Stiri 02 martie 2021 Cursul de schimb 02.03.2021

1 EUR 4.8747

1 USD 4.0535

APIA si SUBVENTII

1

2

APIA: Fermieri, documentele se depun acum. Se poate și online , 2 martie 2021, Diana Vasilescu

În contextul actual privind epidemia de Coronavirus pe teritoriul României, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în perioada 01.03 – 31.08.2021, pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2020, Centrele județene APIA și al Municipiului București, vor proceda la primirea declarațiilor de vizare/a cererilor și a documentelor justificative prin mijloace electronice de comunicații sau poștă/curier.

Doar în cazuri excepționale, rentierii care nu au posibilitatea de a transmite electronic documentele, se pot prezenta fizic pentru a le depune la Centrele APIA, cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. 

Vizarea electronică presupune ca funcționarii Agenției să contacteze telefonic rentierii care au domiciliul în județul corespunzător fiecărui Centru APIA. 

Documentele pe care rentierii agricoli trebuie să le prezinte la depunerea declaraţiilor de vizare (copie CI/BI/paşaport/contractele de arendare/deciziile de la comisiile de expertiză medicală grad I sau II, decizia pentru limită de vârstă (dacă e cazul), dovadă cont bancar activ, procura notarială, ş.a.m.d.) vor fi puse la dispoziția APIA de către rentier/ împuternicit/ mandatar/ curator prin mijloace electronice, poștă/curier. 

Funcționarul de la nivelul Centrului Județean/al Municipiului București certifică conformitatea datelor din documentele transmise către rentier împuternicit/mandatar/ curator prin mijloace electronice, poștă/curier cu datele din copiile existente la dosarul din Centrul APIA, menționând pe Anexă modalitatea de primire a documentelor/ informațiilor. 

3

Cererile de reanalizare ale dosarelor de rentă viageră agricolă, cererile moștenitorilor, cererile de modificare date vor fi puse la dispoziția Centrelor APIA prin mijloace electronice sau prin poștă/curier, completând formatul tip conform Anexelor la prezentul comunicat, sau printr-o cerere scrisă care va conține informațiile din formatul tip.

În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie 2021, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. 

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia pentru anul 2020 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii/transmiterii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15.10.2021, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original),  copie a certificatului de deces,  copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de

calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”),

copie C.I./paşaport al moştenitorului,  împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi

moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original), 

extras de cont pe numele moștenitorului.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora. 

Legislaţie:

4

o Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, titlul XI “Renta viageră agricolă”, cu modificările şi completările ulterioare;

o Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice nr. 1272/26503/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI “Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;

o Ordinul MADR/MFP nr. 296/2327/2017 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului finanțelor publice nr. 1.272/26.503/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI “Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;

o Legea nr. 18/1991– Legea fondului funciar republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

o Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

o Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare;

Codul civil republicat adoptat prin Legea Nr. 287 din 17 iulie 2009, în vigoare de la data de 1 octombrie 2011, conform art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;

Ordinul nr.44/01.03.2021 pentru aprobarea desfășurării activității de primire și administrare a cererilor de plată/ deconturilor justificative și a activității de vizare a carnetelor de rentier agricol și de primire a documentelor justificative de către APIA, în contextul pandemiei de Coronavirus pe teritoriul României.

SUBVENȚIA APIA DE 160 EURO/ANIMAL PE CARE O ÎNCASAȚI pentru UN SINGUR ANIMAL! Agroinfo02 martie 2021

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! Crescătorii români de animale încasează anul acesta de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) o subvenție de circa 160 de euro pe cap de animal chiar dacă dețin un singur animal eligibil la plată. Despre ce subvenție este vorba?

5

Pentru anul 2020, sprijinul cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, SCZ, are cuantumul de 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animal. Această subvenție APIA este încasată de crescători de la minim un animal eligibil la plată la maxim 100 de capete de animale eligibile.

Potrivit Ordinului MADR pentru implementarea schemelor de plăți în agricultură în anii 2021-2022, SCZ pentru creşterea bivoliţelor de lapte se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 100 de capete de bivoliţe de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte;c) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie menţinute în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată;d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr.639/2014;e) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;f) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară.

ACTE NECESARE

APIA anunță acum că pentru SCZ bivolițe de lapte, pentru acest an, aveți nevoie de următoarele acte:

- copia de pe paşaportul fiecarei bivoliţe de lapte pentru care se solicită SCZ;- adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă

6

înscrierea/înregistrarea bivoliţelor pentru care se solicită sprijin cuplat în registrul genealogic al rasei.

ATENȚIE: Adeverința, documente specifice pentru schemele de plată sector zootehnic, se pot transmite către Centrele Județene/Locale APIA și prin poșta electronică, poștă, curier sau prin alte mijloace de comunicare. Adeverințele pot fi transmise și de asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei emitentă/ oficiul pentru zootehnie județean cu informarea fermierului.

NU LE DAȚI SUBVENȚII LA ȚĂRANII CU O VACĂ, DOUĂ, DAR LE DAȚI LA ĂIA CARE NU SE MAI OCUPĂ DE VACI! Agroinfo, 02 martie 2021

NU A DISPĂRUT NEDREPTATEA! Subvenția mică din zootehnie, cum o numesc crescătorii de animale, ajutorul național tranzitoriu pentru bovine va fi luată și anul acesta de cei care au deținut vaci la data de referință 31 ianuarie 2013. Condiția impusă anul acesta este deținerea măcar a unei singure vaci în exploatația agricolă. Această schimbare făcută anul acesta prin Ordinul ministrului agriculturii nu înlătură nedreptatea. Micii crescători, dar și specialiști APIA, au transmis mesaje către AGROINFO.

Noi care avem două vaci de ce nu primim subvenția?! Primesc ăia care nu se mai satură de bani de la APIA și nu mai muncesc să crească vaci, azi o cumpără, mâine o vinde, ne-a scris revoltat un mic crescător.

Io n-am avut vaci la data istorică, da' am acu 5 vaci și nu primesc un leu subvenție de la APIA pentru ele. Cum să fac?!  Ne-a scris un alt crescător.  

Dan Sergiu Moroșanu, fost coordonator Serviciu Măsuri Specifice APIA Bacău, actualmente pensionar, spune în mesajul transmis către AGROINFO că pentru încasarea ajutorului național tranzitoriu la vaci ar fi trebuit impusă condiția să existe cel puțin trei vaci în fermă la data depunerii cererii unice de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În felul acesta poate ar fi fost excluși de la plată mulți dintre cei care încasează subvenția, ATENȚIE, pentru numărul de capete de vaci pe care l-au avut în 2013, cumpărându-și acum rapid o vacă.

Din păcate, modificarea propusă, existența în exploatație  la data solicitării a minim o bovină, nu rezolvă nici pe departe problema de fond deoarece cei vizați vor avea posibilitatea de a cumpăra un tineret bovin, tineret pe care îl vor vinde ulterior, și vor respecta fară prea multă greutate condiția impusă, spune Dan Sergiu Moroșanu.

7

Iau banii care nu mai au vacile de 10 ani. Am prieteni de-ai mei care iau banii pe vaci. Le-au vândut la preț de nimic prin 2014 și iau în continuare banii de la APIA pe ele și nu numai ANT pe cap de vacă, iau și cota de lapte. Și vacile sunt vândute! Și unul dintre ei zice către mine, măi, nu-i corect să-mi dea banii, dar dacă APIA mi-i dă, eu ce să zic, să nu mi-i dea. Omul a dat vacile pe nimic, dar ia subvenția pe ele și așa vacile sunt mai scumpe, ne-a spus Aurel Nieș, vechi crescător de vaci din județul Arad, deține ferma din vaci de pe vremea comuniștilor.

Nu pentru țărani s-au dat subvenții și la cine a vândut vacile, ci pentru diferiți mafioți în funcții la conducere! Ne-a scris Viorica Jula.

Bine ar fi să ia subvenția cine lucrează cu adevărat cu transpirație și-n ploaie și-n frig, nu cine are bovine doar pe harti sau în geantă, foarte bine ar fi să ia subvenția țăranul adevărat, ne-a scris Iuliana Panas.

Trebuie sa aibă cel puțin o bovina, dar subventia o poate lua la numărul de bovine din RNE la data de referință, ne-a scris Costin Ducu.

Eu nici nu ma bucur și nici supărat nu sunt pe acești oameni, ci pe acei incompetenți de sus care tot se laudă cu fapte, dar în realitate nu fac nimic... Bine ar fi ca Oros sa se retragă și să-și vadă de treaba lui și sa lase locul la altul care are habar... Spune Marius Gheorghiță.

O transferă azi și mâine are vacă, scrie Cristian Botea.

Asta cam așa e, dacă la data de referință ianuarie 2013 a deținut 100 de vaci, cumpără acum o vacă, investește 2.000 de lei, să spunem, dar își recuperează cu vârf și îndesat investiția făcută într-o vacă încasînd de la APIA o sumă mult mai mare.

Decidenții noștri ne spun că Uniunea Europeană nu ne lasă să revenim de la anul de referință 2013 la o inventariere anuală. Dar Uniunea Europeană nu ne obligă să dăm o anumită sumă pe cap de vacă și atunci am spus, ok, respectăm anul de referință, dar venim cu o sumă modică pe cap de vacă, atunci cel care a avut 300 de capete și mai are 10 o să primească 50 de euro, nu o să mai primească 300 ori 60, 30.000 de euro, iar din aceeași bani, din suma care ne rămâne, Uniunea Europeană ne permite să facem o schemă de ajutor în care să folosim acești bani rămași din ANT, necheltuiți aiurea pentru cei care nu mai au vaci, a declarat crescătorul de vaci Nicușor Șerban la Agro TV.

Dacă pentru vaci de carne mai e cum e, aberantă este încasarea ajutorului național tranzitoriu pe tona de lapte livrată de către cei care nu mai au vaci

8

de lapte și iau acum o bovină rătăcită care să le asigure subvenția de la APIA și anul acesta. De unde mai livrează ei lapte de vacă?!

Sunt ferme care nu mai produc un litru de lapte și care primesc sprijin 17 euro, 18 euro, 20 de euro pe tona de lapte produs care nu mai e produs, a mai spus crescătorul de vaci Nicușor Șerban, la Agro TV.  Pe ce primesc banii, subvenția, sprijinul?! Pe nimic!

Modificarea  referitoare la deținerea a minim o vacă pentru încasarea ajutorului național tranzitoriu la bovine este deja în vigoare, a fost publicată de APIA pe site-ul oficial, pentru acest an se pare că nu se mai poate schimba.

Mesajul domnului Adrian PINTEA, director general APIA, martie 2, 2021 , agrimanet

Mesajul către fermieri al domnului Adrian PINTEA

Anul acesta se împlinesc 15 ani de când, pentru populația rurală a României, data de 1 martie nu mai marchează doar venirea primăverii și startul lucrărilor agricole de primăvară. De 15 ani, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură dă ora exactă în agricultură prin demararea la data de 1 martie a Campaniei de primire a cererilor unice de plată, poarta de acces către fondurile europene și naționale destinate agriculturii, atât de necesare fermierilor români.

Dacă în anul 2020 Campania de primire a cererilor unice de plată a stat sub semnul imprevizibilului, în urma declanșării crizei sanitare generate de pandemia de Coronavirus, în anul 2021 aceasta nu ne mai poate surprinde cu nimic, pentru că suntem pregătiți tehnic și procedural pentru orice scenariu. Paradoxal, văzând partea bună a lucrurilor, pandemia a determinat o mai mare deschidere și disponibilitate pentru simplificare și un grad sporit de conștientizare a urgenței de a integra soluții digitale care să susțină desfășurarea activităților în condiții de maximă eficiență.

Vreau să-i asigur pe fermieri că am luat toate măsurile pentru ca primirea cererilor unice în campania 2021 să se desfășoare fără sincope, în condiții de siguranță, prin menținerea deciziilor luate anul anterior cu privire la primirea exclusiv electronică a cererilor unice de plată, prin intermediul aplicației

9

IPA online, eliminând interacțiunea fizică și protejând astfel sănătatea fermierilor și personalului APIA deopotrivă.

Ca și în anul anterior, pentru a veni în sprijinul fermierilor, am realizat demersurile aferente pentru ca aceștia să obțină prin mijloace electronice (online) de la instituțiile conexe toate documentele necesare depunerii unei cereri corecte și complete.

Parcurgem o perioadă de tranziție către noua Politică Agricolă Comună, perioadă în care au fost activate o serie de modificări prin Regulamentul de tranziție adoptat de către Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European și care prevede regulile aplicabile pentru anii 2021 și 2022.

În acest sens, îi invit pe fermieri să ne urmărească pe toate canalele noastre de comunicare online, pentru a fi la curent cu noutățile legislative aferente perioadei de tranziție ce se vor aplica inclusiv Campaniei de primire a Cererilor unice de plată 2021, cu termenele și modalitatea de completare și depunere a cererilor, cu condițiile de eligibilitate impuse de legislația europeană și națională în vigoare, precum și cu pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul măsurilor și schemelor de plată.

În perioada de depunere a cererilor unice de plată, întreg personalul APIA va fi aproape de fermieri pentru sprijin, pentru clarificarea eventualelor întrebări suplimentare și pentru soluționarea oricăror probleme pe care aceștia le întâmpină în procesul de depunere.

Și pentru că luna martie nu este doar luna renașterii naturii și a debutului lucrărilor agricole, ci și luna mărțișorului și a femeii, profit de ocazie pentru a ura o primăvara însorită și plină de bucurii tuturor doamnelor și domnișoarelor.

APIA: Demararea Campaniei de primire a Cererii Unice de Plată în anului 2021, martie 2, 2021 , agrimanet

Demararea Campaniei de primire a Cererii Unice de Plată în anului 2021. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 01 martie 2021, a demarat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anului 2021.

Având în vedere că siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de important pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2021.

10

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an APIA va fi alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinary concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea

11

completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practice agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusive hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

12

MESAJ APIA DE ASTĂZI pentru TOȚI FERMIERII! Agroinfo 02 martie 2021

OFICIAL! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 01 martie 2021, a demarat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anului 2021, anunță APIA într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO. Având în vedere că siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.Ca în fiecare an APIA va fi alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie). De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul,  situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia). Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

13

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv: - schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, - măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Anunț APIA pentru fermieri despre plățile pe hectar și animale în acest an! agrointeligenta.ro - 2 martie 2021

Fermierii pot cer subvențiile agricole aferente acestui an. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 1 martie 2021, a demarat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anului 2021.

14

Având în vedere că siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2021, se arată într-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an APIA va fi alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

15

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

16

17

PLATA AJUTORULUI NAȚIONAL TRANZITORIU BOVINE CARNE! ACTE NECESARE!Agroinfo 02 martie 2021

SUBVENȚII APIA FERME BOVINE. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță actele obligatorii pentru obținerea ajutorului național tranzitoriu, pentru acest an, pentru bovinele de carne.

Ajutor național tranzitoriu - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne (ANTZ 8)

- copie de pe paşaportul fiecărui animal, existent în exploataţie, /copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv pentru fiecare animal, ieşit din exploataţie, după caz, în cazul exploataţiilor înfiinţate în perioada 01.03.2020 - 28.02.2021 şi/sau pentru care nu s-a beneficiat de primă în anii anteriori.

Fermierii care solicită ANTZ 8 și care au dobândit dreptul la primă în anul anterior/anii anteriori, pot solicita ajutor național tranzitoriu pentru efectivul de animale pentru care au obținul dreptul la primă, fără a mai prezenta pașapoartele pe baza cărora a fost obținut dreptul la prima ANTZ 8 in anii anteriori, precizează APIA.

Potrivit proiectului de Ordin MADR pentru implementarea schemelor de plăți în agricultură pentru anii de tranziție 2021-2022, ANTZ 8 se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă 31 ianuarie 2013 înregistrate în RNE;b) la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal din specia bovine, identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare;

Plata ANTZ 8 se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie cu cod ANSVSA la data de referinţă.

18

19

ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII! FORMULARUL OBLIGATORIU pentru SUBVENȚII APIA 2021!Agroinfo 02 martie 2021 SUBVENȚII APIA 2021! Formularul cererii unice de plată APIA pentru anul 2021 a fost publicat luni, 1 martie 2021, în Monitorul Oficial. Acest formular este stabilit prin Ordinul ministrului agriculturii nr.46/2021.

Potrivit Ordinului ministrului agriculturii, se aprobă formularul-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021. Cererile se depun prin mijloacele electronice de comunicații la centrele județene APIA pentru fermierii care solicită sprijin pentru o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol. Cererile se depun prin mijloace electronice de comunicații la centrele locale

20

APIA pentru fermierii care solicită sprijin pentru o suprafață mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol. Această condiție de suprafață nu se referă și la numărul de animale pe care fermierul le deține. Solicitanții care dețin animale și nu utilizează teren agricol depun cererea unică de plată la centrele locale APIA.

Cererea unică de plată pentru anul 2021 completată electronic de fermieri se listează la centrele APIA și va conține numai datele declarate de către fermieri și schemele de plată/măsurile de sprijin/ajutor solicitate, precizează Ordinul ministrului agriculturii nr.46/2021.

Perioada depunerii cererilor unice de plată este 1 martie 2021 - 15 mai 2021, fără penalități. Cererile unice de plată se vor depune prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicații.

IMPORTANT! Numai în situații excepționale fermierul se poate prezenta fizic la centrele APIA pentru depunerea cererii.

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU 2021 VACI DE LAPTE! PERIOADE DE REFERINȚĂ!Agroinfo01 martie 2021

SUBVENȚII APIA 2021. Perioadele de referință, condițiile și actele pentru obținerea ajutorului național tranzitoriu, pentru acest an, pentru vacile de lapte sunt anunțate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ajutor național tranzitoriu – schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte (ANTZ 7) pentru anul 2021

I.1 Fermierii care au obținut un drept la plata ANTZ 7 în anii anteriori, vor solicita acest drept fără a mai prezenta documentele specifice în baza cărora a fost obținut dreptul la prima ANTZ7.

I.2 Fermierii neînregistrați în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 și care NU au obținut un drept la plată pentru perioada de referinţă:

01.04.2015 - 29.02.201601.03.2016 - 28.02.201701.03.2017 - 28.02.201801.03.2018 - 28.02.201901.03.2019- 29.02.2020

pot solicita doar pentru perioada de referinţă 01.03.2020 - 28.02.2021.

21

Documente din care rezultă comercializarea cantităţii de lapte pentru care se solicită ANTZ 7 în perioada de referinţă 01.03.2019 - 29.02.2020:

a) copie de pe cel puţin un contract cu un prim cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe factura/facturile sau de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să rezulte comercializarea a minim 3 tone de lapte pe exploataţie cu cod ANSVSA, în perioada de referinţă 01.03.2020 - 28.02.2021, pentru producătorul care efectuează livrare de lapte;

b) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să rezulte comercializarea a minim 3 tone de lapte pe exploataţie cu cod ANSVSA, în perioada de referinţă 01.03.2020 - 28.02.2021, pentru producătorul, persoana fizică, ce efectuează vânzarea directă a laptelui;

c) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale, din care să rezulte comercializarea a minim 3 tone de lapte pe exploataţie cu cod ANSVSA, pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;

d) copie de pe factura /bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui din care să rezulte comercializarea a minim 3 tone de lapte pe exploataţie cu cod ANSVSA în perioada de referinţă 01.03.2020 - 28.02.2021, pentru PFA, II, IF şi SC.

e) copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrarerecepţie în unitatea de procesare, din care să rezulte livrarea şi recepţia a minim 3 tone lapte la unitatea proprie de procesare, în perioada de referinţă 01.03.2020 - 28.02.2021, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, precizează APIA.

APIA: ADEVERINȚELE OBLIGATORII pentru SUBVENȚIA APIA MARE LA OVINE/CAPRINE!Agroinfo 01 martie 2021

SUBVENȚII APIA 2021-2022. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță crescătorii de animale care sunt adeverințele obligatorii pe care trebuie să le depună la APIA pentru obținerea subvenției mari din zootehnie, sprijin cuplat. APIA anunță și termenul limită de depunere a acestor adeverințe. Cuantumul sprijinului cuplat ovine/caprine pentru anul 2020 este de 17,90 euro/ovină/caprină.

22

DOCUMENTE SPRIJIN CUPLAT OVINE/CAPRINE 2021! 

ATENȚIE! Termenul limită de depunere al documentelor este 01.09.2021!

Pentru obținerea sprijinului cuplat zootehnic la ovine/caprine, aferent acestui an, crescătorii depun următoarele adeverințe:

- adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea berbecilor/ţapilor, pentru care se solicită SCZ, în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală şi înscrierea/înregistrarea oilor sau caprelor, pentru care se solicită SCZ, în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară şi respectarea raportului de maximum 35 de femele ovine/caprine, pentru care se solicită SCZ, la un berbec / ţap înscris în registrul genealogic al rasei, avizată de către ANZ prin oficiile pentru zootehnie judeţene, după caz sau;

- adeverinţa eliberată de oficiul pentru zootehnie judeţean, prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 de femele ovine/caprine, pentru care se solicită SCZ, neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic la un berbec / ţap cu certificat de origine.

ATENȚIE: Adeverințele sus menționate, documente specifice pentru schemele de plată sector zootehnic, se pot transmite către Centrele Județene/Locale APIA și prin poșta electronică, poștă, curier sau prin alte mijloace de comunicare. Adeverințele pot fi transmise și de asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei emitentă/ oficiul pentru zootehnie județean (adeverințele emise sau avizate pentru SCZ ovine, caprine) cu informarea fermierului, informează APIA.

Utilizarea abuzivă a subvențiilor agricole în Europa Centrală și de Est, martie 2, 2021, agrimanet

Utilizarea abuzivă a subvențiilor agricole în Europa Centrală și de Est

Subvențiile agricole continuă să fie utilizate în mod abuziv în toate țările din Europa Centrală și de Est, în ciuda numeroaselor încercări ale Comisiei Europene de a remedia problema, potrivit unui nou raport comandat de grupul politic Verzii.

Raportul, publicat joi (25 februarie, vom reveni cu el), investighează utilizarea fondurilor agricole ale UE în cinci state membre ale Europei Centrale și de Est (CEE): Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia și România.

23

Oferă informații din fiecare țară și concluzionează că punerea în aplicare a acestor fonduri este o problemă „extrem de dificilă” în toate țările.

Raportul vine după mai multe investigații cu privire la utilizarea abuzivă a subvențiilor agricole ale UE în țările din Europa Centrală și de Est în ultimii ani, care au evidențiat probleme care variază de la conflicte de interese și nepotism la corupție și fraude.

Raportul apare la trei ani de la asasinarea jurnalistului slovac Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová la sfârșitul lunii februarie 2018, care a murit pe fondul unei investigații privind utilizarea frauduloasă a subvențiilor agricole.

Raportul subliniază că, pe lângă faptul că împiedică eforturile UE de a-și atinge obiectivele cu privire la o serie de probleme importante, cum ar fi protejarea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice, această utilizare abuzivă a finanțării subminează, de asemenea, încrederea în UE și lupta UE pentru respectarea legislației.

Comisia a refuzat să comenteze raportul în acest moment. Rețeaua EURACTIV a încercat, de asemenea, să contacteze ministerele agricole din cele cinci țări implicate, dar a primit un singur răspuns din partea Republicii Cehe.

„Considerăm că sistemul de subvenții din Republica Cehă este transparent. Nu vom mai face comentarii cu privire la studiu ”, a declarat un reprezentant al ministerului agricol ceh.

În 2019, în urma unei anchete efectuate de New York Times asupra programului de subvenționare a exploatațiilor agricole din UE, Comisia a transmis statelor member că este sarcina lor “să acționeze și să pună în aplicare sistemul necesar pentru prevenirea și evitarea fraudei ”.

La acea vreme, Comisia a propus crearea unui „procuror european” despre care a spus că va fi „în funcțiune foarte curând. În septembrie anul trecut, Colegiul Parchetului European (EPPO) a fost învestit în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg.

EPPO este primul serviciu de urmărire penală european independent, însărcinat cu investigarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE.

24

Parlamentul European a propus o definiție pentru fermierii activi sau autentici responsabili de accesarea finanțării, dar această dezbatere este încă în curs.

„Durează de ani de zile dezbaterea definiției unui fermier autentic și încă mulți fermieri de fotoliu se strcoară printer scăpările legislațiilor”, a declarat euromeditul irlandez Chris MacManus pentru EURACTIV într-un interviu recent.

„Oricine a citit articolul din New York Times din 2019, care a dezvăluit cum politicieni precum Victor Orban înșeală sistemul pentru a sifona asociațiilor milioane de euro din fondurile PAC, vă poate spune că corupția provoacă daune de imagine imense PAC”, a avertizat el.

Legăturile politice erau necesare pentru a merge mai departe

Raportul a constatat că există „avantaje sistemice” pentru fermele mari ai căror manageri au, în general, „legături strânse cu partidele de guvernământ” din țările lor.

„Rapoartele arată clar că se pot găsi legături puternice între politică și cei mai mari beneficiari ai subvențiilor în toate cele cinci state membre”, se arată în raport, adăugând că, fără legături strânse cu politica, în unele cazuri, accesul egal la pământ este „aproape imposibil”.

De asemenea, subliniază faptul că fondurile agricole ale UE au devenit o „oportunitate de afaceri atractivă pentru diferiți fraudiști de tip nou, cu puțin interes în agricultură”.

Cel mai recent, o revizuire a auditului Comisiei Europene a confirmat că premierul ceh Andrej Babiš a încălcat legislația internă și UE privind conflictele de interese după ce a constatat că el continuă să controleze compania agricolă Agrofert.

Fermele mari privilegiate

Raportul a concluzionat, de asemenea, că există o „inegalitate clară” între alocările de finanțare pentru fermierii mari și mici, concluzionând că multe țări nu utilizează pe deplin instrumentele existente furnizate de politica agricolă comună (PAC) pentru a sprijini fermierii mici.

Dovezile din raport indică, de asemenea, că există cazuri în care fermele mai mari sunt tratate în mod preferențial în ceea ce privește punerea în aplicare a subvențiilor.

25

Așa cum a raportat EURACTIV Slovacia, țara a anunțat recent planurile de a introduce o plată redistributivă pentru a transfera o parte din subvențiile agricole UE de la fermele mari către cele mici. Cu toate acestea, mișcarea a primit reacții adverse de la Camera Slovacă pentru Agricultură și Alimentație (SPPK) – cea mai mare asociație agricolă din țară – și a stârnit proteste în țară.

Comentând raportul, europarlamentarul verde Viola von Cramon, membru al comisiei de control bugetar, a declarat că dovezile arată că fondurile agricole ale UE „alimentează frauda, corupția și dezvoltarea oamenilor de afaceri bogați”.

„În ciuda numeroaselor investigații, scandaluri și proteste, Comisia pare să închidă ochii asupra utilizării abuzive a fondurilor UE”.

„PAC nu funcționează, oferă stimulente greșite pentru modul de utilizare a pământului, care dăunează mediului și dăunează comunităților locale”, a subliniat ea. sursa: EURACTIV, sursa foto: SHUTTERSTOCK

AFIR si FINANTARI

AFIR, noutati despre platile totale acordate beneficiarilor PNDR si masurilor APIA, martie 2, 2021

In anul 2020, beneficiarii proiectelor finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si prin masurile delegate catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) au incasat 8,047 miliarde de lei, in timp ce cheltuielile de functionare si organizare a AFIR au fost de 223 milioane de lei, informeaza agentia, in cadrul unui document remis Stiri Agricole.

„Cheltuielile efectuate de AFIR pentru finantarea proiectelor de investitii si pentru platile directe catre fermieri, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, au crescut cu 38,12% in cursul anului 2020, fata de 2019. In acelasi timp, cheltuielile de organizare si functionare ale Agentiei (cheltuieli de capital, bunuri si servicii, cheltuieli de personal) au scazut cu 6,36% in perioada mentionata”, arata reprezentantii agentiei.

Astfel, din bugetul total alocat AFIR, beneficiarii PNDR au primit 8,047 miliarde de lei in 2020, 5,830 miliarde de lei in 2019 si 7,706 miliarde de lei in anul 2018. In toti cei trei ani, cheltuielile de functionare ale agentiei s-au mentinut in jurul procentului de 4% din bugetul total alocat.

26

La nivelul exercitiului bugetar 2018, AFIR a inregistrat plati in valoare de 7,706 miliarde de lei pentru proiectele de investitii si platile directe din cadrul PNDR, avand cheltuieli de functionare si organizare de 3%, respectiv de 231 de milioane de lei.

AFIR precizeaza ca toate cheltuielile sunt platite de la bugetul de stat si, ulterior pentru cheltuielile aferente proiectelor finantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), Comisia Europeana ramburseaza fondurile necesare statului membru, pe baza declaratiilor de cheltuieli.

ALTELE

Asociația Forța Fermierilor face apel către președintele Iohannis să medieze situația despăgubirilor de secetă! agrointeligenta.ro - 2 martie 2021

Fermierii României fac un apel către Președintele Klaus Iohannis pentru a media conflictul dintre agricultori și Guvern, privind neacordarea despăgubirilor de secetă prin Legea Bugetului. Asociația Forța Fermierilor a făcut public un apel către șeful statului să medieze situația dintre agricultori și politicienii care au promit despăgubirile de secetă și acum nu le mai achită.

”Mai sunt câteva ore până la votul final din Parlament pe proiectul Legii Bugetului de Stat și parlamentarii de la Putere, în ciuda tuturor apelurilor din mediul asociativ agricol, sunt pe cale să dea o lovitură nimicitoare pentru zeci de mii de fermieri români și să pună în pericol agricultura națională în anul 2021, afectând securitatea alimentară a națiunii. Asociația Forța Fermierilor, în numele agricultorilor din România, face un apel public, prin intermediul mass-media, către domnul Klaus Iohannis, Președintele României, cu rugămintea să medieze situația creată prin refuzul Guvernului și a majorității parlamentare de include despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020 în Legea Bugetului Stat”, se arată într-un comunicat de presă remis de către Asociația Forța Fermierilor.

27

Fermierii precizează că regretă cu sunt nevoiți să facă acest demers public, al disperării, către Președintele României. ”Suntem în această situație pentru că fermierilor acestei țări le-a fost înșelată încrederea prin nenumăratele promisiuni publice, inclusiv în timpul și după campania electorală, că aceste despăgubiri vor fi acordate de la buget, în acest an. Promisiunile nu au fost respectate. Considerăm că domnul Klaus Iohannis, pe baza prevederilor articolului 80 din Constituția României, care stipulează că Președintele României este mediator între stat și societate, poate debloca această situație creată și îi poate salva pe mulți dintre fermierii noștri de la un faliment sigur”. se mai arată în comunicat.

”Avem încrederea că domnul Klaus Iohannis, Președintele României, va putea explica mai clar Guvernului, că aceste despăgubiri de secetă nu vor apăsa în niciun fel pe deficitul bugetar, ba mai mult, vor produce creștere economică, și implicit, banii vor fi recuperați de către Ministerul de Finanțe până la finalul acestui an, prin taxe și impozite generate suplimentar. Suntem convinși că, în aceste puține ore rămase până la adoptarea în Parlament a Legii Bugetului, se poate găsi o formulă prin care aceste despăgubiri să poată fi acordate.

Reamintim că suma necesară pentru plata despăgubirilor de secetă este de 1 miliard de lei (aproximativ 210 milioane de euro). Această sumă este necesară pentru ca o mare parte din fermierii României să își poată înființa culturile din acest an și să contribuie la creșterea economică pe care ne-o dorim atât de mult în 2021”, se încheie comunicatul transmis de Asociația Forța Fermierilor.

Un ultim apel disperat al fermierilor! AGRO IMM INVEST nu poate înlocui despăgubirile pentru secetă , Revista Fermierului, Marți, 02 Martie 2021

Marți, 2 martie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare face un ultim apel disperat în numele fermierilor grav afectați de calamități, solicitând aprobarea amendamentului la Legea bugetului de stat, prin care să fie prevăzută suma de 1.093.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate

28

producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate și  restanțelor de la culturile de toamnă, în proporție de circa 10%.

Alianța reamintește că sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile tehnologice efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. „Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate la fel de importantă. Stimate domnule premier, stimate domnule ministru al Agriculturii, stimate domnule ministru al Finanțelor, stimați parlamentari, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media. Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.093.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă și restanțelor pentru culturile de toamnă, la votul de azi, 2 martie 2021, din plenul Parlamentului”, precizează o ultimă scrisoare deschisă transmisă guvernanților de către Alianță.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice, începând cu luna iulie 2020, aprobarea a două acte normative: OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese-verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare, precum și OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică 2020, pentru a preveni situația catastrofală în care au ajuns cei aproximativ 80.000 fermieri și familiile lor.

„Deși au trecut opt luni de când tragem semnale de alarmă și solicităm amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică severă, chiar și în martie 2021, dacă se legiferează acest subprogram de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar AGRO IMM INVEST și se alocă bugetul necesar, acesta va fi un program util doar pentru industria alimentară și fermierii care nu au fost afectați de seceta pedologică severă, sau cei care sunt calamitați cu un procent de dăunare minor și sunt bancabili/finanțabili. Trebuie să fim conștienți că acest subprogram reprezintă o necesitate, dar este o măsură complementară pentru sectorul agroalimentar, fiind o măsură pentru viitor, fiind posibil de accesat probabil din luna iunie 2021. Dacă ne referim strict la producătorii agricoli afectați de seceta pedologică severă la culturile de toamnă 2019 sau primăvară 2020, acest subprogram nu reprezintă o soluție imediată, așa cum urgența o impune pentru fermierii afectați de secetă, așa cum Alianța pentru

29

Agricultură și Cooperare a solicitat în nenumărate rânduri. Fermierii afectați de secetă au probleme în special cu indicatorii bancari, nu mai au garanții și nu vor putea fi acceptați de instituțiile bancare și nebancare pentru accesarea finanțărilor. Dacă dorim să ajutăm fermierii afectați de secetă și care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, aceștia pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR, în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanță = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe hectar). Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Oier lider de asociație: ”Probabil consilierii domnului ministru Oros nu-i fac onoare pentru a-i publica” Ramona Dascălu - 1 martie 2021

Asociația Județeană a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru” Bistrița-Năsăud, reprezentată de Vasile Turculeț, a transmis la redacției Agrointeligența-AGROINTEL.RO un punct de vedere în urma articolului privind faptul că ministrul agriculturii, Adrian Oros, își ține consilierii la secret.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO inserează punctul de vedere al asociației de la Bistrița-Năsăud în forma în care ne-a fost transmis:

”Probabil consilierii domnului ministru Oros nu-i fac onoare pentru a-i publica. Consilierii domnului ministru Oros par să nu fie pe măsura funcției lor și de aceea sunt ținuți la secret. Absolut toți oierii cu care am discutat consideră că numai niște consilieri cârcotași, palavragii pot furniza cifra de 83 % Certificate de Origine false utilizate la APIA în anii trecuți pentru Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) la ovine, fiindcă numărul ovinelor pentru care se utilizează berbecii cu Certificate de Origine corecte este mai mare decât 17 % (adică a celor bănuiți că au furnizat Certificate de Origine false).

Pe de altă parte, în primăvara anilor 2019 și 2020 s-au realizat niște controale draconice din partea Registrelor Genealogice în privința berbecuților candidați la Certificate de Origine (Certificate Zootehnice),

30

nepermițând nici o eroare. Astfel, rezultă că erorile care pot exista în Certificatele de Origine sunt anterioare anului 2019 și nu pot reprezenta cifra de 83 %, fapt care ar însemna că berbecii născuți în anii 2018 și 2019 și bonitați în anii 2019, respectiv 2020, au fost cumpărați pentru a fi ținuți deoparte, ceea ce este imposibil de crezut. De fapt, la așa ministru, așa consilieri. Turculeț Vasile, Asociația Județeană a Crescătorilor Montani de Ovine, ”Dealu Negru” Bistrița Năsăud”.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a publicat un articolul legat de faptul cp ministrul agriculturii, Adrian Oros, ține la ”secret” numele consilierilor personali, cei care îl ajută să ia deciziile pentru soarta fermierilor. Dorel Secară este singurul nume cunoscut fermierilor, chiar dacă nu apare pe site-ul MADR, datorită aparițiilor publice. În rest șeful de la agricultură nu și-a publicat lista consilierilor personali. Potrivit www.stiripesurse.ro, mulți dintre consilierii premierului sau au miniștrilor nu sunt remunerați, dar pot exista probleme de integritate, asta dacă un consilier al unui ministru, de exemplu, are afaceri în domeniul respectiv. Pe cale de consecință, toți consilierii trebuie să își depună declarații de interese, pentru a fi clar în ce zonă se situează. Pe lista publicată de www.stiripesurse.ro, se află și numele ministrului agricultturii, Adrian Oros, care nu a făcută publică identitatea celor care îl consiliează în problemele agriculturii.

31

Fermele, băgate în aceeași oală cu shaormeriile de ”Legea Mirosurilor” 2 martie 2021, Ionuț Fîntînă

Legea mirosurilor continuă îi stupefieze pe fermierii români, care sunt practic băgați, prin acest act normativ, în aceeași oală cu shaormeriile, restaurantele și alte tipuri de activități care pot genera ”disconfort olfactiv”. Normele de aplicare ale acestei legi sunt discutate, în această perioadă în Parlament, așa că Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu ministrul mediului, pentru a încerca să vă explice mai bine ce reglementează acest act.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Tanczos Barna și-a reiterat dezacordul față de această lege, spunând că nu a fost de acord cu ea în vremea când a fost parlamentar. Ministrul mediului a venit, însă, cu niște precizări importante legate de această lege și instituțiile responsabile pentru aplicarea ei.

”Normele care vin separă foarte clar atribuțiile autorităților. Acolo unde este nevoie de autorizare, toate plângerile și toate procedurile se duc spre Garda de Mediu sau spre Ministerul Sănătății; acolo unde nu este nevoie de autorizație de mediu pentru activitatea respectivă, deci sub 100 de capete bovine, sub 1000 capete ovine de exemplu, lucrurile se rezolvă la nivel local la Primărie”, a explicat Tanczos Barna pentru AGRO TV.

32

Potrivit șefului de la Mediu, legea mirosurilor a stârnit chiar hohote de râs din partea sa și a colegilor, în momentul când au aflat cum se măsoară ”disconfortul olfactiv”

”Este extrem de ciudat modul în care se măsoară disconfortul olfactiv în cazul acesta. În Europa, se măsoară prin mirositor, adică o persoană specializată în detectarea disconfortului olfactiv. Eu am râs cu lacrimi când am aflat, dar aceasta este situația. Una peste alta, prevenția este cea mai bună metodă”, a precizat Barna.

Legea mirosurilor îi pune, practic, pe fermierii români în aceeași categorie cu restaurantele, shaormeriile, brutăriile și alte astfel de activități care pot genera mirosuri puternice. 

”Vorbim tot de legea mirosurilor când discutăm despre shaormerii, de activități economice care pot genera un disconfort olfactiv, nu doar de ferme. (…) Acestor activități, la autorizare, trebuie să li se impună niște condiții de captare și de tratare a acestor mirosuri. La nivelul fermelor, fermele mici nu au nevoie de autorizare, iar la nivelul primăriilor se pot rezolva multe dintre aceste probleme.

Acolo unde vorbim de ferme mari, care într-adevăr pot genera o problemă uriașă dacă nu gestionează mirosurile, acolo poate să intervină autoritatea de control și poate retrage autorizația de funcționare”, a mai explicat Tanczos Barna.

Noi reglementări privid gunoiul de grajd. Detalii EXCLUSIVE de la Ministrul Mediului, 2 martie 2021, Ionuț Fîntînă

Noul Cod de Bune Practici Agricole vine cu reglementări noi pentru fermierii români, în special în privința gestionării gunoiului de grajd. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a clarificat toate aceste aspecte împreună cu ministrul mediului, Tanczos Barna. Potrivit șefului de la Mediu, felul în care gunoiul de grajd este gestionat reprezintă una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă țara noastră pe partea de mediu.

33

”Acest cod, această reglementare este extrem de importantă în perspectiva depunerii cererilor unice de plată pe suprafață, pentru că vine și reglementează câteva activități care privesc direct protejarea mediului înconjurător. Problema cea mai mare cu care ne confruntăm noi în România este modalitatea în care gunoiul de grajd este depozitat, este gestionat și împrăștiat. Vorbim aici de platformele de depozitare, vorbim de perioadele în care aceste cantități de gunoi de grajd trebuie să fie depozitate, vorbim de felul cum se duce pe câmp și stă acolo până la împrăștiere și de cantitățile care se împrăștie pe hectar”, a precizat ministrul mediului pentru AGRO TV.

Potrivit lui Barna, au fost regândite modalitățile de depozitare pentru gunoiul de grajd atât la fermele mici, de sub 8 UVM, cât și la cele între 8 și 40 UVM.

”În momentul în care spui că fiecare fermă trebuie să aibă platforma proprie de depozitare a gunoiului de grajd, trebuie să știi că ferma mică, gospodăria, nu are posibilitățile financiare. Atunci, trebuie să vii cu alternative. Astfel, la fermele de sub 8 UVM, permitem depozitarea în câmp, dar trebuie să facă împrăștierea înainte de perioada de interdicție.

I-am convins pe colegii mei să regândim un pic și modalitatea în care se depozitează aceste cantități de gunoi de grajd și pentru fermele între 8 și 40 UVM și am reglementat inclusiv acest lucru; înainte de împrăștiere, poți să mai depozitezi și pe câmp perioade scurte. Este foarte important, și vom detalia și în ghidul pe care îl pregătim, ca aceste depozitări să nu se facă în aceeași locație în fiecare an. Dacă depozitez pe câmp, trebuie să folosesc un așternut de paie care să preia parțial scurgerile”, a explicat Tanczos Barna.

Potrivit ministrului mediului, noul ghid are o abordare mai prietenoasă față de agricultură și fermierii români, iar planul pe termen mediu și lung este să se adopte cele mai bune practici din Europa de vest, acolo unde lucrurile se pot rezolva printr-o abordare rațională, în folosul fermierilor și al naturii.

”De asemenea, am scăzut și cantitățile de deșeuri care se produc în anumite condiții. La vaci, de exemplu, dacă vaca nu stă tot anul în grajd și avem această exploatare extensivă, acolo am revizuit cantitățile de gunoi de grajd și automat scade suprafața necesară pentru depozitare și scade investiția necesară care este în spinarea fermierului. Prin această măsură, cu siguranță vom putea să reducem presiunea financiară la nivelul fermierilor și va fi o abordare pozitivă și benefică acestor activități”, a mai subliniat Tanczos Barna pentru AGRO TV.

Alte aspecte discutate fac referire la înălțimea pe care gunoiul de grajd o poate atinge pe platformă, dar și la întocmirea planurilor de fertilizare.

34

”Am discutat și de înălțimea gunoiului de grajd pe platformă. Au fost foarte multe discuții că nu e voie peste 1,5 metri. Nu este adevărat. Se poate merge până la 3 metri, acolo trebuie să ai deja ceva mecanizat, să deții utilaje care ridică gunoiul la acel nivel, dar nu interzice nimeni o înălțime peste 2 metri, astfel încât spațiul necesar să fie mai mic și investiția necesară să fie mai mică. 

Este foarte importantă, de asemenea, întocmirea planurilor de fertilizare. Trebuie să ne facem niște calcule să vedem ce suprafață de teren deținem, ce cantități de gunoi de grajd producem anual și cum se va face împrăștierea, astfel încât să nu supraîncărcăm cu gunoiul de grajd nici terenurile agricole, dar nici să nu facem investiții aiurea”, a mai precizat ministrul mediului.

REVOLTĂTOR! Un consilier al premierului Cîțu vrea să INTERZICĂ exportul de animale, Ionuț Fîntînă , 2 martie 2021

Exportul de animale vii, din nou în prim-planul Europei. Ieri, la nivel european, a avut loc o dezbatere în Comisia de Anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului. Printre alți specialiști, la discuții a participat și Gabriel Păun, director al filialei europene Animals International și consilier onorific al premierului României, Florin Cîțu. În intervenția sa, acesta a s-a exprimat răspicat împotriva exportului de animale vii, susținând că țările europene nu respectă condițiile de bunăstare necesare.

”Organizația mea a documentat modul în care sunt tratate animalele exportate din UE în ultimii 11 ani. Am analizat situațiile din porturile din Spania, Franța, Slovenia, Croația și România, dar mai ales în țările terțe,

35

unde am văzut ce se întâmplă cu animalele exportate către țări așa-zis religioase”, a precizat Păun în deschiderea intervenției sale.

Activistul a făcut referire și la episodul petrecut în noiembrie 2019 în portul Midia, unde peste 14.000 de oi au murit după ce un vas care le transporta s-a scufundat.

”Cazurile recente pe care le-am observat arată că statele membre nu au niciun fel de plan de rezervă. Queen Hind, un vas mare care s-a scufundat în Marea Neagră, în proximitatea portului românesc Midia, în noiembrie 2019, este un caz bine cunoscut – aproape toate animalele au murit acolo. Abia după 24 de ore de la producerea dezastrului a început misiunea de salvare, iar în acest timp, alte 5 vase erau încărcate în Midia cu animale. S-au descoperit punți secrete, animalele era foarte aglomerate, practic vasele erau supraîncărcate. Corupția autorității veterinare și a companiei respective sunt responsabile. Corpurile animalelor au rămas 3 luni în mare și nu au fost incinerate”, a precizat Gabriel Păun.

Consilierul lui Cîțu, în contradicție cu Oros

Punctul de vedere al activistului vine în contradicție cu cel al autorităților române. În data de 15 februarie, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a trimis o adresă către europarlamentarii români în care le cere acestora să reglementeze corect transportul de animale vii, pentru că România nu-și permite să renunțe la această șansă pe care o are astăzi, să exporte animale vii.

Subiectul a fost discutat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, acolo unde Daniel Botănoiu, fost secretar de stat MADR, a atras atenția asupra pericolului care îi paște pe crescătorii de animale români.

”Domnul consilier al primului ministru, Gabriel Păun, a spus cu subiect și predicat că se opune transportului de animale vii. Este o veste extrem de proastă pentru crescătorii de animale români. Un consilier al primului ministru care se duce și susține acest lucru, în contradicție cu ceea ce spune ministrul agriculturii. Eu vă întreb: suntem administrați normal? (…) Mai mult, în 17 martie, cei de la ANSVSA o să fie invitați în această comisie, să spună care sunt procedurile; apoi, în vară, o să fie o comisie de anchetă la Midia, iar din vina autorităților și a transportatorului, o să fie pedepsiți crescătorii de animale”, a precizat Botănoiu pentru AGRO TV. Multe probleme, puține soluții

Pentru a clarifica problema și a afla pozițiile oficiale la nivel european, realizatorul Ovidiu Ghinea a luat legătura cu europarlamentarul Carmen

36

Avram, membră a Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, care a făcut următoarele precizări:

”Am primit și scrisoarea de la domnul ministru Oros, și a venit la timp, pentru că aveam nevoie de o poziție a României, la Bruxelles făcându-se presiuni enorme pentru a fi interzis exportul de animale vii, cu atât mai mult cu cât România este acuzată că nu respectă bunăstarea animalelor. Domnul Păun este un susținător al acestei campanii de interzicere a exportului de animale vii.

Eu l-am întrebat astăzi pe domnul Păun dacă chiar nu vede nicio soluție prin care să putem îmbunătăți bunăstarea animalelor și a păstra și exportul de animale vii. Nu mi-a răspuns la această întrebare. L-am mai întrebat dacă dorește ca noi să înlocuim transportul de animale vii cu carcase și dacă știe dacă țările terțe în care exportăm noi au capacități de stocare și refrigerare pentru toată cantitatea de carne pe care România ar putea s-o exporte, iar dânsul susține că da. I-am spus că România are nevoie de câțiva ani buni ca să facă această tranziție și i-am sugerat să vorbească cu premierul pe care îl consiliază și să îi spună că avem acum acest fond de redresare și reziliență din care pot fi folosiți bani pentru a fi construite abatoare”, a precizat Carmen Avram pentru AGRO TV.

Totuși, deși Gabriel Păun ridică unele probleme valide care trebuie rezolvate în privința transportului de animale, soluțiile propuse sunt unele nerealiste, iar pericolul pentru crescătorii români este iminent.

”Nu reușește totuși să ne răspundă ce vom face cu acest sector care, în câțiva ani, dacă nu facem o tranziție cum trebuie spre vânzarea de carcase, va fi atât de tare afectat încât nu-și va reveni niciodată. (…) Experții cu care am vorbit spun că este exclus ca România să poată face această tranziție în 4 ani, așa cum susține domnul Păun, și că 10 ani ar putea fi un termen mai realist când vine vorba de o tranziție spre exportul de carcase”, a mai explicat europarlamentarul Carmen Avram.

Poziția Comisiei rămâne fermă: transportul de animale vii continuă

În cadrul aceleiași emisiuni, europarlamentarul Daniel Buda a ținut să-i liniștească pe crescătorii de animale români, spunând că poziția oficială a Comisiei Europene rămâne pro transportului de animale vii

”La nivelul Parlamentului European există o Comisie de Transport a animalelor vii, și trebuie să recunoaștem că o bună parte a membrilor ei și-ar dori să se limiteze foarte mult transportul de animale vii, sau chiar să se interzică. Eu vreau să vă spun că declarația oficială a Comisiei Europene, a

37

președinției portugheze care gestionează modificarea regulamentului 1/2005, este că transportul de animale vii trebuie să continue mai departe, pentru că este o parte componentă a economiei agricole la nivelul UE.

Acum, că la nivelul Comisiei mai vin tot felul de oameni care au niște abordări extremiste, fără să vină să pună ceva în loc, trebuie să le respectăm și lor dreptul la opinie. (…) La Bruxelles a venit și domnul doctor Florin Beteg care a spus foarte clar că în opinia sa nu încape discuție să se întrerupă acest transport. De altfel, din cei audiați, în proporție de 90% au fost toți de acord că trebuie să mergem mai departe cu transportul de animale vii”, a precizat Daniel Buda pentru AGRO TV.

Daniel Botanoiu il acuza pe Gabriel Paun, consilierul premierului, ca vrea sa ingroape exporturile romanesti de animale vii , Agrostandard | 1 March, 2021 |

Fostul secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Daniel Botanoiu, il acuza pe activistul de mediu Gabriel Paun, in prezent consilier onorific al premierului, ca prin pozitia pe care a avut-o astazi la Bruxelles de sustinere a interzicerii exportului de animale vii aduce grave deservicii agriculturii din Romania, crescatorilor de oi, in special. Mai mult, Gabriel Paun este acuzat ca demersul sau ii favorizeaza pe australieni, un jucator important pe piata. Iar ca fapt divers, ONG-ul pe care il reprezinta de mai multi ani isi are sediul in Australia, dupa cum a declarat la Agro Tv Daniel Botanoiu.

Nedumerirea este cu atat mai mare cu cat in calitate de consilier, chiar si onorific al premierului, pozitia lui este diferita de cea a ministrului Agriculturii Adrian Oros care a trimis in data de 17 februarie o scrisoare europarlamentarilor romani, membri in Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala, pentru sustinerea crescatorilor de animale din Romania. In scrisoare Oros arata ca exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legata de respectarea conditiilor de bunastare animala.

Eurodeputatul Carmen Avram a confirmat informatiile, subliniind faptul ca Gabriel Paun s-a prezentat la CE in calitate de reprezentant al unui ONG.

38

“Se fac presiuni enorme. Romania este acuzata ca nu respecta bunastarea animalelor, iar aceasta se foloseste in discutiile din Comisie ca argument ca sa nu mai exporte spre tari terte, spre Orientul Mijlociu”, a precizat la Agro Tv Carmen Avram.

Scrisoarea lui Oros

Demersul ministrului a avut loc in contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de ancheta privind protectia animalelor in timpul transportului (ANIT) si a propunerii de rezolutie referitoare la interzicerea transportului animalelor vii si a sacrificarii rituale. In Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala a PE, in aceasta perioada au loc discutii privind modificarile conditiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde inalte de bunastare. In aceste circumstante, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi sustinute de europarlamentarii romani:

Romania dispune de mari efective de ovine pentru export, potential care trebuie valorificat. Tara noastra exporta anual doua milioane de ovine preponderent catre statele arabe, care in general prefera ovinele vii datorita ritualului specific la sacrificare si nu in ultimul rand, gustului aparte al carnii de ovine din Romania.

Pietele din Orientul Mijlociu si Africa de Nord reprezinta mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, in caz contrar, producatori din alte parti ale lumii ar inlocui oferta europeana, crescand productia lor si transportul de animale vii care nu respecta standardele europene inalte.

Exportul de animale vii sa fie corect reglementat si cat mai bine monitorizat, avand in vedere interesul economic al crescatorilor de animale din Romania si din Uniunea Europeana, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni. In acest sens, sunt necesare asigurarea si controlul respectarii stricte a conditiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura si echipamentele necesare, supravegherea constanta a acestora, pauze regulate, hranirea si adaparea corespunzatoare a animalelor) si fonduri pentru modernizarea acestora, se arata intr-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Citeste si Gabi Paun despre vaporul „mortii”: Si sa moara jumatate din animale tot era profitabil

In ultimii trei ani, Romania a exportat in medie peste 1,6 milioane capete ovine anual in tari terte precum: Arabia Saudita, Regatul Hasemit al

39

Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodata, tara noastra a avut un comert intra-comunitar activ, cu o medie anuala de peste 1 milion de capete in state membre ca Spania, Italia, Franta sau Ungaria.

Ministrul Adrian Oros a transmis europarlamentarilor romani solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii sa fie reglementat printr-o legislatie clara care sa asigure respectarea stricta a conditiilor de bunastare a animalelor pe durata transportului si nu sa fie interzis.

PS. In urma cu vreo doi ani am participat la o conferinta de presa pe aceeasi tema organizata de Gabriel Paun, la care a fost invitat insusi ministrul Oros in calitate de medic veterinar si parlamentar.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1605/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 703/2014 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi abrogat de Ordin 27/2021 la 06.03.2021

Ordinul nr. 30/2018 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/2014 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi abrogat de Ordin 27/2021 la 06.03.2021

Ordinul nr. 703/2014 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea

40

seminţelor şi a materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi abrogat de Ordin 27/2021 la 06.03.2021

Hotărârea nr. 67/2021 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în anii 2021 şi 2022, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 202 din 01.03.2021. A intrat în vigoare la 01.03.2021

Ordinul nr. 27/2021 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 201 din 01.03.2021. Va intra în vigoare la 06.03.2021

Ordinul nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 203 din 01.03.2021. A intrat în vigoare la 01.03.2021

Ordinul nr. 46/2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 203 din 01.03.2021. A intrat în vigoare la 01.03.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 367/2021 privind reînnoirea autorizaţiei pentru un preparat de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407 ca aditiv pentru hrana viţeilor pentru creştere şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 883/2010 (titularul autorizaţiei S.I. Lesaffre) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 71 din 02.03.2021. Va intra în vigoare la 22.03.2021

41

Rectificare la Regulamentul (UE) 2020/2131 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind eliminarea taxelor vamale pentru anumite mărfuri (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 430 din 18 decembrie 2020), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 71 din 02.03.2021. A intrat în vigoare la 02.03.2021

………………….

INTERNE

ZF Agropower 2021. Bursa de Valori poate deveni o sursă de finanţare recurentă pentru sectorul agroalimentar: „Investitorii se uită cu mare atenţie şi cu mare interes la aceste companii“, 02.03.2021, Florentina Niţu

Bursa de la Bucureşti, care în ultimul an a atras companii din sectorul agricol precum Norofert şi Holde Agri Invest, fiind primele astfel de societăţi listate din acest sector, ar putea deveni o sursă de finanţare recurentă, mai ales în contextul în care există interes ridicat din partea investitorilor, au fost primele concluzii ale emisiunii ZF Agropower, ediţia 1 martie 2021.

„Decizia de listare este pe termen lung, dar în ultimii ani am realizat că sunt din ce în ce mai multe companii care se uită spre această alternativă de finanţare. Este o alternativă care oferă instrumente de la acţiuni la obligaţiuni atât în moneda naţională, leu, cât şi în euro. Este o alternativă care poate deveni recurentă“, spune Daniela Secară, director general BT Capital Partners. CEO-ul BT Capital Partners a adăugat că în prezent discută cu un număr mare de companii pentru listarea la Bursă, cu unele având discuţii de mult timp, atât pentru sistemul alternativ de finanţare, prin emisiuni de obligaţiuni şi acţiuni, cât şi pentru piaţa principală. Daniela Secară menţionează că este important ca firmele româneşti să înţeleagă ce presupune o listare, fie de acţiuni, fie de obligaţiuni, dar mai ales ce presupune viaţa de companie listată.

Principalele aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere un antreprenor atunci când se gândeşte la listare, pe lângă situaţiile financiare prin care trebuie să demonstreze că are nevoie de capital pentru investiţii, sunt şi planurile de viitor pe care le prezintă investitorilor.„Bursa înseamnă şi încredere. Investitorii vin către companiile care pot să argumenteze şi să demonstreze că pot duce la îndeplinire obiectivele pe care şi le-au pus. (...) Este loc la Bursă de companii din toate sectoarele, dar sectorul agroalimentar este unul la care investitorii, atât cei de retail, cât şi cei

42

instituţionali, se uită cu mare atenţie şi cu mare intres. Bursa noastră are nevoie de companii noi pentru dezvoltare“, explică Daniela Secară.

Vlad Popescu, CEO al producătorului de îngrăşăminte ecologice Norofert, afirmă că Bursa le-a adus rezultate mai bune în companie şi i-a ajutat să accelereze procesul de dezvoltare. În 2019, compania a ieşit pe Bursă cu un plasament privat, în urma căruia a strâns 1,5 milioane de euro pentru dezvoltarea facilităţilor de producţie, echipei de vânzări şi capitalizarea firmei. Acţiunile NRF s-au listat în martie 2020 iar în prezent compania a ajuns la o valoare de piaţă de 189 mil. lei.

„N-am ales noi Bursa, ne-a ales Bursa pe noi. Nu ne trecea prin cap să ne listăm, şi chiar aveam discuţii cu un fond de investiţii, dar acum cred că este cea mai bună decizie pe care am luat-o. Finanţarăile prin instrumentele pieţei de capital sunt mult mai simple şi îţi permit o dezvoltare accelerată“, a precizat Popescu.

De altfel, Adrian Cocan, manager al brandului Lăptăria cu Caimac, susţine că listarea de obligaţiuni în noiembrie 2020 a ajutat la creşterea veniturilor aduse de fabrica de lactate, de la 550.000 de euro în 2018 la aproape 10 milioane de euro anul trecut. „În ianuarie şi februarie 2021 vedem o creştere de peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.“

El spune că s-a îndreptat către Bursă, căci modelul băncilor este cu cicluri repetitive şi investiţia în noua fabrică de lactate, în valoare de 9 milioane de euro, este susţinută acum din obligaţiuni. „Înainte să te gândeşti la bursă, trebuie să ai creştere în companie şi un bilanţ curat.“ Liviu Zagan, acţionar Holde Agri Invest, companie ce are activităţi în cultura mare, şi este listată la bursa de la Bucureşti, susţine că pe bursă sunt avantaje şi dezavantaje. „Mie îmi place expunerea suplimentară, vizibilitatea, dar bursa te obligă la un plus de rigoare. Provocarea este cum să combini regulile cu spiritul antreprenorial pentru dinamică.“

Eugen Comendant, Chief Operating Officer în cadrul Purcari Winery, cel mai mare exportator de vin din Republica Moldova, companie listată de trei ani la bursă crede că prima întrebare pe care ar trebui să şi-o pună un antreprenor este: „care este motivul pentru care ies la bursă?“.

El crede că dacă o companie vrea să-şi creeze o nouă sursă de capital, trebuie să evalueze listarea la bursă sau să se gândească cum poate suplini altfel această necesitate de capital. „Când compania e deja listată la bursă, atenţia pe rezultate e mult mai mare, deoarece investitorii aşteaptă un randament sporit“, menţionează el.

43

„O oportunitate pe care bursa a adus-o pentru Purcari este opţiunea sau abilitatea de a accesa capital în viitor. Fiind deja listaţi la bursa de valori, o opţiune pentru a aduce valoare în companie, ar fi, de exemplu, achiziţionarea unei companii. Este o opţiune pe care orice companie care vrea să facă acest pas trebuie să o cântărească foarte bine. Costul capitalului pe bursă este mai mare decât costul unei datorii“, a afirmat Comendant.

 Daniela Secară director general BT Capital Partners

► Listarea la bursă presupune, în primul rând, transformarea companiei în SA din SRL, în cazul în care este constituită astfel. În al doilea rând, situaţiile financiare sunt importante. Dacă vorbim despe piaţa reglementată este necesar să discutăm despre o viabilitate pe 3 ani, nu neapărat despre un sistem alternativ de tranzacţionare, dar sunt intermediari, printre care şi noi, care solicită acest lucru. Vedem colaborarea cu aceste companii ca proiect pe termen lung, ca ei să obţină finanţări din piaţa de capital pe termen lung.

► E important ca firmele să înţeleagă ce presupune o listare, fie de acţiuni, fie de obligaţiuni, dar mai ales ce presupune viaţa de companie listată. Principalele aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere un antreprenor atunci când se gândeşte la listare, pe lângă situaţiile financiare prin care trebuie să demonstreze că are nevoie de capital, pe care îl solicită în principal investitorilor pentru investiţii, sunt şi la planurile de viitor pe care le prezintă investitorul. Bursa înseamnă încredere. Investitorii vin către companiile care pot să argumenteze şi să demonstreze că pot duce la îndeplinire obiectivele pe care şi le-au pus.

► Discutăm cu un număr mare de companii pentru listare, dar cu unele avem discuţii de mult timp. Discutăm atât pentru sistemul alternativ de finanţare, emisiuni de obligaţiuni şi acţiuni, cât şi companii pentru piaţa reglementată.

► Există multe temeri în rândul antreprenorilor în momentul în care îşi pun întrebări despre această alternativă de finanţare. De altfel, în rândul antreprenorilor români este frica de a nu putea lua decizii la fel de repede ca anterior listării. 

 Vlad Popescu, CEO Norofert

44

► Am început tot procesul în 2019, cu un plasament privat, de 1,5 milioane de euro, cu care ne-am dezvoltat facilităţile de producţie, echipa de vânzări şi am capitalizat firma să putem avea o creştere accelerată. 

► N-am ales noi Bursa, ne-a ales Bursa pe noi. Nu ne trecea prin cap să ne listăm, şi chiar aveam discuţii cu un fond de investiţii pentru finanţare, dar acum cred că listarea este cea mai bună decizie pe care am luat-o. Finanţările prin instrumentele pieţei de capital sunt mult mai simple şi îţi permit o dezvoltare accelerată.

► În 2021 continuăm investiţiile şi vorbim despre două investiţii majore, prima este o linie nouă şi de mare capacitate de îngrăşăminte de sol, de la care avem aşteptări foarte mari şi a doua este extinderea liniei de producţie de microorganisme pentru agricultura ecologică.

Adrian Cocan, manager Lăptăria cu Caimac

► Înainte să te gândeşti la bursă, trebuie să ai creştere în companie şi un bilanţ curat. Noi am listat doar obligaţiuni şi în această primăvară ne gândim să listăm şi acţiuni, dar este un proces de durată. Am avut primele conversaţii despre listare în toamna anului 2018 şi abia în noiembrie 2020 am ajuns la Bursă. 

► În ianuarie şi februarie 2021 vedem o creştere de peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.

► Am avut opţiunea de a ne finanţa un fond de investiţii, dar am ales bursa, pentru că avem un plan pe termen lung. Când am început proiectul fabricii am făcut un plan pe 15 ani. Ne-am îndreptat către bursă, căci modelul băncilor este cu cicluri repetitive. Investiţia în noua noastră fabrică, de 9 milioane de euro, e susţinută din obligaţiuni. 

45

► Marii jucători de pe piaţa lactatelor exploatează piaţa, dar nu contribuie la dezvoltarea locală a fermelor şi am ajuns să importăm 55% din tot laptele folosit în România.

 Eugen Comendant,chief operating officer, Purcari Winery

► Listarea la bursă este o direcţie de generare cash. Diferenţa dintre generarea cash-ului prin emisiune de acţiuni şi prin datorii este că cash-ul prin emisiunea de acţiuni rămâne în companie. Investitorii îşi crează randamentul prin dividendele pe care le primesc sau prin vinderea acţiunilor. ► Prima întrebare pe care ar trebui să şi-o pună un antreprenor înainte de listare este: care este motivul pentru care ies la bursă?

► Dacă vrea să-şi creeze o nouă sursă de capital, trebuie să evalueze bine listarea la bursă sau să se gândească cum poate suplini altfel această necesitate de capital. 

► O oportunitate pe care bursa a adus-o pentru Purcari este opţiunea sau abilitatea de a accesa capital în viitor. Fiind deja listaţi la bursa de valori, o opţiune pentru a aduce valoare în companie, ar fi, de exemplu, achiziţionarea unei companii. Este o opţiune pe care orice companie care vrea să facă acest pas trebuie să o cântărească foarte bine. Costul capitalului pe bursă este mai mare decât costul unei datorii.

 Liviu Zagan, acţionar Holde Agri Invest

► Pentru noi listarea la Bursă a fost de la început în planul companiei, chiar le-am promis acţionarilor iniţiali că vom lista compania în 3 ani. Proiectul Holde e făcut de la zero şi vrea să se dezvolte cu capital atras de la Bursă prin private equity şi am atras 5 milioane de euro. O creştere accelerată pe sectorul pe care activăm noi necesită mult capital.

► Pe bursă sunt avantaje şi dezavantaje. Mie îmi place expunerea suplimentară, vizibilitatea, dar te obligă la un plus de rigoare.

► Există o provocare cum să combini regulile, rigorile şi să păstrezi spiritul antreprenorial şi dinamica conmpaniei.

46

► Anul acesta facem achiziţii şi îi îndemnăm pe cei care au ajuns la un moment în care nu mai pot continua (au ajuns la o vârstă înaintată sau vor să folosească capitalul să investească în altceva) să ne propune un schimb de acţiuni. Noi, să fim eficienţi, ne uităm la ferme de 2.000 – 3.000 de hectare.

6 lei litrul de lapte de vacă bio. Universitatea de Științe Agricole din Cluj-Napoca a lansat, în propriile magazine, o gamă ecologică Alina Stanciu - lun, 01 mart. 2021,

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca a pus recent pe rafturile propriilor magazine produse lactate certificate Bio provenite din Stațiunea Cojocna. Vinde lapte de vacă, sana, telemea, caș și brânză de burduf la prețuri extrem de competitive și vrea să facă în curând și ulei bio procesat la rece. USAMV practică agricultura integrată, dispunând de o suprafață de 500 de hectare de teren și a aproximativ 800 de animale.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca face în ferma Cojocna, pe care o operează, producție agricolă integrată, are propriile magazine și, recent, certifcare bio pentru cinci sortimente de produse lactate. Universitatea tocmai a pus pe rafturile celor două magazine proprii din campusul Mănăștur și din Stațiunea de Cercetări Horticole lapte de vacă la 6 lei litrul, sana la 5 lei/500 gr, telemea la 18 lei/500 gr, caș la 45 lei/kg și brânză burduf la 45 lei/kg.

“Punerea în vânzarea a produselor lactate Bio reprezintă rezultatul unui proces amplu de restructurare, reconversie și regândire a paradigmei USAMV Cluj-Napoca. În ultimii patru ani, efortul nostru s-a îndreptat înspre a implementa practicile de mediu pentru a ne alinia cu standardele necesare producerii de alimente sănătoase, care să contribuie pozitiv la sănătatea comunității clujene. Am țintit o alternativă sănătoasă a produselor lactate care se găsesc acum în comerț. Mai mult, în afară de faptul că sunt ecologice, sana și laptele produse în ferma Cojocna nu sunt degresate,

47

păstrându-se valorile nutriționale intrinseci”, a declarat și directorul general administrativ al USAMV Cluj-Napoca, Ec. dr. Lucian Naș.

USAMV Cluj-Napoca a început conversia unei suprafețe de 500 de hectare de culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui, plante furajere) în 2017, iar certificarea acestor culturi ca și produse organice a fost obținută recent. Alte 174 de  hectare cultivate cu pomi fructiferi se află în al treilea an de conversie, cu proceduri în curs de obținere a certificării ecologice.

În privința animalelor deținute în cadrul Stațiunii Cojocna s-a obținut Certificarea de produse ecologice pentru toate cele 284 de bovine și 522 de ovine. De asemenea, din cele peste 100 de tone recoltate în 2020, universitatea intenționează să scoată pe piață un alt produs obținut din culturile agricole, respectiv uleiul din floarea soarelui BIO, presat la rece.

”În uma certificării Bio pentru animale și culturi agricole, din 2020, am dorit ca produsele obținute din cultivarea cerealelor, respectiv cele obținute din creșterea animalelor, să primească plus valoare. Dacă inițial am primit certificarea ca și produs ecologic doar pentru cereale, alături de carne și lapte crud de vacă/oaie, următorul pas a fost în direcția unei prelucrări a acestor materii prime. În acest sens, am autorizat fabrica de procesare lapte într-un Centru independent de prelucrare lapte. Ținta a fost ca din produsul lapte crud certificat să obținem în urma prelucrării produse derivate cu o mare valoare biologică și nutrițională”, a explicat directorul Stațiunii Cojocna, Dr. Doru Pop.

Tona de grâu, mai scumpă cu 7 dolari. Pâinea românească iar a plecat cu vaporul , 2 martie 2021, Ionel Vaduva

Un comerciant român de cereale i-a convins din nou pe iordanieni (prin prețul cel mai mic oferit pe tona de materie primă) să cumpere încă un panamax (vapor) cu 60.000 de tone de grâu pentru panificație.

Concret, Cerealcom Dolj, deținut în proporție de 100% de Mihai Anghel, cu o cifră de afaceri de aproape 680 milioane lei în 2019, dar cu un profit de doar 19,06 milioane lei în același an, a câștigat cea mai recentă licitație a Ministerului iordanian al Industriei, Comerțului și Aprovizionării (MICA) pentru grâu de panificație.

Prețul pe tona de grâu pentru panificație de 11,5% cu care, de altfel, Anghel a și câștigat licitația, a fost de 279 dolari pe tona metrică, cost-and-freight (CFR), livrare în portul Aqaba, în intervalul 16-30 octombrie a anului în curs, conform informațiilor AgriCensus din 24 februarie 2021.

48

La distanță de nici doar două săptămâni, Anghel reușește să vândă o altă partidă de marfă celor de la MICA. De altfel, la mijlocul lunii februarie a.c., iordanienii de la MICA contractaseră 60.000 de tone de grâu de panificație românesc, cu livrare în a doua jumătate a lunii septembrie 2021, la un preț CFR (cost and freight) de 272 de dolari tona metrică, cu livrare tot în portul Aqaba.

Vorbim, iată, de un câștig de 7 dolari pe tona metrică de grâu de panificație pentru Cerealcom Dolj, față de licitația anterioară.

Ceilalți doi ofertanți în cadrul ultimei licitații au fost CHS – 286,43 dolari pe tona metrică, respectiv Buildcom – 283,38 dolari pe tona metrică.

Câți bani merg, de fapt, la producătorii de grâu din România

Calculele analiștilor din piața locală de trading spun că, în mare, 98,8% din sumele încasate de comercianți în urma grâului vândut pe piețe terțe merg către baza piramidei de producție, și anume spre fermieri.

Traderii sunt precauți și spun „în mare”, pentru că aici intervine așa-zisul „punct de rupere”. Mai exact, dacă pe un fermier român îl costă, spre exemplu, 2.500-2.800 lei un hectar de grâu și recoltează în medie 5,5 tone la hectar, acesta își împarte costurile pe hectar la numărul de tone obținute și vede care este punctul lui de rupere.

„De acolo înainte face profit. Aceea este diferența dintre cheltuiala pe tonă până la cu cât vinde grâul”, a explicat în exclusivitate pentru ediția online a Agro TV, Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Potrivit calculelor analistului citat, din cele 16,74 milioane dolari obținute de Cerealcom Dolj de la iordanieni, cu ocazia ultimei licitații pentru grâu, nu mai puțin de 16,53 milioane dolari ar merge către baza piramidei, inclusiv către fermieri, adică 98,8% din suma contractată.

Fermierii comentează pe Facebook

Ca urmare a publicării informațiilor despre licitațiile câștigate de comercianții români pe piețe terțe, dar și a calculelor analiștilor, comentariile fermierilor nu au întârziat să apară.

Astfel, pe unul dintre grupurile specializate de Facebook, Ionuț Mărgărit, de la Sc Agro Stefion Margarit Srl, se întreabă retoric: „Păi și cine îți dă prețul corect, a?”

49

„Cine sa ridice produsele de la fermierii mici (că de ăia mari nu mai vorbesc, că oricum sunt numai străini), de la fermierii care nu au transport etc. etc., cine ? Voi, ăștia mai înțelepți, de ce nu faceți un singur siloz, unde să aducem cerealele printr-un contract și prețul sa fie preț, ca să dispară intermediarii, că sunt mulți? Știu că trebuie sa mâncăm toți. Un singur siloz, depozit, la un preț mai mic cu 10-20 de euro pe tonă – ar veni mii de tone și așa am fi cu toții câștigați și nu ar mai trebui sa fie intermediari, dar cine să facă? Voi știți sa faceți doar propaganda pe Facebook! Dacă străini au venit să facă treaba la noi, asta înseamnă că avem o țară cu potențial și nimeni nu vede asta!”, scria Ionuț Mărgărit în 18 februarie 2021.

Cine este fermierul român care exportă brânză în 12 ţări din UE?Liviu GORDEA 02 martie 2021

Se spune că ar fi mai uşor să vinzi gheaţă eschimoşilor decât brânză francezilor, recunoscuţi pentru gusturile deosebit de rafinate şi standardele de calitate pe care le impun. Marius Bîcu este un afacerist de primă mână care a reuşit să le sucească mintea francezilor, şi nu doar lor, cu brânza de burduf şi alte bunătăţi neaoşe de pe la noi.  De partea de procesare se ocupă însă fiul său, pe care tot Marius îl cheamă, în timp ce el administrează ferma de vaci de lapte.

70% din producţie pleacă la export

  Zilnic, la fabrica din Unirea se procesează 15.000 de litri de lapte, dar numai 6.000 sunt colectaţi din ferma proprie, diferenţa fiind achiziţionată de la crescătorii de animale din zonă. Produsele de la ”Ferma cu omenie” sunt accesibile consumatorului român prin intermediul marilor lanţuri de retail. Dar numai o mică parte, pentru că circa 70% din producţie este destinată exportului. „La început, strategia noastră s-a bazat pe participarea la marile târguri şi expoziţii de pe continent iar azi am ajuns să exportăm în 12 ţări din Uniunea Europeană. În timp, am renunţat însă la unele produse pentru că am considerat că nu sunt suficient de rentabile. Ne-am axat pe acele produse care ne aduc profit”, ne-a explicat antreprenorul.

50

Investim în fiecare an un minim de 200.000 de euro. Aici înainte erau nişte grajduri părăsite şi dărăpănate iar noi am reconstruit totul de la zero - MARIUS BÎCU, Proprietarul Unilact Transilvania

Cea mai bună brânză de burduf din lume

Brânza de burduf este una dintre cele mai căutate şi apreciate produse de la ”Ferma cu omenie”. „Trei ani la rând, brânza noastră de burduf a fost declarată cea mai bună din România. Şi dacă ne gândim că acest tip de brânză se produce doar la noi în ţară, putem spune că e cea mai gustoasă din lume”, afirmă Iulia Cruciu, care ne-a întâmpinat la magazinul de prezentare a produselor de la ”Ferma cu omenie”. Dacă în ţări precum Italia, Spania şi Marea Britanie, unde ajung o parte din produse, a contat foarte mult faptul că acolo trăiesc comunităţi importante de români, în Franţa şi Germania cererea a fost motivată exclusiv de calitate.

 Porumbeii sunt o pacoste

  O mare bătaie de cap pentru şeful fermei zootehnice, Marius Ganea, este prezenţa porumbeilor, care nu doar că

51

împrăştie furajele animalelor, dar le şi consumă. Pagubele pe care aceste înaripate le produc în fiecare zi nu sunt deloc neglijabile. „Din păcate, nu avem soluţii. Pe lângă faptul că sunt purtători de boli, porumbeii fură din hrana vacilor. Zilnic estimez o pierdere de 200 kilograme de furaje din cauza asta. Unde mai pui că fac mizerie şi îndepărtează mâncarea de locul de furajare. Cineva chiar ne-a sugerat la un moment dat să montăm ghimpi în toată ferma ca pe monumentele istorice”, susţine inginerul zootehnist, conştient pe undeva că nu poate câştiga această bătălie.

 Oaia, ca o necessitate

Pe lângă vaci, Marius Ganea are în îngrijire şi circa 700 de oi, care vara sunt ţinute pe păşune. O parte din exemplare, cele din rasa Cap negru german, au fost aduse din Ungaria. Acestea au fost infuzate cu oile noastre autohtone, Ţigaie ruginie şi Ţurcană, pentru a creşte procentul de carne din carcasă. „Noi am cumpărat oi din necesitate. Pentru că în zona noastră sunt foarte mulţi crescători şi la început ne trezeam tot timpul că oile ne distrug culturile. Dar de când avem oile noastre, am scăpat de aceste probleme”, a constatat cu satisfacţie şeful de fermă. Acesta se plânge însă de faptul că la noi în ţară nu există posibilitatea de a efectua controlul oficial pentru certificarea produşilor, chiar dacă exemplarele sunt din rasă pură. Perspectiva apropierii Paştelui reprezintă, totuşi, o rază de speranţă. În toamnă, îşi aminteşte el, mieii se vindeau şi cu 10 lei kilogramul în această zonă.

 MONITORIZAREA EFECTIVULUI Ferma societăţii Unilact Transilvania a achiziţionat şi un soft de monitorizare individuală a animalelor, prin care sunt urmăriţi diferiţi parametri privind starea de sănătate, perioada optimă de montă, etc. Despre utilitatea acestui sistem inteligent în fermă ne-a vorbit Marius Ganea (foto). Revenim cu detalii în numărul viitor al revistei Ferma.

Marius Bîcu a descoperit chimia unei afaceri profitabileLiviu GORDEA, 02 martie 2021

52

Marius Bîcu creşte vaci de lapte în inima Transilvaniei şi a cucerit Europa cu brânzeturile sale de la ”Ferma cu omenie”.

 Întâlnirea cu agricultura

 Unul dintre puţinele mari business-uri din industria lactatelor cu acţionariat românesc care nu au fost „înghiţite” de companiile multinaţionale, Unilact Transilvania din comuna Unirea, judeţul Alba, este o afacere de familie fondată în 1993 de către Marius Bîcu, inginer chimist de profesie, dar cu fler antreprenorial foarte dezvoltat. După ani de cercetare, timp în care a obţinut şi câteva brevete de inventator, acesta s-a reorientat spre agricultură, forţat fiind şi de schimbările socio-economice care au marcat România imediat după căderea regimului comunist. Pe structura fostului CAP din localitate, a înfiinţat, împreună cu fratele său, o fermă zootehnică specializată pe creşterea vacilor de lapte. Până în anul 2000 aceasta a fost mai mult o activitate de hobby, pentru că în tot acest timp a continuat să practice meseria de bază. Abia apoi s-a apucat serios de lucrat pământul şi creşterea animalelor.

Astăzi deţine un efectiv de peste 400 de vaci din rasele Holstein şi Bălţată Românească, din care 230 de exemplare la muls, şi are în exploatare o suprafaţă de 750 de hectare, inclusiv 200 de hectare cu păşune.

 Investiţii de milioane de euro

 Deşi o mare parte din investiţii le-a realizat cu bani proprii, a reuşit să atragă şi ceva fonduri europene. În anul 2000 s-a numărat printre primii români care au accesat un proiect SAPARD. A obţinut atunci suma de 250.000 de euro, bani care au avut ca destinaţie înfiinţarea unei fabrici de procesare a laptelui, dată în funcţiune doi ani mai târziu. Ulterior, a mai câştigat un proiect SAPARD pentru retehnologizarea liniei de producţie şi un altul (în 2007) pentru achiziţia de utilaje agricole, în valoare de 300.000 de euro.

53

„În ultimii doi ani am mers pe profit din exploatare, ceea ce este foarte bine, pentru că subvenţiile au venit ca un bonus pentru noi. Chiar şi în 2020, care a fost un an foarte greu, am încheiat pe plus”, a constatat proprietarul Unilact Transilvania.

 Obiectiv: înjumătăţirea timpului de muls

 Următoarea investiţie majoră va fi într-o staţie de muls mai performantă. „Cu noua sală de muls, de tip brăduleţ cu 2x10 posturi, urmărim să reducem la două ore timpul de muls pentru întreg efectivul de animale. Astăzi, cu instalaţia 2x6 pe care o avem, întreg procesul durează 4 ore. Astfel vacile vor avea timp să consume o cantitate mai mare de furaje, ceea ce va duce automat la o creştere a producţiei”, susţine Bîcu senior.

În prezent, producţia medie zilnică pe cap de animal este de 29,6 litri. Desigur, cele mai performante vaci dau şi 60 de litri. Este vorba de exemplare din rasa Holstein, care constituie aproximativ 75% din efectiv. Restul de 25% sunt Bălţată Românească. Nucleul de Holstein a fost achiziţionat din Franţa şi Olanda.

Tot la capitolul planuri de viitor se înscrie dorinţa de a construi un depozit frigorific. Terenul

54

a fost deja achiziţionat pe platforma Soda Ocna Mureş. Momentan, produsele sunt depozitate într-un spaţiu închiriat în Cluj. Pe cele două hectare recent cumpărate, Marius junior are de gând chiar să-şi deschidă un nou punct de lucru, întrucât la fabrica de lapte din Unirea nu mai există posibilitate de extindere.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Adevărul despre Salamul de Sibiu – un sondaj de 3 minute despre, probabil, cel mai renumit produs alimentar românesc , Marți, 02 Martie 2021

Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) a iniţiat o cercetare pentru a afla părerea consumatorilor români despre Salamul de Sibiu, primul produs românesc din carne care a obţinut certificarea IGP – Indicaţie Geografică Protejată. De asemenea, cercetarea urmăreşte să evalueze, în secundar, percepţia consumatorilor despre certificarea IGP.

“Produsele tradiționale românești merită tot respectul nostru, mai ales atunci când ne reprezintă ca identitate și popor dincolo de granițele tării, se arată într-un comunicat al APSS. Cetificarea europeană Salam de Sibiu IGP (Indicație Geografică Protejată) este o dovadă a calității și o recunoaștere a unicității produselor pe care le promovăm în toată lumea.Haideți să arătăm că ne pasă de valorile noastre și să spunem deschis care este părerea românilor despre Salamul de Sibiu IGP.Te invitam să accesezi chestionarul următor și să ne spui opinia ta. Fii unul dintre susținătorii produselor tradiționale românești!https://forms.gle/czi1tySfrVQsnN3d6 Iți mulțumim că ești un român adevărat! Răspunsul tău face parte dintr-un sondaj anonim, in acord cu normele europene GDPR”.

ZF Agropower 2021. „Este loc la Bursă de companii din toate sectoarele, dar sectorul agroalimentar este unul la care investitorii se uită cu mare atenţie şi cu mare interes“ Florentina Niţu 02.03.2021,

Daniela Secară, BT Capital Partners

Din ce în ce mai multe companii din sectorul agroalimentar, printre care Norofert, producător de îngrăşăminte organice, Lăptăria cu Caimac sau Agroland aleg să-şi finanţeze proiecte mari de investiţii prin

55

Bursa de Valori, ca sursă alternativă de finanţare, mai ales că există interes din partea investitorilor, au concluzionat invitaţii emisiunii ZF Agropower din 1 martie.

„Investitorii vin către companiile care pot să argumenteze şi să demonstreze că pot duce la îndeplinire obiectivele pe care şi le-au propus. (...) Este loc la Bursă de companii din toate sectoarele, dar sectorul agroalimentar este unul la care investitorii, atât cei de retail, cât şi cei instituţionali, se uită cu mare atenţie şi cu mare interes. Bursa noastră are nevoie de companii noi pentru dezvoltare“, a spus Daniela Secară, director general al BT Capital Partners. Ea a adăugat că în prezent discută cu un număr mare de companii pentru listarea la Bursa de Valori Bucureşti, cu unele având discuţii de mult timp, atât pentru sistemul alternativ de finanţare, prin emisiuni de obligaţiuni şi acţiuni, cât şi pentru piaţa reglementată.

Aceasta menţionează că este important ca firmele româneşti să înţeleagă ce presupune o listare, fie de acţiuni, fie de obligaţiuni, dar mai ales ce presupune viaţa de companie listată.

Principalele aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere un antreprenor atunci când se gândeşte la listare, pe lângă situaţiile financiare prin care trebuie să demonstreze că are nevoie de capital pentru investiţii, trebuie să se gândească şi la planurile de viitor pe care le prezintă investitorilor, consideră şefa BT Capital Partners.

Afaceri de la zero. Silviu Ionuţ Tărăsincă dezvoltă brandul de miere Bee Farming în judeţul Vâlcea cu 80 de familii de albine: „Planul este să depăşim 100 de familii“ 02.03.2021, Alina-Elena Vasiliu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-silviu-ionut-tarasinca-dezvolta-brandul-de-miere-19939002Bee Farming a ajuns în băcănii din Bucureşti, Popeşti-Leordeni, Sibiu, dar cel mai mult a crescut anul trecut în mediul online.

Silviu Ionuţ Tărăsincă nu ştia nimic despre apicultură în 2013, anul în care, pe 1 mai, a făcut primii paşi într-un business cu miere de albine. Bee Farming, afacerea care a prins contur în judeţul Vâlcea, la circa 50 de

56

kilometri de Râmnicu Vâlcea, a pornit de la un vis şi a crescut cu muncă şi pasiune.

„Am 30 de ani, iar de profesie sunt inginer proiectant mecanic şi încă lucrez în domeniu, iar aceasta este o pasiune mai mare. Investiţia iniţială pe care am făcut-o a fost destul de mare, pentru că nu aveam niciun utilaj. În primul an am investit 10.000 de euro. Am cumpărat tot ce aveam nevoie, apoi am început să ne extindem. Acum avem în jur de 80 de familii de albine“, a povestit Silviu Ionuţ Tărăsincă la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.

A început să cumpere totul, de la prima daltă apicolă până la cutii de stupi şi centrifugă, toţi banii provenind din surse proprii, împrumuturi de la prieteni şi de la bancă. Deşi cei din jur îi spuneau că nu-şi va recupera investiţiile, antreprenorul a mers mai departe, a dedicat bani eficientizării proceselor, a cumpărat un camion pe care ulterior l-a transformat în unul apicol, complet echipat şi utilat, dar a investit şi în marketing şi într-un magazin online.

Atelierul de extracţie şi depozitare se află în acelaşi loc cu stupina, adică în judeţul Vâlcea. Producţia ajunge la circa două-trei tone pe an şi constă în şase sortimente de miere: de rapiţă, de salcâm, de tei, de floarea-soarelui, polifloră, de mană.

„Pentru fiecare sortiment, plecăm în pastoral în partea de sud a ţării. Mierea de salcâm se vinde cel mai bine, o terminăm prima, fiind urmată de mierea de rapiţă.“

Brandul Bee Farming a ajuns în băcănii din Bucureşti, Popeşti-Leordeni, Sibiu, dar cel mai mult a crescut anul trecut în mediul online. Businessul era deja prezent cu un magazin virtual încă din 2018, însă 2020 a adus un adevărat boom. Produsele se vând şi în cadrul târgurilor organizate în Bucureşti, atât cele mici, de cartier, cât şi târgul de Crăciun din Piaţa Constituţiei, organizat în anii anteriori pandemiei. Cifra de afaceri de anul trecut a ajuns la 12.000 de euro, iar mare parte din câştiguri au fost reinvestite în echipamente, dar şi în panouri solare.

„În ianuarie am făcut o investiţie în panouri solare, pentru a eficientiza consumul de energie, iar în 2021 vom mai investi încă 15.000 de euro în echipamente automate şi semi-automate pentru extragerea şi ambalarea mierii. Un plan pe care îl avem este să depăşim 100 de familii de albine, de la 80 cât avem acum. Am constatat că lumea se îndreaptă către micii producători când vine vorba despre produse alimentare, vor să fie cât mai naturale“, mai spune Silviu Ionuţ Tărăsincă.

57

Un kilogram din cel mai ieftin tip de miere care poartă numele Bee Farming costă 30 de lei, iar în funcţie de sortiment, preţul poate ajunge la 60 de lei pe kilogram. Cumpărătorii sunt persoane cu vârste până în 40 de ani în general, care consumă produse agricole zilnic, spune antreprenorul. Toată munca necesară este făcută de Silviu Tărăsincă împreună cu familia sa, toţi membrii implicându-se în activităţile stupinei, de la extracţie până la ambalare şi etichetare.

Un kilogram din cel mai ieftin tip de miere care poartă numele Bee Farming costă 30 de lei, iar în funcţie de sortiment, preţul poate ajunge la 60 de lei pe kilogram.

ZF Special - Branduri Româneşti. Gabriela Munteanu, Kandia Dulce: Noi ca popor mai purtăm nişte traume de pe vremea comunismului şi avem uneori senzaţia că produsele străine sunt mai cu sclipici decât ce facem în România, Cristina Roşca 01.03.2021 Pandemia de COVID-19 a accelerat o tendinţă mai veche şi anume un apetit crescut pentru branduri româneşti în rândul consumatorilor locali, care în primii ani de capitalism preferau produsele ce purtau mărci internaţionale. Situaţia s-a inversat însă de câţiva ani.

„Noi ca popor mai purtăm nişte traume de pe vremea comunismului şi avem uneori senzaţia că produsele străine sunt mai cu sclipici decât ce facem în România. Totuşi, observ din ce în ce mai mult în jurul meu aplecarea oamenilor spre a încuraja produsele şi brandurile româneşti“, spune Gabriela Munteanu, marketing director la Kandia Dulce, companie ce are în portofoliu brandul cu acelaşi nume, dar şi ROM sau Măgura.

Dezvoltarea de mărci româneşti puternice înseamnă un mediu de business local mai puternic şi indirect o putere de cumpărare mai ridicată în rândul consumatorilor. „Rolul nostru este să dezvoltăm comunităţile locale pentru că asta ajută şi societatea noastră să se dezvolte“, afirmă Bogdan Neacşu, director general, preşedinte al comitetului de direcţie al CEC Bank, unul dintre cele mai vechi branduri locale, cu o istorie de aproape 160 de ani.

58

Importanţa brandului în business e foarte mare, explică Rudolf Vizental, CEO al Roca Investment şi cofondator al Impetum Group. Mai exact, brandul poate face diferenţa dintre creştere şi scădere într-o perioadă de criză.

Au început înscrierile pentru VINARIUM 2021 (27-30 mai) – primul teleconcurs de vinuri din lume sub egida OIV și VINOFED , martie 2, 2021, Vinul.ro

Au început înscrierile de de vinuri pentru concursul VINARIUM ediția a 18-a, care va avea loc în perioada 27 – 30 mai 2021, după cum se arată într-un newsletter dat publicității de către organizatori – ASER Consulting & Management. Producătorii și importatorii dornici să-și măsoare forțele cu cerințele pieței internaționale a vinului pot completa formularele online (https://www.iwcb.ro/)sau le pot descărca și trimite prin e-mail (https://www.iwcb.ro/en/email-registration/).

De menționat că, din cauza pandemiei de coronavirus din 2020, VINARIUM a fost primul concurs de vinuri din lume avizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului și de Federația Marilor Concursuri VINOFED care s-a derulat online: jurații au primit din partea organizatorilor probele secretizate și protejate direct acasă și au putut evalua și puncta vinurile în timp real, din confortul și siguranța propriei case, în cadrul unor sesiuni transmise în direct prin internet.

Taxele de participare pentru ediția 2021 sunt de 70 euro / probă, pentru un înscrierea a 1-5 probe și 60 euro / probă pentru mai mult de 5 probe.

“Am fost mândri de porecla pe care am primit-o ca urmare a ediției 2020 – TeleVINARIUM”, spun organizatorii. “Am avut o puternică impresie de dinamism. A fost greu să rezist entuziasmului oamenilor și sentimentului lor că vinul româneesc este în mișcare, în continuă creștere”, a declarat profesorul și scriitorul american despre economia globală a vinului Mike Veseth, autorul cărții (tradusă la editura ASER) ”Războaiele vinului”. “Vinuri excelente, oameni deștepți și hotărâți. Ridicăm paharele pentru viitorul vinului românesc”, a mai completat el.

59

Anul acesta, 30 aprilie este data limită pentru înregistrarea probelor în sistem, 12 mai este data limită până la care oganizatorii trebuie să intre în posesia probelor fizice, între 27 și 30 mai vor avea loc sesiunile de degustare propriu-zise, iar pe 4 iunie va avea loc publicarea rezultatelor online.

Gata revoluția, începe reconstrucția! Emmanuel Faber renunță la rolul de CEO al Danone la presiunea fondurilor activiste   Carol Popa Marți, 02 Martie 2021

Consiliul de Administrație a votat separarea funcțiilor de președinte și director executiv deținute de Emmanuel Faber în cadrul grupului de firme Danone și a decis căutarea unui nou CEO în urma apelurilor din partea unor acționari reprezentanți a două fonduri activiste - Artisan Partners Asset Managers Inc și Bluebell Capital Partners.

Emmanuel Faber va rămâne în poziția dublă până când va fi găsit un nou CEO și va deveni apoi președinte neexecutiv.

Cel mai mare producător de iaurt din lume pune astfel capăt presiunii în creștere din partea investitorilor asupra prețului acțiunilor și strategiei companiei, ceea ce a dus la instabilitate și la nivelul Consiliului de Administrație, conform agenției de presă Reuters. 

Emmanuel Faber a urmărit o strategie axată pe diversificarea în produse cu creștere rapidă, care conțin probiotice, proteine și ingrediente pe bază de plante, pentru a atenua creșterea mai lentă a produselor lactate. Sub presiunea acționarilor, strategia lui pentru 2021 viza eliminarea unui număr de peste 1500 SKU-uri cu performanțe slabe pe plan global, un plan de reducere a 2.000 de locuri de muncă și vânzarea unor active, inclusiv afacerea grupului în Argentina. Cu o zi înainte de ședința Consiliului de Administrație, Faber anunțase planurile de a vinde participația la firma chineză de lactate Mengniu și de a folosi câștigurile pentru a răscumpăra propriile acțiuni.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Lidl şi Kaufland introduc un nou tip de bon la casele de marcat din România. Cum arată bonul albastru 2 martie 2021, 10:07 de Afrodita Cicovschi

60

Lidl şi Kaufland introduc un nou tip de bon la casele de marcat din România. Cum arată bonul albastru Lidl şi Kaufland au anunţat marţi că introduc un nou tip de bon la casele de marcat din România, de culoare albastră, care nu se deteriorează în contact cu lumina soarelui, apa sau grasimile.

„Începând cu luna martie, Lidl România va introduce treptat în magazinele sale un nou tip de bon de cumpărături, mai rezistent şi mai prietenos cu mediul. Astfel, compania îşi reafirmă angajamentul în direcţia sustenabilităţii”, a informat Lidl. Noul bon este realizat dintr-o hârtie termică inovatoare, de culoare albastră, fiind fabricat fără coloranţi chimici. Astfel, acesta este rezistent la lumina solară, la apă şi grăsimi şi nu îşi pierde lizibilitatea sau celelalte proprietăţi fizice odată cu trecerea timpului. În plus, hârtia din care este realizat este certificată FSC, provenind din silvicultură sustenabilă. Bonul este reciclabil şi atunci când clienţii nu mai au nevoie de el, îl pot colecta în siguranţă împreună cu alte deşeuri din hârtie. Odată cu tranziţia la noul bon de cumpărături şi ambalajul rolelor de hârtie pentru casele de marcat a fost optimizat – compania a renunţat la folosirea plasticului pentru gruparea rolelor.

Această schimbare contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, prin

61

economisirea a 30 de tone de plastic, anual, la nivelul întregului Grup Schwarz. „Începând cu luna martie, Kaufland România introduce treptat noul bon de casă ecologic şi durabil. Compania continuă astfel strategia sa de sustenabilitate pentru ca mersul la cumpărături să fie o activitate mai prietenoasă cu mediul înconjurător. Totul pleacă de la culoarea noului bon: albastră”, a anunţat la rândul său Kaufland.

Suportul inovator de hârtie termică albastră al noului bon fiscal este certificat FSC şi este originar din silvicultură durabilă. Bonul albastru este produs fără coloranţi chimici, este rezistent la lumina solară şi poate fi arhivat pentru multă vreme fără ca scrisul de pe acesta să se şteargă. Un alt avantaj pentru clienţi este acela că eco-bonul este rezistent la apă şi ulei, ceea ce îl face deosebit de durabil. Totodată, acesta poate fi reciclat folosind coşurile pentru reciclarea hârtiei. Odată cu trecerea la noul tip de bon va fi optimizat şi modul de ambalare al rolelor de bon, măsură prin care Grupul Schwarz va economisi în viitor 30 de tone de plastic pe an, în cadrul strategiei REset Plastic. Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Cine este antreprenorul care îndulceşte Bucureştiul: După ce a făcut din ecler o vedetă, acum reinventează savarina la Liberté, cea mai nouă cofetărie-concept din oraş, 02 mar 2021 , Roxana Petrescu Liberté este una dintre cele mai proaspete apariţii pe scena gastro bucureşteană, un spaţiu-concept meticulos gândit, care pune într-o nouă lumină savarina, posibil cel mai îndrăgit desert local. Dincolo de nota de optimism pe care un business nou o aduce în această perioadă, Liberté mai evidenţiază o tendinţă internaţională: specializarea este singura care promite experienţe memorabile, pentru că a face de toate pentru toţi e compromis, nu concept.

62

„Am terminat ASE-ul (Academia de Studii Economice - n. red.), Facultatea de economie agroalimentară. Facultatea a fost o direcţie, iar apoi am fost consultant în cadrul Brandient, experienţă care a contat foarte mult, a fost o şcoală foarte bună. Eram implicat în proiecte din zona gastro, aşa că am avut şansa de a interacţiona cu multe afaceri“, spune George Pop, antreprenorul din spatele Liberté, cofetărie autentică franţuzească deschisă în toamna anului trecut, pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti.

George nu este însă la prima sa încercare pe piaţa HoReCa, curajul de a deschide un business în aceste vremuri excepţionale bazându-se pe experienţe anterioare reuşite.

„La un moment dat m-am hotărât să-mi fac eu propriul business, iar acesta a fost French Revolution.“

Gândit ca un mic atelier lângă superba clădire a Ateneului, French Revolution a fost un eveniment cu totul aparte pe scena gastronomică bucureşteană, reuşind să reinventeze unul dintre cele mai cunoscute produse de patiserie, eclerul. Totodată, French Revolution a fost deodată o prezenţă altfel pentru că vindea exclusiv ecleruri din ingrediente exclusiviste, dar la un preţ democratic. A mânca un ecler de la French pe scările Ateneului este şi acum un ritual cu care mulţi dintre noi se răsfaţă dovedind că a face un singur lucru, dar bun, este cea mai sănătoasă logică de business.

„Am fost implicat în toate etapele creării acestui brand, de la partea de acţionariat la concept, până la ambalaje. French Revolution a plecat de la mine de acasă. Mi-am transformat casa în laborator pentru acest prim business. După French Revolution, am decis să plec în Franţa o perioadă, unde am lucrat, am fost cofetar. La întoarcere, am început colaborarea cu o gelaterie, iar mai departe mi-am lansat propriul proiect, Velocità.“

Gelateria deschisă în vara anului trecut pe Calea Victoriei a fost un succes care a generat, în cele mai ciudate timpuri pentru a lansa un business, un rulaj de peste 400.000 de euro în şase luni. Mesajul a fost cât se poate de clar. Clientul reacţionează bine la promisiuni ţinute. Dincolo de  îngheţată, Velocità mai are cafea bună şi tiramisu, inspiraţia italiană fiind mai mult decât evidentă.

La începutul toamnei însă, George Pop a mai lansat un business, Liberté, cu un alt profil, bazat mai mult pe partea de socializare într-o perioadă în care distanţarea socială a devenit cel mai cunoscut refren. Liberté aduce pe Calea Dorobanţilor rafinamentul cofetăriilor franţuzeşti, având un meniu lipsit de complicaţii inutile.

63

„Pentru Liberté am ales savarina ca produs principal, este un produs pe care toţi românii îl ştiu, dar pe care noi îl ridicăm la un alt nivel. Celor cinci tipuri de savarine din meniu li se adaugă 10 tarte dulci, acesta fiind un produs autentic franţuzesc. Toate sunt completate de partea de cafea care asigură o integrare foarte bună. Bucureştiul a devenit un oraş de iubitori de cafea, motiv pentru care am investit foarte mult în această parte, atât la Velocità, cât şi la Liberté.“

Cafeaua oferită este curatoriată de cei de la Origo, „responsabili“ la rândul lor pentru o bună parte din educaţia primită de bucureşteni în domeniul cafelei.

„La Liberté avem un meniu construit doar în zona de dulce. Pur şi simplu nu cred în a oferi de toate, ci cred în specializare. Aici avem doar cinci cafele, pentru că respect cafeaua, avem cinci savarine, pentru că respectăm ingredientele, şi 10 tarte. Eu vreau să fac performanţă cu tartele. Dacă ai de toate nu ai cum să fii un concept. Specializarea este o tendinţă internaţională.“

Dar produsul este doar jumătate din experienţă. Modul în care este gândit locul este esenţial în această călătorie senzorială.

„Sunt mai multe zone în Liberté care asigură experienţe. De exemplu, partea de cafea este inspirată din experienţa mea personală cu Parisul, acolo unde am stat într-un cartier japonez.“ Zona de cafea este grupată într-un pavilion de lemn care aminteşte de această perioadă.

„Puţini ştiu că de fapt curentul cafelei de specialitate a pornit din Japonia, aşa că acest mic pavilion din Liberté este şi un tribut adus acestei istorii, dar şi o parte din viaţa mea.“

Discretul pavilion japonez este completat de o masă a vorbirii, clar inspirată din opera lui Brâncuşi al cărui atelier stă lângă Centre Pompidou, centru al creativităţii franţuzeşti. Masa vorbirii din Liberté devine astfel un fel de promisiune pentru conversaţii viitoare după o perioadă de tăcere impusă.

64

„Uşa de la laborator este veche de 100 de ani, recondiţionată. Pe acolo ies prăjiturile şi ele cu povestea lor. Aşa că la final sunt multe elemente subtile care asigură o experienţă completă. Intri deodată într-un alt spaţiu. Prăjitura are deodată context.“

Toate sunt celebrate de un bar de şampanie din marmură.

„Lucrurile sunt gândite astfel încât să creştem în jurul acestui concept o comunitate la fel de specială, să reunim oameni frumoşi în jurul unei experienţe de foarte bună calitate.“ Savarina este 12 lei, tarta este 11 lei, iar un pahar de şampanie Billecart-Salmon Brut Réserve este 28 de lei.

„Este o băutură absolut de top. Mizăm astfel pe partea de accesibilitate pentru că vrem ca oamenii să se bucure de experienţe cu adevărat bune, fără restricţii de clasă. Este o experienţă absolut democratică.“

La final, există o cursivitate a logicii spaţiului care-ţi înlesneşte călătoria culinară. De altfel, acest mod de a vedea lucrurile nu este deloc întâmplător.

„Cheful sunt eu şi este un lucru care contribuie la armonia conceptului. De multe ori într-un business de acest tip, patronul are o viziune, omul de marketing pricepe într-o anumită proporţie viziunea patronului, iar mai departe antreprenorul înţelege prea puţin din ceea ce se întâmplă în bucătărie. De aici şi multe eşecuri. Dar eu sunt pasionat de cofetărie, am devenit un cofetar care şi-a cultivat zona de marketing, aşa că în cazul meu integrarea este un punct cheie.“

Dacă lucrurile au mers peste aşteptări la Velocità (investiţie de peste 600.000 de euro - n. red.), la Liberté (investiţie de 500.000 de euro - n. red.) începutul a fost ceva mai dificil. Pe de altă parte, şi reţeta celor două afaceri este diferită. În timp ce îngheţata poate fi savurată din mers, şampania cere poveşti.

„Liberté ne dorim să fie un proiect de sine stătător, o referinţă pentru Bucureşti. La Velocità, planurile sunt mai ample, pentru că ne-am dori o nouă bucătărie şi încă una-două magazine. Investiţia ar fi considerabilă şi depinde de cum merg lucrurile.“

George Pop este totuşi optimist dintr-un motiv foarte simplu. Bucuria noastră nu poate deveni conturul omului de la livrări, nevoia de a socializa urmând într-un fel sau altul să câştige bătălia cu vremuri care impun izolarea. La final însă, vor fi clienţi mai exigenţi şi businessuri croite pe aceste noi exigenţe.

65

„Clienţii vor căuta normalitatea, iar nevoia de socializare va fi mereu acolo. Nu cred că putem sta acasă aşteptându-l mereu pe băiatul de la livrări. Cred însă că la final vor rămâne acei jucători care chiar ştiu ce vor. Ceea ce trăim acum este un şoc care, de fapt, ne va ajuta.“

BERD investeşte 30 mil.euro în retailerul online ceh Velka Pecka, care vrea să intre pe piaţa din ROmânia Roxana Rosu 02.03.2021,

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) investeşte 30 de milioane de euro în achiziţia unei participaţii în retailerul Velka Pecka, care operează cel mai mare magazine online din Cehia sub brandul Rohlik şi are în plan extinderea în România şi alte ţări.

Compania a fost înfiinţată în 2014 şi vrea să dezvolte operaţiunile existente deja în Ungaria şi să intre pe piaţa românească, precum şi  în alte ţări de operare ale BERD.

Retailerul oferă un sortiment unic  de produse cu accent pe alimente locale, artizanale, sănătoase şi organice, cât şi un nivel ridicat de servicii. Compania susţine, de asemenea, un lanţ alimentar durabil şi producătorii şi artizanii locali de alimente.

Compania va introduce cursuri de instruire pentru  mai mult de 600 de tineri din România şi Ungaria.  

“Suntem foarte mândri  de aceasta investiţie, care abordează mai multe probleme-cheie urgente cu care ne confruntăm astăzi. Odată cu participarea la capital, BERD îşi asumă un angajament pe termen lung faţă de o companie tânără şi dinamică, într-un moment în care accesul la finanţare  este adesea dificil. Extinderea retailului on-line este un răspuns direct la imensele perturbări pe care le provoacă pandemia de coronavirus. Crearea de oportunităţi de formare profesională este, de asemenea, esenţială într-un moment în care piaţa forţei de  muncă este sub presiune.”, a spus Natalya Zhukova, Director BERD, Agribusiness.

Banca europeană sprijină sectorul agribusiness şi a derulat de-a lungul anilor mai multe investiţii în acest domeniu.

66

„Ne aşteptăm ca activităţile noastre să dea startul pieţei şi să forţeze toţi jucătorii din industria de retail să accelereze. Nu ne axăm pe livrarea unui  coş mic foarte repede ca alte firme de pe piaţă, ci pe satisfacerea nevoilor reale ale familiilor europene", a adăugat Tomáš Čupr, fondator şi CEO al grupului Rohlik, vorbind despre impactul aşteptat al activităţilor de extindere ale grupului.

Granturi HoReCa: Firmele care vor primi bani, obligate să-și mențină activitatea un an sau chiar doi în Finanțări , 1 Martie 2021, Alexandru Boiciuc Redactor-șef, avocatnet.ro

Companiile care vor accesa granturile pregătite de Guvern pentru domeniul turistic și domeniul alimentației publice vor fi obligate să se mențină active, în funcție de sumele încasate de la stat, până la 24 de luni. Cei care nu vor reuși asta vor fi obligați să restituie integral granturile încasate.

Granturile pentru HoReCa sunt stabilite prin OUG 224/2020, care a fost ajustată recent prin OUG 10/2021 pentru a permite accesarea banilor în viitorul apropiat. În acest context, e important de precizat că Guvernul obligă firmele să rămână active, pentru o anumită perioadă, dacă vor să acceseze granturile.

Concret, cei care vor încasa de la stat până la 200.000 de euro, echivalent în lei, vor trebui să-și mențină activitatea minimum 12 luni de la momentul acordării grantului. Cei care vor încasa peste 200.000 de euro, echivalent în lei, vor trebui să-și mențină activitatea cel puțin 24 de luni. Desigur, nu se vor pune la socoteală eventualele perioade în care autoritățile instituie suspendarea sau întreruperea activității comerciale a firmelor.

„Beneficiarii schemei de ajutor de stat prevăzute de prezenta ordonanță de urgență au obligația menținerii activității pentru care au obținut finanțare pentru cel puțin 12 luni de la data plății sumelor sau 24 de luni de la data plății sumelor, în cazul în care valoarea grantului este mai mare de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, dacă prin acte normative nu se instituie restricții de natură a impune suspendarea ori întreruperea activității comerciale. Perioada de suspendare ori întrerupere a activității comerciale nu se ia în calcul la determinarea termenului de 12 luni, respectiv 24 de luni”, scrie la articolul 5 din OUG 224/2020.Autoritățile vor supraveghea ulterior companiile care au accesat granturile și, dacă nu se va respecta condiția menținerii activității timp de cel puțin 12 sau 24 de luni, vor cere banii înapoi integral, așa cum scrie la articolul 9 al ordonanței.

67

„Ajutorul de stat se recuperează în integralitate și în situațiile în care se constată că beneficiarii nu au respectat prevederile prezentei scheme de ajutor de stat, inclusiv faptul că: a) nu au respectat obligația menținerii activității în condițiile art. 5”, este precizat, mai exact, în actul normativ.

Conform ordonanței, companiile din domeniul HoReCa ce au fost afectate de criza coronavirusului vor putea obține granturi de până la 800.000 de euro, echivalent în lei. Ajutorul va putea fi accesat și de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale. Mai multe informații sunt aici.

Un nou supermarket online se pregătește să intre pe piața din România după o investiție de 30 de milioane de euro de la BERD Armand Iliescu 2 Martie 2021, eCommerce Ultima ora ecomTEAM

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) investeşte 30 de milioane de euro în achiziţia unei participaţii în retailerul ceh Velka Pecka.

Compania a fost înfiinţată în 2014 şi a devenit rapid cel mai mare supermarket online din Republica Cehă, operând sub numele Rohlik. Coronavirusul a transformat ceea ce până de curând era considerat o comoditate în ceea ce acum este, foarte adesea, o necesitate: în timpul restricţiilor pentru sănătatea publică şi a carantinelor, comercializarea online a alimentelor a devenit indispensabilă pentru unii clienţi, se arată într-un comunicat de presă transmis de BERD.

Velka Pecka doreşte acum să dezvolte operaţiunile existente deja în Ungaria şi să intre pe piaţa românească, precum şi în alte ţări de operare ale BERD.

”Extinderea Velka Pecka nu numai că va oferi clienţilor mai multe opţiuni, dar va oferi beneficii şi furnizorilor locali, întrucât compania oferă un sortiment de produse cu accent pe alimente locale, artizanale, sănătoase şi organice. Compania susţine, de asemenea, un lanţ alimentar durabil şi producătorii şi artizanii locali de alimente”, se arată în comunicatul de presă.

68

Extinderea companiei în ţările de operare ale BERD va creşte, de asemenea, oportunităţile pe piaţa muncii.

Compania va introduce cursuri de instruire pentru mai mult de 600 de tineri din România şi Ungaria. Va promova, de asemenea, femeile talentate in domeniile ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică şi management, vizând egalitatea de gen atunci când este vorba de formare şi angajări pe aceste roluri.

Natalya Zhukova, Director BERD, Agribusiness,: “Suntem foarte mândri de aceasta investiţie, care abordează mai multe probleme-cheie urgente cu care ne confruntăm astăzi.

Odată cu participarea la capital, BERD îşi asumă un angajament pe termen lung faţă de o companie tânără şi dinamică, într-un moment în care accesul la finanţare este adesea dificil. Extinderea retailului on-line este un răspuns direct la imensele perturbări pe care le provoacă pandemia de coronavirus. Crearea de oportunităţi de formare profesională este, de asemenea, esenţială într-un moment în care piaţa forţei de muncă este sub presiune.”

„Ne așteptăm ca activitățile noastre să dea startul pieței și să forțeze toți jucătorii din industria de retail să accelereze. Nu ne axăm pe livrarea unui coș mic foarte repede ca alte firme de pe piață, ci pe satisfacerea nevoilor reale ale familiilor europene", a adăugat Tomáš Čupr, fondator și CEO al grupului Rohlik, vorbind despre impactul așteptat al activităților de extindere ale grupului.

Auchan livrează prin Takeaway peste 40 de feluri de mâncare gătită, Andra Imbrea , 02 Mar 2021 -

Auchan își extinde serviciile de livrare la domiciliu printr-un parteneriat cu platforma Takeaway.com. Astfel, peste 40 de feluri de mâncare, gătite în bucătăriile Auchan din 16 hipermarketuri din țară, pot fi comandate online prin platforma Takeaway, zilnic, în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Potrivit celor două companii, serviciul este disponibil în 11 orașe în care retailerul este prezent: București, Constanța, Brașov, Craiova, Galați, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș, Oradea, Iași și Sibiu. Gama de preparate disponibilă pentru livrare la domiciliu cuprinde zeci de feluri de mâncare din bucătăria românească tradițională: meniuri diferite în fiecare zi, de luni până duminică, la doar 15.99 lei, ciorbe, friptură, garnituri, salate și sendvișuri, precum și deserturi: prăjitură cu cremă de brânză și lămâie, prăjitură cu mousse de ciocolată ș.a.

69

Preparatele sunt gătite zilnic, cu ingrediente proaspete, în laboratoarele specializate de gastronomie tip restaurant din magazinele Auchan, de către bucătari specializați, respectând întocmai rețetele create de chefii Auchan și toate standardele și procedurile de calitate și securitate alimentară.

„Colaborarea noastră cu Takeaway.com a demarat în urmă cu câteva luni, sub forma unui proiect pilot, din dorința de a oferi consumatorilor o variantă simplă și rapidă de a se bucura și acasă de preparatele din cadrul restaurantelor La Masă din hipermarketurile Auchan. Rezultatele în acest interval au fost îmbucurătoare, motiv pentru care ne propunem să dezvoltăm acest parteneriat și în alte județe în care suntem prezenți”, a declarat Laurențiu Furtună, Director e-commerce și digital Auchan Retail România.  

Potrivit Auchan, prin Takeaway.com comanda medie se ridică la aproximativ 40 lei, valoarea unei mese complete pentru două persoane. În urma etapei pilot, cele mai multe comenzi sunt înregistrate în magazinele Auchan din mall-uri, respectiv în Iași, Craiova Electroputere și Cluj Iulius. În ceea ce privește preferințele utilizatorilor, în topul celor mai comandate preparate se regăsesc meniul zilei, cașcavalul pane, șnițelul de pui pane și pieptul de pui la grătar. 

Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, o rețea de 47 de magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 38 în stațiile Petrom, și 5 supermarketuri Auchan. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune celor circa 5 milioane de locuitori din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern.

Just Eat Takeaway.com este un lider mondial pe piața de livrare de alimente online în afara Chinei. Cu sediul în Amsterdam, compania se concentrează pe conectarea consumatorilor și a restaurantelor prin intermediul platformelor sale. Cu peste 205.000 de restaurante conectate, Just Eat

70

Takeaway.com oferă consumatorilor o mare varietate de produse alimentare. Just Eat Takeaway.com colaborează în principal cu restaurante care livrează. În plus, Just Eat Takeaway.com oferă serviciile sale proprii de livrare pentru restaurantele care nu livrează singure.

71

GLOBAL

Marile bănci centrale îşi văd un vis împlinit: valuri de creşteri de preţuri mătură economiile. Scumpirile nu se vor simţi imediat în lumea dezvoltată, dar sunt deja dureroase în ţările emergente, Bogdan Cojocaru 01.03.2021, Nici consumatorii din lumea dezvoltată nu vor fi imuni deoarece companiile vor rămâne fără modalităţi de a ţine costurile jos.

♦ Producătorii industriali din zona euro raportează cea mai rapidă creştere a costurilor de producţie din ultimii zece ani în condiţiile în care pandemia perturbă lanţurile de aprovizionare, scrie Bloomberg ♦ În economiile emergente, unde oamenii au acces la alimente mai apropiate de stadiul lor natural, iar preţurile oscilează rapid, gospodăriile se confruntă deja cu problema scumpirilor.

Fabricile industriale din zona euro raportează cea mai accelerată creştere a costurilor din ultimul deceniu, în timp ce exportatorii chinezi se plâng de scumpirea transportului şi, mai rău, că nu mai au cu ce să-şi expedieze la timp produsele cu vaporul. Peste toate acestea se suprapune o majorare a preţurilor alimentelor la nivel mondial mai rapidă decât inflaţia şi veniturile.

Pe de o parte, analiştii spun că impactul scumpirilor se va simţi cel mai dureros în economiile emergente, dar pe de alta băncile centrale ale economiilor dezvoltate sunt fericite să vadă în sfârşit inflaţia, până acum un peşte mult prea alunecos pentru ele pentru a-l prinde, cum sare în sus. Unele se pregătesc deja să lase creşterile de preţuri să le depăşească ţintele.

Producătorii industriali din zona euro raportează cea mai rapidă creştere a costurilor de producţie din ultimii zece ani în condiţiile în care pandemia perturbă lanţurile de aprovizionare, scrie Bloomberg.

72

De asemenea, fabricile împart cel puţin o parte din povară clienţilor, semn că se aşteaptă ca aceste probleme să persiste.  Creşterea cererii pentru bunuri, şi mai ales pentru produse folositoare în vremuri de carantină, se loveşte de efectele restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii pandemiei. Spre exemplu, containerele expediate cu produse din China nu mai pot fi trimise înapoi la timp, în parte din cauza lipsei personalului în porturi. Aceste lucruri fac ca preţurile materiilor prime şi componentelor să urce, arată un sondaj al IHS Markit.

În lumea emergentă, creşterea preţurilor alimentelor doare cel mai tare. Spre exemplu, în Indonezia tofu este cu 30% mai scump decât era în decembrie. În Brazilia, preţurile boabelor de fasole au crescut cu 54% faţă de nivelurile din ianuarie anul trecut. Iar în Rusia, zahărul s-a scumpit cu 61% faţă de acum un an.

Pieţele emergente simt impactul exploziei preţurilor materiilor prime, de la resurse naturale precum petrolul şi cuprul la cereale, propulsate în sus de aşteptările pieţelor că economia mondială se îndreaptă spre o revenire „sălbătică“ în stilul anilor 1920 şi că băncile centrale vor menţine politicile monetare ultralaxe.

Nici consumatorii din lumea dezvoltată nu vor fi imuni deoarece companiile vor rămâne fără modalităţi de a ţine costurile jos.

„Oamenii vor trebui să se obişnuiască să plătească mai mult pentru mâncare“, spune Sylvain Charlebois, directorul Agri-Food Analytics Lab al Universităţii Dalhousie, Canada. „Şi lucrurile nu vor face decât să se înrăutăţească de-acum încolo.“  Preţurile alimentelor la nivel global au atins în ianuarie cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani şi nu este probabil să o ia în jos prea curând. Vremea nefavorabilă, creşterea cererii şi lanţurile de aprovizionare internaţionale perturbate de pandemie vor împiedica aceasta.

În lumea dezvoltată, scumpirile s-ar putea să nu devină evidente imediat. În loc să majoreze preţurile, retailerii ar putea renunţa la promoţii.  De asemenea, ar putea să apară ceea ceea ce este cunoscut ca „shrinkflation“, situaţia în care preţurile nu se schimbă, însă este redusă mărimea sau greutatea produsului.

În economiile emergente, unde oamenii au acces la alimente mai apropiate de stadiul lor natural, iar preţurile oscilează rapid, gospodăriile se confruntă deja cu problema scumpirilor. De aceea, în unele state precum Rusia conducătorii au luat măsuri pentru stoparea creşterii preţurilor cum ar fi restricţii de export şi plafoane impuse retailerilor. În unele ţări bogate, guvernele se concentrează  acum mai mult pe autosuficienţă decât pe

73

controlul preţurilor. Franţa, spre exemplu, intenţionează să majoreze producţia de plante bogate în proteine pentru diminuarea dependenţei de importurile de soia. Singapore a devenit primul stat care aprobă vânzarea de carne creată în laborator.

În schimb, băncile centrale îşi văd un vis implinit după un deceniu de aşteptare: accelerarea inflaţiei, când înainte de pandemie se vorbea despre pericolul deflaţiei. De aceea, în zona euro, SUA şi Japonia şefii sistemelor financiare au toate motivele pentru a ţine deschise robinetele monetare posibil încă câţiva ani de-acum încolo, notează Reuters.

Principala lor preocupare nu mai este inflaţia, ci crearea şi păstrarea locurilor de muncă în economie. În zona euro, rata şomajului este ţinută jos artificial prin finanţarea salariilor de către guverne. Aici, Banca Centrală Europeană probabil că va mări stimulentele economice, păstrând reduse preţurile creditării şi ignorându-i pe cei speriaţi de inflaţie cel puţin până când creşterea economică revine la nivelurile de dinainte de pandemie.

Cei care avertizează asupra inflaţiei spun că odată ce economiile se redeschid, stimulentele masive guvernamentale se vor combina cu explozia cererii din partea consumatorilor dezlănţuind asupra preţurilor presiuni alimentate de cheltuieli nemaivăzute de decenii.

UNIUNEA EUROPEANA

Highlights - Entry into force of Animal Health Law: debate with EC DG SANTE (March 4) - Committee on Agriculture and Rural Development 01-03-2021 06:04 PM CET

Coordinators of Political groups decided to invite the European Commission (DGSANTE) to the next ComAGRI meeting for an exchange of views on the date of application of the Animal Health Law. Source : © European Union, 2021 - EP

74

 

RECOMMENDATION FOR A DECISION to raise no objections to Commission Delegated Regulation (EU) 2021/95 of 28 January 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2020/592 on temporary exceptional measures derogating from certain provisions of Regulation (EU) No 1308/2013 of the European Parliament and of the Council to address the market disturbance in the fruit and vegetables and wine sectors caused by the COVID-19 pandemic and measures linked to it - B9-0157/2021 02-03-2021 08:40 AM CET

RECOMMENDATION FOR A DECISION pursuant to Rule 111(6) of the Rules of Procedure to raise no objections to Commission Delegated Regulation (EU) 2021/95 of 28 January 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2020/592 on temporary exceptional measures derogating from certain provisions of Regulation (EU) No 1308/2013 of the European Parliament and of the Council to address the market disturbance in the fruit and vegetables and wine sectors caused by the COVID-19 pandemic and measures linked to it (C(2021)00368 - 2021/2531(DEA)) Norbert Lins on behalf of the Committee on Agriculture and Rural Development Source : © European Union, 2021 - EP

RECOMMENDATION FOR A DECISION to raise no objections to the Commission delegated regulation of 1 February 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2015/1366 as regards the basis for allocating the financial contribution in the apiculture sector - B9-0158/2021 02-03-2021 08:35 AM CET

RECOMMENDATION FOR A DECISION pursuant to Rule 111(6) of the Rules of Procedure to raise no objections to the Commission delegated regulation of 1 February 2021 amending Delegated Regulation (EU) 2015/1366 as regards the basis for allocating the financial contribution in the apiculture sector (C(2021)00429 - 2021/2535(DEA)) Norbert Lins on behalf of the Committee on Agriculture and Rural Development Source : © European Union, 2021 - EP

75

BULGARIA

Bulgaria relaxează restricţiile J.P. Internaţional / 02 martie

Bulgaria a redeschis luni cafenelele şi restaurantele, după o închidere de trei luni din cauza pandemiei de coronavirus, în pofida unei creşteri a numărului de infecţii, relatează Agerpres citând agenţia DPA.

Redeschiderea a fost însoţită de reguli antiepidemice suplimentare, limitând la şase numărul de persoane permise la o masă. Personalul trebuie să poarte măşti care să acopere nasul şi gura.

Premierul bulgar Boiko Borisov a promis de mult timp redeschiderea serviciului de catering, chiar dacă numărul cazurilor de infectare cu coronavirus este în creştere.

Duminică, Bulgaria, cu o populaţie de 6,9 milioane de locuitori, a raportat peste 31.000 de cazuri, în creştere cu 4.700 faţă de săptămâna trecută. Peste 10.000 de oameni au murit din cauza coronavirusului de la începutul pandemiei.

Guvernul bulgar a impus un lockdown la sfârşitul lunii noiembrie, dar a relaxat restricţiile de mai multe ori şi şcoli, creşe, centre comerciale, săli de sport şi cluburile de dans au fost deja redeschise.

GERMANIA

Berarii germani siliți să arunce berea nevândută caută ajutor de la stat, la fel ca și pub-urile Financiarul Data feb. 23, 2021 Producătorii germani de bere au fost obligați să arunce berea nevândută și au solicitat guvernului ajutor financiar, deoarece blocarea din cauza coronavirusului reduce cererea.

76

Pub-urile, hotelurile și restaurantele germane au fost închise din noiembrie, în cel de-al doilea blocaj al țării, după primul din anul trecut.

Producătorii de bere au cerut guvernului german să acorde ajutor fabricilor de bere în cadrul programelor țării pentru a ajuta industria să se recupereze de la impactul crizei coronavirusului. Guvernul Germaniei a acordat ajutor financiar puburilor și barurilor, dar nu și fabricilor de bere.

„De la o săptămână la alta, din ce în ce mai multe fabrici de bere, pub-uri și vânzători, se confruntă cu o amenințare la adresa existenței lor și sunt amenințați de insolvență”, a declarat o scrisoare deschisă de la aproximativ 300 de fabrici de bere lansate de asociațiile producătorilor de bere DBB și VPBD.

Scrisoarea a fost semnată de fabrici de bere, printre care Carlsberg Deutschland, o unitate a producătorului de bere danez Carlsberg, Bitburger Braugruppe, Krombacher și Paulaner Brauerei.

„Blocarea și prăbușirea pieței de bere proiectate de acest lucru au însemnat că fabricile de bere și-au pierdut o mare parte din fundamentele economice peste noapte”, se spunea în scrisoare.„A trebuit aruncat un stoc în valoare de multe milioane de euro care și-a depășit data de expirare”.

Vânzările de bere îmbuteliată în magazine nu au fost „suficient de mari” pentru a compensa pierderile de vânzări către sectorul hotelier, al pub-urilor și exporturile au fost slabe, au spus fabricile de bere.

JAPONIA

Companiile japoneze folosesc tehnologie de vârf în lupta împotriva risipei de alimente Financiarul ,Data mart. 1, 2021

Companiile japoneze intensifică utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii avansate pentru a reduce risipa și a reduce costurile din pandemie și caută să obțină câteva puncte de durabilitate pe parcurs.Eliminarea celor peste 6 milioane de tone de deșeuri alimentare din Japonia

77

costă economia nr.3 din lume aproximativ 2 trilioane de yeni (19 miliarde de dolari) pe an, arată datele guvernamentale. Cu cea mai mare risipă alimentară pe cap de locuitor din Asia, guvernul japonez a adoptat o nouă lege pentru a reduce la jumătate astfel de costuri de la nivelurile 2000 până în 2030, împingând companiile să găsească soluții.

Lanțul de magazine, Lawson Inc, a început să utilizeze inteligența artificială de la firma americană DataRobot, care estimează cât de multe produse de pe rafturi, de la bile de orez onigiri la sandvișuri cu ou și ton, pot rămâne nevândute.

Lawson își propune să reducă suprastocul cu 30% în locurile în care a fost lansat și dorește să reducă la jumătate risipa de alimente din toate magazinele sale în 2030, comparativ cu 2018.

Eliminarea deșeurilor alimentare este cel mai mare cost pentru proprietarii de francize Lawson, după costurile forței de muncă.

Producătorul de băuturi Suntory Beverage & Food Ltd experimentează cu un alt produs de inteligență artificială de la Fujitsu Ltd pentru a încerca să stabilească dacă mărfuri precum sticlele de ceai oolong și apă minerală au fost deteriorate în timpul transportului.Până acum, acesta a fost un efort uman care a consumat mult timp. Cu noua IA (inteligență artificială), Suntory speră să măsoare atunci când o cutie deteriorată este doar asta sau când conținutul în sine a fost deteriorat și trebuie returnat.

Suntory își propune să reducă returnarea mărfurilor cu 30-50% și să reducă costul deșeurilor alimentare și să dezvolte un sistem standard comun care poate fi împărtășit de alți producători de alimente și firme de transport maritim.Cumpărătorii celebri ai Japoniei prezintă semne de urcare la bord, mai ales că pandemia de coronavirus atinge veniturile.

Tatsuya Sekito a lansat Kuradashi, o firmă de comerț electronic care se ocupă de reducerea alimentelor nevândute, în 2014, după ce a văzut cantități masive de deșeuri provenite de la procesatorii de alimente în timp ce lucra pentru o firmă comercială japoneză din China.Afacerea online este acum înfloritoare datorită creșterii cererii de alimente nevândute la prețuri scăzute, deoarece consumatorii au devenit mai conștienți de costuri pe fondul pandemiei COVID-19.

78

“Vânzările au crescut de 2,5 ori anul trecut față de un an înainte, în timp ce cantitatea de deșeuri alimentare s-a dublat de când coronavirusul a întrerupt lanțul de aprovizionare cu alimente”, a declarat Sekito pentru Reuters.

Kuradashi are o rețea de 800 de companii, inclusiv Meiji Holdings Co, Kagome Co și Lotte Foods Co, care îi vând în total 50.000 de articole, inclusiv pachete de curry instant, smoothie-uri și nori de înaltă calitate.

“Cumpărătorii japonezi tind să fie pretențioși, dar atragem clienții oferind nu doar o vânzare, ci șansa de a dona o parte din achiziții către o organizație caritabilă, sporind gradul de conștientizare cu privire la problemele sociale”, a spus Sekito.

Numărul de membri a crescut la 180.000 în 2021 de la 80.000 în 2019.Alții și-au unit forțele cu firmele de produse alimentare pentru a dezvolta o nouă platformă tehnologică pentru a reduce risipa de alimente ca parte a eforturilor globale de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).

NEC Corp folosește IA care nu numai că poate analiza date, cum ar fi vremea, calendarul și tendințele clienților în estimarea cererii, ci și motivarea analizei sale.

NEC a implementat tehnologia unor mari retaileri și producători de alimente, ajutându-i să reducă costurile cu 15% -75%.

NEC speră să partajeze și să proceseze date printr-o platformă comună între producători, comercianți cu amănuntul și logistică, pentru a reduce nepotrivirile în lanțurile de aprovizionare.

„Reducerea risipei de alimente nu este obiectivul nostru final”, a spus Ryoichi Morita, senior manager care supraveghează integrarea digitală a NEC.

„În cele din urmă, sperăm că poate duce la rezolvarea altor provocări comerciale, cum ar fi minimizarea costurilor, remedierea penuriei de forță de muncă, eficientizarea stocurilor, comenzilor și logisticii.”

SANATATE si GASTRONOMIE

Alimentele care stimulează sistemul imunitar al diabeticilor: Scad riscul infecțiilor, Cristina Popescu Diabetul este o boală cronică ce afectează sistemul imunitar, iar pacienții diabetici sunt mai expuși riscului de infecții. Există diverse

79

soluții care pot ajuta în acest sens, cum ar fi exercițiul fizic regulat, somnul adecvat și limitarea stresului. În plus, controlul glicemiei este esențial în menținerea sănătății sistemului imunitar.

Pe lângă acestea, poți apela la anumite remedii naturale și alimente, care pot fi integrate cu ușurință în dietă și care stimulează și întăresc sistemul imunitar.

1. Citricele

Citricele sunt o sursă foarte bună de vitamina C, care stimulează producția de celule albe, necesare pentru a alunga pericolul de infecții. Așadar, fructe precum grapefruit, portocale, mandarine, lămâi și limete nu ar trebui să lipsească din bucătăria ta. Evită, în schimb, fructul de citrice, care poate crește glicemia în sânge.

2. Fructele de soc

Fructele de soc sunt bogate în antioxidanți, care pot ajuta în lupta împotriva proceselor inflamatorii din corp. De asemenea, există cercetări care sugerează că fructele de soc pot avea acțiune antivirală, potrivit doc.ro.

3. Fructele de acai

Fructele de acai sunt extrem de nutrivite, conținând vitamine și antioxidanți din plin. Antioxidanții luptă împotriva radicalilor liberi, ferindu-ne de efectele nocive ale stresului oxidativ. Bucură-te de gustul aromat al acestor fructe în salate, smoothie-uri și în iaurt cu cereale.

4. Stridiile

Stridiile sunt bogate în zinc, care are acțiune antivirală, motivată prin stimularea producției de celule albe, cruciale pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar. În plus, zincul ajută la accelerarea vindecării rănilor.

80

5. Pepenele roșu

Acest fruct savuros poate fi mai mult decât un desert răcoritor pe timp de vară. Pepenele este bogat în electroliți și antioxidanți care hidratează organismul și întăresc sistemul imunitar. Pentru a te bucura de un aport nutritiv crescut, consumă pepenele cât mai copt.

6. Iaurt cu puține grăsimi

Probioticele regăsite în iaurt și alte produse fermentate ajută la menținerea sănătății microbiomului intestinal, care este foarte important pentru sănătatea generală a organismului și pentru un sistem imunitar puternic. Caută mereu produse ce conțin culturi vii și active. De asemenea, e o idee bună să te orientezi după iaurturi ce conțin vitamina D adăugată.

7. Spanacul

Spanacul este bogat în nutrienți, printre care acid folic, ce poate ajuta organismul în crearea de noi celule. În plus, spanacul este o sursă foarte bună de fibre, antioxidanți, vitamina C și alți nutrienți esențiali. Se recomandă consumul de spanac crud sau gătit la abur, pentru a te bucura pe deplin de nutrienții conținuți.

8. Cartofii dulci

La fel ca morcovii, cartofii dulci conțin betacaroten, care este convertit, în corp, în vitamina A – un factor esențial în lupta împotriva radicalilor liberi. Așadar, pentru un sistem imunitar puternic, ai grijă să integrezi acest aliment delicios în regimul tău.

9. Broccoli

Broccoli este un aliment accesibil, gustos și deosebit de hrănitor. Conține vitaminele A și C și numeroși antioxidanți. În plus, poate fi combinat în numeroase mâncăruri și gustări.

10. Miso

Miso este o pastă tradițională japoneză obținută din soia fermentată, care se folosește ca bază pentru diverse mâncăruri, cum ar supe sau sosuri. Miso conține probiotice, bacterii benefice care mențin sănătatea microbiomului intestinal și promovează sănătatea sistemului imunitar. De asemenea, probioticele din miso luptă împotriva infecțiilor intestinale și previn diareea, precum și ale neplăceri.

81

11. Supa de pui

Supa de pui este un remediu foarte popular și eficient pentru tratarea răcelii. În plus, carnosina conținută de această supă delicioasă ajută sistemul imunitar în lupta împotriva infecțiilor virale, deci un motiv în plus pentru care să te bucuri de acest preparat, mai ales în zilele reci de iarnă.

12. Sucul de rodie

În Egiptul Antic, sucul de rodie era folosit în tratamentul infecțiilor. Cercetările științifice din prezent sunt de regulă axate pe extractul de rodie, dar și sucul din fruct poate avea beneficii. Este bogat în vitamina C și antioxidanți, doi aliați redutabii ai sistemului imunitar. Un supliment alimentar cu vitamina C poate fi, de asemenea, de ajutor.

13. Ghimbirul

Ghimbirul este o garnitură delicioasă la un platou de sushi, dar este folosit în nenumărate alte feluri, inclusiv în sucuri, băuturi alcoolice, supe sau deserturi. Rădăcina de ghimbir este o sursă foarte bună de antioxidanți și poate fi consumată sub formă de ceai, pentru un aport zilnic ușor de consumat de ghimbir.

14. Alimente fermentate

Multe alimente fermentate, printre care se numără iaurtul, kimchi, miso, kombucha și murăturile, conțin foarte multe culturi active și vii de bacterii benefice care protejează organismul de infecții. În plus, aceste microorganisme sunt responsabile pentru aproximativ 75% din sistemul nostru imunitar. Din acest motiv, este important să consumi alimente bogate în probiotice, așa încât să menții diversitatea microbiană a tractului intestinal. Vei avea o digestie mai bună și un sistem imunitar puternic.

15. Nuci și semințe

Vitamina E este un alt nutrient esențial care ajută la menținerea sistemului imunitar în parametri optimi. Nucile și semințele, cum ar fi migdalele, alunele de pădure, nucile de Brazilia și semințele de floarea soarelui, sunt surse excelente de vitamina E și trebuie consumate frecvent, dar în moderație. De asemenea, nucile și semințele conțin grăsimi sănătoase, proteine și fibre, care ajută la reglarea glicemiei în sânge și susțin funcțiile cognitive.

82

16. Ceapa și usturoiul

Ceapa și usturoiul adaugă o savoare aparte mâncărurilor, dar sunt mult mai importante din punct de vedere nutritiv decât ți-ai imagina. Aceste legume sunt bogate în antioxidanți care luptă eficient împotriva virusurilor și bacteriilor. Usturoiul conține și anumiți compuși sulfurici unici care susțin sistemele naturale de detoxifiere ale corpului.

17. Ardeii grași

Ardeii grași sunt surse foarte bune de vitamina C și contribuie la eliminarea radicalilor liberi din organism. O singură ceașcă de feliuțe de ardei gras conține 130% din doza zilnică recomandată de vitamina C. În plus, pentru că ardeii grași sunt legume fără conținut de amidon, nu influențează nivelul de glicemie în sânge, ceea ce le transformă într-o gustare perfectă pentru regimul alimentar diabetic, sau ca garnitură la salate și mâncăruri gătite.

18. Ceaiul Ceaiul fierbinte este un panaceu pentru durerile în gât și conține numeroși nutrienți utili sistemului imunitar. O cană de ceai alb, verde sau negru este suficientă pentru o porție consistentă de flavonoizi – antioxidanți puternici și eficienți. O altă opțiune ar fi ceaiul de ghimbir proaspăt, care ajută la atenuarea proceselor inflamatorii din organism și la reglarea glicemiei. Pentru a te bucura pe deplin de beneficiile antioxidanților, poți opta și pentru un supliment alimentar formulat cu vitamine și antioxidanți.

DOSAR

Despre buget: de la familie la gospodăria numită România , Constantin Rudniţchi, 02 Martie 2021

Atunci când vor să explice funcționarea bugetului de stat, specialiștii apelează la o metodă simplă și anume analogia cu bugetul de familie. Este clar, comparația are limitele ei, dar, măcar până la un punct, oferă o înțelegere mai comună a ceea ce înseamnă bugetul.

Să ne hazardăm, așadar, către această comparație a bugetului de stat cu bugetul de familie sau mai exact spus cu bugetul unei gospodării. Așadar, primul lucru care ar trebui explicat este deficitul.

Gospodăria numită România își propune să aibă anul acesta un deficit bugetar de 7% din PIB. Pentru simplificare, să admitem că familia medie din România are venituri anuale de 85.000 lei pe an. Dar, familia își propune să cheltuiască mai mult cu 7% din venituri, adică aproximativ 91.000 lei într-un an.

83

Desigur, în primul pas familia noastră se va întreba de unde reușește să împrumute cei 6.000 lei care îi lipsesc. Primul pas va fi făcut către bănci. Cu o condiție: aceea ca în anii trecuți să nu fi fost în aceeași situație, adică să fi apelat la împrumuturi bancare, iar gradul de îndatorare să nu permită obținerea unui nou împrumut.

În această situație, familia va trebui să apeleze la ceea ce se numește în cărțile de business prieteni, rude și „alți fraieri”. Numai că toți aceștia pot fi și ei convinși să ofere împrumuturi doar pe o perioadă limitată de timp. La un moment, prietenii, familia sau „fraierii” se pot sătura să mai finanțeze deficitul familiei. Și atunci, va avea o problemă.

În ceea ce privește gospodăria mare numită România, deficitul de anul acesta, de aproximativ 7% din PIB, înseamnă aproximativ 70 miliarde lei, adică, 14,5 miliarde euro. La sume atât de mari, lucrurile se complică, în sensul că băncile locale au împrumutat masiv statul în ultimii ani, prietenii de pe piețele internaționale au cumpărat și ei obligațiuni de stat, astfel că investitorii ar putea să ia în calcul un risc de neplată și ca urmare să ceară dobânzi mai mari la împrumuturile pe care le oferă.

Deci, problema deficitului atât în cazul familiei, cât și în cazul României, este dacă există creditori, adică persoane fizice sau societăți comerciale, care să ofere împrumuturile necesare și la ce dobânzi. Dacă dobânzile sunt mari sau nu mai sunt persoane dispuse să le ofere credite, familia și gospodăria România poate fi semnul unor dificultăți financiare.

Dincolo de deficit, trebuie privită situația veniturilor și cheltuielilor de familie. Veniturile sunt să spunem constante și provin din două surse: două salarii medii și vânzarea unor produse fabricate în gospodărie. Desigur, ideal ar fi ca familia să poată găsi soluții pentru a-și crește veniturile astfel încât să reducă deficitul anual.

O variantă pentru scăderea deficitului ar putea fi și micșorarea cheltuielilor. Dar este posibil? Pentru că familia noastră vrea să facă investiții, are de construit un drum cu beton prin curte, vrea să repare gardul și să refacă acoperișul. În plus, cheltuielile curente, precum facturile lunare la utilități sau cheltuielile de consum, nu pot fi reduse foarte ușor, ba chiar au tendința să crească.

Situația gospodăriei mari numită România este mai complicată decât a familiei. Până la un punct seamănă. Și România ar vrea să facă investiții mai mari în același timp cu creșterea salariilor și pensiilor.

84

Doar că nu se poate și trebuie să aleagă. Și România ar vrea să aibă venituri mai mari, doar că realitatea arată că nu reușește. Desigur, mijloacele unui stat de a mări veniturile și de a scădea cheltuielile sunt mai sofisticate și mai diverse decât ale unei familii.

Dar, în esență, întoarcerea la logica bugetului de familie este esențială. Așa cum orice cetățean știe că poate consuma mai mult decât produce doar pentru o anumită perioadă de timp, la fel trebuie să înțeleagă că nici statul nu poate cheltui, pe termen lung, mult mai mult decât veniturile pe care le încasează.

* * *

O ÎMBRĂŢIŞARE DULCE PENTRU UN STROP DE FERICIRE, astăzi, Măgura este prima mini prăjitură ambalată din ţara noastră, fiind şi acum un etalon al categoriei, recunoscută pentru blatul său pufos care aduce aminte de prăjiturile făcute în casă şi gustul său unic care te învăluie ca o îmbrătişare.  Povestea Măgura începe în Bucureşti, în fabrica din şoseaua Viilor nr. 15, în anul 1979, în celebra Fabrică de Produse Zaharoase – Bucureşti. Aici produsele se făceau cu un grad foarte mare de manualitate, ceea ce făcea ca gustul mult iubitei mini prăjituri să fie atât de asemănător cu al unei prăjituri făcute în casă. 

În toţi aceşti ani, brandul Măgura s-a bucurat de apreciere în rândul consumatorilor şi acest fapt a plasat brandul pe primul loc în piaţa de mini prăjituri ambalate, înregistrând în prezent o cotă de piaţă în volum de 20.2%*, la o distanta considerabila fata de principalul competitor.

De-a lungul timpului, Măgura a fost extinsă în categorii complementare de produse de tip patiserie, precum: mini rulade, croissante, biscuiţi pufoşi şi mini prăjituri cu lapte proaspăt. Toate acestea au ca fundament acelaşi blat pufos, care a consacrat brandul de-a lungul timpului.

2020, în anul schimbărilor, brandul Măgura a îmbrăcat o haină nouă, o nouă identitate vizuală cu un aer proaspăt, modern, plin de vitalitate, de care s-au bucurat toate extensiile de produse. 

85

Măgura este îmbrăţişarea dulce a ingredientelor care îţi aduce un zâmbet pe buze,  îţi oferă acel strop de fericire care îţi poate face ziua mai frumoasă.

 Măgura, îmbrăţişarea perfectă dintre blat pufos, creme delicioase şi glazură fină. Prăjiturica Prăjiturelelor.

 Într-o piaţă dinamică şi competitivă, Măgura reuşeşte să rămână relevantă pentru iubitorii de mini prăjituri şi mini rulade ambalate, încântând generaţii de români atât pe teritoriul României, cât şi comunităţile de români din afara graniţelor: Spania, Italia, Marea Britanie, Danemarca, Ungaria şi, nu în ultimul rând, Moldova.

Şi pentru că Măgura este despre gustul pufos ca acasă, în reţeta produsului sunt selectate cu atenţie ingredientele de calitate, care alături de experienţa îndelungată asigură o continuitate gustului unic al produsului.

Gama Măgura Nor de Lapte, cea mai recent lansată în 2020, vine să completeze oferta de mini prăjituri şi să ofere celor mai pretenţioşi consumatori un produs proaspăt şi răcoritor de bun.

Laptele, ingredientul care stă la baza unei mini prăjituri refrigerate, plasează Măgura Nor de Lapte în vitrinele frigorifice alături de categoria de lactate, la o temperatură optimă de păstrare..

Bucură-te de îmbrăţişarea pufoasă a laptelui.

Măgura. O îmbrăţişare cu gust de distracţie o regăsim şi în marea categorie de croissante, acolo unde croissantul, ca soluţie de mic dejun, alături de o

86

cafea aburindă sau ca înlocuitor rapid al unei mese, a prins rapid la consumatori.

Măgura şi-a făcut debutul în această piaţă în anul 2019, aducând sub un brand notoriu în piaţa de sweet snack o gamă de produse cu arome populare. Măgura Croissant Medi îşi propune să ofere un produs de calitate, cu un foitaj pufos şi cu un procent ridicat de cremă de 30%, acesta constituind un criteriu de calitate pentru categoria de croissante. Gama Măgura Croissant Medi se compune, pentru moment, din 3 sortimente: umplutură Cacao, umplutură Cacao şi Vanilie, umplutură Vişină şi Vanilie, la un gramaj mediu de 80g per bucată. Acest gramaj are ponderea cea mai ridicată în consum.

 Măgura. Savoare cu parfum de îmbrătişare descoperim în extensiile de biscuiţi pufoşi Măgura Jaffa zmeură şi Măgura Jaffa portocale, unde cele mai populare umpluturi de tip jeleu se lasă învelite de un strat de ciocolată fină. Fie că este cu prietenii sau cu familia, la o cafea sau un ceai, Magura Jaffa este gustarea perfectă pentru un strop de fericire alături de cei dragi.

În 2021, Măgura va continua să îmbrăţişeze noi oportunităţi, pentru un strop de fericire în rândul consumatorilor.

Într-o perioadă plină de provocări, unde timpul petrecut alături de cei dragi este limitat, Măgura îşi propune să aducă bucurie în inima românilor printr-o prezenţă continuă la raft sau prin mediul online şi TV. În egală măsură, Măgura îşi propune să-şi mărească umbrela de produse, dezvoltând produse care au la bază un blat pufos sau consolidându-şi poziţia în categoriile în care este deja prezentă.

Sursa: Cotă de piaţă (volume) in categoria prăjituri ambalate, conform retail audit (Romania, 2020);  (© 2020, The Nielsen Company.)

* * *

Ghioceii sunt strict protejați de lege. Pedeapsa: până la un an de închisoare Oana Racheleanu in Legislatie 1 March 2021

Ghioceii sunt oferiți în aceste zile de mai toată lumea, însă puțini știu că aceste flori sunt protejate de lege. Culegerea ghioceilor se pedepsește în România cu până la un an de închisoare.

În România există trei specii de ghiocei: Galanthus nivalis, cel mai răspândit și protejat, Galanthus plicatus, ghiocelul cu frunze îndoite, care crește numai în judeţul Tulcea, și Galanthus elwesii, care apare sporadic în sud-est.

87

În mai multe state din Europa, ghioceii sălbatici sunt o specie pe cale de dispariție din cauza comerțului abuziv. Iar în țara noastră există legislație, potrivit căreia comercianții ghioceilor sunt obligați să dețină un aviz de mediu ca să dovedească faptul că sunt plante de cultură.

Ghioceii sunt protejați la noi prin următoarele legi:

Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (culegerea lor se pedepsește cu închisoare de la 3 luni sau un an sau cu amendă)

Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice

Lista Roșie de Specii Protejate a IUCN: Galanthus nivalis

„An după an, cohorte de «întreprinzători», profitând de așa zisă ”tradiție” și de ignoranța cumpărătorilor acestui ”simbol”, iau cu asalt tot mai puținele păduri din jurul orașelor și smulg fără discernământ orice exemplar vizibil de Galanthus. Majoritatea sunt luați cu tot cu rădăcină, făcând imposibilă înmulțirea lor în anii următori și nu este de mirare că specile de ghiocei sunt ”aproape amenințate” (near thereatened), ”vulnerabile” (vulnerable) sau chiar ”pe cale de dispariție” (critically endangered) în câteva dintre țările europene, așa cum se menționează pe Lista Roșie a speciilor periclitate”, scriu cei de la Ierburi Uitate.

„Cum anume îi punem în pericol? Dacă rupem tulpina cu floare, planta nu mai produce semințe. Fără semințe, nu se mai reproduce. Mai mult, planta mutilată ar putea rămâne cu mai puțini nutrienți în bulb și, astfel, cu mai puține șanse de supraviețuire la anul. Imaginează-ți că facem asta cu hectare

88

întregi, anual – asta e problema culesului excesiv”, a explicat Fenesi Annamária, biolog, pentru DOR.

Dacă totuși vrei să cumperi ghiocei, cere atestatul care arată că florile provin din grădini. Însă cel mai bine ar fi doar să-i admiri. De exemplu, poți face o excursie până în pădurea Babadag, Tulcea, care este cea mai mare rezervație de ghiocei din România, inclusă în situl Natura 2000.

* * *

Vinul de azi: Terre Nobili 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Denumirea DS Terre Nobili vine de la De Stefani, familia care de patru generații are acest brand și care produce vinuri de cea mai înalta calitate, în regiunea Veneto, Italia. Vinurile DS se caracterizează printr-un gust unic, ambalaj inedit și un foarte bun raport calitate-preț.

Recomandarea noastră, DS Terre Nobili, este un vin roșu rubiniu realizat din struguri Cabernet Sauvignon, Merlot și Raboso, cel din urmă un strugure local, specific zonei Veneto.

Aromele sale amintesc de zmeură, condimente și ciocolată.

Degustați acest vin la 16-18 grade Celsius, în diverse combinații culinare, cum ar fi carne pe grătar, friptură de miel, tochituri și brânzeturi maturate.

* * *

89

Aspecte din evoluția învățământului agricol în România, Marți, 02 Martie 2021 , Lumea Satului

Deși România a fost o țară preponderent agricolă, învățământul agricol a apărut mai târziu decât în țările din vestul Europei.

Prima școală agricolă apărută în 1789 la Sânicolaul Mare din inițiativa lui Cristofor Nacu urmărea să-și pregătească lucrători calificați pentru propria moșie.

Din 1828 au început să se introducă noțiuni de agricultură la gimnaziul Trei Ierarhi din Iași, unde se preda „economia pământească“.

În 1833 la Colegiul Sf. Sava din București s-a introdus un curs de agricultură.

În 1834 la Blaj se înființează o școală de viticultură și agricultură. În 1835 se organizează în Muntenia „Societatea de Agricultură a

României“ cu o fermă proprie la „Ciotăria Pantelimon“ și o școală de agricultură care nu a durat decât 6 luni.

În 1838 în școlile sătești se introduce „lucrarea pământului și economia casei“.

Învățământul agricol superior în Moldova a apărut la Academia Mihăileană în 1838, fiind predat de Leon Filipescu, iar din anul 1842 de Ion Ionescu de la Brad.

În 1853 ia ființă școala agricolă Pantelimon, care din 1869 se mută la Herăstrău și a evoluat până la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de azi.

90

În 1870-1871 iau ființă școlile agricole de la Galata-Iași și Balta Verde Craiova, cu o existență efemeră, elevii lor fiind transferați la Școala Centrală de Agricultură Herăstrău.

Prima legiferare a învățământului agricol în România a avut loc în 1883, în baza căreia se înființează:

o Școala agricolă Striharești, Slatina în 1883;o Școala agricolă Roman în 1885;o Școala agricolă Armășești, Ialomița în 1889.

În 1897 marele ministru al Învățământului Spiru Haret înființează o școală viticolă la Drăgășani, Vâlcea.

În 1909-1910, prin strădania preotului Teodor Bălășel se înființează o școală agricolă în chiliile Mănăstirii Morânglavu din satul Serbănești, comuna Stefănești, jud. Vâlcea. La inaugurarea acesteia a participat personal ministrul Spiru Haret. Tot datorită preotului Bălășel, care a insistat pe lângă marele istoric Nicolae Iorga, se construiește local nou de Școală agricolă în satul Petculești (Grădinari), județul Olt, în care sunt mutați elevii din mănăstire în 1927.

În 1928 are loc o reformă a învățământului agricol, menționând existența a:

două academii de înalte studii agronomice la București și Cluj; o secție de științe agricole la Universitatea Iași; o facultate de medicină veterinară; 4 școli medii agricole; 46 de școli inferioare de agricultură; 14 școli elementare de agricultură. Prin reforma învățământului din 1948 se reorganizează și

învățământul agricol astfel: 5 institute de învățământ agronomic superior; 69 de școli medii tehnice agricole; 49 de școli profesionale de 2-3 ani. În anul 1955 printr-o Hotărâre se înființează: 142 de școli profesionale agricole și silvice; 14 școli tehnice și tehnice de maiștri. În anul 1962 apare o nouă Hotărâre a Consiliului de Miniștri prin care

se înființează: 168 de școli tehnice cu durata de 4 ani; 174 de școli profesionale de mecanici agricoli; 5 școli tehnice de maiștri mecanici. Prin Legea nr. 2 din 1966 se înființează liceele de specialitate. În anul școlar 1967/68 funcționează 59 de licee agricole; În anul școlar 1975/76 funcționează 98 de licee agricole; În anul școlar 1977/78 funcționează 140 de licee agricole.

91

Liceele agricole aveau specializările: agronomie, horticultură, zootehnie, veterinară, protecția plantelor, îmbunătățiri funciare, cadastru și organizarea teritoriului, mecanică agricolă, contabilitate și merceologie.

După anul 1990 școlile profesionale au fost desființate, iar liceele agricole se numesc licee tehnologice cu foarte puține clase de agricultură.

În ultimul timp a fost o încercare a Ministerului Agriculturii de a selecta o parte din aceste licee, foste agricole, pentru a se ocupa de dotarea lor și ulterior acestea să asigure instruirea practică.

Deocamdată nu se simt măsurile respective.

Cel care notează aceste rânduri cunoaște din interior evoluția învățământului agricol deoarece a absolvit o școală agricolă, Facultatea de Agronomie și a lucrat 25 ani ca profesor și director în învățământul agricol preuniversitar. Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

* * *

NETagro lansează a II-a ediție a Concursului – “Punem Fermele în Mișcare!, Autor: Diana Vasilescu , 2 martie 2021 Începem primăvara în forță! NETagro lansează astăzi cea de-a doua ediție a Concursului “Punem Fermele în Mișcare!” – o campanie destinată fermierilor, prin care compania dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli nu numai cu soluții tehnologice optime, ci și cu premii atractive.

Și pentru că anul acesta NETagro aniversează 15 ani activitate, 15 ani de când susține agricultura românească, ne-am dorit să creștem și miza concursului pe măsura unui asemenea an.Astfel, cea de-a doua ediție a campaniei ”Punem Fermele în Mișcare” vine nu cu unul, ci cu 3 premii atractive!

92

✓ Premiul III – 1 Voucher ”Tehnologiile NETagro”, în valoare de 10.000 Ron✓ Premiul II – 1 autoturism Dacia Duster✓ Marele Premiu – 1 autoturism Ford Ranger

Campania “Punem Fermele în Mișcare!” a fost creată de NETagro pentru a veni în întâmpinarea fermierilor cu o soluție extrem de versatilă și eficientă, atât pentru cultura mare, cât și pentru culturile speciale. Este vorba despre biostimulatorul organic de origine naturală, pe bază de aminoacizi liberi și peptide SIAPTON 10L.

Mecanismul concursului este unul simplu: acumulați puncte NETagro pentru a completa talonul de participare până în data de 30.11.2021 și puteți intra în concurs pentru a câștiga, prin tragere la sorți, unul dintre cele 3 premii extrem de atractive. 1 punct NETagro se acordă la achiziționarea a 60 l (litri) de Siapton 10L (la ambalaj de 5 litri). Pentru a completa un talon sunt necesare 5 puncte. Perioada de desfășurare a concursului: 1 martie – 30 noiembrie 2021, iar Marea Extragere va avea loc pe 22 decembrie 2021.

Mai multe taloane, mai multe șanse de câștig!Cereţi talonul de participare de la reprezentantul NETagro din zona dumneavoastră!Citiți Regulamentul integral al concursului pe: www.netagro.ro

Cantitatea maximă de azot pe care fermierii o pot aplica pe hectar, martie 2, 2021 , agrimanet

Fermierii care încalcă regulile cu privire la folosirea îngrășămintelor chimice vor fi sancționați și nu vor putea să încaseze integral subvențiile agricole pe suprafață.

Fermele care nu efectuează studiul agrochimic pentru elaborarea planului de fertilizare a culturilor agricole trebuie să respecte standardele privind cantitatea maximă de îngrășăminte minerale cu azot (substanță activă) care poate fi aplicată pe terenul agricol, de 170 kg azot/ha, în mod fracționat, cu excepția pajiștilor permanente. Pe pajiștile permanente cu pante mai mici de 12%, cantitatea maximă de azot (substanță activă) este de 100 kg/ha, iar pe cele cu pante mai mari sau egale cu 12%, cantitatea maximă de azot este de 80 kg/ha.

În cazul fermelor care efectuează studii agrochimice, cantitatea de azot mineral (substanță activă) care poate fi aplicată pe terenul agricol este cea rezultată din aceste studii, conform planului de fertilizare.

93

În cazul fermelor care nu efectuează studii agrochimice, cantitatea de azot mineral (substanță activă) care poate fi aplicată pe terenul agricol este cea rezultată din planul de fertilizare simplificat întocmit de fermieri și aprobat de direcțiile pentru agricultură județene.

Standardele privind cantitatea maximă de îngrășăminte cu azot (substanță activă) care poate fi aplicată pe terenul agricol, în mod fracționat, nu includ cantitatea de azot provenită din aplicarea îngrășămintelor foliare pe culturile agricole.

Standarde privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenuri cu panta peste 12%:

Mai jos puteți descărca planul de fertilizare, modelul simplificat: Plan-fertilizare_model-simplificat Descarcă

Țara Morilor de Apă la #DrumuriAproape | TVR.RO | Marţi, 02 Martie 2021

A fost odată ca niciodată un tărâm binecuvântat, cu oameni harnici, pământuri roditoare și râuri înțesate de mori de toate felurile, care să macine recolta bogată și să dea materia primă pentru pâinea ori coleșa cea de toate zilele. Țara Morilor de Apă Apoi oamenii au început să plece din sate ori să se stingă, pământurile nici ele n-au mai dat atâta rod, iar morile s-au stins încet-încet și ele. Căci nu mai era cine să le îngrijească ori cine să macine. Și uite așa s-ar fi pierdut o parte din identitatea locului. Dacă nu s-ar fi găsit cineva să le pună din nou pe hartă. Au numărat moară cu moară, au săpat prin arhive ori prin memoria localnicilor, apoi au început să le aducă la viață.

94

https://youtu.be/ErSrz0QFRK8

Sunt voluntarii Asociației Acasă în Banat, care împreună cu Fundația Orange, și-au propus să repună pe hartă Țara Morilor de Apă. Pe Drumuri aproape i-am găsit la Pârvova, la ultima intervenție dintr-un șir lung și pe alocuri anevoios, din care au învățat mereu lucruri noi și mai ales nu s-au dat bătuți.

După Sasca, Gârnic și Șopotul Vechi, a venit rândul Pârvovei să își vadă morile repuse pe făgașul normal, gata să macine din nou. Și uite așa povestea morilor din Caraș Severin curge mai departe, iar moara de apă ar putea lesne deveni un brand al județului. E o poveste cu „va urma”.

* * *

* * *

95

96