Stiri 10 aprilie 2020 CURSUL DE SCHIMB 10.04.2020

1 EUR 4.8277

1 USD 4.4115

APIA si SUBVENTII

APIA: ANUNȚ DE ASTĂZI DESPRE SUBVENȚIILE FERMIERILOR! Agroinfo 10 aprilie 2020 - OFICIAL! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că se află în prezent în plin proces de primire a Cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020. Demarată la 2 martie 2020, conform calendarului stabilit de legislația comunitară în vigoare, primirea cererilor s-a mutat, începând din 6 aprilie 2020 în mediul online, pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială și a preveni răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus.

Astfel, în perioada 2 martie – 10 aprilie 2020 s-au depus un număr total de 187.722 cereri de plată, pentru o suprafață de 881.706 hectare. Facem precizarea că 49.795 de cereri au fost depuse prin mijloace electronice, în perioada 06 aprilie – 09 aprilie, pentru o suprafață de 350.478 hectare.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul fermierilor și pentru a asigura completitudinea cererilor de plată depuse, APIA a solicitat sprijinul tuturor primăriilor, în sensul eliberării în format electronic a documentelor care atestă utilizarea terenului și trimiterii acestora online către APIA, pe baza listelor cu beneficiari transmise în prealabil de agenție.

Totodată, Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) s-a alăturat acestui demers și transmite electronic către APIA toate documentele necesare

1

fermierilor la depunerea cererii pentru solicitarea la plată a schemelor si măsurilor din sectorul zootehnic.

În acest context, reiterăm întregul nostru sprijin pentru toți fermierii și îi îndemnăm să fie aproape de angajații APIA, să contacteze responsabilii de dosar de la centrele locale și județene, care îi vor sprijini pe deplin să finalizeze procesul de depunere electronică, astfel încât toți fermierii să reușească să-și depună cererea de plată în termenul legal prevăzut de legislație, respectiv 15 iunie 2020.

Nu lăsăm pe nimeni în urmă!

Comunicat APIA

APIA plăteşte aproape 67 de milioane de euro pentru beneficiarii Măsurii 14, privind bunăstarea animalelor M.A. Miscellanea / 10 aprilie

Beneficiarii care au depus, în 2019, cereri pentru accesarea Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor vor primi sumele aferente în cursul zilei de vineri, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), transmite Agerpres.

Suma totală autorizată la plată este de aproape 67 de milioane de euro, din care: 29.792.492,55 euro (138.937.288,99 lei) pentru un număr de 146 de beneficiari care au accesat M14 - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare, respectiv 37.151.168,46 euro (173.254.474,10 lei) pentru 183 de beneficiari care au accesat M14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Potrivit sursei citate, valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

APIA menţionează că acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 - 2020.

2

BY LANTULALIMENTAR  2020-04-10   Documentele care dovedesc că terenul agricol se află la dispoziția solicitanților se transmit la APIA, fie de către fermier prin mijloace electronice disponibile sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a adeverințelor privind înscrierea în Registrul agricol și trimiterea acestora de către Primării pe adresele e-mail ale centrelor județene/locale APIA.

Pe pagina de de facebook a emisiunii Viața Satului a fost postat un comunicat complet al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură privind depunerea cererilor unice de plată și alte documente, pe fondul măsurilor luate de autorități pentru a combate răspândirea pandemiei covid- 19 prin restricționarea drastică a circulației persoanelor și a impunerii respectării distanței sociale.Astfel, depunerea cererilor de plată de către fermieri se va efectua prin mijloace electronice. Documentele aferente cererilor de plată pentru Măsura privind bunăstarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor și cele pentru Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură vor fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare.

Totodată, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic (inclusiv Pachetul 8 din Măsura10) se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către fermier sau de către Oficiile județene ale Agenției Naționale pentru Zootehnie (Adeverința eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea şi menținerea Registrului genealogic al rasei, Adeverința care certifică metisul cu rasa de carne, Adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine, Adeverință eliberată de Asociația care conduce registrul genealogic al rasei solicitate la plata Pachetul 8 din Măsura10).

Cererile de plată aferente ajutoarelor de stat și deconturile justificative privind Măsura 14 Bunăstarea animalelor se transmit la APIA prin mijloace electronice.În ceea ce privește Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Formularul cererii de plată va fi transmis către

3

fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Judetene (CJ) ale APIA.Începând cu data de 6 aprilie și până în prezent au fost depuse 31.954 de cereri, pentru o suprafață de 233.206 ha, iar trendul este în continua creștere.Găsiți comunicatul complet pe pagina de facebook a emisiunii Viața Satului.

Adrian Oros: ”Scheme de sprijin pentru cei care lucreaza corect! Nu lasam smecherii sa profite” In apr. 10, 2020

Ministrul Agriculturii susține că tot ceea ce se întâmplă în sector în această perioadă va fi atent monitorizat, pentru a putea compensa la sfârşitul crizei pierderile înregistrate de cei care au lucrat corect.

Într-un interviu acordat Agerpres, șeful MADR a vorbit despre modul de sacrificare şi de comercializare a mieilor în această perioadă, despre problemele întâmpinate din cauza secetei, dar şi despre solicitările transmise Comisiei Europene privind plata avansului pe suprafaţă începând cu luna septembrie şi creşterea cuantumului la 85%. Adrian Oros a mai spus că ar vrea să începem cu suspendarea exportului de cereale şi a unor produse agroalimentare de bază.

Adrian Oros: ”Noi am monitorizat stocurile, dar am monitorizat şi exporturile şi am fost îngrijoraţi că în luna martie au crescut foarte mult exporturile comparativ cu luna martie a anului trecut. Văzând şi evoluţia stocurilor am luat această decizie, care desigur este o decizie radicală şi bineînţeles care va fi contestată în următoarele zile. Vrem să rămână în ţară toate aceste produse, în toată această perioadă de urgenţă, pentru asigurarea securităţii alimentare a românilor, de aceea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a inclus în Ordonanţa Militară nr.8 suspendarea exporturilor pentru unele produse agroalimentare de bază, în perioada stării de urgenţă. Dacă vedem că în următoarea perioadă situaţia se îmbunătăţeşte, pe unele dintre aceste produse o să le scoatem în următoarea ordonanţă, dar în acest moment aceasta este decizia. Lista se poate modifica, putem tăia sau include alte produse, dar cu siguranţă cerealele rămân pe listă până la noua

4

recoltă. Noi putem da ordonanţe militare în fiecare săptămână, în funcţie de evoluţia lucrurilor.”

Șeful MADR este îngrijorat că au crescut mult exporturile în luna martie si trebuie făcută periodic o raportare privind stocurile naționale.

Adrian Oros: ,,Ştiu că în luna martie s-au exportat aproape 800.000 de tone de cereale, cu 300.000 de tone mai mult faţă de martie anul trecut, iar în România se consumă, în medie, 170.000 de tone de cereale pe lună. Am făcut un calcul, cum stăm cu aceste stocuri la Rezervele Statului, cum stăm cu aceste stocuri la operatori şi am oprit exporturile ca să ne asigurăm până la noua recoltă, care va fi foarte slabă. Acest sistem de raportare a stocurilor l-am făcut încă din prima zi a stării de urgenţă prin serviciile noastre de la politici agricole, dar şi prin Direcţiile Agricole judeţene, ele având evidenţa tuturor agenţilor economici din fiecare judeţ, dar şi prin asociaţii. Am făcut acest lucru şi i-am rugat, pentru că nu există o obligaţie – poate doar morală din partea lor – să ne furnizeze stocurile, să ştim cum stăm la nivel naţional şi aici ne interesează cel mai mult alimentele de bază. Acestea sunt foarte importante, ca să ştim sigur că pe toată perioada crizei vor fi alimente suficiente, iar în cazul cerealelor să avem suficiente până la noua recoltă.Ştiu că tentaţia multor agenţi economici, mai ales a celor mari, care au cantităţi mari, este de a specula această perioadă şi de a obţine profit. Asta este evident. De aceea am făcut apel la ei să fie solidari în această perioadă de două, trei luni de zile, să fie mai echilibraţi şi mai responsabili, pentru că vor avea nevoie de consumatori şi de parteneri de afaceri după ce trece perioada de criză. Să nu încerce să fure startul, pentru că, pe termen mediu şi lung, am putea pierde cu toţii, dacă unii pe termen scurt cred că ar putea să câştige ceva. Şi cu siguranţă vor fi şi asemenea iniţiative mai puţin sănătoase, dar prin instrumentele pe care le avem, le monitorizăm, iar instituţiile care au alte tipuri de instrumente, cei de la Consiliul Concurenţei şi cei de la ANPC, să ia măsuri. Noi deocamdată monitorizăm şi stocuri şi preţuri.

Ministrul Agriculturii crede că nu vor fi afectate preţurile acestor produse după această interdicţie de export și nu vom asista iar la cumpărături de panică.

”Nu cred că se va întâmpla acest lucru. Aţi văzut că acum au scăzut peste tot vânzările, dar înainte cu două zile şi în primele zile după declararea stării de urgenţă, toată lumea şi-a umplut cămările, inclusiv agenţii economici, de aceea nu se mai mişcă nimic pe piaţă. Lumea consumă încă din ceea a cumpărat în urmă cu două-trei săptămâni. Atunci am avut agenţi economici care au declarat că aveau vânzări de cinci ori mai mari ca la Paşte şi pe urmă s-au plâns că le-au scăzut vânzările. În aceste condiţii, nu te poţi aştepta ca

5

în următoarele săptămâni să vinzi la fel. Cred că măsura aceasta trebuia luată acum, pentru că nu am vrut să riscăm, chiar dacă mă aştept să fiu atacat”, a declarat șeful MADR pentru Agerpres.

Adrian Oros a mai precizat că situația este monitorizată foarte atent, iar Ministerul va veni cu scheme de sprijin pentru susținerea fermierilor care au muncit corect în această perioadă de criză și care au suferit pierderi.

”Noi monitorizăm tot ceea ce se întâmplă în această perioadă de criză în sectorul nostru de activitate şi vom încerca să obţinem nişte ajutoare de stat pentru a compensa pierderile înregistrate în agricultură şi industrie alimentară de la începutul crizei. Au apărut probleme în unele sectoare, sunt producţii şi stocuri mari, dar lucrurile se schimbă de la o lună alta şi nu-i lăsăm pe şmecheri să profite. Vrem să intervenim cât mai corect şi să nu bulversăm piaţa şi aşa bulversată de criză. Nu va fi un an uşor, pentru că se suprapun şi pesta, şi seceta, şi criza coronavirusului”, a mai declarat Adrian Oros.

AFIR si FINANTARI

AFIR, plati de 160 de milioane euro catre beneficiarii PNDR 2020Aprilie 10, 2020

AFIR a platit in primul trimestru al anului 2020 catre beneficiarii Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) peste 160 milioane de euro.Sumele platite de catre AFIR reprezinta fonduri europene nerambursabile, acordate prin PNDR 2020 (exclusiv contributia Uniunii Europene), fara contributia de la bugetul national.

Din totalul sumelor platite la nivel national pentru primul trimestru al acestui an, in regiunea 1 Nord-Est Iasi au fost efectuate plati prin Centrul Regional, de 21,3 milioane de euro, iar in regiunea 2 Sud-Est Constanta, de 27,7 milioane de euro. La nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 3 Sud Targoviste s-au efectuat plati de 15,9 milioane de

6

euro in primul trimestru, iar prin Centrul Regional 4 Sud-Vest Craiova, AFIR a platit 23,8 milioane de euro beneficiarilor PNDR.

De asemenea, Centrul Regional 5 Vest Timisoara a efectuat, in primul trimestru al acestui an, plati in valoare de 14,6 milioane de euro. Centrul Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare a platit suma de 28,8 milioane de euro beneficiarilor sai. In regiunea 7 Centru Alba Iulia, AFIR a realizat plati prin Centrul Regional in valoare de 13,5 milioane de euro, iar Centrul Regional 8 Bucuresti-Ilfov a platit 14,8 milioane de euro beneficiarilor investitiilor finantate prin PNDR 2020.

De la demararea PNDR 2020 in 2015 si pana in prezent, AFIR a platit 5,58 miliarde de euro (fonduri europene si buget national), ceea ce reprezinta un grad de absorbtie de peste 59%.

ALTELE

România suspendă exporturile de cereale și produse de panificație, pe fondul pandemiei InCont.ro, 10 aprilie 2020

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr. "Suntem în momentul în care trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor. Pe perioada stării de urgenţă se interzice şi se suspendă exportul pentru următoarele produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea-soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, de patiserie, biscuiţi, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificaţiei, tot ceea ce ţine de zona acesta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau agriculturii", a declarat Vela, la sediul MAI, prezentând conţinutul Ordonanţei Militare nr. 8.

7

El a precizat că procedurile de export al acestor produse, aflate deja în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei militare, se vor suspenda pe durata stării de urgenţă.

"Pentru siguranţa alimentară, pe perioada stării de urgenţă se suspendă şi activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare supuse acestor restricţii", a detaliat ministrul.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, anunţase anterior, în ședința de Guvern, că are pregătite textele pentru rechiziţii şi pentru suspendarea exportului de cereale, după ce a constatat că în luna martie s-au exportat 700.000 de tone.

"În luna martie s-a exportat 700.000 de tone. Procedura de eliberare a avizului fito-sanitar era una pe genunchi, în 24 de ore. Am refăcut toată procedura prin Ordin de Ministru şi am făcut, bineînţeles, şi apel la traderi şi la marii fermieri să înceteze cu această activitate", a declarat Adrian Oros.

Acesta a precizat că sunt pregătite textele "şi pentru rechiziţii şi pentru suspendare", după ce premierul a subliniat că este necesară formularea unei solicitări privind adoptarea acestor măsuri.

"Să îmi şi formulaţi o solicitare privind adoptarea unei măsuri. Dacă va fi necesar, eu sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile şi dacă va fi necesar să facem rechiziţii. Noi trebuie să asigurăm cantităţile necesare până la viitoarea recoltă pentru a asigura necesarul de grâu pentru consumul intern", a menţionat Ludovic Orban.

Totodată, premierul Ludovic Orban a afirmat că pe piaţa cerealelor există "un adevărat dezmăţ în materie de export".

"Domnul Ministru al Agriculturii, primesc semnal de alarmă privitor la ceea ce se întâmplă pe piaţa cerealelor. Aici v-am spus foarte clar: nu ne putem permite să acceptăm, ca din lăcomie, unii proprietari de cantităţi de cereale să trimită la export să ne lase fără grâu. Aici ar trebui să luăm măsuri foarte clare, mai ales că datele preliminare pe care le-am primit pe luna martie arată că e un adevărat dezmăţ în materie de export de cereale", a menţionat Ludovic Orban.

MADR: Precizări privind aplicarea prevederilor Ordonanței Militare nr. 8 din 10 aprilie 2020 în ce privește menținerea deschisă a piețelor agroalimentare Vineri, 10 Aprilie 2020 Având în vedere publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordonanței militare nr. 8 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, pentru o abordare unitară la nivel național, referitoare la prevederile art. 3 alin.(1) “Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată

8

perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

Accesul în piețele agroalimentare din România este permis producătorilor agricoli persoane fizice pe baza Atestatelor de producător și a Carnetelor de comercializare;

Este permis accesul în piețele agroalimentare și celorlalte categorii de producători agricoli care își desfășoară activitatea economică în sectorul agricol în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, pentru obținerea unor produse agricole care sunt destinate vânzării pe piață și a Legii nr. 31/1990 privind Societățile comerciale cu modificările și completările ulterioare, având obligația respectării prevederilor legale în vigoare;

Direcțiile pentru Agricultură Județene și a Municipiului București se vor asigura de informarea administratorilor de piețe agroalimentare din fiecare județ.

Ministerul Agriculturii intervine pe tema interzicerii exporturilor: e vorba doar de cele în spaţiul extracomunitar Florentina Niţu 10.04.2020,

Reprezentanţii ministerului Agriculturii susţin că Ordonanţa Militară 8 prin care se prevede interzicerea exporturilor pentru cereale, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, zahăr sau produse de brutărie se referă doar la spaţiul extracomunitar, adică în afara Uniunii Europene.

În Monitorul Oficial nu apare cuvântul „extracomunitar”, motiv pentru care ministerul Agriculturii a intervenit pe această temă şi a spus că exporturile înseamnă „vânzarea mărfurilor în afara spaţiului intracomunitar”, adică în afara UE.  

9

„Suspendarea exportului pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în Anexa nr. 2 a Ordonanţei Militare 8 din 10 aprilie 2020 se referă la spaţiul extracomunitar. Comerţul intracomunitar se face cu respectarea prevederilor comunitare în vigoare privind libera circulaţie a mărfurilor coroborat cu depunerea unei declaraţii pe proprie răspundere a partenerului comer-cial din statul membru”, au spus reprezentanţii ministerului Agriculturii.

Ei au precizat că mărfurile care fac obiectul tranzitului pe teritoriul României nu se supun prevederilor Ordonanţei Militare 8.

  Holde Agri Invest critică decizia guvernului de a interzice exporturile de cereale: preţurile vor scădea, fermieri români vor pierde bani, iar noi avem 1.500 de tone de grâu pentru care urma să semnăm un contract Florentina Niţu 10.04.2020, 17:43 103

Liviu Zăgan, CEO al Hode Agri Invest, o companie românească care operează 7.000 de hectare de teren agricol, critică măsurile luate prin Ordonanţa Militară 8, emisă aseară, pe 9 aprilie, ce prevede interzicerea exportul de cereale, deoarece el crede că acest lucru va conduce la scăderea preţului cerealelor, iar veniturile fermierilor vor scădea semnificativ.  

„Interzicerea exporturilor va duce la scăderea artificială a preţului culturilor, sub preţul preconizat, având astfel un impact negativ masiv asupra situaţiei financiare a fermierilor români care vor pierde bani neavând posibilitatea de a-şi vinde culturile pe plan local sau vânzând la un preţ sub marja de profit”, spune Liviu Zăgan.Totodată, el afirmă că firma pe care o reprezintă are în acest moment 1.500 de tone de grâu organic pentru care urma să semneze un contract cu un jucător străin cu capacitate de prelucrare a culturilor ecologice, dar acum nu mai poate executa contractul.„În plus, pune în aşteptare şi contractul pe care deja l-a semnat şi executat parţial pentru 2.000 de tone de floarea-soarelui organică, după ce a trimis un camion în Austria, restul de 7 camioane fiind în prezent în stand-by”, adaugă el.

10

Conform Ordonanţei Militare 8, procedurile de export a produselor agroalimentare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe militare, se suspendă pe perioada stării de urgenţă.Zăgan critică măsurile luate de guvern, mai ales că oamenii de afaceri din sectorul agricol nu au fost consultaţi în pregătirea acestor măsuri, ţinând cont de impactul financiar imediat pe care acestea îl vor avea asupra sectorului agricol românesc. „Prin urmare, măsurile referitoare la sectorul agricol ar trebui elaborate şi explicate pentru a se asigura continuitatea activităţii unui sector atât de important precum agricultura”, a mai spus Zăgan.

Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest: România produce anual între 9 şi 10 milioane de tone de grâu, dintre care aproximativ 3,5 milioane de tone sunt utilizate pe plan intern Florentina Niţu 10.04.2020, 16:26 126

Liviu Zăgan, CEO al Hode Agri Invest, o companie românească care operează 7.000 de hectare de teren agricol care urmează să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti anul acesta, consideră că Ordonanţa Militară 8, emisă aseară, pe 9 aprilie, ce prevede interzicerea exportul de grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină, soia, floarea soarelui, zahăr, produse de panificaţie şi ulei, ar putea avea un efect negativ asupra situaţiei financiare a fermierilor români şi chiar asupra întregului sector agricol românesc.

„Spre exemplu, în fiecare an, România produce între 9 şi 10 milioane de tone de grâu, dintre care aproximativ 3,5 milioane de tone sunt utilizate pe plan intern, în timp ce cantitatea rămasă este destinată exportului. În momentul actual, România nu are capacitatea de depozitare pentru a stoca această cantitate de cereale intern. În plus, interzicerea exporturilor va duce la scăderea artificială a preţului culturilor, sub preţul preconizat, având astfel un impact negativ masiv asupra situaţiei financiare a fermierilor români care vor pierde bani neavând posibilitatea de a-şi vinde culturile pe plan local sau vânzând la un preţ sub marja de profit”, spune Liviu Zăgan.

Totodată, el afirmă că ordonanţa nu face deosebirea între cerealele cultivate convenţional şi cele cultivate organic, deşi, în prezent, România nu deţine facilităţi de prelucrare a culturilor ecologice, ceea ce înseamnă că, în cazul în care ordonanţa face referire şi la agricultura ecologică, toate culturile bio vor trebui fie vândute local, la preţuri semnificativ mai mici, egale cu cele din agricultura convenţională, fie depozitate până la ridicarea măsurilor impuse. „Acest lucru are un impact semnificativ asupra afacerilor fermierilor ecologici, care sunt în minoritate în România, şi poate duce la pierderi majore şi probleme de cashflow care îi vor afecta pe termen mediu.”

11

Holde Agri Invest are în acest moment 1.500 de tone de grâu organic pentru care urma să semneze un contract cu un jucător străin cu capacitate de prelucrare a culturilor ecologice, acum compania nu mai poate executa contractul.

„În plus, pune în aşteptare şi contractul pe care deja l-a semnat şi executat parţial pentru 2.000 de tone de floarea-soarelui organică, după ce a trimis un camion în Austria, restul de 7 camioane fiind în prezent în stand-by”, adaugă el.

Conform Ordonanţei Militare 8, procedurile de export a produselor agroalimentare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe militare, se suspendă pe perioada stării de urgenţă, provocând astfel îngrijorare în rândul fermierilor locali care se află în proces de executare a comenzilor care au fost deja contractate şi, în unele cazuri, chiar plătite şi livrate parţial.

„Există multe îngrijorări pe care le ridică măsurile anunţate ieri de guvern mai ales că stakeholderii din sectorul agricol nu au fost consultaţi în pregătirea acestor măsuri, ţinând cont de impactul financiar imediat pe care acestea îl vor avea asupra sectorului agricol românesc. Prin urmare, măsurile referitoare la sectorul agricol ar trebui elaborate şi explicate pentru a se asigura continuitatea activităţii unui sector atât de important precum agricultura”, a mai spus Zăgan.

Holde Agri Invest SA:   Măsurile referitoare la sectorul agricol ar trebui elaborate și explicate pentru a se asigura continuitatea activității unui sector atât de important precum agricultura Financial Intelligence 10 aprilie 2020,

Efectele asupra sectorului agricol declanșate de Ordonanța Militară 8

Holde Agri Invest SA, o companie românească care operează 7.000 de hectare de teren agricol care urmează să se listeze la Bursa de Valori București anul acesta, își exprimă îngrijorarea față de măsurile ce afectează direct sectorul agricol, incluse în Ordonanța Militară 8, emisă aseară, pe 9 aprilie. Printre alte măsuri, ordonanța a interzis exportul de grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină, soia, floarea soarelui, zahăr, produse de panificație și ulei.

Această măsură are un potențial efect negativ asupra situației financiare a fermierilor români și chiar  asupra întregului sector agricol românesc. Spre exemplu, în fiecare an, România produce între 9 și 10 milioane de tone de

12

grâu, dintre care aproximativ 3,5 milioane de tone sunt utilizate pe plan intern, în timp ce cantitatea rămasă este destinată exportului. În momentul actual, România nu are capacitatea de depozitare pentru a stoca această cantitate de cereale intern. În plus, interzicerea exporturilor va duce la scăderea artificială a prețului culturilor, sub prețul preconizat, având astfel un impact negativ masiv asupra situației financiare a fermierilor români care vor pierde bani neavând posibilitatea de a-și vinde culturile pe plan local sau vânzând la un preț sub marja de profit, precizează compania.

Holde Agri Invest SA mai precizează: “În plus, ordonanța nu face deosebirea între cerealele cultivate convențional și cele cultivate organic. În acest moment, România nu deține facilități de prelucrare a culturilor ecologice, ceea ce înseamnă că, în cazul în care ordonanța face referire și la agricultura ecologică, toate culturile bio vor trebui fie vândute local, la prețuri semnificativ mai mici, egale cu cele din agricultura convențională, fie depozitate până la ridicarea măsurilor impuse. Acest lucru are un impact semnificativ asupra afacerilor fermierilor ecologici, care sunt în minoritate în România, și poate duce la pierderi majore și probleme de cashflow care îi vor afecta pe termen mediu.

Holde Agri Invest are în acest moment 1.500 de tone de grâu organic pentru care urma să semneze un contract cu un jucător străin cu capacitate de prelucrare a culturilor ecologice, dar în acest moment compania nu mai poate executa contractul. În plus, pune în așteptare și contractul pe care deja l-a semnat și executat parțial pentru 2.000 de tone de floarea-soarelui organică, după ce a trimis 1 camion în Austria, restul de 7 camioane fiind în prezent în stand-by. Conform Ordonanței Militare 8, procedurile de export a produselor agroalimentare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezenței ordonanţe militare, se suspendă pe perioada stării de urgenţă, provocând astfel haos și îngrijorare în rândul fermierilor locali care se află în proces de executare a comenzilor care au fost deja contractate și, în unele cazuri, chiar plătite și livrate parțial.

Există multe îngrijorări pe care le ridică măsurile anunțate ieri de guvern mai ales că stakeholderii din sectorul agricol nu au fost consultați în pregătirea acestor măsuri, ținând cont de impactul financiar imediat pe care acestea îl vor avea asupra sectorului agricol românesc. Prin urmare, măsurile referitoare la sectorul agricol ar trebui elaborate și explicate pentru a se asigura continuitatea activității unui sector atât de important precum agricultura”.

13

TABEL Pe cine lovește interzicerea exporturilor românești de cereale. Cel mai mare exportator este din China, cei mai mulți jucători majori sunt americani AGRIBUSINESS Adi Mosoianu scris astăzi, 19:00

Patru nume din topul celor mai mari zece exportatori de cereale din România reprezintă companii din Statele Unite, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) pe anul 2018, în clasament mai fiind incluși jucători de profil din Elveția (2), Germania, Liban, România, precum și China, care deține de altfel locul 1 din punct de vedere al volumului de business. Guvernul a decis ieri seară, prin ordonanță militară, interzicerea, respectiv suspendarea exporturilor de cereale din România, după ce premierul Orban declarase anterior, în ședința Executivului, că autoritățile sunt pregătite să ia această măsură, ba chiar să treacă la rechiziții de mărfuri de pe piață, în vederea asigurării necesarului intern de consum. ”Primesc un semnal de alarmă privitor la ceea ce se întâmplă pe piața cerealelor și aici nu ne putem permite să acceptăm ca, din lăcomie, unii proprietar de cantități de cereale să trimită la export să ne lase fără grâu. (...) Datele preliminare pe care le-am primit în luna martie arată un adevărat dezmăț în materie”, a arătat Orban. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a confirmat că în luna martie au fost exportate 700.000 de tone și a arătat că are pregătite textele de acte normative ”și pentru suspendare, și pentru rechiziție”. Ordonanța militară nr. 8/2020 prevede că se interzic/suspendă exporturile de grâu, porumb, orz, ovăz și orez, dar și cele de făină de grâu, boabe de soia, semințe și ulei de floarea soarelui, semințe de bumbac, precum și zahăr din trestie sau sfeclă. Vizate de măsură sunt și unele produse de brutărie și patiserie, precum și anumite sortimente de biscuiți. Potrivit sursei citate, se suspendă inclusiv procedurile de export aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței. De asemenea, pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor menționate. ”Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului”, mai stipulează ordonanța. Totuși, decizia este în mare măsură simbolică, apreciază Bloomberg. România, al

14

doilea exportator de grâu din UE, a recoltat deja și a vândut mare parte din recoltă în acest moment al sezonului agricol. Mai puțin de 1% din exporturile UE vor fi afectate, conform estimărilor firmei UkrAgroConsult, care oferă servicii de consultanță pentru sectorul agricol. Pe de altă parte, potrivit aceleiași surse, decizia este încă un semn că producătorii de alimente cei mai mari din lume se tem pentru propria lor aprovizionare, în condițiile în care cumpărătorii își extind aprovizionarea și virusul a schimbat rutele comerciale obișnuite. Interdicția românească ar putea duce și la prețuri mai ridicate ale cerealelor. La Bursa de cereale din Chicago, de referință pe plan global, cotațiile futures au urcat cu 12%, de la un nivel scăzut la mijlocul lunii martie. Cei zece cei mai mari exportatori de cereale din România au înregistrat în 2018, anul cu ultimele date publice disponibile, o cifră de afaceri cumulată total de peste 15,6 miliarde lei, reprezentând circa 1,7% din PIB-ul țării pe anul respectiv. Important: această cifră, precum și cele individuale din tabel, reprezintă totalul rulajului provenit din toate operațiunile derulate în România de firmele respective, nu doar din exporturi de cereale. Cele mai multe dintre aceste companii au, de altfel, business-uri integrate, care pleacă de la producția agricolă propriu-zisă și includ și logistică, tradingul internațional fiind doar ultima verigă a lanțului economic. Primii trei jucători din top au realizat fiecare, în 2018, cifre de afaceri de peste 3 miliarde lei fiecare. Cofco International, parte a grupului chinez omonim și liderul clasamentului, s-a apropiat chiar de pragul de 4 miliarde. Alte 5 companii au înregistrat rulaje anuale de peste 1 miliard de lei: Ameropa Grains, ADM Romania Trading, Cargill Agricultura, Glencore Agriculture și CHS Agritrade. România a exportat, în primele zece luni din 2019, cereale în sumă de 2,145 miliarde de euro, cu 16% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. În țările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menționată, cereale în valoare de 764,5 milioane euro, adică mai puțin de jumătate din valoarea totală. Principalele destinații au fost Spania (183,4 milioane de euro), Italia (152,9 milioane de euro) și Olanda (93,8 milioane de euro). În afara UE, cel mai mare importator de cereale românești este Egiptul. România s-a situat în 2019 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată și producția realizată de porumb boabe și floarea soarelui, potrivit aceleiași surse. La grâu, România s-a situat pe locul patru, atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia.

15

Bursa online AgroGo: Interzicerea exporturilor de cereale poate duce la blocaje având în vedere capacitatea de stocare limitată; măsura nu este justificată mai ales la porumb, la care stocurile sunt suficiente după recolta mare din 2019 Roxana Rosu 10.04.2020,

Reprezentanţii bursei online de cereale AgroGo.ro spun că interzicerea exporturilor de astfel de produse prin ordonanţa emisă joi de Guvern ar putea crea blocaje logistice având în vedere capacitatea de stocare limitată şi nu este justificată în cazul porumbului, în condiţiile în care România a avut o recoltă bogată anul trecut.

”Credem că este esenţial ca autorităţile să studieze situaţia exactă a stocurilor şi să decidă restricţii doar acolo unde sunt probleme”.

România a avut anul trecut o recoltă de porumb de aproximativ 17 mil. tone porumb, fiind  cel mai mare producător şi exportator de porumb din UE. În aceste condiţii, reprezentanţii AgroGo.ro cred că stocurile de care dispune ţara noastră sunt suficiente, iar capacitatea de procesare nu poate fi majorată.

În plus, ei spun că martie-mai este perioada cea mai bună pentru vânzarea de porumb, având în vedere preţurile de tranzacţionare mai ridicate decât în celelalte luni ale anului.

” Din mai, iunie va începe noua perioadă de recoltare. Până atunci trebuie pregătit loc pentru depozitarea noilor produse recoltate. În contextul în care

16

România nu are o capacitate de stocare suficient de mare, iar transporturile de cereale se desfăşoară cu dificultate (nu vorbim doar de această perioadă a pandemiei, ci în genere, din cauza infrastructurii precare) riscăm să ajungem la blocaje logistice după eliminarea restricţiilor. Acest lucru poate afecta şi preţul cerealelor şi inclusiv încasările la bugetul de stat”.

În ceea ce priveşte grâul, interdicţia de export ar trebui să se bazeze pe o analiză a stocurilor, ţinând cont şi de posibilitatea unei veri secetoase, care va afecta recoltă din acest an.

”Şi alte ţări precum Rusia şi Kazakhstan au impus restricţii la exportul de produse făinoase sau grâu, dar pentru perioade scurte de câteva săptămâni. Franţa în schimb, cel mai mare producător de grâu din UE, a avut exporturi record în această perioadă. Lucru de înţeles, dat fiind faptul că avem o perioadă cu preţuri mari la grâu, iar în domeniul tranzacţiilor, a vinde când preţul e mare e ceva firesc şi de dorit”.

Ce înseamnă în cifre interzicerea exporturilor de produse agroalimentare: România exportă anual zahăr, produse de brutărie şi uleiuri vegetale de 365 mil. euro. Doar în aprilie 2019 exporturile de astfel de produse au fost de 30 mil. euro Mădălina Panaete 10.04.2020,

România a trimis anul trecut peste graniţe zahăr, produse de brutărie şi uleiuri vegetale în valoare de 365 milioane de euro, arată calculele ZF pe baza datelor provizorii transmise de Institutul Naţional de Statistică. Volumul total de astfel de produse exportat s-a situat la peste 355 de milioane de kilograme (365.000 de tone). Doar în cazul uleiului din seminţe de floarea soarelui exporturile depăşesc 232.000 de tone anual, cu o valoare de 176 milioane de euro. Pe de altă parte, exporturile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi s-au situat la 77.000 de tone cu o valoare de 171 milioane de euro, conform analizei ZF.

17

Guvernul a decis suspendarea exportului de produse agroalimentare pe perioada stării de urgenţă, decizia apărând în Monitorul Oficial de astăzi. Printre produsele care nu vor mai putea fi exportate se numără grăul, orzul, porumbul, dar şI uleiul de seminţe din floarea soarelui, zahărul din trestie de zahăr sau din sfeclă, dar şi produsele de brutărie, de patiserie şi biscuiţi, chiar şi cu adaos de cacao.  

Datele INS arată că exporturile de ulei de seminţe de floarea soarelui, zahăr de trestie sau din sfeclă de zahăr şi produse de brutărie, de patiserie şi biscuiţi s-au situat în luna aprilie a anului trecut la 27 de milioane de kilograme cu o valoare de 29,8 milioane de euro, arată calculele ZF pe baza datelor de la INS.

  Cum văd fermierii interzicerea exportului de cereale: Este o măsură subiectivă. Nu ştim care e starea actuală a suprafeţelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export sau ce stocuri avem Florentina Niţu 10.04.2020,

La ceas de seară, în 9 aprilie, autorităţile române au anunţat că interzic exportul de cereale către destinaţiile din afara Uniunii Europene în timpul stării de urgenţă, până la jumătatea lunii mai, printr-o ordonanţă militară, intrată de astăzi în vigoare.

Grâul, orzul, ovăzul, porumbul, orezul, făina de grâu, seminţele oleaginoase şi zahărul vor rămâne în România, însă fermierii spun că i-a surprins această măsură, mai ales că unii dintre ei aveau deja semnate şi achitate contracte pentru exportul cerealelor, ce vor fi reziliate şi nu se ştie cine va achita nota de plată.

„E o măsură surprinzătoare, luată dintr-un motiv subiectiv. Nu ştim care e starea actuală a suprafeţelor cultivate cu cereale, în ce stadiu se află contractele de export sau ce stocuri au fermierii. Nu ne aşteptam să trebuiască să reziliem contractele aflate în derulare. Cine plăteşte clauzele? Dacă cerealele se întorc de la trader la producător, cine plăteşte transportul? E o situaţie care nu a fost gândită până la capăt”, consideră Mircea Băluţă, preşedinte al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). El exploatează 3.500 de hectare cu cereale în judeţul Argeş.

Fermierul crede că decizia a fost luată rapid, fără ca autorităţile să se consulte cu mediul de business şi fără să ştie care e situaţia exacta în teren. În teren, e secetă prelungită în majoritatea regiunilor din ţară, iar producţia de grâu, orz şi secare e afectată în proporţie de 40-45%, dar autorităţile în

18

loc să găsească soluţii să satisfacă nevoia de apă, au considerat că este mai bine să interzică exporturile de cereale şi să ne bazăm pe stocurile de anul trecut.

El crede că unui dintre argumentele pentru care s-a luat această decizie ar fi seceta prelungită, „dar sigur sunt mai multe argumente, pe care noi încă nu le cunoaştem, dar poate autorităţile le ştiu. Efectele acestei stopări se vor simţi de la producători la procesatori şi exportatori”.

Dintr-o producţie de 30 de milioane de tone de cereale, numai în primele nouă luni din 2019 au fost exportate 10 milioane de tone de cereale, adică o treime din producţia locală, potrivit INS. Ieri, 9 aprilie, reprezentanţii statului au spus că în România mai există doar de 700.000 de grâu. „În est, grâul deja se întoarce.”

„Decizia a fost luată din motive emoţionale, iar piaţa cerealelelor va fi în mod certat afectată. Bursele au început să se dea peste cap, preţurile probabil o să scadă, iar România care era printre principalii exportatori de cereale, acum face stocuri. O să încercăm să facem contracte cu procesatorii interni”, apreciază Băluţă.

Cristian Lungu, fermier din Ilfov: Stocul de grâu al României este sub nivelul necesar, seceta a afectat 45% din producţie, dacă nu plouă nu vom mai putea să ne asigurăm nici pâinea de mâine Florentina Niţu 10.04.2020,

România a produs în 2019 zece milioane de tone de grâu,  iar exporturile atinseseră 5 milioane de tone (un miliard de euro) în primele nouă luni din 2019, cât în întreg anul 2018, primele trei pieţe de export din Europa fiind Spania, Italia şi Germania. Exporturile masive de grâu au mai lăsat în stocuri doar 700.000 de tone în prezent, sub necesarul de consum actual.

Cristian Lungu, fermier din Ilfov care creşte peste 100 de bovine de lapte spune că în prezent stocul de grâu al României este de 700.000 de tone la nivel naţional, sub nivelul necesar, iar culturile de grâu din acest an sunt afectate în proporţie de 40-45% din cauza secetei şi dacă nu va ploua în următoarele două săptămâni „nu vom mai putea să ne asigurăm nici pâinea de mâine”. Cristian Lungu este şi preşedintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România.

Exportul mai multor produse agroalimetare, între care grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei de seminte, zahăr, produse de patiserie sau biscuţi este interzis, în perioada stării de urgenţă, potrivit Ordonanţei Militare numărul 8 (OM8).

19

„Eu iau pulsul fermierilor din toată ţara, iar un coleg din Alba îmi spunea că se întreabă dacă să mai semene din lipsa precipitaţiilor. Este inadmisibil că politicienii se fac că nu văd seceta din ţară, că nu aud că se prognozează nenorociri şi nu ne pun la dispoziţie canale de apă. Angajaţii CSAT iau salarii şi nu se gândesc la siguranţa alimentară? Iar acum au lăsat şi forţa de muncă să plece. Mă doare că pleacă oamenii în afară”, a adăugat Cristian Lungu.

El arată că Ministerul Agriculturii ar fi putut să le dea pământ tinerilor, că mulţi dintre ei au venit şcoliţi, să înceapă să facă o mică plantaţie de ceva, o mică afacere. „Era important să dezvolte şi să producă în România, să investim în economia locală, în loc să ne împrumutăm.”

Mai multe zboruri charter au plecat ieri de pe aeroportul din Cluj-Napoca spre Germania pentru a duce români la muncă în sectorul agricol.

Bloomberg:   România, al doilea exportator de grâu din UE, a recoltat deja şi a vândut mare parte din recoltă în acest moment al sezonului agricol Financial Intelligence   10 aprilie 2020,  

Temerile privind aprovizionarea cu alimente sunt în creştere; România interzice exporturile de cereale

*România a livrat deja peste 90% din grâul prevăzut să fie exportat în afara UE

România a devenit prima ţară care a blocat exporturile de cereale în timpul pandemiei de coronavirus (COVID-19), o decizie dramatică şi care ar putea spori temerile privind aprovizionarea cu alimente la nivel global, se arată într-o analiză realizată vineri de Bloomberg, citată de Agerpres.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.

20

Se estimează că starea de urgenţă va dura cel puţin până la mijlocul lunii mai.

Prezent joi seara la postul naţional de televiziune TVR 1, premierul Ludovic Orban a fost întrebat dacă se ia în calcul oprirea exportului la grâu şi a răspuns: “Da, cel puţin la grâu, pentru că în luna martie au fost nişte cifre de export neaşteptate. S-au exportat sute de mii, aproape 700.000 de tone de grâu, din cauza faptului că a crescut preţul şi este o cerere mare. Noi nu ne putem permite să lipsim România de cantităţile de grâu necesare pentru asigurarea consumului zilnic până la recoltă”.

Totuşi, decizia este în mare măsură simbolică, apreciază Bloomberg. România, al doilea exportator de grâu din UE, a recoltat deja şi a vândut mare parte din recoltă în acest moment al sezonului agricol. Mai puţin de 1% din exporturile UE vor fi afectate, conform estimărilor firmei UkrAgroConsult, care oferă servicii de consultanţă pentru sectorul agricol.

Decizia este încă un semn că producătorii de alimente cei mai mari din lume se tem pentru propria lor aprovizionare, în condiţiile în care cumpărătorii îşi extind aprovizionarea şi virusul a schimbat rutele comerciale obişnuite.

“Aceasta este o manifestare a unei noi tendinţe – protecţionismul alimentar – şi confirmă că există temeri privind aprovizionarea”, a apreciat Sergey Feofilov, director general al UkrAgroConsult, Kiev.

Decizia României ar putea sprijini de asemenea preţuri mai ridicate ale cerealelor. La Bursa de cereale din Chicago, de referinţă pe plan global, cotaţiile futures au urcat cu 12%, de la un nivel scăzut, la mijlocul lunii martie.

Naţiunile Unite au avertizat că ţările trebuie să evite “politicile protecţioniste” (beggar-thy-neighbor policies). Un raport recent estimează că numărul oamenilor care suferă de foame s-ar putea dubla în câteva luni, din cauza pierderii locurilor de muncă şi a întreruperii activităţii în urma pandemiei.

Chiar dacă Rusia şi Kazahstan au impus deja limite, reglementările sunt suficient de relaxate, astfel încât cantităţi mari de cereale încă se exportă.

21

România va permite vânzarea cerealelor în interiorul UE, dar va fi solicitat un document că nu este destinat pentru export, a informat Guvernul. În sezonul care a început în iulie 2019, România a livrat deja peste 90% din grâul prevăzut să fie exportat în afara UE, conform datelor UkrAgroConsult.

România este o parte importantă din coşul cu pâine de la Marea Neagră, unde pământul este perfect pentru creşterea grâului. Cargouri de cereale sunt vândute în mod regulat către ţările din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu.

De asemenea, România este unul din cei mai mari vânzători către Egipt, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, şi furnizează grâu Iordaniei, Coreei de Sud şi Sudanului. În plus, este cel mai mare exportator de porumb din UE şi un mare furnizor de orz.

Costul pâinii a dus deseori la tulburări şi instabilitate politică. În timpul creşterii preţurilor la alimente din perioada 2008 – 2011, au fost tulburări legate de alimente în peste 30 de ţări din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu.

România a interzis exportul de cereale - ce fac concurenţii noştrii? Gheorghe GHIŞE  10 aprilie 2020 România a interzis exportul de cereale către destinațiile din afara Uniunii Europene în timpul stării de urgență, până la jumătatea lunii mai. Sunt supuse acestei restricţii: grâul, orzul, ovăzul, porumbul, orezul, făina de grâu, semințele oleaginoase și zahărul. Ce fac în perioada aceasta statele vecine, Rusia şi Ucraina, principalii concurenţi pe piaţa internaţională a cerealelor.

Orientul Mijlociu este principala destinaţie a cerealelor din România. Egiptul este cea mai importantă destinaţie pentru grâul românesc şi în perioada următoare, până la recoltat, acesta intenționează să importe 800 mii tone grâu. De unde? Sigur nu de la noi, probabil din Rusia şi Ucraina, poate şi Franţa.

Interzicerea exportului de cereale, în special grâu, se va răsfrânge negativ asupra preţului grâului la producător/fermier şi este foarte puţin probabil să se reflecte în preţul final al pâinii.

Cel puţin asta s-a întâmplat în ultimii ani, primăvara când procesatorii "ţipă" că este criză de grâu şi cresc preţul pâinii iar mai apoi uită să scadă preţul produselor de panificaţie, chiar dacă preţul grâului scade. O situaţie similară cu piaţa combustibililor: preţul "la pompă" creşte în ritm cu creşterea

22

preţului petrolului brut şi "uită" să scadă atunci când preţul barilului de petrol se prăbuşeşte...

Ucraina - exportul de grâu la volum maxim

Numai în luna martie Ucraina a exportat 1,31 milioane tone grâu, ceea ce reprezintă un nou record pentru această lună, cu 93% mai mult decât în februarie și cu 47% mai mult decât în martie 2018. În perioada 1 iulie 2019-31 martie Ucraina a exportat cu 34% mai mult grâu decât în aceeaşi perioadă din sezonul trecut. Volumul total al exporturilor de cereale şi oleaginoase a fost de 47 milioane tone, în perioada amintită, în creștere cu 21% față de aceeaşi perioadă din sezonul trecut.

Egipt a absorbit 18% din totalul exporturilor de grâu din Ucraina în primele nouă luni ale sezonului 2019/2020, urmat de Bangladesh, Yemen şi Turcia. Marocul nu a mai cumpărat grâu din Ucraina pentru a treia lună consecutivă şi a ieşit din top 10 importatori de grâu ucrainean.

Guvernul ucrainean a declarat că nu va limita exporturile de cereale, în ciuda creșterii cererii externe cauzată de criza coronavirusului, deşi procesatorii din industria morăritului au cerut limitarea exporturilor pentru a menține prețurile pâinii.

Ucraina a impus taxe de import pentru anumite produse agricole pentru a încuraja producţia fermierilor locali. Recent, guvernul Ucrainei a solicitat parlamentului să elimine taxele de import existente pentru orez, secară, ovăz, hrișcă și mei pentru a asigura necesarul pentru piața internă.

Rusia doreşte să păstreze poziția de cel mai mare exportator global de grâu

Agenţia de presă TASS relatează că ministerului agriculturii, Dmitri Patrushev a declarat că "Rusia intenționează să păstreze poziția de cel mai mare exportator global de grâu".

Recent, Rusia a expediat către Arabia Saudită primul lot de grâu, ceea ce se consideră a fi un pas important în dezvoltarea relațiilor comerciale dintre cele două țări, având n vedere că Arabia Saudită este unul dintre cei mai mari consumatori de grâu din Orientul Mijlociu.

Rusia a stabilit o cotă la export la 7 milioane de tone pentru perioada aprilie-iunie, ceea ce este de fapt şi volumul ce se aștepta să fie exportat în această perioadă.

23

Totuşi, Departamentul de Stat pentru Agricultură al SUA a redus perspectivele de export de grâu din Rusia pentru acest an agricol (1 iulie 2019 - 30 iunie 2020) la 33,5 milioane tone, de la 35 milioane tone cât era în raportul precedent.

Ministerul rus al agriculturii estimează că exportul de cereale va fi în acest sezon de 45 milioane tone, din care 36 milioane tone grâu.

„Noi muncim, noi nu gândim” pare a fi sloganul Ministerului Agriculturii  Mihaela Prevenda Vineri, 10 Aprilie 2020

Federația Națională a Lucrătorilor, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Cooperativa Agricolă Legume De Glodeanu Sărat, Organizația de Producători Tomate Com și Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură solicită Ministerului Agriculturii modificarea sau clarificarea Art. 3 din Ordonanța Militară nr. 8/9 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 301 din 10 aprilie 2020.

Potrivit textului din Ordonanța Militară „Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol”, respectiv „deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție la locul de comercializare, respectiv piața agroalimentară precum și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător”. Însă, producătorii agricoli dețin atestat de producător în conformitate cu dispozițiile Legii 145/2014, și nu certificat de producător. (Revista Fermierului a semnalat acest fapt, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4454-lipsa-de-reactie-amatorismul-masurile-pompieristice-mai-periculoase-decat-orice-virus.html). Numai în baza atestatului producătorii agricoli pot avea acces în spațiile de vânzare distincte și semnalizate corespunzător.

„Totodată solicităm să se aibă în vedere și faptul că mare parte din producătorii agricoli, ca urmare a accesării de fonduri europene, sunt deținători de PFA-uri, II-uri sau IF-uri prin intermediul cărora își comercializează producția agricolă în piețele agroalimentare, aceștia nefiind samsari, fiind producători agricoli care plătesc taxe și impozite la stat.

24

Pentru producătorii agricoli deținători de PFA-uri, II-uri, IF-uri, solicităm să se aibă în vedere codurile CAEN principale, ca de exemplu cod CAEN 0113 (Cultivarea legumelor și a pepenilor a rădăcinoaselor și tuberculilor), cod CAEN pe care îl dețin marea majoritatea a PFA-urilor, II-urilor, IF-urilor, care cultivă și comercializează legume, dar trebuie să se țină cont și de crescătorii de animale precum și celelalte categorii de producători agricoli deținători de PFA, II, IF”, se arată într-un comunicat de presă semnat de organizațiile producătorilor.

De asemenea, se cere constituirea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai MADR, ai producătorilor agricoli din sectoarele vegetal și zootehnic, ai ai industriei alimentare și ai reprezentanților lucrătorilor din aceste domenii, obiectivul acestui grup de lucru fiind definitivarea unui pachet de măsuri concrete care să sprijine agricultura și industria alimentară pentru a continua să producă și în special pentru a-și putea desface produsele la prețuri rezonabile, pentru producători dar și pentru populație.

„Grupul de lucru astfel constituit ar putea fi implicat în monitorizarea și evaluarea condițiilor de furnizare a mărfurilor în sectoarele agroalimentare și de vânzare cu amănuntul, în contextul pandemiei de COVID- 19, contribuind astfel pozitiv la găsirea celor mai corecte soluții la provocările identificate în mod direct, atât în scop preventiv, cât și corectiv. Se vizează astfel menținerea sau restabilirea condițiilor normale de aprovizionare.

Grupul de lucru ar trebui să aibă ca sarcină monitorizarea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a asigura o monitorizare eficientă a evoluției situației economice a companiilor din sector. Trebuie evitate pierderile de producție care survin în special ca urmare a faptului că nu mai pot accesa clasicele canale pentru a-și comercializa toată producția obținută, totodată vremea capricioasă din această perioadă amplifică efectele negative resimțite de producătorii agricoli.

Pentru a-și putea asigura traiul o parte din producătorii deținători de PFA-uri, II-uri, IF-uri au ales și aleg în continuare șomajul tehnic, însă este vital ca sectorul agricol să continue să funcționeze pentru a limita efectele pandemiei asupra economiei. În consecință, din punctul nostru de vedere ar trebui luate măsuri de urgență pentru a sprijini producătorii pentru a continua să funcționeze la parametri normali, în special având în vedere fracturarea lanțurilor de aprovizionare pentru produsele din import, una dintre măsurile urgente care trebuie luate fiind modificarea sau clarificarea Ordonanței Militare nr. 8, pe lângă alte măsuri urgente”, precizează comunicatul semnat de Federația Națională a Lucrătorilor, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Cooperativa Agricolă Legume De Glodeanu Sărat, Organizația de Producători Tomate Com și Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură.

25

Lipsa de reacție, amatorismul, măsurile pompieristice, mai periculoase decât orice virus  Vineri, 10 Aprilie

Aseară târziu, spre miezul nopții, a venit și a opta ordonanță militară. Sunt, însă, probleme. Conducerea Ministerului Agriculturii a uitat de solicitările organizațiilor profesionale cu privire la zonele în care s-a instituit carantina totală, precum și de faptul că certificatul de producător nu mai există de vreo cinci ani.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicita modificări ale ordonanțelor militare astfel încât să poată continua activitatea agricolă de sezon, în condițiile instituirii măsurilor de carantină totală în unele zone ale țării. Respectiv, nu doar persoanele care nu locuiesc în zona de carantină să poată ajunge la câmp, ci „toate persoanele implicate în activitățile agricole care sunt în situația de a se deplasa pentru a realiza lucrările agricole care nu suferă niciun tip de amânare.

Să se acorde facilitatea de circulație pentru domeniul de activitate generală „AGRICULTURA” în aceste zone speciale, având în vedere necesitatea de mobilitate a celor care lucrează în domeniu și faptul că ne aflăm în plină campanie agricolă de primăvară, iar contextul climatic este oricum extrem de nefavorabil agricultorilor în această perioadă. În baza actelor doveditoare referitoare la obiectul de activitate sperăm ca toți fermierii să își poată continua și/sau relua de urgență activitatea în această perioadă”. Prin urmare, agricultorii care locuiesc în Suceava sau în Țăndărei, în continuare, nu pot ajunge la ferme, pe câmp, pentru lucrările agricole.

26

O altă problemă este a producătorilor agricoli care vor să ajungă în piețele agroalimentare. Aceștia dețin un atestat de producător și nu un certificat de producător, acesta din urmă fiind înlocuit cu atestatul prin anul 2015. 

În art. 3 al OM 8/9 aprilie 2020 se precizează:

„(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

” Totodată, pentru măsurile prevăzute la art. 3 sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală. Așadar, polițistul care îl va controla pe producătorul agricol știe că acesta trebuie să-i arate o hârtie pe care să scrie certificat și nu atestat și poate considera că respectivul este în ilegalitate...

Cei din Ministerul Agriculturii nu știu că nu mai există certificatul de producător?

Cam multe bâlbe în această perioadă de criză, în care agricultura e sufocată de probleme și de lipsuri legislative, financiare etc.

Prevederile Ordonanței Militare nr. 8 din 9.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în domeniul agriculturii

Art.1(1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

27

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.

Art.3(1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.

(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

Art.7(1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.

(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.

Art.8(1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.

Art.17 - În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.

Precizări:Conform art 21, alin (1), litera d) din prezenta ordonanță militară, Ministerul

28

Agriculturii și Dezvoltării Rurale este abilitat să asigure aplicarea și respectarea prevederilor numai pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8.

Pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3, conform art 21, alin (1), litera a) din prezenta ordonanță militară, sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederile Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală.

GUVERN: STOP EXPORTURI de CEREALE. Ce spun FERMIERII? Paula CIUPAG  10 aprilie 2020 MĂSURI PENTRU SECURITATEA ALIMENTARĂ. Ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela a anunţat, în seara zilei de 9 aprilie, noi restricţii impuse de autorităţile române pe perioada stării de urgenţă în contextul pandemiei de COVID-19. 

Ordonanţa militară numărul 8 conţine prevederi importante pentru producătorii agricoli şi pentru sectorul agroalimentar, printre care şi interzicerea exporturilor de cereale. „Pentru că suntem preocupaţi de siguranţa populaţiei, de starea de sănătate a populaţiei, trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor.Aşadar, pe perioada stării de urgenţă, se interzice şi se suspendă exportul următoarelor produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, făină de mălai, ulei, zahăr, floarea soarelui, soia, produse de brutărie, patiserie, biscuiţi.”, a spus Marcel Vela.

Dar ce părere au fermierii despre aceste noi restricţii? Redăm doar câteva scurte opinii ale unor agricultori...

Alex Degianski: Diseară, la #stirileprotv voi vorbi despre interzicerea exporturilor de cereale, măsura care, dacă nu suferă modificări poate să fie ultimul cui în sicriul agriculturii româneşti! Consumăm 1/3 din producţia de grâu, 40% din cea de floarea-soarelui şi 40% din cea de porumb. Ce facem cu surplusul? Unde îl vindem?

Mureşan Dani: Ministrul de Interne a precizat că măsura este luată pentru siguranţa alimentară a cetăţenilor. S-a omis a se preciza "cetăţenilor UE". Poţi vinde intracomunitar în UE. Deci măsura eu nu o văd pentru populaţia ţării.Grâul se va ieftini, pâinea nu. Africanii şi arabii s-au lins pe bot de grâul românesc şi rămâne un singur cumpărător - UE. La ce preţ oare, când nu mai ai competiţie!? Mie mi se pare o Directivă Europeană mai mult decât o ordonanţă emisă de Ministerul Afacerilor "INTERNE". Dacă e o problemă de stoc intern, închizi orice livrare în afara României.Dar aşa... e cam cu dedicaţie. Oricum nu poate fi pe termen lung; ce

29

Dumnezeu facem cu tot grâul şi porumbul din noua recoltă, oricât de mare secetă ar fi!? Subscriu, fabrici NU avem.

Dan Preda: Hotărâri luate pe genunchi fără studiu de impact. Cine consumă atâta marfă fără industrie alimentară puternică şi fără zootehnie? Numai aşa o să ne poată băga în faliment. Populaţia nu profită cu nimic, doar şmecherii din industria de morărit şi panificaţie. Să plătească preţul bursei (MATIF).

Ce spuneţi? Au dreptate sau nu? Vocea fermierului contează? Pentru noi, Da. Aşteptăm opiniile dumneavoastră.

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Și dacă alții interzic exportul de produse alimentare? In apr. 10, 2020 Cătălin Lența

Mă uit la declarațiile celor trei care gestionează la televizor criza sanitară. Și îl ascult pe ministrul de interne cum anunță că ”pe perioada stării de urgență se interzice și se suspendă exportul următoarelor produse: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei, zahăr, produse de brutărie, biscuiți, turte. Procedurile de export aflate deja în derulare se supendă pe durata stării de urgență”.

Asta, la scurt timp după declarații ale premierului care trimiteau direct la această decizie. ”Nu ne putem permite să acceptăm ca din lăcomie unii proprietari de cantități de cereale să trimită la export și să ne lase fără grâu. Aici va trebui să luăm măsuri foarte clare, mai ales că datele preliminare pe martie ne arată că e un adevărat dezmăț în materie de cereale”, îl citez pe premier.

Poate că întâi să cuvenea să ne anunțați că ne paște și o criză alimentară, deși e prima oară când auzim acest lucru. Grija de a nu rămâne România fără grâu până la următoarea recoltă este lăudabilă, numai că nu prea s-a întâmplat asta în ultima vreme.

Știm că producția de grâu a fost, anul trecut, de puțin peste 10 milioane de tone. Consumul? Hai să spunem jumătate, ba chiar 60%. Și tot rămân câteva milioane de tone care puteau fi vândute.

În Egipt, în Algeria, ba chiar și în Italia. Sunt piețe pe care grâul românesc se bate din greu cu cel provenit din Ucraina sau Rusia. Știu, o să se spună că din astfel de afaceri câștigă mai mult traderii, că prea puțin se întoarce fermierului român. Și cred că e așa, dar în lipsa traderilor (cărora nu vreau să

30

le devin avocat), cine cumpără grâul de la fermierul român? Statul poate, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale? Dar, chiar așa, nu avem rezerve de grâu, bine păstrate, care să poată fi scoase de la rezerva de stat și date oamenilor dacă va fi foamete? Ceea ce e greu de crezut că se va întâmpla, pentru că, în ciuda pandemiei, fermierii sunt în câmp de multă vreme. Pe ei îi afectează mai mult seceta decât teama că s-ar putea îmbolnăvi.

Decidem acum interzicerea exporturilor mai multor categorii de produse alimentare. Asta înseamnă, cred eu, că ne-am luat o piatră de pe inimă. Să stăm liniștiți, că nu o să ducem lipsă.

Dar, mă întreb, dacă și alte state sunt cuprinse brusc de grija alimentelor produse în țările respective? Dacă interzic și ele exporturile? Stau și socotesc – la ora actuală România mai are vreo 3 fabrici de zahăr și nu acoperă consumul intern. Iar perspectiva în acest domeniu e și mai sumbră, pentru că tot mai mulți fermieri renunță la cultura sfeclei de zahăr (poate și din cauza interzicerii tratării semințelor cu neonicotinoide). 

La cartofi e cam la fel. De unde, până nu demult aveam cartofi să pavăm toată țara, acum nu mai putem asigura consumul intern. Cam la limită, dar tot ar mai trebui ceva pentru acoperire totală. Și aducem cartofi din Germania, Belgia sau Franța. Nu spun că aceia de la Lungulețu sau cei din Covasna nu sunt buni; sunt excelenți, dar nu îi găsești totdeauna. Și atunci?

Sau la carnea de porc. Nici nu mai aduc aminte că mare parte din consum este asigurată din ce se aduce din țări europene. Și lista e destul de lungă, nu-i așa? Roșii, salată, castraveți, ridichi – de multe ori cumperi produse care au un singur punct comun cu România – cel de vânzare.

Așa că, decât măsuri de acest gen, nu mai bine ar începe statul să se ocupe cu adevărat de agricultura românească?

Nu cu jumătăți de măsură, nu cu declarații și interdicții, ci cu sume mult mai mari decât ar visa fermierii. Că nu s-ar pierde, așa cum s-a întâmplat cu tot felul de investiții strategice. Fiecare leu dat unui fermier e un plasament sigur, o investiție care aduce profit, măcar pentru că ne ține pe toți sătui. Să dea statul bani și pentru solariile cu roșii, dar și pentru maternitățile de scroafe; să ridice silozuri, dacă tot spunem că pe alea ”comuniste” le-au luat traderii. Să dea bani pentru canale și stații de irigare, dar mult mai mulți, ca seceta nu se va termina doar pentru că vrea un politician sau altul. Degeaba

31

vine cineva acum cu explicații că nu sunt destui bani pentru agricultură. Nu ajută, pentru că mâine s-ar putea să nu fie destulă mâncare.

..........................................................

Adrian Oros: Există stocuri suficiente de alimente, inclusiv cele pentru Paște 10.04.2020

Adrian Oros, ministrul agriculturii Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Există stocuri suficiente de alimente, inclusiv din cele specifice Sărbătorilor Pascale,spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros. El a adăugat, într-un interviu pentru Agerpres, că pentru asigurarea securităţii alimentare a românilor a solicitat suspendarea exporturilor de cereale şi a câtorva produse agroalimentare de bază pe perioada stării de urgenţă, decizie inclusă în Ordonanţa Militară nr. 8.

Tot prin această ordonanţă militară, pieţele agroalimentare vor rămâne deschise, iar accesul va fi permis numai producătorilor agricoli cu certificat de producător.

Ministrul Agriculturii a susţinut că tot ceea ce se întâmplă în sector în această perioadă va fi atent monitorizat, pentru a putea compensa la sfârşitul crizei pierderile înregistrate de cei care au lucrat corect.

Şeful MADR a mai vorbit în interviu despre modul de sacrificare şi de comercializare a mieilor în această perioadă, despre problemele întâmpinate din cauza secetei, dar şi despre solicitările transmise Comisiei Europene privind plata avansului pe suprafaţă începând cu luna septembrie şi creşterea cuantumului la 85%.

„Noi am monitorizat stocurile, dar am monitorizat şi exporturile şi am fost îngrijoraţi că în luna martie au crescut foarte mult exporturile comparativ cu luna martie a anului trecut. Văzând şi evoluţia stocurilor am luat această

32

decizie, care desigur este o decizie radicală şi bineînţeles care va fi contestată în următoarele zile. Vrem să rămână în ţară toate aceste produse, în toată această perioadă de urgenţă, pentru asigurarea securităţii alimentare a românilor, de aceea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a inclus în Ordonanţa Militară nr.8 suspendarea exporturilor pentru unele produse agroalimentare de bază, în perioada stării de urgenţă”, a spus Oros.

„Dacă vedem că în următoarea perioadă situaţia se îmbunătăţeşte, pe unele dintre aceste produse o să le scoatem în următoarea ordonanţă, dar în acest moment aceasta este decizia. Lista se poate modifica, putem tăia sau include alte produse, dar cu siguranţă cerealele rămân pe listă până la noua recoltă. Noi putem da ordonanţe militare în fiecare săptămână, în funcţie de evoluţia lucrurilor”, a adăugat el.

„Ştiu că tentaţia multor agenţi economici, mai ales a celor mari, care au cantităţi mari, este de a specula această perioadă şi de a obţine profit. Asta este evident. De aceea am făcut apel la ei să fie solidari în această perioadă de două, trei luni de zile, să fie mai echilibraţi şi mai responsabili, pentru că vor avea nevoie de consumatori şi de parteneri de afaceri după ce trece perioada de criză. Să nu încerce să fure startul, pentru că, pe termen mediu şi lung, am putea pierde cu toţii, dacă unii pe termen scurt cred că ar putea să câştige ceva. Şi cu siguranţă vor fi şi asemenea iniţiative mai puţin sănătoase, dar prin instrumentele pe care le avem, le monitorizăm, iar instituţiile care au alte tipuri de instrumente, cei de la Consiliul Concurenţei şi cei de la ANPC, să ia măsuri. Noi deocamdată monitorizăm şi stocuri şi preţuri”, a mai spus ministrul.

„Am spus că avem stocuri suficiente de cereale până la noua recoltă, pe care noi am estimat-o la sfârşit de iulie, pentru că atunci se termină recoltatul la cereale păioase, chiar dacă anul acesta cu siguranţă va fi o producţie mai mică, pentru că este o secetă foarte accentuată”, a adăugat el.

Cele mai mari scumpiri din martie, în România. Prețuri tot mai mari la alimente Sorin Breazu apr. 10, 2020Alimentele s-au scumpit în luna martie, față de februarie, potrivit Institutului Național de Statistică, cu 1,46%. Cu toate că pare un avans relativ modest, unele alimente au prețuri mult mai mari decât în luna trecută.

De exemplu, cartofii s-au scumpit cu 8,74%, fructele proaspete cu 5,22%, în timp ce citricele au fost mai scumpe cu aproape trei procente.

33

S-au scumpit și făina, cu 1,79%, conservele din carne, cu 1,26%, brânza – cu 1,02%, și pâinea – cu aproape un procent.

Singurele produse alimentare care s-au ieftinit în această perioadă au fost ouăle, cu 1,7%, această tendință fiind una sezonieră, primăvara înregistrându-se întotdeauna o creștere importantă a producției.

Pe zona de produse nealimentare, prețurile au scăzut cu 0,09%, în martie comparativ cu luna precedentă.

În ceea ce privește serviciile, prețurile au urcat cu 0,35%. Prețurile serviciilor de telefonie au crescut cu 0,91%, în timp ce serviciile medicale s-au scumpit și ele, cu mai bine de o jumătate de procent.

S-au ieftinit combustibilii, cu 2,64%, în timp ce alte prețuri au crescut ușor: aragazele cu 0,24%, frigiderele și mașinile de spălat cu 0,17%, autoturismele si piesele de schimb cu 0,54%.

Cele mai mari scăderi au fost la transportul aerian de 11,62% și la cel interurban de 0,3%.

Potrivit Institutului Național de Statistică, față de aceeași perioadă a anului trecut, prețurile au urcat în martie 2020 cu peste cinci procente.

Mai mult, inflația anuală a fost de 3% în martie 2020, comparativ cu martie 2019.

Criza provocată de pandemia de coronavirus a paralizat numeroase activități economice în luna martie 2020, mare parte din sectorul industrial fiind închis.

Economiștii români prevăd o încetinire accentuată a creșterii economice în acest an, de la un avans de 4% la o creștere negativă de câteva procente.

Cu cât s-au scumpit alimentele după instituirea situaţiei de urgenţă 10 aprilie 2020, 10:26deAfrodita Cicovschi

Alimentele s-au scumpit în martie, după instituirea situaţiei de urgenţă, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de statistică (INS).

34

Potrivit INS, alimentele au înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor, în luna martie comparativ cu februarie, respectiv de 1,46%.   Preţul cartofilor a urcat cu 8,74%, al fructelor proaspete cu 5,22%, citricelor cu 2,93%, conservelor din carne cu 1,26%, brânzei cu 1,02%, făinei cu 1,79%, pâinii +0,98%.  

Pe total produse alimentare, a scăzut doar preţul la ouă, cu 1,7%.  

Potrivit INS, preţul produselor nealimentare au scăzut cu 0,09%, în martie comparativ cu luna precedentă.   Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la combustibili, de 2,64%. În rest au fost creşteri de până într-un procent, cu excepţia tutunului şi ţigărilor, de 2,01%. Cărţile a urcat cu 0,97%, aragazele cu 0,24%, frigiderele şi maşinile de spălat cu 0,17%, autoturismele si piesele de schimb cu 0,54%.  

În ceea ce priveşte serviciile, preţurile au urcat cu 0,35%. Cele mai mari scăderi au fost la transportul aerian de 11,62% şi la cel interurban de 0,3%.  

Pe de altă parte, preţul serviciilor poştale a urcat cu 4,64%, al celor de telefonie cu 0,91%, îngrijire medicală cu 0,56%.   Per total, inflaţia anuală a fost de 3%, la fel ca în februarie.  

„Preţurile de consum în luna martie 2020 comparativ cu luna martie 2019 au crescut cu 3,0%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,7%”, spune Institutul Naţional de Statistică (INS).   Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2019 – martie 2020) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2018 – martie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,7%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,7%.

INS: Impactul Covid-19 asupra exporturilor și importurilor de bunuri în luna martie 2020 meatmilk  10 aprilie 2020

Potrivit comunicatului emis de INS, în vederea măsurării impactului SARS-Cov.2 asupra volumului exporturilor și importurilor din luna martie 2020, INS a realizat o anchetă ad-hoc adresată unui număr de 1796 de firme care realizează activitate în domeniul comerțului exterior.

În cadrul chestionarului aplicat, a fost inclusă o întrebare pentru estimarea evoluției exporturilor și importurilor unității în care își desfășoară activitatea persoana intervievată (managerul unității). Pentru evaluarea opiniei, s-a recurs la o scală cu următorii itemi:

S-au restrâns cu până la 25%;

35

S-au restrâns cu 25-50%;

S-au restrâns cu peste 50%;

Au crescut și

Nu pot estima.

Tot în cadrul chestionarului, a fost introdusă o întrebare cu scopul identificării celor mai importante cauze privind impactul negativ asupra exporturilor respectiv al importurilor. Pentru această întrebare, au fost prezentate câteva posibile situaţii, din care, managerul putea alege una sau mai multe opţiuni: reducerea capacităţii de producţie, probleme de transport, interdicţii temporare legale cu privire la export, lipsa materiilor prime provenite din import, anulare de contracte, sau alte cauze.

Aplicarea chestionarului s-a realizat în perioada 30 martie – 2 aprilie 2020.

Numărul de firme la care s-a aplicat chestionarul a fost 1796; Numărul de firme care au răspuns a fost 1551 (rata de răspuns a fost

86,4%); Firmele care au oferit un răspuns acoperă 62,0% din exporturile, respectiv

59,0% din importurile înregistrate în perioada corespunzătoare din anul precedent (martie – aprilie 2019).

Deficit comercial în creștere, în comerțul intracomunitar cu alimente și animale vii REDACȚIA FIR 10 APRILIE 2020

Exporturile românești de alimente și animale vii în țările membre UE au crescut cu 6,3% în primele două luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, însă dinamica importurilor a fost mai mare, înregistrându-se o creștere cu aproape 14%.Valoarea totală a exporturilor de alimente și animale vii în UE, realizate în lunile ianuarie – februarie a.c., s-a cifrat la 369,6 milioane euro, în timp ce importurile au însumat peste un miliard de euro, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Astfel, deficitul comercial în primele două

36

luni ale anului în curs, în relația cu UE, a fost de 685 milioane de euro, în creștere cu 117 milioane euro față de perioada similară din 2019.

Valoarea totală a exporturilor de alimente și animale vii, rezultată din comerțul internațional (în țări UE și non-UE), a fost de 838 milioane euro, iar importurile au însumat peste 1,2 miliarde euro în lunile ianuarie și februarie a.c.

Livrările de băuturi și tutun pe piața comună au crescut cu 46% în primele două luni din 2020, comparativ cu perioada similară din anul precedent, ajungând la aproximativ 183 milioane euro, în timp ce importurile au avansat cu aproximativ 13%, până la 86 milioane euro. În total, exporturile de băuturi și tutun pe piața internațională au însumat aproape 230 milioane euro, iar importurile 118 milioane euro.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

 

Metodologia privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I, din 23.07.2018, Ministerul Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 933/2020 la 09.04.2020

Normele tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, din 23.07.2018, Ministerul Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 933/2020 la 09.04.2020

Ordinul nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I, Ministerul Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 933/2020 la 09.04.2020

Ordinul nr. 933/2020 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului apelor şi pădurilor nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii

37

posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 298 din 09.04.2020. A intrat în vigoare la 09.04.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 48/2020 la 08.04.2020

Ordinul nr. 661/424/2020 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 169/1.801/2011 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 298 din 09.04.2020. A intrat în vigoare la 09.04.2020

Planul naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020, din 27.10.2017, Ministerul Transporturilor - MT Modificat de Ordin 424/2020 la 09.04.2020

Ordinul nr. 661/424/2020 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 169/1.801/2011 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 298 din 09.04.2020. A intrat în vigoare la 09.04.2020

Ordinul nr. 488/2020 privind aprobarea Listei speciilor marine periclitate de la litoralul românesc al Mării Negre în vederea protejării şi conservării lor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 300 din 09.04.2020. A intrat în vigoare la 09.04.2020

Ordinul nr. 661/424/2020 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 169/1.801/2011 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Publicat în Mof I nr. 298 din 09.04.2020. A intrat în vigoare la 09.04.2020

Ordinul nr. 933/2020 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului apelor şi pădurilor nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din

38

fondul forestier şi a Metodologiei privind aprobarea depăşirii posibilităţii/posibilităţii anuale în vederea recoltării produselor accidentale I, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 298 din 09.04.2020. A intrat în vigoare la 09.04.2020

Ordinul nr. 944/2020 pentru aprobarea relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) de pe raza localităţii Turia, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 300 din 09.04.2020. A intrat în vigoare la 09.04.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 48/2020 la 08.04.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Guvernul României Modificat de OUG 44/2020 la 08.04.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 514/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 2292] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 110 din 08.04.2020. A intrat în vigoare la 08.04.2020

........................................................................

Ordin MADR: Fermierii afectați de secetă au la dispoziție 3 zile să depună înștiințare la Primărie! agrointeligenta.ro - 9 aprilie 2020

Ordin comun al Ministrului Agriculturii Adrian Oros și al Ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela! Pentru a răspunde solicitărilor fermierilor care se confruntă în această perioadă cu o secetă agresivă, cei doi miniștri ai Guvernului Orban au elaborat un proiect de ordin menit să constituie un cadrul legal pentru evaluarea pagubelor și pentru eventuale despăgubiri ulterioare.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a transmis în ultimele săptămâni o serie de apeluri are fermierilor privind situația gravă în care se află culturile agricole din sud-estul țării din cauza secetei care s-a instalat în această primăvară. Astăzi, joi 9 aprilie, autoritățile au făcut primul pas privind constatarea pagubelor din agricultură, semn că au recepționat semnalele pe care fermierii le-au transmis prin intermediul nostru.

Astfel, proiectul de ordin prevede că deținătorii de terenuri agricole ale

39

căror suprafețe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale depun înștiințări scrise la unitatea administrativ teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloce electronice de transmitere la distanță, în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute.

Înștiințările scrise cuprind datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare din culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă.

Mai departe, în baza înștiințărilor Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă întocmește un raport operativ  în termen de maxim 24 de ore de la înregistrarea înștiințărilor, pe care îl transmite către Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi către Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din judeţ.

După primirea rapoartelor  Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice din judeţ întocmește centralizatorul rapoartelor operative cu pagubele la culturile agricole asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, pe care înaintează Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În funcţie de pagubele înregistrate şi raportate de Grupul de Suport Tehnic, prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, numește, prin ordin, comisia de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole.

Din cadrul comisiei de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole fac parte reprezentanţi ai administrației publice locale, un reprezentant al centrului județean/local al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și un reprezentant al direcției pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Atenție! Promovarea şi finanţarea acţiunilor şi măsurilor urgente de intervenţie în vederea înlăturării efectelor manifestării fenomenului de secetă pedologică vor avea la bază procesele-verbale pentru constatarea şi evaluarea pagubelor la culturile agricole.

Ce rol are fiecare instituție pentru evaluarea pagubelor:

Art. 1- Gestionarea situațiilor de urgență generată de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice este o

40

activitate de interes naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestui tip de risc.

Art. 2 – (1) Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare a situațiilor de urgență generată de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice severă de către structurile implicate în gestionarea acestor situaţii, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

(2) Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi în publicaţii de specialitate.

(3) În sensul prezentului regulament termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) seceta – fenomenul natural care decurge din scăderea precipitațiilor sensibil sub nivelul mediu, producând dezechilibre hidrologice majore și influențând negativ sistemele de producție;

b) seceta meteorologică – fenomenul natural reprezentat de devierea precipitațiilor de la starea normală pentru anumită perioadă de timp;

c) seceta pedologică – fenomenul natural definit de un conținut al apei din sol, respectiv umiditatea solului, sub valoarea mediei anuale asociată cu seceta meteorologică cu impact direct asupra creșterii culturilor și a ecosistemului; seceta pedologică se raportează la rezerva de umiditate determinată prin metoda bilanțului apei în sol, utilizând datele meteorologice înregistrate la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic din cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie .

d) valori de umiditate – rezultatul masurătorilor directe efectuate cu senzori de umiditate în platformele agrometeorologice constatate și validate la stațiile meteorologice din cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie.

Art. 3 – Obiectivele gestionării situaţiei de urgenţă vizează:

a) stabilirea atribuţiilor entităţilor implicate în acţiunile de prevenire, răspuns, evaluare/investigare posteveniment, refacere/reabilitare pentru

41

restabilirea stării de normalitate în situaţiile de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament;

b) stabilirea în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin în situaţia manifestării tipului de risc, a responsabilităţilor ce le revin conform domeniilor de acţiune specifice;

c) asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

e) prevenirea populaţiei şi menţinerea încrederii acesteia în instituţiile cu rol de gestionare a situaţiilor de urgenţă;

f) protejarea cuturilor agricole, a solului şi a mediului înconjurător, în măsura în care este posibil;

g) revenirea la starea de normalitate prin aplicarea măsurilor de refacere – reabilitare.

Art. 4. – (1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale este autoritatea responsabilă cu rol principal, precum și secundar pentru tipul de risc de secetă pedologică, definit la nr.crt. 5 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.

(2) Autorităţile responsabile pentru managementul situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice, repartizate pe domenii de acţiune, sunt prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.

Art. 5. – Sunt expuse direct sau indirect tipului risc de secetă pedologică:

a) viaţa oamenilor şi bunurile acestora, precum şi viaţa animalelor;

b) obiective economice (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);

c) mediul natural (ecosisteme acvatice şi terestre, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor, altele).

Art. 6. – (1) Managementul situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice, constau în identificarea, înregistrarea şi evaluarea riscului şi a factorilor determinanţi al acestuia, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) constituie o obligaţie pentru toate

42

autorităţile responsabile şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, femeilor gravide şi copiilor.

Art. 7. – (1) Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi următoarele trei situaţii care diferă între ele prin gradul de pericol asociat.

a) Situaţia de atenţie are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol dar necesită o vigilenţă sporită prin îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale, frecvenţa fiind stabilită de către Administrația Națională de Meteorologie, prin intermediul stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic;

b) Situaţia de alertă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol cu un grad de intensitate mare, pot produce pagube sociale şi economice însemnate, respectiv perioade prelungite de secetă, modificări semnificative ale rezervei de umiditate a solului determinată prin metode bilanțului apei în sol, validate de măsurători directe efectuate cu senzori de umiditate în platformele agrometeorologice din cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie.

Declanşarea situaţiei de alertă conduce la:

(i)activităţi menite să limiteze şi să diminueze efectele negative ale fenomenului;

(ii)activităţi pregătitoare, în eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.

c) Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent, cu efecte dezastruoase şi ameninţare potenţială asupra vieţii şi bunurilor, respectiv nivelul de umiditate a solului are un deficit cuprins între 0-100 cm și un impact semnificativ asupra mai multor funcții de ecosistem și asupra producției agricole. Este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor secetei pedologice. Trecerea şi revenirea de la o stare la alta sunt determinate de evoluţia fenomenelor.

(2) Intrarea în dispozitiv, sau altă denumire asimilată procedurilor specifice, se realizează la declanşarea situaţiei de atenţie.

(3) Activităţile specifice operaţiunii de intrarea în dispozitiv se realizează în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei instituţii responsabile de gestionarea riscurilor.

Art. 8. – Aria de acoperire şi măsurile de răspuns în situaţii de urgenţă pentru riscurile care fac obiectul prezentului regulament ale autorităţilor

43

responsabile sunt conforme cu prevederile legislaţie specifice şi regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii.

Comitetele Judeţene/Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă sunt constituite prin ordin al prefectului şi se compun din:

a) Preşedinte: prefectul judeţului/Municipiului Bucureşti;

b) Vicepreşedinţi:

(i)preşedintele Consiliului Judeţean;

(ii)inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei;

c) Secretariatul tehnic permanent este asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;

d) membri: şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă;

e) consultanţi, după caz.

(2) Comitetele prevăzute la alin. (1) au următoarele atribuţii principale:

a) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

b) analizează referatul tehnic, întocmit de către Grupul de Suport Tehnic pentru realizarea unor unor măsuri necesare diminuarii riscurilor generate de seceta pedologică;

c) analizează şi avizează Planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă.

(3) Persoanele din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au următoarele atribuţii principale:

I. Prefectul, în calitate sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:

a) stabileşte responsabilităţile pentru atentionarea populaţiei din zonele de

44

risc la seceta pedologică;

b) dispune preşedinţilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă ca la primirea atenţionărilor/avertizărilor privind iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă să instituie serviciul de permanenţă la toate primăriile din zonele de risc de secetă pedologică;

c) analizează informaţiile primite de la Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă referitoare la derularea evenimentelor şi la măsurile întreprinse;

d) dispune instituţiilor reprezentate în Comitetul Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă să asigure mijloacele de intervenţie suplimentare în sprijinul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, atunci când capacitatea acestora de intervenţie este depăşită;

e) dispune, la recomandarea specialiştilor din cadrul Grupului de Suport Tehnic, concentrarea mijloacelor de intervenţie în zonele critice;

f) dispune organizarea distribuirii apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare;

g) dispune pregătirea populaţiei, în vederea conştientizării asupra riscului pe care îl prezintă seceta pedologică şi a măsurilor proprii de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;

h) numeşte prin ordin comisia alcătuită din specialişti pentru evaluarea estimativă a pagubelor produse în urma fenomenului meteorologic de secetă pedologică;

i) aprobă rapoartele de sinteză.

II. Preşedintele Consiliului Judeţean, în calitate sa de Vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:

a) propune spre aprobare Consiliului Judeţean bugetul judeţean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului şi refacerii/reabilitării în situaţii de urgenţă, după caz;

b) desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Judeţean, pentru a participa în comisia numită prin ordinul prefectului, în scopul constatării şi evaluării fizice şi valorice a pagubelor produse în urma fenomenelor meteorologice care generează seceta pedologică;

c) la solicitarea prefectului adresată preşedintelui Consiliului Judeţean, Consiliul Judeţean se poate întruni în şedinţe extraordinare pentru adoptarea de măsuri imediate în vederea prevenirii, limitării sau înlăturării

45

urmărilor situaţiilor de urgenţă generate de riscul de secetă pedologică la culturile agricole.

Art. 10. – Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă:

(1) Se compun din:

a) Preşedinte: primarul;

b) Vicepreşedinţi: viceprimarii;

c) Secretar: secretarul Unităţii Administrativ Teritoriale;

d) membrii: reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi conducători/reprezentanţi ai operatorilor economici din sectorul agricol, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, potenţial a fi afectaţi.

(2) Comitetele prevăzute de alin. (1) au următoarele atribuţii principale:

a) informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor, informând operativ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

d) folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura atenționarea/avertizarea cu prioritate a deținătorilor de terenuri agricole aflate în zonele de risc la secetă pedologică.

(3) Persoanele din cadrul Comitetului Local au următoarele atribuţii principale:

I. Primarul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă:

a) informează fermierii cu privire la necesitatea încheierii poliţelor de asigurare facultativă a culturilor agricole pentru calamități;

b) asigură mijloacele necesare şi stabileşte responsabilităţile pentru avertizarea deținătorilor de terenuri agricole din zonele de risc la seceta pedologică;

c) asigură, prin secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă,

46

întocmirea unui planul local de apărare împotriva fenomenului meteorologic de secetă pedologică, afişarea extraselor din acest plan, din care au fost excluse informaţiile confidenţiale, pe pagina de internet a instituţiei şi la sediul primăriei;

d) asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, centralizarea datelor privind urmările manifestării secetei pedologice;

e) asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, întocmirea şi transmiterea rapoartelor operative, în maxim 24 de ore de la declanşarea evenimentului către Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi către Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din judeţ;

f) organizează anual, şi ori de câte ori este nevoie, instruiri ale membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă asupra atribuţiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea deținătorilor de terenuri agricole din satele aparţinătoare comunei;

g) la primirea atenţionărilor/avertizărilor meteorologice şi hidrologice privind instalarea secetei pedologice, convoacă în şedinţe extraordinare Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, ori de câte ori situaţia o impune;

h) pune în aplicare măsurile adoptate prin hotărârile Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă/Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ordin al prefectului la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;

i) ţine permanent legătura cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean și direcția pentru agricultură județeană, respectiv a municipiului București şi cu privire la evoluţia situaţiei din teren;

j) dispune şi asigură supravegherea permanentă a zonelor de risc de secetă pedologică;

k) anunţă populaţia, prin intermediul posturilor locale de radio şi televiziune sau a membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la activităţile prioritare care trebuie întreprinse;

l) stabileşte necesarul de forţe şi mijloace, pe baza planurilor/convenţiilor de colaborare/cooperare, şi defineşte nevoile de sprijin din partea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

47

m) avizează procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole.

II. Şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale:

a) întocmeşte documentele de organizare şi funcţionare a activităţii serviciului voluntar;

b) planifică şi conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;

c) asigură respectarea prevederilor actelor normative specifice în vigoare;

d) organizează activitatea de prevenire;

e) verifică întreţinerea materialelor şi mijloacelor din dotare;

f) conduce acţiunile de intervenţie în limita competenţelor stabilite;

g) întocmeşte rapoartele de intervenţie.

În cadrul fiecărui Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se constituie şi funcţionează Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenemone meteorologice având ca efect seceta pedologică, format din specialişti cooptaţi, din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu de la nivelul judeţului.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

ATENȚIE LA CIRCULAȚIA CU TRACTOARELE! Schimbări în Codul Rutier pe durata STĂRII DE URGENȚĂ!agrointeligenta.ro - 9 aprilie 2020

În perioada stării de urgență, unii șoferi, printre care și conducătorii de tractoare, care rămân fără permis din cauza încălcării regulilor de circulație nu se vor mai prezenta la poliție pentru îndeplinirea formalităților ce țin de redobândirea carnetului de conducere și a plăcuțelor de înmatriculare. Aceste măsuri ar putea fi luate pentru limitarea răspândirii infecției cu coronavirus, se arată într-un proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

48

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică la MAI, pe durata stării de urgență, șoferii de autovehicule, de tractoare agricole și forestiere sau de tramvaie care au rămas fără permis auto, din cauza încălcării regulilor de circulație vor face preda permisul de conducere prin servicii de curierat, cu aviz de primire, către unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază, are reşedinţa sau, după caz, locuieşte, în situaţia persoanelor aflate la studii în România, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului.

Mai mult, pe durata stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020, cererile de restituire a documentelor reținute / plăcuțelor de înregistrare ori înmatriculare reținute de către poliția rutieră, la încetarea cauzelor pentru care au fost reținute, se vor transmite prin orice mijloace care asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestora, precum fax, e-mail, curier rapid, iar restituirea acestora se realizează la adresa de corespondență precizată de către titular în cuprinsul cererii.

În plus, șoferii nu se vor mai putea prezenta la examenul de verificare a cunoștințelor pentru redobândirea carnetului de conducere, pentru că asta ar presupune prezența fizică, iar în această perioadă se dorește limitarea interacțiunii dintre oameni.

Prevederile proiectului trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Masuri de prohibitie pentru pescuit pe o durata de 60 de zile Categorie: Pescuit 10 Aprilie 2020

Avand in vedere Ordonanta Militara nr. 8/09.04.2020*, Agentia Nationala pentru Pescuit

49

si Acvacultura atrage atentia tuturor pescarilor ca in perioada de prohibitie trebuie respectate prevederile Ordinului nr. 43/310/2020 privind stabilirea perioadelor si zonelor de prohibitie a pescuitului, precum si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii in anul 2020.

Potrivit acestui ordin se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial, pe o durata de 60 de zile, in perioada 04 aprilie – 02 iunie inclusiv, iar in apele care constituie frontiera de stat, pe o durata de 45 de zile, in perioada 19 aprilie – 02 iunie inclusiv, cu exceptiile prevazute in ordin.

Mentionam ca prevederea O.M. nr. 8/2020 a fost introdusa in baza solicitarii Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura pentru a permite desfasurarea activitatilor specifice pentru angajatii care lucreaza in fermele de acvacultura, inclusiv deplasarea pentru valorificarea productiei de peste.

Asadar, facem precizarea ca toti pescarii sunt obligati sa respecte prevederile Ordinului de prohibitie, care raman in vigoare!

* Prevederile Ordonantei Militare nr. 8/09.04.2020 privind permiterea circulatiei in afara locuintei/gospodariei a titularilor autorizatiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunare/apele interioare/Marea Neagra in vederea desfasurarii activitatilor de pescuit comercial si acvacultura, precum si pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate in urma acestor activitati.ANPAAgentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura  

OROS: CASA DE COMERT UNIREA NU POATE FI RELANSATA Agroromania.ro Publicat la data de 10 Apr. 2020 in: Stiri

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spune ca in acest moment Casa de Comert Unirea nu poate fi relansata, intrucat exista neintelegeri la nivelul conducerii.Seful Agriculturii spune ca la Casa de Comert Unirea au avut loc fapte chiar cu iz penal, intrucat s-au incercat crearea unor situatii obscure prin care banul public sa poata fi furat.

50

"Casa Unirea este o societate comerciala unde Ministerul Agriculturii are suta la suta din actiuni. Aceasta AGA (Adunare Generala a Actionarilor n.r) era formata din secretarii de stat de la acea vreme, care si-au dat demisia, am numit provizoriu alti functionari din minister, dar in continuare CA cu AGA si Executivul nu reuseau sa colaboreze.

Cei din CA au spus ca acolo s-au intamplat niste lucruri cu iz penal si fara avizul CA, respectiv cei din Executiv au inchiriat spatii la care se platea chirie, desi doar unul functiona. S-a cumparat acel depozit cu o promisiune de un milion de lei si ministerul risca sa piarda banii aceia, si atunci, daca inainte au fost doi secretari de stat in AGA, am numit si eu doi colegi secretari de stat in AGA. Ei vor fi acolo neretribuiti. Practic, i-am obligat pentru ca doar AGA este singura care poate sa ceara niste documente si rapoarte de la Executiv, sa inceapa sa colaboreze cu CA si sa vedem ce-i de facut: ce s-a intamplat in anul acesta, care au fost pierderile, in ce directie se poate merge.

Deocamdata nu putem sa-i dam drumul pentru ca din start acest proiect a fost deturnat. Ei trebuiau sa faca 40 de piete volante, o Bursa de Peste si doua centre de achizitie si spalare de lana. Au facut niste magazine unde cumparau marfa de la anumite persoane, in timp ce altele nu aveau acces acolo. Eu cred ca e mult mai corect din punct de vedere al ministerului sa nu intervina, decat asa cum este aceasta platforma, sa medieze relatiile acestea intre producatori si vanzatori, si sa nu intram in partea financiara", a spus Adrian Oros.

ADRIAN OROS: NU LASAM SMECHERII SA PROFITE. AVEM AJUTOR PREGATIT PENTRU FERMIERII MUNCITORI :   Agroromania.ro 10 Apr. 2020 Adrian Oros, ministrul Agricultorii, spune intr-un interviu acordat

51

Agerpres ca nu va lasa "smecherii sa profite" si ca deja a pregatit mai multe forme de ajutor pentru fermierii muncitori.

Ministrul Agriculturii a lamurit inca de la inceputul interviului interzicerea exportului de cereale.

  "Noi am monitorizat stocurile, dar am monitorizat si exporturile si am fost ingrijorati ca in luna martie au crescut foarte mult exporturile comparativ cu luna martie a anului trecut. Vazand si evolutia stocurilor am luat aceasta decizie, care desigur este o decizie radicala si bineinteles care va fi contestata in urmatoarele zile.

Vrem sa ramana in tara toate aceste produse, in toata aceasta perioada de urgenta, pentru asigurarea securitatii alimentare a romanilor, de aceea Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a inclus in Ordonanta Militara nr.8 suspendarea exporturilor pentru unele produse agroalimentare de baza, in perioada starii de urgenta. Daca vedem ca in urmatoarea perioada situatia se imbunatateste, pe unele dintre aceste produse o sa le scoatem in urmatoarea ordonanta, dar in acest moment aceasta este decizia. Lista se poate modifica, putem taia sau include alte produse, dar cu siguranta cerealele raman pe lista pana la noua recolta. Noi putem da ordonante militare in fiecare saptamana, in functie de evolutia lucrurilor", a declarat Oros pentru Agerpres.

 "Stiu ca in luna martie s-au exportat aproape 800.000 de tone de cereale, cu 300.000 de tone mai mult fata de martie anul trecut, iar in Romania se consuma, in medie, 170.000 de tone de cereale pe luna. Am facut un calcul, cum stam cu aceste stocuri la Rezervele Statului, cum stam cu aceste stocuri la operatori si am oprit exporturile ca sa ne asiguram pana la noua recolta, care va fi foarte slaba", a mai aratat ministrul.

Producătorii de carne trag un semnal de alarmă. Scrisoare deschisă către Guvernul României, în atenția Prim-Ministrului Ludovic ORBAN ZiarulAgricol 10 aprilie 2020

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), asociația profesională a crescătorilor de suine și a fermelor comerciale de producție a cărnii de porc, trage un semnal de alarmă privind situația îngrijorătoare în care se află sectorul din cauza focarelor de

52

Pestă Porcină Africană (PPA), a absenței unor măsuri legislative care să diminueze extinderea necontrolată a PPA pe teritoriul României și să sprijine sectorul, toate acestea dublate în prezent și de pandemia COVID- 19.

“În această situație deosebit de dificilă, considerăm că sectorul de creștere a porcinelor trebuie desemnat Sector de Importanță Națională și trebuie adoptate măsuri excepționale care să prevină blocarea activităților în ferme, să asigure securizarea producției de carne de porc în plan național și securitatea alimentară a populației. Evaluăm că este imperios necesar ca demersul de adoptare a Proiectului de ordin pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine și pentru modificare și completarea unor norme sanitar- veterinare să nu fie abandonat, pe fondul unei presiuni publice nejustificate. Reiterăm faptul că acest ordin nu interzice creșterea porcinelor în sistem tradițional ci vine în ajutorul gospodăriilor de autoconsum și exploatațiilor de toate dimensiunile pentru a se proteja de o posibilă contaminare cu virusul PPA și de a proteja întreaga comunitate, fapt confirmat și de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în comunicări publice și solicitat în mod expres în mai multe rânduri de experții Comisiei Europene. Criza din ultimii 3 ani generată de evoluția aproape necontrolată a Pestei Porcine Africane pe teritoriul României a avut efecte devastatoare pentru acest sector începând cu diminuarea efectivelor de porcine și scăderea producției interne, interzicerea comerțului intracomunitar și culminând cu pierderea de către România a statutului de țară liberă de Pestă Porcină Clasică.”, se mai arată în scrisoarea deschisă trimisă astăzi.

În condițiile actuale de răspândire a PPA și a pandemiei COVID-19, producătorii de carne atrag atenția că pot asigura doar 30% din necesarul de carne de porc pentru consumul intern, România fiind în situația de a importa restul de 70% pentru a asigura securitatea alimentară a populației. Mai mult, din cauza crizei, există riscul unor fluctuații importante în privința cantităților disponibile și a prețului cărnii de porc pentru consum în stare proaspătă și pentru procesare. Totodată, aceștia supun spre analiză iminența unor decizii de relocare din partea unor companii în state unde măsurile pentru stoparea PPA sunt aplicate cu celeritate și rigurozitate de către autorități. “Constatăm cu îngrijorare că APCPR nu a fost invitată la numeroasele discuții avute cu reprezentanții mediului asociativ ai industriei agroalimentare deși este una dintre cele mai longevive asociații ale sectorului zootehnic din România, cu 29 de ani de activitate și ai cărei membri asigură cca. 70% din producția națională de porcine vii. Astfel, producătorii de carne de porc au fost ignorați de autorități în procesul de redactare a măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri. În acest context, vă

53

solicităm public acordarea unei audiențe, în cel mai scurt timp, fiind absolut necesar ca APCPR să vă poată comunica măsurile care se impun a fi implementate imediat pentru a sprijini sectorul și pentru a asigura securitatea alimentară a populației”, semnează Președinte Ioan Ladoși, Consiliul Director APCPR.

………………….

INTERNE

Cum văd fermierii români plecarea charterelor cu muncitori pentru agricultura Germaniei: „Şi la noi se cresc animale, şi noi cultivăm legume, şi noi avem căpşuni de cules, şi noi oferim salarii ca în afară“ Florentina Niţu 10.04.2020, 12:20 3523

Germania a strigat că are nevoie de forţă de muncă în agricultură pentru a-şi menţine siguranţa alimentară, iar porţile României s-au deschis în numai câteva zile pentru a „satisface cererea.

Guvernanţii s-au mobilizat, fără să clipească, pentru a pune la dispoziţia celor care voiau să se întoarcă la muncă mijloace de transport aeriene, iar pe aeroporturi s-a umplut de lucrători sezonieri, dornici să părăsească ţara, în care nu de mult reveniseră.

Când fermierii români au spus că este nevoie de forţă de muncă, autorităţile nu s-au mobilizat să îi ajute să găsească. Acum, când Germania a spus că are nevoie de forţă de muncă, guvernanţii imediat au pregătit avioane să îi trimită pe oameni înapoi la lucru, în loc să facă planuri să îi ţină în ţară. Şi la noi se cresc animale, şi noi cultivăm legume, şi noi avem căpşuni de cules, şi noi oferim salarii ca în afară. Dar nu s-a vrut să rămână, România trebuie să fie piaţă de desfacere“, spune Cristian Lungu, fermier din judeţul Ilfov, care creşte peste 100 de bovine de lapte. El este şi preşedintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud din România.

54

Ordonanta militara nr. 8: pe unde pot trece granita lucratorii agricoliAprilie 10, 2020

Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela, a anuntat ca a semnat ordonanta militara nr. 8, prin care se permite ca lucratorii din sectorul agricol sa tranziteze granita romano-maghiara.

Astfel, prin punctele de trecere a frontierei de stat romano-ungare Cenad, Nadlac, Turnu, Varsand, Salonta, Bors, Sacuieni, Urziceni si Petea se permite intrarea si iesirea lucratorilor transfrontalieri cu masini si utilaje agricole.

In Ordonanta militara nr. 8 se precizeaza urmatoarele:

„Se excepteaza de la masurile de izolare la domiciliu sau de carantinare, lucratorii transfrontalieri care, la intrarea in Romania din Ungaria, nu prezinta simptome asociate COVID-19.

(2) Prin lucrator transfrontalier se intelege persoana care face dovada ca locuieste si lucreaza intr-o raza de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat romano-ungare, calculata de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, si care se reintoarce la locuinta cel putin o data pe saptamana”.

De asemenea, se excepteaza de la masura izolarii la domiciliu/carantinarii persoanele care intra in Romania pentru prestarea unor activitati de instalare, punere in functiune, mentenanta, service a echipamentelor si tehnicii medicale, daca nu prezinta simptome asociate COVID-19 si dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul Romaniei.

Masura se aplica si pentru domeniile stiintific, economic, aparare, ordine publica si securitate nationala.

Toti cei care vor beneficia de aceste prevederi trebuie sa respecte masurile de prevenire a raspandirii pandemiei generate de covid-19.

55

Seceta afecteaza culturile de toamna si pune in pericol semanatul culturilor de primavara 10 Aprilie 2020

Anul acesta situatia agricola este si va deveni din ce in ce mai complicata din multe puncte de vedere. Pe langa pandemie, in aceasta primavara avem in sudul si estul tarii ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de camp aflate in coma …de la zi la zi pierdem si vom pierde suprafete importante de grau, orz si rapita.

Seceta este motivul acestei stari grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atat de surprinzator, ne-am mai confruntat si in trecut cu lipsa precipitatiilor, acesta este si motivul pentru care acum 30 de ani in zonele mentionate erau cele mai mari suprafete irigate. Insa se pare ca uitam repede, sistemul de irigat aproape a disparut din varii motive si nu cred ca vom putea sa revenim vreodata la irigatii pe suprafete insemnate. 

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat? Cum am mai precizat, seceta am mai vazut, iar in Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferenta majora o face lipsa precipitatiilor din iarna si chiar lipsa iernii, in adevaratul sens al cuvantului. Anul acesta nu putem spune ca am avut iarna, fapt pentru care acum observam efectul pe camp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitatiile aproape ca au lipsit. Daca punem cap la cap cele doua situatii: culturi ce consuma continuu de la semanat si lipsa de precipitatii, vom intelege mai bine situatia din camp.

O alta diferenta este gradul redus de aprovizionare cu apa a solului in adancime ce difera total de anii trecuti. Este invers fata de trecut, cand venea seceta radacinile se dezvoltau si explorau zone mai adanci in cautarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele traiesc din umiditatea de suprafata care se termina de la zi la zi. Odata cu terminarea apei, putem spune ca si cultura va fi terminata. Mai grav este faptul ca in mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni si in dezvoltarea culturilor de primavara... 

Nu vreau sa dezamagesc pe nimeni, dar situatia este critica, mai grav este

56

faptul ca in prognozele meteo nu apar sanse de precipitatii pana la sfarsitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decat putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?In primul rand, nu intoarcem nimic, este anul in care “a intoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizam nimic daca aram sau lucram cumva solul, este contraindicat sa incorporam in sol aceasta cantitate de resturi vegetale, pentru ca va crea numai probleme atunci cand vor ajunge radacinile noilor plante la adancimea de incorporare. 

In al doilea rand, nu semanam peste grau, orz sau rapita nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este sa asteptam prima ploaie de peste 25l/mp si apoi sa semanam direct. Riscul este sa rasara cultura cu putina apa ramasa in sol, apoi sa fie distrusa la scurt timp. Sau sa rasara si sa fie compromisa pana la venirea precipitatiilor. Am putea sa va recomandam hibrizi rezistenti la seceta, pentru ca avem cel mai puternic portofoliu in aceasta directie, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floare LE25, LE99 sau mai nou LE137, un etalon la seceta, iar la porumb de P9903 care face istorie? Dar acum va sfatuiesc sa nu semanati, asteptati ploile, avem suficient timp sa semanam in iunie, daca sunt conditii si sa recoltam in octombrie/noiembrie. Stim lucrul acesta, avem in aceste zone toamne lungi, este timp sa creasca si sa se dezvolte culturile semanate in iunie. 

In al treilea rand, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile in speta, verificati cu producatorul ce puteti semana si dupa cat timp. Sunt diferente considerabile in timpul de pauza obligatoriu pana la reinsamantare, unele produse au timp indelungat de pauza, chiar si 6 – 9 luni de la aplicare. Nu luati nici o decizie pana nu verificati acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi sa luam decizii emotionale, sa intram in panica si sa facem mari greseli. Mai bine este sa gandim totul cat mai complex si sa vedem imaginea de ansamblu, apoi sa decidem cu calm si in cunostinta de cauza.

Mi-as dori ca tot ce am scris sa nu fie adevarat si sa inceapa de maine sa ploua, iar fermierii sa nu piarda suprafetele insamantate in toamna.Andrei CiocoiuCategory Marketing Manager Culturi Oleaginoase Corteva Agriscience Romania & Moldova

57

EXCLUSIV! Fermier: „80% din culturile vegetale sunt calamitate”. Reacția directorului ANIF In apr. 10, 2020

„De 40 de ani n-am văzut un grâu atât de distrus primăvara”, spune cu disperare un fermieri cu pământ în patru județe ale României. Problemele fermierilor legate de secetă și irigații au fost discutate în cadrul emisunii „Agricultura la Raport”, alături de fermieri din diferite regiuni ale României, dar și cu invitați speciali, europarlamentarul Daniel Buda și directorul general al ANIF Ștefan Constantin. Pe durata emisiunii fermierii au prezentat principalele dificultăti provocate de seceta si probleme pe care le au in procesul de irigare, iar reprezentanții autorităților au încercat să ofere răspunsuri și soluții.

Fermierul Ion Olteanu, care își lucrează pământul împărțit în cinci ferme și patru județe, spune că culturile sunt aproape distruse din cauza secetei. „Am fost duminică la Buzău și am văzut grâul pe câmp. M-am îngrozit pur și simplu! De 40 de ani n-am văzut un grâu atât de distrus primăvara, când primăvara grâul trebuia să arate mult mai bine. În  Est este o dramă și Buzău, Brăila, Galați, Tulcea și -Ialomița care era un județ care facea 7-8 tone de grâu la hectar, acum e distrusă”, a declarat fermierul în exclusivitate pentru Agro TV.

Din calculele fermierului umiditatea mai este suficientă pentru încă două săptămâni pentru cultura de grâu. „Dacă în două săptămâni nu vom avea măcar o ploaie de 7-10 litri, vom suferi exact aceeași tragedie, pe care o suferă fermierii din estul României”, a spus Ion Olteanu.

80% din culturile vegetale sunt calamități

Un alt fermieri din Brăila, Ștefan Gheorghiță a subliniat că situația este foarte gravă. „Noi ca Societate la ora actuală din cele 245 de hectare 80% sunt calamitate! Deci nu mai putem discuta de cultură de grâu. Lucru care se întâmplă în foarte multe ferme din toată zona de est și Moldova, vorbesc de Galați, Brăila, Tulcea, Constanța, Ialomița, Călărași, Buzău. Apa pe canal a venit în jur de 30 martie, nu pot să spun că a venit târziu. Problema este că noi aveam deja culturile calamitate, nu mai avem CE să udăm!”, a declarat fermierul în cadrul emisiunii AGRO TV.

Acesta a menționat că la 30 martie în Brăila deja se dădea ordinul prefectului pentru constituirea comisiei pentru constatarea stării de calamitate. „Sunt foarte multe regiuni în județ care nu încă nu sunt irigabile

58

sau amenajările nu funcționează. Sunt probleme care pot fi rezolvate simplu legislativ, dar sunt și probleme care țin de investiții”, spune fermierul. 

Lipsește un cadru legislativ bine pus la punct

Ion Olteanu a afirmat că nu există un cadru legislativ bine pus la punct care ar încuraja fermierii să investească în domeniu sau care să-i ajute să încheie contracte de arendă după necesitățile fiecăruia.

Europarlamentarul Daniel Buda a venit cu un răspuns la probeleme menționate de fermieri. „Trebuie să vedem ce sprijin financiar există la nivelul statului pentru acele culturi declarate calamitate. În momentul de față, există resurse financiare la nivel guvernamental care vor fi puse la dispoziția acelor persoane afectate. Sigur, în urma constatării acelor comisii care sunt facute la nivelul prefecturii. De asemenea, problema secetei a fost ridicată și la nivelul parlamentului european, am făcut demersuri către comisarul european pentru agricultură  pentru alocarea de resurse financiare pentru combaterea acestui fenomen”, a declarat Daniel Buda în exclusivitate pentru AGRO TV.

Directorul general al ANIF, Ștefan Constantin a făcut un apel ca fermierii care au probleme cu irigațiile să se adreseze la sucursalele locale ale ANIF pentru a informa și a cere soluții. „În programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, în zona Buzăului avem amenajarea hidroameliorativă canalul Vest și Est. Canalul Vest este în curs de execuție. Sperăm să terminăm lucrările. Pe canalul Vest am introdus apă deja și avem comenzi pentru 15.000 de hectare. Pe canalul Vest, apa ajunge până în județul Prahova avem și acolo organizațiile de utilizatori de apă care beneficiază de apă. Problema este pe canalul Est, pe care îl avem în proiectare pentru proiectul de reabilitare a infrastructurii în zona Buzăului. Încercăm ca în cursul anului viitor să avem și achiziția pentru lucrători”, a declarat Ștefan Constantin în exclusivitate pentru AGRO TV.

AGRICULTURA este “gripată” de secetă! Se pregăteşte „parastasul” semănăturilor de toamnă?! Marian MUŞAT09 aprilie 2020 -

Înainte de izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus, agricultura românească a fost şi este “gripată” de o seceta extremă la „pachet” cu bruma groasă de la jumătatea lunii martie.

59

DEZASTRU în Dobrogea!În „polul scetei”, seceta muşcă straşnic din culturi! Un cunoscut agricultor din sudul judeţului Constanţa a susţinut cu amărăciune că circa jumătate din suprafaţa pe care o cultivă (peste 4.000 de hectare) este afectată de secetă şi îngheţ! „Bruma de minus 5 grade C ne-a distrus complet 250 ha cu mazăre. Am întors orz, am întors floarea semănată de timpuriu, mi-e teamă că va trebui să întorc şi nişte grâu! În toamnă grâul a fost năpădit de muscă, dar şi de bolile foliare. Ca niciodată, în februarie am făcut tratamentele fitosanitare. Sunt fermieri vecini cu mine, care au întors mari suprafeţe din păioase! E un an greu, dezastruos!”, a apreciat Gheorghe S., cultivator din Mangalia.Culturi distruse de secetă sunt şi în ferma lui Paul Mihăiţă Moldovean, din Albeşti. Cu câteva zile în urmă, avea o rapiţă de vis, bine îngrijită, curată, sănătoasă, fertilizată cu îngrăşăminte solide şi foliare, bătea spre 5 tone/ha. Acum este pleoştită din cauza secetei, de zici că-i varză murată! Tânărul agronom nu mai ştie cum s-o salveze; va încerca un tratament cu aminoacizi.   În Dobrogea toată iarna a plouat 30 litri pe mp, iar de la 30 cm în sol coboară uscăciunea! „Parastasul” culturilor de toamnă!?Şi-n nordul judeţului Constanţa, culturile se ofilesc văzând cu ochii, pârjolite de secetă! Pământu-i crăpat, grâul şi orzul s-au uscat! Dacă nu plouă într-o săptămână - două, fermierii pierd tot ce au muncit din toamnă! “În zona Cogealacului, e o secetă cruntă! Am sole unde a fost cel mai frumos grâu, acuma e maro, iar plantele au început să se necrozeze! În perioada când plecase în vegetaţie au fost trei nopţi la rând cu temperaturi de minus 9 şi minus 10 grade C şi tot ce a fost mai mare a fost afectat. A căzut o brumă groasă de parcă era zăpadă. Apă nu este ca să fie reluat ciclul vegetativ. Nu ştiu ce o să fac? Aşteptăm până după Paşti să vedem ce se întâmplă; tare mă tem că voi reînsămânţa terenurile cu porumb”, ne-a declarat Telu Voicu. O suprafaţă de vreo 200 ha cu grâu este compromisă total. „Cel mai tare afectat a fost Katarina, un soi timpuriu, cu o vigoare foarte bună la răsărire; dar şi celelalte varietăţi au început să sufere din lipsa apei, căpătând o culoare albăstrie. Am rapiţă cultivată pe 700 ha, cultura a rămas pe loc, s-a piticit din cauza secetei. Ar mai fi şanse să fie salvată dacă în 10 zile ar ploua; dar cu certitudine, producţia va fi la jumătate”, a explicat fermierul.   Ca toţi fermierii dobrogeni, Gheorghe Lămureanu, din Agigea, se luptă cu înverşunare să salveze culturile de toamnă. Lucrează în total circa 1.400 ha, din care 500 la irigat.   „E criminală seceta în tot judeţul! M-au sunat disperaţi fermierii. Se usucă culturile, ne uităm la ele, şi nu avem ce să le facem, decât parastasul!”, ne-a declarat cultivatorul. Acesta are însămânţate 750 ha cu grâu, 250 cu orz, 30

60

cu mazăre de toamnă şi 70 ha de rapiţă. Ne spune că pe parcelă de 50 ha orzul s-a uscat de tot. Încă nu a întors din culturi, dacă nu va ploua, o va face cu siguranţă.  

„După mulţi ani, aştept să irig culturile!”La Salcia Tudor, judeţul Brăila, „e prăpăd-prăpăd că nu plouă!”, după cum ne spune Costel Moroiu. Agricultorul are 1.200 ha de grâu şi 600 de orz. Plantele sunt veştede, iar dacă nu va ploua, vor trebui distruse.Pentru a le salva, fermierul a realizat o reţea de aducţiune a apei din canalul principal. „ANIF pompează apa şi într-o zi-două va ajunge aici. Am 10 tamburi, am mai comandat încă patru şi după mulţi ani am să irig 1000 ha!”, a precizat brăileanul.

„Ne rugăm la Dumnezeu să plouă!„E un dezastru total! Ne rugăm la Dumnezeu să plouă! Este o secetă destul de pronunţată, instalată din anul trecut! Dacă nu va ploua într-o săptămână, vom face şi noi ca cei din Dobrogea vom pregătim la întors sau rămânem cu plantele pipernicite”, susţine dâmboviţeanul Marius Ionescu-Mălăncuş. Fermierul a semănat 252 ha cu grâu şi 110 cu orz, culturi lovite de secetă. Ne spune că e  ceva umiditate pentru culturile de prăşitoare, dar bate vântul primăvăratic şi zvântă solul!Toţi fermierii cu care am relaţionat sunt convinşi că dacă autorităţile nu vor interveni cu măsuri adecvate în sprijinul agricultorilor, mulţi dintre micii producători vor cunoaşte gustul amar al falimentului.

PSD: Guvernul trebuie să declare urgent starea de calamitate naturală din cauza secetei/ România se confruntă cu secetă severă în aproape toate regiunile agricole 10 APRILIE 2020 • 

PSD susţine că Guvernul trebuie, pentru contracararea secetei, să declare stare de calamitate naturală, să acorde vouchere pentru seminţe, pesticide, îngrăşăminte şi motorină şi să accelereze investiţiile în sistemele de irigaţii.

„Pe lângă măsurile propuse de PSD pentru combaterea efectelor pandemiei, Guvernul trebuie să ia urgent următoarele decizii pentru contracararea

61

secetei: declararea stării de calamitate naturală, acordarea de vouchere pentru seminţe, pesticide, îngrăşăminte şi motorină, linie de credit cu garanţii de stat pentru fermieri, umplerea tuturor canalelor cu apă şi suspendarea plăţii acesteia, accelerarea investiţiilor pentru sistemele de irigaţii şi anti-grindină”, se arată într-un mesaj al PSD publicat, vineri, pe Facebook.

Potrivit social-democraţilor, România se confruntă cu o secetă severă în aproape toate zonele agricole, iar „fermierii încep să ‘întoarcă culturile’, pentru a le înlocui pe cele compromise cu altele noi”.

„Iar peste toate astea, Guvernul PNL dă liber la plecarea din ţară a muncitorilor agricoli! În loc să ne păstrăm această forţă de muncă, mergem pe contrasens faţă de Germania, Spania sau Italia care, anticipând iminenta criză alimentară, aduc muncitori de peste tot pentru a le produce hrana de care vor avea nevoie”, mai transmite PSD.

Context

Fermierii sunt disperați de stadiul actual al culturilor de păioase. Mii de hectare cultivate cu grâu și orz sunt calamitate de dubla secetă, pedologică şi climatologică, cu şanse infime de salvare, scrie guraialomitei.com

Lipsa precipitaţiilor din ultimele 6 luni, temperaturile negative de la jumătatea lunii martie şi vântul din această perioadă au pârjolit culturile şi câmpurile din Ialomiţa: „Oile n-au ce mânca nimic, islazul e mai rău ca toamna. Bate vântul, s-a uscat tot, nu se face nimic în vara asta.”

Agricultorii constată cum plantele se usucă, deşi până la 15 martie evoluţia acestora a fost bună, spune Nicolae Sitaru, care a înfiinţat peste 1000 de hectare cu grâu: „N-a plouat toată iarna, n-a plouat toată primăvara, a venit și o perioadă de îngheț după care nu a plouat, pământul s-a uscat foarte tare.”

La nivelul judeţului sunt în discuţie peste 100.000 de hectare, cultivate anual, în Ialomiţa, cu grâu şi orz, iar aproximativ 80 % din suprafeţe sunt afectate, explică Vasile Câmpulungeanu: „E țărână, e praf, iar planta nu a mai înfrățit, nu poate să se dezvolte. 80-90% din grâu e compromis.”

62

În condiţiile actuale, aceste culturi NU mai pot fi înlocuite, iar terenul va intra un an în repaus, precizează Marian Nedu: „Temperatura foarte scăzută noaptea față de zi, ca în deșert, efectiv. Deci avem un an de pauză, să sperăm că e numai un an.”

Fermierii spun că este evidentă schimbarea radicală a condiţiilor climatice din Bărăgan şi aşteaptă ca instituţiile statului să ia în calcul deşertificarea zonei şi să sprijine activităţile agricole cel puţin prin acordarea de consultanţă pentru reorientarea acestora.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prezintă situația irigațiilor în judeţul Ialomița, la data de 9 aprilie 10 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Filiala Teritorială Ialomița a încheiat, până pe 09.04.2020, contracte de irigații pentru 63.507 ha, astfel:  U.A Ialomița Mal Stâng: 51.736 ha (Amenajarea Ialomița Călmățui 45.952 ha, Amenajarea Slobozia Dunăre 1.597 ha, Amenajarea Orezărie Luciu Giurgeni 4.186 ha); U.A. Ialomița Mal Drept 11.771 ha (Amenajarea Pietroiu Ștefan cel Mare- 10.235 ha, Amenajarea Terasa Bordușani – 1.532 ha, Amenajarea Mostiştea II- 4 ha).

Până în prezent, în urma solicitărilor primite de la deținătorii de teren cu care ANIF Filiala Teritorială Ialomița are încheiete contracte, s-a introdus apă în amenajarea Pietroiu Ștefan cel Mare, a cărei aducțiune este asigurată de ANIF Filiala Teritorială Călărași prin stația SPA Pietroiu, iar în județul Ialomita s-a pornit stația de repompare SRP 10. La această dată, în această amenajare irigă OUAI-urile Movila și Agrisăveni, urmând ca în zilele următoare, pe bază de solicitări, să înceapă să irige și OUAI-urile Săveni, Sudiți și Cosâmbești.  În amenajarea Ialomița- Călmățui, a cărei aducțiune este asigurată de ANIF Filiala Teritorială Brăila,  prin intemediul statiei de bază SPA IM Gheorghiu, s-au pornit stațiile de repompare SRP 1 Spiru Haret, SRP 1A Lacu Rezi, SRP  III și SRP IIIA, iar în judetul Ialomita s-a

63

pornit stația de repompare SRPA V, la solicitarea OUAI-urilor Traian și Roșiori, și stația de repompare SRPA VI Bucșa, la solicitarea OUAI -urilor Ograda și Scânteia.

În amenajarea Orezărie Luciu Giurgeni sunt două stații plutitoare și trei statii de repompare, care deservesc amenajările de orezarie, urmând ca în perioada imediat următoare acestea să fie puse în funcțiune la solicitarea deținătorilor de teren.

În funcție de solicitările beneficiarilor, ANIF prin Filiala Teritorială Ialomița va asigura și în acest an, în baza Legii 133/2017, completată de Legea 130/2018, apă gratuită până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

ANIF așteaptă solicitările femierilor și pe celelate amenajări de irigații, astfel încât să poată asigura apa necesară irigării culturilor, influențând astfel pozitiv producțiile agricole autohtone, atât de necesare în acest an.

“Precizăm că Ordonanța militară nr. 7, din 4 aprilie 2020, prin care s-a decis carantinarea orașului Țăndărei,   nu a blocat funcționarea ANIF Filiala Teritoriale Ialomița. Cei patru angajați ANIF cu domiciliul în Țăndărei lucrează în această perioadă la Depozitul Țăndărei, din interiorul carantinei, tocmai pentru a putea asigura funcționarea fără întreruperi a stațiilor de pompare din administrare.Pentru buna desfășurare a campaniei de irigații din acest an, solicităm tuturor agricultorilor să semnaleze imediat la Filialele Teritoriale orice problemă apărută, chiar și în relațiile lor cu OUAI sau FOUAI, pentru ca împreună să clarificăm și să rezolvăm problemele.ANIF invită, în continuare, toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să facă demersuri în acest sens.  Amintim faptul că, în această perioadă,  contractele se vor transmite numai prin format electronic, pentru evitarea contactului direct, ca măsură pentru a preîntâmpina răspândirea Coronavirus.Menţionam că Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare asigură apă gratuită pe canale, pe măsură ce Filialele Teritoriale primesc solicitări de apă de la beneficiarii cu care au încheiate contracte de irigații sau cu care vor încheia noi contracte. Astfel, se  pun în funcțiune respectivele aducțiuni, asigurând nivelul optim de apă pentru irigații în punctele de livrare”, se arată în comunicatul ANIF.

În IMB au îngheţat culturile! Marian MUŞAT 10 aprilie 2020

64

În Insula Mare a Brăilei, seceta şi îngheţul de primăvară au distrus o parte din culturile de grâu şi orz, fermierii insulari luptându-se cu înverşunare să salveze semănăturile.

„Seceta pedologică extremă care a cuprins toată România a ajuns şi în Insulă, dar numai că noi am început să irigăm culturile încă din luna martie. Mari probleme avem în urma valurilor de îngheţul la sol când în incinta îndiguită s-au înregistrat temperaturi de minus 9,3 grade C de au îngheţat plantele, utilajele şi echipamentele de udare. Astfel, grâul mai dezvoltat şi-a pierdut fraţii cei mai viguroşi care s-au făcut... fân! Am constatat şi un paradox; a fost afectat mai mult grâul decât orzoaica de toamnă, o cultură mult mai sensibilă la variaţiile de temperatură. Mă aştept să avem pierderi de recoltă!” ne-a declarat inginerul Liviu Titianu, care lucrează 500 de hectare în Frecăţei şi Măraşu din Insula Mare a Brăilei.

Culturi afectate de secetă în proporţie de 50 la sută

În toamnă a semănat 70 hectare cu grâu şi tot atâtea cu orzoaică de bere. Irigă din plin pentru a limita efectele fenomenelor nefavorabile.„De ieri, am început semănatul la un lot semincer de porumb de 130 ha, pe un teren bine pregătit pe care am aplicat o apă de aprovizionare. Nu am însămânţat floarea pentru că irigăm terenul şi a fost rece. Trebuie să salvăm culturile de toamnă afectate în proporţie de 40-50 la sută”, a susţinut fermierul.

Liviu Titianu are pe terasă încă 170 de hectare la Urleasca şi Siliştea, la neirigat. Culturile sunt veştejite, aşa că va întocmi actele de calamitate.

În Insulă, dimineaţa este gheaţă, nu brumă!

„Cu seceta ne confruntăm de astă toamnă când am început lucrările din campania de toamnă: arat, pregătit, semănat. Am început să irigăm din 15 martie, dimineaţa este gheaţă, nu brumă! Luni 6 aprilie, am avut minus 4 minus 5 grade C, ca pe timp de iarnă! Culturile aflate în vegetaţie au avut de

65

suferit, variaţiile de temperatură le-au dat peste cap. Pot spune că nu am mai prins un aşa an agricol din 2007, de când lucrez în agricultură”, ne-a declarat inginerul Marius Brebenel.Ce a văzut în Insulă este dezastru: culturi de păioase şi de rapiţă în mare parte distruse. Fermierul a înfiinţat 104 hectare cu grâu de sămânţă. „Am un soi străin care nu se prezintă tocmai bine. Nu merită să întoarcem cultura, mai bine să obţinem acolo ceva, decât să cheltuim alţi bani şi nu ştim dacă mai producem la seceta asta”, a precizat cultivatorul.

Eforturi pentru a menţine apa în sol!

Marius Brebenel a început să însămânţeze 110 hectare cu soia. „Am arat şi discuit din toamnă, urmând ca în primăvară să pregătesc cu bara nivelatoare şi cu grapele. În februarie am prelucrat superficial terenul pentru a nu pierde umiditatea din sol. Prefer să semăn într-un teren mai denivelat, dar să aibă apă. Lucrez cu o semănătoare Monosem la 70 cm. În faţă i-am ataşat un fel de rariţă de bilonat care dă pământul uscat la o parte (gros de 2-3 cm) ca sămânţa să fie încorporată în stratul umed şi să aibă germinaţie şi răsărire optime. Şi la porumb voi procesa la fel”, ne-a destăinuit specialistul din IMB.

Până acum, în Brăila, 20.000 de hectare calamitate

„În judeţul Brăila, în prima decadă a lunii aprilie, comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor au încheiat p-v pentru aproape 20.000 hectare cu grâu, rapiţă şi orz, culturi distruse în proporţie de 70 şi 100%, din care în jur de 3.000 ha de cereale păioase sunt în fermele din sudul Insulei Mari a Brăilei, unde terenul nu-i amenajat la irigat. Şi situaţia nu este finalizată”, ne-a declarat Traian Cismaş, directorul DAJ Brăila.Potrivit şefului Agriculturii brăilene, este de apreciat faptul că o parte din culturi se mai pot salva de la secetă pentru că ANIF a umplut cu apă peste 600 km de canale de aducţiune, iar fermierii au început să irige suprafeţe din ce în ce mai mari cultivate cu semănături de toamnă.

Fotografii preluate din postarea Severe Weather Alert – România (Măraşu - Insula Mare a Brăilei)

66

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România atrage atenția Guvernului în privința situației Pestei Porcine Africane 10 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), prin vocea Președintelui Ioan Ladoși, a înaintat o scrisoare deschisă către Guvernul României în care atrage atenția asupra problemei în care se află acest sector din cauza focarelor de Pestă Porcină Africană.Stimate domnule Prim-Ministru Ludovic ORBAN,

Vă adresez prezenta scrisoare deschisă în numele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), asociația profesională a crescătorilor de suine și a fermelor comerciale de producție a cărnii de porc, cu scopul de a trage un semnal de alarmă privind situația îngrijorătoare în care se află sectorul din cauza focarelor de Pestă Porcină Africană (PPA), a absenței unor măsuri legislative care să diminueze extinderea necontrolată a PPA pe teritoriul României și să sprijine sectorul, toate acestea dublate în prezent și de pandemia COVID-19.

În această situație deosebit de dificilă, considerăm că sectorul de creștere a porcinelor trebuie desemnat Sector de Importanță Națională și trebuie adoptate măsuri excepționale care să prevină blocarea activităților în ferme, să asigure securizarea producției de carne de porc în plan național și securitatea alimentară a populației. Evaluăm că este imperios necesar ca demersul de adoptare a Proiectului de ordin pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine și pentru modificare și completarea unor norme sanitar-veterinare să nu fie abandonat, pe fondul unei presiuni publice nejustificate. Reiterăm faptul că acest ordin nu interzice creșterea porcinelor în sistem tradițional ci vine în ajutorul gospodăriilor de autoconsum și exploatațiilor de toate dimensiunile pentru a se proteja de o posibilă contaminare cu virusul PPA și de a proteja întreaga comunitate, fapt confirmat și de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în

67

comunicări publice și solicitat în mod expres în mai multe rânduri de experții Comisiei Europene.

Criza din ultimii 3 ani generată de evoluția aproape necontrolată a Pestei Porcine Africane pe teritoriul României a avut efecte devastatoare pentru acest sector începând cu diminuarea efectivelor de porcine și scăderea producției interne, interzicerea comerțului intracomunitar și culminând cu pierderea de către România a statutului de țară liberă de Pestă Porcină Clasică.

În condițiile actuale de răspândire a PPA și a pandemiei COVID-19, vă atragem atenția că producătorii locali pot asigura doar 30% din necesarul de carne de porc pentru consumul intern, România fiind în situația de a importa restul de 70% pentru a asigura securitatea alimentară a populației;

Mai mult, din cauza crizei, există riscul unor fluctuații importante în privința cantităților disponibile și a prețului cărnii de porc pentru consum în stare proaspătă și pentru procesare. Totodată, vă supunem spre analiză iminența unor decizii de relocare din partea unor companii în state unde măsurile pentru stoparea PPA sunt aplicate cu celeritate și rigurozitate de către autorități.

Constatăm cu îngrijorare că APCPR nu a fost invitată la numeroasele discuții avute cu reprezentanții mediului asociativ ai industriei agroalimentare deși este una dintre cele mai longevive asociații ale sectorului zootehnic din România, cu 28 de ani de activitate și ai cărei membri asigură cca. 70% din producția națională de porcine vii. Astfel, producătorii de carne de porc au fost ignorați de autorități în procesul de redactare a măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri.

În acest context, vă solicităm public acordarea unei audiențe, în cel mai scurt timp, fiind absolut necesar ca APCPR să vă poată comunica măsurile care se impun a fi implementate imediat pentru a sprijini sectorul și pentru a asigura securitatea alimentară a populației.

Cu deosebită considerație,Consiliul Director APCPRPreședinteIoan Ladoși

68

Ingrijorarea unui legumicultor: Nu avem necesarul de legume pentru mai mult de sase luni In apr. 10, 2020

România riscă să se confrunte cu lipsa fructelor și legumelor proaspete autohtone, în contextul în care criza generată de coronavirus afectează tot mai mult acest sector economic național. Autoritățile caută modalități de a combate deficitul de aprovizionare, dar se pare că producătorul de la noi a fost prins în aceste timpuri cu garda jos. Vlad Gheorghe reprezentant al legumicultorilor din zona de sud a țării, consideră că în momentul de față România poate produce legume doar pentru jumătate de an. Și asta pentru că mulți fermieri au renunțat să cultive suprafețe însemnate.

https://youtu.be/FhHdhwWqVqc

EXCLUSIV! Cum ar putea ajunge produsele romanesti la un consum pe scara larga In apr. 10, 2020

Cum facem ca un produs local să ajungă pe rafturile marilor retaileri și să fie consumat pe scară largă? La această întrebare, a răspuns în exclusivitate pentru AGRO TV, Carmen Avram, membră a Comisiei europene pentru agricultură și dezvoltare rurală-AGRI.

69

Europarlamentara a menționat că în primul rând fermierul român trebuie să simtă că este sprijinit. „Trebuie să aibă acces la bani mulți, așa cum a avut și fermierul polonez, și cel german. Trebuie să aibă acces la credite bancare care sunt cu dobânzi accesibile. Fermierul român are în permanentă concurență fermieri care vin din afara țării și a căror instalare aici este garantată de statul din care vine. După ce se instalează, el devine o concurență neloială pentru fermierul român pentru că el ia din România împrumuturi cu dobânzi mici de 1%, poate un pic mai mult, în timp ce fermierul român e nevoit după cum se știe să apeleze la cămătari uneori pentru a obține bani ca să cumpere substanțele de care are nevoie ca să producă. Întâi și întâi asta ar trebui, să le punem fermierului român la îndemână și bani, și tot sprijinul de care are nevoie pentru a produce”, a răspuns Carmen Avram.

Europa de astăzi este Europa asociațiilor agricole

De asemenea, membra AGRI a subliniat rolul major al asocierii între fermieri. „Cred că fermierul român trebuie să se desprindă odată pentru totdeauna de trecut și trebuie să se asocieze! Am văzut că este o reticență, pe care o înțeleg într-o oarecare măsură, de a se forma asociații de fermieri, dar trebuie să se termine! Europa de astăzi este Europa asociațiilor agricole! Dacă nu te asociezi, dacă nu pui împreună și nu devii o forță, nu ai cum să negociezi pentru tine condiții mai bune de vânzare. Nu mai ai cum să pui presiune pe cel care încearcă să îți cumpere la supermarket produsul pentru care ai muncit pe brânci cu câțiva lei. Aproape că te obligă să i le dai gratis. Nu ai forță să impui la Bruxelles, acolo unde se face legea pentru tine-fermier, nu ai forță să impui măsuri care să-ți fie ție benefice ca fermier pentru a produce”, a subliniat europarlamentara în exclusivitate pentru AGRO TV.

Carmen Avram a menționat că trebuie să se înceteze să se introducă „zâzanie” între fermierul mic și fermierul mare, pentru că femrierul mic își are rolul lui local, iar fermierul mare își are rolul lui național. Ei au loc să coexiste pe piața din România și pe piața europeană. Trebuie să încetăm să îi mai privim ca pe două tabere inamice și trebuie să avem grijă de ambele, a afirmat Carmen Avram.

70

ÎN VIGOARE! LIBER PENTRU APICULTORI!Agroinfo : 10 aprilie 2020 - 08:03PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL! Ordonanța militară nr.8 a fost publicată joi noaptea în Monitorul Oficial nr.301. Documentul dă libertate de circulație apicultorilor între locuință și stupină sau pentru deplasarea stupinei.

Ordonanța militară prevede la articolul 1:Art.1 - (1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.

(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie, sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.

(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.

(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.

(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.

(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Agricultura ecologică, o oportunitate certă în vreme de criză. Soluții și idei oferite de Agro-Est Muntenia agrointeligenta.ro - 10 aprilie 2020

România are cea mai mică suprafață destinată agriculturii ecologice din UE, de doar 2,4% din totalul suprafeței agricole a țării. Media europeană este de 7,5%. Primele locuri sunt ocupate de Austria (24,1%), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%), Italia (15,2%) si Cehia (14,8%). Tot Romania are insă și agricultura cu cea mai mare dependență de inputuri (îngrășăminte, pesticide, fertlizanți foliari și semințe).

71

Astfel, 95% din tratamentele utilizate în agricultura intensivă vin din sursă externă, peste 50% din îngrășăminte, 80% din seminţe (cu excepția seminţelor de cereale păioase).

În criza europeană cauzată de pandemie, lanţurile de aprovizionare au fost rupte si în agricultură, pe două planuri:

Primul e cel al inputurilor – unde depedenţa de producatorii externi au adus intarzieri in transportul la timp al acestora, dar şi livrări anulate.

Al doilea este în aprovizionarea cu produse alimentare, pentru că şi aici importăm peste 60% din produse.

În aceste momente conştientizăm tot mai puternic lipsa unei strategii coerente privind siguranţa alimentară, lipsa unui lanţ scurt de aprovizionare cu alimente, lipsa unei politici agricole pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, de colectare şi procesare.

În ultimele săptamăni rafturile au fost invadate de fructe şi legume din afara spaţiului comunitar (Turcia, Africa de Sud, Egipt, Maroc, China). Iar acestea sunt cele mai dăunătoare. În timp ce în UE mai sunt acceptate doar câteva sute de substanţe active (mai exact 470), iar tot mai multe au ieșit din utilizare în ultimii ani, în ţările de unde acum importăm fructe şi legume sunt folosite peste 1.000 de substanţe. Mai exact, consumăm alimente proaspete cu reziduuri ale unor substanţe interzise în UE în ultimii 20 de ani.

Aici România are o mare oportunitate. Pentru că în ţările din Europa de Vest, dar si pe piaţa locală, cererea pentru produse certificate în agricultura ecologică a crescut foarte mult.

Prin agricultura ecologică putem:

Diversifica producţia în fermă. Astfel, nu mai depindem doar de piaţa cerealelor sau de concurenţa legumelor şi fructelor din agricultura intensivă, cu preţuri mult mai mici din ţările non-UE.

Minimiza dependenţa de inputuri, la pesticide este de aproape 90%.

Putem dezvolta lanțuri comerciale cu valoarea adaugată, pentru că veniturile sunt consistent mai mari.

Putem accesa mai multe fonduri europene, pentru ca obiectivele comunitare sunt: mâncarea mai sănătoasă, protecţia mediului şi interzicerea substanţelor periculoase.

72

Subvenţiile sunt de trei sau patru ori mai mari, în funcţie de cultura aleasă.

În același timp, în lanțul economic sunt create noi oportunităţi:

Agricultura ecologică înseamnă şi un consum mai mare de forţă de muncă. Avem sute de mii de romani întorşi în ţara cu experiență în agricultura din Spania, Anglia și Italia.

Putem dezvolta anumite zone rurale, astăzi fără orizont de dezvoltare economică.

Protejăm resursele de bază: solul şi apa freatică.

Pot fi create ferme familiale durabile, fiind necesară o suprafaţă mică de producţie, fără investiţii mari în utilaje, dar cu un venit important/ha şi cu o piaţă de desfacere în creştere, stabilă.

Putem deveni exportatori, jucători importanţi în agricultura ecologică, având toate condiţiile necesare.

Pot fi dezvoltate uşor lanţuri de aprovizionare locale sau regionale.

Agricultura ecologică este o oportunitate în următoarea perioadă. Fermierii sau investitorii români ar trebui sã profite de acest segment al agriculturii, să înceapă tranziţia de la agricultura intensivă, încă din acest an.

Pentru că viitorul va fi ecologic în spaţiul comunitar. Iar resursele necesare sunt accesibile multor fermieri români.

Un articol semnat de Mihai Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia.

IONEL ARION se alătură demersului lui Vlad Macovei: ”România, prin Guvernul său, să dea AJUTOARE DE STAT FERMIERILOR!” agrointeligenta.ro - 9 aprilie 2020

https://youtu.be/CgY9pcYS3Yg

73

Unul dintre cei mai importanți lideri ai fermierilor, președintele Federației Naționale PRO AGRO, singura structură din agricultură care include și vegetal, și zootehnie și procesare, face un apel către Guvern să sprijine direct fermierii. Ionel Arion, liderul PRO AGRO, se alătură astfel apelului public pe care Vlad Macovei, directorul Agrointeligența, l-a lansat către decidenți de a sprijini producătorii agricoli în acest momente dificile și în care inclusiv Comisia Europeană a dat voie țării noastre să dea ajutoare de stat pentru salvarea afacerilor agricole!

”Azi fermierii din sud estul țării întorc grâul și orzul semănat în toamna anului trecut și nu pun în loc nimic. Azi fermierii se întreabă dacă țara mai are grâu pentru pâine. Azi fermierii cer stare de calamitate. Azi fermierii spun că nu vor avea nici la animalele din zootehnie ce să le dea să mănânce. Azi România trebuie să interzică exportul de cereale, starea de necesitate cere și impune acest lucru. Azi România are nevoie de hrană, nu vă bazați pe faptul că vor aduce hipermarketurile din afara țării hrană. Azi Romania prin guvernul său trebuie să gândească ”Scheme de ajutor de stat” ca aceste pagube să poată fi suportate mai ușor. Azi România trebuie să adopte măsuri pentru ca începând din toamnă să putem relua ciclul de producție. Azi România trebuie să iasă din inerție și birocrație. România, trezește-te!”, este mesajul mobilizator și puternic al președintelui PRO AGRO, Ionel Arion.

Florin Stoican, Parcul Buila-Vânturariţa: Micii fermieri utilizează cele mai multe substanțe chimice : Oana Racheleanu in Business, Eat Smart 10 April 2020

În România, un impact mare asupra biodiversității îl au chiar micii fermieri, care folosesc cele mai mari cantități de substanțe chimice pe terenurile agricole, spune Florin Stoican, de la Parcul Național Buila-Vânturariţa.

În cadrul dezbaterii „Agricultura inteligentă pentru schimbările climatice”, organizată de Ashoka România și Green Report, Florin Stoican a vorbit despre lecțiile pe care le-a învățat în timp ce a încercat să facă comunitățile din zona Parcului Național Buila-Vânturariţa să înțeleagă că protejarea naturii merge mână în mână cu dezvoltarea economică locală.

74

„Noi am mers mult pe dezvoltarea ecoturismului, care înseamnă impact pe orizontală în toate regiunile. De exemplu, crearea de pensiuni înseamnă acces la piața de produse locale care sunt puse pe masa vizitatorilor zonei. Creșterea numărului de vizitatori în zonă înseamnă cumpărături mai multe din zonă”, a spus acesta.

Stoican a menționat dificultățile cu care se confruntă în zonă, pentru că încearcă să împletească dezvoltarea și conservarea în acest proiect.„Avem opreliști din cauza autorităților și a lipsei de politici. Avem o capacitate distructivă de a dezvolta. Încă avem practici tradiționale de pe vremea năvălirii tătarilor, că incendiem, intrăm cu drujba în pajiști ca să le curățăm, să aibă loc mai multe oi, deși productivitatea e foarte mică. Încercăm să îi convingem pe oameni că și conservarea poate aduce avantaje.”Acesta a subliniat că România este țara din Uniunea Europeană care cere an de an derogări pentru utilizare de substanțe interzise în cantități industriale, uneori total nejustificat.„Noi suntem preocupați de ce se întâmplă în agricultură la scară mare. Agricultura intensivă, în special, jumătate din terenurile din România sunt gestionate de un mic număr de deținători de terenuri și fermieri – aici avem o mare problemă, pentru că aici se utilizează cele mai multe substanțe chimice, aici e impactul cel mai mare asupra biodiversității”, a atras atenția Stoican.Acesta a menționat că o măsură ar putea fi crearea de perdele forestiere între câmpurile agricole, care ar avea mai multe beneficii: cresc suprafața fondului forestier, sechestrează carbonul din aer, emit oxigen, răspund provocării schimbărilor climatice și cresc bio-diversitatea.„Pe de altă parte, aceste perdele pot duce la scăderea cantității de chimicale folosite în agricultură, pot duce la creșterea productivității prin aport suplimentar de umiditate”, a mai adăugat el.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Coronavirusul a speriat iepurașul de Paște: vânzările de ciocolată s-au topit 10.04.2020

Producătorii elvețieni de ciocolată fac reduceri nemaiîntâlnite în încercarea de a-și vinde marfa în plin sezon de Paște. Ei sunt nevoiți să ia această măsură deoarece clienții își cheltuiesc banii mai degrabă pe hârtie igienică și supă la plic, decât pe iepurași de ciocolată în staniol, scrie Bloomberg.

75

Producătorul Lindt & Spruengli face reduceri de 30% la la toată gama de produse de Paște vândute online. Laederach, un alt producător de lux, face și el discounturi, practică la care nu a apelat în alți ani. Retailerii din Europa și America de Nord oferă promoții de până la 50%.

Foto: MARIJAN MURAT / AFP / Profimedia

În această perioadă de „carantină globală” oamenii cumpără mai degrabă produse de bază, nu mai cheltuiesc bani pe lucruri de care nu au neapărată nevoie. Lindt, cel mai mare producător mondial de ciocolată premium, a apucat să livreze produsele de Paște către retaileri înainte de declararea pandemiei de coronavirus. Acum, magazinele proprii sunt închise, iar restricțiile de călătorie fac ca ciocolata să rămână nevândută pe rafturile din duty-free-uri.

Vânzările de Paște reprezintă aproximativ 15% din vânzările totale ale Lindt, spune un reprezentant din conducerea companiei, adăugând că fabrica va avea o scădere de 14% în primul semestru al anului.

Sergiu Mititelu, country manager al Premium Porc: Avem posturi noi pentru care recrutăm în aceste săptămâni Florentina Niţu 10.04.2020,

Sergiu Mititelu, country manager al grupului danez Premium Porc: S-au îmbunătăţit atât cifrele legate de preţul de vânzare, cât şi cele referitoare la productivitate.

76

♦ „Avem ambiţia să trecem peste această perioadă fără a apela la concedieri“.

Grupul Premium Porc, unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din România, cu o cifră de afaceri de peste 91 milioane euro în 2019 şi un număr de 475 de angajaţi, recrutează personal în plină pandemie de COVID-19, deoarece a creat locuri de muncă noi în această perioadă pentru a se adapta la cerinţele pieţei.

„Noi ne continuăm activitatea, concentrându-ne pe menţinerea standardelor de biosecuritate şi siguranţă pentru angajaţi şi pentru animale. Avem ambiţia să trecem peste această perioadă fără a apela la concedieri. Avem chiar şi posturi noi pentru care recrutăm în aceste săptămâni“, a spus pentru ZF Sergiu Mititelu, country manager al grupului danez Premium Porc.

Vizibilitatea în online a mărcilor de lactate şi carne, în luna februarie 2020  meatmilk  10 aprilie 2020

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii în on-line a mărcilor de lactate și carne, pentru luna martie 2020. Potrivit datelor analizate din piața de lactate, pentru categoria Expresii, clasamentul primelor cinci locuri este următorul:  Olympus, Napolact, Danonino, Actimel și Muller.

În categoria Top Players, primele locuri sunt ocupate de: Muller Romania, Olympus Foof Romania, Nucet-Bunatati manastiresti, Danonino și Cremosso Romania .

În privința mărcilor de carne și mezeluri, top-ul categoriei Expresii plasează pe primele cinci locuri: Transavia, Unicarm, Agricola Bacău, Coco-Rico și Scandia Sibiu, pentru ca primele locuri din categoria Top Players să fie ocupate de:

77

 Cris-Tim, Scandia Sibiu, Pate Bucegi, Porcul Antrefrig şi Hame Select. Clasamentele complete le puteţi consulta pe iqads.ro.

Poliția Română: Este permisă comercializarea mieilor pentru Sărbătorile Pascale  meatmilk 10 aprilie 2020

Răspunzând preocupărilor oierilor și populației legate de comercializarea mieilor, în apropierea sărbătorilor pascale, în condițiile restricțiilor impuse de Starea de Urgență, Poliția Română a publicat câteva precizări pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestei instituții:„Da, poţi merge să-ţi cumperi produsele necesare. Nu uita să ai la tine cartea de identitate şi declaraţia pe propria răspundere, în care bifezi punctul 2 (asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor).

De asemenea, îţi recomandăm să mergi singur, nu cu toată familia şi să te asiguri că agentul economic de la care îţi cumperi mâncarea este autorizat şi respectă toate condiţiile igienico-sanitare impuse de instituţiile cu atribuţii în domeniu (vezi comunicatele ANSVSA) şi nu uita să ceri documentele de provenienţă, bon fiscal, chitanţă, factură”,

Totodată, rsăpunzând întrebării unui cetățean: „Poate persoana de la care cumpăr, în fiecare an, carne de miel, să vină să mi-l aducă acasă?”, Poliția Română precizează:

”Da, poate veni, dar reamintește-i să dețină, asupra sa, documentele necesare conform ordonanțelor militare și să-ți aducă documentele de proveniență, bon fiscal, chitanță, factură”.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

#trebuiesarepornimbusinessul Principala sursă de oxigen a economiei în această perioadă: retailerii străini merg înainte cu investiţiile de 1 mld. euro programate pentru 2020. Revenirea economiei s-ar putea sprijini pe aceste proiecte, iar efectele s-ar putea propaga în lanţ

La începutul lui 2020, estimările ZF pe baza informaţiilor communicate de retaileri arătau că jucătorii din comerţul modern vor scoate din

78

buzunare aproape 1 mld. euro pentru 400 de magazine noi, pentru investiţii în logistică şi online.

Cristina Roşca 10.04.2020, 00:07 3321

♦ Comerţul modern cu dominntă alimentară numără zece reţele străine ce adună peste 3.000 de magazine proprii - hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry sau proximitate modernă -, afaceri de 12-13 mld. euro cumulat şi aproape 100.000 de salariaţi 

♦ Acesta a fost unul dintre sectoarele care au continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai

♦ În pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor din comerţul modern, continuă să investească în în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sunt blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii

♦ Cinci din zece jucători şi-au reconfirmat planurile de investiţii în această perioadă, iar dintre ceilalţi cinci doar trei anunţaseră deschideri sau bugete pentru 2020

♦ Astfel, dacă aceste investiţii continuă, pe ele s-ar putea sprijini revenirea economiei - măcar parţial - dat fiind că fiecare retailer mare are câteva mii sau chiar peste 10.000 de furnizori de bunuri şi servicii, afaceri mai mici sau mai mari care ar putea insufla viaţă economiei aflate acum la terapie intensivă.

Reţelele de magazine alimentare Kaufland, Lidl, Profi, Mega Image şi Penny Market merg mai departe cu investiţiile planificate pentru 2020 în pofida pandemiei de Covid19 care a băgat economia în „stop-cardiac“, multe sectoare cheie precum auto, mobilă sau comerţ non-alimentar fiind blocate temporar.

La începutul lui 2020, estimările ZF pe baza informaţiilor communicate de retaileri arătau că jucătorii din comerţul modern vor scoate din buzunare aproape 1 mld. euro pentru 400 de magazine noi, pentru investiţii în logistică şi online.

„Kaufland România va continua planurile de extindere în România, conform strategiei deja existente şi în perspectivă optimistă, dar care depinde foarte

79

mult de evoluţia contextului actual. Avem în plan ca până în luna iunie să deschidem trei noi hipermarketuri, dar şi să redeschidem magazinul pop-up, sezonier, amenajat sub formă de cort“, spun reprezentanţii Kaufland.

Retailerii anunţă astfel că merg mai departe cu investiţiile în acelaşi ritm, aceste proiecte putând nu doar să creeze 7.000-10.000 de locuri noi de muncă, ci şi să susţină dezvoltarea adiacentă a altor businessuri, companii aflate pe lanţul de aprovizionare.

Mai exact, fiecare retailer mare are câteva mii sau chiar peste 10.000 de furnizori, de la micii producători de legume şi fructe, la multinaţionalele care livrează bere, snacksuri sau dulciuri, şi de la firmele de curăţenie şi pază, la constructori sau la furnizorii de servicii IT.

Pentru a ilustra impactul în lanţ al acestor businessuri, Liviu Apolozan, fondator şi VP of Strategy în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, spunea recent că „am fost primii care au introdus factura electronică în România. La ora asta nu există retailer mare internaţional care să fie în afara acestui joc. De factura electronică nu beneficiază doar marii retaileri, ci un întreg sistem, 1.500 - 2.000 de parteneri sunt cuprinşi în ecosistem.“

Profi închide definitiv un supermarket invocând un „decret” local. Ce abuzuri ale primarilor reclamă compania 10 aprilie 2020, 15:09 de Daniel Dancea

Profi anunţă că închide un supermarket din judeţul Arad din cauza unei decizii a primăriei Compania Profi anunţă închiderea definitivă a unui magazin dintr-o localitatea din judeţul Arad, acuzând primăria din localitate că a dispus închiderea abuzivă a magazinului pentru 15 zile pe baza „pe baza simplei bănuieli neverificate că unul dintre angajaţi ar putea fi purtator de virus Corona”.

80

Conflict între lanţul de supermarketuri Profi şi primăria comunei Păuliş din judeţul Arad. Compania de retail anunţă plecarea din Păuliş din cauza primăriei.

„Decizia Primăriei Păuliş este arbitrară, fără nicio dovadă şi fără a lua în considerare măsurile ferme pe care toate magazinele Profi le implementează pentru a preveni răspândirea bolii. Nu înţelegem de ce autorităţile locale nu respectă măsurile bine documentate elaborate de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, în consultare cu experţi internaţionali şi români de top şi, în schimb, iau decizii locale neinformate, din cauza cărora afacerile devin inoperabile. Firma noastră respectă legea, aşa că am închis magazinul, dar  pentru a ne proteja angajaţii şi afacerile, am decis să îl închidem definitiv”, susţine Pawel Musial, director general al Profi.

Profi a anunţat că dincolo de cerinţele autorităţilor a luat o serie de măsuri de protecţie, inclusiv împărţirea angajaţilor în schimburi de câte 12 ore fiecare, cu o zi liberă între ele. „La sfârşitul turei, angajaţii dezinfectează complet magazinul şi aşa îl găseşte cealaltă tura în dimineaţa următoare. Cele două grupuri sunt complet separate şi nu se întâlnesc niciodată în acelaşi loc. În cazul în care un membru al uneia dintre ture se contaminează, toţi membrii ei intră în carantină şi, pe timpul cât nu vin la serviciu, sunt înlocuiţi de un grup mobil de angajaţi sosiţi din reţea”, anunţă reprezentanţii Profi.

Compania de retail reclamă că, pe lângă „decretul” dat de Primăria Păuliş, s-a confruntat şi cu alte cerinţe absurde ale autorităţilor locale. „Decizia luată de Primăria din Păuliş nu este singulară. Ea se înscrie într-un lung şir de decrete oficiale locale lipsite de sens. Unele primării au ordonat ca doar 3-4 persoane să aibă voie să-şi facă simultan cumpărăturile într-un magazin, considerând în mod eronat dimensiunea unui magazin PROFI ca fiind similară cu cea a micilor chioşcuri familiale din localitate, unde distanţarea socială nu este posibilă.

Autorităţile unei alte localităţi, neştiind că după o dezinfecţia totală, oamenii nu pot intra în magazinul respectiv decât dupa trei-patru ore pentru a evita intoxicarea, au cerut ca în fiecare zi magazinele să se fie dezinfectate total de câte trei ori.

Aplicarea acestei măsuri fie duce la închiderea magazinelor, fie pune în pericol grav sănătatea oamenilor”, mai arată reprezentanţii Profi potrivit cărora „derularea unei afaceri cu 20.000 de angajaţi în peste 1.200 de magazine aflate în mai mult de 550 de localităţi necesită disciplină, iar acest lucru nu poate fi realizat decât dacă există un singur set de legi în vigoare”.

81

Lidl merge înainte cu investiţiile: Am deschis patru magazine în ultima lună, iar pentru tot anul 2020 avem bugetate cel puţin 15 inaugurări Cristina Roşca 10.04.2020,

Discounterul german Lidl are în România peste 260 de magazine, dintre care 24 au fost deschise în 2019, cel mai rapid ritm de expansiunea de la intrarea pe piaţă.

Grupul german Lidl a anunţat la începutul anului că va investi 1 miliard de lei în România în 2020, unul dintre cele mai mari bugete comunicate de discounter pe piaţa locală până acum.

Grupul german Lidl, activ pe segmentul de discount, a deschis de la începutul anului patru magazine, ajungând la un total de 265 de unităţi. Toate deschiderile au avut loc în ultima lună însă, mai exact în perioada în care ţara a fost în carantină pe fondul pandemiei de Covid-19.

„Cele mai recente deschideri au fost în Miercurea Ciuc şi Blejoi pe 19 martie, Iaşi pe 26 martie şi Urlaţi, pe 2 aprilie. Magazinele inaugurate recent în Urlaţi şi Blejoi sunt primele unităţi Lidl din aceste localităţi. Răspundem în această perioadă nevoii de aprovizionare a comunităţilor din oraşe mai mici, având în vedere opţiunile limitate pe care le au în ceea ce priveşte cumpărăturile”, spun oficialii grupului german.

Grecii care au fondat Mega Image construiesc acum un proiect care să găzduiască un conceptstore al reţelei deţinute acum de gigantul belgiano-olandez Cristina Roşca 10.04.2020,

Proiectul ar avea pe lista de chiriaşi Mega Image, supermarketul cu articole pentru copii Bebe Tei şi sala de fitness Stay Fit Gym, potrivit datelor ZF.

82

Familia Malideros, unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale din Bucureşti, dezvoltă un proiect în cartierul Titan ce ar urma să găzduiască un magazin de tip conceptstore al retailerului olandezo-belgian Mega Image. Pe lista de chiriaşi s-ar mai afla supermarketul cu articole pentru copii Bebe Tei şi sala de fitness Stay Fit Gym, conform surselor ZF.

Până la închiderea ediţiei oficialii de la Mega Image – principalul chiriaş - nu au răspuns solicitării ZF, pe când reprezentanţii dezvoltatorului nu au putut fi contactaţi.

Clădirea ar urma să fie ridicată la intersecţia dintre bulevardul Liviu Rebreanu şi aleea Ion Agârbiceanu. Grecii au deja terenul şi proiectul, dar nu au început lucrările. Clădirea ar urma să fie finalizată în prima parte din 2021.

Lanț gigant de supermarketuri deschide încă șapte magazine, în aprilie şi mai, și creeză noi locuri de muncă InCont.ro, 9 aprilie 2020Mega Image va deschide, pe parcursul lunilor aprilie şi mai, şapte noi magazine în judeţele Ilfov, Bacău, Timişoara, Cluj şi Iaşi, conform unui comunicat de presă al retailerului.

"În contextul COVID-19, care a adus şi va aduce în continuare provocări şi dificultăţi la nivel social şi economic, Mega Image îşi continuă angajamentul de a investi în dezvoltare şi de a asigura noi locuri de muncă în mai multe oraşe din ţară. Astfel, Mega Image va veni aproape de noi comunităţi în mai multe oraşe din ţară, prin magazine de proximitate Mega Image sau Shop&Go, cu un spaţiu modern, oferind o gamă variată de produse accesibile, inclusiv marcă proprie şi de la producătorii locali pentru a răspunde nevoilor diferite ale clienţilor (...)

În lunile aprilie şi mai, sunt programate pentru deschidere 7 magazine noi Mega Image şi Shop&Go în Ilfov, Bacău, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Pentru toate deschiderile de noi magazine, Mega Image va contribui şi la crearea de noi locuri de muncă şi va angaja noi colegi în echipă, poziţiile comerciale specifice de lucru în magazine", se menţionează în comunicatul citat.

Potrivit companiei, de la începutul acestui an şi până în luna martie, au fost deschise 17 magazine noi, dintre care 11 în format Mega Image şi şase Shop&Go. Din totalul noilor inaugurări, nouă au avut loc în Bucureşti şi Ilfov, trei în Cluj, două în Timişoara, şi câte una în Braşov, Prahova şi Dâmboviţa.

Fondat în anul 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde, în prezent, 782 de

83

magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte, Timişoara, Bacău, Focşani şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Româneşti.

Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

Lidl oferă tuturor angajaților 2 zile libere de Paște  meatmilk  10 aprilie 2020

Unul dintre principiile după care Lidl se ghidează în relația cu angajații este menținerea unui echilibru între viața personală și cea profesională. De aceea, la fel ca în fiecare an, Lidl le oferă tuturor angajaților din cele 265 de magazine 2 zile libere, în prima și a doua zi de Paște, pe 19 și 20 aprilie 2020. Și în perioada sărbătorilor, retailerul le recomandă atât angajaților, cât și clienților, să respecte dispozițiile autorităților și să continue să practice distanțarea socială, pentru a preveni răspândirea noului coronavirus.

Anul acesta, poate mai mult decât oricând, echilibrul între viața personală și cea profesionalăeste extrem de important, în special pentru personalul din domeniile esențiale pentru funcționarea societății, printre care se află și angajații din retail.

Și în 2020, Lidl își va închide magazinele din România în prima și a doua zi de Paște, respectiv pe 19 și 20 aprilie. Lidl este primul retailer din România care a implementat, începând cu decembrie 2013, politica de a oferi două zile libere angajaților din magazine cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun, respectiv Paște.

Clienții își vor putea face cumpărăturile în magazinele Lidl până pe 18aprilie inclusiv, activitatea fiind reluată marți, 21 aprilie.

Pe lângă cele două zile libere, Lidl le oferă tuturor angajaților bonusuri anuale de Paște, care se adaugă la celelalte beneficii financiare precum

84

tichete de masă, bonusuri aniversare, diverse sporuri și remunerație pentru orele suplimentare.

Prin investițiile constante în beneficiile oferite angajaților săi, Lidl și-a consolidat constant poziția de de lider în topul angajatorilor din retailul alimentar. Compania depune eforturi consecvente pentru a le oferi angajaților cel mai bun mediu de lucru, care să susțină echilibrul între viața profesională și personală.

Programul magazinelor Lidl poate fi consultat și pe site-ul companiei, aici.

Povestea unei românce și a unui englez care au deschis la București o brutărie franțuzească Florel Manu 05/03/2020 |

O româncă și un englez se întâlnesc la Paris. Lucrează un timp împreună, ca angajați într-un restaurant, și apoi vor să deschidă o afacere. Mai exact, o brutărie artizanală cu influențe franceze la București. Așa începe afacerea Pain Plaisir, o poveste cu miros de pâine caldă.

În brutăria Pain Plaisir din zona bucureșteană Banu Manta este forfotă mare. Nu este oră de vârf, dar ușa magazinului se deschide la fiecare 30 de secunde. Clienții cumpără atât pâine, cât și specialități de patiserie. Când fluxul de clienți crește, pe linia de vânzare apare și Irina Stăncescu (37 de ani), cofondatoare (alături de englezul Tom Rees) a businessului.

„Suntem un român și un englez și facem patiserie și brutărie franțuzească la București“, spune Irina Stăncescu. Cei doi antreprenori s-au cunoscut la Paris, în timp ce lucrau într-un restaurant cu trei stele Michelin, deținut de cunoscutul chef francez Pierre Gagnaire.

Pain Plaisir, cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro

Apărut pe piață în 2013, Pain Plaisir a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, în creștere cu 200.000 de euro față de 2018, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice și conform estimărilor companiei. La început, în Pain Plaisir au fost trei acționari, cu o investiție inițială de

85

aproximativ 200.000 de euro, bani proprii și împrumuturi de la bănci. Șapte ani mai târziu, investițiile totale au trecut de 400.000 de euro.

Privind retrospectiv, Irina Stăncescu recunoaște că a mai avut multe de învățat despre modul în care se construiește un business, chiar dacă provine dintr-o familie care deține mai multe afaceri în Râmnicu Vâlcea. Însă mentoratul pe care l-a primit în cadrul proiectului Antreprenoria i-a arătat că la fel de important ca a face pâine sau produse de patiserie este și modul în care îți conduci afacerea.

Părinții săi au intrat în business cu o consignație și apoi s-au extins cu magazine, restaurant, un atelier de croitorie și inclusiv o brutărie. Spiritul antreprenorial îl aveau încă de pe vremea lui Ceaușescu, când făceau pantofi pentru păpuși, iar în timpul liber tatăl Irinei, croitor de profesie, confecționa haine.

Afacerile familiei Stăncescu au ajuns la faliment la un moment dat, dar, cu toate astea, Irina a vrut să aibă cândva și o afacere proprie. Îi plăcea încă de mică să gătească și povestește că pe la 12 ani tocise deja paginile unei cărți de bucate a Sandei Marin. „Veneam de la școală și mă opream în bucătărie“, povestește Irina Stăncescu.

Până să se orienteze către antreprenoriat, Irina Stăncescu și-a dorit mult să lucreze în diplomație. A urmat Facultatea de Studii Europene la Universitatea Româno-Americană de la București. Ca student, a făcut practică la Ministerul Integrării, iar după ce și-a luat licența a dat concurs și s-a angajat la Direcția de Fonduri Europene din Ministerul de Finanțe. Munca la Finanțe i s-a părut însă prea statică și voia ceva mai mult. Pentru că îi plăcea să gătească, a decis să se orienteze către gastronomie.

Majoritatea specialităților de la Pain Plaisir sunt făute cu făină din Franța

86

Experiența din Paris

Pentru a învăța să gătească, Irina Stăncescu a plecat la Paris în 2007 și s-a înscris la școala de gastronomie Cordon Bleu, unde a urmat un curs combinat de patiserie și bucătărie. O școală pe la care au mai trecut și alți tineri antreprenori pasionați de gastronomie, cum ar fi Ioana Burcea, fiica lui Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45. După școala de la Paris, dar și cursuri prin Anglia, Ioana Burcea a revenit în țară și a deschis o afacere în zona de gastronomie.

După terminarea cursurilor, Irina Stăncescu s-a angajat la restaurantul de trei stele Michelin al lui Pierre Gagnaire, unde l-a cunoscut și pe actualul său asociat, Tom Rees. „Munceam 17 ore pe zi. Dormeam pe unde apucam“, descrie antreprenoarea atmosfera de lucru de la Paris. Ea mai spune că în perioada în care a lucrat la restaurantul parizian slăbise mult.

Istoria unui parteneriat

Apropierea de Tom a fost destul de ușoară. Fiind singurii străini din acel restaurant, comunicau în engleză. Au început să iasă la bere după program și se gândeau deja la un business comun în stil francez. Și-au dat demisia de la restaurant. „Am luat la puricat tot Parisul“, adaugă antreprenoarea, care a ajuns să lucreze la o patiserie de tip boutique, în timp ce Tom s-a angajat la o brutărie.

Provenit, la rândul său, dintr-o familie de antreprenori (tatăl său deținea un restaurant și un hotel în Anglia), Tom Rees a început să facă pâine pe la 16 ani. A gătit o vreme și în restaurantul familiei, iar la vârsta de 20 de ani a vrut mai mult și a luat drumul Parisului, pentru a căpăta experiență.

În 2012, cei doi au decis să pornească o afacere pe cont propriu la București. Inițial se gândiseră să facă acest lucru la Londra, dar costurile erau foarte mari pentru ei. „Nu am avut buget pentru Londra“, recunoaște franc Tom Rees.

Așa că au venit la București, unde au ajuns să aibă două magazine, dintre care unul are și o brutărie. Chiar la începutul businessului, Irina și Tom au fost susținuți de familia Stăncescu. „Tata m-a încurajat și mi-a spus că, dacă nu le va plăcea clienților pâinea pe care o facem noi, vom avea totul la dispoziție să facem franzelă clasică“, completează Irina Stăncescu.

Între timp, au deschis și un laborator, unde prepară o parte din produse. Acum se pregătesc să crească afacerea și să mai adauge un magazin nou în

87

portofoliu. Au ajuns la peste 800 de clienți pe zi și pentru a menține calitatea produselor importă făină din Franța.

Cu toate că plănuiesc un rebranding, vor rămâne în zona de producție artizanală, pentru că, odată cu creșterea volumelor, și businessul lor cu miros de pâine caldă va deveni mai profitabil.

Doi antreprenori români pariază pe un business în domeniul educaţiei pentru sectorul ospitalităţii: „Cei care lucrează în HoReCa vor concura cu forţa de muncă din străinătate, dar şi cu românii din diaspora întorşi în ţară. Vor avea de câştigat persoanele cu o mai bună pregătire” Cristina Roşca 10.04.2020,

Duşan Wilms, cu experienţă în comerţul alimentar, şi Ray F Iunius, cu experienţă în educaţie în Elveţia, lansează un business în domeniul educaţiei. Grupul educaţional winsedswiss, care are sediul central în Elveţia, dar care are filiale în România şi Serbia, organizează cursuri de scurtă şi lungă durată, în domeniul ospitalităţii şi al serviciilor conexe.

Diplomele profesionale şi universitare obţinute de cursanţii winsedswiss vor fi oferite cu licenţă, sub egida Ecole Hoteliere de Lausanne (EHL) - una dintre principalele instituţii de învăţământ în domeniul ospitalităţii din lume, Business School Lausanne şi Luxury School of Paris, susţin fondatorii.

Profesorul Ray F. Iunius, care a fost director de dezvoltare al Ecole Hoteliere de Lausanne (EHL) şi a deţinut şi alte funcţii în cadrul instituţiei, estimează că după această criză numărul locurilor de muncă din domeniu va scădea.

„Cei care lucrează în hoteluri şi restaurante vor concura cu forţa de muncă adusă din străinătate, dar şi cu românii din diaspora întorşi în ţară în timpul pandemiei, situaţie în care vor avea de câştigat persoanele cu o mai bună pregătire profesională.”

88

În acest context, grupul educaţional elveţian winsedswiss lansează traininguri online destinate managerilor şi angajaţilor din hoteluri şi restaurante, denumite Hospitality Resilience Talks şi Hospitality Resilience Journey. În luna aprilie, acestea vor fi susţinute de specialişti internaţionali, în limba engleză. Luna mai va continua cu o nouă serie de webinare, prezentate şi în limba română. Compania a stabilit parteneriate cu Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi Asociaţia Patronală a Restaurantelor din România (HORA), a spus Ray F. Iunius.

„Învăţământul dual, clădit pe educaţie de calitate, axat pe abilităţi practice construite la orice vârstă, care să susţină şi să încorporeze cunoştinţele dobândite în teorie, reprezintă astăzi, mai mult ca oricând, modelul spre care trebuie să se îndrepte toate sistemele de educaţie”, crede Duşan Wilms, unul dintre cei mai importanţi executivi pe care i-a avut comerţul local, unul dintre primii români care au condus afacerile giganţilor străini din industrie. După ce a plecat de la conducerea Metro Cash&Carry el a preluat, alături de alţi executive patru dintre hipermarketurile Real în România. Vânzătorul a fost tot grupul Metro.

ANPC verifică modul în care comercianţii îndeplinesc prevederile Ordonanţelor militare adoptate M.A. Miscellanea / 10 aprilie

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a început o serie de acţiuni de control premergătoare sărbătorilor pascale, la nivelul întregii ţări, pentru a verifica modul în care comercianţii îndeplinesc prevederile Ordonanţelor militare adoptate până în acest moment, menite să prevină răspândirea noului coronavirus Covid-19, precum şi felul în care respectă drepturile consumatorilor, în timp ce derulează activităţile comerciale, intensificate de proximitatea acestei sărbători speciale, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

89

Potrivit sursei citate, sub coordonarea Preşedintelui ANPC, Eduardt Cozminschi şi a Directorului General, Paul Anghel, echipele Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti au efectuat, pe 9.04.2020, verificări în câteva dintre cele mai importante pieţe agroalimentare Capitală.

"Au fost găsite mai multe nereguli care contravin atât legislaţiei în vigoare, proprie domeniului, cât şi prevederilor Ordonanţelor militare adoptate, motiv pentru care, reprezentanţii ANPC au dispus deja primele măsuri, urmând să continue, în zilele care vin, controalele şi în alte pieţe şi puncte comerciale", transmit reprezentanţii ANPC.

Astfel, în urma verificărilor s-a dispus închiderea Pieţei Rahova, care, în timpul lucrărilor de consolidare a clādirii, îşi desfăşoară activitatea, provizoriu, într-un cort de mari dimensiuni, fără acces la utilităţi sau toalete publice, fără să dispună de cântarul cumpărătorului şi care nu respecta niciuna dintre prevederile Ordonanţelor militare referitoare la măsurile de prevenire a răspândirii Covid-19 (nu se respecta distanţa socială dintre comercianţi, numărul de persoane care să se afle în acelaşi timp în incintă, prezenţa dezinfectantelor la dispoziţia comercianţilor şi cumpărătorilor)

S-a interzis folosirea vitrinelor cu prăjituri, mezeluri şi brânzeturi din Economatul situat în Piata Rahova din cauza condiţiilor insalubre de depozitare a produselor în aceste agregate. De asemenea, s-a constatat nerespectarea prevederilor Ordonanţelor militare referitoare la măsurile de prevenire a răspândirii Covid-19 (numărul de persoane care să se afle în acelaşi timp în incintă, prezenţa dezinfectantelor la dispoziţia comercianţilor şi cumpărătorilor)

Totodată, s-a dispus închiderea pescăriei din Piata Moghioroş deoarece s-a constatat că exista la vânzare peşte proaspăt cu modificari organoleptice, miros şi consistenţă a cărnii specifice peştelui alterat, fiind păstrat în condiţii improprii, în afara spaţiilor frigorifice, fără stratul corespunzător de fulgi de gheaţă iar peştele congelat prezenta arsuri de congelare, fiind impropriu pentru consum uman (fiind congelat fără a dispune de linie de producţie specifică)

Au fost aplicate două amenzi contravenţionale, în valoare de 12.000 lei şi a fost retrasă de la comercializare întreaga cantitate de peşte găsită.

La pieţele 16 Februarie şi Domenii s-a constat că nu erau respectate prevederile Ordonanţelor militare (de ex.: anunţurile privitoare la respectarea distanţei sociale, a intervalului orar în care este permisă

90

deplasarea la cumpărături a persoanelor de peste 65 de ani etc.), motiv pentru care au primit avertisment şi obligativitatea remedierii situaţiei în 24 de ore.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor va continua campania de verificări ocazionată de sărbătorile pascale şi în perioada următoare, pentru a se asigura că sănătatea şi viaţa consumatorilor nu este pusă în pericol în zonele de comercializare, precum şi că drepturile consumatorilor sunt respectate cu stricteţe, acestea reprezentând prioritatea activităţii instituţiei.

ORDONANȚĂ MILITARĂ! SINGURII CARE AU DREPTUL SĂ VÂNDĂ ÎN PIEȚELE AGROALIMENTARE!Agroinfo 10 aprilie 2020 ÎN VIGOARE! PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL! ORDONANȚA MILITARĂ 8, anunțată de autorități joi noaptea, nu le mai dă voie intermediarilor, comercianților să vândă în piețele agroalimentare. Singurii care pot să-și vândă produsele în piețe sunt fermierii, agricultorii în baza certificatului (atestatului) de producător agricol.

Art.3 - (1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.

(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordonanța militară 8 a fost publicată joi noaptea în Monitorul Oficial nr.301 din 10 aprilie 2020.

DIVERSE

Sute de persoane au mers vineri în Piaţa Obor din Bucureşti pentru a cumpăra alimente, fără să păstreze regulile distanţării sociale. Ce au făcut jandarmii Adrian Bujoaică 10.04.2020, Sute de persoane au mers, vineri, în Piaţa Obor din Bucureşti pentru a cumpăra alimente, fără să

91

păstreze regulile distanţării sociale. Jandarmii au intervenit pentru a limita accesul persoanelor în piaţă pentru a preveni răspândirea noului coronavirus.

Sute de persoane au ajuns, vineri, în Piaţa Obor din Capitală pentru a cumpăra diverse alimente. Acestea nu au respectat regulile distanţării sociale, astfel încât a fost nevoie de intervenţia jandarmilor.

„Împreună cu reprezentanţi ai poliţiei, poliţiei locale şi ai firmei de pază a pieţei, jandarmii au restricţionat accesul prin punctele de intrare în incinta spaţiului comercial”, au transmis jandarmii bucureşteni.

Potrivit acestora, accesul în piaţă se face gradual, iar jandarmii verifică dacă oamenii respectă regulile impuse prin ordonanţele militare privind motivul părăsirii locuinţei.

Conform Ordonanţei Militare 4, orice persoană care părăseşte locuinţa trebuie să deţină o declaraţie pe proprie răspundere privind motivul deplasării.

15 mii lei amendă în urma incendiului de la fosta Fabrică de Zahăr din Gai DeAndreea Pintea la 9 aprilie 2020 12:42 Reactualizat la: 9 aprilie 2020 12:52

Garda de Mediu s-a sesizat în urma incendiului de la fosta Fabrică de Zahăr din Gai şi a amendat firma care dezafecta locaţia.

Din neglijenţa unor muncitori un incendiu violent cu fum înecăcios ca izbucnit mierucuri dimineaţa la fosta Frabrică de Zahăr din cartierul Gai. În urma unui apel primit la 112 a fost anunțată şi Garda de Mediu – Comisariatul Județean Arad.La fața locului s-au deplasat, imediat, comisarii din cadrul Gărzii de Mediu – Comisariatul Județean Arad constatând că incendiul a fost provocat de

92

neglijenţă. „În cursul efectuării operației de dezafectare a instalației tehnologice în vederea debitării fierului vechi, din cauza neglijenței muncitorilor a luat foc aproximativ 1mc de izolație cu spuma poliuretanică. 

Focul izbucnit s-a manifestat violent degajând un fum dens, negru, înecăcios și cu un miros înțepător, observabil de la o distanță considerabilă. Nu au fost înregistrate victime sau persoane vătămate. Comisarii din cadrul Gărzii de Mediu – Comisariatul Județean Arad urmează să încheie societății din judetul Salăj, care a executat lucrarea, un proces verbal de constatare a contravenției, aplicând sancțiunea de 15.000 lei conform Legii 104/2011- privind calitatea aerului înconjurător”, a transmis Iulian Stana, secretar de stat la Ministerul Mediului.Stana a mai subliniat și că: „Cetățenii trebuie să știe că suntem permanent în teren, aplicăm legea și rămânem fermi în privința principiilor noastre de funcționare: fără jumătăți de măsură, fără compromisuri în ceea ce privește mediul înconjurător!”

GLOBAL

Bloomberg: Crește teama că va apărea o criză alimentară după ce România a interzis exportul de cereale 10.04.2020

România a devenit prima ţară care a blocat exporturile de cereale în timpul pandemiei de coronavirus, o decizie dramatică şi care ar putea spori temerile privind aprovizionarea cu alimente la nivel global, se arată într-o analiză realizată vineri de Bloomberg, citată de Agerpres.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.

Se estimează că starea de urgenţă va dura cel puţin până la mijlocul lunii mai.

93

Prezent joi seara la postul naţional de televiziune TVR 1, premierul Ludovic Orban a fost întrebat dacă se ia în calcul oprirea exportului la grâu şi a răspuns: „Da, cel puţin la grâu, pentru că în luna martie au fost nişte cifre de export neaşteptate. S-au exportat sute de mii, aproape 700.000 de tone de grâu, din cauza faptului că a crescut preţul şi este o cerere mare. Noi nu ne putem permite să lipsim România de cantităţile de grâu necesare pentru asigurarea consumului zilnic până la recoltă”.

Decizia este simbolică pentru că deja România a vândut mare parte din recoltă

Totuşi, decizia este în mare măsură simbolică, apreciază Bloomberg. România, al doilea exportator de grâu din UE, a recoltat deja şi a vândut mare parte din recoltă în acest moment al sezonului agricol. Mai puţin de 1% din exporturile UE vor fi afectate, conform estimărilor firmei UkrAgroConsult, care oferă servicii de consultanţă pentru sectorul agricol.

Decizia este încă un semn că producătorii de alimente cei mai mari din lume se tem pentru propria lor aprovizionare, în condiţiile în care cumpărătorii îşi extind aprovizionarea şi virusul a schimbat rutele comerciale obişnuite.

„Aceasta este o manifestare a unei noi tendinţe - protecţionismul alimentar - şi confirmă că există temeri privind aprovizionarea”, a apreciat Sergey Feofilov, director general al UkrAgroConsult, Kiev.

Decizia României ar putea sprijini de asemenea preţuri mai ridicate ale cerealelor. La Bursa de cereale din Chicago, de referinţă pe plan global, cotaţiile futures au urcat cu 12%, de la un nivel scăzut, la mijlocul lunii martie.

Naţiunile Unite au avertizat că ţările trebuie să evite "politicile protecţioniste" (beggar-thy-neighbor policies). Un raport recent estimează că numărul oamenilor care suferă de foame s-ar putea dubla în câteva luni, din cauza pierderii locurilor de muncă şi a întreruperii activităţii în urma pandemiei.

Chiar dacă Rusia şi Kazahstan au impus deja limite, reglementările sunt suficient de relaxate, astfel încât cantităţi mari de cereale încă se exportă.

Egiptul, principalul importator al grâului românesc

România va permite vânzarea cerealelor în interiorul UE, dar va fi solicitat un document că nu este destinat pentru export, a informat Guvernul. În

94

sezonul care a început în iulie 2019, România a livrat deja peste 90% din grâul prevăzut să fie exportat în afara UE, conform datelor UkrAgroConsult.

România este o parte importantă din coşul cu pâine de la Marea Neagră, unde pământul este perfect pentru creşterea grâului. Cargouri de cereale sunt vândute în mod regulat către ţările din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu.

De asemenea, România este unul din cei mai mari vânzători către Egipt, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, şi furnizează grâu Iordaniei, Coreei de Sud şi Sudanului. În plus, este cel mai mare exportator de porumb din UE şi un mare furnizor de orz.

Costul pâinii a dus deseori la tulburări şi instabilitate politică. În timpul creşterii preţurilor la alimente din perioada 2008 - 2011, au fost tulburări legate de alimente în peste 30 de ţări din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu.

Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (FAO), care măsoară lunar modificările indicilor prețurilor alimentare au anunțat o scădere cu 4,3% față de luna februarie.

Deși este vizibilă o creștere a volumului de cumpărare a alimentelor din supermarketuri, statisticile arată că prețurile produselor alimentare au înregistrat o scădere. Conform FAO, în luna martie, cererea este factorul care a determinat scăderea bruscă a prețurilor la nivel mondial.

„Scăderile de preţ sunt determinate în mare măsură de factori de cerere, nu de ofertă, iar factorii cererii sunt influenţaţi de perspectivele din ce în ce mai deteriorate”, a declarat Abdolreza Abbassian, economist FAO.

Din cauza pandemiei generată de coronavirus, cererile adresate producătorilor de alimente au fost tot mai puţine, preţul zahărului a înregistrat cea mai mare scădere, cu 19,1% faţă de luna februarie, în timp ce preţul uleiului vegetal a scăzut cu 12%. Indicele preţurilor produselor lactate a scăzut cu 3%, cauzat de încetinirea cererii globale de import pentru lapte praf degresat şi lapte integral, în timp ce indicele de carne a scăzut cu doar 0,6%.

FAO a mărit producţia mondială de cereale pentru anul 2019 și estimează că cea din 2020 rămâne neschimbată, la 763 milioane de tone.

95

UNIUNEA EUROPEANA

500 de miliarde de euro pentru salvarea economiei UE, grav lovită de pandemie 10.04.2020

Un pachet de peste 500 de miliarde de euro pentru statele UE, companii şi şomeri, dar şi un viitor „fond de relansare”: miniştrii europeni de finanţe s-au înţeles joi asupra unui plan pentru a susţine economia lovită în plin de noul coronavirus, consemnează AFP într-o prezentare a acestui plan, conform Agerpres.

Banii mobilizaţi astfel prin împrumuturi nu vor fi cheltuiţi automat, ci accesaţi de statele care o vor cere. Acest plan este complementar investiţiilor angajate la nivel naţional şi măsurilor deja aprobate de Comisia Europeană în urma pandemiei, în special suspendarea regulilor privind disciplina bugetară şi relaxarea reglementărilor privind ajutoarele de stat. Mecanismul European de Stabilitate (MES), creat în anul 2012 în timpul crizei datoriilor zonei euro, va acorda linii de credit „preventive” ţărilor cele mai afectate de criză.

Pe de altă parte, simpla disponibilitate a acestor bani are ca scop să dea încredere pieţelor. Împrumuturile vor putea ajunge până la 2% din PIB-ul unei ţări, adică aproximativ 40 de miliarde de euro în cazul Italiei. Acest instrument financiar va fi creat într-un termen de două săptămâni şi va fi disponibil „până la sfârşitul crizei COVID-19”, au precizat miniştrii europeni de finanţe în concluziile reuniunii desfăşurate joi prin videoconferinţă.

Teoretic, beneficiarii MES trebuie să implementeze reforme economice, uneori dureroase. Însă în contextul crizei actuale această condiţionalitate va fi eliminată dacă banii sunt folosiţi pentru finanţarea costurilor directe şi indirecte destinate asistenţei medicale şi prevenirii extinderii pandemiei.

Dar ministrul finlandez de finanţe, Wopke Hoekstra, a cărui ţară manifestase o atitudine inflexibilă la aceste negocieri, a ţinut să amintească faptul că orice sprijin economic în baza MES în afara cheltuielilor de sănătate va fi însoţit de „anumite condiţii”.

Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia financiară a statelor membre, va crea un fond de garantare paneuropean destinat companiilor. Prevăzut iniţial cu o sumă de 25 de miliarde de euro, oferită de statele membre, acest fond ar putea mobiliza până la 200 de miliarde de euro, fonduri care vor fi destinate cu prioritate companiilor mici şi mijlocii.

96

Comisia Europeană va crea un instrument de garantare prevăzut cu o sumă totală de până la 100 miliarde de euro destinat finanţării şomajului parţial agravat sau creat de pandemie, precum şi finanţării „unor măsuri legate de sănătate”. Executivul european se va împrumuta cu costuri mici pe pieţele financiare şi apoi va împrumuta la rândul său în condiţii favorabile statele membre care au cel mai mult nevoie de aceste fonduri.

Capacitatea de împrumut a Comisiei Europene va fi consolidată de „un sistem de garanţii voluntare ale statelor membre”, care vor trebui să aloce acestui instrument cel puţin 25 de miliarde de euro. Accesul la împrumuturile din acest instrument, însoţit de condiţii stricte, „va fi întrerupt odată ce va trece urgenţa COVID-19”, se mai precizează în concluziile reuniunii.

Miniştrii europeni de finanţe au convenit de asemenea asupra constituirii unui fond de relansare care să pregătească şi să susţină redresarea economică, instrument despre care menţionează că va asigura „solidaritatea UE faţă de statele membre cele mai afectate” de pandemie. Acest fond va fi „temporar, ţintit şi proporţional cu costurile extraordinare ale crizei actuale”, se precizează în documentul întocmit la finalul reuniunii, adăugând că aspectele juridice şi practice, precum şi finanţarea sa şi legătura sa cu bugetul UE încă nu sunt stabilite şi urmează a fi definite.

Franţa pledează pentru un fond de circa 500 de miliarde de euro care să emită datorie comună prin obligaţiuni pe care unii le denumesc „coronabonduri”, Italia şi Spania insistând la rândul lor pentru crearea unei capacităţi substanţiale de împrumut în comun. Însă opoziţia Germaniei şi Olandei la acest punct este fermă, ele respingând categoric ideea de a împărţi riscurile cu ţările lipsite de o politică bugetară riguroasă, cum este Italia.

Din cauza Covid-19, COPA-COGECA solicită amânarea Strategiei F2F meatmilk  10 aprilie 2020

Asociația de fermieri COPA-COGECA susține amânarea debutului strategiei Farm to Fork (F2F), din cauza presiunilor crescute pe care fermierii le suportă din cauza focarului COVID-19, dar această poziție a fost puternic criticată de celelalte grupuri de interese din cadrul Parlamentului European.

Într-o scrisoare adresată Norbert Lins, citată de Euractiv, președintele comitetului pentru agricultură al Parlamentului European (AGRI), secretarul general al COPA-COGECA Pekka Pesonen, afirmă că „fermierii,

97

proprietarii de păduri și cooperativele lor se confruntă cu o situație din ce în ce mai dificilă”.

Conform lobby-ului fermierilor, răspândirea COVID-19  „are efecte negative asupra principalelor sectoare agricole și forestiere, atât pe termen imediat cât și pe termen mediu și lung”.

El adaugă că această criză în creștere „poate pune în pericol atât piața unică, dar și piețele internaționale, amenințând lanțurile de aprovizionare, locurile de muncă și, în final, securitatea alimentară a UE”.

Ca atare, scrisoarea solicită co-legislatorilor să „amâne toate deciziile luate fără o reflecție adecvată și corectă”, pe lângă introducerea de măsuri care să protejeze și să garanteze funcționarea activității agricole.

Aceasta ar fi o amânare suplimentară a strategiei. După cum se știe, F2F va fi încorporată în politica de mediu a UE, Green Deal, și are drept scop ca întregul lanț alimentar, de la producție la consum, să fie mai durabil și neutru în impactul său asupra mediului.

GERMANIA

De ce românii se înghesuie să lucreze în Germania? Cât plătesc nemţii pentru ca românii să le culeagă sparanghelul: 60 de cenţi pentru o lădiţă sau 9,19 euro/ oră. La final, rămân cu 1.000 de euro pe lună Florentina Niţu 10.04.2020,

Pe site-urile de recrutare sunt zeci de anunţuri că în Germania se caută persoane dornice să culeagă sparanghel, o plantă prea puţin cultivată în România. Plata se face la „lădiţa” de sparanghel cules şi este de 60 de cenţi, spune un român de 43 de ani, dintr-o localitate din judeţul Timiş, care în prezent culege sparanghel şi, uneori, căpşuni, în Germania. 

„Sunt zile în care culeg 50 de lădiţe de sparanghel sau zile în care culeg 100 de lădiţe de sparanghel, în funcţie de vreme, de orele suplimentare pe care vreau să le lucrez sau de cât de mult chef am”, susţine el, iar patronul îl plăteşte în funcţie de productivitatea pe care o are.

În plină criză, cu şapte ordonanţe militare în vigoare, de la Cluj pleacă chartere cu oameni spre Germania despre care nimeni nu ştie nimic

Totuşi, mai există şi opţiunea de a fi plătit la oră, pentru care ar primi 9,19 euro, dar, la finalul lunii, când se fac socotelile, compania angajatoare îi scade din această sumă cazarea şi mâncarea. Practic, rămâne cu 6 euro/oră,

98

iar dacă lucrează 8 ore/zi şi 22 de ore pe lună, rămâne în mână cu aproximativ 1.000 de euro. Diferenţa este dată de “norma” de lucru, astfel că la un program de muncă de 12 ore pe zi şi 28 de zile pe lună, venitul în mână ajunge la 2.000 de euro.

Până la apariţia noului coronavirus în Germania, lucra non-stop, chiar şi duminica, însă pentru a reduce răspândirea bolii, angajatorul a oprit activitatea în această zi. Totodată, fiecare angajat are echipamente de protecţie, mănuşi şi măşti a căror cost l-a suportat angajatorul, iar pe câmp sunt supravegheaţi de poliţişti pentru a respecta distanţa impusă, ca nu cumva să intre în contact cu cineva care ar putea fi infectat cu COVID-19.

El lucrează în Germania, la cules de sparanghel, de aproape 10 ani şi anul acesta a plecat în luna martie acolo, în plină pandemie. Ieri, 9 aprilie, de pe aeroportul din Cluj au plecat aproape 2.000 de români cu chartere în Germania, să lucreze în agricultură.

În România, salariul minim este de 350 de euro, o treime din angajaţii români bazându-se pe acest lucru, iar salariul mediu este de aproape 700 de euro

DOSAR

Ciprian Iftimoaei Cât de săraci sunt românii?   Un răspuns din perspectiva statisticilor oficiale 10 aprilie 2020,

99

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de ONU pe 25 septembrie 2015, asumă ca obiectiv de dezvoltare durabilă eradicarea sărăciei sub toate formele şi în toate zonele în care se manifestă.

Peste 700 de milioane de oameni reprezentând 10% din populaţia globului trăiesc în sărăcie severă şi se luptă pentru supravieţuire. A avea un loc de muncă nu garantează ieşirea din starea de sărăcie.

Potrivit statisticilor ONU, 8% din lucrătorii şi familiile acestora de pe tot cuprinsul globului sunt afectaţi de sărăcie severă. Oamenii trebuie eliberaţi de sub tirania foametei susţine al doilea obiectiv de dezvoltare durabilă din Agenda 2030. Cu toate că la nivel global s-au făcut unele progrese în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, sărăcia rămâne o problemă greu de rezolvat.

Pandemia generată de noul coronavirus (SAR-CoV-2 sau COVID-19) va duce la scăderea nivelului de trai, la amplificarea sărăciei, la foamete în multe regiuni şi ţări ale lumii. Dintotdeauna România s-a confruntat cu problema sărăciei, iar românii au fost nevoiţi să apere „sărăcia şi nevoile şi neamul”, după cum spune un vers celebru din „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu. Sărăcia copiilor, sărăcia din mediul rural, sărăcia celor din industria grea sau extractivă, sărăcia periferiilor urbane sunt tot atâtea forme ale acestei probleme sociale cu care românii s-au confruntat de-a lungul istoriei.

Pandemia de COVID-19 amplică temerile legate de sărăcie. Frica de sărăcie şi de foamete se manifestă imediat într-o situaţie de criză, mai ales de criză sanitară. De aceea, în ultimele săptămâni, românii au luat cu asalt magazinele de tot felul pentru a achiziţiona produse alimentare şi de strictă necesitate, de multe ori în exces.

În acest articol, voi prezenta o serie de indicatori statistici care descriu sărăcia în România, în profil regional şi în context european. Institutul Naţional de Statistică (INS) desfăşoară anual Ancheta privind Calitatea Vieţii (ACAV) care furnizează date pentru calcularea indicatorilor care descriu starea de sărăcie şi excluziune socială. Pentru măsurarea sărăciei relative se utilizează un set complex de indicatori statistici care descriu dimensiunea, incidenţa, profilul şi gravitatea fenomenului sărăciei din fiecare ţară, asigurând comparabilitatea la nivel internaţional. Indicatorul principal îl constituie venitul bănesc disponibil al unei persoane, într-un anumit moment de timp. Prin intermediul acestei metode se determină persoanele ale căror resurse sunt mai mici decât ale restului populaţiei, prin raportare la un prag al sărăciei care mai este  numit şi „linie a sărăciei”. Pragul de sărăcie se stabileşte la nivelul de 60% din valoarea medianei

100

veniturilor disponibile pe adult-echivalent. În conformitate cu scala de echivalenţă a OECD, venitul disponibil pe adult-echivalent este o sumă care se calculeză astfel: capul gospodăriei =1, persoanele de 14 ani şi peste = 0,5, persoanele sub 14 ani =0,3.

De exemplu, în anul 2018, la nivelul României, pragul sărăciei relative, adică venitul bănesc pe adult-echivalent în raport cu care o persoană cu un venit inferior pragului era considerată săracă a fost de 9002 lei pe persoană. Prin urmare, sub pragul de 750 de lei pe lună, o persoană era considerată săracă în 2018. Rata sărăciei relative se defineşte ca fiind ponderea persoanelor sărace în totalul populaţiei. Se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât nivelul pragului de sărăcie. Acest indicator statistic mai este întâlnit şi sub denumirea de „rata riscului de sărăcie”.

După mai bine de un deceniu de integrare europeană, rata sărăciei relative în România a scăzut doar cu un punct procentual: de la 24,6% în anul 2007, la 23,5% în anul 2018. Cu alte cuvinte, un sfert dintre români sunt sărăci. În România, cei mai afectaţi de sărăcie sunt copiii şi tinerii. Potrivit INS, în anul 2018, 32% dintre persoanele cu vârste între 0 şi 17 ani se aflau sub pragul de sărăcie. Persoanele active economic, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, sunt afectate de sărăcie în proporţie de 21,2%. Rata sărăciei la persoanele cu vârste de 65 de ani şi peste este de 22,8%. În ceea ce priveşte profilul regional al sărăciei, cele mai sărace regiuni din ţară sunt Nord-Est (35,6% persoane sărace), urmată de Sud-Vest Oltenia (34,3%) şi Sud-Est (31%). Spre comparaţie, rata sărăciei relative era de doar 4,1% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov în anul 2018.

Polul sărăciei este reprezentat de zona Moldovei, iar bogăţia este concentrată în jurul Capitalei României. Rata sărăciei relative înainte de transferurile sociale, exclusiv pensiile, a scăzut în perioada 2007-2018, de la nivelul de 31,5% la 28% din totalul populaţiei României.

Când ne referim la sărăcie înainte de transferurile sociale înseamnă că se scad din veniturile disponibile acele transferuri sociale care nu sunt de natura pensiilor, adică sumele de bani primite de populaţie de la stat cu titlu de protecţie socială: ajutoare de şomaj, alocaţii, burse, indemnizaţii de sprijin, ajutoare acordate pentru situaţii speciale. Este important să remarcăm faptul că, dacă statul nu ar interveni prin măsuri asistenţiale sub forma transferurilor (ajutoarelor) sociale, rata sărăciei relative ar fi cu 4,5 puncte procentuale mai mare, creştere care rezultă din diferenţa dintre nivelul ratei sărăciei relative înainte de transferurile sociale (28%) şi rata sărăciei relative (23,5%), date corespunzătoare anului 2018.

101

În spaţiul public auzim deseori că statul român ar cheltui prea mulţi bani pe asistenţă socială. Realitatea, conform datelor Eurostat pe anul 2018, este că ponderea cheltuielilor sociale în PIB este de 12% în România. Spre comparaţie, Finlanda alocă 24,1% din PIB, fiind campioana alocărilor pentru cheltuieli sociale, media UE fiind de 19,2% din PIB pentru cheltuieli sociale.

Potrivit calculelor INS, dacă în anul 2018, statul nu ar fi intervenit prin transferuri sociale, inclusiv pensiile, 45,9% din români s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative. Conform Eurostat, în România anului 2018, 15,3% dintre cei care munceau erau săraci. Pentru comparaţie, în Franţa, 7,1% dintre cei care muncesc sunt afectaţi de sărăcie. La nivelul UE, doar 9,2% dintre cei care muncesc sunt săraci.

Sărăcia celor care muncesc demotivează, descurajează, reprezintă un exemplu negativ. Tot datele Eurostat pentru anul 2018, ne arată că 28% dintre românii care muncesc, cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani, sunt săraci. Sărăcia determină migraţia externă, mai ales a tinerilor, a persoanelor active economic. Aici aflăm o explicaţie a lipsei forţei de muncă. Din cauza salarizării precare, oamenii decid să plece în alte părţi pentru a obţine venituri mai mari.

Miile de români care s-au îmbarcat pe aeronavele din Aeroportul din Cluj, Iaşi  zilele acestea au plecat spre Germania pentru că sunt sărăci, pentru că au nevoie de bani. Analiza statistică a sărăciei la nivel naţional, în profil regional şi în context european, înainte şi după transferurile sociale, pe categorii de vârstă, sugerează posibile direcţii de intervenţie socială şi economică din partea decidenţilor în materie de politici publici.

Din toată această analiză, important este să reţinem următoarele aspecte, în contextul pandemiei de COVID-19:

1) unul din patru români este sărac;

2) copiii şi tinerii reprezintă segmentul de vărstă cel mai afectat de sărăcie; 3) avem cel  mai mare procent de angajaţi sărăci din toată Uniunea Europeană.

Creşterea economică nu este întotdeauna incluzivă. Dimpotrivă, nu toţi oamenii beneficiază de pe urma prosperităţii care se acumulează la un moment dat într-o ţară.

Atunci când venitul produs într-o ţară creşte mai repede decât veniturile primite de către gospodăriile din ţara respectivă, înseamnă că economia nu

102

este favorabilă incluziunii şi că prosperitatea acumulată nu este împărtăşită de toţi oameni În conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 pe care România, în calitate de ţară semnatară a acestui document ONU, se obligă să le ducă la îndeplinire figurează şi eradicarea sărăciei sub toate formele: sărăcia cronică, de lungă durată, sărăcia copiilor, sărăcia femeilor, sărăcia persoanelor vârstnice, sărăcia din mediul rural sau din cartierele sărace ale oraşelor.

Combaterea sărăciei necesită implementarea unor politici economice şi sociale active, bazate pe creşterea ocupării în muncă, pe creşterea veniturilor, inclusiv a salariaţilor din mediul privat.

Solidaritatea în sărăcie nu este o soluţie la problemele sociale şi economice generate de pandemia de COVID-19. Economia trebuie să funcţioneze, să se dezvolte, să crească pentru bunăstarea unui număr cât mai mare de oameni. În lumea de astăzi, sărăcia nu este o virtute.

Poate doar pentru călugări, pustnici şi alţi oameni care o asumă în mod voluntar, ca stil de viaţă. Notă: pentru documentarea acestui articol, care se doreşte a fi o contribuţie la diseminarea datelor statistice şi la promovarea culturii statistice, am folosit date culese, procesate şi validate de Institutul Naţional de Statistică, accesate din baza INS-TEMPO Online şi date de la Eurostat. Opiniile exprimate în acest text nu angajează în niciun fel poziţia instituţiilor în care lucrez şi/ sau cu care sunt asociat.

* * *

Brunch de Paste la tine acasă de la Radisson Blu! Publicitate 10.04.2020, 08:00 133

Îţi este dor de tradiţionalul Brunch de Paşte de la Radisson Blu? Nu este nicio

103

problemă, pentru că acum, tu stai acasă şi specialităţile culinare tradiţionale şi internaţionale, atent pregătite de către chefii Radisson Blu, cu care te-am încântat în fiecare an la brunch, îţi sunt aduse direct la uşă.

Ouă roşii, drob de miel, borş de miel sau pulpă de miel la tavă, carne de ierpure înăbuşită cu măsline, pulpă de raţă confiată,  pâine  de casă, dar şi deserturi precum torturi şi cornuleţe de casă, cozonac cu nucă, stafide şi cacao, pască cu brânză de vaci şi stafide, sunt doar o parte din oferta bogată şi variată cu care îţi vei putea încânta familia cu ocazia sărbătorilor Pascale.

Pentru că vrem ca toate preparatele să ajungă proaspete pe masă ta, ţi le vom livra reci, tu doar trebuie să le încălzeşti şi să le aşezi pe masa bogată de Paşte.

Conditii de livrare:

Comanda va fi livrata in zilele de 17 Aprilie  si 18 Aprilie.

Comenzi la telefon 021 311 9000, email: info.bucharest@radissonblu.com

sau pe site https://tasteofbucharest.ro/event/easter-brunch-to-your-door/

Creează atmosfera unui Paşte special chiar la ţine acasă!

Easter Brunch to Your Door, from Radisson Blu!

Do you miss the traditional Easter Brunch from Radisson Blu? No problem, because starting now until 17th of April, while you stay safe home, culinary specialties, expertly prepared by the Radisson Blu chefs, such as traditional and international dishes we have delighted you every year at the Radisson Blu brunch, are brought directly to your door.

Red eggs, Romanian style lamb terrine, lamb borsch or whole slow braised tender lamb, braised rabbit with olives, duck legs confit and red cabbage with nuts, homemade bread, but also desserts such as homemade cakes, crescent rolls, traditional Easter sweet bread with walnuts, raisins and cocoa , Romanian sweet Easter bread with cheese and raisins, are just a part of the beautiful meals and variety which you will be able to delight your family on the occasion of Easter holidays.

104

As we want you to get all the delicacies fresh on your table, we will deliver them cold, you just must heat them and place them on your rich Easter table.

Terms of delivery:

The order will be delivered on April 17th and April 18th.

Order by phone at 021 311 9000 and email: info.bucharest@radissonblu.com and

check the menu on https://tasteofbucharest.ro/event/easter-brunch-to-your-door/

Create a festive atmosphere of a special Easter right at home!

  * * *

FARMI: O noua aplicatie agronomica 10 Aprilie 2020

Un pas inainte pentru agricultura digitala!Aplicatia FARMI a fost lansata pentru piata franceza in 2017. De atunci, peste 8000 de fermieri o folosesc in fiecare zi iar tot de atunci s-au emis mai multe actualizari bazate pe cerintele fermierilor. Ne bucuram ca putem introduce si lansa aceasta aplicatie utila si foarte practica, de asemenea, intr-o tara noua care este Romania. Farmi a mai fost lansata si in tari ca : Cehia si Ucraina iar in perioada urmatoare va putea fi folosita si in : Rusia, Polonia si Bulgaria. Sa incepem sa va facem viata mai usoara!  CE ESTE FARMI?Farmi este o aplicatie noua, dedicata tuturor persoanelor interesate de agricultura. Cu Farmi, utilizatorii pot avea toate informatiile importante despre agricultura intr-o singura aplicatie. Farmi este o aplicatie completa cu diferite functionalitati:

105

Prognoza meteo pentru profesionistii agricoli Studiul cotatiilor Euronext si Chicago Rezumat stiri agricole Contul Meu Consiliere tratamente specifice

Proiectata pentru a sprijini fermierii in munca lor de zi cu zi, Farmi este o aplicatie care centralizeaza toate datele utile pentru activitatile lor agricole intr-o interfata intuitiva. Cele cinci caracteristici ale sale permit fermierilor sa eficientizeze gestionarea operatiunilor si sa beneficieze pe deplin de expertiza specialistilor.

Cu Farmi, toti fermierii, clientii sau orice persoana doreste sa o acceseze, au astazi la dispozitie o aplicatie gratuita care va evolua in functie de nevoile lor. Prognoza meteo pentru profesionistii agricoliPrognoza meteo fiabila, adaptata specificului local si satisfacerea nevoilor afacerii: schimbarea conditiilor in timp real, economisirea timpului, facilitarea luarii deciziilor, planificarea activitatilor si tratamentelor din ferma, sunt cateva dintre nevoile fiecarui fermier sau agronom. Sfaturi pentru optimizarea eficientei tratamentului dumneavoastraPe baza prognozelor meteo ale unui expert international, agronomii nostri au dezvoltat un algoritm care, in functie de viteza vantului, temperatura, precipitatiile, umiditatea si avand in vedere eficacitatea unui produs si constrangerile de reglementare, va va permite sa definiti rapid daca conditiile sunt favorabile sau nu pentru tratamentul planificat. Cu Farmi veti putea anticipa si planifica tratamentele in conformitate cu recomandarile pentru urmatoarele 7 zile: „Se recomanda pulverizarea / Pulverizare cu posibile dificultati / Pulverizarea nu este recomandata”. La dispozitia exploatatiilor agricole Farmi ofera acces in timp real la stiri meteo fiabile si precise, multe informatii despre piata si stiri din comunitatea agricola. Datorita aplicatiei Farmi, fermierul este capabil sa ia decizii rationale. Calitatea si precizia informatiilor fac parte dintr-o abordare agricola responsabila si durabila. Mai mult decat o aplicatie utila, Farmi este un instrument de luare a deciziilor cu trei avantaje:

106

Acces la datele parcelelor, Management agronomic, Sfaturi pentru utilizarea corecta a produselor.

 Radar de precipitatiiUn adevarat instrument de lucru care ajuta la gestionarea tuturor terenurilor: radarul nostru de precipitatii permite vizualizarea tipurilor de precipitatii prin parcele dvs. in 3 ore. Studiul cotatiilor Euronext si ChicagoEconomisiti timp consultand foarte repede toate ofertele, datorita afisarii optimizate a cotatiilor Euronext si Chicago (CBOT) in aplicatia Farmi. Verificati foarte repede toate ofertele datorita afisajului optimizat. Rezumat stiri agricoleIn fiecare zi, se pot accesa cele mai bune informatii agricole din principalele surse: informatii despre piata, utilaje, agronomie, noi tehnologii, reglementari etc. Conturile meleGestionarea conturilor ca un profesionist! Se pot accesa conturile de oriunde v-ati afla. In timpul recoltarii, este foarte important sa fiti conectat si sa supravegheati livrarile si contractele. Cu Farmi se pot verifica cu usurinta livrarile si cantitatile pe care trebuie sa le livrati conform contractelor pe care le aveti. Farmi – Erbicide OAD Farmi OAD este un adevarat instrument agronomic pentru a ajuta fermierii sa faca diagnostice in culturile lor. Farmi va va ajuta sa aveti grija de culturile dumneavoastra. Acest instrument este o tehnologie interesanta pentru a oferi sfaturi fermierilor oriunde, in orice moment. Cu acest erbicid OAD, fermierul poate selecta buruienile prezente in culturile sale si folosind o baza de date creata de agronomi profesionisti, aplicatia va va propune o lista de produse eficiente in raport cu diferitele buruieni selectate.

107

  Revolutia digitala ne-a schimbat stilul de viata si practicile. Transforma de asemenea, lumea agricola. Internetul ocupa un loc important in viata profesionala a agricultorilor, care sunt tot mai interesati de utilizarea aplicatiilor agricole pentru activitatea lor zilnica. Imbunatatirea retelelor 3G / 4G ajuta exploatatiile agricole pentru a avea vizibilitate asupra parcelelor si deschide noi perspective pentru gestionarea fermelor in situatie de mobilitate redusa. 

Desigur ca nu inlocuieste expertiza fermierului, stirile tehnologice sunt instrumente ajutatoare pentru ferme mai competitive, mai performante si mai prietenoase cu mediul.

Simplitatea, eficienta si angajamentul sunt cuvintele cheie ale acestei noi aplicatii. „Farmi”.

Suntem constienti de amploarea tehnologiei digitale in sectorul agricol si schimbarile pe care acest fenomen le implica in viata de zi cu zi si in practicile oamenilor din agricultura, de aceea, aplicatia mobila Farmi, o realizare inovatoare, isi propune sa fie constant dezvoltata, sa vina in sprijinul tuturor celor conectati, cu informatii actualizate si utile.

Va invitam sa vizitati site-ul aplicatiei Farmi : www.farmi.com/ro 

Aplicatia poate fi descarcata din: Google Play sau AppStore.

* * *

SEMĂNĂTORILE “MTR” de la GASPARDO – PERFORMANŢE ÎNALTE ŞI CALITATE DE TOP!agrointeligenta.ro - 9 aprilie 2020

Grupul italian Maschio Gaspardo a proiectat şi construit în timp o gama variată de semănători pentru plante prăşitoare, de un înalt nivel calitativ, ce include diferite modele capabile să corespundă cu cerinţele fermierilor din întreaga lume, care deţin atât ferme mici şi mijlocii cât şi ferme mari. Gama semănătorilor de precizie, GASPARDO reprezintă sinteza unei călătorii lungi, a unui know-how la care au contribuit generaţii întregi, cu aproape două secole de istorie antreprenorială. Din 1834 şi până în prezent, misiunea GASPARDO a rămas aceeaşi: să ofere fermierilor instrumente din ce în ce mai precise şi inovatoare pentru activitatea acestora.

108

Semănătorile de precizie MTR, https://www.maschio.com/catalog/product/mtr/ro_RO,  se numără printre cele mai cunoscute şşi apreciate produse GASPARDO. Secţia de semănat MTR, aflată în dotarea tuturor utilajelor din această serie, permite o însămânţare de calitate, asigurând menţinerea unei adâncimi uniforme şi a unei distanţe constante între seminţe.

Ea a fost proiectată pentru a asigura eficienţă şi calitate maximă în timpul însămânţării soiurilor monogerme. Datorită şasiului rezistent, numeroaselor configuraţii şi, mai ales, unităţii de formare a brazdei cu dublu disc această secţie specială de semănat este perfectă pentru orice tip de sol, indiferent dacă a fost prelucrat în mod tradiţional sau minim. Gama largă de discuri de semănat cu orificii GASPARDO, asociată cu calitatea sistemului de distribuţie pneumatic oferă o serie de soluţii proiectate pentru a asigura uniformitate deplină, chiar şi în cazul seminţelor cu forme şi dimensiuni diferite. Aderenţa unei singure seminţe la fiecare orificiu al discului este asigurată de sistemul cu două dispozitive de selectare. Primul poate fi reglat manual în funcţie de tipul seminţelor, iar cel de-al doilea este fix. În acest fel, selectarea seminţelor are loc atât deasupra cât şi dedesubtul orificiului şi poate fi controlată prin fereastra de inspecţie. Roţile pentru controlul adâncimii cu 3 spiţe rezolvă problema pătrunderii solului între acestea şi discul de formare a brazdei, în condiţii de umiditate ridicată, în special pe

109

solurile lutoase-argiloase. Discurile de formare a brazdei cu diametrul de 420 mm permit formarea unei brazde de semănat în formă de “V” foarte îngustă si adâncă atât cât este necesar. În acest fel contactul dintre seminţe şi sol se îmbunătăţeste, fiind asigurate germinarea optimă şi răsărirea rapidă a plantei. Braţele de legătura ale paralelogramului deformabil realizate din oţel turnat permit adaptarea perfectă la profilul terenului, chiar şi pe terenuri denivelate. Arcul de presiune al paralelogramului asigură adaptarea permanentă la profilul terenului. Presiunea este reglabilă până la 150 kg. Arborele de transmisie cu cardan homocinetic asigură rotaţia uniformă a discului de semănat, fără a fi necesară nicio întreţinere.

Modelele actuale de semănători pentru plante prăşitoare produse de Gaspardo sunt :

Semănători purtate cu şasiu fix: MTR: 4R, 5R, 6R, 7R, 8R, 12R, MISTRAL: 12R, 18R;

Semănători purtate cu rânduri gemene: MTR TWIN: 4´2R, 6´2R, 8´2R;

Semănători purtate cu şasiu telescopic: MTE: 6R, 7R, MARTA 6R, 7R;

Semănători telescopice cu distanţa variabilă între rânduri: MONICA: 6R, 7R;

Semănători cu aripi (module) rabatabile şi distanţa variabilă între rânduri: MAGICA: 6R, 7R, 8R, 9R, 12R;

Semănători purtate cu aripi rabatabile: MIRKA 8R, MANTA: SC – 8R, 8R, 12R, XL – 12R, XL 340 – 12R;

Semănători semi-purtate: cu şasiu fix: ROMINA: 6R si 8R; cu şasiu pliabil: RENATA: R-8R, HD-8R

110

Semănători tractate pentru suprafeţe mari: METRO: 16R, 18R, 24R, MAXIMETRO: 24R, 36R, JULIA 24R

Semănătoarea JULIA este noul model de vârf al firmei GASPARDO, care este caracterizată printr-o capacitate operaţională impresionantă datorită celor 24 de secţii de semănat, ce asigură un front de lucru de 16 metri şi saşiului flexbil, cu înclinare totală de 10o. Secţiile de semănat sunt montate între ele la o distanţă de 70 – 75 cm. Lungimea şasiului este de 1680 cm. Transmisia este mecanică sau electrică cu sistemul Maschio Gaspardo – ISOTRONIC. Rabatarea în faţă a celor două secţiuni (module) ale şasiului permit obţinerea unor dimensiuni reduse de transport pe drum.

Buncărul mare este împărţit în două compartimente, 2.000 de litri pentru seminţe şi 7.000 de litri pentru îngrăşământ. Cele trei uşi etanşe şi cu deschidere largă simplifică încărcarea cu saci big bag.  Secţia de semănat MTR HD asigură standarde ridicate de însămânţare indiferent de condiţiile solului.

Semănătoarea “JULIA” este dotata cu secţie de semănat MTR HD – Heavy Duty pentru semănatul direct în brazdă, care  asigură standarde ridicate de însămânţare indiferent de condiţiile solului. MTR HD este expresia maximă a eficienţei şi versatilităţii în domeniul semănatului de precizie. Această secţie a fost atent proiectată, pentru a asigura cea mai bună calitate a însămânţării în soluri neprelucrate sau foarte dure. MTR HD se caracterizează printr-o configuratie Heavy Duty pentru a răspunde necesităţilor în situaţii de lucru extrem de dificile, în special în cazul semă-natului direct în solul neprelucrat. La însămânţare autonomia este ridicată. Buncărul de seminţe al secţiei MTR HD are o capacitate de 60 l pentru a optimiza productivitatea semănătorii JULIA  şi a reduce opririle în vederea reîncărcării de către operator. Cu sistemul AIRSPRING, presiunea pe sol este maximă, datorită arcurilor pneumatice şi reglării centralizate. Intervalul amplu de presiune de care dispune secţia MTR HD, asigură posibilitatea de folosire pe cele mai variate soluri, de la cele prelucrate până la cele dure, rezistente.

Brazda este inchisă printr-o unitate special realizată pentru acest lucru. Unitatea de închidere a brazdei sectiei MTR HD este fabricată din oţel turnat şi asigură o presiune ridicată de închidere. Roţile, dispuse îîn “V”,

111

finalizează semănatul prin inchiderea brazdei, aducând pământ proaspăt şi tasându-l. În versiunea standard, roţile în V 1’’x 14’’ sunt furnizate din cauciuc, fiind disponibile opţional şi din fontă pentru solurile mai dure. Consolidarea rezultată din această operaţie asigură un contact optim între seminţe şi sol, optimizarea germinaţiei şi răsărirea plantelor. Suportul pentru secţia MTR HD este realizat din oţel turnat, având o manetă de reglare cu 5 poziţii şi 2 tipuri de roţi. Pentru soluri minim prelucrate se folosesc roţi din cauciuc Ø 14’’ – secţiune 1’’, iar pentru solurile dure, în special pentru semănatul direct în sol neprelucrat, se folosesc  roţi din fontă Ø 14’’ – secţiune 1’’.

Brăzdarul cu disc frontal taie solul, facilitând formarea brazdei, precum şi resturile vegetale, pentru a preveni îndoirea acestora în brazdă, ceea ce poate cauza probleme de germinare la contactul cu seminţele.

Deviatorul de resturi vegetale rotativ, ce poate fi combinat cu brăzdarul, este util în cazul unei cantităţi ridicate de resturi vegetale pe suprafaţă. Acesta îndepărtează biomasa de pe linia de însămânţare către zona dintre rânduri, menţinând constantă adâncimea de depunere a seminţelor.

Secţia de semanat MTR HD – Heavy Duty se adaptează pentru orice condiţii de însămânţare. Modificarea grupul de închidere a brazdei în funcţie de tipul de sol, de cerinţele agronomice şi de condiţiile de funcţionare pe câmp este esenţială, fiind suficientă o serie de reglaje simple.

Aceste semănători se pot dota cu diferite panouri de control pentru efectuarea unui semănat de calitate şi precizie ridicate. Specialist în domeniul semănatului

112

de precizie, GASPARDO oferă o serie de panouri de control, prevăzute cu afisaj electronic, care pot fi montate în cabina tractorului, pentru gestionarea parametrilor de lucru şi a comenzilor legate de decuplarea electrică a secţiilor.

Gaspardo pune la dispoziţia fermierilor următoarele panouri: HCS – care dă informaţii pentru suprafaţa prelucrată, parţială sau totală (ha); V1200 – până la 12 rânduri care are alarmă la controlul semănatului pe rând şi dă informaţii pentru suprafaţa prelucrată, parţială sau totală (ha);  MCE 6000, până la 6 rânduri şi MCE 12000, până la 12 rânduri, care are următoarele funcţii: alarma la controlul semănatului pe rând, dă informaţii pentru suprafaţa prelucrată, parţială sau totală (ha), viteza de lucru (km/h), distanţa medie de semănat pentru fiecare secţie sau în total (cm), densitatea de semănat (seminşe/m2) şi are posibilitatea de eliminare a rândurilor.

La semănătoarea JULIA cu transmisie electrică, fiecare secţie este prevăzută cu un motor electric care conduce direct discul de semănat. In acest caz distribuţia este precisă şi imediată, ceea ce face sâ fie soluţia ideală pentru obţinerea unei distanţe perfecte de semănat, chiar şi la viteze mari de lucru. În acest caz, decuplarea electromagnetică a secţilor se face cu ajutorul unor sisteme de decuplare electromagnetice care permit eliminarea independentă a secţiilor de semănat

113

printr-o comandă electrică dată de la panoul de control MCE sau prin terminalul de comanda ISOBUS. Transmisia este întreruptă la nivelul secţiei de semănat, fără a exista riscul deteriorării seminţelor. După întreruperea semănatului reluarea funcţionării este instantanee, deoarece sistemul pneumatic rămâne activ.

Pentru controlul semănatului semănătoarea JULIA, https://www.maschio.com/catalog/product/julia/ro_RO, este dotată cu fotocelule (traductoare) care sunt amplasate la ieşirea din corpul distribuitorului. Acestea au rolul de a verifica trecerea efectivă a seminţelor în conducta de cădere. Alarma sonoră a controlului semănatului avertizează imediat operatorul în cazul unor defecţiuni sau al golirii buncărului.

JULIA a fost lansată oficial în ţara noastră în Judeţul Arad, la Combinatul Agroindustrial Curtici, la fermierul Dimitrie Muscă, dupa ce ea a fost lansată de Maschio Gaspardo la expoziţia Agritechnica de la Hanovra.

Domnul director Muscă a ales această semănătoare pentru că are o productivitate foarte mare, iar dânsul lucrează o suprafaţă de 7500 ha. Aceasta poate să meargă cu 9 – 10 km/h, ceea ce face ca să lucreze până la 16 – 17 ha/h şi poate să ajungă la 150 ha/zi.

Pentru reducerea forţei de muncă la suprafeţe mari şi foarte mari, adicî a mecanizatorilor, fermierii trebuie să achiziţioneze semănători cu lăţime mare de lucru. Domnul Musca a lucrat cu 3 semănători pe 16 rânduri, iar prin achiziţionarea semănătorii JULIA, acum lucrează cu 2 semănători.

Utilajele pot fi achizitionate din reteaua de dealeri autorizati Maschio Gaspardo Romania. Informaţii suplimentare la numarul de telefon: 0257307030 sau la email: info@maschio.ro sau pe site-ul www.maschio.ro.

* * *

114

Vinul de azi: Papale Linea Oro 2016 - 96 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Papale Linea Oro 2016 este un vin roșu rubiniu intens, produs din struguri Primitivo selectați cu atenție și culeși manual. Maturat timp de 10 luni în butoaie de stejar franțuzesc și american, Papale Linea Oro este o creație complexă cu o corpolență plină, taninuri elegante și final persistent. Este un vin bogat în arome de gem și fructe de pădure, cu note de vanilie și ciocolată neagră. Se asociază perfect cu preparate pe bază de carne roșie și vânat. Se recomandă decantarea înainte de a fi consumat. Vinul are un potențial de învechire de 10 ani. 

* * *

CORONAVIROZA GĂINILOR (bronșita infecțioasă aviară – B.I.)10 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

115

Bronşita infecţioasă este o boală virală caracterizată prin manifestări respiratorii grave şi mortalitate la puii de găină şi prin scăderi ale ouatului la găinile adulte. Infecţia a fost descrisă prima dată în 1931 în SUA. După al II-lea Război Mondial, boala a cuprins Europa, iar în România a fost diagnosticată în anul 1965.

ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIEBronşita infecțioasă este produsă de un coronavirus, care prezintă pluralitate antigenică, fiind indicate peste 20 de serotipuri. Virusul are tropism pentru celulele epiteliale ale căilor respiratorii anterioare, ale oviductului şi tubilor urinifieri, mai exact tulpinile nefrotoxice. Acesta este sensibil la razele solare, căldură şi la antisepticele uzuale. Alcoolul de 70° inactiveaza virusul, în decurs de 3 minute de contact. Principalele căi de contaminare cu virusul bronșitei infecțioase sunt căile respiratorii şi mucoasa conjunctivală. După replicarea în organism, noi virioni sintetizaţi părăsesc organismul prin mucusul respirator, prin fecale sau transovarian – prin ou, contaminând apa, furajele, praful şi aşternutul păsărilor. În acest mod, virusul se poate răspândi din hală în hală la distanţe foarte mari, chiar intercontinental. Virusul B.I. nu se transmite la om sau la alte mamifere.SIMPTOMATOLOGIE ȘI PATOLOGIEBronșita infecțioasă aviară se manifestă prin morbiditate moderată şi mortalitate scăzută, asociate cu lăcrimare și tulburări respiratorii, precum gâfâit şi horcăit. Populaţiile de găini prezintă reducerea producţiei de ouă, cu coji deformate. Urmările acestei boli asupra organismului sunt hiperemia traheii şi acumularea de mucus în cavitatea nazală. Hiperemia reprezintă un aflux anormal de sânge și acționează ca o decolorare roşie a traheii. Cazurile cronice, complicate prin infecţii secundare cu E.coli, prezintă aerosaculite.DIAGNOSTICULDiagnosticul poate fi confirmat prin izolarea şi identificarea virusului cauzal, prin inocularea germenului patogen specific pe ou SPF sau prin aplicarea tehnicilor de cultură pe ţesuturi. Diagnosticul retrospectiv se bazează pe demonstrarea creşterii semnificative a circulaţiei anticorpilor în faza acută şi de revenire, prin aplicarea tehnicilor ELISA sau SN.PREVENȚIE ȘI TRATAMENTLoturile de tineret înlocuire şi cele de găini ouătoare trebuie vaccinate cu vaccin viu atenuat, precum BIROVAC H 120, administrat în apa de băut, la 7 zile sau prin aerosolizare, cu repetare la 30 – 40 de zile. Vaccinul viu inițial trebuie administrat efectivelor sensibile de reproducţie şi efectivelor de găini ouătoare, înaintea vârstei de 12 săptămâni, pentru evitarea posibilelor obstrucţii ale dezvoltării sistemului reproductiv al păsării. Efectivele de reproducţie se vaccinează cu vaccin inactivat contra B.I. ca stimulent, de regulă sub formă de emulsie polivalentă injectabilă, la sfârșitul perioadei de maturizare, apoi la mijlocul ciclului, dacă se consideră necesar,

116

pentru menţinerea unui transfer corespunzător de anticorpi materni, descendenţilor. Se recomandă vaccinul OVOPROTECT contra B.I, BN si EDS 76. Puii de carne din zonele endemice sunt vaccinați prin aerosoli la vârsta de o zi și prin aerosolizare sau prin apa de baut la o vârstă corespunzătoare, 10 – 20 de zile, în funcţie de transferul de anticorpi materni şi modul de expunere pe teren. Se fac dezinfecţii profilactice sau de necesitate cu PURSEPT sau DECONTAMINOL ECOCID. În cazul bolilor respiratorii cauzate de mycoplasme, bacterii şi virusuri, se poate încerca, cu bune rezultate, aplicat precoce, CG-HERBS, extract fitoterapeutic din plante cu efecte curative. Se combat infecţiile secundare, cum ar fi micoplasmoza, colibaciloza cu antibiotice ca ENROFLOXAROM 10%, DOXYROM 10%, asociate cu polivitamine precum COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, NUTRIVITAMINOMIN.Dr. Cătălin Tudoran, Romvac Company S.A.

* * *

Combaterea dăunătorilor din cultura de soia soluţii oferite de ALCEDO!10 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Daca am vorbit despre erbicidarea culturii de soia, trebuie să știți că nici dăunătorii (viermi sârmă, lăcuste, cosași, omizi, paianjanul roșu comun, etc.) nu stau “departe” de aceasta cultura. Așa că trebuie avută în vedere și aplicarea tratamentelor cu insecticide și acaricide, în funcție de apariția dăunătorilor, altfel pagubele provocate de aceștia pot fi semnificative.

Insecticid cu efect de starter:TRIKA EXPERT (lambda cihalotrin 4 g/kg) este un insecticid din grupa piretroizilor de sinteză, cu acțiune de contact, ingestie și repelent asupra unui număr mare de dăunători. După aplicare substanța activă se translocă în corpul insectei, acționând asupra sistemului nervos. Dăunătorii încetează să se hrănească, după care paralizează și mor. Este un produs cu acțiune rapidă, de șoc. Produsul este unic pe piață insecticidelor, cu aplicare la sol unde acționează ca și produs cu efect repelent, protecție și energie radiculară în aceeași granulă. Microgranulele care înglobează substanța activă și suportul nutritiv, cu efect starter, sunt îmbogățite cu substanțe organice humice, concepute pentru asigurarea energiei radiculare. Acest suport nutritv asigură o dezvoltare rapidă și

117

viguroasă a sistemului radicular, facăndu-l mai rezistent la atacurile dăunătorilor. Este recomandat în doză de 10 – 15 kg/ha, pentru combatera viermilor sârmă (Agriotes), buha semănaturilor (Agrostis segetum) și cărăbușul de mai (Melolontha spp.).Insecticid: FASTER 10 CE (cipermetrin 100 g/l) este un insecticid cu acțiune de contact și ingestie. Acționează asupra lăcustelor și a cosașilor (Dociostaurus marocannus, Calliptamus italicus, Tetigonia caudata, Locusta migratoria), iar doza este de 0,1 l/ha. Această doză se aplică în 300 litri apă/ha, însă în funcție de performanța echipamentelor care se folosesc la stropit se pot aplica cu cantități de apă în limitele de 200-400 litri/ha. Are o bună acțiune reziduală pe plantele tratate.DIPEL DF (Bacillus thuringiensisKurstaki, tulpina ABTS-351, 540 g/kg) insecticid biologic formulat sub formă de granule dispersabile în apă, utilizat pentru combaterea dăunătorilor din ordinul Lepidoptera (omizi, molii, fluturi). Insecticidul are efect imediat după aplicare, larva se oprește din hrănire, imediat după ingerarea insecticidului (pereții intestinali încep să se degradeze, larvele nu se mai pot hrăni și mor în 24-72 ore). Acționează asupra fluturelui scaieților (Vanessa cârdui), omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea), doza omologată fiind de 0,6-1,0 kg/ha. Se recomandă maxim 8 tratamente/sezon, la interval de 7-10 zile între tratamente. Insecticidul se aplică atunci când apar primele larve, preferabil în perioada de hrănire activă. Produsul nu se aplică pe plante când au foliajul umed, și nici dacă se așteaptă ploi, în mai puțin de 6 ore.Acaricid:  NISSORUN 10 WP (hexitiazol 10%) este foarte eficace în combaterea păianjenului roșu, păianjenului comun, păianjenului galben și păianjenilor eriofizi. Prezintă efect translaminar și combate păianjenii pe ambele fete ale frunzelor. Ouăle depuse de adulții care au intrat în contact cu produsul devin sterile. Se recomandă ca stropirile să se facă uniform, folosirea unei cantități de apă la hectar, specifice pentru fiecare cultură și stadiu de vegetație. Produsul prezintă activitate reziduală lungă de peste 40 zile. Nu este afectat de precipitațiile survenite după ce soluția s-a uscat pe planta. Se recomandă ca stropirile să se facă uniform. Se aplică în doza de 0,4 l/ha. Timp de pauză: până la recoltare de 7 zile.

* * *

Semănatul în epoca optimă a culturii de floarea-soarelui, o verigă extrem de importantă pentru sănătatea plantelor 10 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

118

Germinarea și răsărirea plantelor de floarea-soarelui este condiționată de temperatură, textura solului și umiditatea acestuia.

Observăm în ultimii ani o tendință în a se devansa perioada semănatul la floarea-soarelui mai devreme decât epoca optimă. Este foarte important de știut că, atunci când semănatul se efectuează mai devreme, iar temperatura solului este mică, perioada de răsărit se prelungește. Plantele răsărite în aceste condiții sunt neuniforme, firave, fiind supuse unui risc al atacului dăunătorilor și bolilor. Însămânțarea prea devreme, înseamnă și o răsărire eșalonată, o cultură neuniformă, existând totodată posibilitatea ca un procent de semințe să mucegăiască. De asemenea, apariția buruienilor timpurii și competiția florii-soarelui cu aceste buruieni, pot diminua considerabil producția.

Sistemul radicular al tinerelor plante se dezvoltă mult mai profund și pe verticală într-un sol afânat, cu o temperatură adecvată, atunci când semănatul se realizează în perioada optimă. Prin comparație, în cazul semănatului mai devreme, se observă o dezvoltare pe orizontală a sistemului radicular într-un sol unde temperatura este mai mică în adâncime. Această evoluție a inrădăcinării pe orizontală, și nu în stratul profund al solului, duce la o epuizare rapidă a solului în elemente nutritive, o disponibilitate hidrică scăzută în perioada de umplere a semințelor dar și o sensibilitate mai mare a culturii la cădere.  

Expunerea plantelor de floarea-soarelui la temperaturi scăzute pentru o perioadă scurtă de timp (șoc termic, fără o “precălire” a plantei – aclimatizare) poate să aibă un efect negativ prin limitarea creșterii plantelor, vătămarea vârfului de creștere, o posibilă ramificare a plantelor și o cultură neuniformă.În ultimii ani, se observă o intensificare a atacului de boli, în special mana (Plasmopara halstedii), putregaiul alb (Sclerotinia scletotiorum) precum și lupoaia (Orobanche cumana) favorizate și de efectuarea unei rotații scurte. În cazul atacului de mană, se observă o corelație directă între semănatul ”prea devreme” și numărul de plante afectate/hectar. Vremea rece din perioada germinării și răsăririi este asociată de obicei cu un grad mare de atac de mană, ritmul de creștere al plăntuțelor fiind unul lent. Invers, atunci

119

când germinarea și răsărirea plantelor se produc într-o perioadă scurtă de timp se observă o diminuare a riscului de infecție cu mană. Atacul viermilor sârmă (Agriotes spp.) și pagubele produse sistemului radicular sunt și ele în strânsă corelație cu umiditatea solului dar și cu temperaturile moderate.Pentru a asigura un început bun al culturii de floarea-soarelui, recomandăm semănatul atunci când temperatura medie minimă este în jurul valorii de 10oC, la adâncimea de semănat, urmată de o perioadă cu temperaturi în creștere, pozitive.Adâncimea de semănat reprezintă, de asemenea, un alt criteriu în stabilirea unei culturi uniforme. Cu cât se seamănă mai devreme, adâncimea de semănat trebuie să fie mai mică comparativ cu semănatul în perioada optimă.

Adâncimea de semănat diferă și în funcție de textura solului. Astfel că, în solurile ușoare, afânate, adâncimea de semănat trebuie să fie mai mare, iar pe terenurile reci, mai grele se recomandă semănatul mai la suprafață. Desigur, adâncimea de semănat trebuie corelată cu umiditatea solului pentru a asigura o germinare uniformă. Articol furnizat de Syngenta

* * *

Planificarea corectă a fertilizării culturii de grâu Aprilie 10, 2020

În prezent soiurile de grâu cultivate sunt utilizate pentru producția de furaje, făină, amidon și bioetanol. Prin urmare, soiurile de grâu sunt clasificate în funcție de caracteristicile lor de calitate. Planificarea fertilizării depinde și de producția scontată, iar azotul joacă un rol foarte important.

Dozarea corectă a azotuluiDe obicei, cantitatea totală de azot este împărțită în 3 etape de aplicare: la înfrățire (21-25 EC) după ieșirea din iarnă, la începutul alungiri paiului (30-32 CE) și la stadiul de frunza stindard-înspicare(CE 37-51). Fertilizarea grâului urmărește obținerea de producții ridicate cu un conținut

120

mai mic sau mai mare de proteine. Planificarea fertilizării ar trebui să pună accent pe a doua etapă de aplicare. Grâul de calitate are nevoie de aproximativ 10 kg N pe tona de producție pentru a asigura un conținut bun de proteine. Planificarea fertilizării ar trebui să înceapă cu cantitatea necesară pentru a 3-a aplicare, apoi se împarte restul de azot necesar în prima și a doua aplicare.

Momentul corect al aplicăriiGrâul de toamnă ar trebui să producă între 450 – 600 spice pe mp, în funcție de soi. Nu numai cantitatea, dar și calendarul celei de-a doua fertilizări cu azot poate influența obținerea acestui număr.

Dacă, la prima aplicare, cantitatea de azot a fost prea mare și grâul are un număr mare de frați, a doua aplicare trebuie amânată până când frunzele inferioare încep să se deschidă la culoare.

Aceasta poate corespunde cu stadiul de 2 noduri sau chiar mai târziu. Prin aceasta, grâul va reduce numărul de frați neviabili și astfel vor rămâne doar frații viabili care produc spice rezultând producții mari.

Dacă doza de azot la prima aplicare este prea mică și înfrățirea grâului este slabă cu un număr mic de frați, a doua aplicare trebuie făcută deja la sfârșitul înfrățiri pentru a nu pierde spice pe m².

Pentru grâul de calitate, ultima fertilizare cu azot ar trebui să fie planificată la începutul înspicării, pentru că aceasta are o corelație pozitivă cu conținutul ulterior de proteine . Dacă această fertilizare se face deja în stadiul de frunză stindard, atunci impactul este mai mare în favoarea producției și mai puțin asupra conținutului de proteine.

Aflati mai multe informatii de pe site-ul nostru: Borealis L.A.T

121

* * *

DEZINFORMARE privind taierea padurilor? Forestierii vin cu argumentele lor In apr. 10, 2020

Isteria din spațiul public privind tăierile ilegale de pădure și oprirea activității în aceste sectoare de activitate, pe perioada stării de urgență a atras atenția proprietarilor și administratorilor de păduri din toată țara, producători de mobilă, organizații de mediu și asociații ale forestierilor.

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq, a trimis un comunicat redacției AGRO TV prin care informează că în ultimii ani, activitățile de administrare a fondului forestier și din industria lemnului au fost  permanent denigrate cu complicitatea tacită a autorităților române, care nu au oferit opiniei publice informații pertinente despre aceste domenii de activitate sau mai rău,  chiar ele au dezinformat.

Fordaq a menționat mai multe exemple  de campanii de dezinfomare  care au fost larg meadiatizate în spațiul  public din România, fără a fi combătute și sancționate de către autorități, precum: “În România  dispar 3 ha de padure pe oră“ , “ România rămâne fără păduri”, “Nu mai cumpărați produse din lemn din România.  Jumătate din lemn provine din tăieri ilegale”, “Ultimele păduri virgine ale Europei sunt defrișate în România”, “Anual se taie ilegal 20 milioane mc din pădurile  României”, “Cea mai mare tăiere ilegală din pădurile României din ultimii 5 ani, 100 000 mc masă lemnoasă, la Ocolul Silvic Sighet”.

Dezinformare și speculații privind tăierea pădurilor

122

În această conjuctură și  pe acest fond de percepție eronată asupra domeniului pădurilor, partide,  europarlamentari, organizații și alte grupuri active în mediul online, au speculat și amplificat informația conform căreia, în perioada stării de urgență, “pădurile sunt defrișate” și  este necesară oprirea tăierilor de lemn pe perioada stării de urgență. În loc să contrazică imediat aceste informari false cu date și cifre și să repudieze posibilitatea “opririi tăierilor”,  domnul ministru Costel Alexe a afirmat că “va analiza” această posibilitate, lăsând loc altor interpretări, este precizat în comunicatul comunității Fordaq.

„Înțelegând că linia populistă și  demagogică pe care a mers până în prezent  este pe cale să producă efecte grave din punct de vedere economic, social și chiar de mediu,  în data de 06.04.2020 printr-un comunicat al Ministerului Mediului, domnul ministru Costel Alexe a prezentat concluziile studiului de impact privind consecințele negative ca urmare a blocării activității în domeniul silvic. Considerăm că este o poziție echilibrată și normală, cu argumente  imbatabile și de bun simț”, se precizează în comunicat.

Anticipând valul de neînțelegere a argumentelor, ministrul Costel Alexe a început să furnizeze opiniei publice informații suplimentare prin luări de poziție ale domnului Mihai Dragan – purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, în cadrul unei conferințe publice organizată de Greenpeace. De asemenea, în acest context au fost transmise informații care să susțină ultima comunicare a ministerului și prin luări de poziție ale consilierului Mihai Enescu și ale secretarului de stat pentru păduri, domnul Gelu Puiu.  

Argumentele comunitatii forestierilor care desființează informațiile false

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq a  desființat  cu studii și argumente solide informațiile false mediatizate  de-a lungul timpului în defavoarea sectorului forestier și a industriei lemnului din România,  reiterăm aceste argumente prezentate de această data si de oficiali din Ministerul Mediului, Apelor  si Pădurilor:

Fals:   Se defrișează pădurile sub umbrela  “situației de urgență“.  

Ministerul a comunicat statistici care arată că în luna martie 2020 s-a transportat cu 17% mai puțin decât în luna martie 2019!  Faptul că “se  taie” păduri în starea de urgență este o informație desființată.

123

Fals: “Rămânem  fără păduri”- “Pădurile  României dispar în ritm  de 3 ha/oră“ – “În România  se taie fără să se împădurească”.

Domnul secretar de stat Gelu Puiu comunică din nou datele Inventarului Forestier Național “În urma măsurătorilor efectuate în teren reiese faptul că între cele două cicluri de măsurători (IFN 1 și IFN 2), se constată o creștere a suprafețelor terenurilor acoperite cu arbori în IFN2 (de la 6.900.962 ha la 6.929.047 ha). La fel de important este și un alt aspect: scăderea suprafețelor terenurilor destinate împăduririi (de la 78.457 ha la 56.653 ha) și a altor terenuri goale (de la 66.637 ha la 51.907 ha). Acest lucru se datorează lucrărilor de regenerare efectuate în perioada dintre cele două cicluri IFN“.

Suprafața terenurilor goale, destinate împăduririi, este la nivel național de sub 1 % din suprafața  pădurilor, infimă, suprafețe și ele în curs de împădurire. Suprafața pădurilor României a crescut și crește  permanent! Chiar și suprafețele pe care au existat și există tăieri ilegale reintră în circuitul silvic,  pentru că rămân terenuri cu destinație forestieră, acestea s-au regenerat natural sau se împăduresc!

Fals: “ Avem peste 500 000  ha seculare și primare pe care  statul român nu le protejează!” – “În România se taie ultimele păduri virgine ale Europei!” 

Baza  acestor asertiuni  false este studiul Primofaro, cu  informații preluate în mod necritic  din acest studiu și de către Comisia  Europeană. Studiul a fost analizat, la solicitarea Ministerului, de către Grupul  de Expertiză Forestieră din cadrul Universității din Brașov care a concluzionat:

– studiul face o confuzie conceptuală voită între pădurile virgine și cvasivirgine, pădurile seculare și primare. 

– în România , 90 % din păduri au structuri similare celor naturale, conform datelor IFN, tocmai datorită regimului silvic care impune tratamente intensive, cu promovarea regenerării naturale și a tipului natural fundamental de pădure.

– în România, existența pe suprafețe vaste a “pădurilor seculare” este impusă tocmai de regimul silvic, reglementat unitar pentru întreg fondul forestier național, care promovează pentru principalele specii forestiere, vârste ale exploatabilitătii de peste 100 de ani, iar pentru pădurile incluse în grupe funcționale de protecție chiar 120-140 de ani!

124

– existența acestor păduri se datorează protejării conștiente și considerării inclusiv a funcțiilor de mediu și de protecție a biodiversității în sistemul de zonare functională a pădurilor din România!

– existența pădurilor seculare și cu structuri similar naturale este cazul comun și nu excepția în pădurile României, un rezultat nu al lipsei intervenției omului, ci tocmai a intervenției conștiente a acestuia! Este o realizare a silviculturii românești.

Fals: Nu  avem control, SUMAL  nu funcționează, Inspectorul  Pădurii nu funcționează, un transport  din 5 este ilegal, la fiecare transport  legal se transportă încă unul ilegal.

În statistica oficială furnizată de Ministerul Mediului apare statistica interogărilor în Inspectorul  Pădurilor, cu 164.329 de transporturi verificate în luna martie 2020, dintre care doar 12-14/zi sunt  semnalate  ca  suspecte  la  Poliție  și  doar 2/zi  în medie se confirmă! Sistemul Inspectorul  Pădurilor funcționează, practic din 164.329 mii de transporturi de masă lemnoasă, în luna martie 2019 doar 2/zi se confirmă a fi ilegale, adică un procent insignificant.  

Fals: Pădurile  României sunt exportate  cu trenurile, exportăm lemn  brut , produse din lemn fără valoare  adăugată   !

Trenurile  cu bușteni   care sunt  filmate  și  circulă  pe  grupurile  care  dezinformează  pe Internet  intră  în țară! TOATE  intră  în țară!  Practic  nu  există  export  de lemn  brut –  buștean, din România cu  trenurile! Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, a expus într-o dezbatere organizată de Greenpeace ceea ce oricine poate verifica imediat, dacă se uită pe statisticile oficiale: România a  importat  în ultimii  ani , ca  medie,  aproximativ  3 000 000  mc  lemn brut,  iar  exporturile  sunt mai puțin de 300 000  mc. România  este un mare importator de lemn  brut!

Într-o  analiză, portalul  economic Curs de guvernare  arată: “O altă percepție care nu se suprapune peste datele economice seci este aceea a importanței exporturilor de lemn în raport cu cele de mobilier. Balanța export-import apare pozitivă la primele, cu doar 254 milioane euro pe 11 luni din 2019, dar este departe de plusul de 1.425,7 miliarde euro consemnat de cele din urmă. Adică e loc de mai bine, dar nu aceasta este marea problemă.

125

Fals:  Din România  se taie anual  ilegal 20 milioane  mc masă lemnoasă.

Aceasta  cifră a fost  vehiculată în spațiul public și legitimate de către  domnul ministru Costel Alexe cu ingonarea punctelor  de vedere exprimate public de cele mai înalate foruri  științifice pentru domeniul silviculturii din România – Academia  de Știinte Agricole și Silvice, alături de Institutul Național de Cerccetare și Dezvoltare în Silvicultura Marin  Dracea, precum și de colective de cercetători de la Universitățile din Brașov și din Suceava.  

Confuzia  a provenit  din prezentarea trunchiată  a rezultatelor Inventarului  Forestier Național, prin compararea  a două cifre care nu au nicio legătură. Raportarea Institutului Național de Statistică –  18 milioane mc recoltați – se referă la volumul brut comercializabil, în timp ce Inventarul Forestier Național se referă la biomasa aeriană totală dispărută ca medie între două cicluri IFN. Nu există nicio  corelație  între  aceste două  sisteme  de raportare. […] Situația aceasta este cunoscută și în alte inventare forestiere naționale, fiind caracterizată ca diferență dintre commercialised volume versus total drain.

Dacă  am reușit  să clarificăm dezinformările  din spațiul public, legate de domeniul  pădurilor, rămâne să răspundem la întrebarea: dar  cum este mai bine să gestionăm pădurile din punct de vedere  al mediului, pentru combaterea schimbărilor climatice? Să avem  păduri administrate, cu recoltarea sustenabilă a masei lemnoase sau  păduri neadministrate – sa nu mai recoltăm masă lemnoasă?

Pădurile  administrate –  efect de 10 ori  mai mare în combaterea schimbărilor climatice decât  pădurile neadministrate

Contribuția  sectorului  pădure-lemn în combaterea  schimbărilor  climatice  se   exercită  prin patru pârghii:

sechestrare de carbon și depozitare în păduri  stocarea carbonului în produsele din lemn; substituția amprentei de carbon echivalente dacă s-ar folosi alte

materiale decât lemnul, deci reducerea echivalentă de emisii; înlocuirea energiei- reducerea  echivalentă  de emisii.

Contribuția sectorului forestier – lemn la neutralitatea carbonului

126

Sectorul lemnului forestier este un sector strategic pentru neutralitatea carbonului până în 2050, pentru că răspunde acestor două nevoi:

să furnizeze economiei energie și produse bazate    pe  bio-resurse regenerabile;

contribuie puternic la menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru, inclusiv prin sechestrarea carbonului în păduri și produse din lemn.

Un studiu  german privind  “Efectul de atenuare a schimbărilor climatice al bioenergiei provenite din pădurile administrate sustenabil în Europa Centrală”  arată că prin efectul  cumulat de “rezervor  de carbon”, “pompă de carbon”  și efectul de substituție al produselor  din lemn și al energiei din biomasa lemnoasă, pădurile administrate au o contribuție de 10 ori  mai mare în combaterea schimbărilor climatice, decât  pădurile neadministrate!

Putem  recolta  sustenabil masa lemnoasă, beneficiind în acelasi  timp de exercitarea integrală a funcțiilor de protecție ale pădurilor și cu conservarea biodiversității! Aceasta este balanța între funcțiile de mediu,  sociale și economice ale pădurii pe care o realizează administrarea sustenabilă a pădurilor, iar  silvicultura românească are realizări excepționale, recunoscute la nivel european, prin existența în România  a celor mai valoroase păduri din Europa! Pădurile seculare și primare din România nu sunt excepția, ci  regula și sunt rezultatul intervenției conștiente a omului, prin păstrarea în echilibru a balanței între funcțiile  de mediu, economice și sociale a pădurilor!

Răspunsul  la dezbaterea  din spațiul public  nu poate fi decât unul: tăierile  ilegale trebuie combătute și sancționate,  soluția de ansamblu nu poate fi decât o gestionare  sustenabilă a pădurilor , PADURI ADMINISTRATE! Iar resursele de  lemn, din păduri gestionate durabil, reprezintă unul dintre pilonii  economiei viitorului, economiei verzi, a bioeconomiei, transmite reprezentanții sectorului forestier.

Comunitatea  Forestierilor –  Fordaq  solicită  Ministerului  Mediului, Apelor  si Padurilor să ofere  oficial un raport privind  starea pădurilor și industriei  lemnului cu informații complete privind  starea pădurilor și a economiei forestiere,  raport care să fie prezentat public și supus dezbaterii în cadrul unui eveniment public.

127

Se solicită de asemenea Guvernului României dezvoltarea unei strategii comune pentru domeniul  pădurilor – valorificarea lemnului, care să susțină dezvoltarea sectorului forestier cuantificând contribuția acestuia în domeniile economic, social și de mediu. 

* * *

IGPR: 700 de controale şi peste 100 de dosare penale pentru tăierea ilegală de arbori 10.04.2020

Poliţiştii au organizat, în perioada 3-9 aprilie, 700 de controale pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori, în urma cărora au fost înregistrate 106 dosare penale la regimul silvic, potrivit Agerpres.

La nivel naţional, în perioada 3-9 aprilie, au fost efectuate 700 de controale pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori, precum şi pentru asigurarea legalităţii circulaţiei, depozitării, prelucrării şi comercializării materialului lemnos. De asemenea, au fost verificate 172 de obiective (târguri, oboare, pieţe, exploatări forestiere, depozite, ocoale silvice), informează Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

În urma acţiunilor desfăşurate de poliţiştii de ordine publică, în ultima săptămână, aproape 2.000 de metri cubi de material lemnos au fost confiscaţi şi au fost ridicate în vederea confiscării 10 fierăstraie mecanice.

Poliţiştii de ordine publică au aplicat 207 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 420.300 de lei, în conformitate cu Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor silvice.

În această perioadă, 18 apeluri au fost primite prin SNUAU 112 privind transporturile ilegale de materiale lemnoase. La patru dintre acestea, poliţiştii care au intervenit au descoperit nereguli la documentele de însoţire a mărfii.

Poliţiştii de ordine publică din Vâlcea au desfăşurat, în perioada 7-8 aprilie, activităţi pe linia prevenirii şi combaterii delictelor silvice. Au fost aplicate

128

12 sancţiuni contravenţionale, prevăzute de legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în valoare de 29.500 de lei.

Totodată, s-a dispus măsura complementară de confiscare valorică a 202 metri cubi material lemnos, diverse specii şi sortimente, în valoare totală de 40.726 de lei.

În perioada 6-8 aprilie, poliţişti din cadrul Serviciului de Ordine Publică - Compartimentul Delicte Silvice din Caraş-Severin au aplicat patru sancţiuni contravenţionale, prevăzute de Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în valoare de 5.000 de lei.

Totodată, s-a dispus măsura complementară de confiscare a 69 metri cubi de material lemnos diverse specii şi sortimente, în valoare totală de 21.691 de lei.

La data de 7 aprilie, poliţiştii de ordine publică din Alba din cadrul Compartimentului Delicte Silvice au desfăşurat activităţi pe linia prevenirii delictelor silvice. Au fost aplicate 10 sancţiuni contravenţionale, prevăzute de Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în valoare de 19.500 de lei.

Totodată, a fost dispusă măsura complementară de confiscare a 140 metri cubi de material lemnos, diverse specii şi sortimente, în valoare totală de 32.916 de lei. De asemenea, au fost constatate cinci infracţiuni prevăzute de Codul Silvic.

* * *

129

Le uram, celor de sarbatoresc Pastile acum, Salbatori Fericite!

* * *

130

131