Stiri 23 septembrie 2020, a doua parte

Cât contează pentru generaţia Z că un produs e made in Romania: Pentru unu din doi tineri provenienţa locală cântăreşte greu în decizia de cumpărare Cristina Roşca 23.09.2020,

Pentru generaţia Z (tineri de 16-24 de ani) factori precum made in Romania sau produs eco-friendly contează în decizia de cumpărare, arată un studiu realizat de organizaţia Romanian Business Leaders.

Mai exact, pentru aproape 50% dintre tineri contează mult sau foarte mult că un produs este local. Mai mult, şapte din zece reprezentanţi ai generaţiei Z au spus că se uită şi caută articole şi bunuri prietenoase cu mediul. La polul opus, 30% dintre cei chestionaţi în studiul Insight PulseZ afirmă că nu îi interesează ca provenienţa unui bun să fie locală.

Studiul realizat pe un eşantion de 1.115 tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, echilibrat din punctul de vedere al genului, regiunii şi mediului urban rural, a relevat o tendinţă despre care se vorbeşte deja de câţiva ani la nivelul întregii pieţe. 

VIDEO Fermă de găini ouătoare, de la hobby la afacere de success , 23 septembrie 2020

De multe ori, aici, la AGRO TV, atrăgeam atenția asupra fluxului mare de tineri care aleg să muncească în afara granițelor. Este drept, acum, în această situație sanitară, de frică, numărul lor s-a mai diminuat.

1

Astăzi însă, venim cu vești ceva mai bune și vă prezentăm afacerea unui tânăr care a ales să rămână în România și să-și dezvolte o afacere acasă. Un fermier de doar 21 de ani din județul Giurgiu este administratorul unei ferme de găini ouătoare și se mândrește cu acest lucru. Investiția a fost una pe măsura!

https://youtu.be/HDyymgdns0U

BucharestFoodSummit.ro la USAMV: Presa, economia, curajul și vinurile de Pietroasa în dezbateri prelungite Viorela Pitulice sept. 23, 2020

BucharestFoodSummit.ro – Cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România în agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020

BucharestFoodSummit.ro continuă în forță!

Seara zilei de marți, 22 septembrie 2020, a fost dedicată „Rolului media în integrarea și dezvoltarea producției alimentare și de băuturi” în contextul „Noului Normal”.

2

Manifestarea a avut loc la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară  (USAMV) din București, o instituție prestigioasă care asigură specialiștii de mâine ai țării, cei în mâinile căror se va afla destinul sectorului agro-alimentar și de băuturi din România.

BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu: #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Mărăcineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.

3

“Integrare, asociere, curaj” este deviza sub care s-a desfășurat acest eveniment de marcă, cuvinte cheie pentru orice producător care vrea să aibă succes pe piața în condițiile actuale extrem de dificile. Un adevăr recunoscut de toți cei prezenți la eveniment, de altfel.

  “Toată lumea are nevoie de produse alimentare, de industria din agribusiness, de HoReCa. Ceea  ce s-a întâmplat de aproape un an ne-a arătat că trebuie să ne pregătim din ce în ce mai mult  pentru tot ce poate să mai apară de acum încolo, să speram că scăpăm ușor-ușor și de această pandemie și începem să ne reluăm viața pe care am avut-o până acum, să ne întoarcem la viața normală, astfel încât să ne bucurăm în campusul nostru de studenți, de viitorii specialiști, care să ne poată asigura produsele de care avem nevoie pentru industria agri, în general. Știm cu toții că de mâncare toată lumea o să aibă nevoie orice s-ar întâmpla, atunci trebuie să fie în cantități suficiente în întreaga lume si de foarte bună calitate, am vazut cu toți că am devenit din ce în ce mai selectivi în ceea ce privește calitatea produselor achiziționate”, a declarat Prof. Univ. Dr. Răzvan Ionuț Teodorescu – Prorector, USAMV București.

4

De produse de calitate, mai precis de schemele de calitate pe care România vrea să le implementeze, dar și despre implicarea media în susținerea producției locale a vorbit și Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

„Nimic nu se poate face, dacă vrei promovare, fără media, fără implicare și până la urmă fără fonduri. Aș lăsa la urmă educația pentru că din punctul meu de vedere este cea mai importantă, vorbim de un început..  Ministerul Agriculturii are deja din luna ianuarie cinci scheme de calitate pe traseu, in diferite forme, iar la Comisia Europeană sunt comunicate trei. De ce sunt importante schemele de calitate? În primul rând pentru că permit accesul la banii europeni pentru promovare și atunci avem nevoie de media fără discuție, iar în al doilea rând, aceste produse se pot identifica prin etichetare. Am dat drumul și la o schemă de finanțare a promovării produselor de calitate, iar Ministerul Agriculturii încurajează formele asociative. De exemplu, formele asociative, asociațiile sau cooperativele beneficiază de 150.000 de euro, pe când un agent economic doar de 3.000 de euro. Prin măsuri de piață poți să încurajezi și este obligatoriu să încurajăm formele de asociere”, a declarat secretarul de stat.

Despre provocările pe care le implică „Noul Normal” pentru oamenii de afaceri din agribusiness a vorbit și Nicolae Badea, CEO Computerland România partenerul Gold al BucharestFoodSummit.

   „Informatica și telecomunicațiile, digitalizarea, electronica profesională sunt astăzi cvasiprezente în toate nuanțele materiale și spirituale ale existenței noastre. Provocările prezente la care suntem supuși, dar mai ales cele viitoare ne-au determinat să ne implicăm ca sponsori și comunicatori de soluții în această formă de manifestare. Felicit organizatorii pentru că reușesc să organizeze acest eveniment cu multe eforturi, inițiativă și cu o logistică pe care n-o vedem decât aici ca rezultat”, a afirmat Nicolae Badea.

La rândul lui, Gabriel Biriș, partener fondator Casa de Avocatură Biriș-Goran, și-a exprimat încrederea în potențialul agriculturii autohtone,

5

capabile să asigure hrana nu doar pentru români, ci să producă și pentru export. Ori cu cât plusvaloarea este mai mare, cu atât este mai bine pentru toată lumea..

  „Suntem aici și credem în țara noastră România, cu potențialul ei imens, care poate să hrănească bine nu doar proprii cetățeni, dacă agricultura românească este făcută într-un mod eficient. (…) Dacă reușim prin expertiza pe care o avem ca firma multidisciplinară, sunt 50 de avocați specializați nu doar în legislație fiscală pentru care sunt eu cunoscut, sunt convins că putem să aducem foarte multă valoare adăugată până la urmă investitorilor din agricultură în beneficiul tuturor”, a afirmat Gabriel Biriș.

Din păcate, însă, România contează prea puțin la nivel internațional în acest sector, nici pe departe nu ocupă locul pe care ar trebui să-l dețină. Cu atât mai mult după 2007, anul aderării la UE, ceea ce ar trebui să dea de gândit.

  „România este și ea prezentă în mișcarea globală, foarte puțin, însă. Cel mai dureros exemplu: de când România a intrat în UE în 2007, nu a fost niciodată generatoarea unui proiect european. Am fost întotdeauna în vagoanele trase, de obicei în ultimul vagon, nu locomotiva”, a declarat Petre Roman, fostul premier al României, prezent la eveniment.

Rectorul USAMV Bucureşti, prof.univ.dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, a mulțumit tuturor celor prezenți la conferința desfășurată la Facultatea de Biotehnologii, un bun prilej de a pune în legătură mediul academic, cu oamenii de afaceri și presa, atrăgând atențía asupra rolului extrem de important pe care îl are educația. “Fără educație nu o să avem nici agricultură, nici sănătate, nici securitate, nici prosperitate, n-o să avem de nici unele”, a avertizat rectorul USAMV. Iar criza actuală a demonstrat-o.

6

  “Este un prilej de mare bucurie că v-ați gândit să organizați acest eveniment BucharestFoodSummit la USAMV București. Această platformă ne permite să ne cunoaștem noi, cei din mediul academic, cu dumneavoastră, cei din media și cu producătorii din domeniul specific, extrem de important pentru România, fie și numai pentru faptul că putem să ne cunoaștem preocupările, proiectele unii altora. Dumneavoastră aveți nevoie de noi și noi avem nevoie de dumneavoastră pentru că, nu-i așa, adevărul este una și recunoasterea lui este cu totul altceva”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Seara s-a încheiat cu o degustare de vinuri de calitate deosebită de la Stațiunea Vitivinicolă de Cercetare-Dezvoltare Pietroasa, prezentate de profesor universitar Arina Antoce: Gama de vinuri Pietroasa Research & Innovation, care include momentan doar soiuri autohtone romanești specifice și relevante pentru terroir-ul zonei.

Următorul eveniment sub cupola „BucharestFoodSummit.ro” va avea loc pe data de 29 septembrie – Prezentări și analiză, produse alimentare de colecție. BucharestFoodSummit.ro include manifestări care vor avea loc pe parcursul a peste 2 luni și care vor reuni cei mai imporanți oameni de afaceri și autorități din agribusiness-ul, producția alimentară, de băuturi, retail și HoReCa România.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.

7

Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, TVRi și Economistul.

8

https://youtu.be/t5LaXBjCRZM

Apicultori români: Am obținut cea mai mică producție de miere din ultimii 50 de ani! Angelica Lefter Angelica Lefter - 23 septembrie 2020

Anul în curs a adus producții mici nu doar la cereale, ci și la miere! Apicultorii dau semnale că în acest an va fi foarte puțină miere pe piață! Crescătorii de albine arădeni se plâng că 2020 este „un an calamitat” din punct de vedere al producţiei de miere, care ar fi cea mai slabă din ultimii 50 de ani, sub 10% dintre producătorii din judeţ reuşind să obţină mici cantităţi de miere, potrivit agerpres.ro.

Din cauza condiţiilor meteorologice, plantele nu au secretat suficient nectar, iar albinele nu au produs miere nici cât au nevoie pentru a se hrăni, după cum a spus chiar vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) Arad, Ovidiu Hatcu.

„Mai corect ar fi să spunem că nu avem producţie de miere. Este un an complet calamitat. Practic, o mână de apicultori arădeni, sub 100, au avut ceva producţii, dar foarte mici, de câteva kilograme de miere la fiecare familie de albine. Producţia asta s-a obţinut mai ales pe culturile de rapiţă, pentru că alte plante nu au secretat suficient nectar, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Una dintre cele mai afectat plante este salcâmul, care practic nu a avut nectar”, a declarat Ovidiu Hatcu.

Acesta a menționat și că „o familie de albine ar trebuie să producă, în medie, 30 de kilograme de miere pe an, în condiţii normale, cantitate de la care activitatea apicultorilor ar deveni rentabilă”.

9

Vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Arad a spus că a fost pusă în pericol existența speciei. „În schimb, producţia slabă a pus în pericol chiar existenţa speciei. Albinele au fost hrănite artificial, ceea ce a condus la costuri care nu au fost acoperite de apicultori”, a mai declarat Hatcu.

El a amintit că în ultimii ani, mulţi apicultori şi-au redus numărul de familii de albine, pentru că sunt costuri prea mari cu acestea şi producţii tot mai mici. Astfel, dacă în 2016 în judeţ existau 60.000 de familii de albine, în 2018 existau 50.000, iar în 2020 sunt în jur de 45.000 de familii de albine.

Mai mult, ajutorul de minimis acordat de Guvern, de 25 de lei pentru fiecare familie, a fost obţinut de 421 de apicultori arădeni, pentru un total de 40.491 familii de albine. Direcţia pentru Agricultură Arad a virat, miercuri dimineaţă – 23 septembrie, în conturile apicultorilor, suma totală de un milion de lei.

În judeţ există între 800 şi 1.000 de apicultori, însă nu toţi sunt înregistraţi, după cum arată Asociaţia Crescătorilor de Albine Arad.

Albinele pot fi ”antrenate” pentru a crește productivitatea culturilor agricole! Angelica Lefter - 23 septembrie 2020 Albinele, despre care se știe că sunt foarte organizate și harnice, dovedesc că sunt și extrem de inteligente! Sunt cele care aduc o multitudine de beneficii omului și naturii, iar studii noi arată că acestea sunt capabile de a avea amintiri sau de a fi instruite să recunoască, după miros, anumite culturi.

Cercetătorii au descoperit că albinele pot fi învățate să ”adulmece” culturile de floarea-soarelui, astfel că ele pot fi un stimulent viabil pentru producția de culturi, potrivit euronews.com.

O echipă formată din oameni de știință de la Universitatea din Buenos Aires, din Argentina, au descoperit că albinele ar putea fi condiționate, la fel ca în cazul câinilor, să detecteze mirosurile. Cercetătorii speră că acest lucru va contribui la eficientizarea procesului de polenizare.

10

Nu este pentru prima dată când o echipă condusă de Walter M. Farina a făcut o descoperite colosală. Anterior, echipa condusă de Farina a descoperit că albinele sunt capabile să stabilească amintiri pe termen lung legate de mirosurile alimentare pe care le întâlniseră în cuib. Aceste amintiri au influențat apoi alegerile albinelor cu privire la culturile pe care le vor vizita în viitor.

În cadrul studiului actual, o colonie de albine a primit hrană cu un miros sintetic, care imită mirosul de floarea-soarelui. Ulterior, s-a constatat că aceste albine au vizitat frecvent floarea-soarelui, motiv pentru care au dus la o creștere considerabilă a producției respectivelor culturi.

Toate aceste cercetări și descoperiri ar putea fi o veste bună pentru alte culturi care se bazează și pe polenizare, iar metoda ar putea funcționa pentru plante precum mere sau migdale, sunt de părere oamenii de știință.

“Arătăm că este posibil să condiționăm albinele printr-un miros recompensat în interiorul coloniei, iar această experiență modifică comportamentele ghidate de miros ale albinelor mai târziu”, a declarat Walter Farina,cel care a condus cercetarea.

“Rezultatul cel mai surprinzător și relevant este că preferințele de hrănire pentru cultura țintă sunt atât de prelungite și intensive încât favorizează creșteri semnificative ale randamentelor culturilor”, au explicat cercetătorii argentinieni.

Totodată, cererea globală pentru servicii de polenizare este în creștere, lucru care îi determină pe producători să ia în considerare noi strategii în gestionarea polenului pentru a-și îmbunătăți eficiența în agroecosisteme, se arată în raportul publicat pe cell.com.

Albinele au și o memorie foarte bună

Astfel, aceiași oameni de știință au descoperit anterior că albinele au o memorie foarte bună și chiar pot stoca amintiri pe termen lung legate de alimentație, pe care le pot utiliza în anumite procese. Bineînțeles că și aceste amintiri au influențat ulterior alegerile cu privire la culturile pe care le vor vizita în viitor.

Farina și echipa sa au reușit să folosească această înțelegere a amintirilor din stup pentru a dezvolta noile cercetări privind preferințele de hrănire. Oamenii de știință au manipulat amintirile albinelor prin mirosul artificial de floarea-soarelui, determinându-le să aleagă activ să viziteze mai mult

11

floarea-soarelui. Albinele din studiu au adus și mai mult polen de floarea-soarelui în stup.

“Prin această procedură, este posibil să influențăm activitatea de căutare a albinelor și să creștem semnificativ randamentele”, spune Farina. „Cu alte cuvinte, serviciile de polenizare ar putea fi îmbunătățite în culturile dependente de polenizatori prin utilizarea mirosurilor simple de imitare ca parte a unei strategii de polenizare de precizie”, mai spun cercetătorii.

Experimentul oamenilor de știință a arătat că hrănirea coloniilor cu alimente parfumate cu miros de floarea-soarelui a permis stabilirea amintirilor olfactive care influențează albinele în recunoașterea culturii. Oferirea unui miros care imită parfumul florilor de floarea soarelui a promovat o activitate de hrănire mai mare și s-a constatat că floarea-soarelui utilizată în cercetare și-a crescut producția de semințe de la 29 la 57%.

Echipa de oameni de știință din Argentina studiază în continuare modul de aplicare a acestor descoperiri și pentru alte culturi care depind de polenizare. Prin această metodă inedită, cercetătorii speră să poată îmbunătăți polenizarea în contextul climatic actual, care este în continuă schimbare și care amenință insectele cu rol polenizator.

De ce sunt pusi in pericol viitorii ani agricoli ai Romaniei, in opinia comerciantilor de produse agricole? Agrostandard | 23 September, 2020 |

Comerciantii de Produse Agricole nu vor sa auda de starea de calamitate in agricultura! Asociatia Romana a Comerciantilor de Produse Agricole (ARCPA) sustine ca declararea starii de calamitate, in contextul publicarii de catre Ministerul Agriculturii a unui astfel de proiect, va pune in pericol productia urmatorilor ani agricoli si solicita retragerea de urgenta din circuitul legislativ a acestei propuneri de Ordonanta de Urgenta.

“Suntem cu totii constienti ca traversam un an agricol dificil, insa declararea starii de calamitate prin OUG ar avea ca si consecinta directa nerespectarea angajamentelor contractuale existente intre comercianti si fermieri; prin

12

urmare, increderea dintre principalii parteneri ai lantului cerealelor ar fi iremediabil afectata. In aceasta situatie, pre-finantarea fermierilor de catre comercianti ar deveni imposibila. Viitorii ani agricoli ai Romaniei sunt in pericol”, a declarat Vasile Varvaroi, presedintele ARCPA, intr-un comunicat transmis AGERPRES.

Membrii ARCPA considera ca solutiile necesare depasirii situatiilor speciale trebuie identificate in interiorul lantului de aprovizionare cu cereale, si nu in afara acestuia.

Asociatia traderilor reuneste 13 companii al caror principal obiect de activitate este comercializarea si exportul pe piata mondiala, la cele mai competitive preturi, a peste 50% din productia agricola a Romaniei. Potrivit sursei citate, de peste doua decenii, membrii ARCPA construiesc parteneriate durabile cu fermierii romani, concretizate in cresterea constanta a cantitatii si calitatii productiei agricole a Romaniei, atat pentru piata interna, cat si pentru export.

Pe data de 15 septembrie, MADR a publicat pe site un proiect de OUG privind declararea starii de calamitate de catre Comitetele judetene pentru situatii de urgenta. Aceasta se face pe baza proceselor-verbale de constatare si evaluare a pagubelor la culturi in anumite judete din sudul si sud-estul tarii daca suprafata calamitata depaseste 50% din suprafata agricola a judetului.

Potrivit documentului, starea de calamitate se declara la nivel local, al municipiului Bucuresti sau judetean, atunci cand din analizaStarea de calamitate se declara pe an agricol sau campanie agricola, dupa caz si dupa producerea efectelor fenomenului de seceta pedologica. Declararea starii de calamitate este asimilata fortei majore.

Aurel Tănase, OIPA: Țăranul român este leneș, nu culege la timp castraveții. În fabrici nu putem primi decât produse de dimensiuni mici Alice Gheorghe , Agricultură Exclusiv

Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA), consideră că micii producători de legume și fructe ar trebui să își vândă recoltele către fabricile de conserve, nu

13

către export. Explicația este că în acest mod ar primi un preț care nu ar suferi modificări pe toată perioada recoltei.

”Trebuie să ne îndreptăm către micul producător, care din cauza faptului că este puturos și nu vrea să recolteze în fiecare zi, lasă castravetele și crește mai mare. Dacă este mai mare, nu mai încape în borcan. Ei nu vor să recolteze fracția asta 3-6-9-12 centimetri, ei merg până la 15-16, iar calibrul 12-15 sunt destinați consumului în stare proaspătă„, a explicat Aurel Tănase,

Nevoie mare de produse românești în fabrici

Acesta a adăugat că, în prezent, eforturile organizației se îndreptă spre convingerea producătorilor mici să își îndrepte intenția spre a livra către fabrici de conserve, care pot cumpăra toată producția ”pe o înțelegere de preț pentru toată perioada”.

”Castraveții se vând la export cu 3,5 lei, iar fabricile din România nu le pot cumpăra cu mai mult de doi lei. Ar duce la costuri care ar intra în concurență cu produsele de afară. Ei se bucură că îi vând acum cu 3-4 lei, dar peste o săptămână îi vor da cu un leu pe kilogram și atunci nu este mai bine să îți dau eu doi lei pe toată perioada?”, se întreabă Aurel Tănase, OIPA.

Aurel Tănase a precizat că în România se produc aproximativ 160.000 de tone de conserve de legume și fructe pe an, la o capacitate de procesare de circa 300.000 de tone de materii prime.

Tot mai atrași de sortimentele de conserve din legume și fructe, românii cumpără pe tot parcursul anului în pricipal următoarele produse:

roșiile în suc propriu,

gogoșarii sau capia, preferat în ultima vreme copt, în oțet

castraveții în oțet

Aurel Tănase (OIPA): A crescut cererea de conserve de legume și fructe. Top 5 produse cumpărate Alice Gheorghe Agricultură Exclusiv

Cererea de conserve din legume și fructe a fost ridicată în timpul stării de urgență, când aceste produse au fost dintre cele pe care românii le-au cumpărat în cantități mari, pentru a-și face stocuri. Consumul va rămâne ridicat și în perioada următoare, românii fiind din ce în ce mai orientați către murături și gemuri gata făcute, a declarat, pentru WALL-STREET.RO, Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA).

14

”Fabricile din România au făcut niște pași uriași în ceea ce privește modernizarea, lucrează cu o igienă perfectă și o stabilitate perfectă. Conservele românești nu au adaosuri, adică E-uri sau conservanți. Astfel, românul a început să aibă din ce în ce mai mare încredere în aceste produse, plus că dacă faci socoteala mai bine ieși cu o conservă, decât să faci în casă produsele”, a explicat Aurel Tănase.

Aurel Tănase va fi speaker în cadrul conferinței online ”Agricultura Viitorului: Tehnolgii și soluții noi, alimentație mai sănătoasă”, organizată de WALL-STREET.RO, în data de 11 iunie, începând cu ora 12. Dacă esti înteresat de domeniul agriculturii, te invităm să te înscrii la eveniment gratuit aici.

El a arătat că, din fericire, seceta puternică din această primăvară nu a afectat ramura conservelor din legume și fructe, întrucât materiile prime sunt cultivate, în general, în zone irigate.

”Seceta a afectat foarte puțin producția de conserve din legume, pentru că în general suprafețele de legume sunt în incinte irigate, chiar și cele din câmp sau solarii”, a precizat Aurel Tănase.

Ce produse cumpără românii

Tot mai atrași de sortimentele de conserve din legume și fructe, românii cumpără pe tot parcursul anului următoarele produse:

roșiile în suc propriu,

gogoșarii sau capia, preferat în ultima vreme copt, în oțet

castraveții în oțet

gemuri și dulcețuri

magiun de prune

De asemenea, în ultima perioadă, există cerere în creștere pentru fructele uscate, în principal, prune, acestea făcând parte din categoria semi-conservelor.

15

lantulalimentar 2020-09-23

În 2019, firma Somnipex Serv Com SRL din România și The Kozani Saffron Producers Cooperative din Grecia au câștigat un proiect pentru promovarea unor produse preparate din fructe și legume, din nuci și măsline, pe piețele din Emiratele Arabe Unite și Vietnam. Sonimpex Serv Com Srl și-a schimbat denumirea și în prezent se numește Sonimpex Topoloveni Srl și este producătorul magiunului de prune de Topoloveni, unul din produsele românești omologate cu IGP la Bruxelles. Bugetul total pentru firma românească este 775 283,00 €, iar contribuția de la bugetul european este 620 226,40 €. Campania are o durată de 3 ani. Entitatea din Grecia beneficiază de un buget total de 1 134 508,00 €, din care 907 606,40 € contribuția UE.

Tot în 2019, Patronatul Din Industria de Conserve din Legume si Fructe si Conserve Mixte “ROMCONSERV” a câștigat un proiect de 856 701,00 €, din care 685 360,80 € contribuție UE, pentru promovarea fructelor și legumelor în Brazilia, Japonia și Statele Unite. În acest proiect se află și o firmă din Cipru, Panagrotikos Syndesmos Kyprou Somateio, care dispune de un buget total de 2 030 367,00 €, din care 1 624 293,60 € contribuție europeană, bani cu ajutorul cărora trebuie să promoveze brânza Halloumi și preparate din măsline.

De asemenea, în 2019, Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România a câștigat un proiect în valoare totală de 928 322,00 €, din care 742 657,60 € contribuție europeană pentru a promova sucurile bio produse în România pe piețele din China, Israel și Elveția. În proiect, mai este implicată și Natsionalen Sayuz Na Gradinarite V Bulgaria, care dispune de un buget total de 969 057,00 €, din care 775 245,60 € contribuție europeană pentru a promova pe aceleași piețe sucurile bio bulgărești. Amintim că Asociația Bio România a mai câștigat un proiect european pentru promovarea sucurilor bio în Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, în valoare de 668 161,00 €, din care 534 528,80 € contribuție europeană.

16

În 2018, ASOCIATIA NATIONALA PRODUCATORILOR DE LEGUME IN SERE, SOLARII SI CAMP LEGROM a câștigat un proiect de 936 580,00 €, din care 749 264,00 € bani europeni, pentru a promova pe piețele din Iordania și Liban legume proaspete obținute în fermele românești. Proiectul expiră anul acesta.

Tot în 2018, ASOCIATIA ORGANIZATIA INTERPROFESIONALA NATIONALA PRODCOM LEGUME FRUCTE DIN ROMANIA a câștigat un proiect de 689 059,00 €, din care 551 247,20 € contribuție europeană, pentru a promova legumele românești, proaspete, congelate sau uscate, în Cehia, Germania și Polonia. În proiect sunt implicate și entități din Bulgaria, Grecia și Cipru.

În 2017, ASOCIATIA PRODUCATORILOR DE SALAM DE SIBIU a câștigat un proiect în valoare de 1 635 964,00 €, din care 1 145 174,80 € din bugetul european pentru a promova salamul de Sibiu în Italia, Spania și România.

În 2015, Romconserv S.A. a câștigat un proiect în valoare totală de 1 462 251,00 €, din care 992 029,00 € contribuție europeană, pentru promovarea promovarea conservelor din legume și fructe pe piețele din Azerbaijan, Belarus, China și Rusia. În proiect sunt implicați și parteneri din Grecia și din Cipru.

În 2015, aceeași asociație Bio Romania care a primit bani, în două proiecte, pentru promovarea sucurilor bio, a mai primit fonduri pentru promovarea cerealelor, a produselor lactate, a fructelor și a mierii și a produselor apicole pe piețele din Franța, Germania și România. Bugetul total a fost de 3 581 423,00 €, din care 1 790 711,00 € din bugetul european.

Fondurile pentru promovarea produselor agro-alimentare sunt oferite de Agenția pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimentație ( CHAFEA ), în cadrul unor programe simple sau multiple, scopul fiind promovarea produselor agro-alimentare din statele membre pe piețele naționale, în alte state comunitare sau în țări-terțe.

Lăptăria cu Caimac lansează un nou produs: iaurtul de 10 Andra Imbrea23 Sep 2020 - Știri și Noutăți Lăptăria cu Caimac, brandul de lactate lansat în urmă cu doi ani de producătorul Agroserv Măriuța, anunță că a lansat un nou produs, al 14-lea din portofoliul companiei: iaurtul de 10, produs natural ce conține 10% grăsime.

17

Iaurtul este produs din lapte de vacă integral în care a fost adăugată puțină smântână. Noul produs are 10% grăsime, textură fină și cremoasă și un gust mai acrișor. Momentan Iaurtul de 10 al Lăptăriei cu Caimac se regăsește doar în hipermarketurile Carrefour, dar în curând urmează să intre și în alte rețele de magazine, potrivit reprezentanților companiei. 

"Iaurtul de (nota) 10 se alătură familiei noastre de #LactateDeSpecialite. Este 100% natural și produs din lapte de la vacă integral în care am adăugat și puțină smântână. Cu 10% grăsime, iaurtul de 10 vă va surprinde cu o textură fină și cremoasă și cu un gust mai acrișor. Pregătiți să-l încercați?", a anunțat, pe Facebook, Lăptăria cu Caimac. 

Lansarea noului produs vine la scurt timp după ce Lăptăria și-a extins gama cu Ciocolată-n lapte, o băutură naturală, cu ciocolată veritabilă belgiană.

Laptăria cu Caimac plănuiește să investească peste 12 milioane de euro într-un sistem de colectare și reciclare de ambalaje, dar și în construcția unei stații de biogaz care va alimenta ferma cu energie electrică folosindu-se de reziduurile de la animale. Adrian Cocan, co-fondator Lăptăria cu Caimac, a oferit mai multe detalii despre cele două proiecte și când ar putea fi finalizate în cadrul retailTalks - Rethinking sustainbility duringa a pandemic.

“Dacă adunam aceste 2 investiții pe care vrem să le pornim la primăvara probabil că în 18 luni vom investi o suma aproximativ la fel cu cifra de afaceri. Noi vom avea 13,5 milioane de euro cifră de afaceri în acest an. E un lucru pe care noi l-am pregătit și pentru care lucram de ani de zile. Noi știam încă de când am făcut fabrica că trebuie să ajungem în momentul în care să colectăm și să refolosim ambalajele și probabil cheia este pregătirea din timp”, a declarat Adrian Cocan în cadrul retailTalks.

INS: Efectivele de bovine la 1 iunie 2020 meatmilk 23 septembrie 2020

18

Conform ultimului raport INS, efectivele de bovine existente la 1 iunie 2020 au scăzut cu 2,4% pe total şi cu 1,7% la efectivul matcă, faţă de 1 iunie 2019.

Analizând distribuţia pe regiuni de dezvoltare se constată că ponderea efectivelor de bovine existente la 1 iunie 2020, față de aceeași dată a anului 2019 a crescut în regiunile Nord-Vest (+0,5 puncte procentuale), Centru (+0,4 pp.), Sud Muntenia (+0,1 pp.) şi Vest (+0,1 pp.) şi a scăzut în regiunile Nord-Est (-0,4 pp.), Sud-Vest Oltenia (-0,4 pp.), Sud-Est (-0,2 pp.) şi Bucureşti-Ilfov (-0,1 pp.).

Detalii, în graficul din ilustrația acestei știri.

INDUSTRIE ALIMENTARA

PepsiCo deschide o nouă fabrică de snack-uri după creșterea vânzărilor de gustări din pandemie Angela Alexandru , 23 Sep 2020 , Știri și Noutăți

PepsiCo a început lucrările de construcție a unei noi fabrici de producție a gustărilor din portofoliu în Novosibirsk, Rusia. Decizia poate fi pusă pe seama faptului că, în pandemie, PepsiCo a vândut mai multe snack-uri și mai puține băuturi. Noua fabrica va fi a treia locație de producție de gustări sărate din Rusia și va genera 900 de locuri de muncă. 

19

Compania PepsiCo deține, deja, peste 20 de unități de producție în Rusia, după investiții estimate la peste 10 miliarde de dolari de când și-a început operațiunile în această țară, scrie Foodbev Media.

Aproximativ 159 de milioane de dolari vor fi investiți în acest ultim proiect, care va deveni cea de-a treia locație de producție de gustări sărate PepsiCo din țară. Decizia vine în contextul în care, în timpul pandemiei, PepsiCo a vândut mai multe snack-uri decât sucuri.

PepsiCo, contracte cu fermierii

Compania va lansa un program agro pentru aprovizionarea facilității - chipsurile de cartofi Lay's se vor face din cartofi furnizați de la localnici. Potrivit PepsiCo, toate gustările Lay's sunt făcute folosind cartofi cultivați de fermieri ruși.

Fiind cel mai mare cumpărător industrial de cartofi din Rusia, PepsiCo desfășoară un program agro la scară largă, care include organizarea de sesiuni de instruire și seminarii pentru cultivatori, precum și furnizarea fermierilor cu semințe, îngrășăminte și produse de protecție a plantelor.

Cu o capacitate de peste 60.000 de tone, noua fabrică va produce și pâine crocantă HrusTeam, iar primele două linii de producție sunt așteptate să fie în funcțiune până la sfârșitul anului 2021.Se așteaptă ca facilitatea Novosibirsk să crească eficiența rețelei logistice a companiei prin localizarea producției. 

20

Noi locuri de muncă oferite de Pepsico în Rusia

PepsiCo se așteaptă ca facilitatea să creeze în jur de 900 de noi locuri de muncă în regiunea Novosibirsk.

„În ciuda tuturor obstacolelor cauzate de pandemie, ne așteptăm să deschidem fabrica la timp. Noua instalație va fi construită conform principiilor PepsiCo - va fi eficientă din punct de vedere energetic și va funcționa în deplină conformitate cu standardele noastre ecologice. Echipa noastră agro lucrează deja îndeaproape cu fermierii locali pentru a furniza uzina cu materii prime locale.”,  a declarat Neil Sturrock, președintele PepsiCo Rusia și BUCCA.

Brandul de biscuiţi ecologici Ecomania din Târgu-Mureş şi-a redus producţia cu 20%, dar nu a oprit în nicio zi fabrica. Ecomania a pornit în 2010, după ce antreprenorul Kolcsar Csaba s-a întors din străinătate şi a pornit un business propriu Georgiana Mihalache 23.09.2020,

Capacitatea de producţie a fabricii Ecomania este de 400 de pungi de biscuiţi zilnic ♦ În lunile de stare de urgenţă, producţia din fabrica Ecomania a scăzut cu 20-25%.

Antreprenorul Kolcsar Csaba a dus brandul său de biscuiţi ecologici Ecomania la afaceri de 95.000 de euro (460.000 de lei) în 2019, în uşoară creştere faţă de anul anterior, arată datele publice. Pentru 2020, în contextul crizei sanitare generate de coronavirus, fondatorul companiei vrea să păstreze acelaşi nivel al afacerii. „Ne-am descurcat bine în această perioadă. A fost luna aprilie când n-am avut de lucru aşa mult, dar a fost şi Paştele şi am avut totuşi vânzări. Nu am oprit producţia pentru că produsele au mers bine, apoi în mai, iunie deja a crescut cererea. Am avut cu 20-25% mai puţin decât în anii anteriori la producţie”, a spus pentru ZF Kolcsar Csaba.

21

El a precizat că în cazul în care nu va mai fi încă o perioadă de oprire a activităţii, aşa cum s-a întâmplat în lunile martie-mai, va putea recupera scăderile de 20-25% de la producţie.

ZF 15 minute cu un antreprenor. Aurelia Vişinescu, proprietar al cramei Aurelia Vişinescu: În primele luni ale pandemiei a existat o presiune mare pe cash flow, dar acum ne revenim, ne-a ajutat mult partea de retail 23.09.2020, Miruna Diaconu

♦ O bună parte din producţia cramei se duce către sectorul HoReCa, care odată cu pandemia a scăzut considerabil ♦ Crama Aurelia Vişinescu situată în zona viticolă Dealu Mare a fost înfiinţată în 2003, iar în prezent deţine circa 82 de hectare de viţă de vie.

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-antreprenor-aurelia-visinescu-proprietar-cramei-aurelia-19561732

Aurelia Vişinescu, proprietar al cramei cu acelaşi nume, spune că pandemia a avut un impact negativ asupra activităţii producătorului de vin din Dealu Mare, astfel că în primele luni marcate de pandemie a existat o presiune mare asupra cash flow-ului, dar acum lucrurile încep încet încet să îşi revină.

„În primele luni ale pandemiei, a fost nevoie de un efort financiar mare şi a existat o presiune mare pe cash flow. Acum uşor-uşor ne-am revenit. Avem o creştere semnificativă în zona de retail care ne-a ajutat să ţinem cash flow-ul pozitiv. Exportul a scăzut la fel de tare cum a scăzut şi HoReCa, dar este în proces de revenire“, spune Aurelia Vişinescu, proprietar al cramei Aurelia Vişinescu, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

O bună parte din producţia de vin a cramei Aurelia Vişinescu se duce către sectorul de HoReCa, dar odată cu pandemia încasările din această zonă au scăzut considerabil. Domeniul a fost de altfel printre cele mai afectate, fiind închis complet câteva luni, redeschis parţial doar cu terasele apoi şi abia de

22

la 1 septembrie funcţional complet. Vinurile Aurelia Vişinescu sunt prezente în câteva mii de restaurante.

„Noi suntem un producător preponderent de HoReCa. În mod normal vindeam o treime din producţie la export, dar şi aici tot în HoReCa ajungeau vinurile noastre. Acest segment a scăzut şi el mult“, spune Aurelia Vişinescu. Înainte de pandemie, cam două treimi reprezenta HoReCa şi o treime partea de retail. Acum ponderile s-au cam inversat.

„Nu consider 2020 un an ratat, îl consider un an cu o scădere semnificativă a cifrei de afaceri. Pentru a ne susţine, noi ne-am concentrat foarte tare pe partea de retail şi pe online.“

Aurelia Vişinescu a înfiinţat crama cu acelaşi nume din Dealu Mare în 2003, alături de un asociat. Investiţiile în acest business au ajuns la câteva milioane de euro, dar antreprenoarea spune că fără ajutorul fondurilor SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) nu ar fi reuşit să deschidă o afacere în acest domeniu.

„Am investit câteva milioane de euro (în acest business - n.red.) şi nu ar fi fost posibil fără fondurile europene. Noi am investit şi o bună parte din banii pe care i-am câştigat. La început nu aveam niciun hectar pentru că am pornit de la nimic. Am cumpărat un fost sediu de fermă viticolă, unde am construit crama şi am început să achiziţionăm terenurile viticole de la foştii proprietari“, povesteşte Aurelia Vişinescu.

Proprietara cramei explică cum atunci când a cumpărat terenurile viticole, acestea erau într-o stare de degradare avansată şi a fost nevoită să replanteze cam toate suprafeţele, astfel astăzi a ajuns să deţină

82 de hectare de terenuri viticole. Aurelia Vişinescu spune că îşi doreşte să crească numărul terenurilor astfel încât să ajungă la 100 de hectare. Totodată, proprietara cramei spune că nu doreşte să ia terenuri în arendă, pentru că un producător trebuie să fie foarte atent la multe aspecte, de la alegerea parcelelor până la tipul de struguri cultivaţi astfel încât vinul produs să nu aibă de suferit.

Antreprenoarea este de părere că în ultimii ani industria vinului din România s-a schimbat considerabil, iar un factor important în această schimbare l-a avut posibilitatea accesării fondurilor europene.

„S-au schimbat foarte multe lucruri, apariţia micilor producători şi accesul la fondurile europene au fost motoarele acestor schimbări. Foarte multe afaceri de familie au apărut şi au succes. Sunt businessuri care produc vinuri la un

23

anumit standard şi au reuşit să schimbe cu totul faţa vinului românesc în ultimii zece ani“, precizează Aurelia Vişinescu.

Businessul este operat de firma Domeniile Săhăteni cu afaceri de circa 10 mil. lei anul trecut, minus 4% faţă de 2018. Aurelia Vişinescu mai are şi firma Domeniile Săhăteni Distribution cu afaceri de 2,4 mil. lei, cu 44% sub nivelul din anul anterior.

Investiţi în România! Andrei Drăgan Răduleţ, cofondator, Bătrânu’ Sas: Investim 350.000 de euro să transformăm o hală în centru pentru comenzile online. Vrem să extindem livrarea la nivel naţional 23.09.2020,: Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-andrei-dragan-radulet-cofondator-batranu-sas-19561745

Prin investiţiile în zona de logistică, compania ţinteşte o dublare a cifrei de afaceri în 2021, la 20 milioane de lei. 

Carmangeria Bătrânu’ Sas investeşte circa 350.000 de euro într-o hală de la marginea Sibiului care ar urma să devină din martie 2021 centru de compunere pentru comenzile online, a explicat Andrei Drăgan Răduleţ, cofondator, Bătrânu’ Sas, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Achiziţionăm acum şi transformăm o hală în zonă de compunere a comenzilor online. Observăm o creştere foarte rapidă pe comenzile online, cel puţin în Bucureşti, unde vedem creşteri de 50% de la o săptămână la alta. Deja ne pune probleme dacă vrem să le compunem doar în magazine, cum facem acum, şi nu mai suntem eficienţi. Investim şi în partea de platformă, logistică, zona digitală, dar a venit momentul să ne gândim şi la fluxul fizic (...) Achiziţia halei şi partea tehnică se ridică undeva la 350.000 de euro“, a declarat Andrei Drăgan Răduleţ, cofondator al businessului din Sibiu care a înregistrat în 2019 afaceri de 8,3 mil. lei.  

24

Compania a livrat până în aprilie doar în Sibiu, după ce Răduleţ a pus pe picioare magazinul online într-un termen de 5 ore, în prima zi a stării de urgenţă.

Din luna mai, Bătrânu’ Sas a început să livreze atât în Cluj, cât şi în Bucureşti, dar odată cu investiţia în logistică testează şi variante de livrare pentru a extinde serviciul la nivel naţional. 

„Estimăm că va fi gata hala în martie 2021. Deja facem teste să trecem de la livrarea cu maşina proprie la livrarea prin curier. Avem în teste mecanisme cu diferiţi curieri din ţară şi funcţionează. Trimitem fie prin cutii frigorifice care se întorc, fie prin cutii frigorifice care nu se întorc, sau livrăm noi până la un punct şi mai departe curierul livrează local. Vom putea livra la nivel naţional. Planul pentru acest centru este să poată livra în jur de 300-350 de comenzi pe zi“, a adăugat el.

În perioada stării de urgenţă, carmangeria a livrat peste 3.000 de comenzi în Sibiu, însă odată cu mijlocul lunii mai oamenii au început să se reîntoarcă în cele patru magazine ale companiei, iar vânzările online s-au aşezat astăzi la circa 10% din business. Cu toate acestea, avântul din online a determinat compania să îşi regândească modelul şi să accelereze pariul pe acest canal. 

În luna mai, carmangeria a finalizat o investiţie de circa 200.000 de euro prin care a ajuns la patru locaţii, dintre care două sunt concept store şi includ o zonă de preparate la grătar. Pe lângă cele patru locaţii proprii, BătrânuăSas merge cu un model de insulă în magazinele unuia dintre retailerii moderni din piaţă. 

„În Sibiu avem o colaborare cu un retailer mare care ne-a oferit posibilitatea să avem o insulă într-un magazin. Noi nu vindem în alte magazine, nu vindem deloc b2b şi nici nu urmărim asta, dar a fost o situaţie în care am avut control total asupra sortimentaţiei şi am putut să venim cu personalul nostru. Pentru noi este ca un magazin de-al nostru, dar într-o zonă cu mulţi clienţi. Ştim deja şi planurile de expansiune ale acestui partener şi până în aprilie 2021 vor fi încă 5 astfel de locaţii în Sibiu, deci de la 4 magazine vom ajunge la 9 locaţii BătrânuăSas în Sibiu şi credem că momentan este suficient”, a explicat invitatul. 

Înainte de pandemie, un procent de 40% din cifra de afaceri a carmangeriei era realizată de divizia de street food, întrucât rulotele BătrânuăSas erau prezente la toate marile festivaluri, dar şi pe o pârtie de ski. 

„Din ce estimăm noi, reuşim să obţinem o creştere mică faţă de anul trecut, probabil undeva pe la 8,5-9 mil. lei. Nu pare fantastic, dar am pierdut circa 3

25

mil. lei din partea de street food şi pentru noi este o creştere şi o situaţie mult mai fericită decât ne-am fi imaginat. Pentru anul viitor nu ne bazăm pe street food, dar cu online şi cu noile insule cred că ne apropiem de 20 mil. lei, poate puţin peste. (…) Pentru rulotele de street food vrem în 2020 să acoperim măcar cheltuielile legate de leasing şi personalul de pe ele”, a declarat cofondatorul carmengeriei, care lucrează în prezent cu peste 30 de angajaţi. 

 Care sunt principalele probleme identificate de Bătrânu’ Sas în România:

► Lipsa de încredere sau un spirit de asociere foarte puţin dezvoltat. Personal şi în viaţa mea de business eu sunt asociat şi cred că este o plus valoare acolo. Chiar şi noi, producătorii de mezeluri din Sibiu, ne-am putea asocia. Am avea mult de câştigat dacă am avea un consorţiu sau o ofertă unitară şi coerentă şi mult mai profesionist prezentată. De asemenea, în achiziţii. Dacă noi toţi cei mici din Sibiu am achiziţiona carne în alte contexte şi cumva centralizat, cred că ne-ar ajuta. Dar este dificil de schimbat pentru că nu stă doar în spiritul fiecăruia, cu toţii trebuie să facem un pas înainte din acest punct de vedere. 

► Personalul. Nu lipsa acestuia ar fi o problemă, dar mi-ar plăcea să existe o loialitate, dacă o pot numi aşa. Cel puţin în Sibiu, unde este aproape de zero şomajul, este foarte la îndemână să schimbi locul de muncă, ceea ce este foarte bine, însă asta îţi permite mai puţin să alegi decât ai vrea şi pune o presiune pe angajaţi să facă o treabă bună acolo unde sunt pentru că poate contează şi în următorul loc de muncă. Am locuit şi în Elveţia şi acolo trebuia tot timpul să laşi uşa deschisă, să respecţi angajamentele pe care le ai ca angajat. Nu puteai pur şi simplu să îţi dai demisia şi a doua zi vecinul să te angajeze. 

Afaceri de la zero. Un programator, un jurist şi un muzician au investit 150.000 de euro într-o fabrică de procesare a mierii în Brăila 23.09.2020,Alina-Elena Vasiliu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-un-programator-un-jurist-si-un-muzician-au-19561486

26

♦ În 2019, cifra de afaceri a 3albine a fost de 140.000 de lei (aproape 30.000 de euro).

Ionuţ Ţăranu (de profesie programator), Silvian Chiruţă (jurist) şi Maria Ilinca (muzician) au pus împreună bazele afacerii 3albine în 2018, bazându-se pe experienţa în agricultură şi în apicultură a primilor doi. Businessul lor are două direcţii: una de producţie de miere din cei 20 de stupi proprii şi una de colectare de miere de la alţi apicultori şi îmbuteliere.

„De aproape 20 de ani mă învârt în lumea aceasta dulce a mierii, deşi ca pregătire eu sunt jurist. Am început spre sfârşitul anului 2018, astfel că nu avem foarte mare vechime în domeniu. Avem o mică fabrică de procesare în judeţul Brăila“, a povestit Silvian Chiruţă la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

De-a lungul timpului, investiţiile sale şi ale asociaţilor săi au fost constante, iar acum se apropie de 150.000 de euro. Banii au venit din surse proprii, iar investiţiile vor continua şi de acum încolo. Şi-au format şi o mică echipă, din circa şase-opt oameni, fiecare cu rolul lui bine stabilit. Mierea îmbuteliată sub brandul 3albine se vinde online, pe site-ul propriu şi prin reţelele de socializare, dar se regăseşte şi în câteva băcănii şi cafenele din Bucureşti.

„Anul 2019 a fost unul bun, nu ne-am aşteptat să ieşim pe plus. Şi 2021 cred că va fi un an bun. Vrem să ne extindem în magazine mai mici, cochete, mai aproape de client“, mai spune Silvian Chiruţă.

În timpul pandemiei, vânzările 3albine au crescut cu 40-45%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru că, spune antreprenorul, lumea a conştientizat că este bine să consume alimente naturale. Totuşi, cei trei antreprenori aveau în plan să deschidă un magazin apicol în Bucureşti, însă l-au amânat din cauza pandemiei. În 2019, cifra de afaceri a celor trei antreprenori a fost de 140.000 de lei (aproape 30.000 de euro).

„În perioada de început a pandemiei, când toată lumea era disperată să se aprovizioneze cu drojdie şi hârtie igienică, noi am avut o întreagă săptămână în care am primit comenzi destul de consistente doar de la cadre medicale. De la începutul anilor 2000, s-au schimbat radical gusturile consumatorilor de miere.“

Borcanele de miere 3albine au 275 de grame. Preţurile sunt stabilite în funcţie de lot, de cât de mare este efortul găsirii unui tip de miere, de costurile de ambalare. De pildă, preţul unui borcan de miere de prun este de 30 de lei. Din portofoliu fac parte şi mierea de cireş, de coriandru, de salvie, de pădure şi altele. „Vrem să ne diversificăm cât mai mult portofoliul de

27

produse. Mergem în paralel cu educarea comunităţii în ceea ce priveşte consumul de produse apicole şi avantajele aduse de albine întregii lumi. Am iniţiat şi un program de adopţie şi înfiinţare stupi de albine. Avem o stupină proprie pe care o extindem constant“, mai spune Silvian Chiruţă.

De pildă, preţul unui borcan de miere de prun este de 30 de lei. Din portofoliu fac parte şi mierea de cireş, de coriandru, de salvie, de pădure şi altele.

Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Li-Corn de către Intersnack şi Michael Ehmann 23 septembrie 2020,

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Intersnack International şi grupul Michael Ehmann intenţionează să preia compania Li-Corn SAS şi filialele sale, Natais SAS, Natais Pop Corn South Africa SAS şi SCI Pop Corn Immobiliere, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.

Grupul Intersnack este activ în domeniul producţiei şi distribuţiei de snacks-uri sărate în Europa, inclusiv în România, dar şi în alte ţări.

Grupul Michael Ehmann este prezent în principal în industria porumbului pentru popcorn, mai ales prin filiala sa, Li-Corn, aceasta având o prezenţă redusă în România.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli �serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naţionale de concurenţă, după eliminarea informaţiilor cu caracter confidenţial.

28

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

15 minute cu un antreprenor. Feliciu Paraschiv, proprietar Paco Supermarket: Încercăm să nu mai aducem produse din import dacă le găsim în România, noi am deschis uşa tuturor producătorilor români 22.09.2020, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/15-minute-cu-un-antreprenor-feliciu-paraschiv-proprietar-paco-19557765

♦ Lanţul de magazine Paco are 15 unităţi în judeţul Vrancea şi afaceri de aproape 24 mil. euro anul trecut ♦ Pandemia nu a stopat planurile de investiţii ale retailerului, astfel în această perioadă au demarat lucrările la un depozit logistic de 2.400 de mp, care va avea şi o parte de cash&carry.

Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco Supermarket din Vrancea, spune că în magazine încearcă să aducă cât mai multe produse locale, astfel încât să nu mai importe bunurile care pot fi luate din România.

„În perioada de vară, pe categoria de fructe şi legume, partea de aprovizionare din România ajunge chiar şi la 100%, dacă exceptăm citricele şi fructele exotice. Încercăm să nu mai aducem produse din import pe care le găsim la noi. Pe partea de chimice, piaţa e acaparată de câţiva coloşi. Noi am deschis uşa tuturor producătorilor români, dar aceştia se bat greu cu coloşii mari din piaţa de detergenţi“, spune Feliciu Paraschiv, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Antreprenorul adaugă că oamenii căutau produsele româneşti chiar şi înainte de pandemie, astfel că trendul acesta a început cu câţiva ani înainte, în momentul în care consumatorii au realizat că bunurile locale au o anumită calitate. Pandemia a venit în sprijinul produselor româneşti, astfel că cererea pentru aceste produse a crescut considerabil. „Am avut tot timpul o deschidere faţă de produsele locale. Întotdeuna când am avut un produs românesc la achiziţie am blocat importul complet, chiar dacă produsul nu era sortat. De regulă, producătorii de legume din România nu prea sortează

29

produsele, ei nu ştiu să le eticheteze şi să le facă atrăgătoare comercial. În detrimentul importului am acceptat aşa produsele“, spune Feliciu Paraschiv.

Lanţul de magazine a început de la un singur magazin şi a ajuns în prezent la o reţea de 15 unităţi în judeţul Vrancea, cu afaceri de aproape 24 mil. euro anul trecut.

Compania are 400 de angajaţi.

Pandemia nu a afectat foarte mult afacerile companiei, businessul fiind destul de flexibil şi având capacitatea de a se adapta uşor unor noi situaţii.

„Avem un sistem bun, plătim mărfurile la livrare şi avem relaţii bune cu furnizorii. Termenele de plată prelungite nu fac bine economiei şi furnizorilor şi pe tot lanţul de viată al produsului. Dacă noi am încasat banii cash de la client astăzi de ce să nu îi dăm şi la furnizori. De aceea, în perioada pandemiei atunci când am avut nevoie, furnizorii răspundeau foarte prompt la solicitările noastreî, adaugă proprietarul lanţului de magazine.

Pandemia nu a stopat planurile de investiţii ale lanţului de magazine din judeţul Vrancea, astfel că această perioadă au început lucrările unui depozit logistic de 2.400 mp care va avea în componenţa sa şi o latură de cash&carry.

În ceea ce priveşte un eventual exit, Feliciu Paraschiv spune că „un business se vinde la maturitate şi noi nu considerăm că am ajuns la maturitate. Vinzi când consideri că nu îl mai poţi dezvolta, iar noi considerăm că mergem foarte bineî.

Antreprenorul mai precizează că planurile de viitor vizează extinderea în cât mai multe locuri din judeţul Vrancea. Lanţul de magazine investeşte tot profitul pe care îl obţine, politica companiei nu este aceea de supraîndatorare şi nici cheltuielile nu sunt mari. Anul trecut compania a obţinut un profit net de 760.000 de lei, minus 19%.

Feliciu Paraschiv precizează faptul că în această perioadă găseşte mult mai uşor oameni faţă de perioada de dinaintea pandemiei.

„Acum, odată cu pandemia, s-au întors foarte mulţi oameni în ţară şi nu au mai plecat mulţi dintre cei care şi-au planificat să plece, astfel piaţa muncii s-a aglomerat. Noi aveam un deficit de forţă de muncă înainte de pandemie, acum găsim mult mai uşor oameni să îi angajămî, explică Feliciu Paraschiv.

30

 Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei Roxana Rosu 23.09.2020,

Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei, pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti.

Acesta este al 16-lea magazin al reţelei în Bucureşti şi numărul 134 la nivel naţional, compania fiind activă în special pe zona produselor cu preţuri mici.

Noul format include facilităţi ecologice, automate de reciclare a ambalajelor din plastic, raioane cu sortimente extinse de legume-fructe, precum şi un spaţiu exterior de vânzare, suprafaţa totală a magazinului fiind de 3000 mp.

Kaufland România deschide un format premium de magazin, cu facilități ecologice, în nordul Capitalei Lidia Neagu in Business 23 September 2020

Kaufland România deschide în nordul Capitalei un format premium de magazin, cu facilități ecologice, automate de reciclare a ambalajelor din plastic, raioane cu sortimente extinse de legume-fructe, precum și un spațiu exterior de vânzare.

Magazinul oferă facilități eco, fiind prevăzut cu două stații e-charge de încărcare a mașinilor electrice în regim Fast Charge, cu încărcare rapidă, în circa o oră.

31

Tot în parcare, clienții vor găsi un automat de reciclare tip self-service pentru trei tipuri de ambalaje – PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru), iar clienții care reciclează astfel vor primi o sumă de bani sub formă de cupon de reducere ce poate fi folosit în magazin.

De asemenea, în magazin clienții pot recicla și ambalajele produselor de îngrijire personală sau de curățenie și vor primi în schimb cupoane cu 50% reducere la produse selecționate, conform campaniei lunare.

Astfel, la intrarea în magazin, în spațiul special amenajat sub forma unei broscuțe țestoase, clienții pot depune sticle goale din plastic de șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar și recipiente goale de produse de curățenie, precum detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor.

IDEO WeWilder, primul campus de co-working în natură din România Cosmin Zaharia in Business, EcoLIFESTYLE, Video News, Videonews 23 September 2020

 WWF, alături de comunitatea locală din Armeniș și inovatori în arhitectură sustenabilă, a început lucrările la primul campus de colaboare urban-rural din România, WeWilder. Campusul își propune să fie locul de întâlnire pentru freelancers, echipe din companii, artiști, antreprenori și localnici, totul pentru a forma o rețea de economie circulară amplasată în inima naturii.

„Viziunea noastră pentru WeWilder este să dăm naștere unui centru de inovație în antreprenoriat pentru natură. Ca freelancer poți să sa lucrezi de aici, să te încarci, să mănânci bine și în schimb să pui umărul la nașterea unor idei și proiecte cu viziune de lungă durată. Companiilor le propunem să ofere echipelor o

32

experiență într-o zonă cu natură sălbatică, unde WWF desfășoră proiecte de conservare. Aceste locuri pot fi cea mai bună sursă de  inspirație pentru sustenabilitate și inovație în business. Puntea pentru toate astea este campusul WeWilder și, odată validat modelul, intenția echipei este să învățăm, rafinăm și multiplicăm în alte zone prioritare de conservare din regiune. Ce înseamnă economie verde și circulară la scara unei societăți? Vom creiona idei și rețete împreună cu partenerii ce se alătură acestui loc,” a spus Orieta Hulea, director WWF- România.

WeWilder este un prototip al Panda Labs divizia de inovație a WWF, dezvoltat ca răspuns la nevoia comunității rurale de a se dezvolta substanțial și sustenabil de pe urma naturii sălbatice în jurul căreia locuiește. Cu o finanțare câștigată de la compania globală FLEX, cu sediu și în Timișoara, în valoare de 100 de mii de dolari, WeWilder își propune să fie un exemplu în ceea ce privește arhitectura verde și un model pentru punerea în practică a unei micro-economii verzi, participative, cu ecou în întreaga regiune.

Anul acesta, campusul WeWilder se va compune din trei căsuțe din lemn, numite Chilii și un spațiu central, denumit Zâna, care adăpostește o zonă de coworking, o bucătărie comunitară și o bibliotecă. Campusul s-a adaptat la realitatea actuală afectată de pandemia COVID-19. Căsuțele au fost gândite ca spații autonome prevăzute cu o chicinetă și spațiu de lucru pentru laptop, astfel încât un om sau doi pot lucra fără să intre în contact cu alte persoane.

WeWilder este amplasat într-o grădină înconjurată de arbori, care va fi transformată de peisagistul Tiberiu Cherecheș într-un colț de rai cu specii locale ce sporesc biodiversitatea. Pe lângă plantarea unor păduri în miniatură lângă fiecare căsuță cu paltin, frasin sau mesteacăn, va exista și o pădure mixtă lângă Zâna, clădirea principală. WeWilder va găzdui și o grădină de legume și o zonă pentru permacultură, precum și un loc dedicat învățării cositului tradițional, esențial pentru biodiversitatea pajiștilor.

Campusul WeWilder aflat în construcție este completat de o rețea de sălașe, adică locuințe tradițonale din piatră în sat sau în mijlocul naturii, care sunt renovate alături de săteni, care primesc deja oaspeți și căsuța MuMA Hut, o experiență de locuire în livada a unui localnic, nominalizată anul acesta la Beta – bienala de arhitectură de la Timișoara. În plus, un număr de localnici oferă deja bucate locale în completarea șederii sau ca experiențe culinare în natură.

Anul următor, după finalizarea primei etape, WeWilder își propune să completeze campusul cu alte 4 căsuțe. Până la acest moment, pe lângă compania Flex, o serie de parteneri co-echipieri au contribuit cu expertiză

33

sau materiale la completarea investiției totale, care se cifrează la peste 200 de mii de euro.

WeWilder este un proiect în continuă evoluție, iar WWF lansează o invitație deschisă celor vor să se alăture acestei inițiative de referință.

Trei antreprenori români au lansat Comarket.ro, un marketplace B2B destinat investitorilor din HoReCa 23 sep, 2020 | ECONOMICA.net

Trei antreprenori români, Florin Maxim, Eugen Zbîrcea și Daniel Nanboe, au lansat Comarket.ro, un marketplace B2B adresat industriei ospitalității românești, după o investiție inițială a fondatorilor de 100.000 de euro. Comarket este un instrument digital care asigură conexiunea între profesioniștii și furnizorii din comunitatea HoReCa, ce sprijină buna desfășurare zilnică a business-urilor din ospitalitate, restaurante, cafenele și hoteluri.

După o investiție pre-seed a fondatorilor, dezvoltarea platformei Comarket.ro este susținută de o nouă investiție de 250.000 de euro a Infinite IT Solutions, companie de software B2B prezentă pe mai multe piețe, printre care Polonia, România, Ungaria Germania, Croația, Spania și Slovacia. Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training și consultanță din România care studiază piața și trendurile din HoReCa, devine investitor strategic în Comarket și va promova platforma în contextul urmăririi misiunii de promovare a digitalizării sectorului și educației antreprenoriale. Astfel, Comarket va fi partener digital în toate proiectele pe care Institutul le inițiază și coordonează.

„Digitalizarea sectorului HoReCa este esențială în contextul pandemic, dar și al evoluției generale a industriei din ultimii ani. Nu poți gândi și nici conduce un business în ziua de azi fără ajutorul integrărilor uneltelor digitale în operațiunile zilnice. Nevoia de eficientizare a proceselor și de eliberare a resursei de timp a antreprenorului este primordială pentru succesul pe termen lung. Educația digitală este necesară în toate sectoarele, însă în HoReCa este critică în prezent, sectorul fiind mult întârziat din acest punct de vedere”, a declarat Florin Maxim, CEO și co-fondator al Comarket. Principala problemă pe care platforma Comarket o rezolvă este faptul că activitatea de achiziții în cadrul unui business HoReCa se desfășoară în prezent fie prin vizita agentului de teren în locație, fie prin SMS, Whatsapp sau telefon către agentul de zonă. Acest proces este repetitiv, are loc zilnic, iar urmărirea unei comenzi din cele 30 săptămânale presupune de multe ori același flux, astfel încât nu există istoric, centralizare și nici detalii logistice sau paperless business. Platforma Comarket se adresează antreprenorulul

34

mediu din HoReCa, adică un restaurant de 80 de locuri, cu 5-10 angajați din mediul urban. „Ne adresăm în principal valului nou de antreprenori din HoReCa pentru care componenta digitală a businessului de zi cu zi este esențială și deja oarecum întipărită în comportament. Antreprenorului căruia îi place să își controleze propriul business și nu să fie controlat și condus de afacere. Celui căruia îi place aibă întotdeauna informații și transparența costurilor și volume și care este în permanență cautare de optimizare a costurilor. În mod concret, platforma contribuie hotărâtor la optimizarea financiară pe zona de materii prime”, a declarat Eugen Zbîrcea, COO și co-fondator al Co-market. Platforma Comarket va fi gratuită pentru jucătorii din HoReCa în primele 6 luni de la momentul lansării.

Aplicatie pe telefon, prin care producatorii agricoli isi pot vinde produsele direct catre client septembrie 23, 2020

Platforma Mall Tarananesc, care le permite producatorilor romani sa-si comercializeze produsele direct catre clienti, devine disponibila si pe mobil, anunta Asociatia Crestem Romania.

Scopul aplicatiei este acela de a facilita contactul intre micii producatori locali si famiile care locuiesc in zona urbana, in special in aceasta perioada de pandemie.

Pana la ora actuala, pe site s-au inscris peste 1.300 de mici producatori agricoli, care si-au pus deja la vanzare produsele agricole, spun creatorii aplicatiei.

„Platforma isi propune sa dezvolte un ecosistem in care micul gospodar sau micul antreprenor din mediul rural sa poata gasi solutii pentru a ajunge pe mesele clientilor. Dupa lansarea Hartii Gospodarilor, componenta care da o dimensiune geografica reala clara, site-ul Mall Taranesc vine sa completeze profilul gospodariei si sa genereze un mecanism de interactiune intre cei ce doresc sa vanda si cei ce doresc sa cumpere”, se precizeaza in comunicat.

Functionalitatile aplicatiei

35

Pe aceasta platforma, utilizatorii pot introduce informatii precum certificatele de producator, autorizatiile sanitar-veterinare, certificate eco/bio si alte documente prin care pot atesta calitatea produselor comercializate.

Mai mult, producatorii au posibilitatea de a chema direct din aplicatie curierul, pentru a prelua si livra produsele.

Stiri

Gelateria La Romana s-a deschis în Afi Cotroceni , sept. 23, 2020,

FacebookE-mailLinkedin Cu o tradiție de peste 70 de ani în producerea înghețatei artizanale, brandul La Romana se extinde pe piața din România în sistem de franciză. Prima gelaterie La Romana a fost deschisă în Afi Cotroceni de ARSIS, grupul care deține 3 restaurante Subway.

”Apetitul clienților români pentru gelaterie artizanală este din ce în ce mai mare, astfel că decizia de a investi în acest business a fost una dictată de piață. De altfel, deschiderea unei gelaterii artizanale este o idee mai veche, dar care aștepta momentul oportun pentru implementare.

Am ales să investesc în franciza La Romana, în primul rând pentru gust. Am călătorit în Italia de mai multe ori pentru a degusta și vizita diverse gelaterii, iar gustul și diversitatea sortimentelor La Romana m-au impresionat și m-au convins. Apoi, conceptul acestui brand, de la mobilier și până la modul de prezentare și servire, este unic prin eleganța și rigurozitatea sa. Iar faptul că înghețata La Romana a trecut testul timpului și este atât de iubită în întreaga lume a fost un argument în plus.” Radu Mirea, acționar majoritar ARSIS Group.

Deserturile La Romana sunt create zilnic în laboratorul propriu al punctului de vânzare din Afi Cotroceni din ingrediente naturale de înaltă calitate: lapte, ouă și unt din ferme ecologice locale, frișcă artizanală, fructe proaspete, gemuri naturale certificate organic, semințe și fructe uscate aduse din Italia.

Pentru a asigura prospețimea, calitatea și cremozitatea înghețatei, fiecare sortiment este produs în cantități mici, astfel încât durata medie să nu depășească trei ore. Din peste cele 90 de gusturi de gelato ce poartă

36

semnătura La Romana, în România sunt disponibile 28, o parte din acestea schimbându-se periodic. În plus, în laboratorul din Afi Cotroceni sunt pregătite artizanal produse de patiserie pe bază de gelato și nu numai, de la torturi și crumble, la clătite și biscuiți.

Primul salon de înghețată La Romana s-a născut în centrul istoric al orașului Rimini, în anul 1947, primind numele fiicei fondatorului, Romana. Afacerea a fost preluată câțiva ani mai târziu de maestrul gelatier Vito Zucchi, ai cărui fii, Massimiliano și Ivano, administează în prezent afacerea păstrând valorile pe care aceasta a fost construită: tradiție, cercetare, inovație și emoție.

Începând cu anul 2013, La Romana și-a început extinderea în Europa, în țări precum Spania și Italia, iar în anul 2020 este programată iaugurarea primei gelaterii La Romana din Dubai. În prezent, lanțul La Romana numără peste 53 de gelaterii.

Investiția pentru prima locație deschisă în România a fost de aproximativ 350.000 euro, dintre care 240.000 euro au fost investiți în echipamente. Pe termen mediu și lung, obiectivele grupului care operează La Romana pe piața locală sunt de a obține exclusivitate în România și de a extinde rețeaua, atât în București, cât și în provincie. ARSIS este cel mai mare retailer independent din piața de telecom, companie ce operează în România încă din anul 1991. Din Grupul ARSIS mai fac parte Mobiup Distribution – distribuitor de accesorii pentru telefoane, retaiIerul de accesorii pentru telefoane Mobicell, precum și 3 restaurante Subway.

37

S-a deschis Academia de Management al Ospitalității ohma by winsedswiss la Oradea On sept. 22, 2020

Prima generație de studenți a început cursurile la Oradea în cadrul Academiei de Management al Ospitalității ohma by winsedswiss, singura școală din România care organizează cursuri sub licența École hôtelière de Lausanne (EHL), cea mai prestigioasă instituție de învățământ în domeniul ospitalității la nivel mondial.

Inaugurarea oficială a avut loc pe 19 septembrie, la Oradea, în prezența ambasadorului Confederației Elvețiene în România, E.S. Arthur Mattli, a secretarului de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism, Răzvan Pîrjol, a viceprimarului municipiului Oradea, Florin Birta, a reprezentanților asociațiilor și federațiilor din ospitalitate, alături de studenți ai academiei de la Oradea, formatori și manageri din industrie.

Cursanții, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 45 de ani, sunt înscriși în două programe – Culinary Professional Diploma și Hotel Administration Professional Diploma – și se vor pregăti pentru a deveni viitori experți în administrare hotelieră și alimentație publică. Prima generație de studenți ai academiei provine atât din Oradea, cât și din București, Constanța, Cluj-Napoca.

„Am fost întrebați în ultimele luni <de ce o școală de ospitalitate?. Răspunsul este evident: România are nevoie să-și reconstruiască, într-un mod sustenabil, cultura ospitalității și să își valorifice potențialul natural unic. Aceasta nu se poate realiza decât printr-o educație de calitate care să pună clientul în centrul tuturor activităților turistice. Modelul abordat de noi este cel al învățământului elvețian dual ancorat puternic în realitatea economică. Acest sistem îmbină în mod armonios teoria și practica, precum și abilitățile tehnice și sociale, astfel încât, după absolvire, cursanții să poată valorifica toate cunoștințele dobândite în timpul studiilor”, arată Christine Schillings, director general winsedswiss România.

38

Studenții ohma vor avea acces la educație și instruire de calitate și datorită formatorilor, profesioniști cu experiență în industria ospitalității, absolvenți ai modulelor EHL Advisory Services de specializare pedagogică specifică, în vederea obținerii certificatului de instructor obligatoriu pentru susținerea cursurilor și seminariilor EHL.

Un alt atu de care beneficiază cursanții este consilierea în vederea integrării în industrie, inclusiv prin identificarea de stagii și locuri de muncă, prin intermediul agenției de mediere pe piața forței de muncă, winsedswiss talent.

În plus, celor care vor dori să-și continue studiile în mediul universitar, la École hôtelière de Lausanne, după absolvirea cursurilor ohma, le va fi echivalat anul pregătitor obligatoriu programului universitar EHL, aceștia intrând direct în procesul de selecție.

În cadrul academiei, cursurile se susțin în limba engleză, prin urmare este necesar ca studenții să aibă minimum nivelul B2 conversațional. Curriculumul VET by EHL are integrate și cursuri de limba engleză, așadar cursanții vor putea să își dezvolte abilitățile lingvistice și vor trebui să obțină un certificat de competențe în limba engleză, la finalul studiilor. Suporturile de curs vor fi în limba engleză și în limba română.

„Avem infrastructura pentru a derula cursurile de teorie în mediul online, însă ne dorim ca predarea, teoretică și aplicată, să se desfășoare offline, respectiv în centrul ohma. Atât timp cât ne permite situația actuală, vom merge pe varianta cursurilor offline, deoarece punem accentul pe interacțiunea studenților noștri cu instructorii. În ceea ce privește partea practică, cursanții vor avea oportunitatea de a-și desăvârși cunoștințele în hotelurile și restaurantele cu care avem încheiate programe de colaborare”, afirmă Radu Szekely, director programe educaționale winsedswiss education group.

Academia de Management al Ospitalității din Oradea are la bază un parteneriat între grupul educațional elvețian winsedswiss și Primăria Oradea. Autoritățile locale orădene au pus la dispoziție spațiul necesar funcționării școlii în cadrul Colegiului Economic „Partenie Cosma”, dotat și echipat acum de către winsedswiss, conform ultimelor standarde internaționale.

winsedswiss education group (WEG), cu filiale în România, Elveția și Serbia, al cărui director general este profesorul Ray F. Iunius, are ca obiectiv principal crearea și furnizarea de programe educaționale pentru fiecare etapă din viață, de la grădiniță la universitate și mai departe, de-a lungul carierei profesionale.

39

Grupul educațional elvețian winsedswiss (World Institute of Service Education) dezvoltă pe piața din România programe de învățământ preșcolar, primar, secundar, postliceal și, în curând, universitar și postuniversitar. În acest scop, WEG derulează parteneriate cu unele dintre cele mai renumite instituții de învățământ din lume.

GLOBAL

Prețul grâului crește, iar la floarea-soarelui se remarcă reticența cumpărătorilor în a mai cota Mihaela Prevenda Marți, 22 Septembrie 2020

Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români, realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă. Mai jos, informații despre piața grâului, orzului, porumbului, rapiței și florii-soarelui la data de 21 septembrie 2020.

GRÂU – BAZINUL MĂRII NEGRE

Prețurile au crescut simțitor, chiar dacă plata se face la 180 de zile. Cotațiile FOB Marea Neagră variază în jurul cifrei de 232 USD/tonă. Prețurile pentru Portul Constanța sunt defalcate pe luni, începând de la 228 USD pentru octombrie și adăugând un cost de depozitare pe lună, până la valoarea de 235 USD pentru livrare în ianuarie 2021. Transpunând în euro, la o medie de 232 USD/tonă, deducem un preț de 196 EUR/tonă, minus costurile de operare portuară și costurile financiare pentru plata la termen. Rezultă un preț de circa 182 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă, arată Cezar Gheorghe.

„În planul exporturilor, notăm ultima licitație spre Egipt, unde, surprinzător, Marea Baltică și-a făcut prezența. Vedem un lot de grâu din Polonia ce a accesat această destinație. 235.000 de tone au fost achiziționate astfel de către Egipt prin forul tutelar GASC. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Ca o notă comparativă, în perioada iulie-august 2020, Egiptul a cumpărat 2,4 milioane tone, față de doar 1,7 milioane tone anul trecut în aceeași perioadă. De notat este și licitația din Iordania, 16 septembrie 2020, unde din

40

cele două loturi de 60.000 de tone, unul are origine românească (Ameropa). Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Curba pozitivă a grâului începe să arate și potențial românesc, după un sezon afectat de secetă și pandemie”, precizează analistul, care adaugă că recoltările produsului grâu fiind încheiate la nivel european, cifrele rămân constante, însă, cum era de așteptat, cumpărătorii încep să facă oferte pentru a securiza loturi de marfă.

În cornul Africii, Tunisia își manifestă interes de achiziție în acest an, din cauza lipsei ploilor. Deficitul de producție se situează la 38%, circa 900.000 tone și se estimează un nivel de import crescut cu 34%, până la un nivel de 2,2 milioane tone.

Turcia a organizat, de asemenea, o licitație pentru achiziție de grâu, cu un total de 440.000 tone. „Cotațiile bursiere din această săptămână arată o revigoare a prețului grâului. Influența vine și de peste ocean, mai precis din Argentina, unde seceta a afectat puternic 12% din cele 6,6 milioane de hectare înființate cu grâu. Încet dar sigur, grâul se corectează în termen de cerere și ofertă. În mod normal, cotațiile enunțate se vor modifica pe măsură ce timpul trece și nevoia de aprovizionare crește, ținând în minte parametrii de recoltă ruso-ucraineană și europeană. Piață internă se corectează, însă este încă sub spectrul default-urilor contractuale existente, în care cantitățile asumate nu au fost livrate, iar acest lucru marchează în sens negativ activitățile comerciale”, explică consultantul Clubului Fermierilor Români.

ORZ

Cererea timidă ridică nivelul de preț în origini. În Marea Neagră, nivelul a crescut cu 3 USD până la 190-192 USD/tonă. „Piața internă dă semne de dezmorțeală. Crescătorii de porci caută orzul în ferme, ofertând pentru el”, menționează Cezar Gheorghe.

PORUMB – BAZINUL MĂRII NEGRE

Indicatorul Euronext pentru noiembrie se regăsește la valoarea de 171,25 euro/tonă, însă, apreciază analistul, decuplarea Mării Negre este evidentă din cauza volumelor scăzute din Ucraina și România.

Cotațiile în FOB Constanța sunt la nivelul de 164 euro/tonă pentru octombrie și noiembrie și 165 euro/tonă pentru decembrie.

În plan intern, se manifestă ravagiile secetei. Cumpărătorii plătesc niveluri ce depășesc cotațiile bursiere. „Fermele de creștere a puilor din centrul României au oferit 850 lei/tonă pentru loturi mici de circa 1.000 tone, doar pentru a-și asigura secvența necesară de furajare. În timp ce producția de

41

furaje se cotează la 800-820 lei/tonă, în sud-vest costul mărfii ajunge și la 720 lei/tonă. Cumpărătorii se grăbesc să își execute contractele, vânzătorii sunt în același status de neacoperire a cantităților contractuale, iar părțile trebuie să ajungă la starea de înțelegere și compromis. Estimarea de timp a recoltei de porumb ne indică 12-15 octombrie 2020 ca dată de încheiere pe teritoriul României”, a specificat Cezar Gheorghe.

În plan extern, China își consolidează angajamentele de achiziție a porumbului până la nivelul de 7,2 milioane tone, din care 60% vor fi importate de și pentru firmele statului chinez.

Ucraina a început recoltarea porumbului și se află la un stadiu de 10% suprafață recoltată.

RAPIȚĂ

Euronext indică un nivel de 395 euro/tonă. Prețurile pentru uleiul olandez de rapiță au continuat să crească în urma creșterii uleiului brut de floarea-soarelui și a cotațiilor Euronext. Cotația NDJ (noiembrie-decembrie-ianuarie) a urcat cu 15 euro/mt FOB DM.

SEMINȚE DE FLOAREA-SOARELUI

Cererea crescută de semințele de floarea-soarelui își are originile în producțiile mai mici la nivel de bazin Marea Neagră și european. Ucraina, după 10% din suprafață recoltată, generează o producție cu 25% mai mică, potrivit cifrelor de producție preliminare.

„Nivelurile din piață au atins cifre în recoltare ce ajung în unele cazuri, transformate în CPT Constanța la 520-525 USD/tonă. S-a creat o spirală a prețului ce generează așteptări și cereri cu mult peste ceea ce piața ar trebui să ofere. Observăm, deci, o reticență a cumpărătorilor în a mai cota, pe fondul cererii de preț prea mare pentru marfa ce este oferită. Totul este agregat cu efectele secetei de diminuare a recoltei, care ne introduc în același tablou ca cel al porumbului.

Cu timpul, lucrurile se vor limpezi cu ajutorul părților, vânzători și cumpărători. Ambele părți trebuie să privească în viitor și să găsească măsuri de înțelegere, măsuri care să țină cont de relaționarea în viitorul apropiat. În privința achizițiilor de marfă, există un dicton spus de un trader cu o foarte mare experiență,  pe care îmi permit să-l citez: ”, a încheiat Cezar Gheorghe.

42

Rezistența antimicrobiană este o criză globală devastatoare, care se apropie , meatmilk, 23 septembrie 2020

Ambițiile de reducere a utilizării antibioticelor în zootehnie trebuie să ia în considerare cantitatea „masivă” de variație între statele membre și, de asemenea, între specii, potrivit unui consultant în creșterea animalelor, care a subliniat nevoia urgentă de digitalizare a sectorului sănătății animale.

Pe fundalul unei concentrări sporite asupra bunăstării animalelor în UE, EURACTIV a vorbit cu Jude Capper, consultant în sustenabilitatea animalelor, pentru a afla despre ea despre perspectiva terenului asupra sănătății animalelor. Aceasta a spus:

”Creșterea rezistenței antimicrobiene (RAM) este o criză globală care se apropie, amenințându-ne capacitatea de a trata boli infecțioase comune, ducând la boli prelungite, dizabilități și moarte. Ca atare, în politica sa alimentară emblematică, strategia Farm to Fork, Comisia Europeană a subliniat o reducere cu 50% a vânzării de antimicrobiene pentru animale de crescătorie și în acvacultură până în 2030.

Dar orice obiective concrete de reducere trebuie să cuprindă reducerile „masive” deja făcute de părți din sectorul zootehnic, iar aceste diferențe trebuie să se reflecte în linia de bază inițială, a declarat Capper pentru EURACTIV.

Pe baza experienței sale de lucru în Marea Britanie, Capper a subliniat că s-a făcut deja multă muncă atât la nivel guvernamental, cât și la nivel de procesor și veterinar, atât în ceea ce privește „raționalizarea, reducerea și înlocuirea antimicrobienilor”.

Curtea de Conturi Europeană a publicat la începutul acestui an un raport privind RAM, care a constatat că a existat o scădere cu 20% a consumului de antibiotice la animale în Europa într-o perioadă de raportare inițială de

43

cinci ani. Acest număr a crescut acum la 32% pentru majoritatea statelor membre, potrivit Agenției Europene pentru Medicamente.

„Unele industrii au făcut deja progrese uriașe, cum ar fi carnea de porc, păsările de curte și lactatele, în timp ce altele, precum carnea de vită, au făcut mult mai puțin”, a subliniat ea, pe care a menționat-o pe faptul că carnea de vită este o industrie mai puțin integrată, cu un feedback mai redus și trasabilitatea între etapele individuale din sector.

Prin urmare, Capper a subliniat că ar fi atât nedrept, cât și indiferent de diferitele câștiguri realizate, pentru a stabili acum linii de bază generale.

„Ar fi nedrept ca porcii și păsările de curte, de exemplu, să aibă linii de bază stabilite acum, când au făcut atât de mult în ultimii zece 10 ani, așa că avem nevoie de o linie de bază adecvată care să reflecte aceste diferențe”, a spus ea.

„Peste cinci ani, industria cărnii de vită va arăta probabil că s-a descurcat mai bine decât celelalte pe o bază de reducere procentuală, dar asta pentru că atât de mult teren a fost acoperit de alte industrii”, a avertizat ea.

Un lucru pe care l-a subliniat a fost nevoia de a consolida comunicarea de la egal la egal – ceva despre care spune că a ajutat la reducerea prescripției și a utilizării antibioticelor.

„Am văzut îmbunătățiri masive prin partajarea celor mai bune practici prin intermediul grupurilor de discuții ale fermierilor, iar acest lucru se poate realiza atât la nivel regional, cât și între țări”, a spus ea, adăugând că vede un mare potențial în schimburi similare, între fermieri din diferite țări ale UE, cum ar fi între Italia, Elveția și Franța. Ea a subliniat, de asemenea, că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a oferi fermierilor instrumentele necesare pentru a le măsura progresul și a stimula îmbunătățirea.

„Dacă nu o putem măsura, pur și simplu nu știm dacă am devenit mai buni sau mai răi”, a subliniat ea, adăugând că sunt necesare măsuri adecvate de durabilitate în ferme, dar că aceasta a făcut obiectul unei dezbateri intense.

„Nu putem folosi neapărat o abordare unică, care s-ar putea să nu surprindă toate nuanțele între ferme și situații. În schimb, s-ar putea să vorbim despre o suită de valori care pot fi utilizate pentru a se potrivi unor ferme mai bine decât altele ”, a spus ea.

Totuși, un lucru despre care era clară, era necesitatea digitalizării sectorului pentru a face față provocărilor cu care se confruntă. „Trebuie să acceptăm

44

că, în calitate de industrie, trebuie să fim mai transparenți, mai deschiși și trebuie să putem să cuantificăm progresele pe care le facem, care este utilizarea noastră antimicrobiană, care este amprenta noastră de carbon. Va trebui absolut să devenim mai conștienți de date, mai computerizate ”, a subliniat ea.

Aceasta va ajuta sectorul să conecteze punctele dintre măsurile de sănătate animală și durabilitate, inclusiv utilizarea antibioticelor, dar și în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și utilizarea apei, a spus ea.

„În prezent, există lacune considerabile în date, ceea ce înseamnă că nu putem cuantifica și compara efectul dintre boli și nu le putem lega de costurile economice sau de mediu”, a spus ea, adăugând că, în general, aceste vor interacționa împreună într-un „mod cu adevărat pozitiv”.

Fără dovezi cuantificabile ale beneficiilor, „fermierii care se gândesc la afaceri nu vor fi înclinați să se schimbe”, a subliniat Capper. Ea a mai spus că, pe lângă mai multe date de la ferme, sunt necesare și date la nivel de industrie pentru a identifica zonele cu potențial de câștiguri uriașe, în comparație cu bolile care vor continua să aibă nevoie de tratament.

... citeste si partea a treia ...

45