ordinul dragonilor

116
Ordinul Dragonului De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare , căutare Simbolul Ordinului. Ordinul Dragonului (în latină Societas Draconistrarum) a fost un ordin militar asemănător Ordinului Templierilor , ce s-a instituit în zona centrală

Upload: velicusas-levantin

Post on 28-Apr-2015

101 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: ORDINUL DRAGONILOR

Ordinul DragonuluiDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Simbolul Ordinului.Ordinul Dragonului (în latină Societas Draconistrarum) a fost un ordin militar asemănător Ordinului Templierilor, ce s-a instituit în zona centrală a Europei. A fost creat de împăratul Sigismund de Luxemburg în anul 1408, în principal pentru a proteja creștinătatea de amenin ț area otomană .

Page 2: ORDINUL DRAGONILOR

Printre membrii acestui ordin cavaleresc s-a numărat și voievodul muntean Vlad al II-lea Dracul, acesta fiind înnobilat în 1431 la Nürenberg de către Sigismund de Luxemburg. La scurt timp însă, în 1436, numele lui a fost șters de pe lista cavalerilor. În anul 1432, la numai un an de la înnobilare, contrar statutului creștin al Ordinului care avea ca scop protejarea creștinătății de păgâni, în speță de amenin ț area otomană , Vlad i-a condus personal pe turcii care au asediat și incendiat Cetatea Severinului, fiind uciși toți cavalerii teutoni din cetate, și tot în 1432 în fruntea acelorași turci, folosindu-se prin viclenie de titlul de cavaler, a ordonat deschiderea porților Cetă ț ii Caransebe ș ului care, ascultând ordinul, va fi incendiată și jefuită de

Page 3: ORDINUL DRAGONILOR

aceiași turci conduși de Țepeș, la fel ca întregul sud al Transilvaniei.Cuprins

1 Deviza Ordinului 2 Simbolismul ș i heraldica

Dragonului 3 Fondarea ordinului 4 Membrii fondatori 5 Legături externe 6 Vezi ș i

Deviza Ordinului"Puterea Dragonului"Simbolismul și heraldica DragonuluiPatronii spirituali ai Dragonului sunt Sfântul Gheorghe, Sfântul Arhanghel Mihail și Sfânta Margareta. Dragonul Ordinului este reprezentat cu bucla cozii încolăcindu-se în jurul gâtului, simbolul puterii de sacrificare a propriei vieți.

Page 4: ORDINUL DRAGONILOR

Deși rămâne curios motivul alegerii imaginii Dragonului care în heraldica creștină tradițională este asociat puterii malefice învinse de Sfântul Gheorghe, Heraldica Ordinului Dragonului reprezintă simbolic sufletul unui cavaler dându-și viața pentru a salva un alt suflet, în imaginea forței impresionante pe care o oferă în jertfa de sine. Pe medalia de luptă, Dragonul este de culoare verde; bucla cozii încolăcită în jurul gâtului este de culoare verde aurie; pe spatele Dragonului, pe o bandă albă, simbol al sângelui scurs în jertfirea de sine, este trasată o cruce roșie asemănătoare steagului alb cruciat al victoriei lui Cristos asupra morții după Înviere; deasupra Dragonului este înfățișată o altă Cruce, aurie, înconjurată

Page 5: ORDINUL DRAGONILOR

de flăcări, Cruce pe care sunt scrise cuvintele: Q[UAM] Misericors EST DEUS Iustus PATIENT. Pentru primii 24 Cavaleri din primul Cerc, Dragonul este înfățișat sub simbolul Crucii înflăcărate, în vreme ce pentru ceilalți Cavaleri, Dragonul este reprezentat fără Crucea inscripționată în latină.Fondarea ordinului

O ș a medievală cu simbolul Ordinului expusă în colecția de armuri din VienaLa 12 Decembrie 1408 este instituit în numele lui Isus Cristos, Ordinul religios

Page 6: ORDINUL DRAGONILOR

cavaleresc al Dragonului care numără în Primul cerc un număr fix de 24 de cavaleri. Sigismund de Luxemburg va fi Maestru magnificus, fiind la rândul lui înconjurat de un număr de cinci cavaleri consilieri care vor purta gradul de mareșali. Al Doilea cerc, cel al scutierilor cavalerilor din Primul cerc, nu are un număr fix de cavaleri. Întreaga suprafață geografică a regatului Ungariei va fi împărțită simbolic în "cercuri" de apărare asemănătoare imaginii heraldice a Ordinului Dragonului, cetatea Severinului și banatul adiacent făcând parte din primul cerc cruciat de apărare, adică cel mai expus atacurilor. Dintre Banii Severinului care au făcut parte dintre Cavalerii Ordinului pot fi amintiți unii dintre cei mai buni generali ai

Page 7: ORDINUL DRAGONILOR

regelui Sigismund: Nicolae Perényi, Pipo de Ozora și Tallóci Francisc.Alianța frăției cavalerești a membrilor Ordinului era coordonată de reguli stricte. În momentul morții unui cavaler din Primul cerc, rangul lui este înlocuit de un altul. Proba virtuților de admitere în Primul cerc durează un an. La funeraliile unui cavaler din Primul cerc erau prezenți restul membrilor rămași. În fiecare zi de Vineri, membrii Ordinului purtau un veșmânt de culoare cernită în amintirea patimilor lui Isus. Spiritul solidarității și arborarea Semnelor heraldice ale Ordinului erau o normă permanentă obligatorie. Cel care omitea expunerea semnelor Ordinului era pasibil de o amendă. In spiritul timpului, Ordinul urmărește întărirea pământească

Page 8: ORDINUL DRAGONILOR

a Bisericii lui Cristos sub aripa protectoare a religiei creștine care poartă cruciadă împotriva dușmanilor externi și interni. Pe plan temporal, obiectivul principal al Ordinului este lupta împotriva turcilor și a ereziei husite precum și (nemărturisit) întărirea autorității regale împotriva veleităților de autonomie a magnaților maghiari și a vasalilor Coroanei cât și limitarea puterii politice a călugărilor.Chiar daca obiectivul Ordinului era de natură religioasă, în mod egal el va influența deciziile diplomatice, militare, politce și juridice ale statelor Europei Centrale și din Balcani. In general, în vederea obținerii creșterii autorității centrale a Coroanei împotriva marilor magnați maghiari, Sigismund va urmări

Page 9: ORDINUL DRAGONILOR

în politica internă, promovarea în rangul cavalerilor Ordinului dragonului a unui număr cât mai mare din rândurile micii nobilimi. Deși clerul nu a facut parte din rândul cavalerilor Ordinului, era reprezentat în Consiliul Mareșalilor așa cum o devedește Episopul de Zagreb, Eberhard de Lorraine, care este și unul dintre fondatorii Dragonului.Primul Maestru al Ordinului este Baronul Mihail Garai. În scurt timp printre cavaleri sunt nobili saxoni, unguri, polonezi, italieni, cehi, sârbi și valahi (Vlad al II-lea Dracul). În rândurile sale s-au numărat atât laici, cât și elite are ierarhiei bisericești. În 1408, numărul cavalerilor era 61 iar în 1437, numărul cavalerilor ajunsese la 97. Ierarhia membrilor Ordinului Dragonului era

Page 10: ORDINUL DRAGONILOR

stabilită în funcție de capacitatea cavalerilor de a echipa un oștean care să lupte în spiritul Ordinului. 400 de oșteni echipați de un nobil formau un Banderium care deja cu 100 de soldați putea fi condus în luptă cu un steag și un blazon personal. La nivel de Banderium, nobilii primeau un ajutor financiar regal suplimentar în bani sau în uncii de sare. Un Banderium era plătit de Coroană cu 300 de fiorini ceea ce nu era foarte mult dat fiind că armura completă a unui cavaler costa 50 de fiorini iar casca 20. Batalionul de cavaleri de profesie militară era cel care alimenta Trezoreria regală cu reveniturile a 12000 de sate de șerbi. Forța financiară și militară Ordinului Dragonului aparținea exclusiv nobililor, regele Sigismund, Alteță

Page 11: ORDINUL DRAGONILOR

Serenissimă, fiind capabil să echipeze singur 4000 de arcași.În anii 1415-1417, Nicolae Csáki, cavaler al Ordinului din Transilvania, echipa 900 de pedeștrași. Pippo Spano 1200. Ordinul Dragonului a reușit să echipeze între 15.000-20.000 de oșteni, dintre care 10.000 erau arcași. În ciuda caracterului cosmopolit al membrilor Ordinului, magnații maghiari au încercat constant să limiteze influența cavalerilor nemaghiari. Prin medierea Ordinului, Sigismund va combate energic opozanții politicii sale personale. Problema de ordin militar al Ordinului era tensiunea între proporția pedestrașilor mercenari, alcătuită îndeosebi din oșteni saxoni, cehi, sârbi sau polonezi și nucleul arcașilor maghiari.

Page 12: ORDINUL DRAGONILOR

Membrii fondatori1. Sigismund de Luxemburg 2. Eberhard de Lorraine , Episcop de

Zagreb3. Ș tefan Lazarevici al Serbiei4. Alfons al Aragonului ș i al

Neapolelui5. Ladislau al II-lea Iagelon 6. Vytautas cel Mare 7. Ernest de Austria 8. Cristof al III-lea al Danemarcei9. Pippo Spano 10. Perényi Emeric , Cancelar al

Universității din Praga

Demografie

Page 13: ORDINUL DRAGONILOR

La recensământul din anul 2002 avea o populație de 104.557 locuitori însă la 01.01.2010 avea o populație de 108.246 locuitori.[1] Sub profil confesional, majoritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă (103.049 locuitori). Urmează religia romano-catolică cu 445. Alte religii, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

Geografie

Este așezat în partea vestică a Olteniei, coordonatele sale fiind 22° 33' longitudine estică și 44° 38' latitudine nordică. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniței, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, 113 km

Page 14: ORDINUL DRAGONILOR

vest de Craiova și 353 km vest de București.Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai înalt, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este de 48,75 metri fata de nivelul marii.Severinul se află într-o zonă de climă temperat-continentală cu influențe submediteraneene, cu veri însorite și ierni blânde,[necesită citare] care oferă condiții pentru dezvoltarea unor vegetații specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul sau arborii exotici: magnolia, nucul caucazian, Ginkgo biloba — cea mai veche specie de pe glob.

Istoric

Perioada preistorică și antică

Page 15: ORDINUL DRAGONILOR

Ruinele Castrului roman

Cercetǎrile arheologice realizate de specialiști în istorie de la Universitatea Edinburgh și de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din București au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei (cartier al Severinului actual), urme umane din perioada Paleoliticului. Inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieții omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și

Page 16: ORDINUL DRAGONILOR

vânator la o civilizație sedentarizată modernă. Au fost descoperite peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 (î.C). O altă descoperire importantă a fost cea a unui Homo Sapiens în vârsta de 8000 de ani (î.C). Primele săpături pe șantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de istoricul Vasile Boroneanț, începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă vechimea aproximativă de circa 8000 de ani. Ulterior, pe locul Severinului de astăzi s-a aflat în antichitate castrul roman Drobeta. Făcând parte din limesul roman dunărean, distrugerea castrului de la

Page 17: ORDINUL DRAGONILOR

Drobeta a survenit în prima jumătate a sec. al V-lea, în contextul invaziilor barbare și prăbușirii Imperiului Roman de Apus.

Articol principal: Castrul roman

Drobeta.

Podul lui Apolodor din Damasc

Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc în avalul Severinului de astăzi deoarece apele Dunării se calmau după ieșirea din defileul Cazanelor (Porțile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru

Page 18: ORDINUL DRAGONILOR

susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius (LXVIII, 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în înălțime și 12 în lățime, căt să permită trecerea, ca pe uscat, a unei legiuni cavaliere în marș. La cele două capete ale Podului, sudic (Pontes) și nordic (Drobeta), au fost construite arcuri de triumf, porți monumentale, expresie a măreției și puterii romane imperiale. O altă descriere a construcției podului a fost făcută de Procopius din Cezareea în lucrarea De aedificis (IV, 6). Pentru a putea pune

Page 19: ORDINUL DRAGONILOR

bazele pilaștrilor romanii au deviat parțial cursul Dunării folosind albia unui afluent sudic care poate fi văzut încă și azi, în Serbia, la est de orașul Cladova. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicați pe uscat. Pentru construcția celorlalți s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate și sisteme de pompe. Apolodor din Damasc a folosit baza a 20 de stâlpi din piatră, aflați la o distanță de circa 50 de metri unul de altul, aceștia fiind legați prin arcade arcuite impetuos din lemn din stejar. Picioarele din apele fluviului erau formate tot din blocuri din piatră cioplite, ascuțite în amonte și in aval, în formă de carouri, pentru a facilita trecerea curentului puternic al apelor Dunării.Dio Cassius consideră că Împăratul Hadrianus (117-138) este responsabil de

Page 20: ORDINUL DRAGONILOR

distrugerea parțială a podului pentru a proteja sudul Dunării de invazia triburilor roxolane și lazighe. Distrugerea totală a podului este însă legată de părăsirea definitivă a Daciei (271 d.C), chiar dacă castrul propriu-zis nu este abandonat de legiunile romane pentru încă 300 de ani.În timpul Renașterii, când interesul pentru operele de geniu ale Antichității erau o pasiune în Occident, regele Francisc I al Franței, a cerut permisiunea Sultanului Soliman Magnificul (care va distruge Cetatea Severinului) să-i permită demolarea unui pilon al podului pentru a afla secretul compoziției cimentului folosit.Ruinele podului au fost studiate amănunțit în perioada modernă în 1689 de către ofițerul de geniu austriac Luigi

Page 21: ORDINUL DRAGONILOR

Ferdinando, conte de Marsigli, care, ținând seama de expansiunea Imperiului Habsburgic, dorea (fără sa reușească) construirea unui alt pod alături de rămășițele podului lui Traian.

Termele Drobetei

Sunt cele mai complicate instalații termale din Dacia Inferioară. Astăzi, se păstrează mai puțin de jumătate din ruinele termelor. Se pare că au fost utilizate atât de soldații ce staționau în Castrul Drobeta, cât și de populația civilă. Au fost construite de soldați ai Leg. V Macedonica o dată cu castrul, iar la începutul secolului al III-lea au fost refăcute și „modernizate” de un detașament al Cohortei I Sagittariorum, condus de Aurelius Mercurius, magister

Page 22: ORDINUL DRAGONILOR

in Figlinis (maistru cărămidar). Pe lângă dotările obișnuite ale unor terme, cum ar fi camera de foc (PRAEFURNIUM), camera de aburi (LACONICUM), sala de baie (CALDARIUM), camera de apă rece (FRIGIDARIUM) și altele, în partea de nord se găseau săli de lectură și un spațiu pentru exerciții și întreceri sportive, PALESTRA.

Amfiteatrul roman

La 5 Noiembrie 2010, alături de castru, au fost descoperite ruinele amfiteatrului roman. Amfiteatrul este sculptat pe Columna lui Traian. Arheologii îl căutau de mai bine de 100 de ani. Specialiștii înclinau chiar să considere amfiteatrul Drobetei o fantezie a celebrului arhitect Apolodor din Damasc. Amfiteatrul, de

Page 23: ORDINUL DRAGONILOR

formă ovală, are o deschidere de 36 de metri, însă săpăturile nefiind încă terminate, deocamdată nu poate spune cu certitudine dimensiunile reale. Este posibil ca acest amfiteatru să fie unul dintre cele mai mari de pe teritoriul Daciei, la ora actuală existând doar trei pe teritoriul României.

Viața religioasă

Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138 d.C), Castrul Drobetei (14.000 de locuitori, este ridicat la rangul de Municipiu

Page 24: ORDINUL DRAGONILOR

(Municipium Publium Aelium Hadrianum Drobetense), iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus (193-211 d.C), în anul 193 d.C., este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Colonia Drobetei era întinsă pe o suprafață de 60 de hectare și avea o populație de aproximativ 40.000 de locuitori. Împărații romani, chiar și în timpul abandonării Daciei, au continuat sa refacă și să întrețină unele cetăți importante de la nord de Dunăre, precum Drobeta.În Templul principal din Drobeta, la începutul celui de-al doilea război dacic (105 - 106 d.C) este menționată libația (jertfa) celebrată de Împăratul Traian, o jertfă care încă astăzi, istoricii, nu pot preciza sigur scopul religios: consacrarea

Page 25: ORDINUL DRAGONILOR

podului construit peste Dunăre, mulțumire pentru respingerea unui atac dacic împotriva castrului, o binecuvântare pentru familia imperială, fie o jertfă în onoarea zeiței Virtuții și a Onoarei. Libația (jertfa) implica sacrificarea a trei animale masculine, un porc, un berbec și un taur care erau purtați în procesiune sacră în locul unde credincioșii voiau sa fie purificați. (Cato, R.R. 141 ; Varro, R.R. II, 1, 10 ; Liv. I, 44 ; Tac. Ann. VI, 37 ; Hist. IV, 53).Înainte de retragerea autorității civile romane din Dacia (271 d.C.), creștinismul, având adepți răspândiți în toate coloniile imperiului roman, era incă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate in perioada Impăratului Gordian al III-lea (238-244

Page 26: ORDINUL DRAGONILOR

d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde in Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) a lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus in Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al Cerului și al Furtunei [I(ovi) O (ptimo) M (aximo) S(abazio) ]). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a Campestris, pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C.¹La mijlocul sec. al III-lea, în perioada domniei împăratului Filip "Arabul" sau Gallienus, sunt reconstruiete termele și castrul, care suferiseră distrugeri în urma

Page 27: ORDINUL DRAGONILOR

invaziei carpice în anii 245-247. Datorită schimbării tacticilor militare, sunt operate schimbări de apărare si de arhitectură la turnurile principale ale Drobetei, adică porți și spațiu intraportal diferite de anii anteriori. Interiorul castrului antic al Drobetei, este înlocuit cu edificii care, o datată cu preodomininanța religiei creștine, reproduc forma unui edificiu basilical grec, cu trei nave. Cele 78 de camere ale Castrului erau distribuite astfel: 42 în praetentura și 36 în raetentura fiind utilizate pentru găzduirea celor două unități menționate de Notitia Dignitatum (XLII,16; XLII,24), cuneus equitum Dalmatarum Divitensium și respectiv Format:Auxilium primorum Daciscorum

Page 28: ORDINUL DRAGONILOR

Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a căpătat-o organizarea spațiului intern în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui).Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma

Page 29: ORDINUL DRAGONILOR

săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic, sunt datate în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian;

Reînflorirea vieții urbane

Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva Țaratului Bulgar de Vidin, în vecinătatea ruinelor castrului roman al Drobetei.[2] Biserica latinǎ din incinta cetǎții medievale a fost pusă sub patronajul sfântului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele așezării. Cetatea Severinului, clădită de regele maghiar Ladislau I (1040-1095) ca fortăreață împotriva

Page 30: ORDINUL DRAGONILOR

pecenegilor și cumanilor prezenți în regiune, va fi pricina unor revendicări permanente și a unui șir de războaie frecvente între coroana maghiară, bulgari și voievozii din Muntenia, începând cu Litovoi, Bărbat, și Basarab I. Într-o primă perioadă, cetatea Severinului este un obiectiv de dispută politică, economică și religioasǎ între principi creștini. Ulterior, atât pentru Țara Românescă cât și pentru Coroana Maghiară, cetatea Severinului devine un bastion de apărare împotriva expansiunii Imperiului Otoman. Cetatea medievală a Severinului, în perioada maximă a zidirii sale, număra șase turnuri de apărare fiind înconjurată cu două valuri concentrice de piatră și un șanț adânc de apă. Responsabilii apărării Cetății Severinului vor purta numele de Bani de Severin. În anul 1383 este atestat

Page 31: ORDINUL DRAGONILOR

primul episcop latin, Gregorius, intitulat "episcop de Severin și al părților de dincoace de munți".[3]

Situația politică și regioasă

Prin convertirea lui Ioniță Caloian (1197-1207) la Biserica Latină și prin înființarea Imperiului latin de Constantinopol după cucerirea părții europene a Imperiului Bizantin de cruciați în 1204, mai toată Peninsula balcanică împreună cu regiunea Munteniei erau sub influența politică și spirituală papală. Pe când în mai tot sud-estul Europei Biserica Latină părea să-și fi întemeiat o dominație durabilă, în 1232 Ioan Asan al II-lea (1218-1241), întorcându-se la Biserica Greacă din motive politice, schimbă situația și implicit destinele Cetății Severinului.

Page 32: ORDINUL DRAGONILOR

Urmare a acestui fapt, nu numai Bulgaria și Valahia fuseseră pierdute de Roma, dar reconvertirea politică și confesională a lui loan Asan al II-lea amenința depotrivă stabilitatea Imperiului Latin de Constantinopol și implicit autoritatea Regatului Maghiar în regiunea Severinului. Rivalitatea cu Imperiul Latin de Constantinopol pe de o parte și cu regii Ungariei, Andrei al II-lea (1205–1235) și Bela al IV-lea, pe de altă parte, l-a determinat pe Ioan Asan al II-lea să încheie, în anul 1235, o alianță cu despotul de Niceea, condus de Ioan III Duca Vatațes, împotriva Latinilor din Constantinopol și implicit împotriva autorității pontificale dela Roma. Despărțirea Țaratului Valaho-Bulgar de Biserica Latină a însemnat o lovitură dată autorității spirituale a Romei în regiune.

Page 33: ORDINUL DRAGONILOR

Cum în răsărit Gingis Han învinsese deja cumanii și rușii de pe Volga în 1223, ajungând cu oștenii săi până la Nistru, cumanii din Moldova au cerut ajutor Regatului Maghiar care, prin medierea Episcopiei de Esztergom, îi vor converti la creștinism, creându-le, în 1227, episcopiile latine dela Siret și Milcov. Ioan Asan al II-lea, schimbându-și între timp, confesiunea în ortodoxie, declară cumanii aderenți la Biserica Latină ca schismatici. Adeziunea lor la confesiunea Coroanei maghiare (Biserica Latină), a fost interpretată ca o declarație de război cu atât mai mult cu cât, în 1230, ungurii (Catolici) au atacat cetatea Vidinului, fără nici un succes. În acest context, încercand să rupă alianța dintre cumanii ( catolici) din regiunea Olteniei și țaratul valaho-bulgar al Asaneștilor (ortodox),

Page 34: ORDINUL DRAGONILOR

regele Andrei al II-lea creează un cap de pod, transformând în anul 1233 fortăreața Severinului (clădită de Ladislau I) în Cetate. Astfel ia naștere Banatul de Severin, ca Marcă de graniță, sistem defensiv și în același timp ofensiv, organizat incă din 1228, regiune înființată la hotarele Imperiului româno-bulgar[necesită citare] pentru paza graniței Regatului Maghiar și restabilirea influenței Bisericii Latine în regiune.

Banatul Severinului

Banatul severinului, Banatus Zewriniensis, "Terra Zeurino" sau "Țara Severinului", cuprindea Carașul cu o fâșie din Ardeal, țara Hațegului, ținutul Amlașului și o parte limitrofă din Oltenia (Mehedinți, o parte din Gorj și din Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi

Page 35: ORDINUL DRAGONILOR

ale munților) de la Dunăre până la Olt. Primul Ban de Severin, Luca, este menționat în 1233, în timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205–1235). Anul 1233 – în rezonanță cu anul 1833 când noul oraș modern a fost înregistrat – poate fi considerat ca dată de naștere oficială a cetății. După Luca se cunoaște numele altui ban maghiar de Severin, Ștefan. Numit de Regele Bela al IV-lea (1235–1270), funcția sa va fi preluată de Ioan. Ca urmare a organizării teritoriale în banie și cum noua cetate a Severinului conform unui document pontifical din 1234 atrage într-un scurt timp în regiune un număr considerabil de cumani, valahi, maghiari și saxoni deopotrivă, și implicit, un amestec confesional grec și latin, pentru prima oară, Bela al IV solicită Papei Grigorie al IX-lea în 1238

Page 36: ORDINUL DRAGONILOR

inființarea unei Episcopii latine a Severinului care însă va fi instituită abia în 1382. În anul 1238 Papa Grigorie al IX-lea îl excomunică pe Ioan Asan al II-lea și îl cheamă pe regele Ungariei să întreprindă o expediție cruciată împotriva «schismaticului» Asan, iar țara ce o va cuceri de la el să fie unită cu Regatul Maghiar.Anul 1241 este un an teribil pentru Severin din cauza invaziei tătarilor care până în 1242 incendiază și despopulează regiunea. Reorganizând zona distrusă de pustiirea mongolă, Bela al IV-lea încredințează regiunea Severinului guvernării lui Litovoi. Anul 1247 aduce deopotrivă recunoașterea importanței rolului militar și economic al populației valahe din regiune. Înaintea cumanilor, valahii severineni sunt înregistrați în

Page 37: ORDINUL DRAGONILOR

arhivele Coroanei maghiare ai anilor 1256, 1262, și 1293, ca principalii contribuabili în constituirea zonei de apărare dunărene. Tot în 1247, printr-o diplomă, regele Bela al IV-lea îi aduce în regiune pe cavalerii ioaniți, dându-le reședința de misiune religioasă. Această diplomă din 1247 în care este numit Banul de Severin, este totodată și primul document în care regele Ungariei poartă titlul de rege al Bulgariei. Raportul dintre acest titlu și donația facută de Belà al IV-lea cavalerilor călugari ai Ordinului "Sf Ioan" de Ierusalim (din 1247 apoi reconfirmată de Papa Inocențiu al IV-lea în 1248), și înființarea Banatului de Severin este în strânsă legătură cu șirul de războaie permanent pentru stăpânirea Cetății și a regiunii severinului. Conceput ca o Marcă de graniță a regatului

Page 38: ORDINUL DRAGONILOR

maghiar, Banatul de Severin avea drept scop apărarea, consolidarea și extinderea autorității coroanei maghiare la sud de Dunăre. În timpul războiului lui Bela al IV-lea cu Ottokar al II-lea al Boemiei din 1260, bulgarii sub conducerea țarului Constantin I Assan (1257-1277), și bizantinii conduși de Împăratul Mihail Paleologul (1259-1282), vor trece Dunărea și vor ocupa cetatea și Banatul de Severin până când magistrul Laurențiu, fiind numit Ban, recucerește cetatea și regiunea care sunt restituite Ungariei. Cavalerii ioaniți, a căror îndatorire era să apere regiunea și cetatea, se vede că părăsiseră cetatea fie în timpul atacului bulgar, fie mai înainte. În 1268 Banul Alexandru, împreună cu garnizoana Cetății, participă la mai multe

Page 39: ORDINUL DRAGONILOR

războaie victorioase împotriva bulgarilor și bizantinilor.Cetatea Severinului are o istorie particulară în raport cu alte cetăți din spațiul carpatic. Rolul și importanța sa a fost preponderent militar, comerțul aducător de bunăstare fiind dificil din pricina poziției geografice și a faptului că au stăpânit-o într-o succesiune permanentă, când regii maghiari, când voivozii din Muntenia. La fel era și cu cele trei biserici medievale existente care o dată cu schimbarea stăpânitorilor, își schimbau închinarea confesională devenind Latine sau Ortodoxe în funcție de momentul respectiv. În 1301 este pomenit Ban de Severin Teodor Voitici care împreună cu fiul său Ioan, profitând de stingerea dinastiei Arpadiene, cu ajutorul despotului de Vidin, Mihail

Page 40: ORDINUL DRAGONILOR

Șișman, refuză autoritatea noului suveran Carol Robert de Anjou. Până în 1330 Severinul rămâne în stăpânire munteană. Pentru Cetatea Severinului a murit Litovoi în 1272, când refuză să mai fie vasal Regelui Ladislau al IV-lea, zis "Cumanul". Basarab I pierde cetatea Severinului în septembrie 1330, recucerind-o din nou după victoria dela Posada în același an. Este randul lui Vladislav Basarab (1364-1372) să fie numit Ban de Severin până când refuzând să mai fie vasal al regelui Ludovic I de Anjou (1342-1382), Cetatea Severinului trece din nou sub stapânire maghiară în 1365 când Bulgaria, condusă de cumnatul lui Vladislav, Sracimir, este învinsă într-un nou război în urma căreia in anul 1365 este înființat Banatul bulgăresc. Vladislav este între timp iertat

Page 41: ORDINUL DRAGONILOR

de Ludovic I de Anjou și în 1368 primește din nou titlul de Ban al Cetății Severinului. În timpul stăpânirii muntene este înființată vremelnic Mitropolia ortodoxă a Severinului, având ca mitropolit pe Antim Critopolos (1370), mitropolie care în 1375, va fi mutată la Strehaia, ajungând în cele din urmă la Râmnicul (Vâlcea) unde va ființa cu numele de Episcopia Râmnicului și Noului Severin. În 1373, în timpul regelui Ludovic I, Severinul trece din nou în stăpânirea coroanei maghiare. Între 1376 și 1377 Severinul reintră în stăpânire munteană pentru ca în 1378 Regatul maghiar să fie din nou în posesia cetății.

Episcopia latină a Severinului

Page 42: ORDINUL DRAGONILOR

Provincia mitropolitană de Kalocsa la

începutul sec. XX. Pe hartă sunt marcate

ca desființate episcopiile catolice de

Argeș și de Severin, foste sufragane ale

Arhiepiscopiei de Kalocsa

Între timp, în 1382, este înființată Episcopia latină a Severinului care va dăinui cu întreruperi până în 1502. La fel

Page 43: ORDINUL DRAGONILOR

ca și Episcopia Catolică a Argeșului, Episcopia Catolică a Severinului a fost sufragană (aflată sub jurisdicția) Arhiepiscopiei de Kalocsa, ea însăși sub obediență papală directă. (În Ungaria medievală de începuturi erau două arhidieceze istorice: Kalocsa și Esztergom – (în rivalitate). În Cetatea Severinului cele douǎ biserici (cea din ruinele castrului Drobetei și cea din cetatea medievală), și în plus, cea de a treia (în modesta capelă cimitirului din acele timpuri) au slujit în activitate misionară a călugărilor dominicani, franciscani și ioaniți. Până la fondarea politică a Valahiei a fost așadar Arhiepiscopia de Kalocsa cea care a dirijat activitatea misionară de încreștinare din ținutul Severinului printre cumani și olteni, și la sud de

Page 44: ORDINUL DRAGONILOR

Dunăre spre bulgarii bogomili. Până la stabilirea definitivă a confesiunii ortodoxe a domnilor munteni, în Banatul de Severin și întreaga regiune situată la Sud de Dunăre, religia și activitatea misionară era dirijată în majoritate de la Roma (via Kalocsa), iar politica de la Esztergom (care nu era mereu în acord cu Roma). Misionarii franciscani erau prezenți în regiune deja înaintea fondării Cetății Severinului, având biserica în incinta ruinelor castrulul roman al Drobetei. La scurt timp li se vor alătura călugării dominicani, biserica lor aflându-se intre zidurile Cetății. Episcopia latină a Severinului numără o listă de 12 episcopi:

1. Gregorius (1382) OP ;2. Lucas Ioannis OFM (1390–1394);3. Franciscus OFM (1394–1398);

Page 45: ORDINUL DRAGONILOR

4. Nicolaus Demetrios (1399);5. Iacobus de Cavallis (1412) ;6. Lucas (1431);7. Dionysius (?);8. Dominicus (1437);9. Benedictus (1439);10. Stephanus OSB (1447);11. Stephanus (1499);12. Gregorius Thakaro (1500–1502).

Primul Episcop catolic al Severinului, Grigore, este un călugăr dominican (Ordinul fraților predicatori - Ordo fratrum predicatorum - OP). Al doilea și al treilea episcop catolic severinean, Luca și respectiv, Francisc, aparțin ordinului călugărilor franciscani (Ordo fratrum minorum - OFM). În evul mediu severinean, în regiunea Cetății, erau două biserici și o capelă (toate trei latine la origine). Cimitirul, împreună cu capela

Page 46: ORDINUL DRAGONILOR

medievală a Severinului, sunt situate în ceea ce astăzi a mai rămas din grădina Liceului "Traian" (situată între Castrul roman Drobeta și Cetatea Severinului). Ruinele bisericii latine, devenită catedrală, se află în incinta Cetății Severinului iar urmele primei biserici latine sunt în grădina Muzeului "Porțile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe a) Severinului", ruine care, de fapt, sunt la origine o biserică catolică franciscană, zidită inițial în stil romanic și modificată ulterior în stil gotic.

Severinul în cruciada antiotomană

Mircea cel Bătrân a purtat și el titlul de Ban de Severin, iar în anul 1406, în fața pericolului otoman, încheie un tratat de alianță cu Sigismund I de Luxemburg

Page 47: ORDINUL DRAGONILOR

(1387-1437) chiar în cetatea Severinului. În 1417 Sultanul Mohamed I, (1413-1421), ocupă Severinul luând prizonieri trei din fiii lui Mircea care se vede obligat sa ceară pace plătind tribut. În noiembrie 1419 Sigismund recucerește cetatea cu ajutorul fiului lui Mircea, Mihail I (1418-1420). În 1408, Sigismund îl numește Ban de Severin pe renumitul Filippo Buondelmonti degli Scolari, cunoscut cu numele de Pipo di Ozora, cavaler ca și Vlad Țepeș al Ordinului Dragonului. În 1427, Murad al II-lea cucerește și incendiază cetatea. În 1429 Sigismund cere ajutorul Ordinului cavalerilor Teutoni. Sub conducerea lui Nicolae Radwitz, care este înobilat baron și numit Ban de Severin, cavalerii teutoni preiau apărarea cetății și a Banatului de Severin. În acest răstimp, toate cetățile

Page 48: ORDINUL DRAGONILOR

începând cu Severin, Orșova, Golubăț și până la Belgrad, sunt reântărite. În 1430-1431, alături de cavalerii teutoni, în cetatea Severinului sunt prezenți 200 de oșteni și 40 arbaletieri. În 1432 este consemnată uciderea cavalerilor teutoni din cetate de către turci conduși de Vlad Țepeș. În 1436 cetatea reintră în posesiune maghiară sub apărarea Banului Ladislau. Între 1438–1439, sub stăpânirea lui Albert I de Habsburg, (1438-1439), Severinul este apărat din nou de atacurile turcilor în persoana Banului Francisc Talloci (cavaler al Ordinului Dragonului). Din anul 1439 până în 1445, Iancu de Hunedoara este numit Ban de Severin de către regele Ladislau al VI-lea Iagelon (1439-1444). Între 18 și 22 septembrie 1444, Severinul sprijină trecerea unei părți ale armatelor

Page 49: ORDINUL DRAGONILOR

cruciate la sud de Dunăre, în vederea atacării Varnei.În timpul domniei lui Ladislau al VII-lea (1444-1457) și a lui Matei Corvin (1458-1490), urmează o perioadă în care printre Banii Cetății Severinului sunt nobili maghiarizați și catolicizați de origină română: Mihail de Cerna care a avut o continuitate de opt ani în funcție, între 1446 și 1454, fiind dublat în 1449 de vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad. Cetatea

Page 50: ORDINUL DRAGONILOR

Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani în istoria Severinului atâtor personaje importante din istoria europeeană, nu este o simplă titulatură onorifică ci subliniază rolul militar și politic de excepție în apărarea granițelor dunărene. Pe lângă autoritate, titlu de cavaler al Ordinului Dragonului, titlul de Ban de Severin a oferit și o serie de avantaje materiale, în primul rând prin sumele cu care demnitatea era remunerată. Din informații datând din anii 1494-1495, se știe că Banii Severinului Petru Vistier de Măcicaș și Iacob de Gârliște au încasat 4000 de florini, o sumă mai mică decât cea a Banului de Belgrad, dar mai mare decât cea a omologului de Sabăț.

Page 51: ORDINUL DRAGONILOR

La începutul anului 1492 Banul Filip, ajutat de fratele său George îi invinge pe turci care începuseră să invadaze Banatul de Severin. Amândoi vor pleca la Buda, unde avea loc adunarea generală regală, întrunită pentru a lua măsuri de apărare împotriva turcilor. Banul Filip de Severin moare pe drum spre Buda, astfel că fratele său, George, prezintă în luna Aprilie a anului 1493, situația grea în care se găsea Cetatea și Banatul Severinului. Sultanul Baiazid al II-lea (1481-1512) ordonă pașei din Vidin să asedieze și să cucerească cât mai grabnic cetatea Severinului, în anul următor. Severinul este despresurat de Pavel Chinezu care eliberează cetatea din mâinile turcilor. În 1501 Banul Petru Măcicaș ajutat de un alt viitor Ban de Severin, Iacob de Gârlești (Gârliște)

Page 52: ORDINUL DRAGONILOR

aflând că turcii se pregătesc să atace Muntenia, trec Dunărea într-o campanie militară victorioasă ce străbate zona Cladovei, Vidinului și Nicopolului. În 1506, Banul Iacob de Gârliște participă cu garnizoana severineană la înăbușirea răscoalei secuilor la Toplița Lutița. În anul 1519, Ludovic al II-lea Iagelon (1516-1526), prin mijlocirea Banului de Severin, Barnabas Bélai, încheie un tratat de pace pentru trei ani cu sultanul Soliman I Magnificul (1494-1566) care, printre altele, se obligă să nu mai atace Severinul, Timișoara și alte cetăți de graniță. Fără să reușească, sub Soliman turcii asediază din nou Cetatea Severinului în 1521, aceasta fiinde apărată de Banul Nicoale de Gârliște.După moartea lui Matei Corvin, Ladislau al VIII-lea Iagelon (1490-1516) (un rege

Page 53: ORDINUL DRAGONILOR

cu o autoritate slabă) și tânărul său urmaș Ludovic al II-lea, nu mai reușesc să acorde aceeași atenție cetății Severinului precum predecesorii lor, deoarece Ungaria traversează o perioadă de criză, nobilii maghiari, în lupte facționale, fiind mai interesați în creșterea autorității lor personale decât de respingerea pericolului otoman de pe Dunăre. Dată fiind responsabilitatea și riscurile mari, mulți nobili refuză să primească funcția de Ban al Severinului, deși solda ajunsese la 6.000 de florini. În 1521 turcii cuceresc Belgradul. Orșova este pierdută în 1522. Acest context creează o situație dificilă pentru Cetatea Severinului. În lunile mai și iunie 1524, au loc mai multe atacuri otomane care eșuează. După un asediu sistematic, început la jumătatea lunii septembrie,

Page 54: ORDINUL DRAGONILOR

turcii, conduși de Soliman Magnificul și de Ali Beg (un sârb convertit la islam), cuceresc și distrug parțial cetatea în luna octombrie. Cucerirea a fost posibilă și din cauza garnizoanei extrem de reduse care apăra cetatea. În 1526, din ordinul lui Soliman Magnificul, turcii încep distrugerea sistematică a Cetății Severinului, pietrele de rezistență din ziduri (ceea ce era cioplit și șlefuit), fiind recuperate și folosite în construcția și întărirea altor cetăți otomane la sud de Dunăre. Vor rămâne în picioare doar rămășitele câtorva ziduri din incintă, urmele fundațiilor celor șase turnuri printre care și un perete de aprox. 12 m înălțime din Donjonul impunător al cetății, un perete gros și înalt de la care întreaga structură rămasă va fi numită de localnici "Turnul lui Sever". După

Page 55: ORDINUL DRAGONILOR

cucerire și distrugere, Cetatea Severinului (cheia de intrare spre Europa centrală, cum era denumită în acele timpuri) va confirma importanța sa strategică, când doi ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc.După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget.

Lista Banilor de Severin: 1233-1524

1. 1233 Luca

2. 12

1. 1280-1283 Timot

1. 1408-1409 Pipo

1. 1478 vacant

2. 1479 Ambrozi

Page 56: ORDINUL DRAGONILOR

43 Ștefan

3. 1247-1254 Ioan

4. 1255 Pósa Csák

5. 1257-1261 Ștefan

6. 1262 Ștefan

ei2. 12

84-1286 Mako

3. 1287-1289 Rafael

4. 1290-1293 Laurențiu

5. 1294-1296 Solymosi

de Ozora

2. 1409 vacant

3. 1419 Sigismund Losonci

4. 1428 Emeric Marcali

5. 1430-

e și George Szenthelsebethi

3. 1479 Bartolomeu Pathócsy

4. 1480-1483 Francisc Haraszti

5. 1483-1489 Francisc Haraszti și Andrei Szokoly

6. 1490 Emeric

Page 57: ORDINUL DRAGONILOR

7. 1263-1267 Laurențiu

8. 1268 Ugrin

9. 1268 Alexandru

10. 1269 Laurențiu

11. 1270 Ponit

12. 12

Posa6. 12

97-1299 Ladislau Rátholti

7. 1299-1308 Andrei Tárnok

8. 1309-1314 vacant

1435 Nicolae Redwitz

6. 1429-1435 vacant

7. 1435 Ladislau Jakubek

8. 1436-1439 Talló

Ozora7. 1491

Pipo și Andei Dánfy

8. 1491-1492 Francisc Haraszti

9. 1492-1494 George și Filip Balassa de Ciula

10. 1495-1502 Petru Măcicaș

11. 1503

Page 58: ORDINUL DRAGONILOR

70-1271 Laurențiu

13. 1271-1272 Paul

14. 1272 Laurențiu

15. 1272 Albert

16. 1273 Paul

17. 12

9. 1314-1318 Dominic Cernea

10. 1319-1323 Ladislau Rátholti

11. 1323-1329 Daniel Szécs

ci Francisc

9. 1439-1445 Iancu de Hunedoara

10. 1445-1446 Blaziu

11. 1447-1454 Miklós

Barnaba Bela

12. 1503 Ioan Gărliște

13. 1504-1508 Ioan și Bela Gârliște;

14. 1508-1513 Mihai și Barnaba

15. 1514 Ioan

16. 1515-1516 Nicolae

17. 1517-

Page 59: ORDINUL DRAGONILOR

73 Laurențiu

18. 1274 Paul

19. 1274-1275 Ugrin

20. 1275 Micu

21. 1275 Paul

22. 1275 Reinauld

i12. 13

24 Paul

13. 1330-1335 vacant

14. 1341 Szécsi Denis

15. 1342-1349 Losonci

16. 13

12. 1449 Vasile de Cerna (vice-ban)

13. 1452-1454 Petru

14. 1455-57 vacant

15. 1458 Vlad și Grigo

1518 vacant

18. 1519 Bela Barnabas

19. 1520-1521 Nicolae Gârliște

20. 1522-1524 Ioan Kallay

Page 60: ORDINUL DRAGONILOR

23. 1276-1279 Micu

24. 1277-1278 Paul

25. 1279 Laurențiu

50-1355 Nicolae Szécsi

17. 1355-1359 Lațcu Denis

18. 1359-1387 vacant

19. 1387 Ladislau

re Bethlen

16. 1459-1460 vacant

17. 1460 Ladislau Doczi

18. 1462-1463 Nicolae

19. 1464-

Page 61: ORDINUL DRAGONILOR

20. 1387-1388 Ștefan

21. 1388-1390 Ioan Kaplan

22. 1390-1391 Nicolae Perényi

23. 1392

1466 vacant

20. 1466 Ioan Pongracz

21. 1467 vacant

22. 1467 Ștefan și Mihai de Mâtnic

Page 62: ORDINUL DRAGONILOR

Gerebenci Szemere

24. 1392-1393 Ditrău Bebek

25. 1393-1408 vacant

23. 1468-1471 vacant

24. 1471-1478 Emeric Hédervári

25. 1478 Ioan Dominic Bethlen

Page 63: ORDINUL DRAGONILOR

Denumirea de "vacant" al autoritatii baniei de Severin, marcheaza stapânirea valahă a domnilor munteni.

Ordinul Dragonului

Legat de istoria Cetății Severinului și de luptele de apărare purtate în Banatul Severinului și în regiunea Bulgariei și a Serbiei, este Ordinul Dragonului (în latină Societas Draconistrarum), un ordin cavaleresc cruciat sub obediență religioasă, creat de împăratul Sigismund de Luxemburg în 1408 în principal pentru a proteja creștinătatea de amenințarea otomană. Printre membrii acestui ordin cavaleresc s-au numărat mai mulți Bani ai Severinului și Vlad al II-lea Dracul (Vlad Țepeș), înnobilat în 1431 în Nürenberg de către Sigismund de Luxemburg. La 12 decembrie 1408 este

Page 64: ORDINUL DRAGONILOR

instituit în numele lui Iisus Cristos, Ordinul religios cavaleresc al Dragonului care numără în Primul cerc un număr fix de 24 de cavaleri. Sigismund de Luxemburg va fi Maestru magnificus, fiind la rândul lui înconjurat de un număr de cinci cavaleri consilieri care vor purta gradul de Mareșali. Al Doilea cerc, cel al Scutierilor cavalerilor din Primul cerc, nu are un număr fix de cavaleri. Întreaga suprafață geografică a regatului Ungariei va fi împărțită simbolic și tactic în "cercuri" de apărare asemănătoare imaginii heraldice a Ordinului Dragonului, cetatea Severinului și banatul adiacent făcând parte din primul cerc cruciat de apărare, adică cel mai expus atacurilor. Dintre Banii Severinului care au făcut parte dintre Cavalerii Ordinului pot fi amintiți unii

Page 65: ORDINUL DRAGONILOR

dintre cei mai buni generali ai regelui Sigismund: Nicolae Perényi, Pipo de Ozora și Tallóci Francisc