Stiri 12 aprilie 2021, a doua parte

Proprietarul Ursus Breweries vrea să intre în Topul celor mai vândute 10 beri din lume cu o marcă Bloomberg FOTO Proprietarul Ursus Breweries vrea să intre în Topul celor mai vândute 10 beri din lume cu o marcă Florentina Dragu scris astăzi,

Asahi Group Holdings, proprietarul Ursus Breweries, vrea să intre în topul celor mai vândute 10 beri din lume cu marca japoneză premium Asahi Super Dry (FOTO ), potrivit noului CEO, Atsushi Katsuki, care vede o revenire puternică a cererii de bere după ridicarea restricțiilor. Chiar și după ce a pierdut din cota de piață în Japonia în fața rivalilor și a raportat un profit în scădere cu o treime, Katsuki consideră că obiectivul poate fi atins până în 2030, cu ajutorul unei strategii axate pe consumatorii urbani din Europa și China.

“S-ar putea să dureze câțiva ani, dar credem că există o mare oportunitate de extindere ca bere premium de înaltă calitate în orașele mari din țările unde suntem prezenți”, spune Katsuki într-un interviu pentru Bloomberg. Asahi Super Dry, cea mai vândută bere din Japonia, se află în prezent pe locul 19 în clasamentul global în funcție de volume. Compania niponă se confruntă cu o competiție ridicată în încercarea de a intra în Top 10, din partea unor mărci ca Budweiser sau Heineken, cărora li se adaugă beri chinezești precum Tsingtao, susținute de volumele mari vândute pe piața internă.

Katsuki, care a preluat conducerea Asahi luna trecută, preconizează că cererea pentru bere va crește puternic după ridicarea restricțiilor, pe fondul

1

nevoii de socializare acumulate în ultimul an. Compania japoneză a fost afectată vizibil de pandemie, în condițiile în care se bazează pe restaurante pentru aproape 50% din venituri, mult mai mult comparativ cu rivalul compatriot Kirin Holdings. Profitul Asahi a scăzut cu 30% anul trecut, iar vânzările cu 2,6%.

Lovitura dată de pandemie s-a suprapus cu o creștere a cheltuielilor cu extinderea afacerilor internaționale la peste 20 miliarde de dolari în ultimii ani. În 2017, japonezii au preluat mai multe afaceri intrate în portofoliul AB InBev după fuziunea acestuia cu SABMiller, printre care și Ursus Breweries, numărul 1 pe piața berii din România, într-o tranzacție de 7,3 miliarde de euro.

Datoriile companiei au crescut la șase ori valoarea veniturilor în ultimul an fiscal, după achiziția, în 2019, a subsidiarei australiene a AB InBev, într-o tranzacție de peste 11 miliarde de dolari. Producătorul de bere intenționează să reducă nivelul datoriilor până la de trei ori valoarea veniturilor în următorii trei ani, astfel că o nouă achiziție majoră este puțin probabilă până atunci, a precizat Katsuki. FOTO Proprietarul Ursus Breweries vrea să intre în Topul celor mai vândute 10 beri din lume cu o marcă

Portofoliul producătorului de carne Transavia a trecut de 80 de milioane de euro, Anca Olteanu , 12 Apr 2021 - Știri și Noutăți

Compania Transavia, producător de carne de pasăre, care deţine brand-ul Fragedo, alături de Libertan și alte mărci, are o valoare cumulată a portofoliului de 81 de milioane de euro, în creștere cu 8 milioane de euro faţă de anul anterior.

Transavia are peste 2.400 de angajați, care activează preponderent în cele 29 ferme de creștere a păsărilor și patru ferme de producție vegetală, o fabrică de nutrețuri combinate, trei abatoare de ultimă generație și o fabrică de procesare a cărnii.

Fermele Transavia sunt localizate în 8 județe din România, unde anual se produc peste 100.000 de tone de carne de pui. Produsele companiei sunt prezente în majoritatea lanțurilor de retail modern prin brand-urile Fragedo,

2

Libertan și Papane. Peste 25% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene, precum Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda, Ungaria, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Spania și Croația, dar și pe continentul african, zona Mării Mediterane sau CSI.

Transavia celebrează anul acesta 30 de ani de activitate pe piaţa românească și internaţională.

Valoarea portofoliului Transavia, 81 milioane de euro în 2020 , 12 Apr 2021 | de Simona Popa

Lider al industriei locale de carne de pasăre, cu capital 100% românesc, Transavia ocupă locul al patrulea în clasamentul celor mai valoroase portofolii de mărci publicat de Brand Finance România, ediţia 2021.

În raportul anual privind cele mai valoroase și puternice branduri românești, portofoliul companiei controlată de familia Popa are o valoare cumulată de 81 de milioane euro, în creștere cu opt milioane de euro faţă de ediţia precedentă.

„Am primit cu satisfacţie clasamentul 2021 publicat de Brand Finance, o confirmare a importanţei investiţiilor noastre în imagine și alinierea activităţii noastre zilnice la cele mai înalte exigenţe internaţionale, chiar și în vremurile de incertitudine pe care le traversăm. Odată cu cei 30 de ani de activitate aniversaţi anul acesta, vom sărbători alături de partenerii și consumatorii noștri printr-o serie de surprize și campanii inovatoare, astfel încât să menţinem și să consolidăm favorabilitatea în rândul consumatorilor din România”, declară Ioan Popa, Președinte – Fondator Transavia. 

Transavia operează sustenabil un model de business integrat vertical. Compania are în prezent peste 2.400 de angajați care activează preponderent în cele 29 ferme de creștere a păsărilor și patru ferme de producție vegetală, o fabrică de nutrețuri combinate, trei abatoare de ultimă generație și o fabrică de procesare a cărnii.

3

Fermele Transavia sunt localizate în opt județe din România, unde anual se produc peste 100.000 de tone de carne de pui. Produsele companiei sunt prezente în majoritatea lanțurilor de retail modern prin brandurile Fragedo, Libertan și Papane. Peste 25% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene, precum Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda, Ungaria, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Spania și Croația, dar și pe continentul african, zona Mării Mediterane sau CSI.

Brand Finance este cea mai mare firmă independentă la nivel global în consultanța privind evaluarea brandurilor, fondată în 1996, cu scopul conectării brandurilor cu profitabilitatea afacerii. Un Raport de Evaluare de Brand prezintă în detaliu ipotezele, sursele de date și calculele efectuate pentru a ajunge la valoarea brandului. Compania evaluează peste 5.000 de branduri în fiecare an, în toată lumea și în toate sectoarele, publicând peste 100 de rapoarte anual.

Al cincilea raport anual Brand Finance asupra celor mai valoroase și mai puternice branduri românești coincide cu o perioadă de prelungită incertitudine generată de pandemia globală de Covid-19. Turbulența economică se reflectă inevitabil în clasamentul acestui an, valoarea totală a celor 50 de branduri românești de top scăzând cu 3,7%, până la 5,6 miliarde de euro, în condițiile în care economia românească a înregistrat o scădere de 3,9% în 2020.

Salamul de Sibiu IGP pune România pe harta europeană culinară, ro.aliment , April 12, 2021București – 7 aprilie 2021: 

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu a promovat celebrul produs din carne apreciat la nivel european, prin mai multe activități naționale și internaționale.După includerea produsului Salam de Sibiu în lista produselor cu Indicație Geografică Protejată (IGP), în 2016, Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu – din care fac parte Agricola Bacău, Aldis Calarași, The Family Butchers România Feldioara Brașov, Salsi Sinaia, Scandia România și Recunostinta ProdCom Filipestii de Pădure, au promovat, timp de 3 ani cel mai popular și apreciat produs românesc din carne in cadrul programului de promovare cu semnatura ,,Enjoy it s from Europe!,, .

3 ani de proiecte, 5 participări la târguri internaționale, o participare la un târg național, 3 cine cu bloggerii în România, Italia și Spania. La toate acestea se adaugă stabilirea, în premieră, a Zilei Naționale a Salamului de Sibiu IGP în data de 1 noiembrie, și derularea primei campanii de promovare și informare asupra unei scheme de calitate europene în România.

4

”Obiectivul prioritar al proiectului <<Enjoy it’s from Europe!>> a fost creșterea notorietății și a recunoașterii calității de excepție a produsului nostru IGP – Salamul de Sibiu. Am cucerit mai multe tipuri de public prin secretele de producție ale Salamului de Sibiu, în termeni de siguranță a alimentului, aspecte nutriționale, autenticitate, respect pentru mediu și sustenabilitate. Dar, cu sigurantă, gustul, raportarea la tradiție și importanța lui pentru România au fost cele care au cucerit iremediabil publicul.

Politica de promovare a Uniunii Europene ne-a oferit posibilitate de a ne implica în activități de promovare cu un nivel ridicat de expunere, fiind un proiect unic pentru România”, afirmă Carmen Gavrilescu, Președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu.

În urma evaluării s-a constatat că politica de promovare a generat o valoare adăugată europeană specifică, generată în urma cooperării consolidate și a învățării reciproce între operatorii comerciali.

”Campania a fost un succes atât offline, cât și online. Am ajuns la peste 10.000 de followeri pe pagina de Facebook, sute de degustări in-store, zeci de degustări în restaurante, webinarii cu bloggeri, concursuri online, spoturi TV și campanii de promovare digitală. Ne-au făcut plăcere interacțiunile cu publicurile din Italia și Spania, unde am oferit broșuri, am publicat advertoriale dar și povești despre Salamul de Sibiu”, susține Carmen Gavrilescu, Președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu.

Salamul de Sibiu, renumit că o delicatesă locală, a devenit în 2016 primul produs românesc din carne recunoscut la nivelul Uniunii Europene ca aparținând marii familii de produse IGP.

5

Care este povestea Salamului de Sibiu?Povestea Salamului de Sibiu a început acum mai bine de 100 de ani, iar istoria Salamului de Sibiu ne arată, prin dovezi certe, că producția celebrului sortiment a început concomitent în cel puțin două zone: Mediaș și arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea sa a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Ștampila de export aplicată pe documente bifa ”Vama Sibiu”, iar ușor-ușor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau mențiunea ”Salam din Vama Sibiu”. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului ca ”Salam de Sibiu”, producția acestuia datează încă din 1895. La începutul secolului XIX, mezelarii locali au adaptat rețeta și procesul de producere pe care le-au transmis din generație în generație. Contact:TELEFON: 0234.577.600 E-mail: office@apss.ro

Brandul Tedi a intrat și pe piața de înghețată Ion Dobreanu - lun, 12 apr. 2021, 17:17

Marca Tedi, unul dintre liderii de pe piața de băuturi răcoritoare destinate copiilor, a anunțat că și-a adăugat un nou produs în portofoliu, înghețata Tedi. Acest produs poate să fie găsit de acum în magazinele din toată țara, fiind disponibil în mai multe sortimente: de la clasicele produse cu gust de vanilie și ciocolată până la mixuri de fructe. Înghețata Tedi este un fabricată fără coloranți artificiali.

Acest produs este rezultatul colaborării dintre companiile Alpin 57 Lux, unul dintre cei mai mari producători de înghețată din țară, parte a grupului International Food Union, și Maspex România, unul dintre cei mai importanți jucători din industria FMCG.

Înghețata Tedi este comercializata pe băț, la cornet și sub formă de sandwich.

6

“ Înghețata Tedi se alătură unei game variate de sucuri, biscuiți și cereale pentru micul dejun, portofoliu dezvoltat sub atenta supraveghere a copiilor, pe parcursul celor peste 20 de ani de prezență în România. Și de data aceasta, cei mici au fost implicați activ în alegerea sortimentelor preferate de înghețată. Adăugând valorile brandului dezvoltat de Maspex și expertiza valoroasă în producția de înghețată a partenerului nostru Alpin 57 Lux, am lansat cele 6 variante de înghețată Tedi. Știm cât de mult îndrăgesc copiii înghețata, de aceea Tedi este pregătit și acum să îi surprindă, oferindu-le produsul lor preferat”, a declarat Mihaela Greluș, Director Marketing Maspex Romania.

“Având un sentiment de admirație pentru gama de produse Tedi, ne gândeam cât de minunat ar fi să transformăm deliciul preferat al copiilor în înghețată. Astfel, a luat naștere o colaborare frumoasă, care a venit natural și la momentul potrivit. (…). Copiii au degustat, au asociat și au sugerat cele mai potrivite și îndrăgite arome. În acest sens, lansăm înghețata Tedi exact pe placul lor”, a declarat Andreea Luca, Marketing Manager Alpin 57 Lux S.A.

Despre Maspex RomâniaCu o experienţă de 25 de ani pe piaţa românească şi un portofoliu vast de produse, compania Maspex România este unul dintre cei mai cunoscuţi producători din ţară pentru categoriile sucuri, nectaruri şi băuturi răcoritoare, produse instant, snacksuri dulci şi sărate, paste făinoase, apă minerală naturală și apă de izvor (Tymbark, Tedi, La Festa, Salatini, Arnos, Bucovina, La Vitta).

Despre Alpin 57 Lux

Alpin 57 Lux S.A. propune consumatorilor o gamă variată de produse ce cuprinde peste 100 de sortimente de înghețată sub diferite branduri, printre care cele mai populare sunt Fulg de Nea, Transalpina, Ekselence, Malgra, Polar Autentic, Fixiki și de anul acesta înghețata Tedi.

Coca Cola România va înlocui folia de plastic pentru baxurile cu doze cu un ambalaj biodegradabil, : Lidia Neagu in Business 12 April 2021

Sistemul Coca-Cola în România face încă un pas pentru a ajunge mai aproape de viziunea sa către o economie circulară. Compania anunţă că a investit 2 milioane euro în fabrica din Timișoara și aduce tehnologia Keel Clip în România, înlocuind folia de plastic folosită pentru baxurile de doze cu un ambalaj colectiv din carton biodegradabil și reciclabil.

7

KeelClip este o soluție inovatoare și minimalistă de ambalaj colectiv din carton care va fi folosit pentru baxurile de doze Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes. KeelClip este un ambalaj ecologic, practic, complet reciclabil și biodegradabil.

“Ne continuăm călătoria către a deveni „O companie pentru toți” într-o “lume fără deșeuri”, cu grijă față de nevoile consumatorilor și responsabilitate față de natură. Inovațiile la nivel de ambalaj sunt o zonă în care început să investim încă din 2014, când am lansat apele minerale naturale Dorna într-un ambalaj cu un conținut de 30% din plante. Am continuat apoi în 2019, cu lansarea portofoliu de ape minerale naturale în PET reciclat, iar în 2021, cu introducerea Keel Clip, o alternativă de ambalaj colectiv care înlocuiește folia de plastic. Iar pentru că ne dorim ca #dupănoi să lăsăm o lume mai bună, eforturile noastre pentru diminuarea impactului asupra mediului înconjurător nu se opresc aici. Ne-am setat obiective ambițioase, iar inovația la nivel de ambalaj este unul din principalii piloni care ne va duce mai aproape de îndeplinirea acestora”, a spus Paris Nikolopoulos, Franchise Country Manager, Coca-Cola România.

Materia primă pentru producția Keel Clip provine din surse sustenabile: carton reciclat sau provenit din păduri plantate special cu acest scop. Compania a început listarea produselor cu noul ambalaj la finalul lunii martie, iar tranziția completă către noul ambalaj colectiv din carton va fi finalizată până la finalul anului 2021.

Impactul investiției se reflectă într-o scădere de 100 tone de plastic pus pe piață pentru anul 2021, urmând ca în anii următori această cifră să se dubleze. De asemenea, scade consumul de energie folosit în timpul producției cu 15%.

“KeelClip este o tehnologie inovatoare și ne bucurăm să fim primii care introduc noul ambalaj pe piața din România. Comportamentul consumatorului se modifică, acesta recreează acasă experiențele din HoReCa. De aceea, ne-am concentrat pe livrarea în magazine a produselor în ambalaje mai mici care să răspundă nevoilor actuale de consum. Am

8

investit astfel în ambalajul colectiv pentru doze Keel Clip. Acesta are un aspect atractiv și este practic, oferind în plus beneficiul unui ambalaj biodegradabil, mai ușor de reciclat decât folia de plastic”, a spus Jovan Radosavjlevic, General Manager Coca-Cola HBC România.

Obiectivul global al Coca-Cola este ca până în anul 2030 să recupereze echivalentul a 100% din cantitatea de ambalaje pusă pe piață. Obiectivul face parte din strategia companiei “O lume fără deșeuri”, iar în anul 2020, compania a recuperat 70% din ambalajele primare puse pe piață în vederea reciclării acestora.

În România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. Pe plan local, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

Conform studiului „Impactul socio-economic al Sistemului Coca-Cola în România”, realizat pe baza datelorfinanciare din 2019, prezența acestui sistem pe piața locală generează o valoare adăugată de 574 milioane de euro, echivalentul a 0,26% din PIB-ul României.

Coca-Cola creează o nouă divizie de business în Europa , 12 Apr 2021 , Simona Popa

Coca-Cola unește diviziile din Europa de Vest și Europa Centrală și de Est pentru a crea o nouă divizie de business în Europa.

Decizia face parte din planul strategic al companiei de a accelera creșterea businessului post-pandemie. Potrivit informațiilor European Supermarket Magazine, noua divizie există din data de 2 aprilie, este condusă de Nikos Koumettis și acoperă peste 40 de state, de la Marea Britanie până în Rusia.

9

Totodată, partenerul companiei Coca-Cola în Europa de Vest, Coca-Cola European Partners, și-a extins divizia de comunicare în Germania.

Noile decizii implică și modificări la nivel de management. Barbara Körner va fi directorul general al Coca-Cola Germania alături de Bjorn Jensen, directorul general al Coca-Cola Germania, Danemarca și Finlanda. Körner va ocupa, de asemenea, și funcția de engagement director pentru Coca-Cola Europe.

Michael Willeke, anterior director de marketing pentru Germania, Danemarca și Finlanda, va prelua acum funcția de director de marketing pentru Europa. Va raporta lui Walter Susini, vicepreședinte-senior de marketing în Europa.

Fostul director pentru afaceri publice, comunicare și sustenabilitate (PACS) pentru regiunea Europei Centrale și de Est, Patrick Kammerer, este acum director de comunicare strategică pentru Coca-Cola Europe. În noua poziție creată, Kammerer va fi responsabil pentru strategia de comunicare la nivel european. El va raporta Melinei Androutsopoulou, vicepreședinte PACS, Coca-Cola Europe.

Restricțiile sociale impuse de pandemie au afectat rezultatele Coca-Cola la nivel global. Numai în trimestrul patru al anului trecut vânzările au scăzut cu 5%, până la 8,61 miliarde de dolari. Vânzările totale pe 2020 s-au micșorat cu 11%, până la 33 de miliarde de dolari. În volum, scăderea a fost de 6%, cele mai afectate divizii fiind apele (-11%), dar și ceaiul și cafeaua (-17%).

În aceste condiții, Coca-Cola a accelerat restructurarea forței de muncă, dar și a portofoliului de băuturi. La sfârșitul anului trecut, compania a anunțat că va renunța la 11% din angajați la nivel global, iar numărul de branduri va fi redus la circa 200.

 Studiu WWF: Cerere îngrijorătoare din partea consumatorilor de produse ilegale de la sturioni sălbatici, Oana Racheleanu in Biodiversitate 12 April 2021

Un studiu de piață efectuat de WWF oferă pentru prima dată dovezi ale amplorii braconajului și comerțului ilegal de caviar și carne de sturion capturat în sălbăticie în regiunea Dunării inferioare, în special în Bulgaria, România, Serbia și Ucraina. Aproape o treime din produsele verificate au fost ilegale. Speciile de sturion sunt clasificate de IUCN drept cel mai periclitat grup de animale din lume.

10

Aproape o treime din eșantioanele de produse provenite de la sturioni (caviar, carne de sturion), cumpărate în cadrul unui studiu de piață al WWF în perioada 2016-2020, au fost ilegale, iar autoritățile au raportat 214 cazuri de braconaj.

Bazinul Inferior al Dunării este unul dintre ultimele locuri din lume în care speciile de sturion încă supraviețuiesc și se reproduc, specii clasificate de IUCN drept cel mai periclitat grup de animale din lume. Pescuitul ilegal de sturioni și comerțul cu produsele provenite de la aceștia sunt adesea citate drept amenințări semnificative pentru aceste specii.

Cu toate acestea, până acum, date substanțiale despre acest subiect au fost rareori disponibile. Studiul de piață al WWF oferă dovezi clare că pescuitul ilegal și comerțul cu sturioni sălbatici se desfășoară în continuare la nivel regional și la o scară destul de serioasă. Metodologia unică a anchetei a combinat date oficiale privind activitățile de pescuit ilegal de la autoritățile competente și rezultatele unei anchete de piață pe scară largă, precum și analiza probelor de carne și caviar provenite din Bulgaria, România, Serbia și Ucraina în perioada octombrie 2016 – iulie 2020.

„Există foarte puține studii de piață privind comerțul cu sturioni, iar acesta este singurul până în prezent care combină două metode criminalistice de ultimă generație, ceea ce este crucial pentru a detecta comerțul ilegal.” spune Arne Ludwig, expert genetician la Institutul pentru studierea vieții sălbatice din Leibniz, specialist în Grupul pentru Sturioni din cadrul IUCN și co-autor al raportului WWF.

Probele au fost colectate în bazinul Dunării inferioare și în regiunea nord-vestică a Mării Negre, zone în care populațiile de sturioni împart aceleași rute de migrație. Punctele de testare au acoperit întregul lanț comercial și au inclus diferite tipuri de comercianți, cum ar fi magazine și supermarketuri, restaurante și baruri, piețe locale, facilități de acvacultură, intermediari, pescari și oferte online. Toate probele au fost supuse testării ADN-ului și a izotopilor.

11

Concluzii și rezultate – regional

Analiza izotopilor a demonstrat că produse provenite de la sturioni sălbatici erau vândute în toate cele patru țări. Dintre cele 145 de probe testate, 19% (27 din 145) s-au dovedit a proveni de la sturioni sălbatici – 25 au fost probe de carne și 2 au fost de caviar;

17 probe de caviar (12% din eșantionul total și 29% din probele de caviar) au fost vândute fără respectarea reglementărilor CITES: importate ilegal în țara de cumpărare, vândute fără etichetarea CITES obligatorie sau neavând coduri corecte pentru specii sau țara de origine;

Furnizorii (vânzători, chelneri etc.) au oferit informații înșelătoare. Într-unul din cazuri, carnea vândută la fermă s-a dovedit a proveni de la o specie sălbatică. Dar se întâmplă și invers, în mai multe cazuri în care produsele erau declarate ca provenind de la sturion sălbatic s-au dovedit a fi crescute în acvacultură sau a fi carne de somn sau șalău de Nil. Acest lucru indică o cerere îngrijorătoare din partea consumatorilor de produse ilegale provenite de la sturioni sălbatici;

Pescuitul și comerțul cu specii sălbatice de sturioni proveniți din Dunăre au fost interzise în Bulgaria, România și Ucraina în perioada studiată și numai capturile de cegă de peste 40 cm lungime au fost permise în Serbia până la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea, în perioada ianuarie 2016-decembrie 2020, au fost înregistrate 214 cazuri de braconaj: în România (82 de cazuri), Bulgaria (82 de cazuri) și Ucraina (50 de cazuri). În aceste cazuri, au fost confiscate unelte de pescuit folosite pentru prinderea sturionilor, sturioni întregi găsiți în bărci sau plase de pescuit, au fost vizate transporturi de sturion braconat și vânzarea de caviar sau carne de sturion braconat. Numai în Bulgaria, au fost confiscate 594 de linii de carmace (unelte ilegale folosite pentru prinderea sturionilor), însumând peste 23,5 km. Chiar luna trecută au fost raportate mai multe cazuri noi de braconaj în Ucraina și România.

Concluzii și rezultate – România

În România, au fost colectate în total 44 de mostre de caviar și carne de sturion, din supermarketuri, piețe, restaurante, ferme și de la vânzători ambulanți (intermediari). Rezulatele-cheie ale studiului sunt:

12

S-a demonstrat că o mostră de caviar și 12 de carne au provenit de la sturioni sălbatici (fiind așadar ilegale); 11 mostre de carne provenind de la aceeași specie, adică cegă (Acipenser ruthenus)

1 probă de caviar nu era etichetată deloc; 8 mostre de caviar nu au avut etichetele conforme cu normele impuse

de Convenția CITES, adică nu sigilau containerul primar și/sau nu conțineau caviar din specia sau țara menționată pe etichetă;

2 mostre de carne nu proveneau de la sturioni ci de la alte specii (somn, șalău de Nil) dar au fost vândute drept carne de sturion.

Mostrele obținute demonstrează încălcări clare ale sistemului de etichetare impus de Convenția CITES precum și ale Regulamentului de Comerț cu Specii Sălbatice a Uniunii Europene și faptul că pe piață se oferă spre vânzare caviar și carne provenite de la sturioni sălbatici.

„Acest studiu de piață ne arată cât de grav este impactul braconajului asupra ultimilor sturioni sălbatici și cât de crucială este lupta noastră pentru a-i salva. Considerăm că este esențială demararea în cel mai scurt timp posibil a unor studii de monitorizare care să arate efectul măsurilor de protecție luate până acum.” spune Cristina Munteanu, manager proiect WWF-România.

Pescuitul și comercializarea sturionilor și a produselor provenite de la aceștia este interzis în România până pe 20 aprilie 2021. Continuarea prohibiției este în discuție în acest moment, nota de fundamentare pentru prelungirea acestei măsuri precizând faptul că braconajul are un impact de 50% asupra măsurilor de conservare a acestor specii.

Recomandările WWF

Controlul sporit al comerțului intern; Controlul cerințelor de etichetare a caviarului CITES; Îmbunătățirea cooperării și coordonării între agenții; Înmulțirea controalelor la frontieră; Utilizarea analizelor criminalistice de ultimă generație; Realizarea frecventă și recurentă de studii de piață.

Pescuitul și comercializarea sturionilor și a produselor provenite de la aceștia este interzis în România până pe 20 aprilie 2021. Continuarea prohibiției este în discuție în acest moment, nota de fundamentare pentru prelungirea acestei măsuri precizând faptul că braconajul are un impact de 50% asupra măsurilor de conservare a acestor specii.

13

Alertă! Rămânem fără carne de porc românească , Food Biz La apr. 12, 2021

Sectorul de creștere a porcilor în România trece printr-unul din cele mai grele momente din existența sa. Niciodată situația nu a fost atât de gravă, iar importurile de carne de porc atât de mari ca acum.

România nu mai reușește să-și asigure decât undeva la 30% din consum din producția internă de carne de porc, în condițiile în care pesta porcină africană a constituit lovitura care a pus aproape pe butuci marile complexe din România. Între timp se importă la greu din statele devenite furnizori tradiționali pentru țara noastră – Germania, Spania sau Danamerca.

“Situația este teribil de gravă, România nu a fost niciodată atât de dependentă de importuri. Din păcate, nu se întrevede nicio perspectivă fericită, pentru că nu s-a făcut nimic pentru susținerea acestui sector”, a declarat pentru FoodBiz Valeriu Tabără, președinte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – ASAS.

Iar după cum merg lucrurile, este greu să ne imaginăm chiar și cum va arăta sectorul peste câțiva ani, atrage atenția Valeriu Tabără.

Marile complexe, atinse de PPA

În ciuda măsurilor stricte de siguranță luate de proprietarii marilor complexe industriale de porci din România, pesta porcină africană (PPA) a pătruns în fermele lor. Ultimele pe listă sunt Smithfield – ferma de la Satu Nou, județul Arad și ferma lui Dimitrie Muscă de la Macea. Nu au scăpat nici alți jucători importanți, printre care Premium Porc, Tebu Consult Invest sau Carniprod și probabil vor mai urma și alții.

La data de 08 aprilie 2021 erau active 402 de focare PPA, fiind afectate un număr de 112.927 porcine (animale din focarele active), potrivit datelor ANSVSA. Dintre acestea, au fost declarate 8 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A.

14

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5452 cazuri la mistreți în 41 de județe, mai arată Autoritatea.  Problema mistreților, principalul vector de transmitere a PPA, a fost de nenumărate ori pusă în discuție de marii crescători de porci din țară, din păcate deciziile autorităților nu au fost cele mai fericite. Și profesorul Valeriu Tabără se declară dezamăgit de măsurile luate de ANSVSA, incapabilă să țină sub control aceste focare.

Carnea de porc, în topul importurilor

România importă tot mai multă carne de porc de la an la an.

În 2020, deficitul în comerţul cu produse agroalimentare a fost de aproape 2 miliarde de euro, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii.

Pe primul loc în topul produselor importate s-au aflat carnea de porc şi animalele vii din specia porcine, pentru că după cum bine se știe România este dependentă de importurile de purcei. Importurile de produse din carne de porc au atins de 280.100 tone (593 milioane de euro), în 2020.  Consumul intern este estimat undeva la 740.000 tone, potrivit datelor din piață.

Guverul Cîțu a promis fonduri de 400 de milioane de euro de la bugetul național și fonduri FEADR pentru a fi susținută creșterea numărului de scroafe cu cel puțin 100.000 capete în vederea acoperirii necesarului de purcei pentru îngrășare.

Efective mai mici, prețuri în scădere

Efectivele de porci din România sunt în scădere în ultimii ani, în mare parte și din cauza PPA. Avem efective de porci mai mici, dar și prețuri, undeva cu până la 30% la poarta fermei. Astfel, kilogramul de carne se vinde cu 5,5-6 lei în viu, potrivit datelor din piață. De vină pentru această situație sunt și stocurile mari de pe piața internațională, ale nemților, în general, care și-au pierdut contracte cu statele din Asia din cauza PPA. Ori, în aceste condiții, nemții au trebuit să găsească piețe de desfacere și să scape de carnea rămasă nevândută.

UE este al doilea cel mai mare producător de carne de porc din lume după China și cel mai mare exportator de carne de porc și de produse din carne de porc. Principalele țări producătoare din UE sunt Germania, Spania și Franța, acestea acoperind jumătate din producția totală a UE.

15

UE exportă aproximativ 13 % din producția sa totală. Majoritatea exporturilor UE de carne de porc merg în Asia de Est, în special în China.

Producția internă, în recul

Potrivit datelor Asociației Producătorilor de Carne de Porc (APCPR), pierderile estimate prin producția nerealizată în 2020 din cauza PPA au atins 57.128.634 euro.  Asociația estimează că în 2020 au fost sacrificaţi 3,7 milioane de porci, cu 12% mai puțin faţă de 2019.

Datele INS arată că producția de carne de porc în 2019 a fost de 512.000 tone de carne de porc în viu (384.000 tone carne tăiată), după circa 700.000 tone, în 2016, potrivit INS. Efectivele de porcine au tot scăzut în ultimii ani. La finele lui 2019 existau la 3,8 milioane capete, față de 5 milioane capete în 2014. Și numărul de scroafe s-a micșorat de la 3,8 milioane, în 2014, la 3,1 milioane, în 2019, conform INS.

Brandul Tedi se extinde în categoria înghețată , Stiri , Luni, 12 Aprilie 2021

Noul produs este rezultatul colaborării dintre Alpin 57 Lux, una dintre cele mai mari companii producătoare de înghețată din România, parte a Grupului Internațional Food Union, și Maspex Romania, unul dintre cei mai importanți jucători din industria FMCG.Înghețata Tedi livrează diversitate - arome clasice și fructate – și cele mai atractive formate: Tedi pe băț, la cornet, sub formă de sandwich.„Înghețata Tedi se alătură unei game variate de sucuri, biscuiți și cereale pentru micul dejun, portofoliu dezvoltat sub atenta supraveghere a copiilor, pe parcursul celor peste 20 de ani de prezență în România. Și de data aceasta, cei mici au fost implicați activ în alegerea sortimentelor preferate de înghețată. Adăugând valorile brandului dezvoltat de Maspex și expertiza valoroasă în producția de înghețată a partenerului nostru Alpin 57 Lux, am lansat cele 6 variante de înghețată Tedi. Știm cât de mult îndrăgesc copiii

16

înghețata, de aceea Tedi este pregătit și acum să îi surprindă, oferindu-le produsul lor preferat”, - a declarat Mihaela Greluș, Director Marketing Maspex Romania.

 „Având un sentiment de admirație pentru gama de produse Tedi, ne gândeam cât de minunat ar fi să transformăm deliciul preferat al copiilor în înghețată. Astfel, a luat naștere o colaborare frumoasă, care a venit natural și la momentul potrivit. Copiii au degustat, au asociat și au sugerat cele mai potrivite și îndrăgite arome. În acest sens, lansăm înghețata Tedi exact pe placul lor”, a declarat Andreea Luca, Marketing Manager Alpin 57 Lux S.A.

 În România, 53% din vânzările valorice de înghețată aparțin, cumulat, companiilor: Unilever, Froneri Ice Cream, Macromex, Alpin 57 Lux și Cicom. O cotă de piață semnificativă o au brandurile proprii, care dețin 32% din vânzările valorice în IKA, potrivit RetailZoom, și 50% din cele cantitative. 

Ploo-N Gură, povestea unui brand cu rulaje de 400.000 euro la 4 luni de la lansare, 12 Apr 2021 , Simona Popa

Cu o experiență de peste două decenii în vânzări, Bogdan Colea a decis să își extindă competențele manageriale și în zona antreprenoriatului, așa că a creat un brand nou. L-a numit Ploo-N Gură și l-a gândit ca pe un produs complet nou și „altfel”. Dezvoltat în principal pentru export, brandul a evoluat rapid și, la nici jumătate de an de prezență pe piața externă, a ajuns la un rulaj de aproximativ 400.000 de euro.

În industria de retail&FMCG, numele lui Bogdan Colea este legat de businessuri importante pe care le-a coordonat din poziția de director de vânzări. Dar, după ce a gestionat vânzările unor companii cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, a simțit că e timpul „să facă ceva al lui”, în care să își asume toate deciziile. Anul trecut a hotărât să facă un pas major în cariera sa și a pus bazele companiei de consultanță în management și vânzări BFC Highest Consulting.

17

„Trebuia să fac ceva al meu, unde să am putere totală de decizie, unde politicile comerciale și orice strategie, orice schimbare să fie din decizia mea pentru că nu de puține ori am fost pus în ipostaza să iau decizii și să rămână în aer”, spune Bogdan Colea. Prin intermediul noii sale companii a creat un brand dedicat românilor plecați peste hotare: Ploo-N Gură. Numele acestuia a fost în acord cu dorința lui Bogdan de a vinde produse românești „pentru cei cu dor de țară”.

„Trebuia să am acel element care face diferența sau acel ceva care să atragă clientul și care vine pe o zonă încă neexploatată a pieței. Eu vreau să reprezint «altceva», noul, nu ce au toți”, spune antreprenorul. Planul inițial presupunea lansarea a patru produse, niște mix grill-uri, însă de la idee până în prezent, portofoliul Ploo-N Gură a ajuns să numere peste 56 de SKU-uri în categoria de mezeluri, specialități și produse tradiționale. Ca să facă din Ploo-N Gură un brand altfel, antreprenorul s-a bazat pe experiența echipei de la „Mannebunit”, formată din Andrei Nebunoiu, Mara Miculescu și Alexandru Purcărea.

Colaborarea, cuvântul cheie în dezvoltarea businessului

Când a decis că vrea să extindă afacerea dincolo de consultanță, Bogdan Colea s-a îndreptat spre categoria pe care o știa cel mai bine, cea a mezelurilor. Nu a luat în calcul zona de producție, ci a căutat o variantă optimă pentru a scoate pe piață produse premium și cu prețuri decente.

„Fiind la început cu businessul, nu riscam decât să mă afund și să plec cu un minus mare, mă decapitalizam. Plecând de la minus zero ca antreprenor pentru a doua oară în viața mea, nu am vrut să fac pași greșiți sau să fiu pus în ipostaza de a mă mai asocia cu altcineva. Am preferat să testez variantele de business sigure, prin care să-i protejez inclusiv pe partenerii mei. Este o strategie asumată”, spune fondatorul Ploo-N Gură.

Așa a ajuns la Policalita, fabrica de preparate din carne a familiei Zanfir, cunoscută deja în industria de retail și cu istoric bogat în zona producției de mezeluri. După ce s-a convins că producătorul poate livra produsele dorite, la calitate constantă, Ploo-N Gură a trecut testul cu succes pe piața din Spania, unde s-a bazat pe sprijinul Ilonei Balogh, Managing Partner Much More Market Spania.

„Brandul Ploo-N Gură este produs de Policalita cu care am stabilit foarte clar că suntem parteneri, am negociat un contract de licență, ei folosesc brandul meu și eu îl vând prin ei pe piețele externe”, explică antreprenorul. „Pe de altă parte, Policalita a avut certitudinea că lucrează cu un partener de încredere, care respectă întocmai termenele de plată și care, de la câteva

18

produse, a dus gama la zeci de SKU-uri. Așa s-a creat o relație de încredere”, mai punctează Bogdan.

Tot pe încredere se bazează și relațiile cu partenerii externi, câte un distribuitor pentru fiecare piață externă pe care brandul Ploo-N Gură este prezent. De ce unul singur? „Am creat un parteneriat prin care îmi doresc ca acel distribuitor să vadă Ploo-N Gură ca pe brandurile lui. Își pot face o politică comercială, o strategie cu brandul acesta și să fie siguri că va rămâne al lor. Ei cred în această strategie pentru că au lucrat cu mine de-a lungul timpului și știu că mă țin de cuvânt”, răspunde fondatorul brandului. Pe lângă Spania, pe lista piețelor externe se numără Belgia, Olanda, Italia, Germania și Marea Britanie.

„Vorbim despre magazine etnice în mare parte, relația s-a dezvoltat cu ajutorul distribuitorilor români. În Belgia și Olanda livrăm deja în aproximativ 20 de magazine și am început abia în ianuarie. Avem un partener care cunoaște piața foarte bine și el se ocupă direct. Am intrat și pe piața din Marea Britanie, ne vom extinde treptat și aici. Cât despre Spania, într-adevăr a fost prima piață externă și am ajuns rapid pe locul trei acolo. Acum livrăm către opt depozite și am ajuns la peste trei sute de clienți”, spune antreprenorul.

În aceste magazine, consumatorii români, și nu numai, găsesc în primul rând mezeluri, dar și alimente conservate, cum ar fi varza murată. Iar gama va fi curând extinsă și cu produse lactate. „Sunt în discuții avansate cu trei producători de lactate și brânzeturi pentru a extinde Ploo-N Gură și pe acest segment. Mă aștept să se concretizeze cât de curând acest proiect”, completează Bogdan Colea. Și, mai spune el, are noroc pentru că în jurul său se adună oameni de afaceri cu care are „o chimie specială”, gândesc în aceeași direcție și își doresc să le ofer consumatorilor produse premium la un preț corect.

Extinderea pe piața locală, pe plan secundar

Începând cu luna martie, produsele sunt disponibile și pe piața locală, prin intermediul supermarketurilor „La Cocoș”. De altfel, parteneriatul cu Iulian Nica, antreprenorul din spatele magazinelor, vizează și promovarea Ploo-N Gura în Marea Britanie. De ce nu a fost România prima piața de desfacere? Bogdan Colea spune că nu a fost o opțiune la început de drum pentru că peste hotare există mai mult interes pentru produsele tradiționale decât în țară. Plus că, în timp ce piața locală este puternic concurențială, cea externă oferă un mare potențial de creștere pentru produsele de nișă.

19

„Au existat parteneri în România care și-au dorit să vadă produsele Ploo-N Gură, dar la acel moment nu ne doream încă să ne extindem pe piața locală. Focusul nostru rămâne pe piețele externe. Mi-am propus să ne extindem în mai multe orașe europene, să acoperim piața europeană. Ca strategie de viitor, e clar că ce a funcționat pe piața externă, va funcționa și pe piața internă”, spune omul de afaceri.

Pe lângă listarea produselor în locațiile „La Cocoș”, pentru piața locală există încă un proiect la scară mai mică, o campanie in-out Ploo-N Gură cu unul dintre retailerii mari, partener și pe alte proiecte. „Îmi doresc să testez reacția pieței cu produse tradiționale, spre exemplu drob de miel, miel în foietaj. Vreau să fie niște produse altfel și îmi doresc să văd cum performează. Vreau să le ofer clienților un produs bun, la un preț corect”, explică Bogdan.

Indiferent de piața pe care activează, fondatorul brandului Ploo-N Gură vizează consumatorul educat, cel care este atent la produsele pe care le consumă, care își dorește să susțină activ producția locală și care, nu în ultimul rând, este familiarizat cu plasarea comenzilor online inclusiv pe segmentul de food. Proprietarul businessului ia în calcul să comercializeze produsele Ploo-N Gură prin partenerii BFC Hightest Consulting, unul dintre ei fiind marketul online AllFarm.

2021, un an de extindere accelerată .Articolul complet poate fi citit aici.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Prima piață volantă organizată direct de ciobani, în centrul orașului, Ionuț Fîntînă , Autor: Ionuț Fîntînă , 12 aprilie 2021

Crescătorii de ovine și caprine din cadrul asociației Moldoovis și-au deschis propria piață volantă. Ciobanii s-au săturat să aștepte ajutor din partea autorităților, așa că și-au cumpărat patru rulote pe care le-

20

au amplasat în centrul municipiului Botoșani și au început să vândă, începând de weekend-ul trecut.

La rulotele cumpărate de asociație și amplasate în Piața Centrală, clienții pot să găsească  brânză, caș, lapte, ouă, miere de albine, legume și preparate din carne, direct de la sursă.

Potrivit unei declarații oferite de președintele asociației, Ionică Nechifor, pentru publicația Banul Botoșănean, achiziția rulotelor a durat câțiva ani, până când fermierii implicați au reușit să strângă banii necesari, aceștia neprimind nici un fel de sprijin din partea autorităților locale.

Ciobanii plănuiesc să rămână cu rulotele în centrul Botoșaniului până de Paște, după care se vor deplasa cu piața volantă și în alte orașe din județ unde locuitorii să se poată bucura de produsele locale.

Investiția s-a ridicat la 28.000 de euro iar membri asociației iau în calcul achiziționarea mai multor astfel de rulote pe parcursul următorilor ani, pentru a-și maximiza profitul.

Magazinul online NeaKaisa.ro şi-a crescut afacerile cu 130% în 2020, la 15 mil. lei: au explodat vânzările de lavoare şi baterii colorate. „Ţinta noastră pentru 2021 este să depăşim pragul de vânzări de 20 milioane de lei, luând în considerare o creştere de 30% faţă de anul precedent.“ Ioana Nita, 12.04.2021,

Vlad Sardescu, cofondator al NeaKaisa.ro: Ianuarie şi februarie au fost două luni promiţătoare care se apropie de performanţele ultimelor luni ale lui 2020, când am resimţit o efervescenţă a pieţei.

Magazinul online NeaKaisa.ro, specializat în comercializarea online de obiecte sanitare pentru baie şi bucătărie, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 15 milioane lei, în creştere cu 130% faţă de 2019, în condiţiile în care tot mai mulţi români au ales să îşi reamenajeze spaţiul de locuit astfel încât să corespundă noului stil de viaţă dictat de pandemie, care obligă populaţia să îşi petreacă mai mult timp în casă. Numărul comenzilor

21

înregistrate pe neakaisa.ro a crescut cu 80% în 2020, comparativ cu 2019, în timp ce valoarea medie a coşurilor de cumpărături a avut un avans de 20%, până la 1.800 lei.

„Pandemia a avut un impact destul de mare asupra modului în care fiecare dintre noi se raportează la spaţiul de locuit. Casa a preluat mult mai multe roluri, a devenit şi birou şi spaţiu de relaxare. De la doar câteva ore petrecute pe zi în interior, am ajuns brusc în situaţia de a ne petrece aproape 100% din timp în acelaşi ambient. Este un motivator foarte puternic şi pornind de la asta, foarte mulţi oameni au decis că este momentul să regândească spaţiul de locuit cât să acomodeze aceste noi nevoi“, a declarat pentru ZF Vlad Sardescu, cofondator al NeaKaisa.ro.

Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi. Valentin Budeş, CEO Sphera Group (Pizza Hut şi KFC): Jumătate din cele 16 restaurante pe care Sphera vrea să le deschidă în 2021 sunt KFC, cu focus pe drive through. Investiţiile vor fi susţinute printr-un mix de resurse proprii şi finanţare bancară, Tibi Oprea , 12.04.2021,

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/emisiunea-zf-deschiderea-astazi-valentin-budes-ceo-sphera-group-20035900

La finele anului 2020 compania avea 158 de unităţi sub toate brandurile şi pe toate pieţele.

Valentin Budeş, CFO al Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG), care deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi care dezvoltă brandul KFC în Republica Moldova şi Italia, spune că opt dintre cele 16 restaurante pe care vor să le deschidă vor fi KFC, iar şase dintre acestea cu focus pe comandă din maşină.

„Am început 2021 cu deschiderea primei unităţi de tip drive through în Italia şi am continuat cu deschiderea unui restaurant de tip food court KFC în România. Obiectivul pentru anul acesta este de 16 noi deschideri, pentru care ne aflăm în diverse stadii de execuţie. Ca structură pentru KFC România,

22

ne-am propus un număr de opt unităţi, dintre care şase sunt de tip drive through. Asta face parte din strategia noastră în ceea ce priveşte tipul de restaurante, fiind concentrată pe formatele de tip drive through, lucru vizibil în ponderea acestora din deschiderea anului 2021“, spune CFO-ul companiei.

Kaufland, cel mai mare retailer din România, anunţă un plan masiv de investiţii: Avem un buget de peste 375 mil. euro în 2021, cel mai mare din istoria de 16 ani pe piaţă. Banii merg către deschiderea a cel puţin zece magazine, demararea unei noi investiţii logistice, achiziţia de terenuri şi remodelarea hipermarketurilor deja existente, Cristina Roşca 12.04.2021,

Grupul german Kaufland, liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2019, ultimul an pentru care există date publice, are pentru acest an un buget de investiţii de peste 375 mil. euro, cu 25% mai mare ca în 2020 şi aproape dublu faţă de anul anterior pandemiei. Este de fapt cel mai mare buget din istoria de 16 ani a companiei în România.

„Bugetul de investiţii pentru 2021 va fi mai mare de 375 mil. euro. Investim în special din profitul obţinut şi mai puţin din credite. Banii vor merge către achiziţia de terenuri, către modernizarea magazinelor existente, dar şi către deschiderea unor unităţi noi şi dezvoltarea logisticii. În fiecare an cumpărăm mai multe terenuri şi ne extindem, astfel că avem un buget tot mai mare pentru investiţii“, spune Marco Hoessl, CEO-ul Kaufland România şi Republica Moldova.

În prezent, lanţul german de hipermarketuri are peste 140 de unităţi în România. În 2021 sunt bugetate cel puţin zece deschideri, iar ritmul va fi menţinut şi în următorii ani. De altfel, compania caută în permanenţă terenuri noi pe care le cumpără în vederea expansiunii viitoare.

67 de bani din fiecare 1 leu cheltuit în Kaufland ajunge la furnizorii români. Cifra de afaceri a retailerului a fost de 13 miliarde de lei 12 aprilie 2021, 11:13 de Afrodita Cicovschi

Cifra de afaceri a retailerului a fost de 13 miliarde de lei Kaufland România, a patra cea mai puternică companie din ţară după cifra de

23

afaceri şi unul dintre cei mai mari angajatori privaţi, anunţă rezultatele celui mai recent studiu de impact socio-economic al companiei în anul 2020, efectuat de compania KPMG.

Românii cheltuie, în medie, 1.807 lei pe lună, cu 400 de lei mai mult ... Anul trecut, datorită eforturilor de a se menţine destinaţia preferată de cumpărături a românilor, Kaufland România a atins o cifră de afaceri de 12,92 miliarde lei (martie 2020 - februarie 2021). Impactul Kaufland în economia românească Prin activitatea sa, Kaufland a generat în România o contribuţie totală în economie de 1,9 miliarde EUR (Valoare Brută Adăugată totală), ce reprezintă aproximativ 0,9% din PIB-ul total al României. Locuri de muncă noi Compania generează prin activitatea sa peste 68.000 de locuri de muncă cu normă întreagă în România, direct, indirect şi indus, echivalentul a aproximativ 1,3% din forţa de muncă naţională.

Studiul arată că fiecare angajat direct Kaufland în România sprijină angajarea altor 4 persoane în întreaga economie românească, prin crearea de noi locuri de muncă. Investiţii în România ADVERTISING Anul trecut, Kaufland a investit în România 300 milioane euro şi a avut o contribuţie la bugetul de stat de peste 192 milioane euro prin taxe şi impozite.

Din fiecare 1 leu cheltuit la casă, 67 de bani merg la furnizori români Kaufland susţine parteneriatele cu producători locali şi în 2020 a lucrat cu peste 2.400 de furnizori din România. Compania derulează programe de sprijin a acestora şi numai anul trecut a cheltuit peste 1,9 miliarde euro. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. ,,Fiecare are o influenţă asupra a tot ce e în jurul său - şi poate una dintre cele mai mari lecţii pe care ni le-a predat pandemia tuturor este că suntem cu toţii împreună.

Totul este înlănţuit. Facem an de an acest exerciţiu de evaluare, prin acest studiu, pentru a vedea ce impact avem în jur. Ne bucurăm că tot ce construim aici face o diferenţă în vieţile oamenilor şi vom continua să fim alături şi mai departe”, declară Marco Hößl, Director General Kaufland România. De-a lungul anului trecut, Kaufland s-a implicat în derularea de proiecte de responsabilitate socială în valoare de 8 milioane euro, ce au venit în beneficiul a 2,8 milioane de români.

24

Compania se numără printre cei mai mari susţinători ai ONG-urilor care luptă pentru cauze precum sănătate, protecţia mediului, educaţie, viaţă sănătoasă şi sport sau cultură. Cu iniţiative anti-plastic, pionierat în infrastructuri de reciclare a ambalajelor în magazine şi numeroase proiecte pentru un mediu mai curat, compania se numără printre cei mai mari investitori în sustenabilitate.

Astfel că în 2020, pentru al treilea an la rând, Kaufland România a obţinut primul loc în topul celor mai sustenabile companii din ţară, conform Romania CSR Index. Kaufland deţine 1.300 de magazine în 8 state europene, cu 132.000 de angajaţi, şi o reţea de 141 de magazine în România.

INTERVIU. Marco Hossl, CEO-ul Kaufland România: E loc de mai mult de 200 de magazine Kaufland pe piaţa locală. România s-a dezvoltat foarte bine şi văd potenţial şi în oraşe mai mici. În 2021 sunt bugetate cel puţin zece deschideri, iar ritmul va fi menţinut şi în următorii ani, Cristina Roşca 12.04.2021,

Marco Hossl, CEO-ul Kaufland România: Noi suntem optimişti pentru business în 2021. Suntem agresivi cu preţurile în campanii şi continuăm expansiunea. În fiecare an ne planificăm mai mult.

♦ În prezent, lanţul german de hipermarketuri are peste 140 de unităţi în România ♦ În 2021 sunt bugetate cel puţin zece deschideri, iar ritmul va fi menţinut şi în următorii ani ♦ De altfel, compania caută în permanenţă terenuri noi, pe care le cumpără în vederea expansiunii viitoare.

Grupul german Kaufland, liderul comerţului local după cifra de afaceri din 2019, ultimul an pentru care există date publice, are un buget de investiţii pentru România de peste 375 mil. euro în 2021, acesta fiind un nivel record pentru cei 16 ani de prezenţă locală. Spre comparaţie, anul trecut nemţii au investit circa 300 mil. euro, iar în 2019 suma a fost de 200 mil. euro.

„Bugetul de investiţii pentru 2021 va fi mai mare de 375 mil. euro. Investim în special din profitul obţinut şi mai puţin din credite. Banii vor merge către achiziţia de terenuri, către modernizarea magazinelor existente, dar şi către deschiderea unor unităţi noi şi dezvoltarea logisticii. În fiecare an cumpărăm

25

mai multe terenuri şi ne extindem, astfel că avem un buget tot mai mare pentru investiţii“, spune Marco Hossl, CEO-ul Kaufland România.

Kaufland a inaugurat conceptul premium “Carmangeria Gourmet”, meatmilk , 12 aprilie 2021

Kaufland România a inaugurat Carmangeria Gourmet, un concept premium de raion de produse din carne, deschisă momentan exclusiv în locația din Barbu Văcărescu.

Clienții beneficiaza de o întreagă experiență premium, ce include un sortiment extins de produse, servire asistată specială la raion, realizată de o echipă de maeștri măcelari, precum și de noi servicii disponibile ce vin să sprijine clienții să pregătească acasă mese deosebite.

Carmangeria Gourmet răspunde celor mai exigente standarde de calitate, gust și prospețime. Creată ca o vitrină specială, cu carne proaspătă, de calitate premium, Carmangeria Gourmet pune la dispoziția clienților următoarele facilități:

-Consultanță direct de la specialiști maeștri măcelari în pregătirea cărnii;

-Sortimente premium din carne, prin rotație, cu specialități noi, unele dintre ele pregătite chiar în Carmangerie, precum frigărui la grătar, coaste la grătar, berbecuț la grătar, purcel la cuptor, miel la cuptor sau fripturi de vită;

-Servicii noi: tocare, frăgezire și feliere carne.

Inspirată din pasiunea pentru carne și pentru cele mai fine gusturi, Carmangeria Gourmet este locul ideal pentru iubitorii de carne de calitate, pentru cei curioși să descopere gusturi noi, pentru cei care vor să gătească gustos sau pentru cei care vor să îi surprindă pe cei dragi cu un preparat special.

26

Kaufland Barbu Văcărescu oferă clienților și un catalog de prezentare a Carmangeriei Gourmet, ce conține inclusiv recomandări de rețete de la Chef Samuel, disponibil în magazin dar și online, accesând mai multe informații folosind link-ul kaufland.ro/carmangerie.

Afaceri de 12,92 miliarde lei pentru Kaufland România în 2020, în creștere cu 8,7% , La zi ,   Carol Popa , Luni, 12 Aprilie 2021

Kaufland România a realizat în anul financiar 2020(1 martie 2020 – 28 februarie 2021, conform raportării fiscale) o cifră de afaceri de 12,92 miliarde lei, cu 8,7% mai mult decât afacerile totale derulate în anul anterior. Valoarea cifrei de afaceri a fost publicată într-un studiu realizat de KPMG, studiu prin care este evaluat ce impactul socio–economic pe care l-a avut a patra cea mai mare companie din țară în economia României în 2020.

 Studiul arată că în 2020 activitatea Kaufland a generat în economia locală o contribuție totală de 1,9 miliarde euro(Valoare Brută Adăugată totală), ceea ce reprezintă 0,9% din PIB-ul României.Anul trecut, Kaufland a investit în România 300 milioane euro și a avut o contribuție la bugetul de stat de peste 192 milioane euro prin taxe și impozite. În perioada de referință pentru raportare, Kaufland a deschis 14 noi magazine, ajungând astfel la un total de 141 puncte fixe de vânzare.Compania generează prin activitatea sa peste 68.000 de locuri de muncă cu normă întreagă în România, direct, indirect și indus, echivalentul a aproximativ 1,3% din forța de muncă națională. Studiul arată că fiecare angajat direct Kaufland în România sprijină angajarea altor 4 persoane în întreaga economie românească, prin crearea de noi locuri de muncă.

 Kaufland susține parteneriatele cu producători locali și în 2020 a lucrat cu peste 2.400 de furnizori din România. Compania derulează programe de sprijin a acestora și numai anul trecut a cheltuit peste 1,9 miliarde euro. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri românești.

,,Fiecare are o influență asupra a tot ce e în jurul său - și poate una dintre cele mai mari lecții pe care ni le-a predat pandemia tuturor este că suntem cu toții împreună. Totul este înlănțuit. Facem an de an acest exercițiu de evaluare, prin acest studiu, pentru a vedea ce impact avem în jur. Ne bucurăm că tot ce construim aici face o diferență în viețile oamenilor și vom continua să fim alături și mai departe”, declară Marco Hößl, Director General Kaufland România.

 8 milioane de euro investiți în proiecte pentru comunitate

27

De-a lungul anului trecut, Kaufland s-a implicat în derularea de proiecte de responsabilitate socială în valoare de 8 milioane euro, ce au venit în beneficiul a 2,8 milioane de români. Compania se numără printre cei mai mari susținători ai ONG-urilor care luptă pentru cauze precum sănătate, protecția mediului, educație, viață sănătoasă și sport sau cultură.

Cu inițiative anti-plastic, pionierat în infrastructuri de reciclare a ambalajelor în magazine și numeroase proiecte pentru un mediu mai curat, compania se numără printre cei mai mari investitori în sustenabilitate. Astfel că în 2020, pentru al treilea an la rând, Kaufland România a obținut primul loc în topul celor mai sustenabile companii din țară, conform Romania CSR Index.

Kaufland anunță pentru România un buget de investiții de peste 375 milioane euro. Peste 75.000 de solicitări de locuri de muncă Retail Kaufland anunță pentru România un buget de investiții de peste 375 milioane euro. Peste 75.000 de solicitări de locuri de muncă , Thomas Dincă scris astăzi,

Retailerul german Kaufland, liderul pieței locale de comerț alimentar, are pentru acest an, în România, un buget de investiții de peste 375 milioane euro, după ce anul trecut a investit 300 milioane euro pentru deschiderea a 10 magazine, achiziție de terenuri și modernizări, spune Valer Hancaș, Director Corporate Affairs Kaufland. "Vânzările anul trecut au fost peste creșterea inflației. Creșterea noastră este de 8,75 față de creșterea din 2019, iar cifra de afaceri este puțin sub 13 miliarde de lei. Suntem într-o creștere relativ organică, acest nivel reprezintă o creștere sănătoasă în retail. Creșterea este justificată de 2 factori: expansiunea, dar si de extinderea livrărilor la domiciliu prin comenzi online și prin dark store-uri. Nu am fi ajuns la această cifră dacă anul trecut am fi oprit investițiile si am fi așteptat să vedem ce se întâmplă.

În 2020, numărul de aplicații pentru ocuparea unui loc de muncă în companie a crescut cu 60% față de 2019. Suntem peste 15.000 de angajați în companie și am avut peste 75.000 de solicitări de locuri de muncă. Rata de

28

retenție a crescut cu 10%, retailul asigură siguranța locului de muncă de care foarte mulți oameni aveau nevoie", spune directorul, într-o dezbatere CONFIDEX.

Anul trecut, retailerul a avut afaceri de 12,9 miliarde lei (martie 2020 - februarie 2021). Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine, 132.000 de angajați în 8 țări și o rețea de peste 130 de magazine în România. Retailerul este și printre cei mai activi cumpărători de terenuri în zona București-Ilfov.

Ca și Lidl, Kaufland face parte din grupul german Schwarz, al șaselea cel mai mare retailer din lume după cifra de afaceri.

După Afaceri, revista de lifestyle a ZF. În Bucureşti au apărut restaurante specializate în preparate care au oul în rol principal. Ce se poate face din acest ingredient aparent banal? Alina-Elena Vasiliu , 12.04.2021,

Şi în alte localuri din Bucureşti şi din ţară, oul şi-a făcut loc în meniuri, însă gătit cu un twist.

Yolk şi ou_bucureşti sunt două localuri din Capitală care au pariat pe preparatele ce au la bază oul pentru a-şi construi meniurile, scrie revista lunară de lifestyle de lux După Afaceri.

„Toate reţetele Yolk includ oul într-unul dintre cele trei metode termice clasice de preparare – omletă, fiert sau ochi. Reinterpretarea noastră constă în felul în care încorporăm gustul de ou cu alte gusturi. Sandvişul Amestecate conţine ouă ochi, doar că în timpul preparării spargem gălbenuşul şi îl amestecăm cu albuşul, astfel că orice muşcătură luată din sandviş conţine atât albuş, cât şi gălbenuş. Iar scrambledul din sandvişul Bătute este pregătit în tigaie cu un pic de unt şi cu chives, pentru extra pufoşenie şi extra fresh taste“, spun reprezentanţii restaurantului Yolk – the egg station, din zona Pieţei Romane din Capitală.

29

Cătălina Aldea, consultant şi managing partner Aldea Consulting: În România, loc de creştere şi de magazine noi mai este, mai ales pe segmentul afacerilor mici, specializate şi de familie, Cristina Roşca , 12.04.2021,

Cătălina Aldea, consultant şi managing partner Aldea Consulting

♦ În comerţul alimentar sunt peste 3.500 de magazine moderne, afaceri de tip hipermarket, supermarket, magazin de discount sau proximitate modernă l Există şi circa 60.000 de magazine în comerţul tradiţional.

Pandemia a schimbat comportamentul de consum al românilor când vine vorba despre achiziţiile de bunuri de larg consum, dar nu a descurajat retailerii din comerţul alimentar să continue să investească, semn că loc de dezvoltare există încă. Astfel, în 2020 au fost deschise aproape 400 de magazine moderne. Mai mult, jucătorii din comerţul tradiţional au avut şi ei de câştigat pentru că au revenit în atenţia consumatorilor.

„Loc de creştere şi de magazine noi mai e, mai ales pe segmentul magazinelor mici, specializate, afaceri de familie. Piaţa noastră e abia la început aici, dar se vede că există interes“, spune Cătălina Aldea, consultant şi managing partner la Aldea Consulting. Ea are o experienţă vastă în comerţul modern unde a lucrat înainte de a-şi deschide propria firmă de consultanţă în retail.

O categorie cu potențial de creștere double digit, 12 Apr 2021 | de Simona Popa

Dacă dezinfectanții au reușit să urce rapid în topul celor mai căutate produse, la fel de bine s-au

30

descurcat și produsele destinate curățării corporale, iar vedeta categoriei a fost săpunul, cu o creștere valorică de 44%. Datele Euromonitor arată că românii cheltuie în medie mai puțin de 10 euro anual pentru produse din gama „bath&shower”, dar suma este în creștere de la an la an.

Pentru 2021, producătorii estimează un avans de peste 10%, contextul pandemic și inovația relevantă fiind principalii piloni de creștere ai categoriei.

În condițiile în care îngrijirea personală a devenit mult mai importantă pentru consumatorii români în 2020, produsele dedicate curățării corporale au avut un avans considerabil. Cu o valoare estimată de Euromonitor la peste 812 milioane de lei, piața produselor de baie și duș a marcat anul trecut o creștere de peste 22% raportat la 2019. Vedeta categoriei este însă săpunul, care a înregistrat o creștere de 44% în valoare și de 37,9% în volum, potrivit datelor furnizate de RetailZoom. Extinzând categoria la tot ce înseamnă îngrijirea corpului, „piața a fost marcată de două tendințe polarizate în 2020: pe de o parte grija pentru sănătate prin igienizare, iar pe de altă parte adoptarea momentelor de răsfăț acasă (SPA-at-home). Al doilea trend menționat este evidențiat de creșterea spumei de baie, a cremelor și loțiunilor pentru corp”, explică Gabriela Cârstoiu, Business Insights Manager RetailZoom. Potrivit analizei, primii cinci producători din cadrul categoriilor analizate contribuie mult mai mult în vânzări valorice (72,9%) decât în număr produse (38,5% - SKU-uri active din total categorie). În ambele situații însă, aceștia au pierdut în 2020 aproape un punct procentual față de 2019.

Impactul pandemiei asupra cererii

Cum spălatul mâinilor s-a dovedit a fi cea mai eficientă și simplă măsură de a reduce riscul infectării cu SARS-CoV-2, s-a intensificat un obicei de consum, fapt reflectat și în creșterea accelerată a pieței de săpun. „2020 a fost un an imprevizibil din punctul de vedere al evoluției vânzărilor în contextul pandemiei. S-au observat câteva aspecte importante: pe de o parte, cererea pentru săpun a dublat valoarea pieței în perioada martie-aprilie, rămânând la un nivel ridicat până la finalul anului, pe de altă parte, piața de geluri de duș a avut o evoluție oscilantă, generată și de noul stil de viață adoptat de cea mai mare parte a populației, stil de viață ce a presupus reducerea interacțiunilor sociale și concentrarea activităților în cadrul propriei locuințe”, spune Monica Tamaș, Marketing Lead Beauty & Personal Care, Unilever South Central Europe.

31

„Pandemia a declanșat o cerere fără precedent atât de produse antibacteriene, cât și de săpunuri în general. Cererea a crescut peste noapte în toate canalele de vânzare și rămâne în continuare mai mare decât în 2019. Statisticile au arătat că mai mult de 78% dintre oameni au început să se spele pe mâini de mai mult de șase ori pe zi. Alți 20% au mers chiar mai departe, spălându-și mâinile de peste 16 ori pe zi”, adaugă Andra Bâlsan, Brand Manager Teo, Ficosota. În plus, în cazul lor, în cursul anului 2020, vânzările din categoria săpunuri au fost puternic influențate de pandemie, generând o creștere importantă a categoriei cu 35% față de 2019, determinată în principal de segmentul săpunului lichid care a înregistrat o creștere a vânzărilor de peste 50%.

„Loredana Ionel, Marketing Manager România și Bulgaria Beiersdorf susține faptul că produsele pentru curățarea pielii au fost folosite complementar cu cele pentru dezinfectat/igienizat, consumatorii asigurându-se că au mereu disponibile cantități suficiente în gospodărie. ”Am asistat în anumite perioade ale anului la un comportament de stock-up, care s-a manifestat prin cumpărarea unui număr mai mare de produse decât necesitatea imediată sau prin orientarea către ambalaje big size”, explică managerul. „Consumatorii au înțeles importanța unei igiene sporite”, susține și Tudor David, Director Marketing Farmec, iar acest lucru s-a resimțit în vânzările companiei pe tot segmentul de îngrijire corporală, nu doar la cele pentru curățare. „În categoria produselor de îngrijire corporală din portofoliul Farmec și Gerovital, am avut o creștere a vânzărilor în 2020 de 37,5% față de 2019, vânzările depilatoarelor au crescut cu 2,4%. În schimb, deodorantele au scăzut cu 20,3%. Săpunurile, cremele de mâini, produsele depilatoare și pentru corp au fost cele mai bine vândute din această categorie”, completează acesta.

Și pentru AC Marca impactul pandemiei asupra acestei categorii de produse a fost unul pozitiv. „Promovarea media intensă, cu focus pe îngrijire personală (igienă, dezinfectare șamd.) a dus la creșterea consumului. Apoi, categoria a permis adaptarea rapidă a vânzărilor în contextul pandemic: creștere accelerată pentru canalul de proximitate, dar și pentru cel online”, explică Alexandru Emciuc, Trade Marketing Manager.Bianca-Andreea Săvulescu, Junior Brand Manager Henkel Beauty Care, spune că și piața gelurilor de duș a înregistrat creștere pe parcursul anului trecut, lucru vizibil de altfel și în datele RetailZoom care arată un avans de 8,7% în valoare și de 9,2% în volum.

„Am observat în luna martie o creștere cu un impact vizibil pe piață, ca urmare a interesului crescut al consumatorilor față de produsele de igienă. Pe lângă o creștere a vânzărilor, odată cu debutul pandemiei a crescut și

32

cererea față de formatele mari de consum, produse de peste 500 ml sau duo pack-uri. O urmare firească a faptului că oamenii au evitat să mai iasă la cumpărături atât de des precum o făceau înainte de pandemie, dar și a consumului mai mare de astfel de produse”, spune reprezentanta Henkel Beauty Care.

Trendul crescător înregistrat în luna martie s-a resimțit și pentru Just Master Activities, companie care comercializează între altele și brandurile On-Line, Le Petit Olivier, Clineo. „Deși în ultimii cinci ani vorbim de o creștere semnificativă a pieței produselor cosmetice, pentru 2020 cred că ne putem raporta mai degrabă la o fluctuație vizibilă în contextul pandemiei. Începând cu luna martie am început să avem un trend crescător, foarte rapid, dar care s-a stabilizat câteva luni mai târziu. Pandemia a fost un context favorabil pentru produsele de îngrijire (cele mai mari cereri fiind înregistrate pentru produsele antibacteriene, șervețele umede, săpun lichid, geluri de duș), dar și pentru produsele de curățenia casei”, spune Florentina Drăgulin, Purchasing Manager Just Master Activities.

Sarantis România, distribuitorul Elmiplant, Tesori d'Oriente, Johnson Baby, La Petit Marseillais, a înregistrat o creștere a vânzărilor cu 13% în 2020 față de 2019 pe categoriile de gel de duș și săpunuri. „Pandemia a avut un impact pozitiv în ceea ce privește cererea din România, mai ales în categoria de săpunuri. Sarantis România a înregistrat o creștere de vânzare de 48% în 2020 vs 2019 pe această categorie. Creșterea frecvenței de folosire a săpunului a fost evidentă, igiena mâinilor a devenit o prioritate pentru toată populația”, declară Adriana Ilioiu Marketing Manager Cosmetics, Fragrance & Household Products Categories Sarantis România.

Dinamica prețurilor și evoluția categoriei în retail

Chiar dacă la o analiză generală pare că prețurile s-au menținut la un nivel constant anul trecut versus 2019, datele RetailZoom indică și creșteri de prețuri la categoriile aflate pe trend de creștere în vânzări. Concret, este vorba despre șervețele umede, săpun și spumă de baie. „La jumătate dintre categorii, creșterea prețurilor/produs este mai mare decât cea pentru unitate (lt/kg), fapt ce este explicat de creșterea vânzărilor de ambalaje mari, dar și de creșterea sortimentației de produse mainstream & premium”, explică Gabriela Cârstoiu. Cât despre evoluția mărcilor private, acestea au crescut în cotă de piață în 2020 pentru departamentul produselor de îngrijire corp, mai puțin în cele trei categorii ce înregistrează cel mai mare salt în vânzări: șervețele umede, săpun și spumă de baie.

33

„Pentru aceste categorii, vânzările în valoare absolută au crescut și pentru săpun, și pentru șervețele. Doar spuma de baie a pierdut vânzări în marcă privată”, adaugă reprezentanta RetailZoom.

Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România, spune că modificările în comportamentul de consum sunt evidente și a existat o evoluție pozitivă a vânzărilor în zona produselor de curățare și igienă personală. „Pe categorie, cele mai căutate produse au fost și sunt săpunurile, gelurile dezinfectante pentru mâini, precum și măștile de protecție. A fost nevoie de o reașezare a categoriei, în contextul dezvoltării accelerate a categoriei de săpun, coroborat cu extinderea sortimentației de geluri dezinfectante pentru mâini. La raft am diversificat sortimentația atât pe săpunurile solide și lichide, cât și pe zona de creme de mâini, unde, de asemenea, se observă o creștere a consumului, ca efect al spălării mai frecvente a mâinilor, cât și al utilizării dezinfectanților de mâini”, spune Valer Hancaș.

La nivelul preferințelor consumatorilor, se observă o migrare către variante lichide, precum săpunul lichid și gelurile de duș, în detrimentul săpunului solid, dar și o apetență pentru ambalaje sau gramaje mari acolo unde a fost posibil. „O tendință care a rămas neschimbată în comportamentul consumatorului este atenția către raportul calitate/preț, aspect care în continuare cântărește cel mai mult în alegerea de la raft. Pentru Kaufland, categoria de marcă proprie a avut, de asemenea, o evoluție pozitivă, pe categoria de cleaning, ca urmare a faptului că oferă un raport foarte bun calitate/preț”, declară Valer Hancaș. Marca proprie Kaufland e reprezentată de produsele Bevola – o linie de produse de igienă și îngrijire personală completă, cu produse universale, dar și pentru femei, bărbați, copii, bebeluși și chiar și pentru adolescenți. Linia cuprinde peste 80 de produse. 

Online-ul și proximitatea, evoluții neașteptate în 2020

Cât despre performanța categoriei la nivel de canale de vânzare, cererea venită din online a depășit cu mult estimările producătorilor, dar situația este valabilă și pentru proximitate. Drept dovadă, dacă pentru Farmec vânzările online au înregistrat o creștere de 80%, Baiersdorf a resimțit o ascensiune a comerțului de proximitate de tip mini-market și discounter. „Specific pentru categoria gel de duș, observăm o creștere aproape de două ori mai accentuată a categoriei în retailul de tip discount, comparativ cu cel de tip supermarket/hypermarket”, spun reprezentanții companiei care deține brandul Nivea.

„Majoritatea jucătorilor de pe piața săpunului au beneficiat de cererea crescută și au raportat o creștere a vânzărilor de două cifre. Canalul OT și

34

segmentul lichid au alimentat creșterea vânzărilor categoriei, iar mărci precum Protex, Teo, Dove au profitat cel mai mult de tendința ascendentă”, sunt de părere reprezentanții Ficosota, care comercializează brandul Teo.

În cazul Just Master Activities, s-a observat clar o creștere foarte mare, „poate chiar neașteptată a comenzilor prin platformele online. Prin acest sistem a crescut și valoarea coșului de cumpărături. Însă trebuie să menționăm și faptul că în contextul pandemiei, preferințele consumatorilor s-au îndreptat mai ales către magazinele de proximitate, care oferă posibilitatea cumpărăturilor rapide”, spune Florentina Drăgulin.

În zonele unde e-commerce-ul nu și-a făcut loc în timp util, IKA a deservit cel mai bine populația, susțin reprezentanții Sarantis România, care susțin că avansul înregistrat anul trecut s-a datorat acestui canal de vânzare.

„Creșterea manifestată în categoria de produse dedicate îngrijirii personale a fost resimțită în toate canalele de retail. Totuși, canalele care s-au remarcat în anul 2020 prin evoluții pozitive au fost cel de proximitate și cel de tip discount, acestea răspunzând nevoilor curente ale consumatorilor. O evoluție pozitivă accelerată s-a înregistrat și în online, mai ales în prima parte a anului, când s-a observat tendința cumpărătorilor de a evita expunerea și prezența în magazine, alegând drept urmare avantajele livrării cumpărăturilor acasă”, completează Monica Tamaș, Unilever South Central Europe.

Importanța promoțiilor în categorie

Ofertele speciale și promoțiile joacă un rol important în procesul de achiziționare al unui produs, cred reprezentanții Farmec, care subliniază că au observat o preferință a consumatorilor spre produselor de calitate, eficiente și cu rezultate sporite, chiar dacă nu fac parte din campanii promoționale.

„În strategia noastră de marketing și vânzări ținem cont de reducerile cheltuielilor în familie în această perioadă și demarăm campanii periodice de fidelizare a clienților noștri, prin oferirea de discounturi speciale, promoții și reduceri la anumite game de produse. Consumatorii au fost mult mai atenți la aspectele financiare, așadar s-au orientat către discounturi sau alte beneficii directe”, adaugă directorul de marketing al companiei Farmec.Pentru AC Marca, îmbinarea investițiilor în campanii media cu cele promoționale din magazine au generat cele mai bune rezultate. „Cum prețul este unul din factorii decisivi în această categorie, campaniile promoționale au un rol important în influențarea deciziei de cumpărare”, spune Alexandru Emciuc.

35

Pentru categoriile de curățare a pielii, campaniile promoționale sunt o ocazie bună de recumpărare, deci funcționează foarte bine cu mecanismele potrivite, spun reprezentanții Beiersdorf. „Anul 2020 a adus însă o provocare nouă în această direcție: mai puține ocazii de cumpărare, cumpărători care petrec mai puțin timp în magazin și care vin de multe ori cu lista făcută de acasă. Prin urmare, promoția in-store n-a mai putut funcționa singură, ci a avut nevoie de suport în afara magazinului, de cele mai multe ori în lumea digitală”, explică Loredana Ionel. Cât despre tipul de promoție care funcționează cel mai bine în cazul Beiersdorf, pe listă intră mecanismele clasice de tipul price-off, dar și asocierea relevantă dintre produse complementare pentru îngrijire personală. „Cred că foarte important în contextul actual este ce fel de vizibilitate există pentru mecanismul promoțional, fie în magazin, fie în afara lui”, adaugă Loredana Ionel.

Și în cazul Henkel, consumatorul este influențat de prețurile promoționale și de campaniile care pot aduce anumite premii. „Încercăm să păstrăm un mix în care să avem atât campanii cu discount valoric, cât și campanii cu premii prin tragere la sorți”, explică Bianca-Andreea Săvulescu, Junior Brand Manager Henkel Beauty Care.

Beneficiul imediat, adică reducerea de preț, a fost anul trecut cea mai apreciată promoție și în privința brandurilor din portofoliul Sarantis și Unilever. Monica Tamaș spune că, „deși promoțiile au avut pe termen scurt impact asupra rezultatelor categoriei de îngrijire personală, putem spune că anul trecut oamenii s-au orientat către mărcile care le erau familiare, în care aveau încredere, cu care au rezonat de-a lungul timpului atât din punctul de vedere al beneficiilor produselor, cât și din perspectiva misiunilor sociale pe care le susțin.”

Cât despre tipul de promoție cu cele mai bune rezultate pentru companie, cele care adresează nevoilor individuale ale consumatorilor au urmat un trend ascendent pe parcursul anului trecut. „Acestea includ promoțiile dedicate prin carduri de loializare, promoțiile de tip discount pentru o întreagă gamă de produse sau cele care asigură transportul produselor parțial sau gratuit. În același timp, având în vedere sensibilitatea consumatorilor când vine vorba de prețuri, plus-valoarea obținută prin achiziția unui anumit produs rămâne principalul motiv de cumpărare. Astfel, cumpărătorii tind să fie mai atenți la raportul calitate-preț, căruia i se adaugă și beneficiile suplimentare pe care le primesc prin achiziția unui anumit produs”, completează reprezentanta Unilever.

Și, spune aceasta, un trend vizibil de câțiva ani și care continuă și în prezent este dat de dorința consumatorilor de a contribui la împlinirea unor misiuni

36

sociale prin intermediul mărcilor și produselor pe care le cumpără. Așadar, oamenii își doresc să contribuie și să se implice activ în cauze sociale.

Noutățile anului 2020 Articolul complet poate fi citit aici.

Evoluția trendurilor de consum într-un an pandemic, 12 Apr 2021 , Simona Popa

La fix un an de la debutul crizei sanitare în România, prioritățile consumatorilor români nu sunt diferite. Stilul de viață sănătos, implicarea în societate, dorința de a discuta despre temele actuale rămân printre principalele preocupări.

Analiștii iSense Solutions au reușit să surprindă trendurile de consum pas cu pas și au ajuns la concluzia că „învățarea” și „adaptarea” au fost cuvintele de ordine pe parcursul pandemiei atât în privința comportamentelor de consum, cât și în politica de comunicare a brandurilor.

Încă de la începutul pandemiei, agenția de cercetare iSense Solutions a măsurat săptămânal atitudinile consumatorilor prin intermediul Consumer Stress Score. Concluzia după un an de studii de piață? Nivelul de stres al consumatorilor români prezenți în mediul online a fost puternic influențat atât de evoluția infectărilor, cât și de capacitatea statului de a gestiona situația și de estimările privind urmările economice ale crizei sanitare.

„Cele mai stresante săptămâni au fost în a doua jumătate a lunii martie 2020, adică la începutul pandemiei, când gradul de incertitudine era ridicat și erau puține informații disponibile, respectiv începutul lunii noiembrie 2020, perioada care coincide cu valul doi al pandemiei. Cel mai scăzut nivel de stres a fost în prima jumătate a lunii iunie, adică la finalul stării de urgență”, susțin reprezentanții iSense Solutions. Potrivit rezultatelor studiului Modern Consumer Trends, aproximativ o treime din consumatorii din mediul urban online (32%) spun că pandemia le-a schimbat viața într-o mare măsura, în timp ce pentru 13% dintre respondenți criza nu a avut impact. „După un an

37

de pandemie, majoritatea oamenilor au învățat să se bucure mai mult de familie (63%), să aibă grijă atât de sănătatea lor fizică (57%), cât și de cea mentală (57%). În ceea ce privește îngrijorările pentru viitor, pe primele locuri se află sistemul de sănătate (49%) și corupția (47%)”, arată studiul iSense.

Try to stay healthy„Obținerea unui stil de viață sănătos rămâne un obiectiv important pentru foarte mulți consumatori. Și în 2020, un procent foarte mare de români din mediul online (90%) au declarat că au făcut diverse îmbunătățiri cu privire la stilul lor de viață. Printre schimbările făcute de cei mai mulți dintre ei se află mai multă odihnă/ relaxare (41%), întărirea imunității (31%), mai mult somn (29%), alimentație mai sănătoasă (29%)”, este concluzia studiului iSense Solutions în acest caz. Mai exact, în ceea ce privește alimentația, adoptarea unor obiceiuri sănătoase ține în primul rând de însușirea cunoștințelor potrivite, dar, în același timp, condițiile socio-culturale sunt decisive în implementarea cunoștințelor și adoptarea unor obiceiuri noi. Drept urmare, în contextul pandemiei, o parte dintre consumatori au adoptat și comportamente negative, chiar dacă dorința lor este să aibă un stil de viață sănătos. Aceștia au declarat că, față de 2019, au consumat mai multe produse din categoria gustărilor, cum ar fi alune, nuci, semințe, ciocolată și chipsuri.

Life-at-HomeMunca de acasă, școala online, măsurile de distanțare socială au condus la dorința tot mai multor consumatori de a-și spori confortul și gradul de dotare al caselor. Datele studiului arată că un sfert dintre românii din mediul online au investit în ultimul an în diverse reamenajări. Mai mult, jumătate dintre cei chestionați au susținut că plănuiesc să cumpere noi obiecte pentru locuința lor și un procent asemănător să realizeze lucrări de renovare și/ sau îmbunătățiri ale locuinței. În același timp, jumătate dintre ei își doresc ca în 2021 să lucreze de acasă sau în regim mixt (casa – loc de muncă).

Talk about it„Importanța și relevanța vocii consumatorilor se păstrează la un nivel ridicat, peste două treimi din consumatori consideră că influențează opiniile și deciziile celor din jur. Subiectele în jurul cărora consumatorii își arată influența rămân similare cu anul anterior: teme actuale de interes (84%), decizii de viață (77%), dar și produse și mărci (67%)”, susțin reprezentanții iSense Solutions. Totodată, pe toată durata pandemiei, familia a rămas principalul grup în care oamenii influențează opiniile și deciziile celorlalți (86%), dar și principalul grup care îi influențează (73%). Apoi, 77% dintre consumatorii chestionați susțin că reușesc să își influențeze prietenii, urmați

38

de grupul colegilor de serviciu (67%). „Interesant de menționat că influența asupra și dinspre grupul de colegi rămâne relativ stabilă, chiar dacă pentru mulți condițiile de muncă s-au schimbat pe parcursul anului trecut”, subliniază reprezentanții iSense  Solutions. Articolul complet poate fi citit aici.

Iulian Stanciu: Jumătate din creșterea retailului va veni din comerțul online în următorii 10 ani, 12 Apr 2021 , Andra Imbrea Jumătate din creșterea retailului va veni din comerțul online în următorii zece ani, consideră Iulian Stanciu, președintele eMAG, care vede potențial mare inclusiv în zona de alimente, care în prezent reprezintă 1-2% din totalul pieței de online, deși alte domenii înregistrează creșteri mai mari, precum electrocasnicele sau zona de fashion.

„Comerțul online în România a ajuns la 10%. Sunt țări în care comerțul online e la 30% - Coreea de Sud, China, Marea Britanie. Pe măsura ce veniturile oamenilor vor crește, consumul va crește, de asemenea. Creșterea din România va depinde și de dezvoltarea infrastructurii, iar aici mă refer inclusiv la dezvoltarea competențelor”, a declarat Iulian Stanciu, care de curând a renunțat la poziția de CEO a celui mai mare retailer online din România.

Acesta detaliază că în anumite segmente de piața creșterea canalului online este mai mult de jumătate, precum piața cărților sau a electrocasnicelor (unde este la 30%), în timp ce comerțul online cu alimente, care în prezent deține 1-2% din piața totală de eCommerce, prezintă “o posibilitate mare de creștere”, dar necesită o infrastructură separată de depozitare și transport. Prezent în cadrul unei dezbateri Confidex, Iulian Stanciu a declarat că eMAG mizează pe o creștere de 15% anul acesta. „Legat de eMag vedem în viitor niște lucruri care vor schimba structura cifrei de afaceri. Vom accelera creșterea antreprenorilor și a marketplace-ului, unde la noi se va vedea în cifra de afaceri doar acel comision pe care îl percepem, care este mai mic decât vânzarea realizată de antreprenori. Vom crește mult mai mult businessul internațional decât businessul din România, iar aici avem pe de-o parte Ungaria, unde ne-am propus un miliard de euro în cinci ani, dar și o țară nouă pe care o vom anunța în perioada următoare. Suntem acum în analiza finală pentru alegere între două țări. Vom investi în businessuri noi,

39

cum am făcut cu Sameday sau cu Tazz, iar acum avem eMAG Ventures unde vom crește, vom investi în peste 100 de companii, pe care le vom crește accelerat”.

Președintele executiv al eMAG, care a anunțat recent investiții de 3,2 miliarde de lei în următorii trei ani, mai spune că se cumpără în continuare din categorii din care anterior pandemiei consumatorii nu făceau shopping online. „Temerea noastră era să nu fie doar un trend care trece și oamenii să revină la fostele obiceiuri. Încrederea a crescut. Oamenii încep să consume din ce în ce mai mulți bani în online”.

DIVERSE

291 de sancțiuni contravenționale aplicate de ANSVSA în martie , By RO.aliment, April 12, 2021

Rezultatele controalelor efectuate de inspectorii ANSVSA pe parcursul lunii martie 2021 Inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au aplicat 291 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.705.600 de lei, în urma controalelor efectuate pe parcursul lunii martie 2021.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat 12.292 de verificări în unităţile din industria agroalimentară în luna martie.

Verificările au vizat operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume – fructe.

În urma controalelor efectuate au fost constatate următoarele nereguli:

neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi: neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa sursei de apă și a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru

40

angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;

neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare);

alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nu există evidenţe în ceea ce priveşte triajul epidemiologic, neremedierea deficiențelor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2021, urmărindu-se conformitatea produselor alimentarea, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţele interzise în alimente. De asemenea, s-au prelevat probe în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente și de pe suprafețe/ ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară.

GLOBAL

Războiul bumbacului pune pe jar mărcile de fashion occidentale , Catalina Apostoiu 12.04.2021,

Mărci ca Adidas şi Burberry se află în faţa unei dileme: să respecte un boicot privind bumbacul provenind din regiunea chineză Xinjiang, produs se pare cu

41

ajutorul forţei de muncă uigure sau să piardă accesul la cea mai mare piaţă de consum din lume, scrie Deutsche Welle.

Ultima dispută dintre China şi Occident ia proporţii după ce astfel de mărci au luat poziţie cu privire la hainele fabricate cu bumbac produs în regiunea chineză Xinjiang. Grupuri din domeniul drepturilor omului acuză că bumbacul este cules cu ajutorul forţei de muncă uigure.

Acestea acuză China că deţine până la 1 milion de uiguri în tabere de detenţie, acuzaţii ce au dus la impunerea de sancţiuni occidentale împotriva oficialilor chinezi şi la adoptarea de noi legi în SUA, intrate în vigoare în ianuarie, ce limitează importul de bumbac din Xinjiang. Beijingul insistă însă că taberele respective sunt centre de pregătire necesare pentru combaterea extremismului.

Al doilea cel mai mare retailer de haine din lume, H&M, a fost printre primele care au fost prinse în acest conflict. Pe fondul acuzaţiilor că profită de pe urma sclaviei moderne, multinaţionala suedeză a promis anul trecut că nu va mai cumpăra bumbac din Xinjiang. Acum, însă, aceasta se află în faţa unui boicot al consumatorilor chinezi. Nike, Adidas şi Hugo Boss au fost la rândul lor luate în vizor pe social media, iar mai multe celebrităţi chineze şi-au suspendat legăturile cu brandurile occidentale.

Consumatorii din China văd boicotul legat de bumbac drept o ameninţare la adresa reputaţiei ţării lor.

China, o piaţă deja importantă pentru multe branduri internaţionale, este pe cale să devină şi mai critică pentru rezultatele acestora. Consumul intern chinez este aşteptat să se dubleze până în 2030, potrivit Morgan Stanley, până la 12.700 mld. $ (10.700 mld. euro), aproximativ egal cu cel din SUA.

Astfel, brandurilor occidentale le va fi dificil să ia decizii care să mulţumească ambele tabere.

Nu este pentru prima dată când China pune presiune pe brandurile străine să se conformeze cu poziţia sa privitoare la subiecte sensibile.

Firmele de fashion şi cele auto din Occident au fost obligate să-şi ceară scuze acum doi ani pentru a fi sugerat că Hong Kong şi Taiwan sunt ţări independente. Până acum, sancţiunile lansate de SUA, UE şi Marea Britanie împotriva oficialilor chinezi în legătură cu abuzurile împotriva uigurilor nu au făcut decât să determine măsuri retaliatorii din partea Beijing-ului.

42

Deşi mulţi retaileri s-au angajat să nu mai folosească bumbac din Xinjiang, promisiunile acestora ar putea fi dificil de respectat. „Având în vedere controlul intens autoritarian din China, presiunile trebuie menţinute o vreme îndelungată“, arată Johnson Yeung, de la Clean Clothes Campaign East Asia.

  Impossible Foods, în discuții pentru listarea la bursă , 12 Apr 2021 , Andra Imbrea Impossible Foods, producător de carne pe bază de plante, ia în considerare să se listeze la bursă, eveniment ce ar urma să aibă loc în următoarele 12 luni. Impossible Foods are în vedere posibilitatea unei listări publice în următorul an prin intermediul unui oferte publice inițiale sau printr-o fuziune cu o companie de achiziții cu scop special (SPAC), potrivit CNBC. 

Producătorul american de carne pe bază de plante ar putea ajunge să fie evaluat la 8,4 miliarde de dolari, după ce anterior, în cadrul unei runde private de finanțare din 2020, Impossible Foods era evaluat la 4 miliarde de dolari, ceea ce evidențiază cererea tot mai mare pentru alternative vegetale pentru carne.

Impossible Foods a reușit să atragă 1,5 miliarde de dolari în mai multe runde de finanțare în ultimii ani. Compania a fost fondată în 2011, iar pe lângă vânzările din retail, Impossible Foods a realizat parteneriate cu Burger King și Disney.

Producătorii de carne bazată pe plante au devenit tot mai populari în ultimii ani, pe măsură ce consumatorii au început să conștientizeze impactul pe care industria tradițională a cărnii îl are asupra mediului înconjurător. Piața înlocuitorilor pentru carne s-ar putea ridica la 140 de miliarde de dolari în următorul deceniu, aproximativ 10% din industria globală a cărnii (1,4 mii de miliarde de dolari), potrivit BBC, care citează Barclays.

În Europa, piața de proteine alternative ar urma să atingă în 2023 valoarea de 18,3 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de compania Kerry Taste&Nutrition.

43

Cine şi de ce spune STOP creşterii animalelor? Ioan Ladosi, 11 aprilie 2021

Aşa-numita “dietă planetară sănătoasă” ameninţă serios viitorul zootehniei mondiale. Se discută despre stoparea definitivă a creşterii animalelor. Care ar fi consecinţele unei asemenea decizii?

De-a lungul istoriei umanităţii, animalele - vânate sau domesticite -, dar şi produsele alimentare animaliere au fost cruciale pentru evoluţie şi supravieţuire. În ultimii ani însă se remarcă o tendinţă de negare a rolului acestora, mai ales în aglomerările urbane ale ţărilor cu cel mai ridicat nivel de trai.

 

“Dieta planetară sănătoasă”

 Consumul alimentelor de origine animală a devenit ţinta multor organizaţii, acestea fiind prezentate ca produse non-etice şi dăunătoare sănătăţii umane, dar şi planetei. Astfel de reprezentări au mers atât de departe încât s-a ajuns la promovarea aşa-numitei “diete planetare sănătoase”, lipsită de produse alimentare animaliere, precum şi la stoparea definitivă a creşterii animalelor.

Pe de altă parte, poziţia marii majorităţi a specialiştilor din domeniu consideră că aceste concepte sunt nu numai contra intuitive, ci şi bazate pe interpretări ştiinţifice greşite sau prezentate total în afara oricărui context logic.

 Carnea sintetică

 Cele mai virulente atacuri împotriva zootehniei vin, în ultima vreme, din partea unui grup tot mai numeros de companii care promovează producţia şi consumul cărnii sintetice, produsă în laboratoare tot mai sofisticate. S-a ajuns chiar la afirmaţii, cel puţin hazardate, dacă nu de-a dreptul false, că

44

creşterea animalelor este sursa principală a tuturor relelor, de la încălzirea globală, la răspândirea bolilor şi recrudescenţa cancerului.A apărut astfel şi o cohortă vocală de lideri de opinie care promovează carnea sintetică, susţinând că “ştiinţa şi-a spus cuvântul cu privire la viitorul creşterii animalelor”, prevăzându-i iminentul sfârşit.

 4 argumente solide în favoarea zootehniei

 O opinie recent publicată pe site-ul “European Livestock Voice” analizează şi aduce argumente solide în favoarea dezvoltării sustenabile a zootehniei, atât în privinţa contribuţiei acesteia la amprenta concentraţiei de CO2, cât şi la sănătatea planetei/alimentară. Documentul îşi propune să demonstreze şi că creşterea animalelor va rămâne un pilon central al evoluţiei umanităţii, prezentând dovezi clare, rezultate din diverse studii a căror veridicitate nu poate fi contestată.

Susţinătorii fervenţi ai înlocuirii cărnii cu soluţii alternative sintetice ocolesc însă - cu un cinism mercantil evident - faptul că zootehnia are implicaţii complexe în sustenabilitatea omenirii. Ca atare, stoparea producţiilor alimentare animaliere ar avea o serie de consecinţe cu efect de bumerang, structurate într-o logică fără cusur şi publicate pe site-ul “European Livestock Voice”, idei pe care le sintetizăm în continuare.

Consecinţa 1: Dispariţia contribuţiei zootehniei la bio-economia circulară

În acest context, se aminteşte contribuţia de neînlocuit a zootehniei la valorificarea produselor secundare de pe lanţul alimentar, transformarea în alimente a resurselor de bio-masă (iarbă, paie, tărâţe) şi, implicit o reducere a impactului acestora asupra mediului. Şi, de reţinut, această transformare conduce şi la producţia de îngrăşăminte naturale, ecologice, a căror utilizare raţională determină reducerea uzului de chimicale în fertilizarea solului, sechestrarea carbonului în sol şi, în multe circumstanţe, blocarea ciclului biologic al unor dăunători ai culturilor.

Consecinţa 2: Migrarea populaţiei către oraşe şi distrugerea moştenirii culturale a satului

Azi, în Europa, zootehnia contribuie la economia continentului cu peste 165 miliarde de euro şi asigură un loc de muncă pentru cel puţin 30 milioane de oameni. Fără zootehnia care reprezintă 45% din producţia agricolă a Europei, exodul oamenilor către oraşe va fi inevitabil şi cu efecte greu de estimat asupra intensităţii poluării.

45

Consecinţa 3: Concentrarea producţiei de alimente în portofoliul unor companii multinaţionale al căror unic obiectiv este profitul

Aşa cum azi tehnologiile comunicaţiilor sunt deţinute de un grup relativ redus de giganţi economici, dispariţia zootehniei va avea ca efect un scenariu similar. De data aceasta însă cu produsele alimentare animaliere. Vom avea de ales între sortimente limitate de carne sintetică, la preţuri controlate total de producător şi cu calităţi nutritive îndoielnice, dar modelate de acesta. Mai mult decât atât, autorii opiniei aduc următorul argument de necontestat: “... este cert că o societate bazată pe proteină animală 100% sintetică ar fi una în care producţia ar fi concentrată, relocabilă şi deconectată de natură şi ruralitate. Dacă filantropia este cea care ghidează ideea unei societăţi fără zootehnie, atunci ar trebui împărtăşite brevetele şi tehnologia cu toată lumea, în special cu ţările în curs de dezvoltare”.

Consecinţa 4: Scăderea emisiilor de carbon şi alte gaze cu efecte de seră, prin stoparea zootehniei

Această afirmaţie, promovată de majoritatea producătorilor de carne sintetică, este atent şi asiduu jonglată pe toate canalele de comunicare, fiind în mod evident exagerată tocmai pentru eliminarea concurenţei. Dovada o reprezintă un studiu recent din SUA pe această temă, în care s-a constatat că stoparea totală a zootehniei ar avea ca efect o scădere de aproximativ 2,6% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Dată fiind diversitatea şi diferenţa dintre modelele agricole din Europa şi SUA, putem deduce că, de fapt, efectul pozitiv ar fi şi mai mic în Europa.

O lume fără zootehnie este doar o altă utopie

 În loc de concluzie, opinia publicată pe acelaşi site îl citează pe Jean-Louis Peyraud, agronom francez de la INRAE care, în 2017, a spus: „O lume fără zootehnie este doar o altă utopie pe termen scurt, mediu şi lung. A venit

46

timpul să revenim la proporţii mai realiste, bazate pe fapte. Înlăturarea creşterii animalelor ar fi un nonsens pentru umanitate. Dar asta nu înseamnă că nu ne dorim să îmbunătăţim modul în care le creştem, să le respectăm, să le oferim o viaţă decentă şi să ne asigurăm că sunt sacrificate fără durere sau stres. Trebuie să continuăm să cercetăm şi să inovăm pentru a reduce impactul negativ al zootehniei şi pentru a creşte serviciile pe care le oferă societăţilor noastre”.

4 ÎNTREBĂRI PENTRU ADEPŢII CĂRNII SINTETICE

Pe lângă argumentele imbatabile în favoarea zootehniei, opinia publicată de “European Livestock Voice” pune şi o serie de întrebări cum ar fi:

1. Unde sunt publicate şi care e relevanţa ştiinţifică a evaluărilor privitoare la amprenta de carbon ale producţiei de carne sintetică?

2. Care ar fi sursa serului utilizat în producerea ţesuturilor musculare sintetice?

3. Câtă energie este necesară pentru creşterea acelor ţesuturi?4. Ce antibiotice, fungicide sau hormoni ar fi necesari în controlul

producţiei?

Despre carnea viitorului s-a discutat şi la EuroTier 2021. Click AICI şi vezi ce prezic specialiştii germani! un articol de IOAN LADOŞI

UNIUNEA EUROPEANA

CE a propus scutirea de TVA a bunurilor și serviciilor vitale distribuite în perioadele de   criză , EURACTIV.ro

Comisia Europeană a propus astăzi scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) a bunurilor și serviciilor care, în perioadele de criză, sunt puse la dispoziția statelor membre și a cetățenilor de către CE, organismele și agențiile UE.

Propunerea a fost făcută pe baza experienței dobândite în timpul pandemiei de COVID-19. Printre altele, aceasta a arătat că TVA-ul perceput pentru

47

anumite tranzacții ajunge să fie, în operațiunile de achiziții publice, un factor de cost care pune presiune pe bugetele limitate. Prin urmare, inițiativa de astăzi va eficientiza la maximum fondurile UE utilizate în interes public pentru a răspunde la situațiile de criză, cum ar fi dezastrele naturale și urgențele de sănătate publică.

Ea va consolida totodată organismele de gestionare a dezastrelor și a situațiilor de criză la nivelul UE, cum ar fi cele care intră sub incidența uniunii europene a sănătății și a mecanismului de protecție civilă al UE.

Odată puse în aplicare, noile măsuri vor permite Comisiei și altor agenții și organisme ale UE să importe și să achiziționeze bunuri și servicii scutite de TVA atunci când achizițiile respective urmează să fie distribuite în cadrul unei intervenții de urgență în UE. Destinatarii ar putea fi statele membre sau părți terțe, cum ar fi autoritățile sau instituțiile naționale (de exemplu, un spital, o autoritate națională de sănătate sau de intervenție în caz de dezastre).

Bunurile și serviciile acoperite de scutirea propusă includ, de exemplu:

- testele de diagnosticare și materialele de testare, precum și echipamentele de laborator;echipamentele personale de protecție (EIP), precum mănușile, aparatele pentru respirație artificială, măștile, halatele, produsele dezinfectante și echipamentele de dezinfectare;

- corturile, paturile de campanie, îmbrăcămintea și alimentele;

- echipamentele de căutare și salvare, sacii de nisip, vestele de salvare și bărcile gonflabile;

- antimicrobienii și antibioticele, antidoturile care asigură protecția în caz de amenințare cu arme chimice, tratamentele pentru leziuni cauzate de radiații, antitoxinele, comprimatele de iod;

- produsele derivate din sânge sau anticorpii;

- dispozitivele de măsurare a radiațiilor;

- dezvoltarea, producția și achiziționarea produselor necesare, activitățile de cercetare și inovare, constituirea de stocuri strategice de produse;

- licențele farmaceutice, unitățile de carantină, studiile clinice, dezinfectarea sediilor etc.

48

Background

Propunerea legislativă, care va modifica Directiva TVA, va fi transmisă Parlamentului European spre avizare și Consiliului spre adoptare.

Statele membre vor trebui să adopte și să publice, până la 30 aprilie 2021, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma acestei directive.

Statele membre trebuie să aplice dispozițiile respective de la 1 ianuarie 2021.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni:”Pandemia de COVID-19 ne-a învățat că aceste tipuri de crize sunt multidimensionale și că au un impact major asupra societăților noastre. Este extrem de important ca răspunsul dat să fie rapid și eficient, iar noi trebuie să oferim cel mai bun răspuns în prezent pentru a ne pregăti pentru viitor. Propunerea de astăzi vine în sprijinul obiectivului Uniunii Europene de a reacționa la situațiile de criză și de urgență care apar în UE. Ea va asigura totodată că eforturile de ajutorare la nivelul UE menite să combată pandemia și să sprijine redresarea vor avea cel mai mare impact financiar posibil”.

Uniunea Europeană acordă sprijin de peste un miliard de euro întreprinderilor mici și mijlocii implicate în inovare, AGERPRES - vin, 09 apr. 2021,

În urma lansării Consiliului European pentru Inovare (CEI) şi a anunţării primelor oportunităţi de finanţare, Comisia Europeană a lansat vineri primele cereri de propuneri în cadrul instrumentului Accelerator al CEI, informează un comunicat al Executivului comunitar, relatează Agerpres.

Această finanţare, în valoare de peste un miliard de euro, are scopul de a accelera dezvoltarea întreprinderilor nou-înfiinţate şi a întreprinderilor mici şi mijlocii care au potenţialul de a obţine rezultate importante. În timp ce peste jumătate din finanţare este deschisă inovaţiilor revoluţionare din orice domeniu, 495 de milioane de euro sunt alocate pentru inovaţiile care sprijină Pactul verde european, precum şi tehnologiile digitale şi medicale.

Instrumentul Accelerator al CEI se concentrează asupra descoperirilor ştiinţifice sau a progreselor tehnologice, care necesită o finanţare semnificativă pe o perioadă mai lungă de timp înainte de a putea genera beneficii.

49

Astfel de inovaţii se confruntă adesea cu dificultăţi în atragerea de finanţare, deoarece riscurile şi perioada de timp pe care le implică sunt, în general, prea ridicate. Această finanţare le permite inovatorilor să atragă toate sumele de investiţii care sunt necesare pentru a creşte într-un interval de timp mai scurt.

Instrumentul Accelerator al CEI acţionează ca un catalizator pentru atragerea altor investitori necesari pentru amplificarea dimensiunii inovaţiilor. Acest model de finanţare unic le oferă întreprinderilor nou-înfiinţate şi IMM-urilor granturi în valoare de până la 2,5 milioane de euro, combinate cu investiţii de capital prin intermediul Fondului CEI, care variază între 500.000 de euro şi 15 milioane de euro.

Pe lângă sprijinul financiar, toate proiectele beneficiază de o serie de servicii de accelerare a dezvoltării de întreprinderi care oferă acces la expertiză, societăţi şi investitori de prim-plan şi la actori importanţi din domeniul ecosistemului.

„Instrumentul Accelerator al CEI este un instrument unic de finanţare al UE. El sprijină dezvoltarea inovaţiilor revoluţionare prin atragerea investitorilor privaţi şi oferirea de servicii de sprijin pentru extindere. Instrumentul va conduce Europa în avangarda inovării şi a noilor tehnologii şi ne va ajuta să abordăm provocările legate de sănătate, mediu şi societate cu care ne confruntăm”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

Tot vineri, Comisia a deschis programul Pathfinder al CEI, cu un buget de 168 de milioane de euro. Echipele interdisciplinare de cercetători pot solicita granturi pentru cercetare şi inovare care le vor ajuta să îşi concretizeze ideile revoluţionare şi vor avea un efect transformator pozitiv asupra economiei şi societăţii noastre.

Granturile, care variază între trei şi patru milioane de euro, se vor axa pe tehnologiile revoluţionare care abordează provocările globale şi urmăresc să ne îmbunătăţească viaţa.

Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development , 12-04-2021 10:21 AM CEST

50

In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

23 March - CANCELLED - 14 April 2021, 16:45-18:45 (cancelled from 09:00 to 12:00) 15 April 2021, 09:00-12:00 - Public Hearing - European Citizens'

Initiative - associated with PETI 22 April 2021, 09:00-12:00

Hearings - Enabling innovation for sustainable agriculture - 16-03-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development

12-04-2021 04:32 PM CEST

On 16 March, the Committee on Agriculture and Rural Development, with the participation of ENVI and JURI, is organising a public hearing on Enabling innovation for sustainable agriculture. Academics, civil society and practitioners from the European Innovation Partnership EIP-AGRI will discuss with Members and the European Commission about different aspects of innovation both in animal and plant production.

Also, they will address both technological as well as social innovation as means to increase the sustainability of European agriculture. Location : SPAAK 1A2

Programme Poster Panel 1: Innovation in key agriculture sectors      Sharing knowledge and experience - K. Wosnitza, Dairy farmer, Germany      Innovation for a sustainable food system - Y. Colomer, Triptolemos Foundation, Spain      Statement by the European Commission, DG AGRI

51

Panel 2: Enabling tools and processes for agriculture      Data and information - M. Turpeinen, Aalto University, Finland      Process innovation - integrating activities and expertise - P. Mantovi, Research Centre on Animal Production (CRPA), Italy      Statement by the European Commission, DG AGRI Horizon Europe candidate partnerships (Agriculture of data, Agro-ecology, animal health and welfare and circular economy) Common European Agriculture Data Space – Documentation of webinar series Testing and Experimentation Facilities for AI in agri-food EIP-AGRI website EIP AGRI Seminar on Digital skills

Source : © European Union, 2021 - EP

Press release - Banning caged farming in the EU: Hearing on the European Citizens’ Initiative 12-04-2021 04:04 PM CEST

MEPs will debate a citizens’ initiative to ban the use of cages for farm animals , together with experts, Commissioners and representatives of other EU bodies on Thursday. Committee on Agriculture and Rural Development Committee on Petitions Source : © European Union, 2021 - EP

Hearings - Enabling innovation for sustainable agriculture - 16-03-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 05:46 PM CEST

On 16 March, the Committee on Agriculture and Rural Development, with the participation of ENVI and JURI, is organising a public hearing on Enabling innovation for sustainable agriculture. Academics, civil society and practitioners from the European Innovation Partnership EIP-AGRI will discuss with Members and the European Commission about different aspects of innovation both in animal and plant production.

Also, they will address both technological as well as social innovation as means to increase the sustainability of European agriculture. Location : SPAAK 1A2

Programme Poster Panel 1: Innovation in key agriculture sectors

52

     Sharing knowledge and experience - K. Wosnitza, Dairy farmer, Germany      Innovation for a sustainable food system - Y. Colomer, Triptolemos Foundation, Spain      Statement by the European Commission, DG AGRI Panel 2: Enabling tools and processes for agriculture      Data and information - M. Turpeinen, Aalto University, Finland      Process innovation - integrating activities and expertise - P. Mantovi, Research Centre on Animal Production (CRPA), Italy      Statement by the European Commission, DG AGRI Horizon Europe candidate partnerships (Agriculture of data, Agro-ecology, animal health and welfare and circular economy) Common European Agriculture Data Space – Documentation of webinar series Testing and Experimentation Facilities for AI in agri-food EIP-AGRI website EIP AGRI Seminar on Digital skills Source : © European Union, 2021 - EP

Hearings - Conservation of agricultural biodiversity - 11-01-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 05:46 PM CEST

The Committee on Agriculture and Rural Development held a Public Hearing on the "Conservation of agricultural biodiversity" in remote. The hearing was intended to assess and discuss the impact on the agricultural sector of the Commission's Communication on the “EU Biodiversity Strategy for 2030: Bringing nature back into our lives”.

Eight experts on two separated panels delivered presentations, followed by Q&A sections, concerning the impact on the European farmers in order to assess the challenges faced by the sector with several of the biodiversity targets.

DG ENV and DG AGRI from the European Commission participated as well with two representatives in order to give a presentation of the measures proposed in the EC Communication. Location : Paul-Henri Spaak (3C50) Brussels

Draft programme Panel 1: How will the EU Biodiversity strategy for 2030 impact agriculture?

     Links between the strategy and EU agricultural competitiveness and

53

sustainability and food security - P. Borgström, COPA COGECA      How can farmers enhance their environmental performance while ensuring economic and social sustainability? - A. Arroyo Schnell, International Union for Conservation of Nature      Speaking points - H. Delgado Rosa, European Commission, DG ENV Panel 2: What tools for the European Agriculture achieve the biodiversity strategy goals?      Focus on tracking expenditure and impact of CAP measures - F. Bas-Defossez, Institute for European Environmental Policy      How can scientific evidence support EU commitments and measures? - G. De Santi, Joint Research Centre      Tools for targeted Biodiversity Management to benefit Conservation and Farming - F. Wäckers, BiobestGroup      Speaking points - P. Bascou, European Commission, DG AGRI

Source : © European Union, 2021 - EP

Hearings - EU agriculture after Brexit - 07-12-2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 05:45 PM CEST

The AGRI Committee held a Public Hearing on “EU agriculture after Brexit” with remote participation. The hearing was intended to tackle the impact of Brexit on agricultural trade flows, including the particular situation of Ireland and the protection of geographical indications. Experts representing EU Agriculture and Agri-Food presented their views on the above-mentioned issues, with focus on the most affected sectors/Member States.

The European Commission particularly addressed the protection of geographical indications and designations of origin. Presentations were followed by a Q&A session with AGRI Members. Location : József Antall (4Q2), Brussels

Draft programme EU Agriculture after Brexit: Impact on trade flows - M. van der Vliet - European Liaison Committee for Agricultural and Agri-Food Trade (CELCAA) - Source : © European Union, 2020 - EP

Hearings - Fruits, vegetables, wine market situation: EU measures to face the COVID19 pandemic - 26-10-2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 05:44 PM CEST

54

The Committee on Agriculture and Rural Development held a Public Hearing on the “Fruits, vegetables and wine market situation – the impact of the ”. The hearing was intended to address the impact on the agricultural market of the measures implemented to tackle the pandemic. Six experts on two separated panels delivered presentations, followed by Q&A sections, concerning the impact of European measures on wine, fruits and vegetables sectors. Location : Brussels

Programme Poster Panel I: The wine sector      The impact of EU support on the production - T. Coste - General Confederation of Agricultural Cooperatives (COGECA) - WP on Wine      Wine package: a first step in the long route towards recovery - Presentation - I. Sanchez - Comité Européen des Entreprises Vins (CEEV)      Wine package: a first step in the long route towards recovery - Summary - I. Sanchez - Comité Européen des Entreprises Vins (CEEV)      Wine appellations: lessons to learn from the COVID-19 crisis - D. Zandonà - European Federation of Origin Wines (EFOW) Panel II: The fruit and vegetable sectors      The impact of EU support on the production - L. Vanoirbeek - Committee of Professional Agricultural Organizations (COPA) - WP on Fruits and Vegetables      The socio-economic challenges for F&V sector created by the pandemic - P. Binard - European Fresh Produce Association (FRESHFEL)      COVID challenges faced by fruit and vegetable processors - Presentation - O. Apostolou - European Association of Fruit and Vegetable Processors (PROFEL) - Greek fruit canners' association (EKE)      COVID challenges faced by fruit and vegetable processors - Speech - O. Apostolou - European Association of Fruit and Vegetable Processors (PROFEL) - Greek fruit canners' association (EKE) Source : © European Union, 2020 - EP

Hearings - The reform of the Common Agricultural Policy: public hearing (associated with ENVI) - 04-12-2019 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:31 PM CEST

On 4 December, the AGRI Committee, in association with the ENVI committee, organised a public hearing on the reform of the Common Agricultural Policy (CAP). This meeting took place during the current legislative work on the CAP beyond 2020. It addressed the components of

55

the CAP reform package, as amended by the AGRI Committee, which might be appropriate for further consideration.

The hearing was divided in three panels relating to, respectively, the Strategic Plans; the Financing, Management and Monitoring of the CAP, and the Common Organisation of the Markets. Location : József Antall Building, room JAN 6Q2

Updated programme Panel 1: Strategic Plans - Co-chaired with ENVI      The reform of the Common Agricultural Policy - Presentation by H. Grethe - Humboldt University Berlin      CAP Strategic plans - priority considerations - Presentation by S. Kankaanrinta - BSAG Foundation Panel 2: Financing, Management and Monitoring of the CAP      Financing, Management and Monitoring of the CAP - Presentation by M. Pycha - Agricultural Association of the Czech Republic      CAP Performance Framework - Presentation by J. Pacheco - Farm Europe Panel 3: Common Organisation of the Markets      Challenges and prospects for the organic sector - Presentation by E. Rousseau - Interbio Nouvelle Aquitaine Source : © European Union, 2019 - EP

Hearings - Potential impact of the Mercosur agreement on the AGRI market - 18-11-2019 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:31 PM CEST

On 18 November, the AGRI Committee organised a hearing to analyse the potential impacts of the Mercosur agreement on the agricultural market. Following 20 years of negotiations, the EU and Mercosur countries struck a political agreement in June 2019 which aims to bring political and economic relations between the trading partners closer together, and to create the world's biggest market (by population size), for goods and services.

The hearing provided an opportunity to have both a general overview of the possible environmental, social and economic impacts of the deal and also a specific analysis regarding the agricultural sector. Location : József Antall building, room 6Q2, Brussels

Programme Panel I - General overview      Potential impacts of the mercosur agreement on rural agriculture, with priority on beef production - I. Timm-Guri      Commodity production EU-Mercosur agreement - N. Polsterer

56

Panel II - Possible impacts on specific sectors      A quarter of chicken filets consumed in EU come from third countries : are additional imports quota really necessary ? - J.M.Schaeffer Source : © European Union, 2019 - EP

Hearings - Evolution of the Performance Framework in the Common Agricultural Policy - 04-03-2019 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:31 PM CEST

On 4 March at 16.30h, the Committee held a public hearing on the “Evolution of the Performance Framework in the Common Agricultural Policy”. This hearing fell within the current AGRI legislative work on the CAP beyond 2020. A shift towards a more performance-oriented CAP is indeed an important component of the reform package proposed by the European Commission. Location : European Parliament, Brussels

Draft programme - Evolution of the Performance Framework in the CAP Speakers' presentations      Antonio Limone - Performance Framework      Wawrzyniec Czubak - Evolution of the performance framework in the Common Agriculture Policy      Yves Madre - CAP Performance Framework Source : © European Union, 2019 - EP

Hearings - EU Support for innovation in agriculture - 18-02-2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:31 PM CEST

The public hearing taking place on 18 February focused on EU support for Innovation in Agriculture: first, within the Common Agriculture Policy and the AGRI-EIP and second, in the EU Framework programme for Research and Innovation (Horizon Europe) and the future Mission “Soil health Food”.

Programme Panel 1: ‘Common Agriculture Policy’ and EIP-Agriculture      Presentation by E. Tsiforou, Gaia Epicheirein      Presentation by N. Lampkin, Organic policy, business and research consultancy Panel 2: ‘Horizon Europe’ and Missions      Presentation by H. Tschoep, SESVanderhave      Presentation by N. Borchard, Natural Resources Institute Finland Information package on Innovation in agriculture

Source : © European Union, 2021 - EP

57

Highlights - Action Plan for the development of EU organic production (April 14) - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:07 PM CEST

The Committee on Agriculture and Rural Development will hold a debate with Mr Janusz Wojciechowski, Commissioner responsible for Agriculture, following the presentation of the Action Plan for the development of EU organic production as one of the main action of the EU 2030 Biodiversity Strategy and the Farm to Fork Strategy. Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - End the Cage Age - European Citizens’ Initiative (April 15) - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:07 PM CEST

The Committee on Agriculture and Rural Development, in association with the Committee on Petitions, is jointly organising a public hearing on the European Citizens’ Initiative “End the Cage Age’’. The initiative was registered on 5 September 2018 and its result was submitted to the European Commission, after having gathered the support of almost 1.4 million signatories with the minimum threshold reached in 18 Member States.

The initiative calls on the European Commission to end keeping farmed animals in cages and to propose legislation to prohibit its use. You are invited to follow the hearing that will be broadcast live on the EP's website.

Draft programme Poster Watch the event through livestreaming Events - European Citizens’ Initiative

Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Enabling innovation for sustainable agriculture: Public Hearing (March 16) - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:06 PM CEST

The Committee on Agriculture and Rural Development, with the participation of ENVI and JURI, was organising a public hearing on Enabling innovation for sustainable agriculture. Academics, civil society and practitioners from the European Innovation Partnership EIP-AGRI discussed with Members and the European Commission about different aspects of innovation both in animal and plant production.

58

Also, they addressed both technological as well as social innovation as means to increase the sustainability of European agriculture.

Programme Poster Events - Presentations - Further information

Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Strategic Foresight: debate with Commission's Vice-President Šefčovič (March 16) - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:06 PM CEST

The Committee held an exchange of views with the Commission's Vice-President Šefčovič, responsible for Inter-institutional Relations and Foresight, in order to look at the "2020 Strategic Foresight Report - Charting the course towards a more resilient Europe" published by the European Commission last September. The central theme of this first report is resilience, which has become a new compass for EU policies with the COVID-19 crisis.

The Report underlines that resilience is the ability not only to withstand and cope with challenges but also to undergo transitions in a sustainable, fair, and democratic manner.

Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Retail alliances: debate with Mr Besson-Moreau, French Parliament (March 15) - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:06 PM CEST

AGRI Members tackled again the important issue of retail alliances. To this end, they exchanged views with Mr Grégory Besson-Moreau, Member of the French Parliament (Assemblée nationale) and rapporteur of a committee of inquiry on the matter. Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Entry into force of Animal Health Law: debate with EC DG SANTE (March 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:06 PM CEST

Coordinators of Political groups during their meeting of 24 February had decided to invite the European Commission (DG SANTE) representative to the next AGRI Committee meeting for an exchange of views on the date of application of Animal Health Law. As a result, Bernard Van Goethem, DG

59

SANTE Director responsible for Crisis preparedness in the food, animals and plants portfolio addressed questions from Members during the meeting of 4 March.

Animal Health Law - entry into application - Presentation by European Commission, DG SANTE Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - Current situation in the agricultural markets (March 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 04:06 PM CEST

In 2020, the agricultural sector faced unprecedented challenges due to the Covid-19 crisis and its consequences. A representative from DG AGRI attended the meeting to give the AGRI Committee members an update on the market situation for the most important agricultural sector. Source : © European Union, 2021 - EP

European Citizens’ Initiatives - End the Cage Age - European Citizens' Initiative - 15-04-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development - Committee on Petitions 12-04-2021 03:53 PM CEST

The Committee on Agriculture and Rural Development of the European Parliament, in association with the Committee on Petitions, is jointly organising a public hearing on the European Citizens’ Initiative “End the Cage Age’’. The initiative was registered on 5 September 2018 and its result was submitted to the European Commission, after having gathered the support of almost 1.4 million signatories with the minimum threshold reached in 18 Member States. The initiative calls on the European Commission to end keeping farmed animals in cages and to propose legislation to prohibit its use. You are invited to follow the hearing that will be broadcast live on the EP's website.Location : European Parliament, Meeting room SPAAK 3C50 - in remote - Brussels

Draft programme Poster Watch the event through livestreaming 'End the Cage Age' report, October 2020 Scientific briefing on caged farming, February 2021

Source : © European Union, 2021 - EP

Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 12-04-2021 10:21 AM CEST In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament

60

announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

23 March - CANCELLED - 14 April 2021, 16:45-18:45 (cancelled from 09:00 to 12:00) 15 April 2021, 09:00-12:00 - Public Hearing - European Citizens'

Initiative - associated with PETI 22 April 2021, 09:00-12:00

European Parliament's calendar 2021 AGRI calendar January - July 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files      Strategic Plans (Oeil)      Strategic Plans (Report)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report)      Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil)      Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : © European Union, 2021 - EP

...................................................................

FRANTA

”Dezastru agricol!” Viticultorii recurg la soluții disperate pentru a-și salva producția, 11 aprilie 2021, Ionuț Fîntînă

Guvernul francez a declarat un ”dezastru agricol”, după ce temperaturile neașteptat de reci din această primăvară au provocat pagube însemnate în culturile agricole, mai ales pentru viticultori.

61

Potrivit publicației RFI, ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, a declarat că înghețurile din ultima săptămână au fost deosebit de dificile pentru sectorul viniviticol, iar pierderi însemnate au fost înregistrate deja.

Neavând altă soluție, viticultorii francezi au aprins lumânări și au ars baloți de fân, în încercarea de a-și proteja podgoriile de îngheț, temându-se că își vor pierde complet recolta din acest an. Cu toate astea, viticultorii nu au reuşit să-şi ferească toate podgoriile de efectele devastatoare ale gerului. Au fost nevoiţi să-şi concentreze eforturile asupra soiurilor importante de viţă de vie.

Temperaturile au scăzut peste noapte până la -5 grade Celsius în mai multe regiuni viticole, printre care Chablis și Bordeaux, ceea ce a dăunat lăstarilor deja bine dezvoltați datorită vremii bune anterioare.

Un episod similar s-a petrecut în aprilie 2017, când un val de frig a afectat multe dintre podgoriile franceze, iar producţia de vin a fost cea mai redusă din întreaga istorie a Franţei. Foto credit: Christian Hartmann/Reuters

SANATATE si GASTRONOMIE

Eurostat: Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019. Cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă s-au înregistrat în Spania şi Bulgaria, urmate de Lituania, Polonia şi România, Ramona Cornea 11.04.2021,

Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Mai mult, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE. Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4).

62

„Speranţa de viaţă la naştere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranţa de viaţă a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranţa de viaţă a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE“, scrie Eurostat.

Cei mai populari cârnați franțuzești, meatmilk , 12 aprilie 2021

Călătoria noastră culinară, în privința produselor din carne a ajuns în regatul savorii, adică, în Franța. De aceea, vă propunem să vă prezentăm foarte pe scurt care sunt cei mai apreciați cârnați de acolo, de către francezi.

Boudin blanc de Rethel (Alsacia)

Boudin blanc de Rethel este un cârnat cu budincă albă, realizat din bucăți de carne de porc, grăsime de porc, ouă proaspete, lapte și un amestec secret de condimente care a fost prețuit în mod protector din secolul al XVII-lea. Acest cârnat are o culoare deschisă, iar textura sa poate să fie fină sau medie-grosieră.

Knack d’Alsace (Alsacia)

Knack d’Alsace sunt cârnați fierți și afumați din carne de porc și carne de vită, deci sunt de culoare roz, mai închis decât faimoșii Frankfurters. Carnea de porc și carnea de vită sunt transformate într-o pastă și amestecate cu zahăr, gheață zdrobită, sare, sânge, băuturi spirtoase, condimente, arome și aditivi naturali,  înainte de a fi introduse în învelișul de oaie. Afumarea se face exclusiv pe lemn de fag. Cârnații au o textură dură, crocantă și o aromă delicată, afumată și cărnoasă.

Saucisse de Montbéliard (Montbéliard)

63

Saucisse de Montbéliard este un cârnat afumat din porc și prezentat într-o membrană naturală din intestin de porc. Are o aromă fumurie deosebită, care provine din utilizarea lemnului și a rumegușului în procesul de afumare. Acest proces oferă, de asemenea, cârnaților culoarea lor chihlimbar, maro-auriu. Carnea de porc utilizată în producție este slabă. Se adaugă grăsime de porc, tocată și frământată la perfecțiune, în timp ce condimentele și ierburile, precum chimenul și piperul, sunt adăugate pentru a oferi o textură gustoasă, umedă și fragedă, și o aromă delicată de fum.

Brioche Saucisson (Lyon)

Saucisson brioche este o specialitate franceză care compune dintr-un cârnat întreg care, de obicei, este acoperit cu fistic, apoi copt în interiorul unei pâini brioche. Saucisson-ul este un cârnat mare și gros, în timp ce aluatul este mai puțin dulce, dar mai bogat în ouă, decât bagheta standard pentru micul dejun. Este recomandat să împerecheați această delicatesă cu un pahar de Beaujolais.

Boudin noir aux pommes

Boudin noir aux pommes este un fel de mâncare tradițional francez format dintr-un cârnat de sânge (sângerete), care este asociat cu mere. Francezii se mândresc cu faptul că fac un cârnat de sânge excelent, așa că nu este surprinzător faptul că felul de mâncare se găsește în toată Franța, popularitatea sa derivând din contrastul dintre aciditatea merelor și aromele delicate ale cârnaților de sânge.

Galette-saucisse (Ille-et-Vilaine)

Acest produs clasic de mâncare de stradă provine din Bretania franceză, mai exact din departamentul Ille-et-Vilaine. De obicei, este vândut din rulote alimentare. Galette saucisse constă dintr-un clătită rece de hrișcă, înfășurată în jurul unui cârnat de porc cald, la grătar. Combinația poate fi completată cu muștar, dar alte opțiuni pot include și maioneză sau ketchup, brânză sau alte garnituri. Se crede că felul de mâncare a apărut încă din secolul al XV-lea și se spune că primele versiuni au fost preparate cu organe de porc.

Diot (Savoie)

Diot este un cârnat tradițional provenit din regiunea franceză Savoie. Deși există mai multe varietăți ale acestor cârnați, aceștia sunt de obicei preparați dintr-o combinație de carne de porc grasă, măcinată, condimentată cu sare, piper și nucșoară. Există cârnați diot mici și mari, proaspeți, afumați, fierți

64

sau la grătar. Cel mai popular mod de preparare a cârnaților este într-un vas numit ”diots au vin blanc”, în vin alb cu usturoi și ceapă.

Saucisse de Toulouse (Toulouse)

Acest cârnat tradițional din Toulouse se fabrică din carne de porc tocată grosier, singurele alte adăugiri fiind sarea și piperul. A apărut pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, iar în zilele noastre este un produs distinctiv care se vinde de obicei rulat într-o bobină la piețele tradiționale din Toulouse.

Andouillette (Troye)

Cel mai apreciat este însă Andouillette, care este un cârnat de specialitate franceză făcut cu carne de porc și intestine, ceapă, vin, piper și alte condimente. Cârnații conțin părți din colonul de porc, care este motivul pentru care este considerat a avea un gust dobândit, deoarece are un miros intens, neobișnuit, care este descris de unii oameni ca amintind de urina porcului.

DOSAR

De’Longhi a devenit în 2020 cel mai puternic exportator dintre producătorii de electrocasnice. Italienii au depăşit pentru prima dată grupul Arctic, ce deţine două fabrici în România, Cristina Roşca 2.04.2021,

Grupul italian De’Longhi a depăşit în 2020 Arctic şi a devenit pentru prima dată cel mai puternic exportator dintre producătorii de electrocasnice.

65

Mai exact, De’Longhi a urcat în 2020 pe locul 28 în topul celor mai importanţi exportatori locali, câştigând astfel 13 poziţii. Compania Arctic, deţinută de turcii de la Arcelik, a avut şi ea o evoluţie pozitivă în topul exportatorilor, urcând de pe 36 pe 30. Ascensiunea a fost însă mai lentă ca a italienilor.

Ambele companii deţin în România câte două unităţi de producţie.

Exporturile locale sunt puternic dependente de industria auto - contribuţia acestui sector apropiindu-se de 40-50%. De aceea, economiştii şi analiştii au afirmat în mai multe rânduri că e nevoie de o diversificare a produselor şi serviciilor trimise peste graniţă şi de pariul pe bunuri cu valoare adăugată mai mare, cum e cazul celor din industria IT.

Pe lângă componente auto şi maşini, România exportă şi îmbrăcăminte şi încălţăminte, servicii IT, electrocasnice, alimente sau băuturi, precum şi multe ale tipuri de articole care îşi pun umărul - mai mult sau mai puţin - la totalul de 62 mld. euro anul trecut. În total, peste 23.200 de firme care au operat exporturi în 2020, conform datelor provizorii de la INS, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când numărul sărea de 24.000.

Totuşi, cea mai mare parte a exporturilor stă în mâna unui număr mic de companii. Mai exact, cei mai mari 500 de exportatori din economia românească ţin în spate circa 75% din totalul sumei, potrivit datelor INS. Mai mult, primele 100 de companii din top contribuie cu peste 50% la cele 62 mld. euro, iar primii zece au aproape 20%.

  * * *

Animal sălbatic rar şi periculos, surprins la câţiva kilometri de Alba Iulia FOTO 11 aprilie 2021, 14:40 de Dorin Ţimonea

Un şacal a fost fotografiat duminică dimineaţă la câţiva kilometri de Alba Iulia. Animalul s-a înmulţit foarte mult în ultimii ani, devenind un real pericol pentru faună. Ştiri pe aceeaşi temă Urme ale unui urs de talie mare, descoperite în apropiere de Alba Iuli...

Coordonatorul tehnic al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Alba, Felix-Bogdan Dragomir, cel care a postat pe pagina sa de Facebook fotografiile, spune că locul în care a fost văzut este Straja-Hăpria, două sate din comunele Berghin şi Ciugud. Potrivit acestuia, este exact în zona în care în urmă cu câteva zile au fost descoperite urmele unui urs de dimensiuni mari.

66

Şacalul este un mamifer carnivor sălbatic din familia Canidae, asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă şi cu botul ascuţit. În România, şacalul este o apariţie destul de rară. De câţiva ani, a fost remarcat şi pe teritoriul judeţului Alba. Şacalul umblă foarte mult şi într-un timp scurt. Poate fi găsit la intervale de o zi, la distanţe de peste 100 de kilometri. Este văzut mai ales pe lângă gospodăriile din apropierea cursurilor de apă. Primăvara atacă turmele de oi sau de capre şi ucide miei şi iezi.

Prezenţa şacalului la noi în ţară este pusă de specialişti pe seama schimbărilor climatice accentuate din ultimii ani. Cele mai multe eexemplare trăiesc în zona de răsărit a câmpiei Bărăganului, unde au întâlnit condiţii prielnice pentru a înlocui populaţiile de lupi, dispărute din zona de câmpie. Din punct de vedere ştiinţific, şacalul este un mamifer carnivor sălbatic din familia Canidae, asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă şi cu botul ascuţit. Trăieşte de obicei în nordul Africii, în sudul Asiei şi în sudul Europei.

* * *

Bază sportivă făcută pe vremea Elenei Udrea, devastată de săteni. Cum a devenit terenul păşune pentru vite 12 aprilie 2021, Corina Slămnoiu

Bază sportivă făcută pe vremea Elenei Udrea, devastată de săteni. Cum a devenit terenul păşune pentru vite Baza sportiva Vârfuri FOTO Răzvan Bănaru O investiţie de peste 720.000 de lei a fost devastată de locuitorii

67

comunei Vârfuri, judeţul Dâmboviţa. De-a lungul anilor, baza sportivă construită pe malul unui pârâu a devenit toaletă publică, iar terenul de fotbal, dotat cu nocturnă, păşune pentru vite. Ştiri pe aceeaşi temă Cum se schimbă fosta Bază de Agrement Crizantema.

Lângă Complexul de N... FOTO Cum arată terenul de antrenament pentru Chindia Târgovişte, reali... Joacă la zăpadă în bikini. Cum au sărbătorit ruşii sfârşitul sezonului... Mai mult, hoţii au furat aproape orice, de la baterii de chiuvetă, calorifere şi până la centrala termică. Investiţia a fost realizată în urmă cu 11 ani prin Programul de Dezvoltare a Infrastructurii şi a unor Baze Sportive din Mediul Rural, în anul 2010, investiţie în valoare totală de 720.756 lei. Proiectul pare a fi finalizat, însă nu are nicio utilitate pentru localitatea în care a fost implementat. „În 2008 s-a început construcţia baze sportive, prin OG 7. Când am fost acolo nu mi-a venit să cred ce au putut face. Este devastată baza sportivă. Am avut un gust amar când am plecat de acolo. E groaznic. Va trebui să cheltuim mulţi bani să reparăm ce s-a distrus acolo. Sunt fire smulse, depozite de gunoaie, calorifere rupte. La un moment dat, au furat şi centrala, acum câţiva ani. Acea bază sportivă a costat 700.000 de lei, o sumă mare la acea vreme. Locuitorii sunt responsaibili. Totul s-a întâmplat în decurs de 10 ani. Au pus şi camere de supraveghere, au umblat şi la camere. O să fac o comisie să vedem ce s-a întâmplat acolo exact”, a spus primarul comunei Vârfuri, Răzvan Bănaru (Pro România).

Baza sportiva Vârfuri FOTO Răzvan Bănaru ADVERTISING Sistem de monitorizare video performant Pe terenul de fotbal se poate juca fotbal. Teoretic. „Este un teren de mini-fotbal, de 30/40 metri, nu e mare. Are

68

gazon, dar trebuie întreţinut”, a mai spus edilul. Acesta a precizat că administraţia locală a început montarea camerelor de supraveghere în comuna Vârfuri, în anumite puncte. Locuitorii certaţi cu legea vor avea o mare surpriză, pentru că la furt şi la distrugere şi la mizerie, vor găsi toleranţă zero.

Baza sportiva Vârfuri FOTO Răzvan Bănaru Baza sportivă a fost realizată de fostul edil Petre Iuga (PNL), prin OG 7, cu bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea. Baza a fost amplasată la câţiva kilometri de şcoală, iar terenul a devenit păşune pentru vite. Edilul de atunci era omul bun la toate: când pe fotoliul de primar, când în scaunul buldoexcavatorului, însă, spunea el, se ocupa şi de animalele din gospodărie.

Baza sportiva Vârfuri FOTO Răzvan Bănaru Vă mai recomandăm şi:

* * *

Cinci persoane reţinute şi 4.000 kilograme de tutun confiscate în urma unor percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Călăraşi 12 aprilie 2021, 10:43 de Maria Ţaga

Cinci persoane reţinute şi 4.000

69

kilograme de tutun confiscate în urma unor percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Călăraşi Cercetările privind prelucrarea ilegală a tutunului sunt continuate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Cinci persoane au fost reţinute de poliţişti într-un dosar în care sunt suspectate că ar fi prelucrat ilegal tutun. De asemenea, au fost efectuate mai multe percheziţii în urma cărora au fost identificate şi ridicate 4.161 kg de tutun cu valoare de aproximativ 166.000 euro, 65.000 euro, 20.000 lei şi alte obiecte destinate confecţionării ţigaretelor.

"Duminică, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, Poliţia Capitalei - Serviciul de Investigarea Criminalităţii Economice al Poliţiei Sectorului 2 şi Serviciul Investigaţii Criminale Central au pus în aplicare 12 mandate de percheziţie domiciliară în Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Călăraşi, la adrese şi spaţii tip depozit/containere folosite de mai multe persoane cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de producere de produse accizabile care intră sub incidenţa regimului de antrepozitare, prevăzut în prezentul titlu în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competenţă (prelucrare de tutun)", se precizează într-un comunicat al Poliţiei Capitalei.

Astfel, în urma percheziţiilor efectuate au fost identificate şi ridicate 4.161 kg de tutun cu valoare de aproximativ 166.000 euro, 65.000 euro, 20.000 lei, două maşini de tocat tutun, peste 46.000 ţigarete, precum şi alte obiecte destinate confecţionării ţigaretelor. De asemenea, după efectuarea activităţilor procedurale, cinci persoane au fost reţinute, urmând ca în cursul zilei de luni acestea să fie propuse în vederea luării măsurii arestării preventive, informează sursa menţionată. Cercetările sunt continuate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

* * *

Pixxaro™ Super, inovația cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene combătute din cultura de cereale păioase , agrointeligenta.ro - 12 aprilie 2021

Compania Corteva Agriscience este liderul detașat pe segmentul de erbicide la cereale păioase, cu o cotă de piață de 33%. Corteva Agriscience are un portofoliu complet de erbicide pentru cultura de cereale păioase, acoperind atât segmentul de aplicare în toamna prin erbicidul Bizon™, cât și segmentul de aplicare în primăvara prin erbicidele: Pixxaro™ Super, Pallas™, Floramix™, Mustang™ și Cerlit™ Super.

70

În România, cerealele de toamnă ocupă locul 2 ca suprafață cultivată, după cultura porumbului. Dacă buruienile graminee afectează doar o parte din suprafața agricolă a țării, buruienile dicotiledonate anuale și perene creează cele mai mari probleme pentru culturile de cereale păioase de pe întreg

teritoriul României.

La noi în țară, practica agricolă cea mai utilizată este combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene prin aplicarea erbicidelor primăvara, practică agricolă care rezolvă și combaterea buruienilor care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnă, cum ar fi pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Pachetul Pixxaro™ Super conține 1L Pixxaro (12 g/L halauxifen metil, 280 g/L fluroxipir, 12 g/L safener) și 120 de grame Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafață de 4 hectare pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din culturile de cereale atât de toamnă cât și de primăvară: grâu, grâu durum, orz, orzoaică, triticale și secară. Dozele recomandate sunt: Pixxaro – 0.25 L/Ha și Frontal 50 SX – 30 g/Ha.

Substanța activă halauxifen-metil, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ Active, este prima moleculă care aparține noii clase Arylpicolinate.

Buruienile dicotiledonate anuale și perene combătute de erbicidele din pachetul Pixxaro™ Super sunt unele dintre cele mai păgubitoare pentru cultura de cereale păioase, precum: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) albăstrița (Centaurea cyanus),

71

loboda (Chenopodium album), fumărița (Fumaria officinalis), lungurica (Galeopsis tetrahit), sugel (Lamium spp.) hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoină (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turița (Galium aparine), pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Pachetul Pixxaro™ Super, comparativ cu soluțiile existente pe piață, are eficacitatea cea mai ridicată în combaterea turiței (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se află această buruiană.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai sigură soluție pentru combaterea macului (Papaver rhoeas) din cultura de cereale păioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice.

Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai de încredere soluție în combaterea buruienilor perene: volbura (Convolvulus arvensis) și pălămida (Cirsium arvense).

Arylex™ Active este substanța activă cu un mod foarte rapid de acțiune, chiar și la temperaturi de +3o C. Pachetul Pixxaro™ Super are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) până la faza de burduf a culturilor de cereale păioase (BBCH 45).

Pe lângă avantajele menționate, pachetul Pixxaro™ Super, aplicat în conformitate cu recomandările din eticheta și materialele de promovare, are o selectivitate foarte bună pentru culturile de cereale păioase și nu afectează culturile ce urmează în asolament, chiar și în condiții de secetă extremă și în situațiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului. În concluzie, Pixxaro™ Super este inovația cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale păioase, cu acțiune foarte rapidă, foarte selectiv pentru cultura de cereale, fără restricții pentru rotația culturilor.

Alexandra Maria Petcuci, Category Marketing Manager Herbicides – România & Moldova

* * *

Copil filmat la volanul unui tractor pe un drum județean. Poliția a demarat o anchetă! Angelica Lefter - 12 aprilie 2021

Un scurt filmuleț în care apare un copil la volanul unui utilaj agricol a stârnit indignarea în mediul online! Filmarea a fost realizată de două persoane aflate într-un autovehicul, care au fost la rândul lor surprinse

72

să observe că tractorul, care circula pe un drum din județul Cluj, este condus de un minor. Mai mult, utilajul nu avea nici plăcuțe de înmatriculare.

Sebastian Vultur, este cel care a postat filmarea pe rețelele sociale. Informația a fost apoi preluată de publicația locală bzc.ro. Bărbatul spune că incidentul s-a petrecut în comuna clujeană Mociu.

Tinerii care l-au observat pe minor conducând au oprit mașina în care se aflau în dreptul tractorului și l-au întrebat pe copil câți ani are, însă acesta nu le-a răspuns. Potrivit imaginilor, se pare că băiatul nu ar avea mai mult de 13-14 ani. O anchetă a fost imediat demarată de Inspectoratul Județean Cluj, în urma imaginilor apărute în spațiul public.

* * *

Principele Nicolae al Romaniei a ales localitatea Bucovat – Dolj pentru a planta astazi peste 2000 de puieti de Cer. Alaturi de 100 de voluntari in cadrul proiectului “Codrii de maine “ Principele Nicolae declara: “Plantam astazi pentru viitor”! Admin , 11 aprilie 2021

Proiectul “Codrii de Mâine’” al Asociatiei Principele Nicolae al Romaniei a revenit în această primavara. De data aceasta principele Nicolae al Romaniei a ales localitatea Bucovat-Dolj. “Avem o deosebită placere să anunțam că în

73

această duminica, 11 aprilie, vom planta o suprafața de 5000 mp în localitatea Bucovăț, jud. Dolj .

Asociația Principele Nicolae vă va pune la dispoziție echipamentul necesar si va asteapta cu mic cu mare la reimpadurire.Peste 2500 de puieti de Cer vor fi plantati in zona de sud a comunei Bucovat”.Principele a fost primit in aceasta dimineata in fata primariei cu paine si sare de doi copii minunati.

Acesta a declarat celor prezenti ca a ales aceasta localitate pentru ca este un loc iubit de multi ,atat de cei care locuiesc aici dar si de cei din Craiova care vin sa faca sport, dar si pentru ca in zona au avut loc alunecari de teren.” Este foarte important sa avem grija de natura,sa conștientizam tinerii ca un mediu curat reprezinta un viitor sanatos iar padurea reprezinta plamanul Planetei.”Asteptam in jur de 100 de voluntari care sa vina astazi langa noi.Voi reveni in aceasta zona pentru ca imi place foarte mult si pentru ca am gasit deschidere din partea autoritatilor locale si a celor de la Ocolul Silvic.

Ca intotdeauna, asemena evenimente nu se pot realiza fără sprijinul comunitații locale și sponsorilor căroră ne dorim să le mulțumim.Primarul comunei ,Cristian Tuta l-a invitat pe principe sa planteze in Parcul de langa Primarie doi stejari in memoria Regelui Mihai si a Principelui Consort Philip,Ducele de Edinburg.”Cei doi ar fi fost mandrii sa vada ca avem grija de mediu si de padurile Romaniei.Impreuna cu voluntarii principele Nicolae a inceput astazi plantarea puietilor de Cer ,sub indrumare reprezentantilor Ocolului Silvic Dolj.

Inginerul Ionescu le-a explicat celor prezenti importanta reimpaduririilor dar si modul de plantare al puietilor de Cer :”Avand in vedere importanta Perdelelor Forestiere de Protectie, care in zonele de campie cu suprafete reduse de padure, au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului inconjurator, prin protectia climatica ce o asigura, prin rolul de a reduce viteza vantului, prin rolul depoluant şi de recreare pentru polulatie .

74

Natura este de partea noastră!Primarul comunei ne-a declarat ca este foarte bucuros ca a fost aleasa padurea Bucovatului ca prima actiune a asociatiei principelui Nicolae in proiectul “ Codrii de Maine” si isi doreste sa faca din aceasta localitate un loc pe care sa-l indrageasca din ce in ce mai multi doljeni ,un loc de agrement in aer liber unde sa se poata face sport,de la ciclism,motocros,alergari si drumetii!

* * *

Bucătarul român care a gătit pentru Bill Gates s-ar întoarce acasă, la Botoșani, dar se teme că patronii de restaurant îi vor dicta cum să facă borșul și cartofii prăjiți, lantulalimentar , 2021-04-12

Constantin Pocai este originar din Dorohoi și lucrează de zece ani ca bucătar în Franța. Acum doi ani a avut norocul să fie selectat ca bucătar secund la bucătăria Prefecturii Lyon, în cadrul Serviciului Protocol, potrivit unor declarații preluate de siteul btonline.ro.

Nici nu își intrase bine în pâine, că a trebuit să organizeze masa vieții lui: un bufet pentru președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru omul de afaceri și filantrop American, Bill Gates, și, desigur, pentru mulți alți invitați de seamă care participau la un eveniment dedicat luptei împotriva cancerului.

 “Am fost la o preselecție pentru un post de second de cuisine la un nou hotel restaurant de 5 stele, în Lyon. A fost si cineva de la Prefectură. După ce s-a terminat preselecția, persoana respectivă m-a întrebat dacă mi-ar place un post de second la bucătăria Prefecturii, la serviciu protocol. Am fost la un interviu care a durat 10 minute si mi-am spus punctul de vedere, cum lucrez cu produse naturale și de calitate. Nu aveam ce pierde. Dacă nu mă luau, eram aproape sigur că mă primesc la restaurantul hotelului. După ce am intrat la Prefectură m-au sunat si de la restaurant”, a spus Constantin Pocai care a făcut parte din echipa de protocol la evenimentul organizat în octombrie 2019, în Lyon.

75

Constantin Pocai, foto btonline.ro

“…am făcut un bufet pentru Bill Gates si Macron. Când am spus că sunt român, veneau să mă vadă ca la zoo pentru că în Prefectura Lyon nu au fost români într-un serviciu așa bun”, a mai spus Constantin Pocai.

După zece ani petrecuți în Franța, Constantin Pocai și-ar dori să revină în Botoșani și să facă ceea ce a învățat de la bucătarii cu care a lucrat.

“La Botoșani, patronul spune ce fel de cartofi prăjiți să faci sau ce fel de borș. Am întâlnit un bucătar care spunea: la voi dacă nu cade din farfurie nu e bun”, a adăugat Pocai.

Citiți articolul integral pe btonline.ro.

* * *

Tatiana Cimpoeșu, Vicepreședinte Agricola: „Deschidem drumul către Next Level în România pe zona cărnii de pasăre” , Strategii de piata Cu ani în urmă se spunea despre carnea de pasăre că este cea mai ieftină proteină animală. Mai este valabilă şi astăzi această idee?

Probabil știați că Bill Gates scria pe blogul său acum doar câțiva ani un articol cu titlul „De ce aș crește găini” în care descria cu entuziasm și cu argumente soluția pentru salvarea de foamete a lumii a treia, afirmând că Fundația Melinda Gates „pariază pe pui”.

76

La rândul ei, Melinda Gates ilustrează convingător că, pentru comunitățile din țările în curs de dezvoltare unde creșterea puilor este preponderent apanajul femeilor, acest lucru reprezintă posibilitatea de a oferi copiilor lor șansa la o viață mai bună. „O mică crescătorie de pui în India sau în Africa oferă femeii fermiere un venit din munca sa, adică demnitate și control”.

Iată că putem să vorbim de carnea de pasăre nu numai în termeni tehnici sau strict statistici, ci și într-un context care ține de valori umane în era globa-lizării. Ceea ce nu este puțin...

Si deloc anecdotic, un studiu publicat recent de FAO afirmă că, din cele 30 de miliarde de animale care sunt crescute în ferme în întreaga lume, 23 de miliarde sunt păsări pentru carne și că acest număr îl depășește de trei ori pe cel al păsărilor sălbatice.Așadar, fără îndoială, carnea de pasăre rămâne și pentru viitor proteina naturală cea mai accesibilă pentru a asigura nevoile de hrană ale lumii, deopotrivă civilizată și săracă.

Cât despre faptul că la începutul acestui an tot Bill Gates a făcut un apel la țările bogate de a trece la consumul de carne sintetică în perioada următoare, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, cred că este un subiect care va suscita multe dezbateri în viitorul apropiat.

 Obișnuim să vorbim despre carne de pui, dar se pare că este greșit pentru că sunt mai multe tipuri de carne de pui. Cum este corect să le adresăm?Răspunsul trebuie pus într-un context mai larg, care pornește de la realitatea că de mai mulți ani ne aflăm în dilema alegerii între preferința tot mai evidentă pentru carnea de pasăre, care presupune o creșterea a producției intensive și așteptările - în creștere și ele - pentru calitate superioară și sustenabilitate.

Vorbim practic despre o alegere între ritmul rapid de conversie (greutate corporală mare a păsării într-un timp scurt) în creșterea păsărilor - adică eficiență și între preocuparea către o calitate superioară a cărnii de pasăre, care atrage costuri mai ridicate.

Calitatea are o perspectivă mai largă atunci când e luată la modul serios și se referă la atributele senzoriale de gust, suculență, savoare, textură, consistență, etc. dar, în egală măsură, la sănătatea intrinsecă a păsării, la robusteţea ei care provine și din rasa specifică și din condițiile prietenoase de creștere - așa numita bună-stare - și din crescut 100% fără antibiotice și din «jovialitatea» păsării, dacă putem spune așa, pe parcursul vieții, până când își îndeplinește rostul de a ajunge în farfurie. Această jovialitate a fost cumva insight-ul pentru care am și ales denumirea comercială de Pui Fericit

77

pentru gama premium din rasa de găini cu creștere lentă pe care am deschis-o pe piața românească acum 7 ani.

Cu privire la tipurile de carne de pui, Directiva 2000/ 13/ EC împarte creșterea puilor în două mari categorii: pui standard (convențional, broiler crescut intensiv) şi pui cu creștere lentă. Această a doua categorie este la rândul ei abordată pe trei paliere: pui crescuți minim 56 de zile, pui de 81 de zile și pui organic. Diferența semnificativă în afară de vârstă, la pui de 81 de zile si pui organic față de toate celelalte tipuri este obligativitatea fermierului de a asigura accesul în exterior (free range) pe o suprafață de teren alocată fiecărui pui de până la 4 metri pătrați, în preajma halei de creștere.

De asemenea, o diferențiere majoră între creșterea lentă și cea intensivă este densitatea semnificativ mai mică a puilor în procesul de creștere lentă. De mai mulți ani se manifestă tendința pentru o alimentație cât mai sănătoasă.

  Agricola a lansat recent conceptul de carne de pui 100% crescut fără antibiotice. De ce ne punem problema folosirii antibioticelor în procesul de creștere a puilor?Când vorbim de alimentație cât mai sănătoasă merită subliniat conceptul «One Health» promovat de companiile mari din domeniu Poultry care investesc în R&D și care se referă la faptul că în îmbunătățirea sănătății umane un rol important îl are îmbunătățirea sănătății animalelor. Oamenii împart același eco-sistem cu animalele și sunt expuși preponderent acelorași microbi. Ca urmare, o abordare integrată a sănătății animalelor și oamenilor devine un deziderat imperios. Pe lângă controlul bolilor care pot traversa bariere interspecii o atenție sporită este îndreptată către microbii rezistenți la medicamente, a căror rezistență este susceptibilă să fie transmisă prin hrană.

Problema rezistenței la antibiotice apare odată cu tratamentul - tot mai puțin eficient - bacteriilor care s-au adaptat. Astfel încât industria creșterii păsărilor este obligată să facă schimbarea de la abordarea reactivă (de tratare sub prescripția medicului veterinar autorizat) la cea pro-activă, asigurând o corectă folosire și un demers de înlocuire a antibioticelor. Acest obiectiv

78

poate fi atins prin prevenție, susținând sistemul imunitar deopotrivă la oameni și păsări, cu accent pe menținerea sănătății digestive.În mod real, dovedit în anii din urmă tot mai mult în lume, acest lucru poate fi obținut cu mare rată de succes la carnea de pasăre provenită din rasele cu creștere lentă, rasa pe care Agricola o folosește încă de acum 7 ani.Produsele Brandului Agricola: Puiul Fercit, Puiul Fermierului, Cocoșelul de Pădure (primul coquelet românesc) și, mai nou, Puiul Fericit crescut 100% fără antibiotice, provin din rasa de găini cu creștere lentă și acest portofoliu de diferențiere premium a câștigat de-a lungul anilor un segment important și fidel de consumatori pe piața românească.

  Care sunt tendințele de piață privind diferențierea în carnea de pasăre? Ca tendință, piața este sensibilă concomitent, dar în proporții diferite, la preț, la calitate și la bună-stare, adică la felul în care este crescută pasărea din care se produce hrană.

Un studiu recent Rabobank afirmă că de la o cotă de 8-10% pe piața UE a cărnii de pasăre cu creștere lentă (cu variații între țări) în prezent, estimarea este să se dubleze această cotă până în 2025.

Piețele de carne de pasăre premium sunt foarte diferite în Europa. Franța este lider de aproape 60 de ani în alternativele de diferențiere Label Rouge și Certifie, provenite din rase cu creștere lentă. Un rol important de impulsionare l-a avut bine cunoscuta French Cuisine (bucătărie franțuzească), atât de rafinată, bazată pe materie primă de calitate premium.

În Olanda driver-ul principal a fost preocuparea pentru bunăstarea animalelor, promovată de organizații determinate și vocale care au angrenat o inițiativă comună guvern-universități-retaileri-producători ce s-a concretizat într-un standard propriu „chicken of Tomorrow”, bazat pe rase cu creștere lentă, care înlocuiește în prezent 90% din puiul convențional industrial pe rafturile supermarketurilor.

În România evaluările companiilor de specialitate estimează în prezent, în consum, o nișă care ocupă circa 3-3,5% carne de păsare de categorie premium, incluzând carnea provenită din găini cu creștere lentă.

79

Apreciem cu satisfacție că sunt producători de mare seriozitate, cum sunt Morandi și Transavia, care ne-au urmat în ultima vreme pe acest drum al consolidării diferențierii premium în carnea de pasăre pe piaţa din România și care reușesc să o facă cu profesionalism și fără compromisuri.

Există reţele de retail care pun foarte serios accentul pe calitatea produselor oferite cumpărătorilor şi pe caracterul sustenabil al producţiei. Cum au pri-mit aceşti retaileri demersul Agricola de diferenţiere a puilor cu creştere lentă de puii de culoare galbenă? Discuțiile cu clienții din retailul modern au relevat că proiectul nostru este coerent cu tendințele de creștere și dezvoltare ale segmentelor premium cu accent și pe sănătate. Fiecare mare retailer are proiecte specifice de dezvoltare în acest sens, fie că este vorba - ca să dau doar câteva exemple - de Act for Food sau de K-Classic sau de K-Favorites, K-Vreau din România.Retailul este un domeniu foarte dinamic, așa că urmărim atent aceste trenduri în creștere și încercăm să folosim abordarea noastră inovativă ca să le putem răspunde cu produse cum este Puiul Fericit - crescut 100% fără antibiotice.

Trebuie să spun deschis că unele mărci proprii ale unor comercianți care pun pe raft «pui galben» importat sau produs în România sunt susceptibile să nu poată dovedi specificații de calitate care să ateste diferențierea pe care o presupune o carne provenită din genetică cu creștere lentă. Afirmația că un consumator nu poate face diferența este valabilă atât timp cât nu are termen de comparație pe același raft. De aceea, trebuie să subliniez exemplul Franţei, care este o țară a brandurilor și care lasă consumatorului opțiunea de a alege cu discernământ atunci când plătește un preț. Capacitatea de substituție discutabilă, din importuri și chiar din producția internă, pe raftul mărcilor proprii este incredibil de «tenebroasă» și este un motiv serios să îmi pun problema că la nivelul unei țări cu o dimensiune a consumului ca România este imperios necesar să începem să lucrăm împreună - autoritățile, departamente specializate din cadrul Ministerului Agriculturii, organisme de certificare, UCPR, producători de vocație - la stabilirea unor standarde de țară acreditate și recunoscute de AVEC și care să valorifice specificul condițiilor din România, extinzând clasificarea categoriilor de carne de pasăre premium stabilite în prezent de legislația UE. 

80

 

Ce înseamnă creșterea lentă? Prin ce diferă tehnologia de creștere? Şi cum influenţează costul de producţie al cărnii de pui?Trebuie să încep prin a sublinia că este diferită semnificativ creșterea și îngrijirea puilor din rase cu creștere lentă față de puiul convențional cu creștere rapidă. Rasa de găini cu creștere lentă pe care am adus-o în fermele proprii de reproducție este asigurată de furnizorul global consacrat pe acest segment, compania Hubbard din Franța.

Hubbard selecționează rasele cu creștere lentă de mai mult de 50 de ani și de-a lungul anilor a intensificat zona de R&D pentru produsele premium adaptate noilor tendințe. Obiectivul cheie, ne spunea Dl. Bruno Briand, Director de Vânzări al companiei Hubbard, este de a oferi „alegerea naturală” care să conducă la „gust cu diferență” pentru cât mai mulți oameni și în modul cel mai eficient.

Parteneriatul pe care l-am început acum șapte ani cu furnizorul acestei rase, compania Hubbard din Franța, ne-a sprijinit să identificăm punctele cheie pe care trebuie să se concentreze un producător pentru a rămâne eficient, pentru a dezvolta o afacere sănătoasă și pentru a oferi consumatorului un produs cu adevărat valoros.

Mai întâi este o combinație între evaluarea așteptărilor reale ale pieței și capacitatea de a obține rezultate tehnice optime în management. Cel mai important lucru pentru a menține o afacere sănătoasă este să te asiguri că producția de pui calitate Premium este ca urmare a unei cereri reale de piață și nu este rezultatul unui împingeri artificiale de supraproducție asupra căreia consumatorul nu mai are discernământul unei alegeri corecte sub mirajul unui preț incorect. Simplu fapt că acești pui cresc mai lent, peste 56 de zile (ajungând pînă la 70 de zile în fluxul unei serii de creștere), că au nevoie de mai mult furaj, că vorbim de densități mult mai mici (uneori cantitatea de carne pe m.p. de hală ajunge la jumătate față de cantitatea de pui convențional, crescut intensiv, pe m.p.) și de îngrijire sporită în zona bunăstării conduce la costuri semnificativ mai mari de producție.

De asemenea, ca urmare a unui cost mai mare al carcasei, cu un randament mai mic decât cel al puiului convențional, în special pentru partea cea mai valoroasă - pieptul (invers decât la puiul convențional) este important ca atât carcasa cât și toate părțile tranșate să se vândă la prețuri de nivel premium.

Marketingul acestei categorii este, de asemenea, important, în sensul în care un astfel de produs, provenit dintr-o rasă cu creștere lentă cu toate atributele atașate, nu mai este un produs tip commodity, ci are o poveste pe care

81

producătorul trebuie să fie capabil să o spună și să o explice în termeni reali și accesibili consumatorului de ce plătește mai mult pentru diferențierea oferită. În acest sens, suntem recunoscători clienților noștri din retailul modern, printre care Carrefour, Kaufland, Auchan, Cora, Mega Image care ne-au oferit de-a lungul timpului „insight-uri” valoroase izvorâte dintr-o bună cunoaștere a diferențierii premium pe piața europeană.

Apoi, desigur că managementul tehnic rămâne baza oricărei afaceri sănătoase bazată pe indicatori tehnologici corecți, o calitate constantă a produsului în spatele căreia stă în egală măsură bunăstarea, jovialitatea puiului și, pe cât se poate mai mult, nici un fel de administrare de antibiotice pe toată durata de creștere, de viață. Ochiul fermierului este întotdeauna esențial. Deși acești pui din găini cu creștere lentă sunt foarte robuști, au totuși nevoie de grija atentă a fermierului pentru a da optimul calității.

 Carnea de pui 100% fără antibiotice este uşor de recunoscut în magazin, pentru că această caracteristică este comunicată clar pe etichetă. Dar cum disting cumpărătorii puiul cu creştere lentă de „puiul galben”?Vorbim în primul rând de conformația carcasei, care este alungită în cazul acestor pui, iar osul pieptului vizibil/ perceptibil, pulpele mai lungi. Există în rafturi și pui industrial de culoare galbenă, crescut intensiv, însă la aceștia diferențele de conformație pot fi observate chiar și de către persoane mai puțin avizate.

Toate aceste diferențe exprimate vizual ale puilor proveniți din găini cu creștere lentă rezultă din specificitatea rasei, din vârsta de creștere a puilor de minim 56 de zile, din hrănire – informații pe care producătorii asumați le declară pe etichetă pentru informarea corectă a consumatorilor, precum și pentru asumarea caracteristicilor diferențiatoare ale cărnii propriu-zise.

Apoi, distincția cărnii de pui proveniți de la găini cu creștere lentă vine și din experiența directă a consumatorului cu aceasta: inclusiv la palpare se simte fermitatea crescută a cărnii, grăsimea este mai evidentă preponderant în zona abdominală și a pulpelor, iar produsul pregătit are o savoare distinctă.

  De ce ați ales acest moment pentru lansarea în piață a Puiului crescut 100% fără antibiotice, într-o perioadă de criză, pandemia COVID-19 fiind, la mai bine de un an de la declanșare, încă prezentă cu

82

trecerea prin al treilea val? De treizeci de ani de la înfiintare Agricola a traversat, odată cu toată societatea, nenumărate crize pe care le-a depășit și din care credem că am învățat, de fiecare dată, lecții valoroase care ne-au consolidat încrederea că orice reușită este rezultatul unei echipe care împărtășește aceleași valori. Una dintre valorile perene este inovația, care stă la baza vocației Brandului AGRICOLA de a aduce pe masa consumatorilor noștri mereu produse care să anticipeze așteptările acestora și să le ofere satisfacția unei alegeri cât mai potrivite.

Brandul AGRICOLA este în continuare brandul din România cu cel mai extins coș de categorii de hrană și în fiecare categorie avem exemple de produse premium inovative: Salamul de Sibiu, Salamul Levant, Mozaic - pe gama crud-uscate, Gama fără E-uri pe produsele de conveniență, Ouăle Ochioase și Ouăle Inimoase, produsele lactate naturale și suita din categoria pasăre: Puiul Familist, Puiul Fericit, Puiul Fermierului, Cocoșelul de Pădure - sunt exemple relevante de valoare-adăugată.

Încă de acum doi ani am demarat cercetarea pentru Puiul Fericit, din rasă de găini cu creștere lentă, crescut 100% fără antibiotice, înțelegând preocuparea consumatorilor noștri pentru ceea ce numeam la începutul discuției noastre conceptul de „One Health”.

Pandemia ne-a conștientizat și mai mult că un brand trebuie să conțină invariabil abordarea de „responsibility first”, o abordare responsabilă și empatică centrată pe ceea ce poate îmbunătăți și susține grija pentru sănătate. Este un demers de mare responsabilitate pe toate verigile lanțului nostru integrat și avem convingerea că va consolida încrederea clienților și consumatorilor noștri în brandul AGRICOLA și va deschide un drum nou, deloc ușor, dar necesar, către Next Level în România, pe zona cărnii de pasăre.

* * *

A doua deltă a României, în flăcări! Pompierii au intervenit în forță, PressHub , 12/04/2021

Un incendiu a izbucnit luni după amiază în Balta Gearai-Comuna Islaz din județul Teleorman, potrivit ISU Teleorman. Până în momentul de față nu se cunosc cauzele care au generat incendiul și nici amplitudinea pagubelor produse biodiversității din acestă zonă.

83

Balta Geraiului este cunoscută drept ”a doua Deltă a României”, fiind totodată unul din 11 situri de pe cursul Dunării unde s-a lucrat de la începutul lui 2009 pentru a îmbunătăţii condiţiile de reproducere al cormoranului pitic și al raței roșii, în colaborare cu autorităţile de mediu şi locale, cu 4 ferme piscicole, cu asociaţii de vânători şi cu 21 de comunităţi.

Aceasta se întinde pe circa 950 de hectare în judeţele Olt şi Teleorman și a fost una dintre locuațiile alese de organizaţia WWF pentru un program de reabilitare a zonelor umede danubiene, potrivit turnucuștiri.ro.

* * *

Vinul de azi: Collezione Cabernet Sauvignon Trevenezie 2018 - 95 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi,

În 1850, Amadio Pirovano a decis să își urmeze pasiunea pentru vinuri și să deschidă o mică tavernă. Afacerea i-a fost preluată și continuată apoi de cei doi fii, Antonio și Costantino. În 1910, aceștia au fondat crama “Antonio

84

Pirovano e F.lli”, care mai târziu și-a schimbat numele în Cantine Pirovano.

Tradiția acestei afaceri de familie se întinde pe parcursul a 4 generații, iar printre valorile care au susținut mereu acest brand au fost munca, pasiunea și determinarea tuturor celor implicați. Recomandarea de astăzi, Collezione Cabernet Sauvignon Trevenezie IGT (2018), este un vin realizat 100% din struguri Cabernet Sauvignon, roșu intens, cu nuanțe de granat și cu note olfactive de fructe uscate și condimente dulci. Gustul este foarte fin, bine structurat și cu taninuri catifelate. Vă recomandăm degustarea vinului la 16-18 grade Celsius, în diverse asocieri culinare, cum ar fi tocăniță de vânat, grătar de carne roșie sau iahnie de fasole.

* * *

Faci rotaţia culturilor? Eşti de 10 ori mai câştigat, Vasile Popescu , 12 aprilie 2021 -

Printr-o rotaţie bine gândită se pot obţine producţii agricole ridicate, de calitate superioară, cu menţinerea şi chiar sporirea gradului de fertilitate a solului, fără nici o cheltuială suplimentară. 

O bună rotaţie are la bază corelaţii optime între cerinţele plantelor şi condiţiile concrete din fermă.

 10 motive pentru o rotaţie ca la carte

 1. Culturile dezvoltă sistemul radicular în sol la diferite adâncimi din care extrag apa şi substanţele nutritive. Cerealele păioase au sistemul radicular superficial. La fel fasolea, mazărea, inul, cartoful. Rădăcini mai adânci au porumbul, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. Unele leguminoase, ca lucerna, au rădăcini până la 10 m adâncime. • Au consum specific de apă diferit: sorgul - 322, porumbul - 368, grâul - 518, lucerna - 881, inul - 905, etc.• Consumul de elemente nutritive diferă astfel: cerealele consumă mai mult azot şi fosfor, leguminoasele mai mult fosfor şi calciu, iar floarea-soarelui şi sfecla de zahăr mai mult potasiu. Revenid pe acelaşi loc, găsesc stratul de sol respectiv epuizat.

2. Fiecare cultură lasă cantităţi diferite de materie organică în sol: cerealele păioase - 2-3 t/ha, porumbul - 4-6 t/ha, soia - 1,5-2 t/ha. Cantitatea de azot

85

lăsată de leguminoase este: mazărea - 53 kg/ha, soia - 118 kg/ha, lucerna - 280 kg/ha etc.

3. Fiecare cultură are boli, dăunători şi buruieni specifice. Unele, ca grâul şi porumbul, au peste 10 boli comune, iar insecta Tanymecus atacă porumbul, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr.

4. Lucrările solului sunt diferite:- cerealele păioase cer arătură la 18-20 cm adâncime sau discuit;- cartoful şi sfecla de zahăr cer arătura la 28-30 cm.

5. Au cerinţe diferite faţă de fertilizare, iar prin ponderea culturilor leguminoase anuale şi perene, scade necesarul de îngrăşăminte.

6. Gradul diferit de îmburuienare solicită erbicidare corespunzătoare, însă trebuie urmărită reducerea produselor chimice printr-o rotaţie corectă, şi prin aceasta să se evite poluarea mediului.

7. Intervalul minim de revenire pe acelaşi loc este:- mazărea, sfecla de zahăr, lucerna - după 4-5 ani; - floarea-soarelui, inul - după 5-6 ani.

8. Au efect diferit asupra însuşirilor solului:- prăşitoarele distrug structura solului;- gramineele şi leguminoasele perene o refac.

9. Unele culturi se autosuportă: porumbul, secara, meiul, soia, fasolea;Altele sunt autointolerante: floarea-soarelui, inul, sfecla de zahăr, mazărea, grâul, rapiţa.

10. Culturile agricole au cerinţe diferite faţă de reacţia solului (pH): grâul, pormbul - pH 5,5-7,5; floarea-soarelui 6-7,5; sfecla de zahăr - 7,5-8.

Rezultate practiceProducţii

grâul în monocultură - 100%, rotaţie de 2 ani - 148%, rotaţie de 3 ani - 162%;

porumbul în monocultură - 100%, rotaţie de 2 ani - 148%, rotaţie de 3 ani - 159%;

grâul după porumb - 100%, după soia - 145%, după lucernă - 219%. Grad de îmburuienare grâul în monocultură - 525 buruieni/mp, rotaţie de 2 ani - 183

buruieni/mp, rotaţie de 3 ani - 67 buruieni/mp.

86

porumbul în monocultură - 163 buruieni/mp, rotaţie de 2 ani - 88 buruieni/mp, rotaţie de 3 ani - 45 buruieni/mp.

Concluzie: Aşadar, producţii agricole superioare şi rezultate economice favorabile se pot obţine când în fermă există o paletă diversificată de culturi, bine amplasate în rotaţie, din care să nu lipsească gramineele şi leguminoasele perene. un articol de VASILE POPESCU

* * *

Digitalizarea: piaţă mică, perspective uriaşe! Ferma , 12 aprilie 2021

Folosesc fermierii români serviciile digitale? Iată ce ne spune primul studiu naţional de evaluare a utilizării serviciilor de agricultură digitală în fermele din România!

Potrivit unei analize realizate de Amazag, piaţa românească de servicii de agricultură digitală se apropie de 20 milioane de euro. Includem aici serviciile de teledetecţie satelitară şi cu ajutorul dronelor, geolocalizarea (GPS), analiza climatică şi predicţiile meteo, IoT (Internetul lucrurilor), serviciile de management integrat al fermelor, analize de sol, analize foliare şi achiziţia online de inputuri. Cum era de aşteptat, tinerii sunt cei care utilizează cel mai mult serviciile de agricultură digitală, în special cei având studii superioare încheiate, care operează ferme de dimensiuni medii şi mari.

 Care este cel mai utilizat serviciu digital?

 Astfel, studiul respectiv a evidenţiat faptul că peste 60% dintre fermele mai mari de 100 de hectare utilizează cel puţin un serviciu sau un produs de agricultură digitală, cel mai des utilizat serviciu fiind cel de geolocalizare (GPS) a utilajelor în câmp. Eficienţa, scăderea costurilor generale şi creşterea controlului sunt principalele argumente care determină fermierii să adopte aceste servicii, în general gradul de satisfacţie privind utilizarea fiind unul foarte ridicat.

 De ce există reticenţă?

 Conform informaţiilor procesate de Amazag, o treime dintre fermierii care nu folosesc în prezent servicii de agricultură digitală nu o fac din cauza lipsei de fonduri sau din cauza specificului fermelor proprii. În schimb, exploataţiile mai mari utilizează agricultura digitală pe scară largă, înţelegând mai bine utilitatea şi beneficiile sale.

87

 Stimularea competitivităţii

 

Cred că accesul la informaţie şi utilizarea eficientă a datelor din câmp poate creşte competitivitatea fermelor româneşti, iar provocarea majoră rămâne transformarea datelor în acţionabile - LAURENŢIU ASIMIONESEI, reprezentant Amazag

Studiul a fost finalizat în februarie 2021 şi are la bază o analiză a 300 de interviuri realizate la nivel naţional cu fermieri care operează însumat aproximativ 300.000 de hectare de culturi de câmp. „Chiar dacă vorbim de o piaţă de valoare redusă la acest moment, perspectivele sunt uriaşe. Marea majoritate a companiilor producătoare de inputuri în agricultură, dar şi distribuitorii, investesc în această direcţie şi ne aşteptăm ca în anii următori rata de adopţie să crească semnificativ. Mai mult, implementarea noii politici agricole comune va accelera acest proces”, a declarat Laurenţiu Asimionesei, fondatorul Amazag.

Digitalizarea transformă complet agricultura. Ce anume părea imposibil în trecut iar astăzi este o realitate?

Click AICI şi află răspunsul!  un articol de LIVIU GORDEA

* * *

Iepurii Hycole dau valoare producţiei vegetale, Marian MUŞAT, 12 aprilie 2021

Drumul spre profit în agricultură nu este unul lesnicios, ci presupune efort financiar, inteligenţă şi multă muncă. Îl urcă pieptiş doi fraţi din Modelu - Călăraşi, pasionaţi crescători de iepuri Hycole.

88

Povestea lui Florin şi Daniel Bucur a început în urmă cu un deceniu şi jumătate, când au pornit la drum cu cinci hectare de teren primite în dar de la păriniţi, care le-au zis: „Descurcaţi-vă!”Aşa că s-au pus pe treabă dornici să performeze. „Am avut un tractor U 650, pe care l-am vândut. Costau mai mult reparaţiile decât produceam cu el. Eram plin de ulei şi vaselină din cap până-n picioare. Cu primii bani câştigaţi am cumpărat încă cinci hectare”, îşi aminteşte Florin Bucur. Acum, fermierii din sudul ţării lucrează circa 100 ha în proprietate, teren comasat în două sole.

  Penalizaţi de trader

 În toamnă au semănat grâu pe aproape jumătate din suprafaţă. „În sezonul precedent am avut culturile calamitate de secetă în proporţie de 90 la sută. O mare problemă a fost că am făcut contract futures cu un mare trader, pentru 750 tone de porumb. Am putut livra doar 200 tone. Pentru cantitatea restantă, am fost penalizat cu câte 40 lei/tonă!”, susţine Florin Bucur.

 Irigaţiile ar putea evita dezastre

 Fraţii Bucur se gândesc acum la realizarea unui proiect pe irigaţii pe bani europeni „Ca să putem uda cele 100 hectare, ne-ar trebui o investiţie de circa 80.000 euro în echipamente de irigaţii. Sunt foarte mulţi bani pentru noi. În zonă, la organizaţia de udători este slabă mişcarea. Anul trecut, vecinii noştri care au irigat intensiv au făcut cu o tonă şi jumătate mai mult porumb decât noi. Totuşi, avem nevoie să asigurăm apa pe timp de secetă. Ne trebuie în prima fază o instalaţie de irigare tip pivot. De asemenea, avem nevoie de reutilarea parcului de mecanizare şi aş începe cu un tractor, cu toată gama de utilaje de pregătirea solului şi o semănătoare performantă”, precizează Florin Bucur.

 Ferma de iepuri şi valorificarea integrată a producţiei

89

 Pentru a pune mai bine în valoare producţia vegetală, trebuia dezvoltat un sector animalier. „Ne-am gândit să dăm plusvaloare producţiei vegetale secundare. Astfel, pentru a îndeplini condiţiile de agromediu cerute de APIA, am hotărât să punem lucernă. Şi cum trebuia s-o valorificăm într-un fel, am pornit o afacere cu iepuri. De mici copii am crescut iepuri în sistem gospodăresc, acum însă facem totul la un alt nivel, mai profesional. Astfel, acum 3 ani am început cu cinci femele şi un mascul şi am ajuns la 40 femele matcă şi în jur de 200 de animale tinere la îngrăşat. Până să înceapă problemele cu pandemia, carnea o vindeam la magazinele specializate şi la vreo două-trei restaurante”, spun crescătorii.

 

De ce au ales rasa hibridă de carne Hycole?

 S-au oprit asupra hibridului Hycole deoarece, după patru luni de la naştere, un exemplar poate ajunge la 6 kg. Fraţii Bucur recunosc că în România încă nu s-a dezvoltat şi consolidat destul de bine consumul cărnii de iepure, care oferă destule avantaje: cel mai mic nivel de colesterol, grăsimi saturate, de calorii şi sodiu. De asemenea, carnea este fragedă, foarte uşor de digerat şi are cel mai mare nivel de proteine.Ferma de iepuri de la Modelu este amenajată într-un spaţiu utilat, cu baterii de creştere profesionale, supraetajate, cu 23 de boxe pe modul, ce respectă cerinţele autorizării din partea DSVSA.

 Preţul la poarta fermei: 27-30 lei kilogramul

 „Avem punct de sacrificare în capătul halei de creştere, cu instalaţii şi echipamente de refrigerare şi ambalare cu vidare. De la noi kilogramul de carne de iepure tăiat, vidat, pleacă la 27-30 lei. Investiţia iniţială s-a ridicat la 10 mii de euro. Este oarecum mică, deoarece aveam camera de abatorizare şi cea de frig, rămase de la ferma de porcine, unde creşteam 10 mii de capete pe an. Dar pesta porcină a pus capăt afacerii care începuse să

90

prindă cheag. Acum pandemia ne-a afectat foarte tare, au dispărut beneficiarii cărnii de iepure. Avusesem contracte de livrare cu câteva restaurante ne luau carnea”, susţin cei doi crescători din Călăraşi. Crescătorii constată cu amărăciune că dacă ar avea piaţă de desfacere, ar putea mări producţia de carne, pentru că stăpânesc tehnologia de creştere foarte bine. Sunt în discuţii avansate să încheie un parteneriat cu o firmă din Sibiu care are contract de livrare cu un lanţ de mari magazine, astfel încât să poată livra carne de iepure la intern.

IEPURII DE CARNE HYCOLEHycole este primul hibrid creat de geneticienii francezi pentru consumul de carne, cu următoarele caracteristici:• Greutate medie: 5,5-6,5 kg, chiar 6-7 kg la exemplarele colorate; • Media la fătare: 9-10 pui sau chiar peste (14);• Randamentul la tăiere: 60%; • Puii cresc repede: la 8 săptămâni pot ajunge la 1,8-2 kg, iar după trei luni cântăresc şi 3,2 kg, cu regim normal de furajare;• Femelele nu slăbesc în perioada lactaţiei; pot intra la montă la vârsta de 18 săptămâni, iar masculii de la 22 săptămâni.

un articol de MARIAN MUŞAT

* * *

USAMV: peste 90.000 de rasaduri de legume puse la vanzare. Care este pretul de comercializare? aprilie 12, 2021

Unitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj pune la vanzare peste 90.000 de rasaduri de legume, produse la Statiunea de Cercetare Horticola. Rasadurile, care sunt destinate spatiilor protejate, precum serele sau solariile, vor fi comercializate incepand cu ziua de 12 aprilie, la preturi incepand de la 1 leu si pana la 4 lei bucata. Printre legumele cultivate se numara rosii, castraveti, ardei gras si kapia, gogosari, ardei bulgaresti, ardei iuti, broccoli, conopida, gulie, varza Kale, salata verde. Din 19 aprilie, in functie de conditiile meteo, vor fi puse la vanzare si

91

alte soiuri, cum ar fi pepene galben, varza, vinete, telina, alaturi de patrunjel, oregano, busuioc, tarhon, salvie, cimbru sau leustean. Tot atunci este estimata punerea in vanzare si pentru primele flori din acest an – carciumarese si craite.

„Rasadurile sunt obtinute la serele statiunii noastre, din seminte profesionale, atat pentru soiurile create la noi, cat si pentru alte soiuri si hibrizi. Rasadurile se livreaza repicate, in cuburi nutritive, astfel ca inradacinarea acestora se va face mult mai repede, iar gradul de prindere este 100%. Vreau sa subliniez ca rasadurile sunt destinate, in aceasta perioada a primaverii, plantarii in spatii protejate (sere/solarii), nu in aer liber. In perioada pandemiei, multa lume s-a reorientat spre gradini de legume sau flori, si-au descoperit o noua pasiune si ne bucuram sa venim, ca in fiecare primavara, in intampinarea pasionatilor de legumicultura si floricultura. Am produs de aceasta data peste 120.000 de rasaduri, iar o parte dintre acestea, circa 30.000 de bucati, vor fi plantate si ingrijite la statiunea noastra”, a declarat Biol. dr. ing. Lukacs Lehel, directorul SCH.

Vanzarea rasadurilor se va face in doua puncte ale statiunii: la magazinul situat la capatul str. Liviu Rebreanu (zona parking, capat autobuze 33,34, 48) si la una din serele din incinta, cu intrare din str. Horticultorilor nr. 5. Program vanzare: zilnic, de luni si pana vineri, intre orele 8.00 – 16.00, iar sambata, intre orele 8.00 – 13.00, cu exceptia sarbatorilor legale. Pentru detalii puteti suna la numerele de telefon: 0756966132 sau 0760291241.

Rasadurile vor fi vandute in tavite alveolare, in limita stocului, iar comenzi pentru livrari prin curierat nu se primesc.

Alte rasaduri de legume si flori vor fi puse in vanzare si la serele din campus sau la magazinul USAMV Cluj-Napoca, de pe Calea Manastur nr. 7, insa dupa data de 1 mai, acestea fiind destinate plantarii direct in aer liber.

92

Iata toate tipurile de rasaduri ce pot fi cumparate:

1 Tomate Lacrimile fecioarei (nedeterminate,tip Inima de bou, 350-500 g/fruct,ajunge si la 1 kg) 2 lei Din 12.04.2021

2 Rosii de gradina (nedeterminate,rotund turtite, 400-800 g/fruct,ajunge si la 1-1,5 kg) 2 12.04.2021

3 Inima d’albenga (nedeterminate,tip Inima de bou, 250-350 g/fruct) 2 12.04.2021

4 San marzano (determinate,alungite, 130-140 g/fruct) 2 12.04.2021

5 Rio grande (determinate,alungite, 100-110 g/fruct) 2 12.04.2021

6 Cherry rosii (nedeterminate,rotunde, 20-25 g/fruct) 2 12.04.2021

7 Cherry galbene (nedeterminate,alungite, 20-25 g/fruct) 2 12.04.2021

8 Cluj 80 2 Din 19.04.2021

9 Cluj 17 2 19.04.2021

10 Perla Clujului 2 19.04.2021

11 Naty 2 19.04.2021

12 Rugantino F1 (nedeterminate,tip Inima de bou, 200-240g/fruct) 4 12.04.2021

13 VP1 F1 (nedeterminate, rotunde,200-250 g/fruct) 4 12.04.2021

14 Pomodoro F1 (nedeterminate,cilindrice, 150-170 g/fruct) 4 12.04.2021

15 Primadona F1 (nedeterminate,forma sferica, 200-250 g/fruct) 4 12.04.2021

93

16 Cherry Lobello F1 (nedeterminate,8-22 g/fruct) 4 12.04.2021

17 Cherry Tiger F1 (nedetermnate,40-45 g/fruct) 4 12.04.2021

18 Cherry Goldwin F1 (nedeterminate,rotunde, 18-22 g/fruct) 4 12.04.2021

19 Castraveti Cornichon Ekol F1 (6-9 cm) 2 12.04.2021

20 Ardei Gogosar Zeleni (250-330 g/fruct) 2 12.04.2021

21 Gogosar Bihar F1(150-220 g/fruct) 2 12.04.2021

22 Kapia Ureche de elefant(150-300 g/fruct) 2 19.04.2021

23 Kapia Kaprima F1(160-200 g/frcuct, 6-7 cm) 2 19.04.2021

24 Ardei gras Amy F1(90-100 g/fruct) 2 19.04.2021

25 Ardei gras Barbie(200-220 g/fruct) 2 19.04.2021

26 Ardei bulgaresc(35-50 g/fruct) 2 19.04.2021

27 Ardei iute Cayenne (8-15 cm) 2 19.04.2021

28 Varza Queen F1 (plata, 2-2,5 kg/fruct) 2 19.04.2021

29 Broccoli Agassi F1 2 12.04.2021

30 Conopida Santamaria F1 2 12.04.2021

31 Gulie Alba 1 12.04.2021

32 Rosie 1 12.04.2021

33 Varza Kale Vitessa 2 12.04.2021

94

34 Vinete Clasice F1 2 19.04.2021

35 Dalia F1 4 19.04.2021

36 Telina Elena F1 2 19.04.2021

37 Pepene galben Aikido F1 2 19.04.2021

38 Busuioc Rosu 1 19.04.2021

39 Verde 1 19.04.2021

40 Salata Verde Orelian 1 12.04.2021

41 Verde Creata Oleole 1 12.04.2021

42 Marar Morovan 1 12.04.2021

43 Patrunjel Gigante 1 12.04.2021

44 Tarhon 1 19.04.2021

45 Salvie 1 19.04.2021

42 Cimbru 1 19.04.2021

43 Oregano 1 19.04.2021

44 Leustean 1 19.04.2021

45 Carciumarese Zinnia elegans 1 19.04.2021

45 Craite Tagetes patula 1 19.04.2021

* * *

Proiect de 6,7 milioane euro pentru stațiunea Borsec, Luni, 12 Aprilie 2021 Lumea Satului, Maria Bogdan

Autoritățile locale din stațiunea Boresec (Harghita) au semnat cererea de finanțare pentru unul dintre cele mai mari proiecte europene din ultimii ani, „Proiect integrat pentru îmbunătățirea calității vieții în oraș”, derulat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020.

95

 Într-un comunicat de presă, ADR Centru arată că „valoarea totală a proiectului este de 31.173.032,54 lei (aproximativ 6,7 milioane euro), finanțarea fiind acordată prin Prioritatea de investiții 13.1, dedicată sprijinirii regenerării orașelor mici și mijlocii, pentru îmbunătățirea calității vieții populației. Suma nerambursabilă solicitată este de 22.815.953,50 lei, reprezentând 98% din valoarea cheltuielilor eligibile, contribuția beneficiarului la cheltuielile eligibile și la cele neeligibile fiind de aproximativ 1,8 milioane euro. Edilii din Borsec estimează că mai mult de 5.000 de oameni, dintre care jumătate sunt turiști, vor beneficia direct de această investiție, începând cu decembrie 2023, când lucrările vor fi încheiate.”

Activitățile prevăzute în cadrul proiectului includ: construirea a două clădiri cu funcții sociale; modernizarea și dotarea Liceului Tehnologic „Zimmenthausen”; modernizarea clădirii cu funcții culturale din cadrul Ansamblului Balnear „7 izvoare” și a Casei de Cultură; modernizare a peste 4 km străzi urbane; reabilitarea a 14,3 mii mp de spații verzi și urbane în centrul civic, cuprinzând parcări, teren de sport, terenul aferent izvorului Kossuth, terenul din spatele Bisericii Ortodoxe, spațiul public de lângă terenul de sport Kerek și încă un teren pentru activități sportive lângă fosta Vilă 55.

* * *

96