staŢie de colectare pentru procesare de produse Şi...

STAŢIE DE COLECTARE PENTRU PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI S.C. PEROM PROD S.R.L.

1



2

CUPRINS

CAPITOLUL I. DATE GENERALE 1.1. CADRUL GENERAL DE REGLEMENTARE pag. 1 CAPITOLUL II. INFORMAŢII GENERALE pag. 5 2.1. Denumirea obiectivului de investiţii pag. 5 2.2. Aplasament pag. 5 2.3. Date de identificare a titularului pag. 5 2.4. Proiectant general pag. 6 2.5. Elaborator al studiului de EIM şi a raportului la acesta pag. 6 2.6. Forma de proprietate pag. 6 2.7. Valoarea estimata a lucrărilor pag. 6 2.8. Perioada de execuţie propusă pag. 6 2.9. Durata etapei de functionare pag. 6 2.7. Valoarea estimată a lucrărilor pag. 6 2.8. Perioada de execuţie propusă pag. 6 2.9. Durata etapei de funcţionare pag. 6 2.10. Acte de reglementare obţinute anterior pag. 6 2.11. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentului pag. 6 Harta judeţului Bihor pag. 8 CAPITOLUL III. ALTERNATIVE STUDIATE pag. 9 3.1. Justificarea necesităţii proiectului pag. 9 3.2. Alternative de prelucrare studiate pag. 11 3.3. Alternativa recomandată de elaborator pag. 12 3.4. Alternative de amplasament pag. 12 3.5. Materii prime, materiale, substanţe sau preparate chimice, producţie pag. 12 CAPITOLUL IV. DESCRIEREA PROIECTULUI pag. 19 4.1. Elemente de plan general pag. 19 4.2. Prognoza evolutiei calitatii factorilor de mediu în urma realizarii proiectului pag. 23 CAPITOLUL V. PROCESE TEHNOLOGICE pag. 25 5.1. Instalaţii tehnologice specifice prelucrării, gestionării şi desfacerii produselor petroliere pag. 25 5.2. Descrierea proceselor de producţie pag. 29 5.3. Capacitate de tratare a materiilor prime pag. 35 5.4. Bilanţ de materiale pag. 36 5.5. Produse obţinute în proces pag. 37 CAPITOLUL VI. CONFORMARE CU CERINŢELE BAT – BREF pag. 38



3

CAPITOLUL VII. PREZENTAREA INVESTITIEI pag. 40 7.1. Organizarea de santier pag. 40 7.2. Lucrari si operatii pag. 41 7.3. Operatiuni de montaj pag. 41 CAPITOLUL VIII. CONSUMUL ENERGETIC SI UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI pag. 46 8.1. Utilizarea eficientă a energiei pag. 46 8.2. Producţia şi consumul de agent termic pag. 49 8.3. Alimentarea si consumul de energie electrica pag. 50 8.4. Motoare electrice de actionare pag. 52 8.5. Instalatii de climatizare si producerea apei calde menajere pag. 52 CAPITOLUL IX. PRODUCEREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR pag. 53 9.1. Gestionarea deşeurilor existente pag. 53 9.2. Producerea şi gestionarea deşeurilor în perioada de execuţie pag. 53 9.3. Producerea şi gestionarea deşeurilor în perioada de exploatare pag. 54 CAPITOLUL X. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA pag. 57 10.1. Factorul de mediu APĂ pag. 57 10.2. Surse de alimentare cu apă pag. 60 10.3. Managementul apelor uzate pag. 60 10.4. Gestionarea apelor uzate generate pe obiectiv pag. 61 10.5. Instalaţii de colectare şi preepurare ale apelor uzate. Recomandari BAT-BREF. Diminuarea impactului pag. 62 10.6. Prognozarea impactului pag. 66 10.7. Factorul de mediu AER pag. 67 10.8. Factorul de mediu SOL pag. 82 10.9. Zgomot şi vibraţii pag. 89 10.10. Biodiversitatea pag. 90 10.11. Peisajul pag. 97 10.12. Relieful pag. 98 10.13. Mediul social şi economic pag. 98 CAPITOLUL XI. ANALIZA ALTERNATIVELOR pag. 99 11.1. Alternativa “zero” sau „nici o acţiune” pag. 99 11.2. Amplasamentul pag.100 11.3. Obiectivele investitiei pag.100 11.4. Tehnici de tratare în vederea eliminării

reziduurilor petroliere pag.100 11.5. Analiză multicriterială pag.101 11.6. Concluziile analizei pag.101



4

CAPITOLUL XII. MONITORIZAREA pag.101 12.1. Conformare BAT – BREF pag.101 12.2. Pentru faza de construcţie pag.103 12.3. În timpul funcţionării pag.103 12.4. Pentru faza de închidere pag.105 CAPITOLUL XIII. SITUAŢII DE RISC pag.105 13.1. Riscuri tehnice/tehnologice. Factori de risc pag.105 13.2. Factorii de risc pag.107 13.3. Evaluarea concentraţiilor poluanţilor în ipoteza riscului pag.109 CAPITOLUL XIV. PLANUL DE INCHIDERE AL AMPLASAMENTULUI pag.110 14.1. Acţiuni preliminare pentru încetarea activităţii pag.110 14.2. Dezafectarea functionalului pag.111 14.3. Activitati de demolare pag.111 CAPITOLUL XV. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR pag.113 15.1. Dificultăţi tehnice pag.113 15.2. Dificultati practice pag.113 CAPITOLUL XVI. CONCLUZII pag.114 16.1. Factori legaţi de proiect pag.114 16.2. Factori legati de amplasare pag.114 16.3. Factori legaţi de impact pag.114 16.4. Consideraţii generale pag.115 CAPITOLUL XVII. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC pag.116 17.1. Descrierea activităţii pag.116 17.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuaţi în mediu pag.117 CAPITOLUL XVIII. CONSIDERAŢII FINALE pag.119



5

CAPITOLUL I. DATE GENERALE

1.2. Cadrul general de reglementare

1.2.1. Realizarea evaluării impactului asupra mediului

A fost solicitată în urma procedurii de emitere a Acordului de mediu de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj–Napoca, în conformitate cu Ordinul nr. 135/2010 al M.M.P.

Raportul privind studiul de evaluare a impactului a fost realizat conform metodologiei indicate de Ordinul M.A.P.M. nr. 863/2002, urmărind îndrumarul privind Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului întocmit prin adresa nr. 13989/07.11.2011, emis de A.R.P.M. Cluj – Napoca.

1.2.2. Obiectivele propuse

Stabilirea modificarilor posibile care pot surveni în calitatea mediului

prin promovarea proiectului; Stabilirea nivelului de afectare a factorilor de mediu, a sănătăţii

populaţiei şi a riscului declanşării unor accidente sau avarii cu un impact major asupra mediului;

Încadrarea în reglementarile legale în vigoare privind protecţia mediului; Măsurile care trebuie luate pentru a asigura protecţia mediului pe

parcursul derulării proiectului.

1.2.3. Procedura de evaluare Interviuri şi discuţii cu persoane autorizate din cadrul societăţii; Analiza documentelor referitoare la obiectiv, planuri de amplasare,

proiect, utilaje, etc... Prezentarea circumstanţelor în care urmează să fie efectuată

construirea obiectivului; Prezentarea proceselor tehnologice şi operaţiunilor implicate în

funcţionare; Analiza consumului de utilităţi; Prezentarea modului de captare, neutralizare şi evacuare a substanţelor

poluante.

1.2.4. Surse de informare

Evaluarea impactului asupra mediului va avea ca suport urmatoarele surse: Analiza documentelor privind amplasamentul, lucrările existente şi cele

propuse; Documentaţii, studii, proiecte, autorizaţii şi avize puse la dispoziţie de

titular;



6

Documentare de evaluare în teren. 1.1.5. Consideraţii de plan general asupra evaluării impactului

Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată de Directiva Consiliului 97/11/CE, Directiva 2003/35/CE, Evaluarea Impactului Asupra Mediului (EIM) impune realizarea de către autorităţile competente a unei evaluări a anumitor proiecte cu efect asupra mediului.

Conform directivei, iniţiatorul proiectului trebuie să furnizeze informaţii detaliate cu privire la posibilele consecinţe ale proiectului asupra factorilor de mediu.

Decizia autorităţilor publice de autorizare a proiectului trebuie sa aibe în vedere evaluarea beneficiilor economice, sociale, daca există sau nu şi a altor avantaje sau dezavantaje ale proiectului, comparativ cu consecinţele asupra mediului.

În acord cu Convenţia Naţiunilor Unite privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în problemele de mediu (Convenţia de la Aarlus) publicul poate participa la elaborarea standardelor de mediu pentru deşeuri, calitatea aerului şi protecţia apelor.

E.I.M. este o procedură prin care se evaluează impactul asupra mediului şi prin care potenţialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, dacă este posibil.

E.I.M. este un proces de culegere de informaţii utilizate pentru a identifica şi înţelege efectele proiectelor propuse pentru protejarea mediului înconjurător (apa, aer, sol, faună, vegetaţie, etc...) cât şi asupra mediului social şi economic al populaţiei potenţial afectate.

Luarea în consideraţie a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiţie încă din primele etape ale planificarii acesteia conduce la identificarea şi evaluarea din timp a posibilelor efecte negative asupra mediului.

Astfel, se pot stabili măsuri de minimalizare a acestor efecte înainte de a deveni ireversibile.

Evaluarea impactului asupra mediului se va desfăşura conform Ordinului M.M.P. nr. 135/2010 privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului şi de emitere a Acordului de Mediu, scopul acesteia fiind identificarea şi cuantificarea impactului asupra mediului produs de o „STAŢIE DE COLECTARE ŞI PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE”.

De asemenea, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 152/2005 privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării şi încadrarea conform HG 445/2009 la Anexa 2 la punctul 6:

a) industrie chimică – tratarea produselor intermediare şi obţinerea produselor chimice, altele decât cele prevazute în anexa nr. 1 si 11;

b) Alte proiecte: instalaţii pentru eliminarea deşeurilor, altele decat cele prevăzute la anexa 1 pentru activitatea care se va desfăşura, este obligatorie întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu.

Necesitatea studierii şi evaluării activităţii asupra mediului este justificată prin urmatoarele argumente: iniţierea din timp a unor acţiuni preventive care să reducă efectele



7

negative care ar putea fi generate de activitatea respectivă; evaluarea obiectivă a posibilitatilor de apariţie a efectelor nedorite

asupra mediului şi sanatatii populaţiei, datorate activităţii, în vederea selectării strategiei într-o perspectivă sistematică.

Evaluarea impactului asupra mediului urmăreşte investigarea efectelor complexe ce rezultă din impactul activităţii care urmează a fi promovată, fie asupra mediului şi factorului uman în general, fie asupra factorului social, politic, pe baza cărora se formulează o gama largă de acţiuni şi măsuri menite să contracareze efectele negative şi sa le dezvolte pe cele pozitive prin:

modul de amplasare a obiectivului în mediu, de încadrare în planurile şi schemele de amenajare, de valorificare a resurselor existente în zonă;

posibile modificari pozitive sau negative care pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin promovarea proiectului sau activităţii;

nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi a nivelului de risc al declanşării unor accidente sau avarii cu impact asupra mediului/populaţiei;

modul de încadrare în reglementarile legale în vigoare privind protecţia mediului;

măsuri care pot fi luate pentru protecţia mediului. Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în conformitate cu legislaţia în vigoare şi recomandarile Uniunii Europene.

1.1.6. Documente de referinţă. Cadru legislativ

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv prioritar al politicilor Comunităţii

Europene şi are ca scop îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii atât pentru generaţiile prezente cât şi pentru cele viitoare, prin combaterea exploatării abuzive a resurselor naturale şi a oamenilor, bazându-se pe principii democratice, solidaritate, respectarea legislaţiei şi a drepturilor fundamentale ca libertatea şi egalitatea de şanse.

În domeniul mediului, dezvoltarea durabilă urmăreşte prevenirea şi reducerea poluării şi promovează producţia şi consumul sustenabil, ţinând cont de caracterul limitat al resurselor naturale în vederea decuplării creşterii economice de degradarea mediului înconjurător.

Astfel, pentru a fi sustenabilă, creşterea trebuie decuplată de impactul negativ asupra mediului şi trebuie să se bazeze pe un model matematic coerent al producţiei şi consumului.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să includă între priorităţile sale alinierea la standardele acesteia de protecţie a mediului.

Legislaţia românească recomandă referiri la legislaţia europeană mai ales pentru proiecte finanţate din fonduri europene, cu excepţia situaţiei în care legea romanească pentru protecţia mediului este mai restrictivă decât cea europeană.

a) Directive europene la care urmează să ne raportăm; Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării;



8

Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată de Directiva Consiliului 97/11/CE, Directiva 2003/35/CE;

Directiva 2008/50/CE privind calitatea mediului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa;

Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie NOx, SO2, NH3, COV;

Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, modificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE si 2009/31/CE şi de Decizia 2455/2001/CE;

Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane amendată cu Directiva 98/15/CE şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor; Directiva 2002/49/CE privind managementul şi reducerea

zgomotului ambiental; Directiva 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de COV,

amendată cu Directiva 2004/42/CE şi Directiva 2008/112/CE; Directiva 70/156/CEE privind metodele de absorbţie funcţie de

volumul emisiilor de COV; Directiva 88/379/CEE privind regimul substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase; Directiva 1999/45/CE privind clasificarea, etichetarea şi

ambalarea substanţelor periculoase; Directiva 92//43/CEE privind conservarea habitatelor naţionale, a

faunei şi a florei sălbatice. Directiva 2006/12/CE privind deşeurile, amendată de Directiva

2008/98/CE.

b) Legi româneşti privind protecţia mediului, care trebuie respectate: Ordonanţa de urgenţă nr. 164/2008 privind modificarea şi

completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care abrogă Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995;

Legea Protecţiei Atmosferei nr. 665/2001 care urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea acestei ordonanţe;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările din Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006 care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi protecţia împotriva oricăror forme de poluare şi modificare a caracteristicilor apelor de suprafaţă şi subterane;

OUG 78/2000 aprobată prin Legea nr. 426/2001 privind regimul



9

deşeurilor, modificată şi completată de OUG nr. 61/2006 aprobată prin Legea nr. 27/2007;

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, completată cu HG 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006 şi Normele

generale de Protecţia Muncii; STAS 10009/1988 – Acustica urbană; Legea nr. 307/2006 privind apararea împotriva incendiilor; Ordin MMP nr. 135/2010 pentru aprobarea procedurii de evaluare

a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu; Legea nr. 263/2005 privind regimul substanţelor şi preparatelor

chimice periculoase; Legea nr. 324/2005 pentru modificarea OUG nr. 200/2000 privind

clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase; HG 856/2002 privind evidenţa şi gestionarea deşeurilor în

conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor (Decizia nr. 2001/119); HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deseurilor

de ambalaje.

CAPITOLUL II. INFORMAŢII GENERALE

2.2. Denumirea obiectivului de investiţii

STAŢIE DE COLECTARE PENTRU PROCESAREA PRODUSELOR ŞI REZIDUURILOR PETROLIERE ŞI A ULEIURILOR UZATE

2.2. Aplasament - Sat ALMAŞU MARE, comuna Balc nr. 134/A, judeţul Bihor - Vecinătăţi:

- est: domeniul public - Primăria com. Balc - vest: domeniul public - Primăria com. Balc - nord: domeniu privat - Crăciun Gavril - sud: domeniu privat - Bistran Gavril

2.3. Date de identificare a titularului Denumire: S.C. PEROM PROD S.R.L. Sediul social: Sat Almaşul Mare nr. 134/A, comuna Balc, judeţul Bihor. ORC: J05/1860/18.05.1993, CUI: R06735516 Administrator unic: ing.dipl. VĂSI ROBERT MARIAN, CNP 155092290906, CI seria XH nr. 436280, eliberat de poliţia Marghita, jud. Bihor e-mail: [email protected] web: www.perom.go.ro tel/fax 0359.447.940, mobil 0755.113.833, 0744.606.585



10

2.4. Proiectant general Ing.dipl. STELIAN CONSTANTIN CĂZĂNESCU, tel/fax: 0234.321.577, mobil: 0744.959.973 e-mail: [email protected] 2.5. Elaborator al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi a raportului la acesta S.C. ENERMED IMPEX S.R.L. cu sediul în Bucureşti, Şos. Mihai Bravu nr. 147 – 149, bl. D5, sc.E, et. 1, ap. 160, sector 2, tel.: 0722.204.764, fax: 021.2524.347, reprezentată de prof. dr. Ing. Miron Popescu 2.6. Forma de proprietate PRIVATĂ 100%. 2.7. Valoarea estimata a lucrărilor 500.000 lei din care 100% pentru protecţia mediului 2.8. Perioada de executie propusa Obiectivul va fi finalizat în 180 de zile de la începerea lucrărilor. 2.9. Durata etapei de functionare

Se propune pentru obiectiv o durata de functionare de minim 5 ani in forma actuala cu perspective de modernizare, astfel ca durata sa fie majorata la 10 ani. 2.10. Acte de reglementare obtinute anterior

a) Certificatul de urbanism b) Autorizaţie de funcţionare ca depozit, a obiectivului existent de la Agenţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Crişuri Oradea. 2.11. Localizare geografica si administrativa a amplasamentului

a) Localizarea geografică, administrativă şi vecinătăţi Comuna Balc este situată pe terasele râului Barcău şi este localizată la paralela 47º32’24’’ – N şi meridianul 22º32’05’’ – E, la contactul dintre două unităţi naturale reprezentative, Podişul Someşan şi Câmpia de Vest. Are legături bune spre Zalău, Oradea, Satu Mare, Baia Mare şi Cluj Napoca.

Din punct de vedere administrativ are în componenţă satele Almaşul Mare, Almaşul Mic, Ghida şi Săldăbagiu de Barcău care, împreună cu sediul comunei, are o populaţie de aproximativ 3580 de locuitori, conform Institutului Naţional de Statistică, dezvoltându-se pe ambele maluri ale râului Barcău, pe cursul inferior al acestuia, în NV judeţului Bihor.

Zona se caracterizează prin raportul strâns între structura geologică şi



11

formele de relief, dominând suprafeţele structurale, abrupturi cu înclinări de 25º - 30º, văi asimetrice cu îngustări locale sub formă de mici chei.

În mod deosebit se remarcă aliniamentul de coaste fragmentate, în general abrupte, ale Almaşului Mic şi Almaşului Mare, continuând cu văile râului Barcău.

Obiectivul de investiţie analizat, „STAŢIE DE COLECTARE PENTRU PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE”, se află amplasat în intravilanul comunei Balc, sat Almaşul Mare nr. 134/A, ocupând o suprafaţă totală de 8022 m2, compusă din:

- teren – nr. cadastral: 235 BALC = 7359 m2 - teren – nr. cadastral: 236 BALC = 663 m2

conform planului de încadrare în zonă. Vecinătăţile amplasamentului sunt următoarele:

- est: domeniul public - Primaria com. Balc - vest: domeniul public - Primaria com. Balc - nord: domeniu privat - Crăciun Gavril - sud: domeniu privat - Bistran Gavril

Accesul la obiectiv este asigurat din soseaua principala a localitatii printr-un drum lateral. b) Informaţii privind organizarea zonală Terenul de amplasare al obiectivului de investiţie este proprietate privată a S.C. PEROM PROD S.R.L., conform: - Contract de vânzare – cumpărare nr. 24 din 11 iulie 1998

- Contract de vânzare – cumpărare nr. 3475 din 20 iunie 2002 - Contract de vânzare – cumpărare nr. 4214 din 28 iulie 2005 - Contract de vânzare – cumpărare nr. 6329 din 07 dec. 2009 Terenul este situat în intravilanul comunei Balc în zonă izolată de

locuinţe, fiind înconjurat de terenuri agricole, pe teritoriul căruia a funcţionat un depozit de carburanţi şi combustibil, iar clădirile şi amenajările existente îşi vor găsi utilitate în noul funcţional.



12



13

CAPITOLUL III. ALTERNATIVE STUDIATE

3.1. Justificarea necesităţii proiectului

Ţiţeiul, din punct de vedere tehnic, este un amestec de hidrocarburi solide şi gazoase, saturate şi nesaturate, dizolvate în anumite proporţii în hidrocarburi lichide care pot fi, de asemenea, saturate sau nesaturate.

Hidrocarburile care formează acest amestec s-au format prin trasformari chimice, în condiţii anaerobe sub influenţa presiunii şi temperaturii, din materii prime fosile vegetale şi animale. Supus prelucrării, ţiţeiul generează o gamă largă de produse petroliere, care la randul lor, devin materii prime pentru prelucrări ulterioare. În procesele de transport şi prelucrare, atat a ţiţeiului cât şi a produselor rezultate, datorită proprietăţilor fizico–chimice ale acestora, se pot forma amestecuri şi compuşi chimici greu prelucrabile datorită stabilităţii, dar şi greu destructibile care se depun ca şi reziduuri, care se acumulează în timp, micşorând spaţiile de depozitare sau curgere. Se depun în general ca produse grele, având caracteristica de a se îngloba şi reacţiona cu produsele cu care vin în contact, formând cantităţi apreciabile de produse petroliere reziduale, a căror prelucrare superioară este nerentabilă, datorită consumului mare de energie, a catalizatorilor, etc... De aceea, după ce au devenit deşeuri, se stochează, dar locurile de stocare sunt de obicei poluante, dar şi din ce în ce mai greu de găsit. Aceste deşeuri, pe care le vom numi în continuare reziduuri petroliere, se stochează în final în locuri bine delimitate, în scopul prevenirii poluarii mediului, cum ar fi:

a) Rezervoare metalice supraterane Închise: sunt de obicei, din punct de vedere constructiv, vase

verticale, cilindrice virolate închise cu capace, care se folosesc în locurile de prelucrare ca şi metodă intermediară de stocare.

Deschise: mai sunt denumite în mod general habe şi au, de obicei, formă paralelipipedică, descoperite la partea superioară. Se folosesc în general în locurile de extracţie tot ca soluţie tehnică intermediara de stocare.

b) Bataluri Sunt bazine de diferite forme săpate în sol, de obicei descoperite,

construite din material cu inserţii impermeabile, ale caror pereţi nu permit scurgerea în sol de substanţă organică. Se folosesc ca soluţie finală de depozitare a reziduurilor petroliere, au capacitate mare de depozitare, dar devin, în timp, inoperabile datorita umplerii.

Natura reziduurilor petroliere este variabilă, în funcţie de treapta de prelucrare din care provin acestea:

Depuneri de rezervor Se formează prin decantarea impurităţilor mecanice si a apei, pe baza

diferenţei de densitate, acestea antrenând cantităţi apreciabile de produs petrolier, greu separabil prin tehnologiile clasice.



14

Noroi de santină Se formează în condiţii similare cu rezervoarele, de aceasta dată în

cursul transportului pe apa cu vapoare sau barje.

Şlops Este un amestec azeotrop format între apă şi ţiţei sau derivatele sale în

cursul procesului de rafinare a acestuia. Prin definiţie azeotropul este un amestec omogen format în diferite

proporţii din două sau mai multe substanţe lichide, având caracteristica “temperatură de fierbere” constantă pentru concentraţiile respective, dar sub temperatura de fierbere a fiecarui component în parte.

Datorită acestor calităţi orice încercare de reintroducere în procesul de rafinare a acestuia va conduce la o nouă antrenare de produs petrolier pur, modificand în mod sensibil randamentele de prelucrare.

Deversări accidentale Le întâlnim în procesele de manipulare şi transport, când au loc

evenimente nedorite cum ar fi: a) Scurgeri din mijloacele de transport b) Spargeri de conducte în urma erodării sau corodării acestora c) Fisurarea elementelor de etanşare d) Erori de operare

În urma deversărilor au loc fenomene de poluare ale solului, a căror efecte pot fi îndepartate numai prin lucrări laborioase de absorbţie sau decopertare în urma cărora rezultă cantităţi apreciabile de produse solide infestate din care, prin procese fizico-chimice, trebuie extrase elementele poluante.

Ulei uzat

În urma proceselor de lubrifiere sau transport energie, rezultă produsul mai sus menţionat datorită variaţiilor de temperatură, presiune şi a fenomenelor de fricţiune, prin pierderea caracteristicilor utile.

Reziduuri tehnologice

În industria chimică, petrochimică şi alte industrii sunt folosite derivate de produse petroliere sau produse chimice de sinteză care, după îndeplinirea menirii lor în procesele chimice, devin deşeuri şi sunt stocate în vederea eliminării.

Din această categorie fac parte: solvenţii organici mediile de reacţie lichide de spălare reziduuri din blazul coloanelor de reacţie soluţii mumă absorbanţi epuizaţi uleiuri de dispersie aditivi cu perioada de garanţie expirată soluţii apoase cu conţinut de substanţe periculoase (ulei,

hidrocarburi, solvenţi organici, etc...)



15

3.2. Alternative de prelucrare studiate

După cum aratam în subcapitolul precedent, datorită faptului că, prin metodele clasice de prelucrare a ţiţeiului şi derivatelor sale, se generează reziduuri care, pe lângă faptul ca nu pot fi prelucrate, antrenează în proces şi masa organică prelucrabilă, astfel încât, la orice încercare de preluare, la sfârşitul procesului se regăseşte o cantitate de reziduuri majorată cu 3-5 procente faţă de iniţial.

Pentru a preveni acest neajuns se preferă stocarea reziduurilor în bataluri, în zone izolate, unde masa organică îşi pierde în timp componentele volatile, mai reactive, deci mai poluante, în final rezultând o masă bituminoasă, mai putin poluanta si suficient de inertă, dar destul de periculoasa pentru a creea probleme de mediu sau pericol de incendiu.

Totuşi, stocarea reziduurilor, pentru a obţine acest deziderat, este un proces lent, necontrolabil, dependent de factorii externi, care conduc în final la construirea altor spaţii de depozitare în condiţiile în care cele vechi au numai o cantitate limitată de depozitare.

Ca metode de prelucrare, în scopul reducerii cantităţilor de reziduuri, putem aminti:

1. INCINERAREA Este metoda termică de distrugere şi are loc în incineratoare cu aport

exterior de combustibil, deoarece datorită compozitiei chimice, reziduurile petroliere sunt greu imflamabile sau neinflamabile.

Acest procedeu implică, pe langă o aparatură costisitoare de control al procesului şi consumuri mari de combustibil.

În acelasi timp, datorită faptului că procesul este mare generator de fum şi cenuşă, aduce probleme suplimentare de protecţia mediului.

2. SEPARAREA MASEI ORGANICE Se realizează prin două metode:

Metoda peliculară Metoda centrifugării

Metoda peliculară – constă în separarea pe baza densităţii a masei

organice prin adăugarea de acceleratori de decantare a apei şi a impurităţilor şi recuperarea acestora prin antrenare mecanică.

Are dezavantajul unui randament scăzut şi a unei viteze de decantare lentă.

Metoda centrifugării - este un procedeu accelerat de separare sub presiune, datorita fortei centrifuge, prin retinerea produsului petrolier pe un filtru cu eliminarea apei. Prezintă dezavantajul unui consum energetic mare, iar masa organică recuperată conţine întreaga cantitate de impurităţi mecanice existente.

Aceste metode au urmatoarele neajunsuri: nu conduc la obţinerea unor hidrocarburi cu puritate înaintată,

pastrând în compoziţie cantităţi importante de apă şi impurităţi, îngreunand o prelucrare ulterioară la un produs comercializabil;

necesită mari consumuri energetice; după prelucrare necesită a fi stocate;



16

nu se pot lua în lucru decat reziduurile vâscoase din cauza pericolului de autoaprindere;

impurităţile separate prezintă în continuare cantităţi însemnate de hidrocarburi iar transportul şi incinerarea lor comportă multă manoperă şi consum de produşi energetici, deci costuri suplimentare;

nu se pot prelucra uleiurile uzate, reziduurile de solvenţi şi grăsimi.

3.3. Alternativa recomandată de elaborator Metoda propusă are urmatoarele avantaje:

se pot supune prelucrarii reziduuri de produse petroliere sau substanţe organice de orice natură, inclusiv cele de sinteză;

consumul energetic este redus in comparatie cu celelalte metode; produsele obţinute sunt suficient de pure pentru a fi supuse unor

noi procese de prelucrare ulterioară, putând merge până la obţinerea de produse comercializabile gen combustibile sau bitum;

costurile pentru neutralizarea produselor colaterale sunt mult diminuate datorită lipsei totale a hidrocarburilor şi compuşilor organici. 3.4. Alternative de amplasament

Spaţiul pe care se propune realizarea investiţiei analizate a fost destinat

prin PUG unor activităţi economice, cuprinzând activitaţi industriale, agroindustriale şi agricole. 3.5. Materii prime, materiale, substanţe sau preparate chimice, producţie

3.5.1. Materii prime

Reziduuri şi produse petroliere

Provin din operaţiunile de extracţie, prelucrare, stocare şi transport şi

toate acestea au un lucru în comun. Conţin în concentraţii variabile patru substanţe: produs petrolier (masa organică) apă săruri minerale (solubile) impurităţi mecanice (insolubile)

Ca aspect fizic se prezintă ca o masă omogenă, greu destructibilă,

neinflamabilă, datorita continuţului de apă. S-au format prin legaturi de tip hidrogen-hidrogen, dintre hidrogenul

din hidrocarburi şi hidrogenul apei, cu elemente conţinute de impurităţile mecanice şi solvatarea în apă a sărurilor minerale. Funcţie de compoziţia procentuală a acestor ingrediente, reziduul are proprietăţi fizice variabile. Din această categorie, raportându-ne la HG 856/16.08.2002, fac parte reziduurile cu următoarele coduri:



17

05 01 deşeuri de la rafinarea petrolului 05 01 02* şlamuri de la desalinizare 05 01 03* şlamuri din rezervoare 05 01 05* reziduuri uleioase 05 01 06* nămoluri uleioase de la operaţiile de întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor 05 01 07* gudroane acide 05 01 08* alte gudroane 05 01 09* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase 05 01 10 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decat cele specificate la 05 01 09 05 01 11* deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze 05 01 12* acizi cu conţinut de uleiuri 05 01 17 bitum 05 01 99 alte deşeuri nespecificate 13 07 deşeuri de combustibili lichizi 13 07 01* ulei combustibil şi combustibil diesel 13 07 02* benzină 13 07 03* alţi combustibili (inclusiv amestecuri) La această categorie de materii prime se pot adăuga cantităţi de ţiţei care, din punct de vedere economic, nu mai fac obiectul prelucrării ulterioare, acestea nefiind menţionate în actul legislativ mai sus amintit. Uleiuri uzate După îndeplinirea menirii uleiurilor minerale sau sintetice, acestea trebuie distruse pentru a nu deveni un element poluant, greu de controlat. Conform aceluiaşi act normativ, din categoria de uleiuri uzate putem folosi ca materii prime următoarele reziduuri: 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice 13 01 04* emulsii clorurate 13 01 05* emulsii neclorurate 13 01 09* uleiuri hidraulice minerale clorinate 13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate 13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice 13 01 12* uleiuri hidraulice usor biodegradabile 13 01 13* alte uleiuri hidraulice 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 04* uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere 13 02 06* uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere 13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile 13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere 13 03 deseuri de uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 13 03 05* uleiuri minerale clorinate izolante si de transmitere a caldurii, altele decat cele specificate la 13 03 01 13 03 07* uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmitere a caldurii 13 03 08* uleiuri sintetice izolante si de transmitere a caldurii



18

13 03 09* uleiuri izolante şi de transmitere a caldurii uşor biodegradabile 13 03 10* alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 13 04 uleiuri de santina 13 04 01* uleiuri de santina din navigatia pe apele interioare 13 04 02* uleiuri de santina din colectoarele de debarcader 13 04 03* uleiuri de santina din alte tipuri de navigatie 13 05 deseuri de la separarea ulei/apa 13 05 01* solide din paturile de nisip si separatoarele ulei/apa 13 05 02* namoluri de la separatoarele ulei/apa 13 05 03* namoluri de interceptie 13 05 06* ulei de la separatoarele ulei/apa 13 05 07* ape uleioase de la separatoarele ulei/apa 13 05 08* amestecuri de deseuri de la paturile de nisip si separatoarele ulei/apa 3.5.2. Reziduuri de substanţe chimice şi petrochimice Acestea rezultă în urma operaţiunilor chimice efectuate în diverse industrii care, datorită pierderii calităţilor iniţiale, nu mai fac obiectul folosinţei urmând a fi stocate în vederea valorificării sau distrugerii. Din această categorie fac parte solvenţii, mediile de reacţie, soluţii de extracţie, soluţiile de spălare şi reziduuri rămase în urma distilării în blazul coloanelor. În general, nu sunt impurificate cu produse apoase sau impurităţi, de aceea pot fi folosite cu uşurinţă în faza de condiţionare a combustibililor. Conform actului normativ mai sus menţionat putem folosi următoarele categorii de reziduuri: 07 02 deşeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic şi fibrelor artificiale 07 02 03* solvenţi organici halogenati, lichide de spălare şi soluţii muma 07 02 04* alti solventi organici, solutii de spalare si solutii muma 07 02 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 02 14* deseuri de aditivi cu continut de substante periculoase 07 02 15 deseuri de aditivi, altele decat cele specificate la 07 02 14 07 02 99 alte deseuri nespecificate 07 03 deseuri de la PPFU vopselelor si pigmentilor organici (cu exceptia 06 11) 07 03 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 03 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 03 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 03 99 alte deseuri nespecificate 07 04 deseuri de la PPFU produselor de protectie a instalatiilor (exc. 02 01 08 si 02 01 09), agentilor de conservare a lemnului (cu exceptia 03 02) si altor biocide 07 04 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 04 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 04 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 04 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 04 99 alte deseuri nespecificate



19

07 01 deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (PPFU) produsilor chimici organici de baza 07 01 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 01 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 01 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare si reactie 07 01 99 alte deseuri nespecificate 07 05 deseuri de la PPFU produselor farmaceutice 07 05 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 05 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 05 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie 07 05 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 05 99 alte deseuri nespecificate 07 06 deseuri de la PPFU grasimilor, unsorilor, sapunurilor, detergentilor, dezinfectantilor si produselor cosmetice 07 06 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 06 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 06 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 06 99 alte deseuri nespecificate 07 07 deseuri de la PPFU produselor chimice innobilate si a produselor chimice nespecificate in lista 07 07 03* solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma 07 07 04* alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma 07 07 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie 07 07 99 alte deseuri nespecificate 14 06 02* alţi solvenţi halogenaţi şi amestecuri de solvenţi 14 06 03* alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi 20 01 fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01) 20 01 13* solvenţi 20 01 25 uleiuri şi grasimi comestibile 20 01 26* uleiuri şi grăsimi altele decât cele specificate la 20 01 25

Materiile prime prezentate mai sus au caracteristici fizice diferite şi se stochează după cum urmează fiind miscibile între ele datorită caracterului lor organic: În rezervorul H1, se vor stoca produsele grele, singurele capabile să

reţină apă şi impurităţi. Acestea vor fi supuse prelucrării ulterioare în vederea eliminării acestora.

Din această categorie fac parte: Deşeuri de la rafinarea petrolului (clasa 05.01) Deşeuri de combustibili lichizi (clasa 13.07) – mai puţin benzină (cod

13.07.02*) Deşeuri de ţiţei Deşeuri de uleiuri (clasele 13.01; 13.02; 13.03; 13.04; 13.05) Uleiuri şi grăsimi comestibile (clasa 20.01)

În rezervorul V7, se vor descărca produsele care în general nu reţin apă şi impurităţi mecanice: Solvenţi (clasele 07.02; 07.03; 07.04; 07.01; 07.05; 07.06; 07.07; 14

06 02*; 14 06 03*; 20 01 13).



20

Această categorie de materii prime vor fi folosite ulterior la condiţionarea produsului finit.

3.5.3. Clorura de sodiu – NaCl

Este un produs chimic des întalnit în natură, care se gaseste în zăcamintele solide destul de usor de extras. Prezintă marele avantaj că se dizolvă relativ uşor în apă, formând soluţii stabile, care odată cu creşterea concentraţiei, îşi măreste densitatea în mod spectaculos. Exemplu: - o soluţie de 20% NaCl în apă are densitatea de 1100 kg/m3 - o soluţie de 40% NaCI în apă are densitatea de 1260 kg/m3 Soluţia de NaCl în apă nu-si modifică densitatea odata cu creşterea temperaturii. Se introduce în proces sub formă de soluţie concentrate 40% numită în continuare saramură. Se aprovizionează de la un agent economic care produce această soluţie, se stochează în rezervorul metalic V8 şi se introduce în proces printr-o conductă metalică legată la aspiraţia pompei P1.

3.5.4. Acid sulfuric - H2S04

Este din punct de vedere chimic, unul din acizii oxigenaţi ai sulfului. Una din principalele calităţi este afinitatea acestuia faţă de apă, cu care

formează soluţii stabile. Mai prezintă avantajul că aceste soluţii au densităţi mari, ceea ce ajută procesul pe care urmează să-l dezvoltăm.

Soluţiile acestuia din ape reziduale sunt usor de epurat chimic şi usor de neutralizat în caz de deversări accidentale. Se aprovizioenază în recipienţi din polietilenă de 250 litri, care se depozitează într-o magazie specializată. Se introduce în proces prin pompare cu o pompă dozatoare manuală, printr-o conductă din material rezistent la coroziune (PVC, polietilenă, etc.).

3.5.5. Emulgator Substanţă chimică organică din catagoria detergenţilor lichizi. Se introduce în proces pentru a reacţiona la interfaţa impurităţilor

mecanice cu produsul petrolier care se află absorbit la suprafaţa acestora, punându-l în libertate.

Este inert faţă de întreaga masă de reacţie rămânând stabil la variaţiile de temperatură, fiind mai reactiv odată cu creşterea acesteia.

Are rolul de a spăla impurităţile mecanice de produsul petrolier. În apele reziduale se neutralizează uşor, prin trecerea peste site cu

schimbător de ioni.



21

3.5.6. Aditivi şi depresanţi Aditivii sunt substanţe chimice şi petrochimice cu caracteristici fizico-chimice stabile în condiţii normale şi care, în amestec omogen cu alţi compuşi, reacţionează chimic instantaneu dacă se modifică condiţiile de stabilitate, ducând la realizarea de compuşi chimici noi. Aceasta se datorează labilităţii anumitor structuri ale aditivului, el fiind capabil să elibereze radicali liberi în condiţiile respective, inducând reacţii de adiţie, substituire, izomerizare, ciclizare, modificarea proprietăţilor optice, etc... Dintre aceştia amintim aditivii de tip Chevrom, Total, Lichy Molly sau OK-Q&AB. Fiecare dintre aceştia au formule şi combinaţii chimice care fac obiectul secretului de firmă, utilizarea lor având loc după reţete puse la dispoziţie de acestea. De exemplu, în industria fabricării benzinei superioare se foloseşte ca aditiv general metil-terţ-butil-eterul despre care se cunoaşte că la o temperatură mai mare de 40ºC se descompune şi pune în libertate un radical metil care, împreună cu pentena din benzină, formează ciclohexanul, o substanţă cu cifră octanică mai mare, deci cu o putere calorică mai mare. Restul moleculei rămase poate induce, la rândul său, o altă reacţie cu un alt component, ducând la formarea de substanţe noi sau se poate combina cu un radical de acelaşi fel rămânând dizolvat în masa lichidă. Depresanţii sunt substanţe care modifică tensiunea superficială a produsului petrolier, realizând caracteristici de curgere superioară (vâscozităţi reduse) chiar dacă alţi parametri fizico-chimici nu se modifică. Mai pot crea scăderi spectaculoase a temperaturilor de inflamare, de congelare sau a densităţii. Datorită faptului că avem valori aleatorii ale proprietăţilor produsului petrolier recuperat, este necesar ca, pentru a obţine produsul comercial, să facem o corectare a acestora, formând amestecuri omogene între acesta, aditivi şi depresanţi. Dintre produsele chimice folosite la condiţionarea produsului petrolier recuperat, se pot aminti:

metil-etil-cetona păcura benzină cocsare benzina de extracţie benzen toluen xilen ulei de piroliză fracţii BTX uleiuri reziduale n-metil-pirolidonă (NMP) metil-tert-butil-eter (MTBE) motorine uleiuri vegetale etil-terţ-butil-eter (ETBE) reziduuri de solvenţi organici



22

reziduuri de benzen white spirit

În operaţia de condiţionare, aceste substanţe se introduc în proces

numai după o analiză prealabilă completă a produsului petrolier recuperat, adăugarea lor în procesul de fabricare a combustibililor având loc după reţete prestabilite prin calcule riguroase.

Toate substanţele enumerate mai sus sunt substanţe considerate periculoase, cu volatilitate mare, având şi un caracter inflamabil pronunţat. Aditivii se aprovizionează şi rămân stocaţi în butoaie metalice închise etanş, fiind păstrate într-o magazie ventilată corespunzător până la folosire. Deoarece se adaugă la faza de condiţionare numai în cantităţi mici, manipularea lor se efectuează numai prin transvazare manuală cu ajutorul unei pompe dozatoare montată direct în butoi cu aspiraţii în interiorul acestuia şi refularea în vasul de condiţionare. Depresanţii, care de obicei se aprovizionează în cantităţi mai mari, se depozitează în rezervorul V7, şi sub formă amestecată, deoarece toţi aceşti compuşi sunt miscibili între ei, nereacţionând chimic, având caracteristici fizico – chimice apropiate.

b) Utilităţi energie electrică energie termică (agent termic)

c) Materiale mijloace de transport piese de schimb adsorbanţi

d) Producţie produs semifinit produs finit produse colaterale, deşeuri

apa uzată nămol – prin separarea gravitationala a impuritatilor adsorbant – datorat otrăvirii cu COV (epuizare) a granulelor de cărbune activ (GCA) din adsorber

Funcţionalul va fi dimensionat pentru prelucrarea a 15.000 litri materie

primă pe şarjă, din care se poate obţine o cantitate variabilă de combustibil PETROPEROM, care este funcţie de conţinutul de apă, săruri minerale şi impurităţi mecanice existente în materia primă.

Având în vedere şi logistica existentă (capacităţi de transport, relaţii contractuale de aprovizionare şi desfacere) putem să luăm în calcul o capacitate de prelucrare medie de prelucrare săptămânală a 30.000 litri de materie primă cu obţinerea, în variantă optimistă, a 20.000 litri combustibil PETROPEROM.

La o funcţionare de 50 de săptămâni de producţie efectivă obţinem următoarele grafice de materii prime şi materiale auxiliare:



23

Tabel 3.1. – Materii prime şi substanţe sau preparate chimice

Clasificarea şi etichetarea substanţelor Denumirea materiei

prime Stoc anual Categorie Periculozitate Fraze de risc

Reziduuri şi produse petroliere sau uleiuri uzate

1.500.000 l/an Periculoase Mare R10, R23, R50

Saramură 15.000 l/an Periculos Medie R50 Acid sulfuric 1.500 l/an Periculos Mare R23, R34, R50 Emulgator 750 l/an Periculos Mica R50

Tabel 3.2. Producţia şi destinaţia

Denumire Producţie

săptămânală Producţie anuală

Destinaţia Fraze de risc

PETROPEROM 20.000 l 1.000.000 l Combustibil încălzire R10, R23, R50

R10 – inflamabil R23 – toxic prin inhalare R34 – iritant R50 – toxic pentru mediu

CAPITOLUL IV. DESCRIEREA PROIECTULUI

4.1. Elemente de plan general

4.1.1. Caracterizarea amplasamentului

Proiectul elaborat de către proiectantul general analizează din punct de

vedere tehnic, posibilitatea de funcţionare a „Staţiei de colectare pentru procesare de reziduuri şi produse petroliere sau uleiuri uzate” prin modificarea prezentelor dotări, pentru crearea unui funcţional care să corespundă Legii 571/2003 - Codul fiscal cu modificările ulterioare privind producţia, gestionarea şi desfacerea produselor accizabile.

Documentaţia prezentată spre analiză ecologică, rezolvă la nivel de plan general, detaliile de amplasament a utilajelor ce fac parte din obiectivul tehnic şi anume :

1) rezervor pentru stocarea materiilor prime - H1 2) reactoare pentru prelucrarea materiilor prime – R1, R2 3) rezervor pentru stocarea produselor rezultate în urma procesării

(produse grele) V5 şi V6 4) rezervorul pentru stocarea materiilor prime auxiliare (saramura) V9 5) rezervorul pentru conditionarea produsului finit - V4 6) rezervorul pentru stocarea substanţelor necesare corectării



24

proprietăţilor produsului finit si a produselor volatile - V7 7) rezervorul pentru stocare produs finit - V1,V2,V3; 8) racitor condensator pentru substante volatile – S

9) vas adsorbant COV-uri 10) sursa de realizare a aportului termic (centrala termica) C

11) utilajele pentru vehicularea fluxurilor care intră sau ies din proces (pompe, conducte, armaturi, etc..)

12) rezervor pentru colectarea si stocarea produselor reziduale rezultate din proces (apă, impurităţi, săruri minerale, etc...) - H2

13) rezervor pentru colectarea apelor pluviale de pe caile de acces si platforme betonate - H3 14) magazie pentru depozitare materii prime auxiliare (acid sulfuric, emulgator) 15) atelier mecanic 16) clădire birouri şi grup social 17) şopron

Activităţile principale desfăşurate pe teritoriul funcţionalului vor fi următoarele:

aprovizionarea cu materii prime care se efectuează cu mijloace auto, care descarcă în rezervorul H1 prin cădere liberă sau prin antrenare cu pompa P1

generarea de agent termic prelucrarea materiilor prime la produs intermediar cu eliminarea

impurităţilor şi a apei condiţionarea produsului intermediar încărcarea şi livrarea produsului finit eliminarea apelor uzate activităţi de reparaţii şi întreţinere

Capacitatea totală de stocare a rezervoarelor de pe teritoriul functionalului analizat este de 276,1 m3 pentru depozitarea diferitelor categorii de produse petroliere cuprinzand 8 rezervoare amplasate orizontal necompartimentate si 2 pozitionate vertical.

4.1.2. Starea actuală a amplasamentului

4.1.2.1. Materială

Inainte ca amplasamentul sa fie achizitionat prin cumparare de actualul proprietar, acesta a functionat ca depozit de combustibili si carburanti in regim en-gros, avand toate dotarile necesare in conditiile de functionare legala de la vremea respectiva, conform cerintelor, acestea fiind conservate pana in prezent.

Din punct de vedere al infrastructurii, pe amplasament se gasesc urmatoarele echipamente si instalatii: un ansamblu de rezervoare format din noua rezervoare supraterane, de

diferite dimensiuni, pozitionate pe stative de beton armat, ampolasate intr-o cuva de retentie betonata.

Cuva de retentie prezinta urme de scurgeri petroliere invechite, solidificate, dar nu prezinta fisurari sau degradarea suprafetei.



25

un rezervor descoperit, confectionat din beton armat, de forma

paralelipipedica, cu un volum de aproximativ 60m3, care a functionat ca vas de depozitare a depunerilor de impuritati mecanice rezultate din curatirea rezervoarelor. rigola de captare a apelor pluviale situata in interiorul cuvei de retentie

a carei curgere naturala este directionata catre un rezervor paralelipipedic subteran, construit din metal si amplasat intr-o cuva betonata, cu posibilitate de separare a hidrocarburilor/uleiurilor. trasee de conducte de legatura intre rezervoare, al caror montaj nu

depaseste aria cuvei de retentie. sopron pentru depozitarea materialelor hidrosensibile, a carei suprafata

este in intregime betonata;

Are o suprafaţă de 210 m2 şi este un acoperiş montat pe stâlpi de ţeavă metalică, fără pereţi.

separator de hidrocarburi şi deznisipator

Este realizat în rezervorul compartimentat metalic H2, amplasat subteran într-o cuvă din beton armat. Rolul acestuia era de a asigura preepurarea apelor uzate recepţionate.

platforma de gunoi

Este o suprafaţă betonată, cu închidere corespunzătoare, pe care vor fi amplasate pubele pentru colectarea gunoiului şi a deşeurilor tehnologice ce urmează a fi trimise la incinerare sau depozitare ecologică. Această platformă va fi prevăzută cu racord de canalizare pentru colectarea apelor pluviale. cladire in care au functionat birouri, grupuri sanitare, atelier mecanic,

garaj, etc... Are o suprafaţă de 75 m2 şi este compartimentată ca să răspundă

nevoilor de funcţionare. Este o clădire care se află pe amplasament şi este construită din cărămidă, având acoperiş din ţiglă în mai multe ape. La baza acoperişului există jgheaburi de colectare a apelor pluviale şi burlane de scurgere până la nivelul solului.

Închiderile exterioare şi între compartimente sunt realizate de panouri multistrat tip ISOPAN, iar ferestrele sunt din geam termopan pe tâmplăria din PVC.

Gradul de finisare este realizat la un standard adecvat, avându-se în vedere atât solicitările funcţionale cât şi siguranţa în exploatare.

Grupurile sanitare au dotare completă pentru a face faţă necesităţilor, fiind dotate cu apă curentă menajeră.

Pe amplasament nu sunt construite cai de acces betonate, fiind amenajate prin acoperire cu piatra tasata.

Zonele nepietruite formeaza spatii verzi.



26

constructii si reţele pentru utilităţi, alimentarea cu apa şi canalizarea apelor uzate

Alimentarea cu apă rece menajeră a funcţionalului este realizată printr-un branşament DN = 32 mm de la reteaua de apa a localitatii Almasu Mare.

Apele uzate menajere generate in grupuri sanitare sunt colectate printr-un sistem de canalizare, intr-un rezervor ecologic vidanjabil montat subteran.

Amplasamentul este imprejmuit cu gard din placi de beton, iar accesul este realizat printr-un drum in lungime de 100 m care face legatura cu soseaua comunala.

incălzirea şi răcirea cladirilor

Se realizează cu aparate electrice sistem SPLIT reversibile, cu 2 corpuri statice, cu ulei, alimentate cu energie electrică.

Unităţile exterioare sunt amplasate pe faţada posterioară, iar distribuţia în interior se face la nivelul plafonului prin grile de refulare şi aspiraţie.

Pentru perioada caldă, unităţile SPLIT vor lucra în regim de răcire cu recircularea aerului, aerul proaspăt fiind asigurat prin deschiderea uşilor.

alimentarea cu energie electrică

Se face din reţeaua comunală prin intermediul unei firide de branşament.

Tabloul electric general TGD alimenteaza de la firida de branşament utilizând cablu armat de cupru protejat în tub PVC – G.

În cadrul proiectului ce urmează a fi elaborat vor fi tratate următoarele categorii de instalaţii:

instalaţii de iluminat şi prize normale instalaţii de siguranţă instalaţii de forţă instalaţii de iluminat exterior instalaţii de curenţi slabi instalaţii de protecţie contra atingerilor indirecte siguranţa la foc instalaţii de protecţie contra descărcărilor electrice

De la TGD vor fi alimentaţi toţi consumatorii din cadrul obiectivului. 4.1.2.2. Evaluarea calitatii actuale a factorilor de mediu

a) Subsol şi ape subterane Este putin probabila o contaminare a subsolului datorită existenţei unei

cuve de retenţie care a asigurat impermeabilizarea zonelor de lucru. Pentru mai multa siguranta vor fi analizate probe de sol din vecinatatea

cailor de acces, iar daca rezulta ca exista un nivel de contaminare, se va proceda la o refacere a calitatii solului inainte de betonarea acestora.

Deoarece panza de apa freatica se afla situata la 5 m adancime, este putin probabila contaminarea acesteia.

Mai mult, pe amplasament se afla un foraj de apa care a avut utilitate anterioara, acesta neprezentand niciodata pe perioada functionarii urme de contaminare cu produse petroliere.



27

b) Aer In aceasta faza nu exista surse de poluanti pentru acest factor de mediu

deoarece in rezervoare nu sunt stocate produse petroliere.

c) Sol Datorita faptului că pe suprafaţa cuvei de retentie nu au avut loc fisuri iar întreaga activitate a depozitului a avut loc la nivelul acesteia nu se întrevede o contaminare cu produse petroliere. Căile de acces sunt constituite din piatră de râu tasată, iar în zona adiacentă cuvei persistă urme de produse petroliere datorate unor scurgeri accidentale în urma activităţilor de încarcare – descarcare produse petroliere care, datorită vechimii, au în prezent consistenţă de asfalt. 4.2. Prognoza evolutiei calitatii factorilor de mediu in urma realizarii proiectului Investitia propusa spre realizare are rolul de a diminua cantitati importante de reziduuri petroliere, uleiuri uzate, solventi epuizati, etc, avand in vedere conformarea la legislatia de mediu.

4.2.1 În faza de construcţie La nivelul aerului, solului si subsolului nu vor exista surse de poluanti

cu excepţia apei uzate rezultate din spalari tehnologice de diferite tipuri (ex.: spălări unelte, utilaje, udarea planşeelor din beton proaspăt turnat, etc...) şi de la grupurile sanitare, care va fi colectată în reţeaua de canalizare de pe amplasament.

4.2.2. În faza de exploatare

Din inventarul efectuat asupra surselor de poluare rezultă că activitatea

analizată intră în clasa poluării fizice şi chimice. Din categoria poluanţilor chimici se remarcă COV – urile, NOx, SOx, CO2 echivalent, hidrocarburi lichide si efluenti proveniti din activitate; din clasa poluaţilor fizici pot fi luate în discuţie zgomotele şi vibraţiile. 4.2.2.1. Apele de suprafata si subterane

Pe teritoriul functionalului nu exista ape de suprafata. Apele subterane vor fi protejate prin realizarea unor constructii si amenajari astfel incat: apele uzate sa fie colectate in conditii de siguranta pentru evitarea

poluarii apele pluviale sa nu intre in contact cu efluentii potential poluanti

4.2.2.2. Aerul

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii limitate de a absobi si a neutraliza substantele eliberate continuu de activitati umane.



28

Trebuie precizat ca aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu dificil de controlat deoarece poluantii, odata eliberati, se disperseaza rapid si nu pot fi captati pentru a fi epurati – tratati. Patrunsi in atmosfera poluantii pot reactiona chimic cu constituentii atmosferici sau cu alti poluanti prezenti, rezultand astfel substante noi, cu agresivitate mai mica sau mai mare asupra aerului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi, aerosoli, conducand la grave probleme de mediu ca: poluare urbana, ploi acide, modificarea climei. Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera calitatea precipitatiilor atmosferice manifestari ale schimbarilor climatice

Pe amplasament se vor genera din surse staţionare şi mobile emisii cu

efect de seră care vor fi comparate cu Directiva IED 2010/75/EU privind emisiile industriale.

a) surse stationare centrala termică

Aceasta este calculată şi automatizată de catre fabricant să se încadreze în limitele maxime de emisie impuse de legislaţia europeană. compuşii organici volatili (COV) rezultati în urma proceselor de

producţie

b) surse mobile Poluarea reprezentata de motoarele cu ardere interna montate pe

mijloacele de transport ce vor fi prezente pe amplasament, pot fi considerate neglijabile avand in vedere ca pentru acestea reprezinta punctul terminus de functionare.

Mai mult, ele sunt conforme cu normele de functionare EURO5, cu concentratii reduse de emisii. 4.2.2.3. Sol si subsol

Potential poluante vor fi deversarile de materii prime, intermediare si finite, accidentale sau voite, antrenate de fluxurile de apa.

Prin constructiile si fluxurile de recuperare a efluentilor se vor realiza mijloace de reducere a impactului acestora la minim, posibil a fi chiar anulat. 4.2.2.4. Zgomot si vibratii Sursele de zgomot si vibratii aferente instalatiei sunt reprezentate de utilajele dinamice (pompe, ventilatoare) al caror nivel de zgomot va respecta prevederile din Legea Protectiei Muncii nr. 316/2006. Limita maxima admisa pentru zgomot la locurile de munca, in vederea protectiei sanatatii umane este de la 87 dB la 1 m de echipament (cu masuri de precautie atunci cand se atinge valoarea de 85 dB).



29

Tabel 4.2. Informaţii despre poluarea fizică, chimică şi biologică generată de activitate

Ccalculat

ZR Tipul poluării Sursă Nr.

surse Cintervenţie Calertă

Cfond ZO ZP FR CR

MER

Chimică

COV

Aerisire rezervoare

de depozitare

10 6,0 4,2 33x10-6 1,20 < 0,06 < 0,06 < 0,01

Sistem de recuperare a vaporilor

COV 6,0 4,2 60,9x10-6 6,8x10-4 < 0,06 < 0,06 < 0,01

NOx 0,100 0,070 0,0234 1,6x10-3 < 0,004 < 0,004 < 0,004

SOx 0,250 0,175 0,0468 2,3x10-3 < 0,004 < 0,004 < 0,004

Pulberi 0,150 0,105 0,00586 - SLD SLD SLD

CO

Surse staţionare

2,0 1,4 0,0263 5,3x10-3 < 0,01 < 0,01 < 0,01

Înlocuirea combustibil

ului

Fizică

Zgomote Motoare 6 70 49 80 45 40 40 40

Înlocuire utilaje

zgomotoase Cfond – concentraţia poluanţilor existenţă ZO – zona obiectivului ZP – zona de protecţie ZR – zona rezidenţială, protejată FR – fără măsuri de reducere a poluării CR – cu măsuri de reducere a poluării MER – măsuri de eliminare sau reducere a poluării

Datele prezentate în tabelul de mai sus arată că pragurile de alertă nu sunt atinse, iar vibraţiile pot fi considerate ca inexistente.

Pe de altă parte, este important de semnalat că sursele de poluare cele mai importante rămân centrala termică şi rezervoarele de depozitare pentru care există tehnologii de reducere a emisiilor.

CAPITOLUL V. PROCESE TEHNOLOGICE

5.1. Instalaţii tehnologice specifice prelucrării, gestionării şi desfacerii produselor petroliere

5.1.1. Principalele echipamente ale funcţionalului sunt: a) Rezervoare de produs finit V1, V2, V3 Sunt aparate cilindrice, construite din virole metalice, asamblate prin

sudură, amplasate orizontal, suprateran, cu urmatoarele dimensiuni:



30

V1 V2 = V3 L = 6,1 m L = 6,32 m D = 2,6 m D = 2,55 m V = 32,4 m3 V = 32,2 m3

b) Rezervor de conditionare V4 Aparat cilindric, asamblat prin sudură din virole metalice, montat

orizontal, suprateran, cu dimensiunile: L = 4,4 m D = 2,45 m V = 20,7 m3

Este prevăzut în interior cu serpentină de încălzire prin care circulă agent termic. La partea superioară este prevăzut cu gură de vizitare şi racord de încărcare cu ventil de separaţie, iar la bază cu racord de descărcare şi racord de golire totală.

c) Rezervor pentru stocarea produselor intermediare V5, V6 Sunt similare ca şi construcţie şi montaj cu V4, avand dimensiunile

gabaritice după cum urmează: V5: V6:

L = 6,2 m L = 7,3 m D = 2,25 m D = 2,25 m V = 24,7 m3 V = 29 m3

Toate aceste aparate sunt prevazute cu guri de vizitare la partea superioară, acoperite cu capace metalice, garnitura de etanşare fiind fabricată din klingherit sau tablă de plumb.

Fiecare rezervor a fost prevăzut cu racorduri, după cum urmează: Racord de încărcare cuplat la refularea pompei P1, aflat la partea

superioară Racord de descărcare cuplat la aspiraţia pompei P1, aflat la baza

rezervorului Racord de aerisire montat la partea superioară Racord de golire completă plasat sub rezervor

d) Reactoare R1 şi R2 Sunt aparate cilindrice, construite din virole metalice, asamblate prin

nituire, montate vertical, cu dimensiunile: R1 R2

D = 3,15m D = 3,05 m H = 3,3 m H = 3,2 m V = 25,7 m3 V = 23,4 m3

În interior au fost prevăzute cu serpentină metalică de încălzire prin care circulă agent termic în vederea fluidizării produsului din vas şi realizarea procesului chimic. Pe capacul superior sunt montate urmatoarele racorduri:

gura de vizitare



31

racord de alimentare cu materie primă racordat la refularea pompei P1 racord de recuperare a produselor volatile La bază au fost prevăzute cu urmatoarele racorduri: racord de evacuare a produsului din reactor cuplat cu aspiraţia pompei

P1 racord de proba pentru vizualizarea calitatii produsului din reactor.

Acesta tine loc şi de racord de golire rapidă. racord pentru montarea unui termomanometru pentru a citi

temperatura din reactor e) Rezervor pentru produse volatile şi depresanţi V7

Este un aparat construit din virole parabolice asamblate prin sudură, montat orizontal, cu următoarele dimensiuni:

L = 7 m 1 = 2,47m D = 1,78 m d = 0,4 m V = 25 m3 Este amplasat suprateran şi nu dispune de sistem de încalzire. Pe vas au fost prevăzute:

racord de alimentare (incarcare) cuplat la refularea pompei P1 gura de vizitare racord de aerisire cu dispozitiv antideflagrant tip SILEA si supapa cu

bilă La partea inferioară s-au montat:

racord de golire cuplat în aspiraţia pompei P1, montat la 15 cm de bază racord de golire totală montat la baza rezervorului

f) Rezervor de stocare a materiei prime H1 Este o construcţie paralelipipedică, metalica, montata intr-o cuva din

beton, descoperită, cu posibilitate de acoperire opţională, neetanşată, prevăzută în interior cu serpentine de încălzire. La bază există un racord de descărcare cuplat la aspiratia pompei P1, iar la partea superioara un racord de încarcare cuplat la refularea pompei P1. Are urmatoarele dimensiuni:

L = 7,2 m l = 3,5 m H = 2,5 m V = 63 m3 g) Rezervor pentru stocarea saramurilor V8 Este un vas cilindric montat vertical, pe un stativ metalic înalt de 2,8 m,

cu urmatoarele dimensiuni: D = 2m H = 1,8 m V = 5,6 m3 A fost prevăzut cu racord de descărcare în aspiraţia pompei P1



32

h) Rezervor pentru stocarea spumei chimice Vas cilindric montat vertical pe acelaşi stativ metalic unde se află

rezervorul de saramuri, având dimensiunile: D = 2m H = 1,8 m V = 5 m3 La bază, rezervorul este prevăzut cu racord de descarcare cu cuplaj PSI

în vederea folosirii în caz de incendiu. i) Cuvă de retenţie Rezervoarele şi reactoarele sunt amplasate în interiorul unei cuve de

retenţie paralelipipedice, betonată şi bordurată integral, avand asigurată impermeabilizarea, cu dimensiunile:

L = 45 m 1 = 12,5 m H = 0,4 m V =225 m3

j) Răcitor condensator S

Este un aparat de tip calorifer pe a caror elementi sunt montate aripioare pentru disiparea caldurii, racite cu un curent de aer generat de un ventilator antrenat de un motor electric. Curentul rece preia căldura ajutând la răcirea vaporilor, respectiv la condensarea acestora.

k) Adsorber

Este un aparat cilindric, metalic, umplut cu material adsorbant de COV-uri, cu admisia gazelor la baza si eliminarea la partea superioara a aerului uzat.

l) Rezervor ape uzate H2

Este un rezervor metalic de formă paralelipipedică (habă) montată subteran într-o cuvă betonată cu capac metalic in vederea asigurarii etanşeităţii, compartimentat, avand următoarele dimensiuni:

L = 4 m l = 2,80 m

h = 2 m V = 20 m3 Compartimentele sunt despărţite de un perete metalic, vertical care, la

partea superioară, este prevazut cu fante de scurgere de preaplin. Volumele celor doua compartimente sunt V1= 15 m3, V2 = 5 m3.

m) Rezervor colectare ape meteorice H3

Este un rezervor paralelipipedic construit din beton armat, amplasat subteran si pozitionat la limita suprafetelor betonate (cuva de retentie majorata). Are dimensiunile: L = 5 m l = 2 m

h = 2 m



33

V = 20 m3

n) Pompe de vehiculare a produselor P1 - pompă pentru vehicularea materiilor prime, intermediare şi finite

Prin legarea acesteia la un registru de ventile va deservi reactoarele R1 şi R2 şi rezervoarele H1, V4, V5, V6, V7.

Ca şi construcţie, este o pompă cu antrenare centrifugală, cu admisie axială şi refulare tangenţială.

P2 - pompă pentru vehicularea produselor finite Este o pompă cu antrenare cu roţi dinţate, cu admisia şi refularea

tangenţială. Este destinată numai pentru încărcarea autovehiculelor care transportă

combustibilul către beneficiar. P3 - pompă pentru vehicularea produsului petrolier colectat în

compartimentul hidrocarburi din separatorul H2. Este o pompă cu roţi dinţate, cuplată la baza separatorului cu roţi

dinţate. Refularea acesteia este îndreptata catre rezervorul de materii prime H1.

P4 – pompa pentru vehicularea apelor uzate colectate in H2 Este o pompă cu antrenare centrifugală, cu admisie axială şi refulare

tangenţiala. o) Reţea de conducte tehnologice Este formată din:

conducte de încărcare cuplate la refularea pompelor; conducte de descărcare cuplate la admisia pompelor; conducte pentru transportul agentului termic; conducte pentru eliminarea apelor uzate; conducte pentru captare COV-uri si transportul lor in vederea

adsorbtiei. Pe întreaga reţea de conducte sunt montate armături pentru izolarea

circulaţiei în şi dinspre rezervoare. Conductele sunt montate suprateran, nedepăşind perimetrul cuvei de retenţie.

p) Alte dotări tehnologice măsurarea temperaturii din interiorul reactoarelor şi rezervoarelor,

realizată cu termomanometre montate pe racorduri pe exterior; sistem managerial de gestiune şi controlul aprovizionărilor şi livrărilor; conductor pentru transportul energiei electrice si sisteme de siguranţă; comanda la distanţă a pompelor; pichet PSI pentru interventie de urgenţă

5.2. Descrierea proceselor de producţie

5.2.1 Principii de bază

Încercăm să dezvoltăm în continuare un funcţional unde, printr-o altă

metodă, să obţinem o separare a masei organice ţinând cont că proprietăţile acestor reziduuri sunt aleatorii, dar au un singur punct comun şi anume că



34

pe langa masa organică există în compoziţie numai trei ingrediente: apa impurităţile săruri anorganice

Toate produsele petroliere sunt caracterizate de urmatorii parametrii, personalizandu-le:

temperatura (punct) de congelare temperatura (punct) de inflamare conţinut de sulf conţinut de cocs conţinut de apă conţinut de impurităţi mecanice conţinut de săruri scăderea densităţii şi a vâscozităţii cu creşterea temperaturii

La aceşti parametri se adaugă suplimentar şi altii, dar numai în funcţie de cererea pieţei şi destinaţie. Datorită faptului că ţiţeiul în procesul de extracţie este însotit de cantităţi apreciabile de săruri, cocs, apa şi impurităţi mecanice, acesta este supus unui proces de separare primară.

Ingredientele de mai sus antrenează, în cursul acestui proces, în funcţie de acurateţe, masă organică până la cantitatea concurentă.

Facând o comparaţie cu şlopsul şi uleiul uzat care au în compoziţie numai apă nu şi impurităţi, trebuie gasită o metodă comună de eliminare a acestora.

Având în vedere faptul ca aceste reziduuri se formează prin filiaţiunea masei organice cu anumite structuri din moleculele apei, impurităţilor şi a sărurilor, formand legături labile în anumite condiţii, la baza procesului de separare stau două principii: modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale masei organice cu

modificarea temperaturii; incompatilbilitatea chimică dintre masa organică pe de o parte, apa,

sărurile şi impuritatile mecanice pe de altă parte. 5.2.2. Flux tehnologic

Aprovizionarea cu materii prime Materiile prime (reziduuri de produse petroliere, uleiuri uzate, solvenţi,

etc..) sunt aprovizionate cu mijloace de transport auto din locurile unde sunt generate.

Inainte de descarcarea acestora sunt analizate din punct de vedere al puritatii, stabilindu-se continutul de impuritati si apa.

Materiile prime impurificate sunt in general, produse petroliere grele (cu densitatea mai mare de 800 kg/m3). Sub aceasta densitate in general, produsele petroliere separa aproape instantaneu de continutul de apa si impuritati in conditii normale de presiune si temperatura.

In cazul in care materiile prime sunt impurificate, acestea sunt descarcate in rezervorul de materii prime H1, unde se incalzesc pana la temperatura de max. 40ºC.

La aceasta temperatura se poate considera ca nici un reziduu petrolier nu mai este solid, devenind, datorita compatibilitatii caracteristicilor fizice, si



35

un bun solvent pentru produsele care au un punct de solidificare (inmuiere) mai mare de 40ºC.

Temperatura este monitorizata cu ajutorul unui termomanometru instalat pe rezervorul H1.

Tot in rezervorul H1 se vor adauga si cantitati corespunzatoare de saramura, acid sulfuric si emulgator, functie de calitatile materiei prime analizate, dupa cum urmeaza: la 1000 kg reziduuri petroliere care contin concentratii de 25% apa si

10% impuritati sunt necesare: - 100 kg saramura - 1 kg acid sulfuric - 0,5 kg emulgator

Concentratiile expuse mai sus sunt concentratii de referinta. Dupa ce amestecul atinge temperatura prescrisa este preluat printr-un

racord cu pompa P1 si transvazat intr-unul din ambele reactoare R1 si R2 sau, dupa caz, in ambele reactoare, prin racordurile situate la partea superioara a acestora.

In cazul in care concentratia de apa este mai scazuta, se reduce corespunzator cantitatea de saramura si acid sulfuric, iar daca concentratia de impuritati este mai mica se vor reduce cantitatile de saramura si emulgator.

In mod similar, aceste cantitati sunt majorate daca concentratiile de apa si impuritati analizate sunt mai mari de 25 %, respectiv, 10 %.

Datorita faptului ca reactoarele sunt prevazute cu sisteme de incalzire interioara (serpentine cu agent termic) incalzirea masei de reactie se continua pana la temperatura de prelucrare.

Materiile prime cu densitate mai mica de 800 kg/m3 care, in general, nu retin apa si impuritati la locurile unde sunt generate, care urmeaza a fi folosite ulterior ca si produse de conditionare a produsului finit, in momentul aprovizionarii vor fi descarcate in rezervorul V7. Acestea nu vor suferi prelucrare si nici procese de incalzire, fiind fluide si la temperaturi foarte scazute.

Bineinteles ca exista si exceptii de la aceste reguli, dar ele sunt putine si vor fi tratate in mod particular (de exemplu reziduurile de titei din prima categorie si amestecul de solventi BTX din a doua categorie).

5.2.3. Procese tehnologice

Obtinerea produsului petrolier purificat (recuperat) Amestecul de materii prime realizat in rezervorul H1, alimentat intr-unul din reactoare sau in amandoua, pana la capacitatea de 80% din volumul acestora, va forma in continuare masa de reactie. Vom descrie funcţionarea unui reactor (R1) functionarea celuilalt fiind identica. Se inchide ventilul care face legatura intre rezervorul H1 si pompa P1 si se deschide ventilul de descarcare a reactorului in pompa P1, ventilul de alimentare fiind deschis de la operatia precedenta. Prin pornirea pompei P1 se creeaza asa numitul agitator sau omogenizator tip conducta, fapt ce conduce la omogenizarea masei de reactie



36

prin vehicularea acesteia prin conducta exterioara, de la baza la varful reactorului. În acelaşi timp se menţine aportul de căldură pe reactor, aceasta fiind monitorizată în permenenţă cu ajutorul termomanometrului instalat pe partea exterioară a acestuia. Pentru o mai buna omogenizare a masei de reactie, reactorul a fost prevazut si cu un agitator cetrifugal tip impeler care creste viteza de omogenizare. Se porneste racitorul – condensator S care condenseaza volatilele rezultate din procesul de incalzire care sunt captate printr-un racord situat la partea superioara a reactorului. Dupa condensare lichidul recuperat este trimis prin cadere libera in rezervorul V7. Volatilele care intra in procesul de condensare sunt amestecuri azeotrope ale apei cu hidrocarburi, mai volatile, din masa de reactie. Amestecul azeotrop, ca definitie, este amestecul omogen format, in anumite conditii de presiune si temperatura, din doua sau mai multe substante de natura diferita care are temperatura de fierbere constanta cu valoarea sub temperatura de fierbere a fiecarui component in parte. (ex.: apa – benzen) Cand conditiile de formare nu mai sunt respectate, amestecul se descompune. Procesul de incalzire se continua pana cand temperatura masei de reactie ramane constanta timp de 10 (zece) minute. Aceasta va avea o valoare cuprinsă între 80ºC si 99ºC, corespunzatoare temperaturii de fierbere a amestecului azeotrop format din apa si continutul de hidrocarburi preponderent in masa de reactie. La aceatsa temperatura are loc si scindarea gravitationala dintre faza apoasa si faza organica. In acest moment se opreste omogenizarea, respectiv agitatorul cetrifugal si pompa P1, se intrerupe functionarea arzatorului centralei, mentinandu-se in funcţiune numai pompa de recirculare a agentului termic, acesta compensand numai pierderile de caldura din sistem. Dupa aceste operatiuni are loc un proces de linistire a masei de reactie, timp in care, gravitational, vor separa doua faze:

- la baza reactorului – faza apoasa (anorganica) compusa dintr-o solutie diluata corespunzator de clorura de sodiu, acidul sulfuric, emulgator si impurităţi mecanice;

- la partea superioară vom regăsi masa organică lipsită de apă şi impurităţi. Concentraţia în substanţa organică va fi de minim 96% la interfata de separareş creşte spre vârful reactorului. Procesul de separare gravitatională se datorează faptului ca densitatea produsului petrolier este mult mai mică decât a soluâiei anorganice. În timp de aproximativ 60 de minute se consideră ca procesul de separare este finalizat, aceasta fiind probată prin probe succesive. Dupa finalizarea separării gravitaţionale se deschide ventilul de evacuare a soluţiei anorganice, care, printr-o conductă se trimite în rezervorul de ape uzate H2. Controlul calitativ a fluidului evacuat din reactor se face vizual,



37

existand diferente de culoare si de vascozitate intre cele doua faze separate. Produsul petrolier ramas in reactor este descarcat cu pompa P1 si trimis prin racordul de incarcare in rezervorul V6. În cazul în care V6 este încarcat, descărcarea se va efectua în rezervorul V5. Produsele volatile răcite în S se trimit prin cadere liberă în rezervorul V7, hidrocarburile puse în libertate din amestecul azeotrop fiind de aceeasi natură cu cele stocate, fiind folosite ulterior ca depresanţi. Apa rezultata se depune gravitational la baza rezervorului. Cand acumularea de apa devine importanta, aceasta producandu-se dupa mai multe cicluri de producţie, aceasta se scurge cu ajutorul unui ventil de golire, printr-o conducta, in rezervorul H2. Şi în acest caz observaţia schimbarilor de fază se efectuează prin vizualizare. Produsele obţinute în urma purificării reziduului petrolier nu sunt produse comercializabile, neintrunind proprietatile necesare. Ele devin in acest proces produse intermediare (semifinite).

Obtinerea produsului petrolier finit (combustibil) Se realizeaza prin conditionarea produsului petrolier recuperat, prin corectarea parametrilor fizici cu ajutorul aditivilor şi depresanţilor cu care, la final, va forma un amestec omogen. În acest sens, produsul petrolier pur stocat in rezervoarele V5, V6 si V7 este analizat d.p.d.v. a calitatilor, iar în urma analizelor se vor stabili cantitatile exacte de produs petrolier pur, depresanţi şi aditivi ce vor participa la condiţionare. Aceste cantităţi sunt trimise prin pompare cu pompa P1 din fiecare rezervor în parte în vasul de omogenizare V4 prin racordul de încarcare situat în partea superioară. Dupa inchiderea ventilelor de golire ale vaselor V5 sau V6 si V7, se deschide ventilul de golire a vasului de conditionare catre pompa P1, ventilul de pe refulare fiind deschis. Astfel se creeaza un omogenizator tip conducta prin aspiratia de la baza vasului si refularea la partea superioara. Produsul petrolier de V5 si V6 se poate încalzi dar nu mai mult de 40ºC, in cazul in care acesta prezinta vascozitate mare in conditii normale, mai ales în conditii de iarnă. In timpul omogenizarii în vasul V4 temperatura nu trebuie să depasească 40ºC pentru a nu pierde prin volatilizare depresanţi. Aditivii se adaugă în procesul de omogenizare prin pompare normală din recipienţii în care sunt aprovizionaţi, printr-un racord situat pe aspiraţia pompei P1, printr-o conductă flexibilă (furtun armat) direct din recipienţii în care sunt aprovizionaţi. De obicei cantităţile de aditivi folosite în proces sunt de ordinul câtorva sute de litri la câteva zeci de tone de produs petrolier pur. Cantităţile de depresanţi utilizate sunt de ordinul a câtorva tone care, în general, pot reprezenta până la 25 % din cantitatea de produs petrolier pur luat în lucru. Produsul obţinut în urma omogenizarii se analizează d.p.d.v. a



38

calităţilor şi dupa ce acesta corespunde cerintelor este preluat cu pompa P1 si trimis spre a fi stocat intr-unul din rezervoarele V1, V2 sau V3. Produsul comercializabil se va numi PETROPEROM şi face parte din categoria combustibililor lichizi grei care, conform STAS 51/1983 au urmatoarele caracteristici: a) densitatea la 15ºC - min. 890 kg/m3

b) temperatura de inflamare - min. 87ºC c) temperatura de congelare - max. +5 ºC d) vâscozitatea la 20ºC - min. 4°E – max. 40°E e) vâscozitatea la 40ºC - min. 2°E – max. 20°E f) conţinutul de apă - max. 1% g) conţinutul de impurităţi - max. 0,5% h) conţinutul de apă plus impurităţi - max. 1,5% i) conţinutul de sulf - max. 1% j) puterea calorică - min. 8500 kcal/kg k) cenuşa - max. 0.5 % l) cifra de cocs - max. 8

Adsorbţia compuşilor organici volatili În procesele de vehiculare şi depozitare ale produselor petroliere care suferă transformări şi care sunt stocate, se eliberează, prin evaporare, cantităţi variabile de compuşi organici volatili (COV). Aceştia sunt amestecuri de hidrocarburi în proporţii diferite care însoţesc aerul uzat. Sunt consideraţi poluanţi, de aceea trebuie luate măsuri pentru îndepărtarea lor din amestecul aer – COV. Diminuarea concentraţiilor de COV se va realiza printr-un proces de adsorbţie. Adsorbţia este o metodă fizico-chimică de separare prin reţinerea unui gaz dintr-un amestec de gaze la suprafaţa unui material în stare solidă. Materialul se numeşte adsorbant, iar gazul reţinut - adsorbit. Pentru realizarea adsorbţiei, adsorbantul va forma o umplutură în pat fix într-un utilaj numit adsorber. Acesta este un aparat care conţine în interior un adsorbant cu filiaţiune pentru anumite substanţe pe care le reţine, prin formarea de legături între adsorbant şi adsorbit, reducând concentraţia dintr-un amestec de gaze. Fluxul de aer uzat de purificat se va alimenta pe la partea inferioară a acestuia iar, după ce străbate patul de adsorbant, se obţine numai aerul uzat aproape pur care este eliberat pe la partea superioară. În cazul de faţă, ca material de adsorbţie se vor folosi granule de carbune activ (GCA) al căror randament de adsorbţie COV este de 95 – 99%. În scopul realizării procesului de adsorbţie fluxurile de aer uzat, eliberate prin intermediul racordurilor de respiraţie ale rezervoarelor într-o conductă comună care trimite amestecul gazos, pe baza diferenţei de presiune, în adsorber.



39

5.3. Capacitate de tratare a materiilor prime

În etapa a doua, datorită faptului că volumul unui reactor este în jur de 20 m3, în lucru nu se pot lua mai mult de 15 m3 de materie primă, iar perioada de producţie fiind în jur de 12 ore, se poate considera acest volum drept debit volumetric zilnic de materie primă, în condiţiile în care ar exista aprovizionare continuă.

Volumul de producţie depinde de caracteristicile fizico-chimice ale materiei prime având în vedere eliminarea apei şi impurităţilor mecanice cu un randament al procesului de 92%.

La o concentraţie de maxim 70% conţinut de apă şi impurităţi în materiile prime, procesul devine nerentabil, dar şi perioada de eliminare a acestora se scurtează, putând fi luată în lucru o nouă cantitate de materie primă.

Datorită acestui lucru se poate lua în calcul ca şi capacitate maximă de producţie zilnică o cantitate de aproximativ 13 m3 produs intermediar a cărui densitate este în limitele 930–980 kg/m3 având o materie primă cu următoarele caracteristici:

25% conţinut de apă 10% impurităţi 65% conţinut de hidrocarburi

În cazul în care conţinutul de apă şi impurităţi este mai mare decât valorile menţionate mai sus se scurtează timpii de procesare, volumul de produs intermediar organic obţinut rămânând aproximativ constant. Având în vedere densitatea medie a produsului intermediar organic vom obţine o cantitate zilnică de 12 tone. Pentru o funcţionare anuală de 300 de zile lucrătoare, va rezulta un volum de producţie de 3600 tone produs intermediar, care, funcţie de caracteristici, se poate transforma în urma condiţionării în 4000 tone combustibil lichid. Practica ne-a dovedit că nu se poate lucra decât la un maxim de 35% din această capacitate datorită timpilor morţi existenţi în activitatea de aprovizionare şi desfacere. De aceea s-a propus obţinerea a 1500 tone de combustibil pe an, deziderat realizabil. Produsele volatile acumulate în vasul de stocare V7 vor separa de conţinutul de apă gravitaţional, pe baza densităţii, ele fiind mult mai uşoare decât aceasta, amestecul fiind omogen numai în condiţii de temperatură ridicată. Apa acumulată în acest vas se va scurge tot în vasul de stocare a apelor reziduale H2. Hidrocarburile rămase în acest vas vor fi folosite împreună cu alţi compuşi chimici la condiţionarea produsului finit. Reziduurile apoase obţinute se trimit la o staţie de epurare specializată, ele fiind libere de produse petroliere. Produsul ce urmează a fi condiţionat, având calităţi aleatorii, în prealabil se analizează pentru a determina cantităţile de aditivi şi depresanţi necesari şi va fi stocat în rezervoarele V5 şi V6 care reprezintă a treia etapă a procesului.



40

5.4. Bilanţ de materiale În etapa de rafinare a materiei prime cu obţinerea produsului petrolier purificat, datorită faptului că în proces intervine un transfer de masă între substanţele participante, ne propunem să obţinem o formulă de calcul globală care să ilustreze matematic transformările din procesul tehnologic. Luând în calcul următoarele intrări în proces: Qpr - cantitatea de produs petrolier rezidual Qe - cantitatea de emulgator QNaCl - cantitatea de clorură de sodiu din saramură QH2SO4 - cantitatea de acid sulfuric intrata in proces ca ieşiri avem: Qpp - cantitatea de produs petrolier pur (recuperat) Qa - cantitatea de soluţie apoasă cu emulgator, clorură de sodiu şi acid sulfuric – ape uzate Qv - cantitatea de vapori rezultaţi din proces, recuperati in V7 dupa racire in S Qi - cantitatea de impurităţi mecanice Qapr – cantitatea de apa continuta de materia prima, eliminata in proces obţinem în baza conservării maselor:

Qpr + Qe + QNaCl + QH2SO4 = Qpp + Qa + Qv + Qi Qa = Qapr + QH2SO4 + QNaCl + Qe

Qpp = Qpr – Qapr - Qi - Qv Dacă supunem procesării un reziduu petrolier de calitate medie, cu 25% apă şi 10% impurităţi, unde pentru 1000 de kg avem nevoie de: 100 kg saramură – solutie 40% NaCl 1 kg acid sulfuric 0,5 kg emulgator

Luând în calcul că în general reziduurile petroliere prezintă în rare cazuri produse volatile sub 100ºC, iar saramura, emulgatorul, acidul sulfuric si apa continuta de reziduul petrolier, se regăsesc în apa uzata iar cantitatea de apa evaporata este neglijabila, vom obţine:

Qpp = Qpr - Qapr - Qi Bilanţul global pentru o tonă de produs petrolier: Conform calculului de mai sus, pentru un randament al procesului de 100%, vom obţine:

Qpp = 1000 – 250 – 100 Qpp = 650 kg

Pentru un randament de 92% : Qppr = 598 kg

Qppr – cantitatea practică (reală) de produs petrolier pur Scăderea randamentului se datorează în special operaţiunii de separare gravitaţională, apa uzată antrenând la nivelul de interfaţă o anumită cantitate de produs petrolier.



41

Acesta cantitate se va regasi in separatorul de hidrocarburi H2, unde, prin separare de apa uzată, se va recircula in proces ca materie prima. Cantitatea de apa uzata obtinuta va fi:

Qa = Qapr + QNaCl + Qe + QH2SO4 Qa = 250 + 100 + 0,5 + 1

Qa = 351,5 kg

La aceasta se adauga cantitatea de produs petrolier antrenat in timpul separarii si cantitatea de impuritati (Qi) aflate in suspensie in apa uzata:

Qat = Qa + 0,08 x Qpp + Qi = 351,5 + 0,08 x 650 + 150 = 563,5 kg

Qat – cantitatea totală de apa uzata eliminata in proces si depozitata in H2 in urma prelucrarii unei tone de materie prima.

Datorita faptului ca in H2 sunt recuperate, prin depunere, impuritatile mecanice, iar produsul petrolier antrenat prin separare se va recupera in totalitate, rezulta ca apa uzata care va fi eliminata va fi egala cu Qa.

Qppr = 588 x 15 = 8970 Qppa = 52 x 15 = 780 Qa = 451,5 x 15 = 6772,5 din care Qi = 1500 kg Produs petrolier pur va fi stocat, apa uzata şi impurităţile sub formă de

nămol vor fi predate unui terţ contractor şi produsul petrolier antrenat în H2 va fi recuperat şi recirculat în H1.

5.5. Produse obţinute în proces

5.5.1. Produs petrolier pur Acest produs semifinit este un amestec omogen, format dintr-o paletă

foarte largă de hidrocarburi aflate în reziduul petrolier. Acest amestec prezintă caracteristici fizico-chimice similare cu ale păcurii de cea mai slabă calitate, care, pentru a fi transformată în produs comercializabil, va fi supus unei operaţiuni de condiţionare. Se stochează în rezervoarele V5 şi V6. Chiar dacă provin din faze de fabricaţie diferite, în procesul de condiţionare se pot amesteca, prezentând caracteristici similare. Acest amestec se analizează, în vederea stabilirii cantităţilor de aditivi şi depresanţi ce urmează a fi necesare în procesul de condiţionare.

5.5.2. Combustibil lichid Produsul finit obţinut în urma condiţionării produsului petrolier

purificat este un combustibil din clasa păcurii ale cărui caracteristici au fost prezentate anterior.



42

Va fi denumit PETROPEROM, va fi stocat într-unul din rezervoarele V1, V2 sau V3 şi va fi livrat către beneficiar prin antrenare cu pompa P2 a rampei de încărcare.

5.5.3. Apa uzată Este o soluţie apoasă care antrenează şi impurităţile mecanice rezultate

în urma procesului. Ele separă prin decantare simplă (gravitaţional) formând în final un

nămol care se va depune la baza rezervorului H2. În timpul curgerii se antrenează şi o cantitate oarecare de produse

petroliere aflate la interfaţa fazelor de separaţie, care ulterior vor fi recirculate ca materii prime.

Întregul amestec va fi colectat în rezervorul H2. Impurităţile sunt libere de produsul petrolier care le-au însoţit, nefiind

poluante. 5.5.4. Deşeuri

nămol

Se obţine prin separaţia impurităţilor mecanice şi decantarea lor în rezervorul de ape uzate H2. granule de cărbune activ epuizat

Rezultă în urma procesului de adsorbţie COV în urma înlocuirii adsorbantului.

CAPITOLUL VI. CONFORMARE CU CERINŢELE BAT – BREF

Scopul Directivei Consiliului 96/61/CE este de a realiza o prevenire şi

un control integrat al poluarii provenite de la activitatile listate în Anexa 1 a Directivei, contribuind astfel la îmbunatatirea protecţiei mediului. Termenul de “cele mai bune tehnici” (BAT) este definit în articolul 2 (11) al Directivei ca fiind “stadiul cel mai avansat” şi efectiv în dezvoltarea activităţilor si metodelor de operare, care indica utilitatea practica a unor tehnici specifice de a oferi, în principiu, bazele pentru prevenirea atingerii valorilor limită de emisie stabilite, iar acolo unde nu este posibil, reducerea în general a emisilor pentru a micşora impactul asupra mediului în întregul sau.

Articolul 2 (11) detaliază aceasta definiţie, astfel: “tehnicile” includ atât tehnologia utilizata cât şi modul în care instalaţia

este proiectată, construită, întreţinută, exploatată şi dezafectată; “tehnicile disponibile” sunt acelea dezvoltate la o scară care permite

implementarea în sectorul industrial relevant, în conditiile economice şi tehnice viabile, luandu-se în considerare costurile şi avantajele, dacă aceste tehnici sunt sau nu folosite sau fabricate în interiorul statului



43

membru avut în vedere, cu condiţia ca ele sa fie accesibile într-un mod rezonabil operatorului;

“cele mai bune” înseamnă cele mai indicate în atingerea unui nivel general înalt de protecţia mediului, în întregul său. Articolul 9(4) al Directivei prevede ca valorile limitate a emisiilor trebuie

sa fie in conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, insa luandu-se in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, amplasarea ei geografica si conditiile locale de mediu.

Nivelurile de emisii sau de consum asociate tehnologiilor BAT sunt privite in ansamblu cu conditii de referinta specifice (ex: Perioade de calculare a mediei).

Conceptul de “nivele aferente BAT” este diferit fata de un “nivel realizabil”. Acest nivel realizabil poate fi atins utilizând o combinaţie de tehnici intr-o perioada de timp indelungata si operand cu instalatii si procese ce utilizeaza tehnica respectiva.

Unde este posibil, BAT-ul aduce si informatii aferente costurilor impreuna cu prezentarea tehnicilor. Astfel se ofera o indicatie vaga asupra marimii costurilor implicate care vor depinde, insa, foarte mult de situatia specifica locala (taxe, impozite, etc…).

In absenta datelor privind costurile, concluziile asupra viabilitatii economice a tehnicilor sunt trase utilizand observatiile efectuate pe instalatiile existente.

Se intentioneaza ca tehnologiile BAT sa fie punctul de referinta fata de care se judeca performanta curenta a unei instalatii existente sau propunerile pentru o instalatie noua. Astfel, ele vor fi prezente in determinarea conditiilor pentru instalatiile bazate pe tehnologii BAT sau in stabilirea regulilor generale obligatorii din Art. 9(8).

In timp ce documentele de referinta privind BAT nu stabilesc standarde prevazute legal, ele nu sunt facute sa dea informatii pentru ghidarea operatiunilor industriale statelor membre CE si publicului asupra nivelurilor emisiilor si de consum ce pot fi atinse utilizand tehnicile specificate.

Valorile limita proprii fiecarui caz trebuie determinate luand in considerare obiectivele Directivei IPPC si consideratiile locale.

Principalele surse de poluare care se prefigureaza in timpul exploatarii sunt: apă uzată emisii gazoase contaminari accidentale cu:

a) produse petroliere b) materii prime anorganice

Pentru acestea trebuie cautate tehnici BAT care, implementate, sa duca la reducerea iar daca se poate chiar la anularea impactului asupra mediului.

BAT utilizate in acest document includ: managementul efluentilor cu identificarea celor mai bune si mai

potrivite tehnici;



44

metodologia prevenirii evacuarii de ape uzate si gaze reziduale si gasirea celor mai bune optiuni de tratare a acestora.

CAPITOLUL VII. PREZENTAREA INVESTITIEI

Functionalul prezentat in materialele anterioare cuprinde 5 etape de operare. Acestea trebuie sa corespunda tuturor cerintelor si restrictiilor impuse de normele in vigoare. Datorita faptului ca pe amplasament exista o buna parte din utilajele si aparatele necasare, se vor efectua lucrari care sa deserveasca functionalul d.p.d.v. al fluxului tehnologic, conform prezentarii acestuia. Pe teritoriul functionalului exista montat un ansamblu de rezervoare a caror amplasare corespunde viitorului functional. Urmeaza a fi executate lucrari de adaptare a acestora la viitoarele cerinte si completarea functionalului cu amenajari conform referintelor BAT – BREF. Astfel, lucrarile ce vor fi efectuate vor fi urmatoarele: confectionarea si montarea rezervorului de materii prime H1; montarea centralei termice; confectionarea si montajul circuitelor de incalzire si izolarea; termica a

acestora; realizarea reactoarelor prin transformarea a doua dintre rezervoare; confectionarea si montajul circuitelor de circulatie a fluidelor, a

pompelor si armaturilor; confectionarea si montajul circuitului de colectare si transport la

rezervorul H2 a apei uzate tehnologice; confectionarea si montajul circuitului de captare COV si directionarea

acestora catre adsorber; montarea adsorberului; impermeabilizarea cuvei de retentie; confection area si montajul scarilor si podetelor metalice; amenjarea platformelor betonate si a cailor de acces; construirea unui rezervor subteran betonat pentru captarea apelor

pluviale colectate de pe platformele betonate; 7.1. Organizarea de santier Lucrările mecanice care urmează a fi efectuate pe amplasament vor fi realizate de către terţe societăţi cu specific în domeniu cu care se vor incheia contracte de prestari servicii si revenind in sarcina acestora instruirea propriului personal. Avand in vedere ca pe amplasament exista cladiri cu destinatia vestiar, atelier mecanic, spatii de depozitare, etc, acestea vor fi puse la dispozitia prestatorilor de servicii. Acestia îşi vor stabili propriile norme de activitate conform contractelor ce vor fi incheiate.



45

Confecţiile metalice vor fi executate de către prestator în baza proprie de productie, pe amplasament efectuandu-se numai montajul. Turnarea suprafetelor betonate se va realiza cu material fabricat de catre terti contractori. In cazul in care este necesara fabricarea de material pentru finisarea lucrarilor de betonare (sclivisiri, corectare de pante de scurgere, etc...) exista posibilitatea depozitarii de ciment, nisip si agregate pe teritoriul functionalului, pe platformele betonate deja existente, undele dintre acestea fiind acoperite (vezi sopronul) tot aici putand fi depozitate si constructiile metalice ce urmeaza a fi montate. Pe teritoriul functionalului se va amenaja un spatiu de colectare a deseurilor pe o suprafata betonata, dotata cu pubele pentru colectarea selectiva. 7.2. Lucrari si operatii 7.2.1. Lucrari premergatoare activitatii de montaj Aceste lucrari sunt necesare datorita starii prezente a functionalului, avand in vedere ca anterior a fost depozit de combustibili si carburant si vor fi executate de catre un tert constructor cu activitate in domeniu care va efectua urmatoarele operatii: curatirea rezervoarelor de depuneri (slamuri); curatirea amplasamentului si daca e cazul, a solului infestat; preluarea si transportul in afara incintei functionalului a deseurilor

rezultate. De asemenea, vor fi executate lucrari de dezafectare a conductelor de

legatura si a armaturilor existente, in vederea inlocuirii acestora. Este singura operatiune de dezafectare ce se va executa.

7.3. Operatiuni de montaj

7.3.1. Montajul centralei termice si a circuitului de agent termic Centrala termică şi circuitele de încălzire sunt elemente noi ce trebuie montate în cadrul funcţionalului. Având în vedere că sunt utilaje care lucrează ub presiune, după montaj se vor efectua probe de presiune ale traseelor de încălzire în vederea autorizării I.S.C.I.R.. Centrala termică va fi amplasată într-o zonă recomandată de organele I.S.U. Circuitele de încălzire vor deservi: rezervorul de materii prime H1 reactoarele R1 şi R2 rezervoarele V4, V5, V6

Aceste aparate sunt prevăzute în interior cu serpentine de încălzire metalice, cu posibilităţi de de izolare (întreruperea circulaţiei agentului termic). Rezervoarele V4, V5 şi V6 au prevăzute în înterior astfel de serpentine, iar pentru H1, R1 şi R2, urmând a fi confecţionate.



46

Confecţionarea se realizează la baza de producţie a prestatorului, pe amplasament, urmând a fi asamblate şi montate. Circuitele exterioare de agent termic vor fi, de asemenea, numai montate în cadrul instalaţiei, împreună cu armăturile corespunzătoare. După montarea circuitelor de încălzire se efectuează probă de presiune cu aer la 6 atm (la 1,5 x presiunea maximă de lucru) iar dacă nu există pierderi de presiune se va efectua racordarea la centrala termică. Se stabileşte prin calcul volumul de soluţie de etilen-glicol care este necesar, după care se încarcă circuitul de încălzire conform instrucţiunilor agentului economic de la care s-a achiziţionat agentul termic.

7.3.2. Confecţionarea şi montajul rezervorului de materii prime H1 Datorită faptului că acesta urmează a fi montat în interiorul unei cuve betonate deja existente pe amplasament, prestatorul de servicii va construi la baza sa de producţie un paralelipiped deschis, cu dimensiunile: L = 7 m l = 3,5 m H = 2,5 m după care, cu ajutorul unei macarale va fi aşezat pe poziţie. La interior se va monta circuitul de încălzire. După această operaţiune se va monta capacul confecţionat, de asemenea, la sediul prestatorului, acesta fiind prevăzut cu un racord de umplere. La baza rezervorului se va monta un racord de golire, ambele racorduri fiind legate prin conducte la pompa P1.

7.3.3. Transformarea rezervoarelor R1 şi R2 în reactoare Pentru realizarea acestui deziderat trebuie montate în interiorul rezervoarelor două sisteme: sistemul de încălzire sistemul de omogenizare a masei de reacţie

Sistemul de încălzire este format dintr-o serpentină elicoidală, montată periferic în interiorul rezervorului, unde agentul termic circulă de la partea superioară către cea inferioară a acesteia.

Confecţionarea acesteia are loc pe segmente, la baza de producţie a prestatorului de servicii, din ţeavă metalică căreia i se dă o rază de curbură egală cu raza de curbură a rezervorului.

Segmentele curbate sunt montate prin sudare cap la cap în interiorul rezervorului.

Cele două extremităţi vor fi scoase prin racorduri în exteriorul acestuia şi se va efectua racordarea la circuitul de încălzire cu ajutorul a două armături flanşate.

Omogenizarea masei de reacţie se realizează printr-o agitare energică a acesteia, datorită faptului că în proces sunt introduse produse cu proprietăţi fizico-chimice diferite.

Pentru omogenizare s-au prevîzut două sisteme de agitare: a) agitare centrifugală cu amestecător cu impeler b) omogenizator tip conductă, prin recircularea masei de reacţie cu

ajutorul unei pompe



47

a) Amestecătorul cu impeler este un ansamblu mecanic format din: agitator cutie de etanşare motor de antrenare

Se achiziţionează de la producător, fiind necesară numai montarea întregului ansamblu la partea superioară a rezervorului.

Montajul se realizează prin fixarea cutiei de etanşare pe un racord realizat în centrul capacului superior al rezervorului.

Cutia de etanşare are rolul de a împiedica eventualele emisii de gaze rezultate datorită încălzirii din timpul procesului.

Omogenizarea masei de reacţie se realizează prin agitarea acesteia, prin rotirea impelerului antrenat de motorul electric.

b) Pentru realizarea acestui mod de omogenizare, masa de reacţie se recirculă de la partea inferioară a reactorului, la cea superioară, cu ajutorul unei pompe, amestecarea realizându-se la nivelul conductei de refulare. În acest scop, se ataşează racorduri corespunzătoare pentru aspiraţia

pompei la partea inferioară a reactoarelor şi racorduri de refulare la partea superioară a acestora.

La nivelul racordurilor se vor monta armături flanşate de izolare a circulaţiei fluidelor.

Construcţia reactoarelor este figurată în anexă. 7.3.4. Montajul pompelor P1 şi P2

Pompa P1 folosită în fluxul tehnologic pentru descărcarea şi vehicularea materiilor prime şi intermediare, va fi de tip pompă centrifugă, cu aspiraţie axială şi refulare tangenţială deoarece vehiculează fluide cu impurităţi, din care cauză alt tip de pompă ar suferi defectarea datorită coroziunii. Pompa P2 este de tip antrenare cu roţi dinţate pentru fluide vâscoase cu aspiraţie şi refulare tangenţială. Cele două pompe sunt achiziţionate cu toate piesele de funcţionare (motor electric antiEx, cuplaj, etc.) montate pe un şasiu care va fi fixat în buloane încastrate în interiorul cuvei de retenţie. Se efectuează legarea la circuitul electric şi la împământare.

7.3.5. Montajul pompelor P3 şi P4

Aceste pompe deservind rezervorul de ape uzate H2, se vor monta în imediata apropiere a acestuia, la nivelul bazei, cu aspiraţia la o treime din înălţimea calculată de la bază pentru a evita aspirarea impurităţilor colectate.

7.3.6. Montajul răcitorului condensator S Avand în vedere faptul că în materiile prime supuse prelucrării, componentele cu volatilitate peste 40ºC lipsesc sau sunt în cantităţi foarte mici, ne propunem folosirea, pe condensarea produselor rezultate la partea superioară a reactoarelor, a unui răcitor cu schimbător de căldură cu aripioare şi ventilaţie cu aer. Se va monta pe un stativ metalic, iar motorul ventilatorului va fi legat la reţeaua de curent.



48

7.3.7. Montajul racordurilor de respiratie a rezervoarelor şi conductei de

colectare COV Racordurile de respiratie ale rezervoarelor vor fi confectionate de catre prestatorul de servicii si vor fi montate prin sudura la partea superioara a rezervoarelor. Vor fi prevazute cu flanse de legare la conducta de colectare a COV-urilor de respiratie prin îmbinari flansate, cu garnituri de etansare.

7.3.8. Montajul adsorberului de COV-uri Acesta va fi aprovizionat de la producator si va fi montat in interiorul cuvei de retentie, suprateran, pe un postament individual incastrat in beton. Se va incarca cu material adsorbant corespunzator, in cazul nostru granule de cărbune activ (G.C.A.) si va fi legat prin flansare etansa la conducta de colectare a COV-urilor. Inainte de a fi pus in functiune se va efectua o proba de etanseitate.

7.3.9. Impermeabilizarea cuvei de retenţie Aceasta se realizează prin acoperirea prezentei cuve de retenţie cu un material impermeabil confectionat din PVC cu insertie de folie metalica, care va forma un covoras care nu va permite infiltrarea de poluanti la nivelul solului. Acesta va fi fixat prin turnarea deasupra a unui strat de beton. In interiorul cuvei se va prevede constructia unui canal colector de ape pluviale, cu inclinare naturala catre rezervorul H2, pantele de inclinare ale cuvei avand de asemenea inclinare in sensul catre acest canal. Canalul va fi acoperit cu gratare metalice pentru evitarea accidentelor de munca prin impiedicare, alunecare, etc... Canalul colector va fi prevazut la baza cu o conducta de scurgere a apelor pluviale, cu inclinare de scurgere catre rezervorul H3, cu posibilitate de izolare a curgerii cu un ventil.

7.3.10. Amenajarea suprafeţelor betonate şi a căilor de acces Pentru accesul autovehiculelor în vederea descărcării şi încărcării acestora, este necesară amenajarea unor căi de acces betonate, cu pante scurgere a apelor pluviale sau de spalare, daca este cazul. Aceste suprafeţe vor fi armate corespunzator pentru a rezista la solicitările gabaritului vehiculelor. Căile de acces la limită vor fi bordurate în vederea creării cuvei de retenţie majorate, necesară pentru preluarea apelor meteorice convenţional curate recepţionate de aceasta şi de cuva de retenţie. La îmbinarea cu cuva de retenţie se va construi o rigolă pentru captarea apelor meteorice contaminate cu curgere naturală către rezervorul H2. Va avea o suprafaţă de aproximativ 400 m2.



49

Panta de inclinare a cuvei de retenţie majorate trebuie sa aibe scurgere naturala catre un rezervor de ape pluviale, aflat la extremitatea acesteia, care va fi definit rezervorul H3.

7.3.11. Amenajarea rezervorului colector de ape meteorice H3 Rezervorul colector de ape pluviale va fi amenajat subteran, la extremitatea cuvei de retentie majorate, catre care aceasta are scurgere naturala si va avea dimensiunile:

L = 5 m l = 2 m h = 2 m V = 20 m3

Va fi construit prin sapatura dupa care suprafetele obtinute vor fi betonate. Va fi acoperit cu o placa din beton armat cu pastrarea unei fante necesare pentru preluarea apelor.

7.3.12. Amenajarea unui punct de depozitare deseuri Suprafaţa betonată deja existentă, va fi îngradită cu gard de sârmă, cu poartă de acces şi va fi dotată cu pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor.

7.3.13. Amenajarea punctului P.S.I. În vederea interventiei rapide in cazul unui incendiu va fi amenajat un punct de depozitare a materialelor P.S.I. dotat cu toate cele necesare interventiei: furtun lopeţi ladă cu nisip galeti caşti de protectie extictoare cu praf extinctoare cu spumă

7.3.14. Amenajare podeţe şi scări de acces

Masurarea nivelelor din rezervoare se efectueaza manual pe la partea superioara cu rigle standardizate verificate metrologic. Pentru a inlesni acest lucru trebuie construite scari si podete de legatura intre rezervoare, necesare de altfel si la alte operatiuni. Acestea vor fi confectionate din structuri metalice la baza de productie a prestatorului de servicii, pe amplasament efectuandu-se numai montajul. Vor fi prevazute cu balustrade de protectie si mana curenta rotunda.



50

7.3.15. Amenajarea circuitului de preluare a apelor uzate tehnologic Apele colectate la baza reactoarelor R1 si R2 sunt indreptate catre rezervorul de ape uzate H2. Aceasta se face printr-o conducta metalica cu panta adecvata pentru a inlesni curgerea naturala a acestora. Tot la aceasta conducta sunt legate si racordurile de scurgere din rezervoare care vor colecta apele rezultate in urma unor eventuale curatiri a acestora. Va fi amplasata in interiorul cuvei de retentie in interiorul canalului colector de ape pluviale si va fi izolata anticoroziv.

7.3.16. Lucrări de izolaţie termică Circuitele de transport si aparatele in care are loc schimbul termic vor fi izolate pentru a se diminua pierderile de caldura prin schimb cu mediul ambiant. Izolarea se face cu vata minerala acoperita cu un material hidrofob.

CAPITOLUL VIII. CONSUMUL ENERGETIC SI UTILIZAREA EFICIENTA

A ENERGIEI 8.1. Utilizarea eficientă a energiei

8.1.1. Managementul energetic. Definire. Scop. Obiective.

Managementul energetic aplicat într-o societate comercială are ca principal obiectiv asigurarea unui sistem judicios şi eficient al energiei in scopul maximizarii profitului prin minimizarea costurilor energetice, marind in acest fel competitivitatea pe piata a societatii. Eficientizarea conduce la: reducerea consumurilor energetic; reducerea emisiilor la nivel global; limitarea incalzirii globale; reducerea ploilor acide; reducerea costurilor de productie.

Aplicarea programelor programelor de eficienta energetic are si un aspect social prin redistribuirea capitalului de lucru a celor implicati in aceste programe.

Avand in vedere ca energia produsa se bazeaza pe consumul de combustibili fosili in mare parte, se obtine o imbunatatire a securitatii energetice prin: reducerea importurilor de titei reducerea vulnerabilitatii fata de lipsa de energie

Utilizarea energiei se bazeaza pe urmatoarele principii: functionarea normala a obiectivului incluzand o buna reflectare a

costurilor si beneficiilor legate de mediu;



51

educarea si constientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;

introducerea tehnologiilor noi cu eficienta energetica ridicata; utilizarea unor noi surse de energie reducerea impactului negativ asupra mediului a activitatii de producere,

transport si consum a tuturor forme de energie. Managementul energetic, prin implicatiile sale, face parte integranta din

Managementul calitatii totale.

8.1.2. Programe de eficienta energetica

Agentii economici care consuma o cantitate de energie de peste 1000 tone echivalent petrol pe an au obligatia sa intocmeasca programe proprii de eficienta energetica care vor include: masuri pe termen scurt cu cost minim; masuri pe termen lung de 3 pana la 6 ani vizand programe de investitii

pentru care se vor intocmi programe de fezabilitate. Programele proprii de eficienta energetica vor include actiuni in

urmatoarele directii: realizarea de scenarii pe termen mediu si lung privind cererea si oferta

de energie care sa ghideze procesul decizional; aplicarea reglementarilor tehnice si a standardelor nationale de eficienta

energetica;

8.1.3. Standarde de eficienta energetica

Prin standardele nationale de eficienta energetica se stabilesc limite minime si maxime pentru performantele energetice ale aparatelor, echipamentului, utilajelor si tehnologiilor utilizate.

Eliberarea autorizatiei de constructie pentru obiective mari sau pentru modificarea celor existente se va face cu respectarea standardelor nationale de eficienta energetica.

8.1.4. Obligatiile consumatorilor de energie

Consumatorii de energie sunt obligati: sa respecte reglementarile tehnice si standardele nationale in vigoare

privind proiectarea, construirea, exploatarea intretinerea, repararea instalatiilor proprii si a receptoarelor de energie, precum si dotarea acestora cu aparate de masura si control;

sa dispuna de sistem propriu de eviedenta si monitorizare a consumurilor energetice si sa puna la dispozitia institutiilor abilitate informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficienta energetica. Consumatorii care folosesc mai mult de 200 tone echivalent petrol pe

an sunt obligati: sa intocmeasca la fiecare 2 ani un bilant energetic realizat de o persoana

fizica sau juridica autorizata;



52

sa elaboreze programe de masuri pentru reducerea consumurilor energetice, incluzand investitiile pentru care se intocmesc studii de fezabilitate. Agentii economici cu activitate de producere, transport si/sau

distributie a combustibililor sunt obligati sa ia masuri pentru: reducerea consumului de energie; promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a biomasei, a

biogazului, etc…; utilizarea eficienta a sistemelor de incalzire si climatizare; utilizarea materialelor de constructii eficiente energetic; utilizarea rationala a iliminatului; utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie; satisfacerea conditiilor de lucru; imbunatatirea calitatii produselor; marirea productivitatii utilajelor.

In acest sens principalele masuri de eficientizare energetica a proceselor industriale sunt: monitorizarea continua a consumurilor energetice si a parametrilor

tehnologici, cu sisteme de masura si control performante; implementarea tehnologiilor noi, curate cu consumuri reduse de energie

si productivitate mare; automatizarea; reducerea pierderilor de caldura in sol, aer si mediu inconjurator; reutilizarea resurselor energetice secundare prin utilizarea acestora mai

ales in scop productiv; producerea energiei termice cu echipamente performante din

combustibili cu emisii reduse de noxe; intocmirea contractelor de furnizare a energiei electrice la cele mai

avantajoase tarife in functie de curbele de sarcina orare; eficientizarea instalatiilor de iluminat; dimensionarea motoarelor electrice in conformitate cu sarcina ceruta si

utilizarea unor sisteme moderne de pornire, control si reglaj.

8.1.5. Aparate de masura pentru monitorizarea consumurilor energetice

Pentru controlul consumului energetic se vor monta: contoare de energie electrica mono si trifazate pentru energia activa si

reactiva; contoare de apa rece si apa calda; contoare de combustibili lichizi; termomanometre; manometre.

Datele furnizate de aceste echipamente pot fi conectate la un calculator care urmareste centralizat parametrii de functionare cu rol si de interventie eficient in reglarea proceselor.



53

8.2. Producţia şi consumul de agent termic Apa caldă presurizată folosită la încalzirea proceselor tehnologice este

produsă într-o centrală de încălzire a apei care circulă prin ţevi în zona de convecţie termică a unui arzator ce foloseste ca agent termic flacăra generată de un injector prin arderea de combustibil lichid.

Centrala termică de pe teritoriul obiectivului s-a apreciat ca are o capacitate termică de Q = 1200 kW = 4320 x 103 kJ/h

Combustibilul utilizat va fi de tip combustibil lichid greu cu o putere calorică inferioară Pci = 9500 kcal/kg sau Pci = 39.800 kJ/kg.

Consumul orar de combustibil Bh = Q/ηPci = 4320 x 103/0,82 x 39800 = 132,7 kg/h

avand în vedere un randament de 82% al centralei. După încalzirea apei la parametrii prescrişi de o instalaţie electronică de

automatizare, aceasta devine agent termic de încălzire care cedează caldură la interfaţa schimbătoarelor de căldura tip serpentină, fluidelor reci existente în aparatele unde sunt depozitate.

Pentru mărirea eficienţei schimbului termic, agentul termic este preluat dupa încălzire de o pompă de recirculare care creeaza un flux constant de cedare a căldurii.

Căldura remanentă a agentului termic se întoarce la cetrală, astfel ca încălzirea acestuia până la valoarea prescrisa, necesită o cantitate de caldura mai mica decat cea initiala, implicand şi o cantitate de combustibil lichid mai mica.

Apa care se întoarce în centrală pentru a fi încalzită se numeste apă uzată termic.

În momentul în care parametrii agentului termic sunt atinşi, arzatorul se inchide automat, aceasta ducând la reducerea consumului de combustibil, implicit a emisiilor la cos.

Acelaşi lucru se petrece şi atunci când nu mai există procese de schimb termic, deci: Tinitial = Tuzata termic.

Avand în vedere cele prezentate mai sus, eficienţa unui astfel de sistem de încălzire este recomandat în locul celui cu abur, dar numai în cazul în care temperatura de lucru a agentului termic sa nu fie mai mare de 150°C.

În acelasi sistem, pentru temperaturi mai mari se poate folosi ca agent termic ulei diatermic.

Pentru obtimizarea consumului de combustibil trebuie luate urmatoarele masuri: calcularea unei suprafete optime de schimb termic; reglarea functionarii arzatorului prin analizarea parametrilor gazelor de

ardere cu analizor de gaze arse; monitorizarea in permanenta a temperaturii si presiunii agentului

termic; realizarea izolaţiei termice eficiente a conductelor de circulatie a

agentului termic si a aparatelor supuse incalzirii; verificarea functionarii corecte a armaturilor si realizarea unor etanşări

perfecte; folosirea unei pompe de recirculare adecvate procesului de incalzire.



54

Măsuri de reducere a consumului de combustibili: înlocuirea echipamentelor de producere şi distribuţie a energiei termice

vechi si uzate tehnic si moral cu echipamente noi cu randamente ridicate in exploatare;

verificarea si reglarea periodica a arzatorului; utilizarea de variatoare de turatie in circuitul de actionare a pompei de

recirculare in scopul obtinerii unei viteze optime de circulatie a agentului termic in istalatii;

controlul periodic a calitatii agentului termic si mentinerea acestuia in parametrii prescrisi.

8.3. Alimentarea si consumul de energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a functionalului este realizata printr-un bransament la reteaua de alimantare a localitatii, in baza unui contract de furnizare.

Deoarece sistemele de alimentare si distributie a energiei electrice au un rol esential in asigurarea sigurantei in exploatare a instalatiilor electrice, rezolvarea problemelor acestor sisteme conduce si la asigurarea unor protectii eficiente in exploatare a instalatiilor electrice.

Verificarea periodica a conexiunilor din tablourile electrice este foarte importanta in depistarea unor defecte care pot conduce la supraincalziri care pot scoate sistemul din functiune provocand daune consumatorilor care pot fi decuplati accidental.

Circuitele de alimentare cu energie electrica trebuie bine dimensionate pentru evitarea functionarii in regim de suprasarcina, fapt care poate conduce la imbatranirea prematura a izolatiilor si, in final, arderea acestora.

Consumul de energie electrică a obiectivului se realizează prin

funcţionarea iluminatului şi a motoarelor electrice, a instalaţiilor de climatizare şi a apei calde menajere.

Iluminatul se realizează în două moduri: natural artificial

Asigurarea unui nivel de iluminare corespunzator în interiorul cladirilor sau a spatiilor de lucru este foarte importanta pentru desfasurarea normala a oricarui tip de activitate. Iluminatul exterior în timpul nopţii al obiectivelor economice conferă siguranţă sporită pentru protecţia persoanelor impotriva unor posibile agresiuni si a bunurilor materiale impotriva distrugerilor şi a furturilor.

În analiza consumurilor energetice a instalaţiilor de iluminat, în prima etapă trebuie realizată inventarierea corpurilor de iluminat şi a lămpilor utilizate cu mentionarea puterilor instalate şi a orelor de funcţionare a acestora, conform modelului prezentat în tabelul nr. 8.1.



55

Tabel nr. 8.1.

Spatiu de iluminat

Tip de iluminat

Putere instalata

(w/lampa)

Număr lampi

Putere totala (kw)

Ore funct. (ore/zi)

Zile funct.

(zile/an)

Energie consumata (kwh/an)

Interior Exterior TOTAL

Datorită faptului că în multe locuri se foloseste mai multa lumina decat este nevoie pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie masurat cu un luxmetru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentru diferite locatii.

Standardele nivelurilor de iluminare normate pentru diferite locatii: Spatii de parcare ………………………………………………..… 20 Lux Cai de acces ……………………………………………………..… 100 Lux Spatii uzinale ……………………………………………… 300 – 750 Lux Linii de electronice …………………………….…….…. 500 – 3000 Lux Birouri ………………………………………………….… 500 – 1500 Lux O atenţie deosebită trebuie acordata pe durata efectuata acestor

masuratori si modului in care sunt amplasate corpurile de iluminat, inaltimea de montaj a corpului trebuind sa asigure un nivel de iluminare corespunzator pe suprafata de lucru.

Circuitele electrice de alimentare a instalatiilor de iluminat trebuie separate prin inchiderea unor intrerupatoare, locurile in care se desfasoara activitati sa ramana iliminate in continuare.

Principalele tipuri de surse de iluminat utilizate sunt:

incandescent halogenura de tungsten vapori de mercur vapori de sodiu fluorescent halogenuri metalice

Pentru utilizarea cat mai eficienta a surselor de iluminat in scopul

reducerii costurilor putem aplica urmatoarele solutii tehnice: utilizarea unor corpuri cu suprafete reflectorizante orientate spre

acoperirea unor spatii cat mai mari cu acelasi nivel de iluminare; identificarea unor noi locatii unde, cu investitii minime, se poate extinde

iluminatul natural; utilizarea unor sisteme de control si relee de timp in comanda unor

instalatii; inlocuirea intrerupatoarelor clasice cu cu intrerupatoare compacte sau

intrerupatoare cu balans electronic; montarea unor senzori de ocupare in incaperi; montarea unor senzori de nivel pentru lumina zilei;



56

inlocuirea lampilor incandescente cu lampi compacte fluorescente; utilizarea corpurilor de iluminat cu reflectoare performante; inlocuirea lampilor cu vapori de mercur cu lampi cu vapori de sodiu sau

halogenuri metalice 8.4. Motoare electrice de actionare

Energia consumata de motoare este preponderenta in consumul energetic al unei instalatii industriale, regasindu-se in majoritatea proceselor tehnologice.

Pentru evidentierea consumului se inventariaza toate motoarele existente, specificand: tipul motorului, puterea nominala (Pn), turatia (n), tensiunea de alimentare (Un), curentul nominal (In), randamentul (η), factorul de putere (cos Φ), orele anuale de functionare (Tf) si utilajul actionat.

In scopul reducerii consumului de energie electrica trebuie avut in vedere urmatoarele: verificarea incarcarii conductorilor avand in vedere dimensionarea si

conexiunile la intrerupatoare si la tabloul de distributie; inlocuirea motoarelor cu alotele noi, mai performante; montarea unor variatoare de turatie si a unor relee de timp de

functionare; dimensionarea corecta a puterilor motoarelor.

8.5. Instalatii de climatizare si producerea apei calde menajere

Climatizarea in spatiile de lucru din cladiri este realizata cu aparate electrice sistem SPLIT reversibile cu doua corpuri statice, cu ulei, alimentate cu cu energie electrica.

Unitatile exterioare se pot amplasa pe fatada posterioara, iar distributia in interior se face la nivelul plafonului prin grile de aspiratie si refulare.

Pentru perioada calda unitatile SPLIT vor lucra in sistem de racire cu recircularea aerului.

Apa calda menajera se produce cu un boiler electric, distributia efectuandu-se printr-un circuit de tevi, la grupurile sanitare din cladire.

In vederea optimizarii si reducerii consumului de curent electric se pot lua urmatoarele masuri: pentru instalatia de aclimatizare

montarea unor senzori de ocupare in incaperi asigurarea unor etansari corespunzatoare pentru usi si ferestre asigurarea de izolatii eficiente la nivelul peretilor cladirilor inlocuirea aparatelor vechi cu unele noi mai performante

Pentru generatorul de apa calda, functionarea in parametrii optimi este asigurata de: controlul periodic a automatizarii verificarea etanseitatilor pe traseul de distributie a apei calde inlocuirea tuturor robinetilor de separare defecti si a garniturilor de

etansare deteriorate.



57

CAPITOLUL IX. PRODUCEREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR

9.1. Gestionarea deşeurilor existente Deşeurile menajere depuse pe sol sunt în continuă creştere, iar cele din

activitatea industrială, restrânsă ca volum, au scăzut. Datorită activităţilor economice complexe, deşeurile industriale sunt

evacuate pe sol şi conţin: pulbere fină, deşeuri de cărămidă, betoane, fragmente de dale, materiale rezultate în urma reparaţiilor precum şi materiale valorificabile.

Nu sunt de neglijat nici deşeurile provenite din gospodăriile individuale sau din industria agro-zootehnică care sunt ignorate.

Efectele acestora asupra calităţii solului şi apoi a apei freatice sunt deja prezente şi trebuie tras un semnal de alarmă.

Infrastructura de management la nivelul Regiunii Nord – Vest Transilvania este intr-un stadiu primar de dezvoltare.

Deseurile menajere sunt, in general, depozitate fara tratament anterior, iar deseurile din zonele rurale sunt colectate sistematic.

Procentajul deseurilor reciclate sau reutilizate este nesemnificativ. Pentru perioada 2005 - 2013 a fost elaborat Planul Regional de

Gestionare a Deseurilor (PRGD) care are ca scop crearea cadrului necesat pentru pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere economic si ecologic.

In urma prelucrarii titeiului si derivatelor sale se obtin cantitati insemnate de deseuri periculoase a caror gestionare este impusa de legile si programele in vigoare iar capacităţile de productie care nu se pot conforma urmează a fi închise.

9.2. Producerea şi gestionarea deşeurilor în perioada de execuţie

Deşeurile rezultate în cursul lucrărilor se referă la cele rezultate din

turnarea eventualelor fundaţii şi realizarea drumurilor de acces şi a platformelor betonate, a inlocuirii componentelor metalice, inlocuirea echipamentelor, montajul centralei si a altor activitati conexe.

Deseurile rezultate in timpul executarii constructiei sunt: Deşeu Cod deşeu (conform HG 856/2002) metale feroase 17 04 05

amestecuri metalice 17 04 07 mase plastice 17 02 03 hartie 15 01 01 lemne de la cofraje 17 02 01 pamant, pietre 17 05 04

Acestea se vor depozita selectiv, temporar, in spatii special amenjate.

Aceste deseuri vor fi, dupa caz, refolosite sau valorificate si se vor evacua de pe amplasament conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind



58

regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari de Legea nr. 426/2001, modificata de OUG nr. 61/2006 si aprobata prin Legea nr. 27/2007. Materialele metalice se vor depozita temporar in incinta pana cand vor fi preluate ca deseuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform OUG 16/2001 aprobata prin Legea 431/2003. Cele care nu se valorifica (pamânt, moloz, materiale izolante) vor fi evacuate treptat la un depozit de materiale nereciclabile. În timpul lucrarilor de realizare a instalaţiei, diverse aparate, echipamente si subansamble vor fi impachetate în diverse tipuri de ambalaje: Deşeu Cod deşeu (conform HG 856/2002)

hartie 15 01 01 plastic 15 01 02 polistiren 15 01 05 lemn 15 01 03 materiale textile 15 01 09 Acestea se vor colecta separat, pe tipuri de materiale, vor fi depozitate

temporar în spaţii amenajate în vederea evitării imprăştierii lor şi apoi trimise la firme specializate spre reciclare.

Deşeurile menajere se vor colecta şi stoca temporar in containere situate pe platforme betonate special amenajate, de unde vor fi preluate ulterior de serviciul public de salubritate.

Ca rezultat al activitatii de pregatire a utilajelor existente pentru lucrari mecanice (curaţire rezervoare) va rezulta o oarecare cantitate de apa uzată care va fi colectată şi depozitată controlat într-unul din rezervoare şi va fi predată unui terţ contractor autorizat.

9.3. Producerea şi gestionarea deşeurilor în perioada de exploatare

Caracteristice unui astfel de funcţional sunt două tipuri de deşeuri şi anume:

- deşeuri menajere - deşeuri tehnologice Din categoria de deşeuri menajere vom considera pe cele provenite de la

personalul staţiei şi cele de la persoanele în tranzit, precum şi accesorii auto. Acestea vor fi colectate în pubele tipizate cu capacitate de 100 dm3 sau

altele agreate de către societatea de salubritate care se vor colecta şi depozita de către serviciul local de salubritate pe bază de contract. Categoria deşeurilor tehnologice se referă la urmatoarele:

a. şlamuri - constituite din deşeuri lichide, semilichide şi solide, ce se pot depune

pe fundul rezervoarelor de depozitare a produselor petroliere. Acestea sunt evaluate aproximativ pe baza rezultatelor practicii de exploatare în cadrul PETROM şi au valorile următoare: - depuneri lichide sau semisolide d1 = 25 dm3/5ani/rez - depuneri solide imbibate cu carburanţi d2 = 25 kg/5ani/rez



59

b. produse petroliere

- deversate accidental pe platfomele betonate d3 = 30 dm3/lună

c. nisip sub formă de nămol - colectat de pe platforma pompelor şi de pe suprafeţele betonate d4 = 25 g/m2/zi d. impurităţi mecanice sub formă de nămol - colectate în urma desfăşurării activităţii de purificare a produsului petrolier d5 = 411 kg/zi e. carbune activ epuizat - provenit din înlocuirea granulelor de carbune activ (GCA) din adsorber f. deşeuri metalice - provenite din înlocuirea diverselor componente ale funcţionalului g. ambalaje - sunt colectate din înlocuirea diverselor subansamble şi aparate, cele

noi fiind împachetate pentru a fi protejate Gestionarea acestor componente se va face după următorul scenariu:

1. Deşeurile conţinute în rezervoarele de depozitare

Aceste deşeuri, fiind combustibile şi lipsite de sulf, se recupereaza prin

spalare cu apa, cu un agregat corespunzator si se recircula ca materii prime. Masa totală a acestor deşeuri Mdc evaluată pe baza indicatorilor de mai

sus: d1 d2 25 25 Mdc = Nrez + . ρ = 7 x + . 0,9 kg/dm3 = 64 kg/an 5 5 5 5

unde ρ – densitatea slamului Aceasta cantitate de şlam care se acumulează la partea inferioară a

rezervoarelor se spală cu apa si este trimisa in rezervorul H2 de unde se recupereaza produsul petrolier care este reciclat in H1.

2. Deşeurile datorate scăpărilor accidentale de produse petroliere

Aceste deşeuri vor fi evacuate de pe platforma betonată prin spălare sau

antrenate de către apele meteorice, ajungând printr-o reţea de canalizare in H2.

deşeuri sub formă de nisip

Dn = ρ x Gn = 0,80 x 74,67 g/h x 3 ori/zi x 30 zile = 5,38 kg/lună



60

deşeuri sub formă de produse petrolier Dpp = ρ x Gpp = 0,80 x 0,33 dm3/h x 0,9 x 3 ori/zi x 0,5 ore/zi x 30 zile = 10,69 kg/lună

deşeuri totale, reprezentate de amestec de nisip cu produse petroliere

Σ DT = Dn + Σ Dpp = 5,38 + 10,69 = 16,07 kg/lună Produsul petrolier recuperat în H2 se recircula în rezervorul H1 pentru

reciclare.

Tabel 9.1. Gestionarea deşeurilor

nr. crt. Denumirea produselor Cod deşeu conform

HG 856/2002 Recuperare/valorificare

1. Deşeuri conţinute în rezervorul de depozitare

sub formă de şlam 05 01 03* Curăţire, recuperare si

reciclare ca materie prima

2. Deşeuri provenite de la scăpări accidentale de produse petroliere pe

platforme

05 01 03*

Curăţire, recuperare si

reciclare ca materie prima

3. Nisip şi sedimente sub formă de nămol 07 04 12 Predare către terţi

autorizaţi 4. Carbune activ epuizat 19 01 10* Predare către terţi

autorizaţi 5. Deşeuri menajere

provenite de la personal 20 01 01 - 20 01 11 Se depozitează în pubele şi se colectează organizat

6. Deşeuri metalice 17 04 07 Valorificare catre terţi autorizaţi

7. Ambalaje 15 01 01, 02, 03, 05, 09

Predare catre terţi autorizaţi

Deci, se poate afirma că, prin activitatea specifică obiectivului, nu se

aduc prejudicii de natură ecologică solului sau subsolului, deoarece deşeurile nu sunt depozitate ci recuperate şi valorificate.



61

Tabel 9.2. Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor (t/an)

Denumire deşeu Cantitate generală

Stare fizică

Cod pericol OUG78

valo

rific

ată

elim

inat

ă

în s

toc

Deşeuri conţinute în rezervorul de depozitare, sub formă de şlam

64 kg/lună SS H14 0,768 - -

Deşeuri provenite de la scăpări

accidentale de produse petroliere

pe platforme

16,07 kg/lună SS H14 0,192 - -

Nisip şi sedimente sub formă de nămol

12,33 t/lună SS H13 - integral eliminat -

Carbune activ epuizat necunoscută S H14 - integral

eliminat -

Deşeuri menajere provenite de la

personal 10 kg/zi S H13 - 3,65 -

Deseuri metalice necunoscută S H13 integral - -

Ambalaje necunoscută S H13 - integral eliminate

S – stare solidă SS – stare semisolidă

CAPITOLUL X. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 10.1. Factorul de mediu APĂ

Structura hidrologică Precizarea morfogenezei zonei analizate s-a impus prin a aborda o deosebită atenţie reţelei hidrografice permanente şi temporare ca agent intern care, la rândul ei, să ne grefeze pe elementele geologice, rocă şi structură, a zonei.

a) Ape de suprafaţă Râuri Principalul curs de apă existent în vecinătatea funcţionalului este Barcăul pe al cărui mal drept se află acesta.

Este un afluent al Crişului Repede, unde se varsă în afara judeţului dupa un parcurs de 42 de km, avand urmatoarele caracteristici hidrologice:



62

lungimea cursului de apa - 134 km altitudinea - amonte - 590 m - aval - 100 m panta medie - 4 ‰ coeficientul de sinuozitate - 1,72 suprafata bazinului hidrografic - 3397 km2 suprafata fondului forestier - 47020 ha suprafata lacuri de acumulare permanente - 483 ha volum lacuri de acumulare permanente - 7,80 mil m3

Debitul mediu anual este de 2,11 m3/s. În secţiunea Balc, tipul de alimentare este cel pluvio-nival cu alimentare

subterană moderată. Debitul lichid mediu anual este de 9,4 m3/s în timp ce debitul solid are

o valoare medie de 3,6 kg/s. Repartiţia scurgerii în timpul anului este neuniformă, fiind puternic

influenţată de acumulările din amonte. Astfel, dacă îninte de 1970, regim neinfluenţat, scurgerea maximă anotimpuală se evidenţia primăvara, din 1970 ea se produce vara, 38,9%.

Urmează ca pondere scurgerea din sezonul de primăvară, 25,8%, toamna 19,8% şi apoi ce ade iarnă 15,5%.

Distribuţia anotimpuală expusă mai sus este explicabilă pentru că primăvara, când curgerea din aonte este maximă, apa este reţinută în mare parte de acumulările artificiale şi distribuită treptat pe tot parcursul anului.

Scurgerea minimă este caracteristică pentru două perioade ale anului şi anume, în lunile decembrie - februarie şi septembrie - octombrie.

Scurgerea minimă produsă la începutul toamnei (septembrie) este mai accentuată, datorită valorilor scăzute ale precipitaţilor şi diminuării depozitelor de apă subterană.

Debitele medii lunare minime absolute pentru cele două perioade sunt de 1,9 m3/s (septembrie 1961) şi respectiv de 1,53 m3/s (februarie 1954).

Scurgerea maximă este cauzată de ploi abundente, de topirea bruscă a zăpezii sau de suprapunerea celor două fenomene, fiind reprezentată de ape mari de primavara şi, mai des, de viituri, care de cele mai multe ori sunt provocate de manevre greşite realizate la instalaţiile hidrotehnice.

Scurgerea maximă apare primavara, în aprilie, datorită topirii zăpezii din zona de izvoare a râului.

Totuşi acesta nu se manifesta foarte pregnant în secţiunea Balc – Almaşul Mare.

In vecinatatea obiectivului mai exista un curs de apa numit Vale, cu un debit foarte mic, provenit dintr-un izvor din amonte, al carui debit este influentat puternic de apele meteorice.

b. Ape subterane Diversitatea condiţilor petrografice şi ale reliefului din cuprinsul

judeţului a permis formarea unor rezerve subterane cu debite reduse. Fac excepţie luncile şi terasele inferioare ale râurilor mai mari - Crişul

Repede, Crişul Negru şi Barcău - cu strate acvifere freatice bogate şi de bună calitate, majoritatea utilizate prin captări.

Apele de adâncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin



63

mineralizare ridicată, fiind, deci, nepotabile. În zona de diapir sunt cantonate ape minerale cu duritate mare,

sulfatate, calcice, clorosodice. Apele subterane prezente în arealul studiat includ atât apele freatice, cât

şi apele de adâncime. Apa Barcăului, infiltrată în depozitele groase ale teraselor şi în cele de

luncă, împreuna cu scurgerea de pe versanţi şi cu apa de ploaie infiltrată, asigura debite relativ bogate apelor freatice din aceasta zonă.

În spaţiul ocupat de funcţional se deosebesc două sisteme principale de acvifer freatic, cantonate în depozitele aluvionare cuaternare:

- sistemul acviferului freatic din lunca Barcăului, cu dezvoltare mai largă către versantul drept;

- sistemul acviferului freatic de terasă, de asemenea cu dezvoltare asimetrică

Apele freatice din zona de luncă sunt cantonate în depozite permeabile de nisip şi pietriş, fiind caracterizate prin debite de 4 - 6 l/s, foraj şi gasindu-se în general la adâncimi de 2-3 m.

În perimetrul obiectivului analizat, nivelul apei freatice este strâns legat de nivelul apei Barcăului, situandu-se la circa 4-5 m adâncime.

Pe interfluvii, stratele acvifere sunt discontinui, fiind dezvoltate îndeosebi în depozite nisipoase miocene etc.

Ele au debite mici, de circa 0,5 - 1 l/s, foraj, cu duritate relativ ridicată, nefiind în general potabile.

Tipul hidrochimic în care se înscriu apele freatice este cel bicarbonatat, dar izolat, apar şi ape sulfatate, clorurate etc.

În funcţie de variaţiile periodice şi neperiodice ale surselor de alimentare şi nivelul piezometric se modifică.

Astfel, acesta creşte după situaţiile de vreme cu ploi abundente şi evapotranspiraţie redusa şi atunci când nivelul apei din râuri este ridicat.

Apele de adâncime sunt cantonate în depozite miocene şi paleogene. Ele au o mineralizare ridicată şi local, datorită conţinutului ridicat de

cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi etc., de exemplu la Marghita şi în Felix, sunt utilizate în scop terapeutic.

În zona obiectivului, apa subterană a fost întâlnită atât în forajele executate pe amplasament, la adâncimea de 4-5 m, apariţia apelor subterane la adâncimi diferite îşi găseşte explicaţia în alcătuirea geologică a zonei, respectiv prin prezenţa lentilelor de nisipuri prăfoase şi argile nisipoase, sau a fisurilor din masele argilo-mămoase care alcatuiesc versanţii Almaşului.

Nefiind utilizată direct în activitate şi nici implicată în procesul de construcţie sau utilizare ulterioară, se consideră că influenţa asupra apei freatice este minimă.

Fundarea pe cuva hidrostatică asigură izolarea pânzei freatice de eventualele scurgeri provenite din instalaţiile interioare.

Ca un fapt pozitiv, acoperirea cu asfalt şi beton a unei suprafeţe relativ importante de teren în vederea construirii obiectivului şi a amenajării spaţiilor de acces, va proteja stratul acvifer de infiltraţile potenţial toxice. Pentru caracterizarea fizico-chimică a apelor subterane sunt utilizate rezultatele obţinute la forajul nr. 1 din zona obiectivului analizat.



64

Tabel 10.1. Caracteristicile fizico-chimice ale apei subterane, conform

STAS 1342/1991

10.2. Surse de alimentare cu apă

La nivelul functionalului, alimentarea cu apa se efectueaza de la un

branşament realizat la sursa comună de alimentare cu apa a comunei Balc, consumul de apa fiind monitorizat de un contor analogic.

Fluxul tehnologic al apei este organizat astfel incat sa nu existe restitutii in emisari naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de curgere a acestora.

In conformitate cu STAS 4273/1983, categoria constructiilor hidrotehnice aferente ale statiei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este IV, amplasamentul fiind neinundabil.

STAS 4068 – 2/1997 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditii normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5%.

Conform scarii seismice la nivelul tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii – montaj, s-a avut in vedere gradul VII.

Aceasta sursa de apa este folosita in exclusivitate in scopuri menajere si sanitare, procesele de productie excluzand folosirea apei.

Colectarea apei menajere uzate se realizeaza printr-un sistem de canalizare propriu cu acumulare intr-un bazin vidanjabil de 8m3.

Bilantul consumului de apa exprimat in m3/zi este urmatorul:

necesarul de apa – maxim 1m3/zi = Cmax

Cmediu = Cmax x 0,8 = 0,8 m3/zi În cazul spălării platformelor betonate, necesarul ar fi de 1,35 m3/zi,

dacă se efectuează această operaţiune. 10.3. Managementul apelor uzate

Situaţia existentă. Comuna Balc nu dispune de o staţie de epurare a apelor.

Denumire component Concentraţie (mg/l) Cadmis Cexcepţional

pH 6,8 6,5 -7,4 8,5 Ca 328 100 180 Mg 40,8 50 80 NH4 0,80 0,0 0,5 Cl 259 250 400 Reziduu fix 1659 800 1200 Duritate totală 55,54°G 20 30



65

10.4. Gestionarea apelor uzate generate pe obiectiv

10.4.1. Bilanţul apelor uzate Apele uzate analizate fac parte din trei categorii:

Ape uzate menajere Ape uzate tehnologic Ape meteorice

10.4.2. Ape uzate menajere Necesarul de apa pentru 4 persoane prezente pe teritoriul

functionalului. Qmax = 1 m3/zi = 0,00027 m3/s Qmed = 0.8 m3/zi =0,00022 m3/s

Aceasta va fi restitutia la canalizare pentru bazinul vidanjabil de ape menajere.

10.4.3. Ape uzate tehnologic Qapp – apa intrata in proces cu materia prima reziduu petrolier pentru care conventional am stabilit un procent de 25%. Qas – apa intrata in proces cu saramura Qaa – apa intrata in proces cu H2SO4

Conform reţetei stabilite în vederea prelucrării, pentru 1 tonă de reziduu petrolier cu 25% apa si 10% impuritati se iau in lucru:

100 kg saramura 1 kg H2SO4 0,5 kg emulgator

Restitutia la canalizare Qat = Qapp + Qas + Qaa

Qat = 250 + 60 + 1 = 311 kg apa La acestea se adauga cantitatea de NaCl din solutie si cantitatea de

emulgator Qe. Qat = QNaCl + Qe + Qat = 40 + 0,5 + 311 = 351,5

Pentru 15 t de produs luat in lucru zilnic:

Qaz = 15 x Qat = 15 x 351,5 = 5272,5 kg/zi = 1,46 kg/s

unde Qat – apa uzata totala rezultata la o tona de produs Qaz – apa uzata rezultata dintr-o sarja de prelucrare a materiei prime

Acestea antreneaza o catitate de 1500 kg de impuritati (Qi) existente in materia prima care se vor transforma in namol prin depunere gravitationala (Qi = 0,42 kg/s).

Acestea se acumuleaza in rezervorul de ape uzate H2.



66

Debitele de ape uzate stabilite pe baza calculelor sunt următoarele:

Tabel 10.2. Bilanţul apelor uzate

Ape uzate

menajere tehnologic meteorice

Total ape uzate

generate

Ape recirculate in obiectiv

Sursa ape

uzate m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Ape uzate menajere 0,8 292 - - - -

Ape uzate din instalatie 5,2725* 527,25*

Spalare platforme O,39** 144**

Din bazinul

vidanjabil 0,8 292

Acumulate in H2

5,2725* 527,25*

Acumulate in H3

O,39 144

5,66

25

671,

25

- -

* Evaluările s-au făcut pentru prelucrarea a 1500 tone materie prima pe

an cu un conţinut mediu de 25% apa si 10% impuritati. ** Evaluările s-au făcut pentru precipitatii medii anuale de 360,3 mm la

o suprafaţă de 400 m2, evaluările pentru întreaga suprafaţă putând fi făcute în momentul amenajării platformelor betonate.

Se face precizarea ca o foarte mică parte din apele meteorice se acumuleaza in rezervorul H2, fiind impurificate cu produse petroliere, restul apelor meteorice colectandu-se in rezervorul H3, fiind considerate conventional curate. 10.5. Instalaţii de colectare şi preepurare ale apelor uzate. Recomandari BAT-BREF. Diminuarea impactului

În urma procesului de purificare a reziduurilor petroliere rezultă o soluţie apoasă epuizată compusă din:

- apa - clorura de sodiu - emulgator - impuritati mecanice fin divizate

care sunt vehiculate prin cadere libera printr-o conducta si se acumuleaza in rezervorul H2. In procesul de separare sunt antrenate si cantitati neglijabile de produse petroliere, dar care se acumuleaza in timp in primul compartiment al rezervorului la suprafata apei. In momentul in care nivelul apei uzate din primul compartiment al lui H1 atinge nivelul la care produsul petrolier antrenat se afla in dreptul fantelor din peretele despartitor, acela se scurge in al doilea compartiment antrenand si apa uzata.



67

In primul compartiment are loc o depunere gravitationala a impuritatilor mecanice la baza rezervorului. La umplerea compartimentului de ape uzate, acestea se pompeaza cu pompa P3 intr-o cisterna care o transporta la o statie de epurare specializata. Aspiratia pompei P3 este amplasata in asa fel incat sa fie evitata antrenarea impuritatilor mecanice si a produsului petrolier. Cand produsul petrolier umple compartimentul al doilea al rezervorului H2 acesta este preluat cu aceeasi pompa si transvazat in rezervorul H1, fiind reciclat in vederea prelucrarii. Impuritatile mecanice acumulate, atunci cand este necesar, sunt incarcate in saci impermeabili dupa care sunt trimise la depozitare controlata sau incinerare (dupa caz).

Aceasta tehnica de limpezire este conforma cu BAT-ul privind tratarea fizica a apelor uzate.

BAT-ul mai recomanda crearea unui sistem de colectare a apelor uzate care sa separe amestecul apei contaminate cu apa necontaminata, ceea ce s-a realizat prin transportul apei contaminate prin conducte.

Astfel, se realizeaza separarea apei de process de apa pluvial necontaminata.

Tot BAT reprezinta: separarea apei de proces de apa pluviala contaminate si de alte eliberari

de apa necontaminata; separarea apei de process in functie de cantitatea contaminate; instalarea unui acoperis deasupra ariilor posibil contaminate, daca este

fezabil; trimiterea apei pluvial necontaminate intr-un receptor natural

traversand, printr-un by-pass, sistemul de apa contaminate; tratarea apei pluvial din ariile contaminate inainte de a fi eliberata intr-

un emisar natural. In unele cazuri utilizarea apei pluviale ca apa de process pentru a

reduce consumul de apa proaspata poate fi benefic pentru mediu. Instalatii adecvate de tratare sunt:

captarea pietrisului fin bazine de retentive rezervoare de sedimentare filtre de nisip

BAT-ul recomanda indepartarea uleiurilor si/sau a hidrocarburilor cand apar in forma de aglomerari in scopul de a maximiza recuperarea apei uzate si depozitarea finala a namolului sedimentat sau cedarea acestuia unui contractor licentiat.

Pentru apele uzate cu continut de sare anorganica (si/sau de acid – in cazul de fata) se recomanda cedarea catre un contractor licentiate daca agentul economic generator nu-si propune recuperarea si recircularea continutului de sare anorganica.

In cazul in care se doreste recuperarea, tehnicile adecvate de tratare sunt: evaporarea schimbul de ioni osmoza inversa



68

Nămolul provenit din apa uzată de pe amplasamentul industrial chimic, BAT înseamna utilizarea uneia sau mai multor alternative: procese de pretratare procese de îngroşare a nămolului stabilizarea condiţionarea procese de uscare oxidarea termică depozitarea permanent ape amplasament

Tratarea in afara amplasamentului nu a fost luata in considerare, dar BAT-ul nu se opune tratării de catre terţi contractori.

Alegerea optiunilor de tratare a apei uzate Alegerea unei metode de tratare a apei uzate se face avand in vedere

performata optima de mediu pentru care trebuie sa luam in considerare: Caracteristicile fluxului emis

rata fluxului concentratiile si proprietatile agentilor contaminanti prezenta impuritatilor temperatura presiune

Cantitatea din partea ce trebuie tratata Scopurile si finalitatile ce trebuie indeplinite, recuperarea poluantului

fiind prima alegere Cerintele legale Optiunile de control Localizarea instalatiei Performanta economica si de mediu Integrarea in proces Marimea amplasamentului Tipul si calitatea mediului receptor Impactul asupra mediului Durata de viata ramasa si performanta echipamentului pentru

diminuarea poluarii Disponibilitatea resurselor Siguranta Costurile de operare Sistemul de colectare

Avand in vedere cele enuntate mai sus, optiunea proiectantului a fost aleasa cea de colectare a apei uzate cu separarea si colectarea hidrocarburilor cu recircularea acestora si tratarea apei uzate si a namolului de catre terti contractori.

Preepurarea apelor meteorice care spala platformele

Debitul de ape uzate impurificate prin spalarea platformelor restituite canalizării (H3) este in medie zilnica:

QSP = QRA : 365 = 0,0164 m3/zi = 16,4 l/zi



69

QSP = QR : 24 = 0,683 l/h unde QRA – debitul anual de ape meteorice restituit canalizarii (H3) QSP – debit orar de ape mateorice care spala platforma

Se admite că spălarea platformelor se face în mod accidental cu ape pluviale, de unde rezultă, încarcari diferite cu poluanţi înainte de intrarea în separator. a. Încărcarea cu nisip

Nisipul de pe platformele betonate pot reprezenta 8 g/m2/zi, compoziţia

granulometrică fiind situată în zona particulelor fine şi foarte fine. Debitele de nisip şi concentraţile acestora sunt urmatoarele: Gn = gn x Sn = 8 g/m2 x 400 m2 = 3200 g/zi = 133,33 g/h Cn = Gn/(3,6 x QSP) = 133,33/(3,6 x 0,683) = 54,2 g/l Admiţând eficienţa de separare pentru nisip ca fiind de 90% in rezervorul H3, cantitatea evacuata sub forma de namol va fi prin separare gravitationala va fi urmatolarea: Cn evacuat = (1 - ε1) x Cn = (1 - 0,9) x 54,2 = 5,42 g/l Cn namol = Cn - Cn evacuat = 54,2 – 5,42 = 48,98 g/l b. Încărcarea cu produse petroliere Se consideră o pierdere zilnică de 1,00 dm3/zi (pierderi accidentale) cu care se poate calcula debitul zilnic de produse petroliere intrate în separator. Încărcarea apelor uzate cu produse petroliere înainte de intrarea în separator (H2) se obţine prin raportarea debitului orar de poluant la debitul orar de apa uzată meteorica. Se considera randamentul de preluare a produselor petroliere de catre apa uzata η = 100%.

Gpp = pierderea zilnică / 24 ore = 0,042 l/h

unde Gpp – pierderea orara de produs petrolier

Cpp = ρ x Gpp/(3,6 x QSP) = 0,9 x 0,042/(3,6 x 0,683) = 0,0157 mg/dm3

Considerăm eficienţa separării egală cu 80%, caz în care vom avea:

C = (1 - ε) x Cpp = (1 - 0,8) x 0,0157 = 0,0031 mg/dm3

unde C – cantitatea de produs petrolier antrenata intr-o ora, care nu separa in rezervorul H2 si rezulta cantitatea de produse petroliere care separa intr-o ora din apa meteorica acumulata in H2 este:



70

Corar = Gpp – C = 0,042 – 0,0031 = 0,0389 mg/dm3

Cminim = (1 - ε ) x Cppmin = (1 - 0,8) x 0,0033 = 0,00066 mg/dm3

Calitatea apelor uzate şi încadrarea în norme Referitor la cei doi poluanţi se fac următoarele precizări:

În prima treaptă nisipul, liber de produse petroliere, acumulat în H2 sub formă de nămol se recuperează şi este predat către terţi contractori in vederea eliminarii.

In cazul analizat, eliminarea se face de catre S.C. PROCLEAN S.A. Timişoara, în baza Contractului nr. 914/21.08.2009.

Produsele petroliere recuperate din treapta a doua, impurificate, de asemenea cu particule foarte fine de praf, se recuperează prin vidanjare sau pompare şi se recirculă în instalaţie în vederea prelucrării

Tabel 10.3. Concentraţiile componenţilor poluanţi deversaţi în rezervorul H2

Spălare

platforma Nr. crt.

Denumirea componentului

UM

Intrare H2

Iesire H2

Evacuare catre

eliminator

Prag de alertă NTPA

002/2002

1 Materii în suspensie mg/l 54,2 5,42 150 245

2 CB05 mg/l 150 150 150 210 3 CCO mg/l 250 250 250 350 4 pH - 7-8 7-8 7 - 8 6,5 - 8,5 5 Temperatura °C 30 30 30 40 6 Produse petroliere mg/l 0,042 - 21

Comparând concentraţiile poluanţilor la ieşirea din separator cu

pragurile de alertă deduse din NTPA 002/2002 se poate constata situarea emisiilor poluante sub limita acestui prag.

10.6. Prognozarea impactului

a. Calitatea apei receptorului Din prezentarea anterioara rezulta ca nu exista un receptor care sa

preia apele uzate de pe amplasament. De aceea, se poate considera ca aportul poluant al investitiei analizate

pe baza calculelor prezentate este nul. Cantitatile de apa predate spre a fi eliminate sunt lipsite de produse

petroliere si materii prime in suspensie contaminate cu produse petroliere. Pentru a evalua calitatea apelor uzate predate spre a fi eliminate trebuie

luat in calcul si aportul poluant al instalatiei din care provin materii in



71

suspensie datorita incarcarii materiei prime cu impuritati:

Ci = Qi/Qaz = 1500/5272,5 = 0,284 kg/l Considerandu-se randamentul de depunere ca fiind de 90% rezulta:

Ci depus = 0,284 x 0,9 = 0,256 kg/l

Cis = Ci – Ci depus = 0,284 – 0,256 = 0,028 kg/l = 28 g/l

unde Cis - cantitatea de impuritati ramase in suspensie

Tabel 10.4. Calitatea apelor uzate exprimate în g/l

NTPA 002/2002 Denumire

Aportul apelor

meteorice

Aportul obiectivului

Concentraţii totale Calerta Cinterven!ie

Materii în suspensie 3,1 28 31,1 245 350

CB05 mg/l 150 150 150 210 CCO mg/l 250 250 250 350 pH 7,5 7,5 7,5 6,5 - 8,5 6,5 - 8,5 Temperatura ºC 35 30 30 40 40 Produse petroliere - - - 21 30

Din analiza datelor prezentate rezultă că aportul obiectivului analizat

este nul pentru calitatea apelor din zonă deoarece ele nu fac obiectul deversarii intr-un receptor natural sau intr-o canalizare preexistenta.

Calitatea apelor uzate predate spre a fi eliminate se inadreaza sub pragul de alertă dedus din NTPA 002/2002.

b. Evaluarea impactului în zonele protejate sau transfrontaliere În categoria zonelor protejate putem lua în discuţie gospodăriile sau locuinţele adiacente şi îndepartate faţă de obiectivul analizat. Datorita faptului ca apa uzata este eliminata de pe amplasament nu poate exista impact cu zonele respective.

Din acest motiv se considera ca obiectivul nu poate avea impact asupra cursurilor de apa din zona, ca urmare nu exista influente la punctele de varsare ale acestora.

10.7. Factorul de mediu AER

10.7.1. Elemente de climatologie zonală Judeţul Bihor beneficiază de un climat continental moderat. Altitudinea, formele de relief şi expoziţia lor, vegetaţia şi apele, privite

ca factori locali, determină diferenţieri demne de reţinut în mersul elementelor climatice, nota cea mai specifică fiind dată de modificarile



72

formelor de relief, respectiv apariţia fenomenului de föhn - fie şi atenuat - în zonele depresionare de la periferia estică şi nordică a Munţilor Apuseni, datorită descendenţei aerului de provenienţă vestică şi atenuat în zonele depresionare după escaladarea culmilor Bihorului.

a. Temperatura, umiditatea aerului exterior

Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural unde este amplasat obiectivul analizat precum şi urbanistica sa; cadrul construit şi gradul de întindere al zonei verzi, care creează microclimatul specific. O analiză sumară a distribuţiei valorilor principalilor parametri climatici evidenţiază urmatoarele aspecte caracteristice zonei:

media anuală a temperaturii aerului prezintă valori de 9ºC; în luna cea mai caldă a anului temperatura medie are valori de 21°C.

Pentru perioada caldă, temperaturile medii de calcul sunt normate prin STAS 6648/2-1982 şi sunt corelate cu conţinutul de umiditate al aerului, luna de calcul fiind iulie.

Tabel 10.5. Temperaturi medii pentru luna iulie Pentru perioada rece, temperaturile exterioare medii conform STAS

6472/2-1973 sunt minime în luna decembrie şi ianuarie cand au valori cuprinse între -8,0°C şi -11,2°C, iar temperatura exterioară de calcul este -18°C conform STAS 1907/1998. Umiditatea relativă este normată la 70 - 80%.

a. Regimul vântului

Vântul prezintă particularităţle urmatoare: vânturile dominante sunt cele de nord vest; datorită diferenţelor de nivel şi a celor de temperatură dintre zonele înalte şi cele depresionare, se formează frecvent vânturi cu caracter de föen. Sunt frecvente brizele de munte în zonele de munte şi în bazinele

Gradul de asigurare (%)

100 98 95 90 80

Lo

calit

ate

tem temperatura medie zilnică

xv - xc xvent.mec – x clim.

Temp. med. lun.

tml [ºC]

Amplit. AzºC]

Ora

dea

28,0 10,25-8,05

24,0 9,50-10,30

23,0 9.30-10,15

22,0 9,15-10.05

21,1 8,95-9.95 18,7 7,0



73

depresionare, ceea ce conduce la înregistrarea inversiunilor de temperatură, ca efect al coborarii aerului rece de pe versanţii munţilor din jur spre zonele depresionare.

Tabelul 10.6. Direcţia, viteza medie anuală (m/s) şi frecvenţa (%) vânturilor dominante

Direcţia N NE E SE S SV V NV Calm

Frecvenţa 3,0 8,5 6,6 7,9 2,S 2,9 10,4 12,8 45,4

Viteza medie 2,2 2,2 2,3 3,1 2,4 2,4 3,8 4,3 -

b. Radiaţia solară Radiaţia solară normată prin STAS 6648, indicată în tabelul următor,

permite evaluarea valorii locale funcţie de nebulozitate atmosferica (a1) şi altitudine (a2), ştiind ca zona se află la altitudinea de 228 m.

Zona se poate încadra în următorii parametrii: a1 = 0,92 a2 = 1,0

Aceasta are foarte mare importanţă pentru dispersia poluanţilor de toate categoriile de surse putând crea curenţi ascendenţi şi descendenţi sau altfel spus o stare de difuzie convectivă.

Tabel 10.7. Intensitatea radiaţiei

solare directe ID şi difuze Id (W/m2)

c. Precipitaţii şi alte fenomene atmosferice

Se prezintă variaţii şi diferenţieri rezultate din structura de

convergenţă a zonei. Cantităţile de precipitaţii medii anuale sunt, în zona studiată, de 613

mm. Prima ninsoare cade de obicei în ultima decadă a lunii noiembrie, iar

ultima spre mijlocul lunii martie. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă se cifrează la 46,3 zile.

Ora zilei IDm Luna Orientarea

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Idm N 53 3 - - - - - - - - - 3 53 5 NE 333 402 301 130 4 - - - - - - - - 49 E 383 368 575 498 338 144 - - - - - - - 105 SE 188 370 468 514 385 393 241 58 - - - - - 113 S - - 41 159 316 354 394 354 316 159 41 - - 89 SV - - - - - 58 241 393 485 514 468 370 188 113 V - - - - - - - 144 338 498 575 568 383 105

VE

RTI

CA

L

NV - - - - - - - - 4 130 301 402 333 49

ID

orizontal 89 241 381 523 647 711 734 711 647 532 381 241 89 247

IU

LIE

Id 53 80 103 123 136 146 147 146 136 123 103 80 53 59



74

Încalzirea intensă a suprafeţei studiate contribuie la modificarea cantităţilor de apă rezultate din ploile de tipul averselor.

Ploile de mică intensitate sunt aproape absorbite de masa aerului şi de poluanţii din apropierea solului.

În general, în centrul în zonei, aversele sunt mai reduse decat la periferie, ca urmare a fenomenului menţionat.

Valoarea medie anuală a presiunii atmosferice este de 972,5 mbar. Pentru zona analizată evapotranspiraţia reală medie anuală este de

595 mm, iar deficitul de apă mediu anual se cifreaza la 25 mm faţă de evapotranspiraţia potenţiala (654 mm).

10.7.2. Caracterizarea surselor de poluare existente a. Surse de poluare Conform planului de situaţie, se observă în jurul obiectivului analizat, pe o rază de 1 km, urmatoarele obiective:

N - locuinţe S - locuinţe, biserică V - locuinţe E - teren viran

La 100 de metri de obiectiv există şoseaua comunală în jurul căreia se

dezvoltă vatra satului. Ca urmare, putem menţiona ca surse de poluare următoarele:

surse staţionare nedirijate provenite de la arderea combustibililor din gospodării surse mobile provenite din circulaţia auto

b. Calitatea aerului din zonă

În vederea culegerii de date, acestea nu au putut fi obţinute decât de la Institutul de Statistică pentru câteve zone învecinate, pentru anul 2006 şi sunt redate mai jos:

Tabel 10.8. Fond de poluare

Poluant U.M.

Variaţia concentraţiei

maxime efective

Variaţia concentraţiei medii

anuale

Frecvenţa depăşirii

CMA Pulberi

sedimentabile g/m2 13,43 -186,59 6,23 - 28,37 21,15

Pentru aceste evaluări vor fi utilizaţi factori de emisie, normaţi prin AP

42, precum şi norme europene.



75

10.7.3. Caracterizarea surselor de poluanţi în faza de execuţie

Datorită faptului că mare parte din dotarea viitorului obiectiv se regăseşte în actuala formă pe teritoriul obiectivului analizat, lucrările ce urmează a fi efectuate şi anume lucrări de betonare a suprafeţei obiectivului şi crearea căilor de acces, se realizează manual, în regie proprie.

De aceea se poate considera că nu avem surse de poluanţi pe durata lucrărilor înafară de sursele mobile provenite de la funcţionarea motoarelor autovehiculelor care vor aproviziona cu materiale în timpul lucrărilor.

Timpul de funcţionare a mijloacelor de transport în incinta amplasamentului, acesta reprezentând punctul terminus, este relativ mic, iar regimul de funcţionare al motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol.

Având în vedere timpii scurţi de funcţionare în incinta analizată, regimul lejer de funcţionare al motoarelor, precum şi faptul că toate mijloacele de transport utilizate sunt autorizate de Registrul Auto Român, considerăm că noxele emise în atmosferă prin gazele de eşapament, nu sunt în măsură să afecteze semnificativ calitatea aerului din zonă.

Tabel 10.9. Debite masice emise exprimate în mg/Nm3 aer la 1 kg de carburant consumat/vehicul

în faza de execuţie

Poz. Denumirea sursei CO NOx SOx P COV Pb

1 Surse difuze din traficul auto 1,19 1,53 0,44 O,045 0,7 -

10.7.4. Caracterizarea surselor de poluanţi în faza de exploatare 10.7.4.1. Surse staţionare

a) Surse difuze provenite de la arderea combustibililor

În această categorie vor fi considerate emisiile datorate arderii combustibilului în centrala termică de pe teritoriul obiectivului, pentru care s-a apreciat o capacitate termică de Q =1200 kW = 4320 x 103 kJ/h.

Combustibilul utilizat va fi de combustibil lichid greu cu o putere calorică inferioară:

Pci = 9500 kcal/kg = 39800 kJ/kg consum orar de combustibil

Bh = Q/η Pci = 1200kW/0,82 x 39800 kJ/kg =

= 4320 x 103 kJ/h/0,82 x 39800 = 132,7 kg/h

având în vedere un randament η = 82% al centralei termice. Pentru o densitate a combustibilului egală cu: ρ = 0,91 kg/l, Bh = 147 l/h.



76

Volum de gaze teoretic şi real

Vgt = 0,875 Pci/4180 = 0,875 x 39800/4180 = 8,33 Nm3 Vgr = αVgt = 1,2 x 8,33 = 10 Nm3

unde Vgt - volumul de gaze teoretic obţinut în urma arderii unui kg de combustibil Vgr – volumul real de gaze obţinut în urma arderii combustibilului într-un arzător cu un coeficient de ardere α = 1,2

volum total de gaze de ardere în condiţii fizice normale şi la funcţionare

Σvgr = Bh x Vgr = 147 x 10 = 1470 Nm3/h

Σvgrt = [T1/To] x Σvgr = [(273+150)/273] x 1470 = 2278 Nm3/h

debitul masic total de gaze de ardere ΣMgrt = ρ x Σgrt = 1,29 x 2278 = 2938 kg/h

debite masice şi concentraţii la emisie

Evaluarea se face luând în consideraţie relaţiile următoare: Ex = ex x Bh x Pci ( kg/h) Cx = Ex/ Σvgr ( mg/Nm3)

Tabel 10.10. Debite masice şi concentraţii la emisie

Mărime UM SOx CO COV NOx Particule Factor emisie ex kg/kJ 49 x 10-8 96 x 10-6 8 x 10-7 24,2 x 10-6 7,8 x 10-6 Debit masic Ex kg/h 2,58 507 14,8 127,8 39,8 Concentraţie Cx g/Nm3 1,11 22,25 6,4 56,1 18,5

Emisii de COV

La stocarea şi manipularea produselor petroliere pot surveni pierderi prin evaporare, care se pot împărţi în pierderi prin respiraţie şi pierderi de lucru.

Pierderile prin respiraţie sunt legate de dilatarea vaporilor şi ciclul termic al zilei.

Pierderile de lucru apar la umplerea sau golirea rezervoarelor. Din literatura de specialitate avem informaţia potrivit căreia în vaporii

degajaţi de către produsele petroliere utilizate în cazul analizat, rezultă un amestec de hidrocarburi C5-C10, care conţine în mod normal izoalcani, alchene, aromatice, etc... Se admite ca 80% din volumul total de stocare este ocupat de către produsele petroliere, de unde rezultă volumul de difuzie al componenţilor poluanţi pentru volumul de 240 m3:



77

VDIF = VR - VRD = 240 – (240 x 0,8) = 48 m3

Viteza de deplasare a componenţilor poluanţi în spaţiul de difuzie se

consideră Vd = 0,2 -0,3 m/s, comparabilă ca valoare cu cea a apei în regim de difuzie moleculară de tip conductiv.

Considerând că lungimea drumului de difuzie în spaţiul de gaze este Sd = 0,4 m

timpul de difuzie va fi: τd = Sd /vd = 0,4m/0,3m/s = 1,33 s.

În aceste ipoteze se va face evaluarea concentraţiilor la emisie din rezervoare. Respiraţia rezervoarelor de stocare este realizată prin conducte de

aerisire prevazute pentru fiecare rezervor, dirijate la punctul de dispersie. În această zonă, conductele de aerisire sunt înalţate pana la 4 m de sol

şi prevăzute la capăt cu opritoare de flăcări şi supape de respiraţie. Staţia este dotată cu 8 rezervoare de diferite dimensiuni şi capacităţi, însumând o capacitate de depozitare (VD) de 240 m3. Debitul masic de COV (Da) va fi determinat la întreaga capacitate după cum urmează:

Da =VD x ea x 1/24 h = 240 m3 x 0,05 kg/m3/ zi x 1 zi/24h = 0,50 kg/h Da* = Da / ρCOV = 0,50 kg/h /1,24 kg/m3 = 0,403 m3/h

unde ρCOV este densitatea compuşilor organici volatili, ρCOV = 1,24 kg/m3

Pentru umplerea rezervoarelor de depozitare vom considera o producţie

maximă de 20m3/zi care se va alimenta prin manevre tehnologice timp de 2 ore.

Rezultă un debit de descărcare, respectiv încărcare, de db = 10m3/h Debitul masic emis în timpul descărcării va fi dupa cum urmează:

Db = db x eb = 10 m3/h x 0,84 kg/m3 = 8,40 kg/h

Db* = Db/ pCOV = 8,40 kg/h /1,24 kg/m3 = 6,77 m3/h

Alimentarea cu produs finit a cisternelor terţilor la punctul de încărcare (rampă) se efectuează printr-un furtun cu un debit de 80 l/min.

În această ipoteză de maximă probabilitate va fi calculat debitul maxim emis după cum urmează:

Dp1 = 80 l/min Dc = ec x Dp Dc = 1,44 kg/m3 x (80 l/min x 0,84 x 60 min Dc = 5,8 kg/h Dc* = Dc/PCOV = 5,8 kg/h/1,24 kg/m3 = 4,68 m3/h Cele trei surse nu pot fi considerate caă acţionând simultan decât în

rare cazuri. Dacă nu există manevre de descărcare, iar la punctul de încărcare nu

există vehicul de transport pentru produsul finit, se poate considera ca factori



78

poluanţi numai emisiile spaţiilor de depozitare. În acest caz, putem calcula emisiile de la momentul respectiv:

Dr = Da + Dc = 0,50 + 5,8 = 6,13 kg/h

Dacă ne referim acum la protecţia calităţii aerului putem invoca norme care limitează fie debitele emise fie concentraţiile la emisie. Dacă invocăm faptul că în majoritatea timpului de funcţionare gradul de ocupare mediu va fi de 48 m3, ceea ce corespunde la capacitatea de depozitare a două rezervoare ce însumează 60 m3, putem face o evaluare mai aproape de realitate a timpului de difuzie. Evaluarea timpului de difuzie a componenţilor poluanţi în spaţiul liber al rezervoarelor de depozitare: Se admite că 80% din volumul celor două rezervoare este ocupat de către produse petroliere de unde rezultă volumul de difuzie al componenţilor poluanţi:

VDIF =VR - VRO = 60 - 48 = 12 m3

Viteza de deplasare a componenţilor poluanţi în spaţiul de difuzie se

consideră vd = 0,2 - 0,3 m/s, comparabilă ca valoare cu cea a apei în regim de difuzie moleculară de tip conductiv.

Considerând că lungimea drumului de difuzie în spaţiul de gaze este Sd = 0,4 m, timpul de difuzie va fi:

τd = Sd /vd = 0,4m/0,3m/s = 1,33 s În aceste condiţii se va face evaluarea concentraţiilor de emisie. Se admite că numai 90% din vaporii recuperaţi vor putea condensa în

masa de produs petrolier, restul contribuind la creşterea concentraţiei în spaţiul de difuzie.

Ecov = Da+0,1 x (Db+Dc)=0,50+0,1x (8,4+5,8)=1,92 kg/h = =1920g/h = 533,3 mg/s

Ccov = (Ecov /VDIF) x τd = (533,3 mg/s /12m3 ) x1,33 s = 59,1 mg/m3 În cadrul Ordinului 1103/2002, concentraţia de COV este limitata la 35 g/Nm3.

Pentru condiţii de funcţionare se va considera temperatura medie a aerului de 35°C, care corespunde sezonului cald când evaporarea este mai intensă, concentraţia de COV va fi obţinută astfel:

T0

C = Co = 35 x 273 /(273 + 35) = 31,02 g/m3 T

Tabel 10.12. Concentraţii la emisii ale poluanţilor

Concentraţii mg/m3 Poluant CEMISIE Ca1erta Cinterventie

COV 168,92 21714 31020



79

Aceste norme fiind obligatorii, pot fi interpretate ca fiind similare celor din Ordinul 462/1993 al MAPPM pentru alte categorii de poluanţi, sarcina de încadrare în limite fiind în toata lumea o obligaţie. Comparând aceste valori cu cele admise corelate cu OG 756/1997, rezultă o bună încadrare în normele la emisie.

Calculul dispersiei poluanţilor se va face utifizând un model numeric de tip Gaussian, cu distribuţie de tip Larsen, dezvoltat pentru 6 clase de dispersie, cu precizarea că pentru dipersia de COV vom considera cazul particular că supraînălţarea jetului este zero.

Tabel 10.11. Concentraţii la emisie exprimate în mg/m3 din surse staţionare

Poz Denumirea

sursei CO NOx SOx P COV Pb

1. Surse difuze 0,015 4,3 x 10-3 0,045 5,88 x 10-3 0,61 -

Emisii cumulate 0,0263 0,0234 0,0468 5,88 x 10-3 4,03 x 10-4 -

Calertă la 24 h 1,40 0,07 0,175 0,105 4,2 4,9 x 10-4

Cintervenţie la 24 h 2,00 0,10 0,250 0,150 6,0 7,0 x 10-4

Rezultatele obţinute pentru concentraţiile momentane arată că nivelul

de poluare este important, dar se situează cu mult sub pragul de alertă dedus din STAS 12574 - 87.

10.7.4. Caracterizarea surselor de poluanţi specifici investiţiei analizate în faza de exploatare

10.7.4.2. Surse mobile

Se cunoaşte ca normele internaţionale au impus de multa vreme valori

limită asupra concentraţiilor poluanţilor emişi de către autovehicule. Aceste limite sunt insuşite de catre toţi constructorii de automobile, inclusiv de către cei din România, limitele acestora fiind o condiţie de omologare şi export a unui prototip.

10.13. Emisii poluante limită (g/km) şi debite masice orare

Poluant CO COV NOx SOx

Emisii limită (g/km) 2,15 0,27 0,65 0,45 Debit masic (g/h) 0,06 0,0081 0,019 0,0045

Normele de mai sus sunt obligatorii şi sunt similare celor din Ordinul

462/1993 al MAPPM pentru alte categorii de poluanţi.



80

10.7.5. Recapitulaţia emisiilor în atmosferă pe categorii de surse 10.7.5.1. Surse staţionare dirijate

În această categorie vor fi considerate emisiile datorate respiraţiei

rezervoarelor de produse petroliere.

10.14. Surse staţionare dirijate

Denumire sursă Poluant

Debit masic [g/h)

Debit gaze/aer

impurificat [dm3/h)

Concentraţia la emisie [mg/Nm3)

Prag de alertă

[mg/Nm3)

Prag de intervenţie [mg/Nm3]

Respiraţie rezervoare COV 5487 7178 168,92 21714 31020

Evaluarea concentraţiilor la emisie au fost deduse pe baza Ordinului

462/1993, luând în consideraţie şi prevederile Ordinului 592/2002 MAPPM. 10.7.5.2. Surse staţionare nedirijate

Această categorie este reprezentată de coşul centralei termice, pentru

care s-a apreciat o sarcină termică de 1200 kW, presupunând că încalzirea se face cu combustibil lichid greu tip păcură.

Această categorie de surse, cunoscute uneori şi sub denumirea de surse difuze, pot fi evaluate fie prin utilizarea unui cod de calcul, fie prin raportarea la un volum de control ales corespunzator condiţiilor locale.

Pentru cazul de faţă s-a optat pentru metoda volumului de control deoarece nu se cunosc toate caracteristicile geometrice şi fizice ale surselor de emisie.

10.15. Surse staţionare nedirijate

Denumire sursă Poluant Debit masic (g/h)

SOx 0,241 CO 0,008

Hidrocarburi (COV) 3,22 NOx 0,036

Centrală termică

Pulberi 0,031

10.7.5.3. Surse mobile Sursele mobile sunt reprezentate de către traficul auto despre care am

făcut referire anterior că poate fi considerat neglijabil, valoarea poluării fiind zero.



81

10.7.6. Prognozarea poluării aerului a. Descrierea modelului matematic

pentru surse fixe joase Calculul dispersiei poluanţilor se va face utilizând un model numeric de

tip Gaussian, cu distribuţie de tip Larsen, dezvoltat pentru 6 clase de dispersie, cu precizarea că pentru dispersia de COV vom considera cazul particular că supraînalţarea jetului este zero.

Pentru calculul dispersiei în funcţie de direcţia vantului dominant, s-a luat drept origine centrul coşului, axa OX fiind pe direcţia vântului, iar axa OY, perpendiculară pe aceasta.

Pentru calcul s-a adoptat metodologia germană, similară celei franceze, pentru care s-a utilizat relaţia urmatoare:

106 Q y2 (z – h )2 (z + h)2

C(x,y,z) = exp - exp - + exp - 3600 x 2 π uh σy σz 2σy2 2σz2 2σz2 unde:

x, y, z (m) - coordonatele carteziene ale punctului de depunere, în direcţia de răspândire (x), perpendiculară pe aceasta în plan (y) şi perpendiculară pe primele două (z);

C(x,y,z)[mg/m3] - concentraţia masică a poluării; Q (kg/h) - debitul masic de substanţă emisă în aer de sursă υh (m/s) - viteza efectivă a vântului h (m) - înălţimea efectivă a sursei σy σz - parametrii de dispersie, orizontal, respectiv vertical

Înălţimea efectivă a sursei este h = H + u unde:

H [m] - înălţimea constructivă a sursei u [m] - supraînălţarea norului de poluanţi se determină funcţie de:

M = 1,36 x 10-3 R (t-10) [kW] fluxul de caldură emis de sursă

unde: R [m3/s] debitul volumic al poluanţilor în condiţii normale t [ºC] temperatura poluanţilor emişi

Pentru fiecare clasă de dispersie, se vor aplica corespunzator

urmatoarele ipoteze: STRATIFICARE LABILĂ (clasele IV şi V); u(x) = 3,34 M1/3 x 2/3 uH-1, cu u(x) + H ≤1100 m xmax = 195 M5/8 umax = 112 M3/4 uH-1

STRATIFICARE NEUTRĂ (clasele III/1 şi III/2); u(x) = 2,84 M1/3 x 2/3 uH-1, cu u(x) + H ≤ 800 m;



82

xmax = 142 M5/8 umax = 78,4 M3/4 uH-1

STRATIFICARE STABILĂ (clasele I şi II); u(x) = 3,34 M1/3 x 2/3 uH-1, cu u(x) + H ≤ 1100 m; Pentru clasa I avem şi: xmax = 104 uH umax = 74,4 M1/3 uH-1/3

Pentru clasa II avem şi: xmax = 127 uH umax = 85,2 M1/3 uH-1

Pentru calculul vitezei efective a vântului, se va ţine cont de urmatoarele: viteza vântului ua este valoarea medie determinată la înalţimea

anemometrului za pe durata medie de producere de la 10 pana la 60 minute;

viteza uH (la înălţimea constructivă) se determină cu formula: uH = uR ( H / za )m

viteza uH (la înălţimea efectivă) se determină cu formula: uh = uR ( H / za )m

pentru surse mobile Evaluarea mărimilor ce interesează se vor face cu relaţiile:

Debitul masic de poluant Gx = ex x N x L (mg/s) ; în care: N - reprezintă numărul de maşini iar L - lungimea traseului

Masa de poluant rămasă pe teritoriul staţiei ΔGx = Gx x Ttr (mg)

în care timpul de tranzit Ttr este evaluat la 30 secunde Concentraţia la suprafaţa staţiei Cx = ΔGx /Vc (mg/Nm3)

b. Imisii pentru surse fixe joase

Imisiile calculate cu codul de calcul prezentat în acest capitol, se referă

la dispersia compuşilor organici volatili (COV) rezultaţi de la aerisirea rezervoarelor de depozitare a produselor petroliere.

Tabel 10.16. Concentraţiile maxime la imisiile datorate rezervoarelor de

produse petroliere (µg/m3)

Clasa de dispersie Poluant

I II III/1 III/2 IV V Cintervenţie

COV 800 580 780 600 810 1200 6000; T=1/2h Ord. MS 981/93

COV - compuşi organici volatili



83

Valorile obţinute demonstrează că pe tot parcursul anului, când se pot manifesta toate stările climatice, nu există pericol de depaşire a concentraţiilor maxime admise considerate la nivelul pragului de alertă.

c. Imisii provenite de la sursele staţionare

Pentru calculul emisiilor generate de centrala termică, considerăm că, datorită automatizării, calităţii combustibilului şi principiului de funcţionare şi anume cu recircularea agentului termic, considerăm că arzătorul acesteia funcţionează numai 2 ore pe zi.

Considerând drept factor de emisie valorile prezentate anterior şi admiţând condiţiile mai sus menţionate, rezultă următoarele emisii exprimate în g:

Tabel 10.17. Imisii poluante datorate tranzitului autovehiculelor pe

teritoriul staţiei ees (g)

Poluant Norma CO COV NOx SOx Pulberi

ETP - 75 0,016 6,44 0,072 0,482 0,062

Pentru evaluarea imisiilor se consideră ca volumul semispaţiului în care

se realizează dispersia este obţinut prin multiplicarea suprafeţei staţiei, cu o înălţime convenţională de 8 m, care reprezintă volumul de control uman.

Vdisp = SSTATIE x H = 8022 m2 x 8 m = 64176 m3

Raportând emisia poluanţilor la volumul de dispersie rezultă concentraţia de emisie Ces exprimată în mg/m3 şi redată în tabelul 10.18.

Ces = ees x 103/Vdisp

Tabel 10.18. Concentraţii la imisie şi concentraţii admisibile [mg/m3]

Poluant Norma CO COV NOx SOx Pulberi

ETP - 75 0,24 x 10-3 10,03 x 10-2 1,12 x10-2 1,12 x 10-3 9,6 x 10-4

Calerta la 24 h 4,20 4,2 0,07 0,175 0,12 Concentraţiile la imisie ale poluanţilor proveniţi în timpul exploatării obiectivului analizat sunt cu mult sub pragul de alertă dedus din STAS 12574-87.



84

d. Imisii cumulate

Tabel 10.19. Imisii cumulate exprimate în mg/m3

Denumirea sursei CO NOx SOx Pulberi COV

Surse difuze 0,015 4,3 x 10-3 0,045 5,88 x 10-3 0,61

Rezervoare - - - - 1,20

Imisii cumulate 0,015 4,3 x 10-3 0,045 5,88 x 10-3 1,81

Calerta la 24 h 1,40 0,07 0,175 0,105 4,2

Cintervenţie la 24 h 2,00 0.10 0.250 0150 6,0 10.7.6. Măsuri de diminuare a impactului 10.7.6.1. Referinţe BAT – BREF

BAT reprezintă îndepărtarea COV din fluxurile de gaz. Tehnicile de control al aplicării unuia sau mai multor procedee

combinate depind de procesul din care sunt eliberate şi gradul de pericol pe care îl reprezintă.

BAT propune mai multe alternative:

1. Tehnicile de recuperare a materiilor prime şi/sau a solvenţilor, aplicate ca pretratare pentru recuperarea COV.

Pentru acestea sunt recomandate: spălarea la umed condensarea separarea cu membrană adsorbţia

sau combinaţii ale acestora condensare/adsorbţie separare cu membrane/condensare

2. Tehnici de reducere, cand recuperarea este fezabilă, dacă tehnicile au

un consum energetic redus.

3. Tehnici de ardere, daca nu sunt disponibile alte tehnici echivalente eficiente.

Tratarea emisiilor COV La nivelul obiectivului se regasesc doua surse de COV-uri:

a) Reactoarele, în timpul funcţionării, genereaza COV-uri cu temperaturi ridicate. Pentru recuperarea acestora se va folosi metoda condensării la sursă, lichidul obţinut fiind depozitat. Condensarea are loc într-un răcitor format din



85

serpentine de răcire cu aripioare, răcite de curentul de aer rece generat de un ventilator electric. Condensatul colectat este transportat prin cadere libera si depozitat in vasul V7.

b) Respiraţia rezervoarelor de stocare reprezintă surse de COV cu temperaturi scazute (sub 40ºC). Aceste emisii nu conţin pulberi şi substanţe anorganice. Conform BAT, pentru reducerea acestora este necesară captarea la sursă şi tratarea printr-un procedeu adecvat.

Datorită faptului că emisiile COV au, conform estimărilor urmatoarele caracteristici: debit – 100 – 100.000 m3/h continut COV 0,01 – 10 g COV/m3 presiune – 1 – 20 atm temperatura – sub 40ºC

pentru eliminarea acestora s-a ales metoda adsorbtiei. Acest lucru se va realiza într-un adsorber ce foloseste ca adsorbant

granule de carbon activ (PCA) asezat în pat fix, a cărei configurare se afla în Anexe. Randamentul de adsorbtie conform referintelor BAT este de:

ηads = 95 – 99,99 % Cand emisiile de aer uzat, în urma unor măsurători, prezintă concentraţii ridicate de COV, înseamna că patul de adsorbat este consumat (otravit) şi trebuie împrospatat (înlocuit). Vechiul adsorbant se încarca în saci impermeabili şi este predat pentru incinerare unui terţ contractor. La acest sistem de recuperare se vor reţine COV-urile rezultate din rezervoarele de stocare: H1 – materii prime grele V7 – materii prime uşoare V6, V5 – produse petroliere intermediare V4 – rezervorul de condiţionare V3, V2, V1 – produse finite. Nu se impune legarea la acest sistem a rezervorului de ape uzate H2, deoarece cantităţile de hidrocarburi aflate în acesta sunt neglijabile şi în general foarte greu volatile, iar solubilitatea COV în apă este neglijabilă. De asemenea, nu se impune legarea reactoarelor deoarece respiraţia acestora (evacuarea produselor volatile) sunt conduse prin condensatorul S la vasul de stocare materii prime V7. Mai mult, de la acestea vor exista emisii numai în momentul prelucrării materiilor prime. Pentru investiţia analizată se pot lua în discuţie trei măsuri:

de reducere a emisiilor poluante de la tancare şi respiraţia rezervoarelor introducând în mod obligatoriu sistemul de recuperare a vaporilor de COV;

îmbunătăţirea factorilor de combustie a centralei termice folosim proprorţii optime de combustibil şi aer, eventual montarea unor filtre de absorbţie la coş reducând astfel emisia de pulberi şi COV-uri rezultate în urma arderii incomplete;

folosirea unui combustibil cu conţinut redus de sulf şi compuşi cu azot pentru diminuarea emisiilor de SOx şi NOx;



86

Cunoaşterea efectelor acestor măsuri se poate obţine prin monitorizarea componenţilor poluanţi pe teritoriul staţiei, utilizând aparate simple şi ieftine racordabile la un computer care permit cunoaşterea fondului de poluare în fiecare moment. 10.8. Factorul de mediu SOL

10.8.1. Structura geomorfologică

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul în cauză se prezintă

sub forma unei pante line care nu prezintă indicii de instabilitate şi este situat în zona de trecere de la stratificaţia versantului la stratificaţia de terasă de pe malul stâng al râului Barcău.

Din punct de vedere geologic, terenul este alcătuit dintr-un fundament neogen format din altemanţe de strate argiloase şi argiloase mămoase cu niveluri de gresie şi tuf, peste care s-a depus un complex de strate argiloase, prafoase-argiloase sau nisipoase.

Dacă spre suprafaţa terenului stratificaţia prezintă caracteristici geotehnice slabe, peste adâncimea de 1,50 m aceste strate se încadrează în categoria terenurilor bune sau medii de fundare, conform clasificării impuse de Ghidul de Proiectare GT 035/2002. Conform aceluiaşi normativ, lucrarea se încadrează în categoria I de risc geotehnic - risc redus. Amplasamentul se încadrează în zona seismică de calcul F, având coeficientul seismic Ks = 0, 08 şi perioada de colţ Tc = 0,7 s. Conform STAS 6054 - 77 adâncimea maxima de îngheţ în zona studiată este 0,80m. Investigatiile geotehnice, prin două foraje F1 şi F2 executate de către S.C. GEOTEHNICA PROIECTARE S.R.L. Cluj-Napoca, au condus la succesiunea litologică prezentată în tabelul 4.20.

Tabel 10.20. Succesiunea litologică a terenului

Forajul F1 şi F2 Adâncime Descriere

0,00 – 0,50 m Sol vegetal, argilos, de culoare neagră 0,50 – 1,20 m Argilă neagră, plastic vârtoasă

1,20 – 7,00 m Argilă galbenă, plastic vârtoasă. În

cuprinsul unui strat apar lentile subţiri de argile nisipoase şi de nisip prăfos.

10.8.2. Alte caracteristici

a. Caracteristicile solurilor dominante

Din punct de vedere al solurilor dominante, zona analizată se situează pe cernoziomuri levigate puternic şi foarte puternic.

b. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante De reţinut este faptul că terenurile agricole din Podişul Someşan şi

Campia de Vest sunt afectate de procese de eroziune de diferite intensităţi,



87

aproximativ 18%, fiind puternic şi excesiv erodate, ceea ce a impus trecerea la lucrări de prevenire a extinderii eroziunii şi de reintroducere în circuituI economic a tuturor suprafeţelor degradate.

c. Tipuri de culturi pe solurile din zonă Arealul de interes se încadrează în provincia floristică dacică, în ţinutul Bazinul Transilvanean, conform nomenclaturii stabilite în fitogeografie.

Elementele forestiere predominante sunt reprezentate de gorun şi fag în principal. Principalele păduri din zonă sunt cele cuprinse în domeniul Balc şi Pădurea Neagra. Pajiştile sunt constituite din asociaţii de arbuşti: maceş, porumbar, sânger, corn; cu vegetaţie ierboasă: graminee, ranunculacee, crucifere etc. În lunci este prezentă vegetaţia azonală reprezentată prin salcie, arin, răchită etc.

Tot azonal, apare vegetaţia halofilă. 10.8.3. Poluarea existentă Există o poluare generală difuză, datorată activităţii din ultimii 20 ani

(chimizarea agriculturii, activităţi agroindustriale şi agricole, creşterea intensităţii traficului) constând în creşterea concentraţiei de metale grele din sol, schimbarea raporturilor dintre elementele de care depinde fertilitatea solurilor şi creşterea concentraţei de azotaşi, substanţe organice greu degradabile în apa freatică.

Insule de poluare mai accentuată din sol sunt cele din vecinătatea obiectivelor agrozootehnice.

10.8.4. Modul de folosire al terenurilor

Conform materialului prezentat, pentru realizarea funcţionalului se

prevede realizarea unei entităţi industriale care să cuprindă următoarele categorii de funcţiuni:

- sediu de firmă - unităţi productive industriale şi de depozitare nepoluante - spaţii de birouri şi anexe sociale - construcţii specifice echipării tehnico-edilitare - servicii

10.8.5. Surse de poluare ale solurilor Sursele de poluare ale solului pot fi grupate pe trei nivele de

semnificaţie, respectiv: nivelul I – surse de poluare permanente; nivelul II – surse potenţiale de poluare; nivelul III – surse de poluare indirecte

Poluarea solului se manifestă prin:

degradare fizică, respectiv compactarea şi degradarea structurii degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de elemente,



88

pesticide, modificarea pH-ului; degradare biologică, determinată de germeni patogeni.

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care deregleayă funcţionarea normală a acestuia.

Activităţile care pot produce poluarea solului sunt, în general, activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior. Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

- pulberi cu metale grele, care, în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a acestuia;

- deşeuri depozitate necorespunzător; - nămolurile separate din apele uzate, cu conţinut de substanţe

organice şi anorganice care, în exces, duc la degradarea chimică sau biologică a solului;

- hidrocarburile sau agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică şi bilogică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.

10.8.6. Evaluarea poluării în urma activităţilor desfăşurate pe

amplasament 10.8.6.1. În faza de construcţie şi montaj

Solul unde vor fi amplasate obiectivele proiectului nu va fi afectat în

mod semnificativ prin schimbarea ireversibilă a funcţiunii terenului. În faza de construcţie şi montaj al ansamblului instalaţiilor, solul va fi

temporar afectat datorită escavaţiilor efectuate pentru construcţii, precum şi a tasării terenului ca urmare a transportului şi a manevrelor de montare. După terminarea construcţiei refacerea solului va fi realizată de agentul economic şi va consta în nivelarea terenului, copertarea spaţiilor neconstruite cu pământ fertil şi reabilitarea ecologică a suprafeţelor afectate.

a. prognozarea impactului Prin executarea lucrărilor în faza de construcţie se va produce o afectare

a suprafeţelor de sol dar fără a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va modifica proprietăţile pedologioce, fizico-mecanice şi hidro-fizice, strict pe suprafeţele afectate. Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor de investiţie s-ar putea deversa pe sol substanţe cu caracter poluant de tipul:

- combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, care pot fi depozitate şi manevrate neglijent;

- deşeuri depozitate necorespunzător; Aceste riscuri pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia

organizării şantierului de lucru. Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de

implementare a proiectului, în special în fazele de escavare şi derocare, ca urmare a decopertărilor dar şi pe parcursul efectuării transporturilor.



89

În calitatea şi structura solului (căi temporare de acces) vor interveni următoarele modificări inevitabile, dar recuperabile în timp:

- modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

- modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea) coeziunea şi frecarea internă;

- modificarea proprietăţilor hidro-fizice, de aeraţie şi termice; În ceea ce priveşte pierderile de suprafeţe prin ocupare, acest impact

rămâne extrem de limitat. Dat fiind faptul că se va face apel la utilaje pe cauciucuri, impactul asupra solului rămâne minim.

Pentru sporirea stabilităţii, la utilizarea macaralelor se vor utiliza, acolo unde va fi nevoie, platelaje ce vor conferi stabilitate, reducând la minim impactul asupra solului distribuind tasarea.

Obiectivul propus este folosirea de mijloace corespunzătoare de protecţie al factorului de mediu – sol.

b. controlul şi diminuarea emisiilor pe sol

- încărcările şi descărcările de material trebuie sa aibe loc în zone desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri;

- toate autovehiculele trebuie etanşate corespunzător pentru a preveni contaminarea solului prin scurgeri;

- titularul de activitate trebuie să aibe în dotare o cantitate corespunzătoare de substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia oricărei pierderi prin scurgere,

- materiile prime vor fi depozitate în spaţii închise, acoperite şi betonate;

- deşeurile rezultate vor fi depozitate contolat şi în spaţii închise până la eliminare sau valorificare.

10.8.6.2. Pentru faza de exploatare

Sursele potenţiale de poluanţi pentru sol şi subsol sunt: - deversarea de produse petroliere, uleiuri uzate, materii

prime şi auxiliare; - apa uzată colectată în mod necorespunzător; - deşeuri rezultate în urma diferitelor activităţi depozitate în

mod necorespunzător; - emisii de gaze poluante care coboară la nivelul solului fiind

adsorbite de către acesta

10.8.7. Protecţia solului şi a subsolului 10.8.7.1. Pentru a nu afecta solul cu produse petroliere, în cadrul proiectului

sunt prevazute masurile următoare: reducerea sau evitarea scurgerilor accidentale de produse petroliere:

evitarea eventualelor deversări în timpul încărcării – descărcării rezervoarelor, prin alimentarea în imersie şi montarea de valve de preaplin pe conducta de încărcare;



90

verificarea permanentă a etanşărilor şi armăturilor cu remediarea lor în cazul defectării;

urmărirea umplerii – golirii rezervoarelor prin supraveghere permanentă.

colectarea şi evacuarea scurgerilor de produse: impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde există

posibilitatea deversărilor accidentale; În acest scop, întregul ansamblu de producţie se află amplasat în interiorul unei cuve de retenţie cu un volum V = 225 m3, ceea ce reprezintă o capacitate de 80% din volumul total de stocare a rezervoarelor şi reactoarelor. Suprafaţa acesteia are o curgere naturală spre un canal colector de lichide, care are înclinaţie cu curgere naturală către rezervorul colector de ape uzate H2.

platformele betonate (căi de acces), la limită vor fi bordurate şi vor avea curgere naturală către acelaşi rezervor – separator H2.

spălarea produselor deversate şi dirijarea lor la rezervorul de colectare ale apelor uzate şi hidrocarburilor H2.

Pentru a evita contaminarea subsolului şi a pânzei de apă freatică ca urmare a spargerii accidentale a rezervoarelor şi a conductelor, BAT mai recomanda:

măsurarea continuă a nivelurilor din rezervoare şi semnalizarea la apariţia pierderilor;

verificarea corodării etanşărilor, armăturilor şi conductelor prin probe de presiune;

evitarea folosirii pe cat posibil a conductelor flexibile (furtunuri) in vederea efectuarii transvazarii de produse;

stabilirea unui perimetru de curatire a echipamentelor contaminate astfel ca efluentii sa fie colectati in separatorul de produse petroliere;

montarea, daca exista posibilitate, a unor acoperisuri peste zonele din instalatie, posibil a fi contaminate;

astuparea sau acoperirea cailor de scurgere atunci cand nu sunt folosite;

amenajarea unor acoperisuri peste rampele de incarcare; evitarea aparitiei pierderilor de produse in timpul scurgerii apei

de pe fundul rezervoarelor; curatirea prin vacuum a deversarilor ori de cate ori este posibil, in

locul folosirii unui jet de apa. 10.8.7.2. Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor

Sursele de poluanti pentru sol si subsol sunt scurgerile accidentale de produse petroliere antrenate de spalarea cu apa a platformelor in mod voit sau datorita apelor meteorice si in cazul antrenarii cu fluide din stingerea incendiilor.

Pentru evitarea poluarii, BAT recomanda pentru astfel de activitati industriale mai multe seturi de masuri pentru protejarea solului si subsolului.

Esential pentru activitatile industriale este prevenirea aparitiei efluentilor necontrolati de pe amplasament.



91

In acest scop, sistemul de drenaj al amplasamentului poate fi impartit in mai multe suprafete de productie:

suprafata de productie fara acoperis; suprafete cu rezervoare de depozitare; acoperisuri expuse la efluenti si parti cu suprafete de trafic

normal; drumuri de acces; aria administrativa; parcari suprafete de acoperis nacontaminat.

Apa pluviala din zonele de productie si apa provenita de la stingerea incendiilor sunt colectate in colectoare la fata locului sau in alte instalatii centrale ce permit inspectia si apoi decizia ce trebuie luata asupra evacuarii lor directe in apa colectoare sau in instalatia de tratare a deseurilor.

Trebuie sa se ia masuri impotriva colectarii apei provenite de la stingerea incendiilor pentru a nu se cauza extinderea incendiului.

Sistemul de drenaj al ariilor de trafic normal, in locurile unde exista posibilitate va fi conectat la instalatiile de extra evacuare care vor fi instalate pentru: protejarea apei receptoare impotriva incarcarii hidraulice cu apa de arile

mari, pavate, cauzata de ploile puternice; indepartarea scurgerilor de apa din precipitatii contaminate cu

acumulari din perioadele uscate; prevenirea evacuarii neintentionate a scurgerilor accidentale pe drumuri

si zone de parcaj. Este recomandat ca instalatiile sa includa un compartiment de scurgere

a apei si de retentie a apei pluviale pentru a receptiona efluentul care apare care rezultat al primei ploi dupa o perioada relativ uscata si un alt compartiment pentru caderile ulterioare de ploi.

In acest sens s-au avut in vedere mai multe deziderate prin construirea pe teritoriul functionalului a urmatoarelor elemente:

a) capacitatile de productie sa fie incluse intr-un bazin de retentie care,

conform BAT–BREF, care prin definitie este o suprafata impermeabilizata care retine permanent o cantitate de lichid intr-un spatiu delimitat care, in baza meteorica.

Volumul acestui bazin este de: V = 225 m3

In cazul apelor pluviale BAT-ul nu recomanda o dimensionare exacta ci numai conditionalitati care trebue indeplinite, cum ar fi: sa tina sub control fluxurile de apa pluviala pentru a preveni solicitarea

apei receptoare aflate in avalul proceselor; marimea bazinului depinde de timpul de stationare necesar; tipul contaminaţilor;

b) timpul de staţionare hidraulică

Apa se evacueaza printr-o iesire controlata de o piesa mobila care, ridicata, permite curgerea apei pluviale pe sub dig catre un recipient.



92

De asemenea, trebuie sa existe dispozitive de separare si interceptare a uleiurilor (hidrocarburilor) in vederea prevenirii poluarii difuze. Bazinul de retentie de pe teritoriul functionalului va raspunde acestor solicitari prin crearea unui canal colector central catre care intreaga suprafata a bazinului de retentie are curgere naturala catre rezervorul de ape uzate H2, prevazut cu o sicana de separare a uleiurilor (hidrocarburilor). Canalul colector va fi acoperit pentru a nu permite contaminarea cu produse petroliere din scurgeri accidentale, descoperindu-se numai in caz de necesitate. Va avea corespondenta, printr-o conducta, cu posibilitati de izolare printr-un ventil, cu un alt receptor de ape pluviale situat in afara cuvei de retentie. Avand in vedere faptul ca in interiorul bazinului (cuvei de retentie) se afla rezervoare de produse petroliere, conform BAT – BREF, acestea trebuie sa fie de 80 % din volumul total de stocare, acesta conditionalitate este indeplinita. Pentru drumul de acces aflat in imediata vecinatate a cuvei de retentie, se va crea asa numita cuva de retentie majorata, prin bordurarea suprafetelor betonate, cu curgere naturala catre rezervorul de ape uzate H3. Aceasta cuva este necesara avand in vedere accesul mijloacelor de transport auto la incarcare/descarcare, iar prevenirea deversarii de produse petroliere se va face prin montarea unor acoperisuri de protectie impotriva apei meteorice.

Acoperisul va asigura: indepartarea scurgerilor de apa din precipitatii contaminate cu

acumulari din perioadele uscate prevenirea evacuarii neintentionate, a scurgerilor accidentale

pe drumuri si zone de drenaj Intre canalul colector din bazinul de retentie si rezervorul H3 va exista o

conducta de scurgere a apei cu inclinare de curgere naturala de la rigola la H3, pentru preluarea apelor conventional curate.

Astfel se poate efectua separarea curgerilor dupa o perioada uscata. Primele cantitati de apa acumulate in interiorul cuvei de retentie sa fie

colectate în rezervorul H2 pentru ca acestea antreneaza acumularile de praf şi particule de nisip sau produse petroliere.

Dupa un anumit timp se deschide scurgerea catre rezervorul H3, apa acumulata fiind conventional curată. 10.8.7.3. Evaluarea aportului poluant aferent statiei Colectarea şi evacuarea scurgerilor de produse apa uzată rezultată în urma procesului de purificare a reziduurilor

petroliere este colectată într-o conductă de scurgere a cărei curgere naturală este îndreptată către rezervorul de ape uzate H2.

În rezervorul H2 se acumulează întrega cantitate de apă uzată împreună cu impurităţile şi produsele petroliere antrenate.

În urma proceselor de separare gravitaţională ce au loc în rezervorul H2 apa uzată şi nămolul format prin decantarea impurităţilor sunt evacuate de pe amplasament şi predate unui terţ contractor, iar acumulările de produse petroliere sunt reciclate ca materie primă în instalaţie.



93

apele meteorice colectate în cuva de retenţie potenţial impurificate cu scurgeri accidentale de produse petroliere vor fi colectate într-un canal colector (rigolă) spre care toate suprafeţele cuvei vor avea pantă naturală de scurgere.

În acest scop, întregul ansamblu de aparate şi utilaje va fi amplasat în interiorul cuvei de retenţie a cărei suprafaţă este impermeabilizată.

Conform tehnicilor BAT – BREF acest canal colector va avea scurgere naturală către rezervorul de ape uzate H2 cu posibilitate de obturare a curgerii.

apele meteorice convenţional curate vor fi colectate în rezervorul H3 colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor deşeurile menajere vor fi colectate selectiv în pubele specializate

amplasate în spaţiu închis, pe o suprafaţă betonată. Vor fi predate spre eliminare şi/sau valorificare unui terţ contractor.

deşeurile metalice vor fi depozitate în spaţiu închis şi vor fi valorificate în vederea reciclării;

deşeurile provenite de la ambalajele pieselor de schimb sau de la înlocuirea aparatelor de măsură vor fi colectate selectiv şi predate unui terţ contractor;

Având în vedere modul de colectare a deşeurilor şi de evacuare a

scurgerilor de pe amplasament, putem considera că aportul poluant este minim, efluenţii care apar şi sunt antrenaţi de către curgerile naturale de lichide, sunt colectate şi evacuate în siguranţă.

10.9. Zgomot şi vibraţii

10.9.1. Pentru faza de construcţie

Pentru această fază pot fi considerate surse mijloacele de transport care aprovizionează obiectivul cu diferite materiale, utilajele care vor executa lucrări de nivelare a terenului şi care vor efectua eventuale săpături.

Nivelurile de zgomot teoretice sunt sub 80 dB, caracterul zgomotului fiind de frecvenţă joasă.

Utilajele care se vor utiliza în această perioadă vor fi de ultimă generaţie, iar datorită faptului că obiectivul se află la 100 m faţă de orice aşezare umană, considerăm că lucrările executate nu ridică probleme din punct de vedere al protecţiei acestora.

10.9.2. Pentru faza de exploatare Pe amplasament toate utilajele dinamice sunt acţionate de motoare

electrice care nu produc zgomot, iar vibraţiile sunt preluate de socluri de cauciuc aşezate la baza şasiului acestora.

Autovehiculele care deservesc funcţionalul îşi vor opri motoarele, acesta fiind punctul lor terminus de circulaţie.

De aceea, considerăm că mărimile generate în perioada de funcţionare se încadrează în STAS 10009/1998 – Acustică urbană.



94

10.10. Biodiversitatea

10.10.1. Informaţii despre flora locală

Varietatea şi dispoziţia în trepte a reliefului, alături de zonalitatea

climatică, reprezintă principalii factori care condiţionează formarea şi răspandirea asociaţiilor vegetale şi animale, un rol hotărâtor jucandu-l însă şi omul.

Silvostepa, proprie versanţilor mai umbriţi din Campia de Vest şi reprezentată prin areale restrânse de pădure (predomină străjeretele în amestec) alternând cu pajişti secundare, valorificate ca fâneţe şi păşuni, apare insular şi în compartimentul vestic al Podişului Someşan, pe cand stepa antropogenă, atât cât s-a mai păstrat în suprafeţe de pajişti, tot secundare, ocupă versanţii însoriţi, aproape exclusiv în Câmpia de Vest.

Câteva asemenea insule, cu asociaţii deosebit de valoroase pentru ştiinţă au fost declarate rezervaţii naturale.

În zona studiată se întâlnesc terenuri agricole care au luat loc pădurilor de gorun, stejar, gârniţă, pajişti stepizate secundar şi derivate.

Datorită momentului efectuarii releveului (primavară foarte timpurie) nu se poate spune că observaţia directă este foarte concludentă, neputându-se determina cu exactitate densitatea populaţiei unor anumite plante.

Astfel, în perimetrul studiat, s-a constatat dezvoltarea următoarelor specii de plante: cu preponderenţă pir (Agropyron repens), pir cristat (A. cristatum), mohor (Setaria glauca) troscot (Polygonum aviculare), violete nemirositoare (Viola hrista), cloţunii popii (V. silvestris Lam.) şoparliţă (Veronica didyma) doritoare (V. hiderifolia L.) steliţă (Aster panonicus), păpădia (Taraxacum officinale) cu precizarea ca aceste specii datorită perioadei de examinare sunt la începutul vegetaţiei.

10.10.2. Informaţii despre fauna locală Conform băncii de date existente, în perimetrul studiat din punct de vedere al faunei există: iepurele, lupul, vulpea, căprioara, viezurele, mistreţul şi râsul - în exemplare puţine. Totodata în apele râului Barcău se găseşte mreana, scobarul, porcuşorul şi cleanul, iar ceva mai rar apare şi somnul.

Obiectivul în discuţie fiind situat în intravilan, nu se întrevad relaţii speciale cu fauna din imediata apropiere.

Nu există în imediata apropiere zone speciale de ocrotire a faunei sau rezervaţii faunistice.

Totuşi, pe amplasamentul studiat putem spune ca apar coleoptere, anelide, policheta, oligochete, etc...

10.10.3. Prognozarea impactului asupra faunei şi florei

Evaluarea acestei categorii de impact poate fi luată în discuţie prin efectele pe care le-ar putea avea compuşii organici volatili asupra vegetaţiei şi



95

faunei terestre, aceştia regăsindu-se în egală măsură în emisiile gazoase, lichide sau prin deşeurile rezultate.

Datorită emisiilor poluante de pe platformele industriale, au fost observate efecte negative asupra vegetaţiei spontane sau cultivate din zonele limitrofe, manifestate prin fenomenul de uscare la păduri, pomi fructiferi şi plante de cultură.

Poluarea atmosferică cumulată cu seceta şi vânturile din ultimii ani au condus la modificări în structura şi fiziologia plantelor, acestea devenind vulnerabile la îngheţ, atacul bolilor şi dăunătorilor, ulmul fiind pe cale de dispariţie.

Sunt afectate lent cedrul, gârliţa, iar vegetaţia forestiera manifestă reacţii ireversibile cum ar fi atrofierea creşterii, cloroze, necroze, rărirea frunzişului şi în final uscarea parţială sau totală a arborilor.

Clasa de poluanţi, specifică investiţiei analizate, intră în grupa COV, dominată de hidrocarburi, acţionează în primul rând bacteriostatic, puţin bactericid din cauza solubilităţii scăzute în apă.

Multe bacterii se adaptează la prezenţa hidrocarburilor şi le metabolizează.

Asupra protozoarelor, hidrocarburile alifatice în soluţie saturată acţionează iniţial prin paralizarea lor, dupa un interval de o ora ele devin mortale. Olefinele sunt hidrocarburile cele mai toxice şi acţionează ca toxici ai sistemului nervos.

La efectele aratate se adauga unele indirecte precum: creşterea toxicităţii diferitelor substanţe datorită dezoxigenării mediului, imprimarea unui gust şi miros neplacut cărnii animalelor acvatice şi a apei. Aceşti componenţi pot afecta în egală măsură flora şi fauna terestră şi acvatică, ca apoi, prin ciclul biologic, să treacă la om.

Literatura de specialitate menţionează ca identificaţi circa 600.000 de poluanţi, din care numai 600 sunt suficient cercetaţi şi caracterizaţi.

În cazul de faţă ne aflăm în zona vidă a informaţiei, fapt atestat şi de STAS 12574 - 87, care nu face nici o referire la limitarea concentraţiei de COV.

10.10.4. Efectele poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei, vegetaţiei şi construcţiilor 10.10.4.1. Efecte asupra sănătăţii umane

a. compuşii organici volatili, în special hidrocarburile aromatice mono şi

policiclice sunt hemato şi neurotoxice. Norma sanitară, conform Ordinului 981-93 al MS, este de 6 mg/m3.

b. compuşii cu conţinut de plumb sunt foarte toxici, putând patrunde în

organism pe trei căi: prin plămâni, prin aparatul digestiv şi prin piele. Aceştia, odată ajunşi în organism, pot provoca perturbarea sintezei

hemoglobinei. Pragul de toleranţă propus de FAO şi OMS este de 0,4 mg/m3.



96

c. dioxidul de azot Expuneri pe termen scurt conduc la schimbări în funcţia respiratorie,

atât la subiecţii normali cât şi la cei cu bronşită. În amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca şi în prezenţa pulberilor în

suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamânului, splinei,

ficatului şi sângelui. Efectele asupra plamânului pot fi reversibile şi ireversibile. S-a observat apariţia emfizemelor, alterarea celulelor pulmonare,

creşterea susceptibilităţii la infecţii bacteriologice ale plămânului. Ordinul MAPM nr. 592/octombrie 2002 – prevede următoarele valori

limită: pentru dioxid de azot:

- valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane: 200 + 100 µgNO2/m3 aer

- valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane: 40 + 20 µgNO2/m3 aer

pentru oxizi de azot: - valoarea limită anuală: 30 µgNOx/m3 aer d. monoxidul de carbon Studiile epidemiologice au pus în evidenţă patru tipuri de efecte asupra

sănătăţii asociate cu expunerile la monoxid de carbon prin creşterea carboxihemoglobinei COHb până la 10%:

efecte cardiovasculare efecte neurocomportamentale efecte de fibrinoliza . efecte perinatale

Hipoxia cauzată de CO determină deficienţe în funcţiile organelor senzoriale şi ţesuturilor.

În ce priveşte efectele cardiovasculare şi anume o scădere a capacităţii de preluare a oxigenului cu scăderea capacităţii de muncă s-au pus în evidenţă începând de la o concentraţie de 5% a COHb.

Unele studii raportează aceste efecte chiar de la 3,3 – 4,3% COHb. Efectele cardiovascule pot avea implicaţii prin reducerea potenţialului

fizic în timpul activităţilor profesionale sau recreative. Un segment important al populaţiei asupra căreia se manifestă efectele

cardiovascule ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angină pectorală. La aceştia agravarea anginei apare la 2,9 – 4,5% COHb, iar uneori sub 2% COHb.

Niveluri ridicate ale COHb determină şi efecte secundare, ca de exemplu schimbări în pH-ul sângelui şi în fibrinoliză, reducerea greutăţii fătului la naştere şi dezvoltarea postnatala întârziată.

Alte segmente ale populaţiei supuse unui risc crescut sunt: femeile însărcinate şi copiii mici vârstnicii bolnavii de bronşită cronică şi emfizem pulmonar



97

persoane cu tulburări cardiace sau respiratorii grave persoane cu tulburări hematologice persoane cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu

reducerea capacităţii de oxigenare persoane tratate cu medicamente depresive

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii recomandă un nivel de 2,5 până la 3

COHb pentru protecţia sănătăţii populaţiei, incluzând şi grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentraţiile de CO în aer nu trebuie să depăşească

următoarele valori (recomandate ca valori ghid pentru protecţia sănătăţii populaţiei):

- 60 mg/m3 pentru 30 de minute - 30 mg /m3 pentru o oră - 10 mg/m3 pentru 8 ore

Standardul românesc (STAS 12574 – 87) prevede următoarele limite sanitare:

- 6 mg/m3 pentru 30 de minute - 2 mg /m3 pentru 24 de ore

Ordinul MAPM nr. 592/octombrie 2002 prevede următoarele valori limită.

Valoare limită orară pentru protecţia sănătăţii umane: - 6 - 10 mg/m3 – valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

e. oxizii de sulf - SOx Calea de pătrundere în organism este tractul respirator.

Efectele, atât la expunerea pe termen scurt (10 – 30 de minute) cât şi la expunerea pe termen mediu (24 de ore) şi lung (an) sunt legate de alterarea funcţiei respiratorii. În concentraţii de peste 1000 µg/m3 timp de 10 minute poate determina efecte severe ca: bronhoconstricţie, bronşite, traheite chimice. La concentraţii de peste 2500 µg/m3/10 minute creşte riscul apariţiei spasmului bronşic. De remarcat că există o mare variabilitate a sensibilităţii la SO2 a subiecţilor umani. Expunerea repetată la concentraţii mari pe termen scurt combinată cu expunerea pe termen lung la concentraţii mici creşte riscul apariţiei bronşitelor cronice. Expunerea pe termen lung la concentraţii mici conduce la efecte în special asupra subiecţilor sensibili (astmatici, oameni în vârstă, copii, etc...). Bioxidul de sulf şi particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanţi (prezenţi simultan în gazele de ardere de la centralele termice) conduce la creşterea mortalităţii, morbidităţii prin afecţiuni cardio-respiratorii şi a deficienţelor funcţiei pulmonare. La copiii care trăiesc în zone industrializate s-a remarcat scăderea capacităţii vitale.

Efectul sinergic apare atât la expunerea pe termen scurt, cât şi la cea pe termen lung.



98

f. particulele de funingine Reprezintă particule solide în suspensie, netoxice, cu diametrul până la

20 µm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice şi submicronice pătrund prin tractul respirator în plămân, unde se depun. Atunci când cantitatea inhalată într-un interval de timp depaşeşte cantitatea ce poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncţii ale plămânului, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favirizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardio-respiratorii.

În cazul în care particulele conţin substanţe toxice ca de exemplu COV, NOx, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasmă şi în sânge conducând la tulburări foarte serioase.

Particulele de funingine ce pot conţine hidrocarburi aromatice, inhalate în organismul uman pot determina tulburări respiratorii şi pot avea efect cancerigen la nivelul laringelui, bronhiilor sau plămânilor.

Aceste efecte trebuie comparate cu valorie emisiilor cuprinse în tabelul 10.17, de unde rezultă că starea de sănătate nu poate fi afectată câtă vreme valorie concentraţiilor probabile se situează cu mult sub limita de instalare a unor boli, care poate fi considerată pragul de alertă la imisie.

Acţiunea cumulată a poluanţilor prezenţi pot conduce la rănirea celulelor delicate, realizată prin deteriorarea membranelor celulare, care determină un răspuns inflamator cu o serie de interacţiuni între celulele deteriorate, ţesutul înconjurător şi sistemul imunitar.

Ca prim efect este apariţia bronşitei care, în forme severe, poate conduce la edem pulmonar (acumulare de lichid).

Datorită scăderii concentraţiei de oxigen din sânge pot apărea dereglări ale presiunii vasculare cu apariţia unor boli cardiace.

De asemenea, inhalarea pe timp îndelungat poate conduce la insuficienţe respiratorii şi chiar a astmului.

Compuşii organici volatili pot fi precursorii unor tumori şi chiar a cancerului.

În contact cu pielea pot conduce la îmbătrânirea prematură a ţesuturilor.

10.10.4.2. Efecte asupra vegetaţiei

a. bioxidul de sulf Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influenţate de abilitatea

ţesuturilor plantei de a converti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO3 2-) şi acidul sulfitic (HSO3 -) sunt principalii compuşi

formaţi prin dizolvarea SO2 în soluţii apoase. Efectele fitotoxice sunt micşorate prin convertirea lor, prin mecanisme

enzimatice şi neenzimatice în sulfat, care este mult mai puţin toxic decât sulfitul.

În funcţie de cantitatea SO2 pe unitatea de timp la care este expusă planta apar efecte biochimice şi fiziologice ca:

- degradarea clorofilei



99

- reducerea fotosintezei - creşterea ratei respiratorii - schimbari în metabolismul proteinelor - schimbări în bilanţul lipidelor şi al apei - schimbări în activitatea enzimatică

Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea creşterii plantelor, creşterea sensibilităţii la agenţi patogeni şi la condiţii climatice excesive.

În comunităţile de plante apar schimbări ale echilibrului între specii cu reducerea varietăţilor sensibile care determină alterarea structurii şi funcţiilor întregii comunităţi.

Uniunea Internaţională a Organizaţiilor pentru Cercetarea Pădurilor recomandă următoarele concentraţii ca valori ghid pentru pretecţia plantelor: media anuală

- 50 µg SO2/m3 aer pentru a menţine întreaga producţie în cele mai multe locuri

- 25 µg SO2/m3 aer pentru a menţine întreaga producţie şi a proteja mediul

medie pe 30 de minute - 150 µg SO2/m3 aer pentru a menţine întreaga producţie în

cele mai multe locuri - 175 µg SO2/m3 aer pentru a menţine întreaga producţie şi

a proteja mediul se admite depăşirea acestor valori cu o frecvenţă anuală de max. 2,5%

Organizaţia Mondială a Sanataţii recomandă limita de 30 µg SO2/m3

aer ca medie anuală.

b. oxizii de azot Până la anumite concentraţii, oxizii de azot au efect benefic asupra

plantelor, contribuind la creşterea acestora. Totuşi s-a constatat că în aceste cazuri creşte sensibilitatea la atacurile

insectelor şi la condiţiile de mediu (de exemplu: la geruri). Peste pragurile toxice oxizii de azot au acţiune fititoxică foarte clară.

Mărimea daunelor suferite de plante este funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina şi umezeala.

Simptomele se clasifică în: vizibile şi invizibile. Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei şi transpiraţiei. Cele vizibile apar numai la concentraţii mari şi constau în cloroze şi

necroze. Ca valoare-ghid de protecţie la NO2 se recomandă 95 µg/m3 pe interval

de 4 ore.

c. oxizii de azot în combinaţie cu alţi poluanţi Studiile au pus în evidenţă efectul sinergic al bioxidului de azot şi a

bixidului de sulf, precum şi al acestor două gaze combinate cu ozonul. Pe baza acestor studii se recomandă ca valoare-ghid de protecţie anuală

pentru NO2 - 30 µg/m3, în prezenţa unor nivele maxime de 30 µg/m3 pentru SO2 şi de 60 µg/m3 pentru O3.



100

Plângerile populaţiei privind disconfortul constituie un indicator cu o

anumită valoare practică privind relaţia dintre individ şi mediu. Remarcăm unele caracteristici ale acestui indicator, care subliniază,

însă, aspectul său relativ şi validitatea lui redusă: are un caracter subiectiv prin faptul că este legat de ceea ce crede

populaţia despre risc şi nu de ceea ce ştie despre el; este legat de percepţia “riscului pentru populaţie” – indicator subiectiv

la rândul lui – care nu se află într-o relaţie nemijlocită cu riscul real, estimat de specialişti; percepţia se poate situa uneori la mare distanţă faţă de mărimea riscului real;

ţine seama de intersul locuitorilor într-o perspectivă mai largă şi nu de riscul real al periclitării sănătăţii lor;

se află în relaţie cu “pragul de percepţie” individual al riscului (al fiecărei persone) fiind posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea unor riscuri specifice (faptul alimentând în continuare un dezacord persistent între cetăţeni, agentul economic, forurile de specialişti şi autorităţi).

Având în vedere următoarele elemente: distanţa semnificativă faţă de zona de locuinţe – 100 de metri; cantităţile reduse de poluanţi rezultaţi; valorile maxime ale concentraţiilor poluanţilor (sub valorile maxime

admise) care se regăsesc în zona surselor de poluare; Se consideră că riscul potenţial pentru sănătatea populaţiei este

nesemnificativ.

10.10.4.3. Efecte asupra construcţiilor sau materialelor de construcţie Sunt cunoscute şi efecte asupra materialelor de construcţii, deşi valori concrete nu sunt semnalate de literatura de specialitate, din care un rezumat este prezentat mai jos.

Natura materialului Dauna Poluanţii

Piatra de construcţie

Eroziunea suprafeţei, murdărire, formare

de crustă N02, gaze acide

Metale Coroziune, mătuire, găurire N02, gaze acide Vopsele şi alte

acoperiri Decolorare, cojire, crăpare, umflare N02, H, 03

Ceramică şi sticlă Eroziunea suprafeţelor, formare crustă Gaze acide Comparând concentraţiile obţinute până la 3000 m, se constată că

valorile presupus reale, care sunt de ordinul µg/m3 sunt departe de a induce efectele cunoscute chiar dacă raportarea se face la valorile medii anuale.

Ca o concluzie, aşezările umane din zonă nu vor fi afectate de activitatea staţei de prelucrare reziduuri petroliere şi uleiuri uzate care ar urma să fie construită.



101

10.10.5. Măsuri de diminuare a impactului

Faţă de aceste consideraţii, pentru obiectivul în discuţie au fost luate o serie de măsuri de protecţie a mediului şi anume: a. limitarea emisiilor poluante în aer, prin prevederea dispozitivelor de recuperare a vaporilor de COV; b. reducerea concentraţiilor de poluanţi de pe circuitul apei tehnologice prin prevederea separatorului de hidrocarburi; c. recuperarea deşeurilor menajere şi industriale şi transportul acestora către depozitare ecologică sau distrugere prin incinerare în staţii specializate.

În aceste condiţii, luând în considerare încadrarea fiecărei categorii de poluant în limitele legale, se poate considera că efectele asupra florei şi faunei terestre sau acvatice sunt reduse şi deci, impactul nu este de natură să îngrijoreze.

10.11. Peisajul

10.11.1. Valori naturale, istorice, culturale şi arheologice Judeţul Bihor, situat într-o zonă fizico-geografică complexă, cu variate

forme de relief care coboară dinspre culmile Carpaţilor Occidentali spre Campia de Vest, a oferit de timpuriu condiţii propice desfaşurării neîntrerupte a activităţii umane, adeverită din vremuri străvechi.

Municipiul Oradea deţine primul loc în judeţ în ce priveşte bogaţia de monumente istorice şi locuri cu rezonanţă istorică.

În zona Balc există două obiective - monumente istorice – şi anume: Castelul Degenfeld Schombuy şi Biserica Reformată Balc.

În zona obiectivului analizat nu sunt prezente monumente istorice şi arheologice.

10.11.2. Principalele zone ale funcţionalului

La nivel de plan general, obiectivul analizat este format din: - zona de producţie; - zona de depozitare a materiilor prime şi auxiliare; - zona de cale de acces şi parcare; - zona social-administrativă (construcţii pentru birouri, grup social) - zona pentru colectare şi depozitare deşeuri

La toate aceste zone se adugă: reţele de apă, de canalizare, electrice, conducte de transport, drumuri, împrejmuiri.

Construcţiile sunt sistematizate în planul general, astfel încât să asigure: izolarea în spaţiu, un flux tehnologic optim, specific activităţii, respectarea distanţelor dintre construcţii pentru realizarea cerinţelor specifice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi adaptarea în teren, eficienţă tehnico-economică.

Realizarea fluxului tehnologic optim s-a obţinut prin gruparea construcţiilor în sectoare funcţionale, conform anexelor.



102

10.11.3. Impactul prognozat

Lucrările de amenajare avute în vedere pentru realizarea obiectivului,

prin implementarea lor, nu duc la schimbări vizuale majore ale peisajului din zonă.

10.12. Relieful

Zona analizată se caracterizează prin raportul strâns între structura geologică – reprezentată prin formaţiuni sedimentare (calcare, gresii, mame argile) uşor înclinate spre axa Barcăului - şi forme de relief, dominând suprafeţele structurale, abrupturile cu înclinări de peste 25 - 30° (coaste sau cueste) văile asimetrice (Văratec) cu îngustări locale sub forma de mici chei în calcare eocene.

În categoria formaţiilor deluroase se remarcă Almasul mare şi Almaşul Mic care fac trecerea de la zona de podiş către Câmpia de Vest.

10.12.1. Impactul prognozat

Instalaţia ce urmează a fi pusă în funcţiune nu va conduce la o

degradare a peisajului, ţinând cont de amplasarea acestuia pe o platforma industrială deja existentă, mai mult, avand un efect pozitiv prin încetinirea procesului de degradare a clădirilor daterminată de activitatea agenţilor externi.

Nu apar costuri sociale externe care ar putea fi reprezentate de pierdere de producţie agricolă datorită utilizarii diferite a terenului deoarece nu sunt utilizate noi terenuri.

10.12.2. Măsuri de diminuare a impactului Zona studiată este învecinata cu alte zone in care se desfasoara

activitati industriale si agricole, prin urmare putem afirma ca instalatia se va incadra in peisajul existent.

De asemenea, constructia instalatiilor industriale moderne implementeaza concepte de arhitectura tehnologica, pentru a genera un impact vizual mai placut. 10.13. Mediul social şi economic

10.13.1. Date generale Din punct de vedere administrativ, comuna Balc se află pe teritoriul

judeţului Bihor şi include satele Balc (resedinţă), Almaşu Mare, Almaşu Mic, Ghida i Săldăbagiu de Barcău care, conform Institutului de Statistică are în jurul a 3780 locuitori, cu o rată a şomajului peste media pe ţară.

Asezările umane din zonă sunt localizate la limita dealurilor, în zona de contact cu lunca Barcăului şi în lungul văilor mai mici şi au, în general, un aspect liniar, structura lor fiind influenţată de căile rutiere şi văile râurilor.



103

10.13.2. Ocuparea forţei de muncă Datorită exploatării bogaţiilor naturale din zonă, aceste asezări au în

prezent un profil agro-industrial. Structura populatiei active a zonei pe principalele tipuri de activităţi

socio-economice se manifestă în domeniul exploatării resurselor minerale şi în agricultură. Din datele prezentate în paragrafele referitoare la factorii de mediu apă, aer, sol, a rezultat că, prin buna gestionare a activităţilor existente şi viitoare, populaţia din zonă va avea nivel de poluare corespunzător zonelor protejate.

Prin investiţia propusă se creează circa 14 locuri de muncă, ceea ce este important pentru cetăţenii din zona analizată.

La fel, se poate aprecia o creştere a securităţii populaţiei prin paza permanentă a obiectivului şi deci a zonei adiacente.

CAPITOLUL XI. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Pentru atingerea obiectivelor proiectului de investiţie au fost analizate

mai multe scenarii luând în considerare: alternativa “zero” sau „nici o acţiune”; amplasamentul; obiectivele investiţiei; tehnici de tratare în vederea eliminării reziduurilor petroliere;

11.1. Alternativa “zero” sau „nici o acţiune”

Alternativa “zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului care fac obiectul planului analizat.

Principalele forme de impact asociate adoptării altenativei “zero” sunt: pierderea unor oportunităţi de noi locuri de muncă; pierderea investiţiilor prezente pe obiectiv având ca rezultat degradarea

datorată factorilor de mediu. Lucrările de dezafectare ale obiectivului existent sau transformarea lui în depozit de combustibili şi carburanţi la nivelul cerinţelor actuale ar implica cheltuieli la valoarea concurentă realizării prezentului proiect;

pierderea oportunităţii de dezvoltare a unei instalaţii de reciclare a deşeurilor, în contradicţie cu reglementările UE;

pierderea oportunităţii de a conserva, îmbunătăţi sau pune în valoare condiţiile ecologice din zonă, precum şi potenţialul de dezvoltare a zonei;

depopularea în continuare a zonei, ca urmare a migrării populaţiei în căutare de locuri de muncă.

Cea mai favorabilă situaţie pentru zonă ar fi: să dispună de solide oportunităţi economice şi de locuri de muncă; impactul asupra mediului şi cel social generat de activitatea de

producţie să fie minim;



104

să aibe capacităţile şi resursele tehnice necesare pentru remedierea poluării istorice

11.2. Amplasamentul

Spaţiul pe care se propune realizarea investiţiei analizate a fost destinat prin PUG unor activităţi economice, cuprinzând activitaţi industriale, agroindustriale şi agricole. Terenul aferent investiţiei este proprietatea societăţii comerciale investitoare, iar cu cheltuieli minime se poate ajunge la realizarea funcţionalului, datorită faptului că pe amplasament există deja majoritatea aparatelor şi utilajelor, fiind nevoie numai de schimbări de fluxuri şi montarea unor utilaje necesare. 11.3. Obiectivele investiţiei Având în vedere faptul că în toate zonele de extracţie a ţiţeiului s-au dezvoltat astfel de instalaţii (zona Moineşti – Bacău, Ploieşti – Prahova, Ţicleni – Dolj, etc.), mai mult, în vestul României nu s-a realizat până acum o instalaţie care să realizeze reciclarea deşeurilor petroliere şi a uleiurilor uzate. În acest moment nu există la nivel european astfel de instalaţii (excepţie Bulgaria) deoarece s-a ignorat această sursă de materie primă. Există în România instalaţii de prelucrare care îşi aprovizionează materiile prime din Spania, Italia, Polonia, Belgia, Olanda etc. Funcţionarea unei astfel de instalaţii ar aduce un minim de dezvoltare a zonei, a unui funcţional care ar recicla reziduurile petroliere şi uleiurile uzate de zonă şi a celor adiacente, şi nu în ultimul rând de creare de profit. De asemenea, societatea îşi propune nu dezafectarea spaţiului, ci crearea unui funcţional care să constituie o sursă de transformare industrială a unor materii prime mai puţin convenţionale, dar suficient de ieftine. Acest deziderat poate fi realizat numai dacă vor fi îndeplinite următoarele condiţii: minimizarea impactului negativ asupra mediului, a materiilor prime

supuse prelucrării; respectarea angajamentelor de mediu asumate de România privind

reciclarea deşeurilor; introducerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) şi a tehnologiilor

în scopul reciclării deşeurilor; 11.4. Tehnici de tratare în vederea eliminării reziduurilor petroliere

În acest moment nu se cunosc tehnologii alternative de reintroducere în circuitul economic a acestor materii prime. Tehnologiile cunoscute sunt, în general, distructive, cu eliberare de alte noxe prin incinerare, depozitare controlată, etc. Având în vedere tehnologia, se pot reduce simţitor spaţiile de stocare a deşeurilor petroliere.

Chiar dacă în alte zone s-au structurat astfel de tehnologii, datorită costurilor extracţiei şi transportului, devine nerentabilă prelucrarea acestora.



105

11.5. Analiză multicriterială

Această analiză va avea la bază următoarele criterii: criterii de mediu:

reducerea cantităţilor de reziduuri petroliere, uleiuri uzate, deja existente

reducerea poluării produsă de aceştia criterii sociale:

aspecte sociale impactul lucrărilor de realizare a investiţiei asupra populaţiei din

zonă impactul costului investiţiei directe asupra situaţiei economice a

populaţiei din zonă criterii financiare:

nivelul investitiei 11.6. Concluziile analizei

În prezent, la nivel european, procesul de reciclare a reziduurilor petroliere şi uleiurilor uzate are un impact minim deşi este soluţia optimă atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic, de obţinere a unor produse energetice.

Principalele avantaje ale acestei metode de prelucrare sunt: procesul este simplu, ceea ce permite o exploatare uşoară; procesul nu provoacă poluare secundară; procesul nu conduce la obţinerea de produse colaterale; produsul comercial obţinut momentan are o bună piaţă de desfacere; costurile de exploatare sunt relativ reduse; costurile de realizare a proiectului sunt relativ reduse; impactul asupra populaţiei din zonă poate fi unul pozitiv prin crearea

de noi locuri de muncă; prin tehnicile folosite, poluarea în zona funcţionalului este minimă şi nu

va schimba în mod spectaculos situaţia actuală.

CAPITOLUL XII. MONITORIZAREA

12.1. Conformare BAT - BREF

În domeniul monitorizării, Comunitatea Europeană a pus la dispoziţie o documentaţie teoretică şi metodologică în ceea ce privesc tehnicile de prelevare şi monitorizare. Din informaţiile BREF pentru monitorizare reies următoarele recomandări:

asupra cerinţelor şi frecvenţelor prelevărilor, analizelor şi tipului de monitoring necesar, acestea fiind specifice fiecarui tip de proces;



106

cu privire la scopul şi frecvenţa (continuă sau discontinuă) monitorizării fluxurilor;

Monitorizarea trebuie făcută în toate momentele funcţionării (pornire, operare normală şi accidentală).

Sistemul de monitoring trebuie să permită un control adecvat atât al procesului tehnologic, cât şi al emisiilor de substanţe poluante.

Unele elemente ale sistemului de monitorizare pot include: monitorizarea continuă sau periodică ale emisiilor de substanţe; calibrarea şi intercalibrarea cu regularitate a echipamentelor de

măsurare; verificarea periodică a măsuratorilor prin realizarea de măsurători

comparative simultane; Monitorizarea formează o legatură între instrumentele de inventariere şi

cele operaţionale care se leagă de instrumentele strategice şi de siguranţă. Cantitatea de informaţie furnizată de instrumentele de inventariere este

colectată cu ajutorul sistemelor şi programelor de monitorizare. Cel mai important aspect este controlul operării corecte a proceselor de

producţie şi de tratare, pentru a vedea dacă scopurile de mediu stabilite sunt atinse şi pentru a identifica şi ajuta la urmărirea accidentelor (incidentelor).

Pentru a putea să existe o evaluare corectă şi eficientă sunt necesare date reale a efectelor activităţilor din cadrul unui amplasament industrial asupra mediului şi a oamenilor.

Astfel, este necesară aplicarea unui program regulat şi planificat de monitorizare şi prelevare de probe care să aibe în vedere urmatoarele:

surse punctiforme, fugitive şi difuze eliberate în atmosferă, apă sau sol; reziduuri, în special cele periculoase; contaminarea terenului, apei şi aerului; folosirea apei, combustibilului, energiei şi aerului; eliberare energie termică, zgomot, miros sau praf; efectele asupra mediului şi ecosistemului; accidente sau incidente din cadrul amplasamentului; reclamaţii din partea locuitorilor sau a comunităţii;

Monitorizarea include şi intreţinerea regulată, verificări vizuale şi pentru siguranţă.

Documentele de referinţă BAT – BREF specifică faptul că un număr redus de măsuratori la intervale mari de timp nu pot da o imagine reală asupra emisiilor.

Cuantificarea emisiilor trebuie să se bazeze pe un monitoring propriu care sa aibe la bază un plan masic complet, luand în considerare toate materiile care intră şi ies din proces.

Monitorizarea activităţii de pe amplasament se va efectua prin două tipuri de acţiuni: supraveghere din partea organelor abilitate şi cu atribuţii de control;

serviciul ACC din cadrul ARPM Cluj Napoca ARPM Comisariatul Judetean al Gărzii Naţionale de Mediu Inspecţia Apelor Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Inspecţia Sanitara



107

Inspectoratul de Stat în Construcţii automonitoringul variabilelor de proces constand în:

monitoringul emisiilor; monitoringul tehnologic; monitoringul variabilelor de proces; monitoringul închidere şi post închidere

12.2. Pentru faza de construcţie

Ca rezultat al activităţii de pregatire a utilajelor existente pentru lucrari mecanice (curatire rezervoare) va rezulta o oarecare cantitate de apa uzata care va fi colectata si depozitata in rezervorul H2 si va fi predata unui tert contractor autorizat.

Se are în vedere monitorizarea deşeurilor menajere şi a celor metalice şi nemetalice. Acestea se vor depozita în pubele separate şi vor fi predate către agenţi economici autorizaţi. 12.3. În timpul funcţionării

Automonitorizarea are urmatoarele componente:

monitorizarea emisiilor din apa evacuata; monitorizarea emisiilor de ardere provenite de la centrala termica; monitorizarea emisiilor de COV; monitorizarea emisiilor in sol; monitorizarea deseurilor generate; monitorizarea in perioadele de functionare anormala;

Monitoringul tehnologic are ca scop verificarea starii de functionare a componentelor activitatii:

operatiile de alimentare si depozitare a materiilor prime si auxiliare;

functionarea centralei termice; functionarea treseelor tehnologice; starea traseelor de agent termic; comportarea constructiilor; controlul intrarilor si iesirilor de deseuri si documentelor care le

insotesc.

12.3.1. Monitorizarea calităţii apelor Aquis-ul comunitar recomandă monitorizarea continuă cu prelevarea

probelor proportional cu debitul de apa evacuat, dar sunt acceptate şi prelevările de probe proportionale cu debitul, la intervale fixe.

Monitorizarea calităţii apelor uzate evacuate se efectuează: prin analize de laborator de specialitate după tehnici specificate de

STAS-urile în vigoare; cu laboratoare autorizate de Directia Apelor Crisuri, Oradea, judetul

Bihor. In urma activitatii ce se desfasoara pe amplasament rezulta ape uzate



108

menajere, ape uzate tehnologic si ape meteorice care sunt predate unor terti contractori.

Nu exista ape uzate deversate intr-un emisar natural. Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate se va

realiza cu frecventa stabilita de autoritatile in drept, functie de parametrii ce trebuie analizati.

12.3.2. Monitorizarea emisiilor in aer

12.3.2.1. Monitorizarea emisiilor COV

Pentru această etapă se impune respectarea Ordinului 1103/2002 al

MAPM care recomandă achiziţionarea unui analizor de COV-uri. Un analizor tip IU – 30 se poate achiziţiona şi se poate monta pe teritoriul funcţionalului, acesta măsurând în permanenţă emisiile.

12.3.2.2. Monitorizarea emisiilor de substante poluante din gazele de ardere

Aceste emisii se masoara cu stabilirea continutului de SO2, NOX, CO2, precum si continutul de oxigen al acestora.

Valorile vor fi exprimate in mg/Nm3 si se vor raporta la directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (Directiva IED).

12.3.3. Monitorizarea poluarii solului şi subsolului

Nivelul emisiilor de poluanti in sol se determina conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997.

In acest sens se vor efectua 4 foraje de control cu o adâncime de 6 m situate în puncte diferite, pentru crearea posibilităţii prelevării de probe de sol in vederea efectuarii observatiilor, având în vedere că apa freatică se găseşte la o adâncime de 4 m.

12.3.4. Nivel zgomot

Măsurătorile se vor efectua cu un decibelmetru la limita functionalului şi pe teritoriul acestuia şi se vor monitoriza de comun acord cu ARPM Cluj Napoca.

12.3.5. Gestionarea deşeurilor şi apei uzate

gestionarea tipurilor de deşeuri recepţionate şi generate va fi

monitorizată prin înscrierea într-un registru privind managementul deşeurilor, a cantităţilor de deşeuri generate, a operaţiunilor de valorificare şi depozitare, precum şi a detaliilor privind transporturile/societăţile care le preiau. evidenţa deşeurilor recepţionate şi generate va fi tinută lunar, conform

prevederilor HG nr. 856/2002 modificată şi completată de HG nr. 210/2007 şi va conţine următoarele informaţii:

tipul deşeului



109

cod deşeu conform HG nr. 856/2002 generatorul cantitatea data aprovizionarii/evacuarii modul de stocare modul de tratare cantitatea predata catre transportator/valorificator/eliminator date privind expeditiile respinse date privind orice amestecare a deseurilor

In mod similar, se procedeaza si in privinta apei uzate.

12.3.6. Monitorizarea materiilor prime, auxiliare, intermediare si finite

Se efectueaza rapoarte zilnice de productie care au la baza masuratori exacte ale cantitatilor aprovizionate/livrate, cu mantionarea documentelor transportului si a datelor de aprovizionare/expeditie similar cu evidenta deseurilor. 12.4. Pentru faza de închidere Se menţin spre monitorizare mărimile din timpul funcţionării, la care se adaugă materialele metalice şi nemetalice rezultate în urma reparatiei, conservarii sau pregatirea in vederea dezafectarii.

CAPITOLUL XIII SITUAŢII DE RISC

Într-o primă etapă se va încerca o inventariere a factorilor de risc şi apoi

descrierea calitativă şi cantitativă a efectelor, urmărindu-se în final, descrierea efectelor prevazute. 13.1. Riscuri tehnice/tehnologice. Factori de risc Pentru fiecare obiectiv sunt specifici anumiti factori de risc, functie de: natura materiilor prime echipamentele folosite masurile preventive luate calitatea personalului amplasamentul obiectivului

care pot conduce la evacuarea de poluanti cu concentratii mai mari decat cele normale, incendii, etc...



110

13.1.1. Deversarea accidentală de materii prime şi auxiliare sau produs finit Acestea pot aparea la nivelul bazinului de retentie sau pe teritoriul cailor de acces care formeaza bazinul de retentie majorat, in urma activitatilor de tancare sau alimentare a rezervoarelor de depozitare, ca urmare a: erorilor de supraveghere tehnologica sau de folosire a unor echipamente

necorespunzatoare (ex: furtun cu defectiuni de montaj) sau fabricate din material neadecvat, etansari defecte, etc...

Pentru evitarea poluarii se vor lua urmatoarele masuri: oprirea pompelor de vehiculare remedierea defectiunilor de etansare scurgerile accidentale vor fi recuperate si aduse la separatorul de

hidrocarburi H2 scurgerilor accidentale de produse petroliere coroziunii rezervoarelor de

depozitare sau din lipsa de supraveghere a incarcarilor Evitarea acestor categorii de pierderi este mult redusa prin:

controlul periodic al starii de calitate, a dimensiunilor prin masuratori ale grosimii peretilor sau a calitatii sudurilor;

scoaterea din circuitul operational a echipamentului respectiv pana la remedierea defectiunilor, masurile putand merge pana la oprirea temporara a activitatii.

reducerii eficientei separatorului de produse petroliere datorita colmatarii cu sediment, sau a descarcarii apei uzate sau a produsului petrolier recuperat

In acest scop, pentru mentinerea in functiune, se va prevede: monitorizarea incarcarii cu apa uzata, produse petroliere si

sedimente efectuarea descarcarii acestora ori de cate ori este necesar separarea fluxurilor de apa pluviala de fluxul de apa uzata

tehnologic pierderii de agent termic

Datorita automatizarilor cu care a fost prevazuta centrala termica, o defectiune de acest fel conduce la oprirea automata a fluxului de agent termic si a opririi alimentarii cu combustibil a arzatorului, a functionarii.

In cazul unei astfel de defectiuni se procedeaza la golirea completa a circuitului de agent termic, dupa care se efectueaza o proba de presiune cu aer pentru a localiza defectiunea, dupa care se face remedierea.

Agentul termic este considerat nepericulos, pierderile urmand a fi spalate cu apa si indreptate catre separatorul de produse petroliere. deversarii accidentale de saramura

Fiind o solutie nepericuloasa, deversarea se spala cu un flux de apa pentru evitarea cristalizarii, rezultatul spalarii fiind recuperat in separatorul H2. deversarii accidentale de acid sulfuric

In cazul in care, din cauze nedorite (defectarea circuitului de vehiculare) avem un astfel de eveniment se va interveni pentru neutralizarea pierderilor cu bicarbonat de sodiu (NaHCO3) sau bicarbonat de calciu [Ca(HCO3)2]



111

rezultatul neutralizarii (sarea nou formata) se spala cu un flux de apa si recuperata in separatorul H2.

13.1.2. Majorarea emisiilor gazoase

Dacă în urma măsuratorilor efectuate cu detectorul de COV-uri se constată o creştere a acestora, pot exista două situaţii:

a) defectarea sistemului de condensare a vaporilor rezultati din procesul de separare din reactoarele R1 si R2 prin defectarea condensatorului S.

b) lipsa de etanseitate a circuitului de recuperare vapori rezultati din respiratia rezervoarelor În aceste cazuri se determina punctul în care s-a produs defecţiunea,

după care se remediază. c) epuizarea (otrăvirea) adsorbantului

Remedierea se face dupa oprirea oricarei vehiculari de produse petroliere, astfel ca emisia de COV sa fie minimă, după care se izoleaza adsorberul şi se procedează la înlocuirea adsorbantului cu altul proaspăt, dupa care se repune în funcţiune sistemul.

d) funcţionarea defectuoasă a centralei termice Există posibilitatea defectării automatizărilor care ţin în functiune, in

conditii, optime centrala termica. Pentru remediere se opreste functionarea acesteia, se determina defectiunea, se repara si se repune in functiune.

13.1.3. Managementul riscurilor tehnice/tehnologice Actele normative aplicabile sunt: Legea nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a

instalatiilor sub presiune, a instalatiilor de ridicat si aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificarile si completarile ulterioare (HG nr. 1407/2008). HG nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe

piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in medii explozive. Legea nr. 440/2002 privind aprobarea OUG nr. 95/1999 privind

calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale.

13.2. Factorii de risc

Într-o primă etapă se va încerca o inventariere a factorilor de risc şi apoi

descrierea calitativă sau cantitativă a efectelor, urmarindu-se, în final, descrierea măsurilor prevăzute.

Factorii de risc specifici acestui obiectiv pot fi determinaţi de: a. erori în supravegherea activităţilor tehnologice specifice b. apariţia accidentală a unui incendiu c. lipsa de protecţie antiseismică

În categoria erorilor referitoare la supravegherea tehnologică vom putea enumera:

deversarea accidentală de produse petroliere pe zonele carosabile sau



112

adiacente în timpul operaţiilor de tancare sau alimentare a rezervoarelor de depozitare.

Pentru a evita aceste riscuri sunt prevăzute următoarele măsuri tehnice: oprirea automată a pompei de alimentare a rezervoarelor transferul produselor petroliere la alte rezervoare de depozitare prin

circuit etanş; scăpările tehnologice tolerate, sunt recuperate şi aduse la

separatorul de hidrocarburi. scurgeri accidentale de produse petroliere la nivelul rezervoarelor de

depozitare; Evitarea acestor categorii de pierderi, este mult redusă prin operarea corespunzătoare a traseelor cu produse petroliere şi rezervoarelor, precum şi dimensionarea integrală a eventualelor scăpări. O defecţiune în acest sistem obligă la oprirea activităţii staţiei până la repararea sistemului.

reducerea eficienţei separatoarelor de produse petroliere, datorită întârzierii golirii la timp a compartimentelor specifice; Exploatarea acestora va trebui astfel facută încât să ia în consideraţie

timpii tehnologici de reţinere - depunere, iar contractele cu societatea de preluare a acestora sa prevadă un calendar exact al preluărilor.

majorarea emisiilor gazoase în cazul avarierii sistemului de recuperare a vaporilor.

Pentru ipoteza apariţiei unui incendiu, vom considera suficiente recomandarile PCI specifice domeniului şi a echipamentului minim din dotare pentru combaterea acestuia. Referitor la măsurile în caz de seism, precizăm că toate lucrările subterane şi supraterane vor trebui calculate corespunzător Normativului P100/1992, responsabilitatea revenind exclusiv proiectantului şi executantului.

PLANURI DE INTERVENŢIE ÎN CAZUL UNOR INCIDENTE MAJORE

13.2.1. Deversarea de cantităţi mari de produse petroliere prin spargerea unui rezervor Întreaga cantitate de produs petrolier va inunda interiorul cuvei de retenţie, care datorită construcţiei, aceasta va colecta în totalitate în H2. De aici produsul petrolier se recuperează prin vidanjare după care se depozitează în siguranţă în alt rezervor. Pe suprafaţa cuvei de retenţie se vor depune substanţe absorbante pentru reţinerea urmelor de produs petrolier, după care acestea se colectează în saci pentru predarea la un incinerator autorizat. 13.2.2. În eventualitatea apariţiei unui incendiu În acest caz se respectă următoarele reguli:

personalul neautorizat (vizitatorii) sunt evacuaţi de pe teritoriul funcţionalului.

echipa de intervenţie instruită în acest sens va izola sectorul unde



113

s-a produs evenimentul şi se va anunţa la 112 evenimentul. din vasul de stocare spumă chimică V9, aceasta se va pompa către

locul incidentului, pentru limitarea pagubelor până la sosierea detaşamentului de pompieri militari.

13.3. Evaluarea concentraţiilor poluanţilor în ipoteza riscului

a. Concentraţiile poluanţilor la emisie

Se consideră că sursele de poluare acţionează simultan numai un timp determinat.

În acest caz, cum am arătat anterior

CCOVmax = 59,1 mg/m3

Deşi nu poate fi considerat un accident major, este obligatoriu să se menţină în funcţionare sistemul de recuperare a vaporilor, reducând încărcarea cu COV a atmosferei.

Se recomandă remedierea defecţiunilor la apariţia acestora şi întreruperea activităţii până la realizarea totală a dezideratului.

Emisiile poluante datorate tuturor surselor, admiţând ipoteza defectării sistemului, poate constitui unul din scenariile ce pot fi incluse în categoria de risc tehnologic. Pentru această ipoteză, sursele de emisie vor fi cumulate, considerate ca o sursă punctiformă, caracterizată prin urmatorii parametrii:

ECOV max = 533,8 mg/s Hmed = 4 m D = 2½ ”

TabeI 13.1. Concentraţiile maxime la imisie

în cazul riscului [µ.g/m3]

Clasa de dispersie Poluant

I II III/1 III/2 IV V Cintervenţie

COV 7800 4500 3800 4700 7600 10700 6000;T = 1/2 h Ord. MS 981/93

COV- compuşi organici volatili

Aceste valori maxime ale concentraţiilor la imisie se regăsesc în diagrama din capitolul anexe.

Rezultatele obţinute arată că numai la clasele de stabilitate I, IV şi V se vor depăşi valorile normate pentru COV şi în acest caz rămâne valabilă recomandarea ca în cazul defectării sistemului de recuperare a vaporilor să fie oprită alimentarea cu produse petroliere pană la repararea acestuia.

Pe de altă parte se poate face precizarea că această investiţie nu intră sub incidenţa HG nr.95/2003, deoarece capacitatea este mai mică de 5000 tone, iar aceste produse nu pot iniţia un accident major în zona obiectivului.



114

CAPITOLUL XIV.

PLANUL DE INCHIDERE AL AMPLASAMENTULUI

Există posibilitatea, în urma unor motive obiective, ca, la un moment dat, instalatia de producere a combustibilului sa nu-si mai justifice activitatea.

Dintre motive putem menţiona; lipsa materii prime; lipsa piata de desfacere; defectiuni majore ce trebuie remadiate in timp indelungat; hotararea unor autoritati cu putere de decizie in acest sens;

La luarea deciziei de inchidere a activitatii desfasurate se va avea in vedere derularea urmatoarelor: activitati preliminare pentru pregatirea instalatiilor si echipamentelor; incetarea activitatii de producere a combustibilului; activitati de conservare a unor echipamente; activitati de demontare utilaje si echipamente care pot fi valorificate; activitati de dezafectare; activitati de demolare; activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului;

14.1. Acţiuni preliminare pentru încetarea activităţii elaborarea unor studii preliminare pentru stabilirea impactului tehnic,

social si economic al deciziei de inchidere a activitatii; elaborarea unui proiect de inchidere a activitatii cu masurile de PSI si

de securitate a muncii.

14.1.1. Inchiderea

Pentru a preveni aparitia unor eventuale accidente ecologice se vor lua urmatoarele masuri de siguranta: se va prelucra intreaga cantitate de materie prima existenta (daca este

posibil) astfel ca, pe teritoriul functionalului, sa nu mai existe deseuri petroliere si/sau uleiuri uzate, ci numai produs finit;

apa uzata colectata va fi predata unui tert contractor in vederea eliminarii/prelucrarii;

toate circuitele de produse petroliere vor fi asigurate prin blindare si sigilare pentru prevenirea scurgerilor accidentale; deblindarea acestora si repunerea in functiune a circuitului se va efectua numai in cazul unei actiuni de expediere a combustibilului;

centrala termica va fi oprita din functionare si conservata, conform prescriptiilor fabricantului;

se vor scoate de sub tensiune toate utilajele consumatoare de curent electric, urmeaza a fi recuplate in caz de necesitate, dar numai acel utilaj cu care se lucreaza. Se va pastra iluminatul ambiental.

vor fi monitorizate cantitatile de combustibil pana acand, datorita expeditiilor acestuia, se va epuiza;



115

se vor lua masuri de depozitare in siguranta a materiilor prime ramase; se vor efectua lucrari de intretinere pentru mentinerea in perfecta stare

de functionare a instalatiei. In cazul in care nu se mai justifica repornirea se trece la faza de post

inchidere si conservare a instalatiei. 14.1.2. Post inchiderea

In aceasta faza se vor lua urmatoarele masuri:

curatarea vaselor in care raman materiale solide semisolide sau lichide. Lichidele recuperate se vor colecta in butoaie sau recipienti etansi

specializati si se vor depozita temporar pe platforma betonata existenta in vederea predarii unor terti contractori. valorificarea substantelor chimice ramase neutilizate catre diferiti

utilizatori, pana la epuizarea stocului; dupa epuizarea stocului se vor curata toate utilajele, conductele de

legatura, precum si rezervoarele care au servit drept vase de depozitare; predarea catre un tert contractor al apei uzate si a sedimentelor; uleiurile recuperate din instalatie se vor valorifica catre terti, la firme

specializate, autorizate in reconditionarea sau eliminarea lor. 14.2. Dezafectarea functionalului În cazul în care obiectivul de investiţii nu-si mai justifica mentinerea pe amplasament, urmează a fi dezafectat urmand urmatoarele etape: solicitarea acordului autorizatiei de mediu in vederea dezafectarii; componentele metalice din care a fost format funcţionalul vor fi

valorificate prin centrele de achiziţie şi reciclare; dupa decuplarfea de la retea se vor demonta instalatiile electrice; componentele nemetalice (cuvă retenţie, platforme betonate, zidărie,

etc.) vor fi predate către o firmă specializată de ecologizare; centrala termica si utilajele dinamice vor fi valorificate catre firme

interesate de achizitionarea lor. 14.3. Activitati de demolare

Componentele nemetalice (cuva de retentie, platforme betonate, zidarie, etc...) vor fi dezafectate de catre un prestator şi vor fi predate către o firmă specializată.

După dezafectarea funcţionalului se vor face analize ale solului, în vederea stabilirii infestării cu produse petroliere. Pot exista două situaţii:

- cazul în care există o infestare a solului. În acest caz o firmă specializată în ecologizare va efectua o decopertare a terenului cu înlocuirea cu sol curat (refacerea amplasamentului).

- cazul de neinfestare a solului. Acest caz poate conduce la desfăşurarea unor activităţi ulterioare normale d.p.d.v. economic, inclusiv de desfăşurare a unor activităţi agricole.

S-a stabilit, în urma unor analize, că atât solul, subsolul cât şi apa



116

freatică nu au fost afectate la un depozit de combustibili şi carburanţi care a funcţionat timp de 30 de ani în raza municipiului Craiova. În tabelul ce urmează vom prezenta rezultatele analizelor probelor de sol şi compararea acestora cu pragurile de alerta şi de intervenţie specificate de Ordinul 756 /1997.

Tabel 10.26. Valori medii ale poluanţilor – mg/kg masă uscată

Poluant Valoare obţinută Prag alerta Prag

intervenţie Ulei mineral 66,6 1000 2000

Hidrocarburi aromatice volatile (HAV) - Benzen - Toluen

- Etilbenzen - Xilen

<0,05 <0,05 <0,05 <0,05

0,5 30 10 15

2,0 100 50 25

Hidrocarburi aromatice polinucleare (HAP) - Naftalina - Fenantren - Antracene

- Fluoraten - Chrisen

- Benzoantracen - Benzofluoraten

- Indeno (1,2,3) piren

Metale - Mercur

- Arsen - Cadmiu

- Crom - Cupru - Nichel - Zinc

3,86 3,4 0,3

0,02 0,13 0,06

< 0,03 <0,03 <0,03

< 0,02 2,7

< 1,0 <2,0 24 30

25 5 5 10 10 5 5 5

5

4 25 5 10 250 200

700

150 50 50 100 100 50 50 50 50

10 50 10 20 500 500

1500 Valorile normate sunt conforme cu Ordinul 756/1997, considerându-se

pragurile de alertă şi de intervenţie pentru folosinţe mai puţin sensibile. Acest experiment poate conduce la o concluzie foarte importantă şi

anume că o astfel de activitate nu afectează solul timp de 20 – 30 de ani dacă echipamentul utilizat este întreţinut corespunzător, iar operarea acestuia are loc conform prescripţiilor tehnologice.

Clădirile existente pe amplasament se pot păstra, eventual cu schimbarea destinaţiei.

În urma acestor operaţiuni, datorită faptului că se va folosi personal muncitor vor apărea şi deşeuri menajere care vor fi îndreptate către o societate de colectare.

Lucrarile vor fi efectuate numai cu personal calificat si instruit in problematici PSI si de securitatea muncii.

Pe tot parcursul procesului de dezafectare se va asigura paza continua a obiectivului in vederea impiedicarii furturilor.

Având în vedere că operaţiunea de dezafectare durează 30 de zile, rezultă în urma operaţiunii următoarele cantităţi aproximative de deşeuri:



117

Materiale Cantitate Cod deşeu

Valorificare

Ape uzate 20.000 litri - Epurare Impurităţi mecanice 331,8 kg 140604 Incinerare

Deşeuri metalice 30.000 kg 16 01 17 17 04 05 Centre de colectare

Deşeuri nemetalice (beton) 20.000 kg 17 01 01 Depozitare

controlată Centrală termică 1 buc Vânzare

CAPITOLUL XV DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

15.1. Dificultăţi tehnice

O primă observaţie se referă la conţinutul cadru precizat de Ordinul 860/2003 faţă de care colectivul de elaborare a fost nevoit să ia urmatoarele decizii: ordonarea capitolelor şi paragrafelor, urmărind succesiunea logică de

obţinere a informaţilor atât prin calcul cât şi de la autorităţi adaptarea conţinutului cadru la dimensiunile ecologice ale investiţiei

analizate evaluarea fondului de poluare prin metode analitice bazate pe informaţii

din teren, suficient de exacte în locul unor date experimentale pe care presupuneam că le găsim la autorităţile locale O a doua observaţie reprezintă de fapt o constatare fericită şi se referă

la faptul ca exigenţele globale ale ordinului amintit personalizează foarte mult investiţia analizată din punct de vedere ecologic, eliminând posibilitatea tratării superficiale a studiilor de impact.

15.2. Dificultati practice

Deoarece, pentru elaborarea documentaţiei sunt necesare foarte multe

informaţii din domenii colaterale, se face propunerea că pentru obţinerea informaţiilor să se fixeze o taxă care să motiveze funcţionarul public să pună la dispoziţie în timp util date necesare.



118

CAPITOLUL XVI CONCLUZII

Analiza detaliată a calităţii factorilor de mediu în prezent şi cu aportul

poluant al STAŢIEI DE COLECTARE PENTRU PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE ce face obiectul studiului, a pus în evidenţă faptul că, prin gestionarea corectă a acestei staţii, poluanţii induşi sunt la limita inferioară, neputând afecta calitatea factorilor de mediu din zona de amplasament.

Pentru a aduce argumente suplimentare privind impactul asupra mediului vom utiliza „lista de control” privind factorii de impact social şi de sănătate specifici obiectivului analizat conform normativelor Comunităţii Europene.

16.1. Factori legaţi de proiect

16.1.1. Comportă construcţia obiectivului stocarea, manipularea sau transportul de substanţe periculoase (inflamabile, explozive, toxice, cancerigene sau mutagene ? ................................................................Da/Nu

16.1.2 Comportă exploatarea obiectivului generarea de radiaţii electromagnetice sau de altă natură care ar putea afecta sănătatea umană sau echipamentele electronice invecinate? ..........................................Da/Nu 16.1.3 Comportă obiectivul folosirea cu regularitate a unor produse chimice pentru combaterea daunătorilor şi a buruienilor? ...................Da/Nu

16.1.4 Poate suferi obiectivul o avarie în exploatare care n-ar putea fi stapanită prin măsurile normale de protecţia mediului?.......................Da/Nu

Pentru evaluarea răspunsurilor de la paragraful 1 punctajul acordat este +0,5 pentru răspunsuri cu Nu şi -0,5 pentru răspunsuri cu Da.

R1 = 1 x Da + 3 x Nu = 1 x (-0,5) + 3 x 0,5 = 1,00 16.2. Factori legati de amplasare

16.2.1 Este amplasat obiectivul în vecinătatea unor habitate importante sau valoroase?...................................................................................... Da/Nu

16.2.2 Există în zonă specii rare sau periclitate?..........................Da/Nu 16.2.3 Este amplasat obiectivul într-o zonă cu condiţii atmosferice

nefavorabile (inversii de temperatură, ceaţă, vânturi extreme)? .............Da/Nu Pentru evaluarea răspunsurilor de la paragraful 2, punctajul acordat este +0,2 pentru răspunsuri cu NU şi -0,2 pentru răspunsuri cu Da.

R2 = 1 x Da + 2 x Nu = 1 x (-0,2) + 2 x 0,2 = 0,20

16.3. Factori legaţi de impact 16.3.1 Ecologie 16.3.1.1. Ar putea emisiile să afecteze negativ sănătatea şi bunăstarea oamenilor, fauna sau flora, materialele şi resursele?............................Da/Nu 16.3.1.2 Ar fi posibil ca, datorită condiţiilor atmosferice naturale să aibă loc o staţionare prelungită a poluanţilor în aer?............................................Da/Nu



119

16.3.1.3 Ar putea determina obiectivul modificări ale mediului fizic care ar putea afecta condiţiile microclimatice?.................................................Da/Nu Pentru evaluarea răspunsurilor de la paragrafuI 3.1. punctajul acordat este +0,1 pentru răspunsuri cu Nu şi -0,1 pentru răspunsuri cu Da.

R3.1. = 0 x Da + 3 x Nu = 0 + 3 x 0,1 = 0,30

16.3.2. Sociali şi de sănătate

16.3.2.1 Va exista un efect asupra caracterului sau percepţiei zonei? ...Da/Nu 16.3.2.2 Va afecta proiectul în mod semnificativ condiţiile sanitare?.....Da/Nu 16.3.2.3 Se vor cumula efectele cu cele ale altor proiecte?.....................Da/Nu

Pentru evaluarea răspunsurilor de la paragraful 3.2. punctajul acordat este +0,5 pentru răspunsuri cu Nu şi -0,5 pentru răspunsuri cu Da.

R3.2. = 2 x Da + 1 x Nu = -2 x 0,5 + 1 x 0,5 = -0,50 16.4. Consideraţii generale 16.4.1. Va necesita proiectul o modificare a politicii de mediu existentă?.............................................................................................Da/Nu

16.4.2 Comportă obiectivul efecte posibile care sunt foarte incerte sau care implică riscuri unice sau necunoscu............................................Da/Nu 16.4.3 Va crea obiectivul un precedent pentru acţiuni viitoare care, în mod individual sau cumulativ, ar putea avea efecte semnificative?........Da/Nu Pentru evaluarea răspunsurilor de la paragraful 4 punctajul acordat este +0,5 pentru răspunsuri cu Nu şi -0,5 pentru răspunsuri cu Da. R4 = 0 x Da + 3 x Nu = 0 + 3 x 0,5 = 1,50

R = R1 + R2 + R3.1. + R3.2. + R4 = 1 + 0,2 + 0,3 - 0,5 + 1,5 = 2,5

Conform cerinţelor, aceasta matrice poate întruni un scor cuprins între -6 şi +6, iar obiectivul nu poate funcţiona la scoruri mai mici de -3, iar pentru scoruri pozitive funcţionarea acestuia este benefică comunităţii, situaţie în care se află şi scorul obţinut pentru obiectivul analizat.

Având în vedere prognoza impactului asupra factorilor de mediu cu luarea în considerare a unui cumul între poluarea de fond şi aportul poluant al investiţiei, precum şi rezuItatul aplicării listei de control, se apreciază ca sunt îndeplinite condiţile legale pentru eliberarea Acordului de Mediu.



120

CAPITOLUL XVII REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

17.1. Descrierea activităţii

17.1.1. Obiectivul proiectului Prin transpunerea acquis-ului comunitar, România a acceptat şi adoptat noi legi şi standarde privind calitatea mediului. Implementarea obiectivelor europene reprezintă o schimbare radicală în politicile naţionale şi în modul de abordare a problematicii de mediu, schimbare ce se va aplica cu costuri investiţionale consistente şi pe termen lung. Obiectivul proiectului il reprezintă conformarea cu cerinţele de mediu impuse de legislaţie prin reducerea cantităţilor de deşeuri rezultate în urma activităţii umane şi reciclarea acestora. 17.1.2. Entitatea care implementează proiectul S.C. PEROM PROD S.R.L., cu sediul social în sat Almaşu Mare nr. 134/A, comuna Balc, judeţul Bihor, înregistrată la O.R.C. Bihor sub nr. J05/1860/18.05.1993, CUI RO6735516, având administrator unic ing. Vasi Robert Marian, identificat cu C.I. seria XH nr. 436280, eliberat de Poliţia Marghita, jud. Bihor, e-mail: [email protected], web: wwwperom.com.go, tel/fax: 0359 447940, mobil: 0755 113 833. 17.1.3. Descrierea proiectului Titularul şi-a propus realizarea, pe amplasamentul unui fost depozit de produse petroliere, a unui funcţional pentru producerea de combustibil pentru centrale termice, pentru care se solicită Acordul de Mediu în baza documentaţiilor depuse. Datorită cerinţelor de piaţă societatea îşi propune obţinerea acestor combustibili din materii prime neconvenţionale cum sunt reziduurile petroliere şi uleiurile uzate. Investiţia constă în transformarea unui vechi depozit de carburanţi, prin schimbare de fluxuri tehnologice, într-o instalaţie de producţie, construirea de drumuri de incintă, parcări precum şi reţele tehnico-edilitare necesare funcţionării investiţiei, pe un teren în suprafaţă de 8022 mp. Pentru desfăşurarea activităţii sunt prevăzute următoarele faze principale de producţie: aprovizionarea şi stocarea materiilor prime; prelucrarea acestora la produse intermediare; condiţionarea produselor intermediare la produs finit – combustibil

lichid PETROPEROM; recuperarea şi eliminarea produselor colaterale şi a deşeurilor.



121

17.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuaţi în mediu Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a intocmit cu respectarea prevederilor ordinului MMP nr. 135/2010 privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu; structura raportului respectă ghidul metodologic conform Ordinului MAPM nr. 863/2002 şi Îndrumarul pentru raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, întocmit de ARPM Cluj-Napoca.

Pentru determinarea nivelului de poluare la emisie au fost făcute calcule de evaluare în funcţie de productivitate, consumuri tehnologice, factori de emisie disponibili, tipul echipamentului de depoluare prevăzut. Pentru determinarea concentraţiilor de poluanţi s-a folosit un model matematic al câmpurilor de concentraţii.

Sistemul de coordonare a fost ales în aşa fel încât să fie cuprinsă întreaga zonă posibil afectată.

Calculele de dispersie au fost făcute inclusiv în condiţii meteorologice extreme şi de funcţionare simultană şi la maxim a tuturor utilajelor tehnologice, pentru a se obţine concentraţiile maxime ce se pot înregistra.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

IMPACTUL ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER Principalii poluanţi pentru aer sunt: gazele de ardere (CO, NOx, SOx) şi pulberi rezultate din arderea

combustibilului lichid la centrala termică vor fi evacuate în atmosferă printr-un coş de fum de înălţime corespunzătoare care să asigure dispersia optimă a acestora în atmosferă. Având în vedere faptul că procesele de ardere se desfăşoară asistat şi acţionat de sisteme automate de urmărire, control şi execuţie, se poate aprecia că valorile ce vor fi înregistrate la emisie vor fi sub limitele admise. compuşii organici volatili (COV) rezultaţi pe parcursul prelucrării de

materii prime şi intermediare şi de la respiraţia rezervoarelor. Pentru aceştia s-a propus un procedeu de adsorbţie controlată într-un adsorber care foloseşte ca adsorbant granule de cărbune activ.

IMPACTUL ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APĂ apele tehnologice uzate – se depozitează controlat într-un rezervor

cu recuperator de produse petroliere, antrenate, de unde se pompează şi se predau unui terţ contractor în vederea eliminării. apele uzate menajere – provenite de la grupurile sanitare se

colectează într-o reţea de canalizare centralizată şi se evacuează într-un bazin vidanjabil subteran. Vidanjarea se face la solicitarea beneficiarului, de către firme specializate în vederea epurării. apele pluviale colectate de pe platformele betonate şi cuva de retenţie sunt îndreptate

către rezervorul de ape uzate sau, în cazul în care sunt convenţional curate, către rezervorul de ape meteorice;



122

colectate de pe acoperişuri sunt considerate convenţional curate şi sunt îndreptate către un emisar natural. Se va monitoriza în permanenţă calitatea apelor şi se va verifica modul

de încadrare a indicatorilor faţă de limita admisă conform NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002. deşeurile menajere - se vor depozita temporar în mijloace de depozitare adecvate

pentru fiecare tip de deşeu, până la predarea lor către un colector autorizat;

tehnologice – se colectează selectiv şi se predau unor terţi contractori în vederea eliminării şi/sau valorificării.

IMPACTUL ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL Ţinând cont de faptul că: întreaga suprafaţă funcţională este acoperită prin betonare, deci

posibilitatea de impurificare a solului – subsolului este minimă. prin proiect se are în vedere captarea şi reţinerea noxelor ce vor fi

evacuate în atmosferă. În urma calculelor de dispersie efectuate a rezultat că valorile concentraţiilor nu vor depăşi valorile maxim admise în nici una din situaţiile analizate. deşeurile rezultate sunt colectate separat pe categorii şi coduri de

deşeuri şi depozitate controlat pe suprafeţe betonate şi în recipienţi corespunzători. prin întreţinerea corespunzătoare a suprafeţelor active betonate şi a

reţelelor de canalizare, solul este protejat de pierderi de produse toxice şi de activitatea neglijentă a omului.

Se apreciază că viitoarea activitate nu va afecta solul. IMPACTUL ASUPRA NIVELULUI DE ZGOMOT DIN ZONĂ Utilajele de producţie sunt echipate cu motoare electrice, deci nivelul de zgomot este redus, apreciindu-se că nivelul de zgomot se va încadra în limitele admise. CONCLUZII Societatea se va certifica conform celor mai bune practici europene şi va avea un sistem de management al mediului după ultimele cerinţe. Ocrotirea mediului înconjurător se va rezolva cu personal specializat din cadrul societăţii care va elabora: regulamente interne ale societăţii regulamente de funcţionare directive pentru control continuu şi periodic regulamente interne şi prevederi pentru cazuri de avarii, pericole, etc.

Factorii de mediu vor fi monitorizaţi permanent pentru prevenirea oricăror depăşiri a limitelor de noxe admise de legislaţia în vigoare. În condiţiile aplicării măsurilor prevăzute prin proiect şi în condiţiile de exploatare şi întreţinere corespunzătoare a utilajelor şi instalaţiilor prevăzute, se poate aprecia că impactul aupra mediului se va încadra în limitele admise.



123

CAPITOLUL XVIII CONSIDERAŢII FINALE

Prezentul „Studiu de evaluare a impactului asupra mediului” în vederea obţinerii Acordului de mediu pentru STAŢIA DE COLECTARE PENTRU PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE cu obţinerea de combustibil lichid tip PETROPEROM a fost elaborat în conformitate cu HG 445/2009. Proiectant general, Proiectant de specialitate, Ing. Dipl. Prof. Dr. Ing. Căzănescu Stelian Miron Popescu



124



125

V9

V8V7

R 2

R 1

V6V5 V4

V3 V2 V1

H 1H

H 2H

P 1

P 2la H2

la H2

la rampa

C

SCHEMA TEHNOLOGICA



126



127

1. Faza apoasa2. Faza solida (nisip)3. Produs petrolier

1

2

3

3

4

5

66

.. .... ...

... .

.. .... ...

... .

.. .... ...

... .

.. .... ...

... .

.. .... ...

... .

.. .... ...

... .

.. .... ...

... .

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

. . . ..... . .. ..

... .

... . .

....

... .

... . .

....

... .

... . .

....

... .

... . .

. ...

... .

... . .

....

... .

... . .

....

... .

. .. . .

....

. ..

..... .

.. .

.

. ..

..... .

.. .

.

. ..

..... .

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

. ..

....

..

.. .

.

7REPREZENTARE H2

4. Deversor (sicana)5. Perete H26. Guri de incarcare/golire7 Placa betonata

LEGENDA



128

FLUX TEHNOLOGIC

V9

V8V7

R 2

R 1

V6V5 V4

V3 V2 V1

H 1H

H 2H

P 1

P 2la H2

la H2

la rampa

CS



129

NOTĂ EXPLICATIVĂ

V1, V2, V3 - rezervoare stocare produs finit V4 - rezervor pentru condiţionare V5, V6 - rezervoare pentru stocarea produselor intermediare R1, R2 - reactoare V7 - rezervor pentru produse volatile şi depresanţi H1 - rezervor pentru stocarea materiei prime H2 - rezervor pentru stocarea apelor reziduale V8 - rezervor pentru stocare soluţie NaCl V9 - rezervor pentru stocare spumă chimică S - răcitor condensator C - centrală termică P1 - pompă vehiculare materii prime şi intermediare P2 - pompă vehiculare produs finit

- circuit agent termic - ape reziduale

- apă de răcire



130

Modul de selectare BAT

Cele mai bunetehnici

Cea mai bunaoptiune de mediu

Nevoi locale de mediu

Cost

Emisii



131

Fluxul apelor uzate pe amplasament

H3H 2

P4

la H1

P3 - pompa vehiculare apa uzataP4 - pompa vehiculare produs petrolier recuperat

1 - cuva de retentie2 - platforma betonata bordurata (cuva de retentie majorata)3 - rigola de captare a apelor4 - conducta de captare a apelor uzate tehnologice

sens de curgere natural -2

3

4

1



132

5 3

4

6

2 1

C7

3 - Cladire birouri4 - Atelier mecanic5 - Sopron

1 - Magazie2 - Bazin de retentie 6 - Platforma betonata

7 - Acces



133

staŢie de colectare pentru procesare de produse Şi...

Documents