13 septembrie, mai exact, la o umiditate de 14-14,2%.

Trofeul Porumbul de Aur la categoria neirigat a fost câștigat  în urmă cu un an de fermierul Daniel Nica, administratorul fermei Bliss din Călărași, cu o producție de 13.927 kilograme la hectar, la umiditatea de 15%. La irigat, pentru recolta din 2018, trofeul a mers în Insula Marea Brăilei, la echipa Agricost condusă de Mihai Solomei și care a recoltat pe lotul din concurs, o producție de 22.609 kilograme la hectar la umiditate de 15%. Cu un an înainte, câștigătorii recoltelor din 2017 ai concursului ”Porumbul de Aur” au fost, la neirigat, constănțeanul Aedin Celzin, administratorul fermei Micul Agricultor, și, la irigat, Pedro Sa din partea Nutre Farming (parte a Nutre Group) din Făcăeni, Ialomița.

Concursul ”Porumbul de Aur” este un concurs organizat anual de către APPR și în care se pot înscrie membrii organizației care își aleg suprafața și tehnologia cu care concurează pentru cea mai mare recoltă la două categorii: cultură irigată și cultură neirigată.

Trofeele „Porumbul de Aur” pentru recoltele din 2019 au fost acordate în cadrul Congresului ”Fermieri pentru Fermieri” – ediția 2020, eveniment ce a avut loc joi, 6 februarie, la Crowne Plaza, în București.

Fermierul Puiu Ilisei, pierderi semnificative: ”Viscolul mi-a stricat solariile și culturile!” Ramona Dascălu - 7 februarie 2020

După episodul de vremea rea care a pus stăpânire pe România în ultimele zile, legumicultorii sunt acum nevoiți să repare stricăciunile produse de viscol. Solarii rupte, culturi gata de cules distruse și bani pierduți sunt doar câteva dintre

51

problemele cu care se confruntă cei care s-au aflat în zonele unde vântul a bătut cu rafale și de peste 150 km/oră.

”Mi-a stricat vântul 6 solarii, în care aveam spanac, ceapă verde și salată. Deci, vântul mi-a făcut stricăciuni și la solarii și la ce am avut în ele. La solarii s-au rupt frontoanele că ele sunt orientate N-S și a bătut vântul dinspre Nord cu o asemenea intensitate încât a îndoit fierul din capătul solariilor. Și acolo unde a desfăcut frontonul, l-a umflat și a rupt și folia. Culturile din solarii le puseserăm încă din luna decembrie. Erau frumoase, începusem să culegem, mai ales spanac și ceapă verde. Acum nu mai poate fi recuperat nimic din ele pentru că a intrat frigul în solar, au fost -10, -12 grade, și au degerat. Ieri nu am putut să facem nimic pentru că a fost furtună continuu și a băgat și zăpadă peste culturi”, a declarat fermierul din Călărași Puiu Ilisei.

Potrivit acestuia, pierderile se ridică undeva la peste 25.000 de lei: ”Sunt ceva pierderi. Cam 20.000 de lei mă va costa reparația solariilor și 5-6000 de lei producția, calculată la cel mai mic preț. Un solar, așa cum am eu, cu montaj cu tot ajunge cam la 6.000 de euro. Eu acum doar o să schimb folia și o să îndrept țeava că nu îmi permit să cumpăr altele noi”.

Viscolul care s-a abătut asupra zonei de sud-est a României nu a dus nimic bun nici pentru cultura mare, susține fermierul Puiu Ilisei: ”Pe câmp nu prea este zăpadă pentru că a viscolit-o. Zăpada s-a adunat în cantități mari în zonele dosite, în sate mai ales. Pentru cultura mare, eu cred că episodul acesta de vreme rea a făcut mai mult rău pentru că cu o zi înainte a plouat și ploaia aia a înghețat și înghețul le-a făcut rău la culturile agricole. Dacă era zăpadă și le îngropa în zăpadă, era bine”.

...........................

INDUSTRIE ALIMENTARA

Produse traditionale din carne romaneasca – o afacere de succes (VIDEO)  In feb. 9, 2020  

Plus valoarea în industria agricolă! Se tot discută despre ea, se caută soluții, se dezvoltă planuri locale. Bine… încet, poate prea încet, încep să apară și rezultatele. De exemplu, în localitatea Tomești, județul Iași, colega noastră Raluca Daria Diaconiuc a

52

descoperit un “curajos” care folosește în produsele tradiționale pe care le face, doar carne românească. Încurajator este faptul că toți cei care cumpără aceste produse sută la sută românești, susțin astfel această inițiativă locală.

https://youtu.be/0pQ3Xt7nmm4

Vinul de azi: Sirena Dunării 2013 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Vă invităm astăzi să cunoașteți un vin remarcabil, potrivit pentru amatorii de vinuri dulci! Fiind produs și îmbuteliat la Crama Stârmina – Vinarte, Sirena Dunării trece printr-un proces de vinificație deosebit.

Recoltați manual și foarte atent în lădițe de plastic, strugurii atacați de mucegaiul nobil Botrytis Cinerea au fost desciorchinați fără să fie zdrobiți, după care s-au presat boabele întregi, mustul rezultat a fost însămânțat cu levuri selecționate și a fermentat pentru o perioadă în cisterne de mici capacități cu temperatură controlată automatizat la circa 17 grade C, după care a fost finalizată fermentația în barrique-uri de stejar francez.

După desăvârșirea fermentației alcoolice, vinul a fost înnobilat timp de 24 luni în barrique-uri de stejar franceze cu diferite grade de prăjire.  

Acest vin alb, de un galben auriu strălucitor, are un potențial care vă va face să lăcrimeze papilele gustative, melanjul aromelor de miere, cafea, fructe confiate combinându-se cu aciditatea și făcând din acest riesling italian un companion desăvârșit. Recomandăm a fi servit alături de foie gras, deserturi

53

sau brânzeturi puternic aromate, la o temperatură de 8-10 grade C.   Vinul poate fi învechit la sticlă pe o perioadă de minim 10-15 ani.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

PAUL celebrează luna iubirii prin lansarea unei noi colecții de prăjituri, în ediție limitată On Feb 7, 2020În luna februarie, PAUL introduce o gamă de prăjituri, inspirată de sărbătoarea iubirii. Colecția în ediție limitată se numește Un Cœur pour deux și este disponibilă între 7 și 24 februarie, în toate brutăriile PAUL din țară. Noutatea de anul acesta este prăjitura Cœur Pistache Choco, un trio rafinat de ingrediente, precum ciocolata, fisticul și fructele.

Inima – un simbol al iubirii

Iubirea, vedeta lunii februarie, este celebrată la PAUL printr-o serie de preparate de patiserie fină, pregătite după rețete franțuzești, sub colecția Un Cœur pour deux.

Gama cuprinde prăjituri delicioase, atât ca porții individuale, cât și ca mini-torturi ce pot fi împărțite în doi: Cœur Feuillette Framboise (cu cremă de vanilie și zmeură) și Cœur Pistache Choco (cu cremă de ciocolată, fistic și fructe).

Mixul creativ de ingrediente din fiecare prăjitură este o ocazie potrivită pentru a-i surprinde pe cei dragi cu un cadou dulce și rafinat. Desertul poate

54

fi savurat în doi, la cafeaua de dimineață, în atmosfera intimă creată de brutăriile franțuzești, ori servit alături de un vin franțuzesc, într-unul din elegantele bistro-uri PAUL. Pentru momentele cu adevărat surprinzătoare, prăjiturile pot fi luate acasă și împărțite cu cei dragi.

Colecția Un Cœur pour deux este disponibilă în toate brutăriile PAUL, inclusiv cele de tip chariot, până la data de 24 februarie 2020. Mai multe informații despre campanie, brutării, produse și oferte găsiți pe paginile de Facebook și Instagram ale PAUL România.

DIVERSE

Fermier: Mi s-au furat vaci din grajd ziua în amiaza mare! Ofer bani pentru orice informație despre hoți! agrointeligenta.ro - 8 februarie 2020

Furt ca în codru la o fermă de vaci Holstein! Crescătorul de animale Doru Axenie a anunțat pe grupurile de Facebook că este victima hoților de animale care i-au sustras două vaci de rasă. În schimbul informațiilor care să îl ajute să își recupereze vacile și să prindă răufăcătorii, fermierul este dispus să plătească o despăgubire uriașă.

”Furt de vacii la Tecuci. Cine vede sau aude ceva, mi s-au furat pe lumină 2 vaci Holstein din grajd. Celor care aflați ceva vă ofer 100 de milioane. Pentru informație vreau să mă ajutați. Vreau hoții și ofer și mai mult, 150 de milioane, dacă mi se dau hoții. Aștept informații„, a declarat fermierul.

Anunțul lui Doru Axenie a atras repede atenția crescătorilor de pe grupul de Facebook ”Grupul Văcarilor din România” care au apreciat că recompensa depășește poate valoarea furtului, dar dorința de a prinde hoții este cea care îi determină pe fermieri să plătească pentru a-și face dreptate.

GLOBAL

MAJORĂRI de preț la produsele alimentare. Uleiurile vegetale și zahărul dau tonul Ionel Văduva 07.02.2020

55

Creșterile de șapte procente înregistrate în luna ianuarie 2020 la prețurile uleiului de palmier, de soia, de floarea soarelui şi de rapiţă – cele mai mari din ultimii trei ani -, precum și majorările înregistrate la zahăr în cuantum de 5,5% au dus la un reviriment al indicelui global al preţurilor la produsele alimentare de 0,7 la sută, în comparație cu decembrie 2019. Majorarea prețului zahărului este pusă de analiștii din piață pe seama prognozelor referitoare la o producţie mai scăzută în mai multe ţări mari producătoare.

În contrapartidă, preţul cărnii a pus capăt unei tendinţe de creştere care a durat 11 luni şi a înregistrat o scădere de 4% în ianuarie.

Și asta în contextul reducerii achiziţiilor în China şi Extremul Orient, dar şi al cantităţilor mari de carne de porc şi vită disponibile la export.

Potrivit anunțului FAO de joi, 6 februarie 2020, specialiștii organizației se aşteaptă în acest an la o producţie record de cereale la nivel global de 2,715 miliarde tone, cu 2,3% mai mult decât producţia înregistrată în 2019.

De asemenea, comerţul mondial cu cereale în sezonul 2019-2020 este prognozat să crească cu 2,3%, până la 420,2 milioane tone, al doilea cel mai ridicat nivel din istorie, ca urmare a creşterii livrărilor de grâu din Uniunea Europeană şi Ucraina spre Asia.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna ianuarie 2020, acest indice a crescut cu 0,7%, comparativ cu luna decembrie 2019, şi cu 11,3% faţă de luna ianuarie a anului trecut, până la un nivel de 182,5 puncte.

UNIUNEA EUROPEANA

Fericirea de a trăi în UE: Se pregătește Taxa pe Carne!   Adrian Pătrușcă 9 februarie 2020 Mai multe asociații olandeze au depus la

56

Parlamentul European un raport care prezintă avantajele economice și de mediu ale unei taxe pe carne

Asociațiile sunt grupate sub titulatura True Animal Protein Price Coalition (TAPPC), iar principalul lor argument în favoarea taxării cărnii la nivelul UE este protecția mediului, scrie Les Echos.

TAPPC citează un studiu american din 2014 care afirmă că creșterea animalelor se face vinovată de 20% din emisiile de gaze cu efect de seră.În octombrie 2018, un alt studiu estima că producția de proteine animale este vinovată de 72-78% din emisiile de gaze de seră din domeniul agricol.Studiul mai arată că producția de carne afectează și rezervele de apă: pentru a produce 500 de grame de carne de vită ar fi nevoie de 7000 de litri de apă.Cu toate acestea, tendința de consum de carne este în creștere. Or, pentru a opri creșterea, este nevoie de o taxă. Aceasta ar avea scopul să reducă cu 67% consumul de carne de vită la nivelul UE, cu 57% consumul de carne de porc și cu 30% consumul de carne de pasăre.TAPPC propune ca, începând cu 2021, să fie instituită o taxă de 10 eurocenți pe 100 de grame, indiferent de carne.Apoi, taxa ar urma să se diferențiez , după impactul tipului de carne asupra mediului: 47 de eurocenți pe 100 grame de carne de vită, 36 de eurocenți pe 100 de grame de carne de porc și 17 eurocenți pe 100 de grame de carne de pui.Scopul este ca, până în 2030, costurile de mediu ale cărnii să se regăsească în prețul acesteia, cu ajutorul taxelor.TAPPC apreciază că taxa ar putea aduce un câștig de 32 de miliarde de euro pe an. O jumătate din această sumă ar urma să meargă la crescătorii de animale, pentru a finanța transformările de exploatare, investițiile pentru confortul animalelor etc.O treime din câștig ar trebui să compenseze reducerea TVA-ului la legume și fructe, iar 20% ar urma să ajute familiile sărace, care nu își vor permite să cumpere carne scumpă.Proiecte de acest fel se află în dezbatere la nivel național, în Olanda și Germania.

57

...........................................................

R MOLDOVA

Cum a ajuns Republica Moldova pe radarul industriei viticole din Europa: De la o ţară care depindea de exporturile către Rusia, a ajuns unul dintre cei mai noi jucători din industria producătoare de vin din Europa Centrală şi de Est Eduard Ivanovici 08.02.2020,

Industria viticolă a Republicii Moldova trece de cele mai multe ori neobservată în peisajul european. În ciuda suprafeţei mici pe care o are, Republica Moldova a produs în 2018 două milioane de hectolitri de vin, ceea ce o plasează pe locul 11 în topul producătorulor de vin la nivel european, potrivit Emerging Europe.

Viţa de vie este cultivată cu uşurinţă în Moldova datorită câmpiilor, solurilor fertile şi climei moderate. Primele plantaţii datează încă din secoulul al treilea î.e.n, în comuna Vărvăreuca, raionul Floreşti, aşa că se poate spune că vinul moldovenesc are o istorie pe care localnicii au ţinut-o în viaţă secole la rând.

Zona Republicii Moldova era una dintre regiunile preferate de Imperiul Rusiei Ţariste. Ţarul Alexandru al II-lea era un fan împătimit al regiunii, deschizând astfel Şcoala Basarabă de Horticultură prin care s-au dezvoltat noi podgorii, exploatate de consumatorii ruşi. Familia Romanov avea legături strânse în regiune şi a deschis vinăria Romăneşti, care a continuat şi în epoca sovietică.

În timpul URSS-ului, industria vinului din Moldova a atins noi nivele, de cele mai multe ori în termeni cantitativi şi nu calitativi. În anii 1980, producţiile de viţă de vie acopereau 200.000 hectare, 16% din suprafaţa

58

totală a ţării. Vinul era produs pentru a fi pe placul ruşilor, cu un accent puternic pe vinurile dulci.

Totuşi, începutul anilor ’90 a venit cu dificultăţi, când problemele reprezentate de reformele funciare şi redistribuire s-au lovit de nevoia disperată de lansare pe noile pieţe capitaliste.

În 2004, 90% din exporturi mergeau sprea ţări din fosta Uniune Sovietică, numărul fiind astăzi de doar 30%. În 2006, Rusia interzicea importurile de vin din R. Moldova şi Georgia, ceea ce a însemnat că industria era obligată să se reinventeze, să se adapteze la noile preferinţe şi să se extindă cât de mult posibil. În consecinţă, atenţia s-a îndreptat spre vinurile seci şi spre calitate, producătorii concentrându-se asupra unor pieţe mai profitabile.

În 2018, vinăria Purcari se lista la Bursa de la Bucureşti în urma unei oferte publice iniţiale (IPO) pentru 49% din acţiuni, devenind prima companie internaţională listată la BVB. Preţul final era de 19 lei pe acţiune şi valoarea ofertei depăşea 40 mil. euro. Victor Bostan, fondatorul şi directorul executiv al companiei, declara atunci că vrea să facă din Purcari principalul producător de vin din Europa Centrală şi de Est.

Republica Moldova este casa unelor dintre cele mai mari crame din lume. Galeriile subterane din Mileştii Mici au o lungime de 200 km şi o adâncime de 80 m, fiind localizate la doar 10 km de capitala Chişinău.

Însă probabil cea mai faimoasă locaţie este Cricova, un oraş subteran fondat în 1952 care deţine cea mai mare colecţie de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle şi este probabil cea mai populară atracţie turistică din R. Moldova.

FRANTA

Franţa, în alertă din cauza unui virus care atacă mai ales roşiile 9

februarie 2020, George-Andrei Autorităţile sanitare şi profesioniştii din domeniul agriculturii din Franţa au început implementarea unui plan de monitorizare menit

59

protejării teritoriului francez de un virus destul de periculos îndeosebi pentru roşii.

Deşi virusul ToBRFV (Tomato brown rugose fruit virus) încă nu a fost depistat în Franţa, autorităţile sanitare ale acestei ţări din vestul Europei îl consideră o „ameninţare foarte gravă“. Potrivit AFP, un plan de „supraveghere consolidată“ a fost pus în aplicare pe întreg teritoriul Franţei împotriva ToBRFV. Planul prevede inspecţii periodice, chiar şi în absenţa simptomelor, şi verificarea cu minuţiozitate a tuturor importurilor de fructe şi legume, mai ales de roşii, din ţări afectate deja de acest virus. Catalogat „deosebit de periculos“ de Agenţia pentru Securitate Sanitară (Anses), ToBRFV nu permite permite maturizarea fructului.

Virusul denumit Tomato brown rugose fruit virus (ToBREV) este inofensiv pentru oameni dar poate distruge culturi întregi de legume, indiferent dacă sunt în sere, grădini sau câmpuri. Potrivit Anses, virusul poate fi transmis prin seminţele, plantele sau fructele infectate, precum şi prin simplul contact, şi poate supravieţui o perioadă lungă de timp fără a-şi pierde puterea de infectare, notează Reuters, citată de agerpres.ro. Agenţia subliniază că, în prezent, nu există niciun tratament sau un soi rezistent la acest virus, care a apărut în Orientul Mijlociu în 2014. şi s-a răspândit în Europa în 2018. „Anses confirm că există un risc ridicat de introducere şi răspândire a virusului în Franţa cu un impact potenţial semnificativ asupra culturilor, atât pentru sectorul profesional cât şi pentru producţia în fermele de familie”, a informat Agenţia într-un comunicat de presă. Virusul denumit Tomato brown rugose fruit virus (ToBREV) provoacă apariţia unor pete galbene sau maro pe foi şi deformarea fructelor, care nu mai pot fi astfel comercializate.

Agenţia recomandă distrugerea prin foc a tuturor plantelor care ar putea fi contaminate. De asemenea, Anses recomandă cultivatorilor de legume să cumpere doar seminţe omologate şi, dacă este posibil, din afara ţărilor europene contaminate.  Virusul a afectat mai multe state mari producătoare de legume din Europa (Spania, Italia, Olanda, Grecia sau Marea Britanie) precum şi Turcia, SUA şi China, a anunţat marţi Agenţia pentru Alimentaţie, Sănătate, Securitate Profesională şi de Sănătate din Franţa (Anses), transmite Reuters.

 SUA

Marile profituri din micile bule: Coca-Cola raportează venituri de 37 miliarde de dolari şi profituri de 9 miliarde de dolari Eduard Ivanovici 09.02.2020, Preţul unei acţiuni în cadrul The Coca-Cola Company a atins un maxim

60

istoric de 59 de dolari, după ce compania a încheiat 2019 cu un trimestru cu mult peste aştepări. Veniturile au crescut cu 28,2% comparativ cu 2018, fapt ce subliniază succesul de care se bucură compania în afara sectorul de băuturi carbogazoase, potrivit Investopedia.

Creşterile de care se bucură compania ar putea fi afectate de epidemia de coronavirus în plină expansiune. Însă chiar şi în aceste condiţii, Coca-Cola va rămâne un performer extrem de puternic, de vreme ce a a reuşit să înregistreze creşteri de peste 30% de la începutul primului trimestru din 2019. În plus, veniturile de anul trecut au fost de 37 miliarde de dolari, în timp ce profiturile s-au situat în dreptul sumei de 9 miliarde de dolari.

Coca Cola a crescut extrem de mult la începutul anilor 1990, perioadă în care căderea comunismului i-a permis să se extindă pe pieţe cu totul noi. În 2007-2008, odată cu prăbuşirea burselor de pe Wall Street, compania a trecut printr-o perioadă dificilă, reuşind totuşi să atingă cifre record în trimestrul 3 din 2014.

Anul trecut, Coca-Cola HBC – unul dintre principalii distruibuitori ai faimoasei băuturi – declara că plănuieşte că lanseze brandul Costa Cofee pe cel puţin 10 pieţe din cele 28 în care operează în prezent, printre care se numără România, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Polonia, Rusia şi Elveţia. Mişcarea are în plan extinderea în vending (automate de cafea) şi în produse ready-to-drink.

Costa Cofee s-a bucurat de o popularitate foarte mare în Marea Britanie, fiind prezentă şi în România până în 2011, când Cofee Management, compania care deţinea franciza de cafenele în România, a intrat în insolvenţă.

RUSIA

Cum reuseste o ferma sa produca mai mult lapte printr-o metoda SF In feb. 9, 2020 

61

Vacile de la o fermă rusească sunt echipate cu ochelari VR al căror scop este de a le relaxa, oferindu-le astfel imagini cu peisaje însorite cu păşuni verzi. Proiectul are drept scop creşterea producţiei de lapte, scrie publicația Descopera.ro.

Cei care trec pragul fermei de produse lactate RusMoloko, din apropierea Moscovei (Rusia), au impresia că au ajuns într-un film SF deoarece vacile de aici se plimbă cu ochelari de realitate virtuală (VR) pe cap. Ochelarii VR nu sunt parte din recuzita unui film. Au fost creaţi speciali pentru aceste vaci de lapte, pentru a le îmbunătăţi condiţiile şi a le permite să se relaxeze pentru a produce mai mult lapte.

La prima vedere ar putea părea ciudat, dar nu şi dacă ne gândim că multe industrii din întreaga lume se orientează din ce în ce mai multe spre computerizare pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă şi a creşte astfel productivitatea. De ce nu s-ar putea întâmpla asta şi în industria agricolă?

Ochelarii VR care sunt folosiţi la ferma din RusMoloko au fost concepuţi de către dezvoltatorii unui studio VR, alături de veterinari. Având în vedere conformaţia capetelor vacilor, un tip de ochelari VR pentru oameni au fost adaptaţi pentru a funcţiona la aceste animale.

Totodată, echipa s-a asigurat că imaginile VR sunt conforme cu viziunea vacilor, care au o percepţie mai intensă asupra culorii roşu şi tonuri mai slabe pentru albastru şi verde. Totodată, arhitecţii VR au proiectat un program unic pentru simularea câmpurilor verzi din timpul verii.

După ce animalele au purtat căştile, experţii au remarcat că vacile au prezentat o scădere a anxietăţii şi o creştere a stării de spirit generale. Studiile viitoare vor arăta dacă a fost îndeplinit şi scopul iniţial al purtării acestor dispozitive: creşterea producţiei de lapte.

Dacă se va dovedi că efectul este pe măsura aşteptărilor ar putea ca, în viitor, să apară şi mai multe astfel de ferme în care animalele se plimbă cu ochelari VR pe capete şi nu doar de vaci, ci şi de oi.

62

SANATATE si GASTRONOMIE

BY LANTULALIMENTAR  2020-02-08  

75 de probe prelevate din fermele avicole din România au conținut depășiri ale nivelului maxim admis de Fipronil, un pesticid care nu ar mai trebui utilizat, fiindcă a fost interzis în Uniunea Europeană! Din totalul probelor, 13 au fost prelevate din grăsimea găinilor ouătoare, iar 62 din ouă. De menționat că în anul anterior, nu a fost raportată nici măcar o singură probă contaminată cu Fipronil.La începutul anului 2019, a fost confirmată utilizarea Fipronilului într-o fermă din județul Teleorman.

De precizat că pesticidul, utilizat ca insecticid, a fost depistat și în probe din alte state europene, de pildă Olanda, în iunie 2018 fiind retrase din supermarketurile germane 73 000 de ouă provenite de la fermele olandeze.

Salata verde, ceapa verde, dar și castraveții cornișon din România au conținut de asemenea reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis. Cea mai mare concentraţie a fost pentru ciprodinil 17,364 mg/kg detectată în salată, potrivit Raportului publicat recent de ANSVSA.

În ce privește produsele agro-alimentare aduse din import, cele mai contaminate cu reziduuri de pesticide sunt merele din Republica Moldova și Polonia, strugurii de masă din Macedonia de Nord, ardeii, pepenii și rodiile din Turcia, prunele din China.

63

La tomate nu au fost raportate depășiri ale nivelului maxim admis, dar 241 de probe, prelevate atât din producția internă, cât și din import, comunitar și extracomunitar, au fost depistate cu un număr de reziduuri de la 2 până la 8, valorile fiind sub nivelul maxim admis. Oricum, nu au fost libere de reziduuri.

Din 4809 de probe prelevate în 2018, au fost găsite 90 de probe neconforme cu nivelul maxim admis în UE. Din cauza numărului mare de probe depistate cu Fipronil, procentul de probe cu depășiri ale nivelului maxim admis a sărit în 2018 la 3% față de 1% cât a fost în 2017!Lantulalimentar.ro va reveni asupra acestui subiect în articolele viitoare.

Specialiștii trag un semnal de alarmă! Mare atenție la produsele Bio. Ce conțin, de fapt, acestea Andreea Guțu 9 februarie 2020

Specialiștii în nutriție trag un semnal de alarmă cu privire la produsele ecologice sau la cele care conțin eticheta inscripționată cu Bio. Cu toate că ar trebui să fie cele mai sănătoase produse, lucrurile nu stau chiar așa. Medicii au dezvăluit ce conțin, de fapt, aceste alimente considerate atât de sănătoase.

Oamenii care aleg să mănânce sănătos, se orientează de obicei după produsele ecologice, sau cel mai puțin procesate. Însă, specialiștii în nutriție avertizează în privința produselor ecologice, denumite și Bio. Potrivit acestora, produsele care sunt Bio, ar putea să aibe la fel de multe E-uri și conservanți ca și produsele normale. Diferența o face prețul, care ajunge să fie și de trei ori mai mare decât cel al unui produs convențional.Așadar și produsele Bio pot conține substanțe care nu sunt tocmai naturale. Cei care citesc cu atenție eticheta vor observa că în piaţă găsim crenvuşti bio cu patru E-uri, sticksuri ecologice cu soda caustică sau vafe bio făcute cu margarină.„În aceşti crenvurşti bio am găsit patru aditivi alimentari. Aditivii alimentar nu provin din agricultura ecologică. Sunt substanţe chimice. În aceste sticksuri, am găsit sodă caustică, iar aceasta nu provine din agricultura ecologică. În vafe, am găsit acid citric”, a atras atenţia Costel Stanciu, preşedintele asociaţiei Pro Consumatori.

64

Verificarea etichetelor este primordială

De asemenea, nutriționiștii recomandă ca de fiecare dată când alegem un produs, fie el Bio sau convențional, să citim cu atenția eticheta, și să alegem acele alimente care conțin cei mai puțini aditivi.„Cuvântul ecologic sau bio duce cu gândul la sănătos. Din păcate, nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. Întotdeauna trebuie să citim eticheta produsului şi să nu consumăm niciodată pe termen lung un produs pe a cărui etichetă găsim mai mult de trei E-uri. Consumând în exces astfel de produse, afectăm în primul rând sistemul digestiv, în al doilea rând sistemul imunitar”, spune Florin Bălănică, medic nutriţionist.Pe de altă parte, reprezentanții asociației Romalimenta au declarat că peste 80% din produsele ecologice de pe piață, provin din import.De precizat este că, în 2018, doar 2,4% din suprafaţa agricolă a Românei era acoperită de culturi ecologice, o cifră care plaseaza ţară noastră pe penultimul loc în UE la acest capitol, potrivit Eurostat.

Maredsous, brânza care merge cu berea Lager Nora Marin vineri, 7 februarie, 2020

În lumea de azi, în care timpul este comprimat la maxim, iar ritmul vieții este mai alert ca într-un film sf, puține mai sunt locurile în care alimentele se produc ca în alte vremuri. Un astfel de loc este Maredsous, localitatea belgiană unde se află și abația cu același nume. Ei bine, tot acest nume aparține și unora dintre cele mai gustoase brânzeturi din lume.

 Un loc cu totul special Abația Maredsous, situată în inima văii Molignée, a fost fondată în 1872 de călugări benedictini. Abația este una dintre cele mai frumoase din Belgia și

65

atrage peste 400.000 de vizitatori în fiecare an. Chiar și astăzi, 32 de călugări trăiesc, se roagă și lucrează în abație. Pentru a însoți berea lager de Maredsous, călugării au dezvoltat o brânză delicioasă. În 1952, s-au reconectat la metodele ancestrale de maturare și au transformat beciurile de fructe, în pivnițe de maturare. Ulterior, marca Maredsous a fost achiziționată de compania familială ”Bel Fromageries”, înființată de Jules Bel, în 1865. Maredsous este unul dintre puținele locuri unde brânza încă mai este rafinată în beciurile unei abații, așa cum se făcea acum sute și sute de ani. Această brânză își datorează aroma și gustul atât de cremos unui proces de maturare unic și tradițional, perpetuat de-a lungul anilor. Dar, cele două atribute sunt puse, mai ales, pe seama unei flore tipice, care domnește în beciurile abației Maredsous. Așa este. Beciurile abației au făcut loc dezvoltării unui ecosistem cu totul și cu totul special. Aceste beciuri au o atmosferă proprie, cu o temperatură regulată  de 12 C și un aer încărcat de umiditate  la un nivel de 95%, care favorizează dezvoltarea unei flore tipice. Aceste condiții cu totul și cu totul deosebite i-au determinat pe călugării abației să decită, pentru a exclude riscul de contaminare a florei, ca beciurile să nu fie accesibile publicului amator de astfel de bânzeturi delicioase. Un proces de maturare unic Pentru a-și dobândi calitățile, brânzeturile Maredsous au de traversat un proces unic de maturare. După formarea bucăților, cu o grijă atentă, fiecare bucată de brânză este spălată manual, cu apă provenită de la un izvor plasat la 90 de metri sub nivelul beciurilor de maturare. Maeștri rafinatori încep prin spălarea celor mai vechi brânzeturi. Pe măsură ce trece timpul, apa de spălare are grijă de flora prezentă în beciuri și depusă pe cele mai vechi brânzeturi. Apoi, sporii florei sunt reutilizați pentru a fi introduși și soluția apoasă cu care se spală brânzeturile tinere.  Flora specifică și maturarea manuală din pivnițe conferă fiecărei brânze caracterul său unic, coaja ca de portocală, aroma tipică și textura cremoasă. Respectarea calității este supravegheată foarte strict. În acest scop, a fost înființat ”Juriul analizei senzoriale”. Acest juriu, format din mai mulți producători de brânzeturi, garantează consistența gustului autentic al brânzei

66

Maredsous. Juriul chiar gustă uneori produsul când este deja pe rafturile magazinelor! Maredsous depășește utilizarea sandvișului clasic și îi inspiră pe consumatori să folosească brânza procesată pentru a face cele mai bune sosuri: Pentru un minut,  200gr de Maredsous și 70 ml de lapte se amestecă la foc mic și se obține un sos delicios, care merge cu cărnurile de porc, pasăre și vânat.

DOSAR

VANTAGE și ISAGRI. Pentru fiecare fermă. Parteneriat în agricultura de precizie cu soluții complete pentru fermieri! agrointeligenta.ro - 9 februarie 2020

Vantage și Isagri, două companii de prestigiu din agricultura de precizie și digitală își unesc forțele pentru ca fermierii din România să poată beneficia de cea mai nouă tehnologie menită să le ușureze munca în ferme.

Isagri împreună cu Vantage anunță un parteneriat al cărui scop este să ajute fermierii prin produse destinate unei agriculturi eficiente.

Motivația de asociere a fost dată de evoluția tot mai rapidă a fermelor din România și cererea tot mai mare de instrumente tehnologice.

Parteneriatul oferă soluții care să răspundă tuturor nevoilor din agricultură prin produse actuale, formări la domiciliu, suport tehnic și consultanță.

Agricultura de precizie este asigurată de către echipa Vantage care ajută fermierii să își mărească eficiența și să reducă costurile oferindu-le soluții pentru toate operațiile din câmp: analiza solului, monitorizarea stării culturii, ghidarea utilajelor, gestionarea administrării de nutrienți, armonizarea

67

sistemelor de irigații, analiza informațiilor meteo, monitorizarea utilajelor și consumului de combustibil.

Agricultura digitală este dezvoltată de Isagri care oferă soluții informatice de management agricol prin care fermierii câștigă timp, trasabilitate, control asupra fermei și o creștere a profitului. Aceste lucruri sunt posibile prin: trasabilitatea operațiilor efectuate în câmp, rapoarte la un click distanță, statistici economice și gestionarea contractelor de arendă.

“Ambiția noastră este să oferim clienților noștri servicii cu o valoare adăugată. Pentru aceasta, ne-am angajat într-un proces deschis de inovare în care împărtășim, schimbăm experiențe și colaborăm cu colegii noștri din domeniu. Ne bucurăm de parteneriatul făcut cu Vantage, o companie puternică cu care împărtășim aceleași valori și misiuni. Împreună vom face o echipă care să ajute comunitatea de fermieri din România” – Alexandru Coclisan, Country Manager Isagri România

“Ceea ce am conștientizat datorită celor 18 ani de experiență în domeniul agriculturii de precizie este că nu există nici o companie care să poată oferi toate elementele necesare pentru digitalizarea și automatizarea fermelor. Fiecare dintre companiile producătoare de tractoare, de echipament GPS sau software poate excela în sectorul pe care se concentrează cel mai mult și nu poate oferi toate soluțiile posibile și necesare la cel mai înalt nivel de calitate. Acesta este și motivul pentru care, noi preferăm să colaborăm cu cei mai buni – Isagri care au o experiență dovedită și imagine bună pe piață și considerăm că împreună putem rezolva problemele importante ale fermelor din România” – Kaloyan Kumanov, Manager Vantage Balkans

68

Vantage a adus treptat conceptul de agricultură de precizie în fermele românilor fiind singura companie de pe piață care oferă o gamă completă de servicii și produse destinate practicării agriculturii de precizie, și nu în ultimul rând suport tehnic și consultanță de specialitate prin echipa sa de 40 de oameni dedicați agriculturii de precizie. Vedeta portofoliului Vantage este liderul mondial pentru sisteme GPS – Trimble, Vantage fiind distribuitorul autorizat în România.

Isagri este liderul european pe piața de software în agricultură ce numără astăzi 1600 de angajați și 135 000 de clienți în 11 filiale. În România, Isagri oferă soluții informatice de gestiune pentru fermele din producția vegetală: Geofolia, Arendaș și eLMID Mobil, produse susținute în ferme prin formări la domiciliu, suport tehnic și prestări servicii.

* * *

Efectul greutății la sacrificare asupra calității cărnii de pasăreMaria Demetriad vineri, 7 februarie, 2020

Calitatea cărnii broiler depinde de interacțiunea mai multor factori, printre care genotipul, vârsta sacrificării, greutatea corporală, manipularea înainte de sacrificare și metoda sacrificării. Legat de acest ultim aspect, recent, a fost finalizat studiul cu titlul ”Effect of broiler slaughter weight on meat yield and quality”, realizat de Aleksandra Nikolic, Milijana Babic, de la Universitatea din Belgrad. Obiective și îngrijorări În producția modernă de păsări, industria își propune să producă un nivel ridicat de carne și caracteristici bune ale cărnii, în același timp, cu costuri

69

minime de producție. Pânp acum, rezultatele au fost obținute în principal prin manipularea genetică a păsărilor, prin reproducerea atentă și prin nutriție, ceea ce a dus la o creștere considerabilă a sensibilității la stres, la o scădere a rezistenței la boli și a calității deteriorate a cărnii. 

În ultimii ani, cererea mondială mare de carne de pui a avut ca rezultat presiunea asupra crescătorilor și nutriționiștilor, pentru a crește rata de creștere, eficiența hranei și dimensiunea mușchilor pieptului, dar și pentru a reduce cantitatea de grăsime abdominală. Se crede că progresul genetic al creșterii broilerului duce la stres, conducând la modificări histologice și biochimice ale țesutului muscular, modificări care au efecte negative asupra calității cărnii. Ultimele îngrijorări cu privire la calitatea cărnii sunt asociate cu boala musculară pectorală profundă, care perturbă aspectul produsului și crește capacitatea cărnii de a reține apa în timpul procesării și depozitării, ca urmare a apariției efectului cărnii ”palide”, moi și exudative (PSE). Acest aspect al cărnii, precum și pierderea calității sunt atribuite denaturării proteinelor, cauzate de o scădere excesiv de rapidă a pH-ului, în combinație cu temperatura musculară ridicată, în termen de 30 de minute de la sacrificare (Massimiliano și Claudio, 2012). Pornind de la aceste constatări, unii autori au descoperit că greutatea sacrificării broilerilor afectează trăsăturile de calitate ale cărnii. Iată, însă, ce au descoperit cele două cercetătoare din Serbia. Material de cercetare Studiul a fost realizat în vara anului 2018 pe 42 de pui de carne masculi Cobb (în vârstă de aproximativ 42 de zile, cu o greutate medie în medie de 2805 ± 558,1 g) sacrificat la același abator. Scopul acestui studiu a fost acela de a determina efectul greutății sacrificării asupra producției de carne și a calității puiilor de carne. Materialul de studiu a fost format din 42 de broileri, clasificați în trei grupe: ușoare (<2500 g), medii (2500-3000 g) și grele (> 3000 g). Toți broilierii au fost crescuți în aceeași fermă comercială, în condiții identice. Condițiile de tratament, atât înainte, cât și după

70

sacrificare, au fost identice pentru toți broilerii și în conformitate cu practica industrială convențională. În cadrul cercetării au fost măsurați următorii parametri de producție ai cărnii: greutatea carcaselor la rece, greutatea pieptului înainte și după dezosare, greutatea pielii și a oaselor, greutatea coapsei înainte și după dezosare, greutăți ale pielii și oaselor, greutatea carcasei înainte și după dezosare. PH-ul cărnii (M. pectoralis major) și culoarea instrumentală (pieptul) au fost măsurate la un interval de 24 h post-mortem. Clasele de calitate ale cărnii au fost determinate pe baza valorii L a mușchilor de pe piept.  

Piesele mai grele au avut o greutate mai mare a carcasei la rece (P <0.05), greutăți ale pieptului, coapsei și pulpei, atât înainte, cât și după dezmembrare, comparativ cu puii de carne medii și mici. În schimb, trăsăturile de calitate ale cărnii nu au fost afectate în mod semnificativ de greutatea la sacrificare. În concluzie, producția de broilere grele a avut un efect benefic asupra cantității de carne produse, în timp ce efectul greutății la sacrificare asupra calității cărnii a fost neglijabil. Fiecare carcasă a fost cântărită imediat după răcire pentru a obține greutatea rece a carcasei. După aceea, fiecare carcasă (inclusiv piele și os), a fost tăiată manual, folosind un cuțit, în diferite părți comerciale: piept, coapsă, pulpă. Diferitele părți comerciale au fost cântărite pentru a determina greutățile, înainte de dezmembrare. Apoi, piesele au fost dezosate și despielițate, fiind cântărite pentru a obține greutăți după tranșare. Ulterior, oasele și pielea celor trei părți comerciale au fost ponderate separat, pentru a determina greutatea pielii și a greutăților osoase. Toate operațiunile au fost efectuate de același personal.

Pentru cântărire a fost utilizată o scală electronică cu o sensibilitate ridicată. 

71

Metoda de studiu La 24 h post-mortem, pH-ul mușchiului mamar a fost măsurat direct, folosind un pH-metru (Cyber Scan pH 510, EUTECH-Olanda), cu un ac subțire de tratare a penei inserat în centrul M. pec-toralis major, 0,5, până la 1,0 cm, sub suprafața musculară. Măsurarea pH-ului a fost calibrată cu pH 4,00 și 7,00, tampon fosfat, înainte de fiecare serie de măsurători, iar electrodul a fost clătit cu apă distilată între fiecare măsurătoare. Valorile pH-ului au fost măsurate în trei exemplare, iar media celor trei măsurători a fost luată ca rezultat final. Culoarea instrumentală (CIE, 1976), a fost măsurată pe suprafața carcasei deasupra mușchilor pieptului și pulpei, folosind un contoar portabil Konica-Minolta Chroma (CR 410, Minolta, Osaka, Japonia), echipat cu 25 mm apertură, unghi de vizualizare 0 și iluminator D65. Înainte de fiecare serie de măsurători, instrumentul a fost calibrat folosind ceramică albă. Pieptul și pulpele au fost expuse la aer timp de cel puțin 30 min, la 15 C, înainte de măsurarea culorii. Valorile luminozității (L), roșeața (a), și procentul de galben (b), au fost determinate pe fiecare carne tăiată în trei locuri: extremitatea proximală a mușchiului, extremitatea distală și între cele proximale și extremitățile distale. Ulterior a fost calculată valoarea medie pentru fiecare parte comercială. Clasele de calitate ale cărnii au fost determinate în funcție de valoarea L a mușchilor pieptului și încadrate într-una din două categorii, fiind clasificate ca PSE, atunci când valoarea lor L era egală sau mai mare de 58, în timp ce părțile carne au fost clasificate drept carne normală atunci când L, valoarea a fost mai mică decât 58 (Karunanayaka et al., 2016). Analize și interpretări Analizele statistice ale rezultatelor au fost efectuate utilizând software-ul GraphPad Prism versiunea 7.0, pentru Windows (GraphPad Software, San Diego CA, SUA, www.graphpad.com). ANOVA-ul unic combinat cu testul post-hoc Tukey a fost efectuat pentru a testa efectul greutății sacrificării asupra randamentului de carne și a calității puiilor de carne. Datele au fost descrise prin parametrii statistici descriptivi, ca valoare medie și eroare standard a mediei (SEM). De asemenea, analiza corelației Pearson a fost efectuată între greutatea sacrificării și randamentul cărnii, și parametrii de calitate, pentru a rezuma numeric gradul de asociere între oricare două variabile. Testul Chi-patrat a fost utilizat pentru a determina incidența claselor de calitate a cărnii, în raport cu greutatea sacrificării. Valorile P <0.05 au fost considerate semnificative.

72

 

Au fost evidențiate efectele greutății de sacrificare asupra parametrilor de producție de carne ale broilerilor, fiind evident că puii de carne mai grei au avut o greutate mai mare (P <0.05) a carcasei reci, și a greutăți pieptului, coapsei și pulpei, atât înainte, cât și după tranșare, în comparație cu puii medii și mici. Aceste rezultate sunt susținute, deoarece, în acest studiu, creșterea greutății sacrificării a dus la creșterea (P <0.05), greutății carcasei reci (r = 1.000), a greutății pieptului, înainte (r = 0.8716), și după tranșare (r = 0.9406), greutatea coapsei, înainte (r = 0,7805) și după tranșare (r = 0,8199), și greutatea pulpei, înainte (r = 0,7830) și după tranșare (r = 0,8196). Rezultate similare au fost raportate de alți autori (Omojola și colab., 2014), care au găsit o proporție directă între greutățile tăierilor primare (piept, coapsă și pulpe), și greutatea sacrificării broilerului. În schimb, nu au existat diferențe semnificative între broileri de diferite greutăți de sacrificare, în ceea ce privește pielea de pe piept și greutățile osoase, greutatea pielii coapsei și greutatea pielii pulpelor (P> 0.05). Caracteristicile carcaselor superioare sunt proporția maximă a celor mai valoroși mușchi (adică mușchii pieptului și ai coapsei), proporția minimă de os și proporția optimă de grăsime (Eltrafi, 2016), care au evidențiat proprietățile carcaselor obținute de la broileri mai grei. Aceste rezultate indică faptul că puii mai grei au un raport carne-oase mai bun decât puii medii și mici. În consecință, cea mai ridicată calitate a carcasei a fost obținută de la puii de carne sacrificate la greutăți mai mari. În acest studiu, greutatea osoasă la piept (r = 0,2723), greutatea oaselor coapsei (r = 0,6511) și greutatea osului pulpei (r = 0,554), au crescut liniar (P <0,05), pe măsură ce greutatea de sacrificare a broilerului a crescut. Acest lucru ar putea fi atribuit faptului că, urmare a creșterea greutății sacrificării, ca urmare a creșterii mușchilor pieptului și picioarelor, trebuie să fie însoțită și de o creștere a rezistenței osoase la nivelul picioarelor, pentru a asigura o sănătate bună a puiilor (Eltrafi, 2016). 

73

Ca o concluzie, trebuie adăugat că niciunul dintre parametrii de calitate examinați nu a fost afectat în mod semnificativ (P> 0,05), de greutatea sacrificării. Prevalența ridicată a cărnii de PSE, în fiecare grup de greutate de sacrificare, înregistrat în acest studiu, ar putea fi explicată prin faptul că experimentul a fost realizat în timpul verii. Este bine cunoscut faptul că puii de carne, independent de greutatea sacrificării, sunt extrem de sensibili la temperatura ridicată a mediului și la umiditatea relativă (Oba et al. 2018).

* * *

Povestea farmacistului care a transformat Coca-Cola într-una dintre cele mai iubite băuturi de pe planeta Andra Stroe  06 februarie 2020

Dacă nu ar fi întâlnit omul potrivit la locul potrivit, Poate că Asa Griggs Candler ar fi rămas un simplu farmacist.

A avut însă norocul de a-şi fi intersectat destinul cu cel al lui John Stith Pemberton, inventatorul Coca-Cola, de la care a cumpărat cunoscuta reţetă care avea să îl transforme într-unul dintre cei mai importanţi magnaţi din istoria Statelor Unite, după ce a pus bazele imperiului cunoscut astăzi în toată lumea drept The Coca-Cola Company.

Asa Griggs Candler s-a născut pe 30 decembrie 1851 în Villa Rica, Georgia, în familia Marthei şi a lui Samuel Charles Candler, şi a avut zece fraţi.

În 1888, pe când lucra ca farmacist, Asa Griggs Candler l-a întâlnit pe John Stith Pemberton (8 iulie 1831 - 16 august 1888), inventatorul Coca-Cola, care crease în mai 1886 o versiune timpurie a celebrei băuturi.

Intrigat de băutura dulce, carbonatată a lui Pemberton, antreprenorul i-a oferit acestuia suma vehiculată la 1.750 de dolari (circa 47.000 de dolari la valoarea din prezent a monedei) pentru a cumpăra reţeta.

74

Unele surse menţionează suma de 2.300 de dolari ca fiind adevărata valoare a tranzacţiei. Grav bolnav şi în pragul falimentului, Pemberton a acceptat, cu toate că anticipase succesul pe care îl va avea băutura şi dorise să lase reţeta moştenire fiului său, care a preferat însă banii.

Patru ani mai târziu Candler a fondat The Coca-Cola Company. În anul următor, brandul a devenit marcă înregistrată şi a început distribuţia primelor dividende către acţionari.

Până în 1895 compania distribuia Coca-Cola pe tot teritoriul Statelor Unite, iar în 1899 a început exportul în Cuba, doi ani mai târziu businessul extinzându-se în Europa. Antreprenorul a lansat de asemenea faimosul „contract de un dolar”, prin care vindea dreptul de a îmbutelia Coca-Cola în SUA pentru doar un dolar. La început, compania a promovat băutura drept un remediu pentru durerile de cap, dar şi ca o soluţie pentru ameliorarea oboselii psihice şi fizice.

În 1903 Candler a decis să scoată cocaina din frunzele de coca înainte de a le amesteca cu băutura şi să vândă extractul de cocaină companiilor farmaceutice. În 1911 compania a investit 1 milion de dolari în publicitate. După patru ani, Root Glass Co. a creat sticla iconică a brandului. În 1916, când antreprenorul a fost ales primar al Atlantei, s-a retras din managementul afacerii. În timpul mandatului, el a depus eforturi considerabile pentru a reconstrui peste 1.500 de locuinţe distruse în marele incendiu din Atlanta din anul 1917. De asemenea, a făcut mai multe împrumuturi personale pentru a extinde reţeaua de apă şi canalizare, precum şi infrastructura oraşului. Candler a fost, de asemenea, şi un cunoscut filantrop, dotând numeroase şcoli, universităţi şi spitale cu cele necesare.

În 1917 reprezentanţii businessului au decis să scadă cu 50% cantitatea de cafeină din băutură. Doi ani mai târziu fondatorul a cedat un procent majoritar din acţiunile pe care le deţinea în companie celor cinci copii ai săi (patru fii şi o fiică), care la rândul lor le-au vândut unui grup de investitori condus de omul de afaceri american Ernest Woodruff.

În 1926 antreprenorul a suferit un accident vascular cerebral, iar pe 12 martie 1929 a murit în spitalul Wesley Memorial Hospital din Atlanta, Georgia.În 2018 The Coca-Cola Company a avut venituri de 31,85 de miliarde de dolari şi o echipă de circa 60.000 de angajaţi. În prezent compania deţine în jur de 500 de branduri răspândite în peste 200 de ţări.

75

Ce vinuri bem în weekendul 7-9 februarie, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele VINARIUM IWCB 07.02.2020, 18:11 882

Cătălin Păduraru, preşedintele IWCB-VINARIUM

Cristian Tudor Popescu îl ceartă pe Moise Guran (pe un fond şi într-un mod despre care am putea sta de vorbă... la un pahar de vin) acuzându-l de „ceauşism”. Acum, mă gândesc şi eu... Să recunosc că mă gândesc cu nostalgie la atmosfera din restaurantele româneşti de dinainte de ’89?

Dacă interpretează cineva nostalgia mea ca fiind... credinţă comunistă? (A nu se înţelege că există vreun paralelism cu duelul celor doi jurnalişti sau o situare simetrică pe scala gravităţii afirmaţie - verdict în cauza amintită).

Adică, n-aş vrea să necăjesc pe cineva spunând ce cred. Ce simt.

Restaurantelor de astăzi le lipseşte acea atmosferă boemă predecembristă. Într-un mod paradoxal, localurile de astăzi, de la ieftine la foarte scumpe, sunt mult mai apropiate de modelul proiectat de Ceauşescu: ospătăria. Un loc utilitar în care se mănâncă. Chiar şi atunci când se bea vin, aerul de petrecere lipseşte.

Să lăsăm excepţiile - serile cu evenimente sau concerte - ca excepţii. În care restaurante de azi şi-ar găsi locul actorii sau scriitorii care populau cârciumile de odinioară? În cele ieftine, de viteză („fast...”)? Pentru acestea, calculul se rezumă la ciclurile de ocupare a mesei. Nicio „atmosferă”.

În cele scumpe, cu mochetă groasă şi decoruri grele, unde sunetul este absorbit ca în studiourile de înregistrări? Probabil puţini artişti ar face faţă din punct de vedere financiar şi, chiar fără această limitare, nu ştiu câţi s-ar simţi cu adevărat bine aici.

Chiar în hăul crizei, atunci când nu se mai găsea decât friptură („talpă”) şi cartofi, zgomotul paharelor şi al râsetelor nu dispăruse. Seara, în cele mai multe localuri se cânta, se dansa. Colo o formaţie, dincolo un solist, colea „zicea” un acordeonist sau „ofta” un violonist.

76

Şi se petrecea. Pân’ la ziuă dacă se putea.

Nu idealizez vremurile de atunci şi ştiu şi bancul cu cei doi moşi: „Ce bine era pe vremea lui Lenin...[...] aveam 20 de ani...”.

Dar nu am cum să nu observ că, în lipsa „atmosferei”, lumea a început să se simtă mai bine organizând evenimente eno-gastro... acasă. (Am putea studia restaurantul mediteraneean, ca alternativă. Rămâne pe altă dată.)

A! să nu uit! Ar mai fi un tip de restaurant unde, teoretic s-ar putea recompune boema de altădată: restaurantul cu specific românesc.

Din păcate, pentru majoritatea dintre proprietarii acestor localuri, „specific” înseamnă şi un program folcloric cu (prea) dese reflexii de kitsch.

N-ar fi nimic rău în asta dacă „artiştii” nu s-ar crede Michael Jackson sau Freddie Mercury şi dacă nu ar uza de amplificarea destinată stadioanelor.

Dar, ca şi la vin, ce e bun se caută şi se găseşte cu greu. Poate vom avea noroc să apară restaurante care să satisfacă un anumit tip de cerere. Că n-o fi dispărut cheful de viaţă... Mi-ar plăcea să cred că sfaturile sunt bine venite. Pentru acasă sau la restaurant, iată vinurile care ne-ar putea ajuta să intrăm în „atmosferă”...

 1. Provitis - Navigo Compas Shiraz 2018

2. Crama Oprişor, Carl Reh Winery - Shiraz Magnum 2002

3. Purcari – Vinohora Rară & Malbec 2017

 

1. Provitis - Navigo Compas Shiraz 2018

Ştiţi cum e cu butada „şi creşte el într-o zi, cât alţii într-un an”?

Cam aşa s-a întâmplat cu Navigo (Provitis).

Până să ne dumirim noi al cui e numele ăsta frumos, de Sud, de libertate pe ape întinse, firma Provitis şi-a consolidat discret o poziţie puternică în Dobrogea, ajungând pe la 650 de hectare viţă-de-vie (din care 450 ha sunt deja pe rod).

77

Chiar dacă până acum nu multă lume a auzit de crama de la Cernavodă (Cochirleni), nu există niciun risc ca aceasta să rămână necunoscută.

Am „văzut” en-primeur câteva vinuri de aici şi vă asigur că, dacă vă plac hainele albe de in şi pălăriile Panama, veţi avea mereu la îndemână şi la temperatura potrivită vinurile Navigo.

Şi, până la a visa la călătorii cu ambarcaţiuni mici - pe Dunăre sau pe canalul Dunăre-Marea Neagră - două posibile căi prin care aţi reuşi să ajungeţi la cramă, rămânem într-un prezent fast pentru oenoturism, dat de proximitatea faţă de Autostrada Soarelui.

În aşteptarea îmbutelierii vinurilor proaspete pe care le-am degustat recent, vă sugerez să „navigaţi” printre notele gustative ale Shiraz-ului 2018.

Nu subscrie stilului australian, ocolind excesul de „copt” şi nivelul ridicat de alcool, păstrând compoziţia de nuanţe definitorii pentru soi: fruct, ciocolată, condiment, sevă exotică.

Am vrut să mă opresc la vinuri roşii pentru că iarna s-a întors dar, nu ştiu cum se face, doar reinventariind notele de gust din larga plajă oferită de Navigo, gândul mi-a zburat la plaja - plajă. Cât mai e până la vară?!

2. Crama Oprişor, Carl Reh Winery - Shiraz Magnum 2002

N-a spus nimeni că lucrurile bune sunt uşor de găsit, nu?!

Cam peste tot în lume, recenziile de vin se fac la vinurile aflate în circulaţie. Rândurile de faţă nu sunt recenzii stricto sensu. Pot fi catalogate mai uşor ca „introduceri în societate”, „Permiteţi-mi să vă fac cunoştinţă cu...” „Îl cunoaşteţi pe...”.

78

În societăţile (era să spun „înalte”) aşezate, cunoscătorii caută mai puţin „titluri” la care poate avea acces toata lumea. Vorbesc de titluri de vin. Caută ineditul. Că e foarte nou, că e foarte vechi.

De aceea, colecţionarii sunt o castă importantă.

În 2002, Carl Reh Winery (actualmente, Crama Oprişor) recolta primii struguri de Shiraz. O producţie mică (neautorizată la acea vreme de „organele de reglementare şi control”) din care ar fi urmat să iasă un număr foarte mic de sticle, o serie fără nicio logică comercială.

Fiind solicitat de către managerul de atunci (D-na R.C.) am creat un concept care să atragă atenţia, să stimuleze dorinţa de achiziţie şi să aducă satisfacţie financiară producătorului, în conformitate cu efortul depus pentru lansarea seriei scurte de Shiraz. „Primul Shiraz din România” din pământul încins şi roşu al „Olteniei profunde”. Lot 500 sticle, numerotate.

Era scump, era îmbuteliat în sticlă mare de 1,5 litri, lucru pe care nu îmi aduc aminte să îl mai fi întâlnit până atunci la vinurile româneşti (bine, nu era chiar un magnum de vin roşu, dar aşa se scrie istoria...)

Vinul se vindea în premieră cu şase sticle de Chardonnay La Cetate. DOAR împreună cu Chardonnay-ul. De ce? Trecuseră şase ani de când lansasem primul Chardonnay sec (de la Staţiunea Murfatlar) şi, totuşi, acest soi crea încă - în România - aşteptări pentru un gust... dulce. Aşa că, în dorinţa de a schimba piaţa, am forţat un pic. În compensaţie, ofeream posibilitatea ca, după un termen de 1 an (parcă), cine dorea se putea adresa firmei mele (pe atunci deţineam VINEXPERT, firma pe care o fondasem în 1999), care se obliga să răscumpere cu 100 USD sticla de Shiraz!

N-a venit nimeni cu vreo sticlă să îşi ia banii deşi, mai târziu mi-aş fi dorit să mai recuperez nişte sticle cu vin din acea primă ediţie. Am deschis, în total, vreo şase Magnum-uri, la ani distanţă. Toate au avut „grijă” de vin, acesta fiind capabil să stârnească efuziuni, lacrimi de emoţie.

Nu pot evalua cu certitudine cum se prezintă vinul astăzi dar, aflându-ne într-un club al entuziaştilor, mă gândeam să ne testăm şi abilităţile de colecţionari-căutători.

Eu, unul, voi pune în joc ultima sticlă pe care o mai am (Nr.10, vezi foto) în cadrul unei licitaţii, pentru finanţarea Institutului VINARIUM.

79

Dacă cumpărătorul va fi generos, poate deschide sticla şi vom face un salt în trecut, la începuturile vitiviniculturii moderne din România.

3. Purcari – Vinohora Rară & Malbec 2017

Purcari este o prezenţă „hotărâtă” în România.

Performanţa managerială, financiară şi chiar de imagine, au făcut ca societatea moldovenească să fie listată cu bine la Bursă.

Ataşate entităţii centrale sunt Crama Ceptura şi Distileria Bardar.

Am remarcat întotdeauna la Purcari un anumit soi (!) de curaj. Fie că a fost vorba de abordarea pieţei, fie că a fost vorba de vinuri şi de etichetele lor. Recognoscibile.

O atitudine dinamică se „citeşte” şi la etichetele cu steguleţe. „Freedom Blend” pune în alianţă Moldova, Georgia, Ucraina prin soiuri reprezentative din aceste ţări: Rară Neagră, Saperavi şi Bastardo (a nu se citi în cazul de faţă „autohton”). În „Maluri de Prut” avem pentru România – Fetească Neagră şi, pentru Moldova - Rară Neagră.

80

„Vinohora” scoate la joc Franţa cu Chardonnay, Moldova ţinând isonul cu Feteasca Albă; Italia cu Montepulciano care se ţine de mână cu Feteasca Neagră moldovenească (într-o declinare rosé).

Astăzi, ne oprim la Moldova-Argentina. Un inimaginabil cupaj de horă şi tango: Rară Neagră şi Malbec.

Soiul din urmă, originar din Franţa, şi-a găsit o expresie aparte în Argentina şi a reuşit să cucerească iubitorii de vin din întreaga lume, inclusiv din ţara noastră. Are o moliciune care nu se confundă nicicând cu lipsa de vlagă, o delicateţe care permite notelor fructate să iasă uşor în evidenţă şi care - paradoxal, ar spune unii - permite baricări elegante. Rara, evident diferită de cele mai multe expresii ale soiului Băbească Neagră, generează impulsuri puternice, imprevizibile, punând vinul într-un dualism yin-yang. Adică, perfect.

Lista vinurilor medaliate la VINARIUM IWC 2019 aici.

* * *

ŞTIAŢI CĂ...• planta de cânepă are peste 25.000 de utilizări, de la alimente, vopsele şi combustibili, până la îmbrăcăminte şi materiale de construcţii;• fibra de cânepă a rămas până în prezent cea mai importantă pentru ţesăturile de la care se cere durabilitate şi rezistenţă la putrezire;• cânepa este o plantă medicinală; din vârfurile plantelor femele şi din seminţe se obţin preparate cu efect sedativ, diuretic, vomitiv, vermifug etc;• din cânepa indiană se obţine produsul narcotic denumit haşiş (interzis), cât şi tinctura utilizată în neurologie;• cea mai veche dovadă de utilizare a cânepii o reprezintă o bucată de ţesătură descoperită în Mesopotamia, datând de peste 10.000 de ani;

81

• cea mai veche hârtie provine din China, făcută din cânepă în urmă cu două milenii;• în Anglia secolului al XVI-lea, regele Henric al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care amenda fermierii care nu cultivau pe pământul lor cânepă;• în America, în anul 1850, existau peste 8.000 de fermieri care cultivau cânepă;• câţiva preşedinţi americani, printre care şi George Washington şi Thomas Jefferson, au cultivat cânepă;• primele biblii, hărţi şi Declaraţia de Independenţă a SUA au fost scrise pe hârtie de cânepă;• primul motor diesel proiectat să folosească uleiuri vegetale a funcţionat şi cu ulei de cânepă.• în 1930, Henry Ford a produs un automobil compus 70% din material din cânepă mai rezistent decât oţelul;• picturile marilor maeştri precum Rembrandt sau Van Gogh au fost realizate pe pânză din cânepă.Şi totuşi, cânepa este azi marginalizată din cauza concurenţei pe care o poate face altor industrii, precum cea a petrolului sau chimică.

* * *

FARMACIA VERDE – Iedera, calmant al durerilor (VIDEO) In feb. 9, 2020  9 Frunzele, fructele și rădăcinile de iederă se știe că, sub diferite forme de preparare, aduc beneficii importante pentru sănătatea organismului uman.

Sunt foarte multe afecțiuni, în care iederea, sau medicamentele cu substanțe obținute din această plantă, fac adevărate minuni medicale. Atenție însa! Pe cât de “mult bine” poate să facă persoanelor cu diferite suferințe, pe atât de mute contraindicații are. Urmăriți ”Minutul de sanatate”, ca să aflați mai multe detalii.

https://youtu.be/Pyeh0FvcNRs

* * *

82

* * *

83