1

2016 An deficitar din punct de vedere apicol

Partea I-a

Autor:

Prof.univ.dr.ing.Petre IORDACHE

O variantă a acestui articol a fost publicată sub titlul „2016 An deficitar din punct de vedere apicol Partea I-a“ și în Revista România apicol ă nr.1, ianuarie 2017

Atât eu cât și mul ți apicultori români am a șteptat cu multe speran țe ca cei în drept, speciali ști și cercet ători califica ți în domeniul apicol s ă ne dea explica ții privind cauzele pentru care, din punct de vedere apicol anul 2016 a fost deficitar și, mai mult, s ă ne dea

solu ții de salvare a familiilor de albine. Nu au fost să fie aceste explicații și nici darea de soluții așa că personal, încercând să pun în valoare experiența apicolă practică și teoretică căpătată începând din 1951 de când practic apiculura, voi încerca să analizez cauzele probabile și să creionez niște soluții pe care le

consider viabile. Totodată, la această analiză voi ține seama și de părerile unor apicultori români din diferitele zone ale țării pe care i-am intervievat referitor la aspecte concrete ale decurgerii anului activ

apicol 2016 și chiar a anilor 2014 și 2015. Aici menționez că nu consider că dețin adevărul absolut – îmi exprim părerile proprii, cei care

au alte p ăreri nu au decât s ă le facă publice și să aducă argumente . Aș fi bucuros ca acest articol să provoace o emulație de păreri pro și contra, ar fi benefic pentru apicultura

românească. Înainte de a intra în subiect țin să punctez că având în vedere situația, apicultorii români vor trebui ca pentru viitor „SĂ ADOPTE CA STRATEGIE GĂSIREA CELOR MAI BUNE METODE CA S Ă-ȘI SALVEZE FAMILIILE DE ALBINE CHIAR DACĂ ACESTE STRATEGII VOR DUCE LA MIC ȘORAREA PROFITURILOR OBȚINUTE DIN APICULTURĂ” . Fac această recomandare deoarece, din cercetările bibliografice care le-am efectuat privind evoluția probabilă a fenomenului de încălzire globală și, implicit, schimbările climatice survenite datorită acestuia, am concluzionat că acestea nu se vor ameliora în următorii ani, ci se vor agrava. Având în vedere că se presupune că albinele sociale producătoare de miere au apărut acum zece - douăzeci de milioane de ani este evident că acestea în îndelungata lor istorie au întâlnit numeroase schimbări globale climatice și s-au adaptat la ele fapt demonstrat că și-au continuat existența. Dar, această adaptare să făcut în perioade destul de mari, deci și în acest caz, al prezentului, precis ele se vor adapta dar, spre necazul nostru, durata acestui fenomen de adaptare va depăși durata vieții noastre – trebuie să ne împăcăm cu acest fapt și să salvăm ce se poate salva. Referitor la cauzele care au dus la dezastrul evoluției apiculturii românești în anul 2016 cred că putem clasifica aceste cauze ca find cunoscute, probabil cunoscute (bănuite) și necunoscute. Printre cauzele cunoscute cu certitudine pot enumera:

1.- Creșterea temperaturii medii anuale și decalarea anotimpurilor datorit ă fenomenului de înc ălzire global ă astfel că există observații

(Climatologul dr. Roxana Bojariude Meteorologie) care arată ă ămai timpuriu cu două ă ăprecedente, iar toamna estcontinua și în viitor, dar cele patru anotimpuri ale zonelor temperate nu vor dispare, pentru că mersul anotimpurilor este dat de poziparametrii mișcării pă

Astfel, în acest an rapiînflorea normal dar pentru faptul căbiologic normal, nu au putut săurmătoare le-a prins nedezvoltate corespunză

2.- Varia țiile mari de temperatur ăridicate aceste schimbăpe termen scurt fenomene pe care le asociez tot fenomenului de încăglobală.

Fig.1 Flori de salcâm care generează Aceste fenomene au făgenereze nectar (fig.1 și 2) și în unele zone din ț ăepuizeze rezervele de hrană isalcâm nici nu s-a pus problema.

Fig.3 Secetă severă

Roxana Bojariu Coordonatorul Secției de Climatologie de la Administra

care arată că,îm medie, în Europa primăvara se declanmai timpuriu cu două săptămâni, în ultimile decenii, comparativ cu cele precedente, iar toamna este întârziată cu câteva zile. Aceste modifică

și în viitor, dar cele patru anotimpuri ale zonelor temperate nu vor ă mersul anotimpurilor este dat de poziția pe glob ș

ș ării pământului. în acest an rapița a înflorit cu două săptămâni mai devreme decât

înflorea normal dar pentru faptul că familiile de albine s-au dezvoltat, conform ceasului biologic normal, nu au putut să beneficieze optim de culesurile de la rapiță ș

a prins nedezvoltate corespunzător. țiile mari de temperatur ă, valorile scăzute alternând cu valori

ridicate aceste schimbări fiind înso țite frecvent de precipita țfenomene pe care le asociez tot fenomenului de încă

Flori de salcâm care generează nectar Fig.2 Flori de salcâm afectate de ploi temperature scăzute

Aceste fenomene au făcut ca în perioada de înflorire a salcâmului și în unele zone din țară familiile de albine chiar

impunându-se hrănirea lor. De producție de miere de a pus problema.

ă severă Fig.4 Stupi inunda

2

Administrația Națonală

ă ă ăvara se declanșează ă ă ămâni, în ultimile decenii, comparativ cu cele

. Aceste modificări vor și în viitor, dar cele patru anotimpuri ale zonelor temperate nu vor

ția pe glob și de

ț ă ă ămâni mai devreme decât au dezvoltat, conform ceasului

ță și culesurile

ăzute alternând cu valori țite frecvent de precipita ții abundente

fenomene pe care le asociez tot fenomenului de încălzire

Fig.2 Flori de salcâm afectate de ploi și

ăzute ăcut ca în perioada de înflorire a salcâmului acesta să nu

chiar să-și ție de miere de

Fig.4 Stupi inundați

3

3.- Efecte negative ale unor fenomene extreme ca secete (fig.3) și inunda ții rapide (fig.4) datorită tendinței actuale de încălzire. Astfel în cazul României, cercetări recente arată pentru perioada 2021 – 2050 o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1961 – 1990 cu valoarea cea mai probabilă de 1,40C, iar la sfârșitul secolului, respectiv pentru perioada 2071 – 2100 creșterea estimată a temperaturii medii anuale va fi de 3,10C. De asemenea, aceste fenomene sunt însoțite de o diminiuare a cantităților medii de precipitații cu până la 20%, la sfârșitul acestui secol. Toate aceste fenomene duc la secete și în cazul că acestea sunt prelungite pot apare și fenomene de deșertificare. Aici trebuie precjzat că deşertificarea este inevitabilă, atâta timp cât există zone întregi unde nu a plouat. Pământul se lucrează competitiv, cu tehnologii performante, dar lipsa irigaţiilor duce la deşertificare. De altminteri, potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei (fig.5).

Fig.5 Zonele României unde este posibilă deșertificarea dacă contiuă încălzirea global

După eșecurile de la culesurile de primăvară, respectiv de la rapiță și salcâm, majoritatea apicultorilor români și-au pus speranța în culesurile de vară de la tei. Stupoare, cam peste tot în țară, cu excepția Dobrogei și anumite zone din Moldova, nici teiul nu a dat culesuri de producție datorită secetei și temperaturilor de peste 350C care s-au instalat după înflorirea acestuia.

4

4.- Tratamentele cu pesticide , în general, și cu neonicotinoide , în special, în sectorul agricol vegetal ceea ce duc la depopulări și chiar la mortalități ale familiilor de albine.

Fig.6 Tratamente cu pesticide la rapiță Fig.7 Tratamente cu pesticide la floarea-soarelui Pesticidele în general, și neonicotinoidele, în special, constituie în anumite condiții factori otrăvitori subletali și chiar letali pentru albine și alte insecte polenizatoare precum şi insecte care mănâncă dăunători ai plantelor tratate, producându-se un grav dezechilibru ecologic. Aici trebuie precizat că chiar dacă aceste substanțe luate fiecare în parte sunt notificate ca fiind nedăunătoare pentru albine, pești și alte viețuitoare în combinație pot deveni foarte toxice pentru viețuitoarele enumerate mai sus. Mai mult, neonicotinoidele rezistă și se cumulează în sol până la 1600 de zile şi se regăsesc până la 2 ani în polenul florilor din zonele tratate, motiv pentru care afectează albinele chiar şi la doi ani de la folosirea lor în agricultură. Sesizată de diferite forme asociative ale apicultorilor europeni și de diverse personalități din cercetare în 2013, Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară a publicat un raport care confirma că neonicotinoidele prezintă un risc pentru albine şi polenizatori, motiv pentru care Comisia Europeană a decis prin regulamentul 485/2013 suspendarea folosirii în agricultură a tuturor statelor membre UE a substanţelor imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam (neonicotinoide) pentru tratarea seminţelor.

Fig.8 Familie de albine găsită moartă

Dar, stupoare, România a cerut derogare de la această reglementare astfel că s-a continuat să folosească neonicotinoidele interzise în restul statelor Uniunii Europene și astfel depopulările și mortalitățile familiilor de albine au continuat. In intărirea acestei

5

afirmații vine rezultatul unui sondaj efectuat de ROMAPIS, în care 936 de apicultori au confirmat că au găsit albine moarte în faţa stupilor şi slăbirea familiilor de albine, astfel că din cifre reiese că cel puţin 10% din familiile de albine au fost afectate.

Fig.9 Președintele ACA din România

Ioan FETEA

Tot pentru susținerea efectelor nocive asupra familiilor de albine vine și declarația D-ului Președinte al ACA din România ing.Ioan FETEA publicată încă din data de 15.03.2015 (www.agerpres.ro) citez: „Sper ăm să găsim o posibilitate ca, împreun ă cu Autoritatea Na țional ă Fitosanitar ă din subordinea Ministerului Agriculturii, s ă facem un studiu privind efectele nocive ale neonicotinoidelor asupra albinelor pentru c ă în România nu s-au f ăcut astfel de cercet ări, deși în

Europa sunt destul de numeroase. Avem probleme pent ru că în aceast ă iarnă s-au înregistrat depopul ări și mort ălități de albine. Am primit din 33 de jude țe astfel de semnale și astept ăm ca, dupa ce se mai înc ălzește vremea, la sfâr șitul acestei luni sau la începutul lunii aprilie, s ă facem un inventar și să vedem cum st ăm. Este posibil ca aceste depopul ări s ă apară din cauza rapi ței și a culturii de floarea-soarelui care au fost trata te cu neonicotinoide. De și efectele acestor pesticide nu sunt imediate, ele apar în timp, sunt efecte subletale asupra puietului și a genera țiilor urm ătoare”.

Închei aici Partea I-a a mateialului urmând ca în numărul viitor al revistei să public Partea a II- a în care voi trata ca drept cauze ale deficitului apicol al anului 2016:

5.- Agricultura intensiv ă și monoculturile. 6.- Supraaglomerarea masivelor de cules melif er și nerespectarea reglement ărilor privind efectuarea stup ăritului.

6