· 2010. 1. 5. · issn 1453 – 3936 notã raportul anual pentru anul 1998 a fost analizat ºi...

BBaannccaa NNaaþþiioonnaallãã aa RRoommâânniieeii

RRAAPPOORRTT AANNUUAALL

11999988

ISSN 1453 – 3936

NNoottãã

Raportul anual pentru anul 1998 a fost analizat ºi aprobat deConsiliul de Administraþie al Bãncii Naþionale a României în ºedinþa

din 23 iunie 1999 ºi a fost înaintat Parlamentului României înconformitate cu prevederile Legii Statutului Bãncii Naþionale a

României.Unele date statistice au caracter provizoriu, urmând a fi revizuite în

publicaþiile ulterioare ale Bãncii Naþionale a României.Sursa datelor statistice a fost indicatã expres numai atunci când

acestea au fost furnizate de alte instituþii.Redactarea finalã, traducerea în limba englezã ºi tehnoredactarea au

fost realizate de Direcþia Generalã Politicã Monetarã ºi Valutarã.

Banca Naþionalã a României, Str. Lipscani nr.25, sect.3, cod 70421Tel.312.43.75 - Fax 312.62.61

R O M Â N I A

- prezentare generalã -

1. Localizare § În sud-estul Europei Centrale, în interiorul ºi exteriorul arcului munþilor Carpaþi,pe cursul inferior al Dunãrii (1075 Km), cu ieºire la Marea Neagrã (194 Km);§ Totalul graniþelor României însumeazã 3150 Km;§ Vecini: Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Republica Moldova ºi Ucraina.

2. Suprafaþã § 238.391 Kmp (locul 12 în Europa);

§ Structurã: 62 la sutã teren agricol (39 la sutã arabil), 27 la sutã pãduri, 11 lasutã alte terenuri.

3. Populaþie § 22,5 milioane locuitori la 1 iulie 1998 (locul 9 în Europa);

§ Densitate: 94,4 locuitori/kmp;§ Urbanizare: 54,9 la sutã;§ Structura etnicã: 89,5 la sutã români, 7,1 la sutã maghiari, 3,4 la sutã alþii;§ Administrativ, România este împãrþitã în 42 de judeþe (inclusiv municipiul

Bucureºti, cu regim de judeþ); România are un numãr de 263 oraºe (83municipii) ºi 2685 comune;

§ Capitala: municipiul Bucureºti (2 milioane locuitori);§ Limba oficialã: limba românã.

4. Forma de § Republicã, condusã pe baza Constituþiei adoptate în 1991;

guvernãmânt § Puterea legislativã: parlament bicameral;

§ Puterea executivã: guvern condus de un prim-ministru (desemnat de preºe-dintele þãrii, în baza rezultatelor alegerilor generale); § preºedintele þãrii – ales prin scrutin universal pentru un mandat de 4 ani;

5. Moneda § Leul, cu subdiviziunea sa, banul;

naþionalã § În prezent existã convertibilitatea de cont curent;§ Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa interbancarã.

LISTA ABREVIERILOR

ASAL Împrumut pentru ajustarea sectorului agricolBCE Banca Centralã EuropeanãBERD Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi DezvoltareBET Indicele Bursei de Valori BucureºtiBICE Banca Internaþionalã de Colaborare EconomicãBIRD Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi DezvoltareBII Banca Internaþionalã de InvestiþiiBNR Banca Naþionalã a RomânieiBRI Banca Reglementelor InternaþionaleBUBID Rata dobânzii pe piaþa interbancarã pentru depozitele atraseBUBOR Rata dobânzii pe piaþa interbancarã pentru depozitele plasateCEC Casa de Economii ºi ConsemnaþiuniCEFTA Acordul Central European pentru comerþ liberCFI (IFC) Corporaþia Financiarã InternaþionalãCIP Centrala Incidentelor de Plãþicif cost, asigurare, navluDST Drepturi Speciale de TragereDIV Dispoziþie de încasare valutarãECU unitatea monetarã europeanãeuro moneda unicã europeanãERM Mecanismul cursului de schimb (UE)FED Banca Rezervelor FederaleFESAL Acordul de împrumut pentru ajustare structuralã

în sectorul financiar ºi al întreprinderilorFMI Fondul Monetar Internaþionalfob liber la bordFPS Fondul Proprietãþii de StatG-24 Grupul celor 24 de þãri industrializateIOVR Invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboiLIBOR Rata dobânzii de referinþã pe piaþa Londrei pentru

depozitele plasateLORO Conturi de corespondentMIGA Agenþia pentru Garantarea Multilateralã a InvestiþiilorOCDE Organizaþia de Cooperare ºi Dezvoltare EconomicãONU Organizaþia Naþiunilor UnitePIB Produsul Intern BrutRASDAQ Asociaþia Românã a Dealerilor de Valori MobiliareSAL Acordul de împrumut pentru ajustarea structuralã a economieiSEBC Sistemul European al Bãncilor CentraleSPAL Acordul de împrumut pentru ajustare în domeniul forþei de muncã ºi protecþiei socialeTVA Taxa pe valoarea adãugatãUE Uniunea EuropeanãUEM Uniunea Economicã ºi MonetarãUSD dolar SUA

CCuupprr iinnss

Capitolul I. SSiinntteezzaa pprriinncciippaalleelloorr eevvoolluuþþiiii eeccoonnoommiiccee,, ffiinnaanncciiaarree,, mmoonneettaarree ººii vvaalluuttaarree îînn aannuull 11999988 .........................................................................9

Capitolul II. EEccoonnoommiiaa mmoonnddiiaallãã îînn aannuull 11999988................................................................................................................22

A. Evaluare generalã..........................................................................................22

B. Þãri în tranziþie din Europa.............................................................................25

Capitolul III. EEccoonnoommiiaa nnaaþþiioonnaallãã îînn aannuull 11999988.......................................................30

A. Formarea ºi utilizarea produsului intern brut.................................................30

B. Evoluþii sectoriale...........................................................................................33

C. Preþurile, veniturile ºi utilizarea forþei de muncã ...........................................37

D. Restructurarea ºi privatizarea .......................................................................40

E. Evoluþii bugetare ºi fiscale .............................................................................42

F. Balanþa de plãþi ºi poziþia investiþionalã internaþionalã ..................................48

Capitolul IV. Politica monetarã a Bãncii Naþionale a României înn aannuull 11999988..........51

A. Politica monetarã ...........................................................................................51

B. Moneda ºi creditul .........................................................................................61

C. Piaþa monetarã ..............................................................................................67

D. Politica valutarã .............................................................................................69

E. Piaþa valutarã .................................................................................................73

F. Piaþa de capital...............................................................................................74

Capitolul V. Autorizarea, reglementarea ºi supravegherea prudenþialã a bãncilor ............................................................................................78

A. Autorizarea ºi reglementarea bãncilor ..........................................................83

B. Deschiderea sectorului bancar românesc ....................................................83

C. Supravegherea prudenþialã ..........................................................................86

D. Direcþii de restructurare a sistemului bancar românesc ...............................89

Capitolul VI. AAllttee aaccttiivviittããþþii aallee BBããnncciiii NNaaþþiioonnaallee aa RRoommâânniieeii ..................................91

A. Emisiunea de numerar ..................................................................................91

B. Sistemul de Plãþi în România .........................................................................92

C. Operaþiuni cu Trezoreria statului ...................................................................96

D. Administrarea rezervelor internaþionale ........................................................97

E. Activitatea internaþionalã a Bãncii Naþionale a României..............................99

F. Alte activitãþi .................................................................................................101

Capitolul VII. Bilanþul anual ºi contul de profit ºi pierderi ale Bãncii Naþionale a României ..........................................................103

A. Bilanþul la 31 decembrie 1998.....................................................................103

B. Contul de profit ºi pierderi ...........................................................................107

Capitolul VIII. Orientãri ale politicilor Bãncii Naþionale a României în anul 1999 ................................................................................... 110 A. Evaluarea condiþiilor din economie .............................................................110

B. Principalele caracteristici ale politicilor Bãncii Naþionale a României ........112

C. Evaluãri cantitative ......................................................................................113

ANEXE

ORGANIGRAMA BÃNCII NAÞIONALE A ROMÂNIEI LA 31 DECEMBRIE 1998 .....................................................................................................................116

HOTÃRÂREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI PRIVIND DESEMNAREA MEMBRILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAÞIE AL BÃNCII NAÞIONALE A ROMÂNIEI .................118

CONSILIUL DE ADMINISTRAÞIE AL BÃNCII NAÞIONALE A ROMÂNIEI ...........................................119 RELAÞIILE INTERNAÞIONALE ALE BÃNCII NAÞIONALE A ROMÂNIEI .............................................120

LISTA PRINCIPALELOR LUCRÃRI TRANSMISE PARLAMENTULUI DE CÃTRE BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI ÎN ANUL1998............................................................121

LISTA LUCRÃRILOR PUBLICATE ÎN BULETINELE TRIMESTRI ALE ALE BÃNCII NAÞIONALE A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1992 - 1998 ...........................................122

BÃNCILE DIN ROMÂNIA LA 31 DECEMBRIE 1998............................................................................124

INDEX LEGISLATIV

PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE DIN DOMENIUL BANCAR ªI FINANCIAR ADOPTATE ÎN 1998..........................................................127

PRINCIPALELE REGLEMENTÃRI EMISE DE BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL MONETAR, VALUTAR ªI DE CREDIT ÎN 1998............................................................130

SECÞIUNE DE GRAFICE

SECÞIUNE STATISTICÃ

LLiissttaa ttaabbeelleelloorr ddiinn tteexxtt

1. Indicatori macroeconomici ai unor þãri cu economie în tranziþie, 1990-1998 .....................28

2. Principalii indicatori macroeconomici în 1998.....................................................................31

3. Evoluþia soldului bugetului general consolidat al statului....................................................43

4. Veniturile ºi cheltuielile bugetului de stat în anul 1998........................................................46

5. Contul curent........................................................................................................................49

6. Structura pe sectoare a firmelor cotate la Bursa de Valori Bucureºti..................................76

7. Structura bãncilor în funcþiune în anul 1998 ........................................................................78

8. Bãncile din România la 31.12.1998 ....................................................................................79

9. Concentrarea portofoliului bãncilor, 1991-1998 ..................................................................80

10. Evoluþia principalilor indicatori de analizã financiarã la nivelul sistemului bancar..............81

11. Bilanþul Bãncii Naþionale a României .................................................................................103

12. Contul de profit ºi pierderi ..................................................................................................108

LLiissttaa ggrraaff iicceelloorr ddiinn tteexxtt

1. Evoluþia preþurilor de consum al populaþiei în 1998 ............................................................38

2. Numãrul de salariaþi din industrie ºi rata ºomajului din economie în 1998 ........................40

3. Evoluþia gradului de fiscalitate ............................................................................................45

4. Ratele medii ale dobânzilor în 1998....................................................................................54

5. Evoluþia/Structura masei monetare în 1998.........................................................................62

6. Evoluþia bazei monetare în 1998 .........................................................................................64

7. Ponderea creditului în valutã ºi a creditului acordat sectorului privat în creditul neguvernamental în 1998....................................................................................................65

8. Evoluþia pieþei monetare interbancare în 1998....................................................................67

9. Cursul de schimb ºi inflaþia .................................................................................................71

10. Evoluþia pieþei valutare interbancare în 1998 ......................................................................74

11. Bursa de Valori Bucureºti în 1998 .......................................................................................76

12. Piaþa RASDAQ în 1998 ........................................................................................................77

Cap.I. Sinteza principalelor evoluþii economice, financiare, monetare ºi valutare în anul 1998

9

CCaappiittoolluull II.. SSiinntteezzaa pprriinncciippaalleelloorr eevvoolluuþþiiii eeccoonnoommiiccee,, ffiinnaanncciiaarree,, mmoonneettaarreeººii vvaalluuttaarree îînn aannuull 11999988

1. Acumularea dezechilibrelor, cauzatã de ritmul lent al reformelor ºi caracterul uneoricontradictoriu al politicilor urmate de autoritãþile române, s-a reflectat pregnant în evo-luþia fenomenelor ºi proceselor din economia româneascã în anul 1998. Explozia deze-chilibrului intern în ultima parte a anului a fost favorizatã ºi de condiþiile externe nefavo-rabile ºi în continuã deteriorare, precum ºi de presiunea pe care a început sã oreprezinte serviciul datoriei externe acumulate din 1990 încoace. În timp ce marja demanevrã a autoritãþilor române în conducerea politicii economice s-a îngustat consi-derabil, orientarea de ansamblu a acesteia s-a ameliorat începând din trimestrul IV alanului 1998. Aplicarea cu rigoare ºi fãrã derapaje a acestei orientãri de-a lungul anului1999 ºi în continuare ar contribui la evitarea unei crize de proporþii în economia ºisocietatea româneascã în ansamblul ei ºi la crearea condiþiilor pentru o creºtereeconomicã sãnãtoasã pe termen lung.

2. În 1998, Guvernul ºi Banca Naþionalã a României au fãcut în continuare eforturi pentruliberalizare ºi dezangajarea statului din activitatea economicã, urmãrind funcþionareamai adecvatã a pieþelor în þara noastrã ºi apropierea, pe aceastã cale, de cadrul generalal reglementãrilor care guverneazã funcþionarea economiilor avansate. Acceptarea pre-vederilor Articolului VIII din Statutul FMI privind convertibilitatea de cont curent constituieo dovadã elocventã în acest sens. Dar consecvenþa în liberalizarea activitãþilor econo-mice, deºi pozitivã în ansamblul ei, a dat rezultate mai slabe decât cele urmãrite, îndeo-sebi datoritã faptului cã politicile la nivel macroeconomic nu au fost completate în modadecvat de mãsurile necesare de reformã ºi ajustare la nivel microeconomic. În conse-cinþã, liberalizarea reglementãrilor a condus la un mai mare acces la resurse, tocmaipentru întreprinderile ºi sectoarele neperformante ale economiei, pentru care constrân-gerile bugetare au devenit ºi mai slabe. Acest proces a fost accentuat, pe de o parte, decedãri punctuale repetate ale autoritãþilor la presiunile exercitate de diferite sectoare aleeconomiei, iar pe de altã parte, de înrãutãþirea mediului extern. Rezultanta acestei com-binaþii de factori nu a fost doar o situaþie de suboptim, ci una de regres ºi chiar de slã-bire a structurilor din societatea româneascã. Ieºirea din acest declin nu se poate realizadecât prin menþinerea coordonatelor corecte la nivel macroeconomic ºi accelerarea lanivel microeconomic a restructurãrii ºi privatizãrii.

3. Principala reuºitã a politicii economice urmate de autoritãþi în cursul anului 1998 a fostreducerea semnificativã a ratei inflaþiei. Creºterea preþurilor la consumator, la sfârºitulanului, a fost de 40,6 la sutã, faþã de peste 151 la sutã în 1997. Rata inflaþiei a fost maiscãzutã decât aceea avutã în vedere la începutul anului ºi s-a înscris în zona conside-ratã pe plan mondial a nu mai induce distorsiuni majore în procesul de alocare a resur-selor. Cu toate acestea, nivelul inflaþiei situeazã România printre þãrile în tranziþie cu cele


10

mai slabe rezultate în acest domeniu. Mai mult, costurile asociate reducerii ratei inflaþieiau fost foarte mari, datoritã în principal inconsistenþelor în formularea ºi aplicarea mix-uluide politici macro ºi microeconomice. Astfel, produsul intern brut a scãzut în 1998 cu 7,3la sutã, în timp ce deficitul contului curent al balanþei de plãþi a ajuns la peste 3 miliardedolari, adicã 7,9 la sutã din PIB, pe seama creºterii continue a importurilor ºi a scãderiiexporturilor.

4. Dificultãþile din economie nu pot fi disociate de acumularea la scara societãþii româ-neºti a unui ansamblu de probleme a cãror amânare, an dupã an, riscã sã genereze si-tuaþii fãrã ieºire. Între aceste probleme, inevitabil intercondiþionate, o importanþã deose-bitã pentru performanþa economicã prezintã urmãtoarele:

4.1. Inconsecvenþa legislativã. În sistemul juridic românesc coexistã reglementãri din pe-rioada interbelicã ºi din timpul economiei planificate centralizat cu acte normative alini-ate la standardele occidentale actuale. Uneori, mãsurile adoptate, chiar dacã în principiucorecte, nu þin seama de nivelul resurselor disponibile, ceea ce are drept efect menþinereaincertitudinilor, a lipsei de consecvenþã ºi, tot mai frecvent, a revenirilor legislative.

4.2. Regimul difuz ºi confuz de proprietate. Privatizarea este lentã ºi ezitantã, iar restitui-rea proprietãþilor nu a fost definitiv tranºatã. Statul rãmâne proprietar majoritar în indus-trie ºi în alte sectoare economice cheie, care se disting prin management tot mai neper-formant ºi rezultate în continuã deteriorare.

4.3. Indisciplina financiarã ºi contractualã perpetueazã un comportament în distonanþãcu cele mai elementare reguli ale economiei de piaþã. În numele respectãrii democraticea drepturilor ºi libertãþilor persoanelor fizice ºi juridice, þara noastrã a ajuns în situaþia încare debitorul, chiar cel de rea credinþã, este apãrat în dauna creditorului. Aceastã starede fapt se regãseºte în lungirea la nesfârºit a acþiunilor în justiþie ºi adoptarea unor soluþiicare dezavantajeazã în fapt creditorul – chiar atunci când câºtigã procesul – ºi în per-petuarea fãrã opreliºti a indisciplinei contractuale ºi de plãþi, debitorii rãu platnici nefiindpractic penalizaþi pentru conduita lor. Aceastã situaþie are un impact negativ asupraînsãºi construirii mecanismelor care stau la baza funcþionãrii economiei de piaþã, în caredisciplina contractualã ºi de plãþi trebuie sã reprezinte o lege de fier, cu mult mai taredecât cea reprezentatã în trecut de disciplina de plan.

4.4. Structurarea lentã a instituþiilor specifice economiei de piaþã. Astfel, Bursa de Valoriºi piaþa RASDAQ au o adâncime modestã, iar rolul lor în alocarea resurselor de investiþiieste marginal. Bursele de mãrfuri funcþioneazã încã ºi mai slab, ceea ce descurajeazãproducþia; este simptomatic în acest sens faptul cã nu este funcþionalã o bursã a cerea-lelor, la nivel naþional, piaþa acestor produse de bazã rãmânând segmentatã ºi lipsitã detransparenþã.

5. Dezechilibrele acumulate în timp ºi perpetuarea problemelor menþionate anterior s-aurãsfrânt în deteriorarea dramaticã a unora din cei mai însemnaþi indicatori sintetici ai


11

economiei. Astfel, rata economisirii brute s-a cifrat în 1998 la mai puþin de 10 la sutã dinPIB, nivel cu totul insuficient pentru a susþine reluarea creºterii economice. La aceastaau contribuit, în principal, urmãtoarele evoluþii convergent nefavorabile:

5.1. Înrãutãþirea comportamentului agenþilor economici, îndeosebi din industriile rãmaseîn proprietatea statului, care au abandonat, practic în totalitate, funcþia de investiþii-acu-mulare în favoarea funcþiei de asigurare a resurselor în vederea acoperirii costurilorsalariale tot mai mari.

5.2. Agravarea structurii sociale, ca urmare a scãderii populaþiei active – ºi încã ºi mai mult aacelei pãrþi care contribuie direct la formarea veniturilor publice – ºi creºterea concomitentãa ponderii persoanelor asistate, ale cãror venituri sunt constituite prin redistribuire: pensio-nari, ºomeri, bursieri etc. Astfel, în anul 1998, numãrul pensionarilor a continuat sã fie maimare decât cel al salariaþilor, situaþie nesustenabilã, ca urmare a unui regim al pensiilor caredepãºeºte cu mult nu numai potenþialul unei economii sãrace, cum este cea a României,dar care nu ar putea fi tolerat nici în economii cu mult mai performante.

5.3. Consumul administraþiei publice, la rândul lui, s-a înscris pe o nefireascã pantã as-cendentã. Dacã în ultimii ani ai economiei planificate centralizat consumul administraþieipublice se situa, în medie, la mai puþin de 10 la sutã din PIB, acesta a cunoscut o creº-tere constantã începând din 1990, pentru a ajunge în 1998 la aproape 15 la sutã din PIB.Dincolo de nefirescul situaþiei reprezentate de creºterea cu 60 la sutã a consumului pu-blic în condiþiile economiei de piaþã faþã de nivelul înregistrat în timpul planificãrii cen-tralizate, impactul acestei evoluþii se concretizeazã ºi în creºterea consumului ºi scãde-rea economisirii.

6. Singurul segment al societãþii care continuã sã îndeplineascã funcþia de economisire îlreprezintã populaþia. În cursul anului 1998, economiile populaþiei (în lei ºi în valutã) în sis-temul bancar au crescut cu 59,9 la sutã, atingând un total de 41 861,6 miliarde lei. Încondiþiile îngustãrii celorlalte surse de finanþare din economie, economiile populaþiei auajuns sã reprezinte una din puþinele resurse disponibile, pentru atragerea cãreia intrã încompetiþie guvernul (pentru acoperirea deficitului public), întreprinderile (pentru finanþa-rea activitãþii curente ºi a investiþiilor), precum ºi sistemul bancar (pentru acoperirea ra-telor scadente la datoria externã). Aceastã stare de lucruri are ca efect creºterea în con-tinuare a ratelor reale ale dobânzilor ºi îngustarea primejdioasã a capacitãþii de finanþareinternã a investiþiilor, ceea ce poate compromite orice speranþã de creºtere economicãsãnãtoasã pentru decenii de acum înainte.

7. În strânsã conexiune cu scãderea ratei acumulãrii, absorbþia internã, pentru consumºi pentru investiþii, s-a bazat în tot mai mare mãsurã pe resurse externe. Acumularea întimp a deficitelor a ataºat constrângerii externe dimensiuni tot mai semnificative, pentru adeveni, începând din a doua jumãtate a anului 1998, unul dintre factorii cei maiimportanþi de care trebuie sã se þinã seama în construirea politicii economice în


12

perspectiva anilor urmãtori. La aceastã situaþie s-a ajuns datoritã urmãtoarelor cauzeprincipale:

7.1. Deficitul ridicat al balanþei comerciale. În 1998, deficitul balanþei comerciale (în pre-þuri fob) s-a cifrat la peste 2,6 miliarde dolari, pe seama majorãrii importurilor ºi scãderiiexporturilor, astfel:

ã importurile au crescut cu 4,8 la sutã. Tendinþa ascendentã a importurilor nu este însine negativã, dacã se produc concomitent revigorarea producþiei interne ºi creº-terea exporturilor. În 1998, însã, importurile s-au majorat chiar în condiþiile compri-mãrii puternice a producþiei. Aceasta s-a datorat: constrângerilor bugetare slabe lanivelul întreprinderilor, care au continuat sã importe mai mult decât ar fi justificat ca-pacitatea lor de a oferi produse vandabile pe piaþã; diminuãrii protecþiei vamale, înspecial în raporturile cu þãrile CEFTA (organizaþie la care România a aderat de la 1iulie 1997), dar ºi cu celelalte þãri, ca urmare a mãsurilor de reducere a taxelor va-male; creºterii cererii de consum al populaþiei ca urmare a majorãrii în termeni reali asalariilor, chiar în condiþiile scãderii ofertei de bunuri ºi servicii din producþia internã,aprecierii reale a leului, deoarece deprecierea nominalã a monedei naþionale a fostdepãºitã de rata creºterilor salariale;

ã exporturile au scãzut cu 1,6 la sutã. Mai preocupant este faptul cã România anului1998 a exportat în general aceleaºi produse pe care le exporta ºi cu un deceniu înurmã: produse energointensive, cu valoare adãugatã micã ºi/sau cu grad de tehni-citate redus, pentru care preþurile sunt mici ºi competiþia este durã. Exporturile par sãse fi plafonat în jurul valorii de 8 miliarde dolari anual, începând din 1995, în specialca urmare a ritmului cu totul nesatisfãcãtor al restructurãrii sectorului real al econo-miei. Problemelor din anii anteriori li s-a adãugat, în 1998, scãderea suplimentarã acompetitivitãþii produselor româneºti, datoritã creºterii costurilor interne, în special acelor salariale, aprecierii în termeni reali a monedei ºi concurenþei acerbe din parteaþãrilor asiatice, ale cãror monede s-au devalorizat dupã criza din 1997.

7.2. Creºterea deficitului contului curent, produsã în special ca urmare a evoluþiilor flu-xurilor balanþei comerciale. Deficitul contului curent a crescut continuu, chiar în condiþiilescãderii producþiei ºi deprecierii reale a leului din ultima parte a anului. Nivelul efectiv,de 3 miliarde dolari, a fost cu aproape un miliard de dolari mai mare decât cel prognozatiniþial. În consecinþã, scãderea rezervelor valutare a fost mai mare decât se anticipase,ceea ce s-a repercutat negativ asupra construirii programului valutar, în perspectivaanului 1999.

7.3. Capacitatea limitatã de a atrage resurse financiare externe. Intrãrile autonome decapital ºi fluxurile negeneratoare de datorie externã s-au majorat sensibil în ultimii doiani. În consecinþã, datoria externã pe termen mediu ºi lung a fost cvasistaþionarã în ulti-mii doi ani; ea a ajuns la sfârºitul anului 1998 la 9 081 milioane dolari (23,8 la sutã dinPIB), în creºtere cu numai 497 milioane dolari faþã de sfârºitul anului precedent. În ultima


13

parte a anului 1998, ca urmare în special a crizei financiare din Rusia, intrãrile autonomede capital în România s-au redus substanþial ºi chiar s-au inversat; mai mult decât atât,autoritãþile publice române nu s-au menþinut în 1998 pe piaþa externã de capital, ceea cea arãtat lipsa unei strategii coerente de finanþare externã.

7.4. Creºterea serviciului datoriei externe prin ajungerea la scadenþã a creditelor trase înperioada 1991-1996 a amplificat importanþa constrângerii externe pentru România. Deºiserviciul datoriei externe devine cu adevãrat important abia în 1999, piaþa de capital ex-ternã evalueazã cu mult timp înainte calitatea strategiilor adoptate de o þarã sau alta, iarreacþia pieþelor la aceste strategii este puternicã.

8. Acumularea în timp a problemelor menþionate a fost favorizatã de rãspunsul neconvin-gãtor al politicilor urmate de autoritãþi. Pânã la jumãtatea anului 1998, evoluþiile în acestplan s-au caracterizat prin:

8.1. Derapajul politicii economice, manifestat prin încetinirea privatizãrii, absenþa prac-ticã a mãsurilor de restructurare în economie ºi creºterea salariilor reale, în contradicþiecu rezultatele în planul producþiei ºi al productivitãþii.

8.2. Incertitudini majore pe scena politicã ºi semnale confuze ºi contradictorii cu privirela orientarea viitoare a politicii economice. Au fost transmise atât din interiorul executi-vului, cât ºi din cadrul majoritãþii parlamentare orientãri în sine lãudabile, dar care nuaveau acoperire în situaþia economiei ºi a finanþelor þãrii. În mod special s-a insistat asu-pra dorinþei de relaxare fiscalã, pe seama reducerii veniturilor statului, concomitent cumajorarea cheltuielilor, orientare care era în contradicþie cu resursele disponibile aleeconomiei ºi cu înrãutãþirea mediului extern.

9. În ultima parte a anului 1998 ºi sub presiunea constrângerii externe s-a produs o ame-liorare a politicilor urmate. Cu toate acestea, profunzimea dezechilibrelor acumulate întimp, ca ºi înrãutãþirea în continuare a mediului extern, au fãcut ca roadele benefice alenoii orientãri sã întârzie, primele efecte sesizabile fiind cele de contracþie suplimentarã aproducþiei, determinate inevitabil de revenirea politicilor în zona sustenabilã. Principalelemãsuri, dureroase ºi nepopulare, dar justificate de situaþia economiei, au fost:

9.1. Accelerarea privatizãrii, concomitent cu mãsuri de reducere a pierderilor din secto-rul rãmas în proprietatea statului, îndeosebi în minerit.

9.2. Renunþarea, în ultimul trimestru al anului, la politica de indexare automatã a salarii-lor. Ca urmare, tendinþa manifestatã pânã în acel moment, de creºtere a salariilor realefãrã legãturã cu rezultatele producþiei, a fost în bunã mãsurã atenuatã.

9.3. Continuarea efortului de a menþine rata inflaþiei în parametrii prognozaþi pentru aceastãperioadã a anului, prin convergenþa politicilor macroeconomice (fiscale ºi monetare) cu mã-surile de ordin structural. A putut fi astfel contracarat eficient impactul asupra preþurilor in-terne pe care l-ar fi putut avea deprecierea leului indusã dupã criza din Rusia. În acest


14

cadru general trebuie analizate componentele mix-ului de politici economice ale autoritãþilor,între care se înscriu ºi politicile încredinþate prin lege Bãncii Naþionale.

10. Politica monetarã a fost axatã pe reducerea ratei inflaþiei ºi înscrierea acesteia în pa-rametrii avuþi în vedere prin programul guvernamental pentru anul 1998. Principalelecâºtiguri ale orientãrilor urmãrite au fost urmãtoarele:

10.1. S-a reuºit controlul lichiditãþii ºi al agregatelor monetare, în exclusivitate prin mij-loace indirecte. S-a demonstrat astfel cã ancora monetarã poate fi utilizatã cu succespentru stãpânirea inflaþiei, chiar în cazul unei economii precum cea a þãrii noastre, carac-terizatã prin dezechilibre majore ºi un sistem bancar fragil.

10.2. S-a realizat o bunã conlucrare a Bãncii Naþionale cu Ministerul Finanþelor, ceea cea facilitat controlul lichiditãþii.

10.3. S-a pãstrat, în condiþii grele, de accentuare a dezechilibrelor, funcþionarea pieþeimonetare ºi a pieþei valutare, ceea ce a permis reglajul fin al indicatorilor monetari. To-tuºi, funcþionarea unei pieþe secundare a titlurilor de stat rãmâne încã în stadiu incipient.

11. Componenta valutarã a politicii monetare a consemnat, începând cu prima parte aanului 1998, unul dintre cele mai însemnate progrese, prin notificarea oficialã cãtre FMI aacceptãrii de cãtre þara noastrã a obligaþiilor prevãzute în Art. VIII, al. 2-4, din StatutulFMI. Prin aceasta, a fost consfinþitã eliminarea tuturor restricþiilor în tranzacþiile de contcurent ºi este asumat angajamentul autoritãþilor de a nu introduce nici în viitor restricþii laoperaþiunile de cont curent. Aceastã decizie, minuþios pregãtitã, nu a antrenat efectelenegative anticipate de unii analiºti. Dimpotrivã chiar, anunþarea acestei mãsuri a fost unprim semnal clar de continuare a reformei în direcþia utilizãrii pe scarã tot mai largã amecanismelor specifice unei economii de piaþã performante.

12. Anul 1998 a arãtat mai mult ca oricând cã politica monetarã are limite ºi vulnerabili-tãþi ce trebuie recunoscute ºi abordate cu maximã atenþie:

12.1. Bazându-se pe ancora monetarã, Banca Naþionalã exercitã o influenþã indirectãasupra mecanismului dobânzilor din sistemul bancar. Tentativa de influenþare a acestoraîn sensul scãderii, care s-a încercat în vara anului 1998, s-a dovedit în final cu totul pa-sagerã, întrucât piaþa nu a validat un nivel scãzut al ratelor dobânzilor. Comportamentulpieþelor reflectã, de fapt, manifestarea mecanismelor de rãspuns al economiei la con-duita autoritãþilor. Informaþia astfel dobânditã trebuie valorificatã în procesul decizional,pentru a corecta cauzele care genereazã evoluþii nedorite. Aceastã stare de fapt aratãcã mecanismele de piaþã existã ºi funcþioneazã, iar ele îngrãdesc capacitatea autori-tãþilor de a adopta politici insuficient fundamentate.

12.2. Spre sfârºitul anului, accentuarea dezechilibrelor dintre cerere ºi ofertã, atât pepiaþa monetarã, cât ºi în economie în ansamblu, a fãcut ca obiectivul antiinflaþionist al


15

politicii monetare sã fie atins în condiþiile în care ratele dobânzilor au urcat în palierul cutrei cifre pe piaþa interbancarã. Acest nivel al dobânzilor a reflectat neîncrederea opera-torilor în sustenabilitatea politicii economice de ansamblu a autoritãþilor ºi riscul izbucniriiunei crize financiare majore, legate atât de serviciul datoriei externe, cât ºi de stareasistemului bancar. S-a dovedit încã o datã cã funcþionarea mecanismelor de piaþã careau fost introduse este sensibilã la credibilitatea politicilor economice.

13. La rândul ei, declararea convertibilitãþii leului, conform Articolului VIII al StatutuluiFMI, a fost testatã sever, dupã declanºarea crizei valutare din Rusia, în august 1998. Flu-xurile de capital s-au inversat, ceea ce a dus la deteriorarea bruscã a raportului cerere-ofertã pe piaþa valutarã internã. Banca Naþionalã a respins clar orice formulã administra-tivã de depãºire a crizei, care ar fi avut un efect devastator, pe termen lung, asupra cre-dibilitãþii procesului de reformã. De aceea, variantele între care a avut de optat, subsu-mate neechivoc funcþionãrii fãrã sincope a pieþei valutare, au fost urmãtoarele:

13.1. Sã obþinã rapid resurse financiare de pe piaþa externã pentru a susþine cursul. Oasemenea opþiune nu era viabilã, atât datoritã accesului practic imposibil la aceastãpiaþã în condiþiile crizei internaþionale, cât ºi pentru cã nivelul cursului valutar din acelmoment nu reflecta performanþele economiei, ci fusese menþinut supraapreciat de ofertadin influxurile de capital de pânã atunci.

13.2. Sã accepte o prãbuºire a cursului valutar, pentru restabilirea cât mai rapidã a echi-librului dintre cerere ºi ofertã pe piaþa valutarã. Experienþele altor þãri, printre care Rusiaºi Republica Moldova (care nu au avut alternativã la o asemenea politicã, din cauza re-zervelor valutare insuficiente), aratã cã urmãrile sunt dintre cele mai dramatice: accele-rarea imediatã a inflaþiei, prãbuºirea pieþei financiare interne, demonetizarea accentuatãa economiei, dezorganizarea sistemului bancar, cu efecte de duratã asupra restabiliriiechilibrelor economice.

13.3. Sã urmãreascã deprecierea relativ rapidã, dar controlatã a monedei naþionale,astfel încât revenirea la echilibru sã se realizeze fãrã pierderea încrederii în sistemulbancar ºi fãrã producerea unor rupturi, cu consecinþe imprevizibile, în preþurile relativedin economie. Analizând avantajele ºi dezavantajele fiecãrei variante, precum ºi fezabi-litatea acestora, Banca Naþionalã a optat pentru aceastã ultimã posibilitate de revenire laechilibru, acceptând inevitabilele costuri asociate cu ea: majorarea ratelor dobânzilor ºireducerea rezervelor valutare, pe seama vânzãrilor pe piaþã.

14. Politica fiscalã a Guvernului a rãmas sub control în ceea ce priveºte deficitul bugetarºi s-a materializat prin menþinerea acestuia, ca ºi a deficitului consolidat al statului, la ni-veluri mai scãzute decât cele prognozate. Astfel, deficitul bugetului de stat a fost de10 401 miliarde lei, adicã 3,1 la sutã din PIB, în timp ce deficitul consolidat a fost de11 253 miliarde lei, adicã 3,3 la sutã din PIB. Cu toate acestea, finanþarea deficitului agenerat un dezechilibru de proporþii în sistemul financiar al þãrii. La construirea


16

programului economic ºi monetar pentru 1998 fusese prevãzut ca o mare parte dindeficitul public sã fie finanþat din surse externe, iar diferenþa din surse interne. Finanþareaexternã în cotele prevãzute – pe care conjunctura externã ar fi permis-o pânã la criza dinRusia – ar fi avut un dublu efect favorabil pe plan intern: pe de o parte, ar fi contribuit lamajorarea rezervelor internaþionale, limitând astfel riscurile ºi scãderea credibilitãþiilegate de serviciul datoriei externe pentru 1999; pe de altã parte, ar fi atenuat în modconsiderabil presiunea reprezentatã de finanþarea internã a deficitului asupra pieþeimonetare. În realitate, deficitul consolidat al statului a fost finanþat, practic integral, dinresurse interne. În consecinþã, s-a produs un important efect de evicþiune a sectoruluineguvernamental de pe piaþa creditului, care a limitat capacitatea de revigorare aeconomiei. De asemenea, au crescut dobânzile, în special pe segmentul cel mai sensibilal pieþei creditului (piaþa interbancarã), ceea ce a avut un impact nefavorabil, ce semenþine ºi în prezent, asupra costului finanþãrii deficitului public.

15. Politica veniturilor a fost permisivã, în special în prima parte a anului 1998. În medieanualã, veniturile salariale din economie au crescut cu 6,8 la sutã în termeni reali, iar înindustrie cu 1,8 la sutã, în contradicþie cu comprimarea producþiei. Creºterea costurilorsalariale a amplificat deteriorarea performanþelor din economie, ceea ce a condus, în fi-nal, la majorarea deficitului extern. Aceastã stare de lucruri pune în luminã, o datã maimult, inconsistenþa teoriilor care mizeazã pe stimularea cererii pentru creºterea produc-þiei. Într-o economie deschisã – cum tinde sã devinã economia româneascã – mai alesdacã oferta internã agregatã este afectatã de constrângeri structurale (calitate necores-punzãtoare a mãrfurilor, parametri tehnico-funcþionali depãºiþi etc.), stimularea cereriiinterne atrage cu preponderenþã înrãutãþirea balanþei de plãþi.

16. Restructurarea sectorului neperformant al economiei a înregistrat rezultate sub aº-teptãri, în cea mai mare parte a anului 1998. Constrângerile bugetare slabe la nivelmicroeconomic au condus, de altfel, la majorarea salariilor ºi menþinerea inelasticã a ce-rerii de importuri, chiar în condiþiile diminuãrii puternice a producþiei. În cursul anului1998 s-a produs o decorelare dramaticã între scãderea producþiei, în unele ramuri cumai multe zeci de procente, ºi menþinerea neschimbatã a numãrului de salariaþi, ale cã-ror salarii reale chiar au crescut, în contradicþie cu performanþele producþiei. Decorelareaa fost mai accentuatã în industriile aflate în proprietatea statului ºi rãmase în poziþie demonopol pe piaþa internã. În consecinþã, procesul de selecþie adversã s-a manifestat cuputere: accesul la resurse a fost menþinut pentru sectorul guvernamental – care a con-sumat mai mult – ºi pentru industriile neperformante, în dauna sectorului performant, cupotenþial de creºtere sãnãtoasã.

17. Privatizarea a evoluat neuniform. În prima jumãtate a anului a stagnat, dupã care acunoscut o accelerare, mai cu seamã în ultimele luni ale anului 1998, când printre alteles-a reuºit privatizarea a 35 la sutã din Societatea naþionalã Romtelecom ºi au fost


17

finalizate negocierile privind privatizarea primei bãnci mari cu capital majoritar de stat.Pe ansamblul anului 1998, capitalul privatizat echivaleazã cu 8 procente din totalulportofoliului iniþial al FPS, faþã de 10 la sutã din capitalul iniþial care a fost privatizat înîntreaga perioadã 1990-1997. Cu toate acestea, sectorul privat a furnizat în 1998 numai58,3 la sutã din PIB, în creºtere cu doar 0,2 puncte procentuale faþã de 1997. Înindustrie, ponderea sectorului privat s-a cifrat la un nemulþumitor 30 la sutã. Ca urmare,ponderea sectorului privat în economie rãmâne net mai scãzutã decât în þãrile dinEuropa Centralã, iar evoluþia recentã a acestuia este îndoielnicã. Cauzele acestei stãride fapt meritã o analizã detaliatã; probabil, o contribuþie însemnatã revine fenomenuluide selecþie adversã, prin evicþiunea sectorului performant al economiei; cert rãmânefaptul cã, pânã în prezent, managementul privat rãmâne, în multe cazuri, neperformant,asemenea celui din sectorul de stat al economiei.

18. În strânsã corelaþie cu reforma în sectorul real al economiei se pune cu acuitate pro-blema asanãrii ºi restructurãrii sistemului bancar. În 1998 au început sã funcþioneze 4bãnci (din care o sucursalã a unei bãnci strãine) ºi ºi-au încetat activitatea douã su-cursale ale bãncilor strãine; numãrul de instituþii bancare în funcþiune se ridica la 45 lasfârºitul anului 1998. Operând într-un mediu economic puþin favorabil – unele bãnci fiinddeja împovãrate de credite neperformante acumulate în timp în portofoliul lor –, bãncileau reuºit într-o mãsurã insuficientã sã sprijine o creºtere economicã sãnãtoasã. În fapt,creditele acordate agenþilor economici de sistemul bancar au crescut în termeni reali, lasfârºitul anului 1998, cu 15,1 la sutã, faþã de anul precedent, dar partea din credite carea marcat o creºtere mai însemnatã a fost aceea a creditelor clasificate “îndoielnic” ºi“pierdere”, a cãror pondere în totalul creditului neguvernamental a urcat de la 52,6 lasutã în decembrie 1997 la 54,8 la sutã în decembrie 1998. Judecãþile de valoare cu pri-vire la acest nivel trebuie sã fie fãcute þinând seama ºi de urmãtoarele considerente:

18.1. În cursul anului 1998 s-a fãcut simþitã o anumitã schimbare de opticã a conduceri-lor bãncilor, care s-au ferit sã continue o politicã – practicatã pe o scarã destul de largã– de mascare a lipsei de performanþã a unor credite. Altfel spus, bãncile au acceptat sãadopte o conduitã mai realistã, care le-a diminuat profiturile, în favoarea unei evidenþieriºi provizionãri mai adecvate a creditelor neperformante.

18.2. Existã diferenþe însemnate între bãnci, atât în privinþa creditelor neperformante, câtºi a nivelului de provizionare. Un grup de 7 bãnci-problemã (din care 3 au fost sancþio-nate cu ridicarea licenþei de funcþionare de cãtre Banca Naþionalã) are o situaþie finan-ciarã deosebit de precarã: pondere ridicatã a creditelor neperformante (ce urcã la peste80 la sutã din totalul creditelor); diversificare insuficientã a portofoliului de active (ponde-rea covârºitoare revenind plasamentelor în credite); nivel scãzut al provizioanelor de riscconstituite. Dacã sunt excluse bãncile din acest grup, pentru celelalte bãnci din sistemrata riscului de credit este mai micã de 35 la sutã, în timp ce raportul dintre crediteleneperformante ºi totalul activelor coboarã sub 13 la sutã. Mai mult, aceste bãnci au


18

reuºit sã provizioneze în mare mãsurã creditele devenite neperformante, fapt care leamelioreazã suplimentar situaþia financiarã realã.

19. Chiar dacã sunt avute în vedere aceste amendamente, nu poate fi omis faptul cã si-tuaþia financiarã a bãncilor s-a deteriorat în 1998. Între factorii care au contribuit laaceastã stare de fapt se înscriu:

19.1. Erodarea bazei de capital, sub povara prelungirii inflaþiei galopante. Efecteleacesteia sunt resimþite mai mult în sectorul financiar, unde capitalul se gãseºte în princi-pal sub formã bãneascã, în timp ce în alte industrii capitalul se regãseºte mai ales subformã de echipamente ºi alte bunuri, ce îºi pãstreazã, în general, valoarea chiar în con-diþii de inflaþie. Pentru a contracara, în parte, erodarea bazei de capital a bãncilor, BancaNaþionalã a dus în mod constant o politicã de menþinere a capitalului minim al bãncilor lanivelul standardelor în materie în þãrile occidentale. Ca urmare, a fost evitat procesul deproliferare a unor bãnci mici ºi slabe, care ar fi fost mult mai vulnerabile.

19.2. Deteriorarea performanþelor agenþilor economici, care formeazã clientela bãncilor,ca urmare a mediului economic nefavorabil. În consecinþã, portofoliul creditelor neperfor-mante a crescut.

19.3. Managementul slab al unor bãnci, manifestat prin deficienþe multiple. Unele se re-gãsesc ºi în alte sectoare de activitate, precum disproporþia dintre costurile salariale ºiperformanþele unitãþii în cauzã sau cheltuielile de administrare neraþionale; altele suntspecifice, cum ar fi nerespectarea procedurilor de acordare ºi urmãrire a creditelor,ceea ce a favorizat, în unele cazuri, producerea unor fraude însemnate.

19.4. O bunã perioadã de timp, însuºi regimul fiscal a slãbit bãncile aflate în dificultate,prin înregistrarea automatã, ca venituri, a dobânzilor cuvenite bãncii, chiar dacã nu erauîncasate. Normele de provizionare în vigoare începând din aprilie 1999 au înlãturat acestneajuns.

20. În aceste condiþii, activitatea de supraveghere a sistemului bancar desfãºuratã deBanca Naþionalã trebuie sã aibã o importanþã sporitã. Obiectivul fundamental al acesteiactivitãþi îl constituie realizarea stabilitãþii ºi viabilitãþii întregului sistem bancar, prin intro-ducerea normelor ºi indicatorilor de prudenþã bancarã ºi urmãrirea respectãrii acestora.Scopul urmãrit este acela de a preveni riscul sistemic, respectându-se însã autonomiafiecãrei bãnci în organizarea ºi desfãºurarea activitãþii sale pe baze concurenþiale. Per-formanþele Bãncii Naþionale în exercitarea funcþiei de supraveghere au fost necon-cludente. Riscul de sistem a fost evitat, uneori însã cu preþul acordãrii unor credite dedimensiuni ridicate bãncilor aflate în dificultate. Capacitatea de prevenire a acumulãriicreditelor neperformante a rãmas insuficientã. La aceastã stare de lucruri au contribuitconvergent urmãtoarele cauze:


19

20.1. Experienþa insuficientã în activitatea de supraveghere. Aceasta este datoratã înspecial evoluþiei extrem de rapide a volumului total al activitãþii bancare în þara noastrã,materializat în creºterea numãrului de unitãþi bancare, a numãrului de operaþiuni ºi a di-versificãrii serviciilor bancare oferite clienþilor.

20.2. Caracterul limitat al capacitãþii de intervenþie a Bãncii Naþionale, aºa cum fusese elconstruit prin legislaþia în vigoare începând din 1991. Instrumentele de care dispunea,potrivit legii, Banca Naþionalã erau insuficiente ºi, prin testare practicã, s-au doveditineficiente. Astfel, cele douã bãnci (Dacia Felix ºi Credit Bank), pentru care BancaNaþionalã a declanºat procedurile de declarare în stare de faliment încã din 1996, aucontinuat sã risipeascã resurse ºi sã fie considerate bãnci, cu ajutorul justiþiei; aceastarefuzã sã accepte cã o instituþie bancarã – cu pierderi ajunse în prezent la sute de mi-lioane de dolari, care depãºesc de zeci de ori capitalul bãncii – nu poate, în mod obiec-tiv, sã funcþioneze. Legislaþia bancarã adoptatã în vara anului 1998 corecteazã în parteneajunsurile cu privire la instrumentele de care dispune Banca Naþionalã pentru exerci-tarea efectivã a funcþiei sale de supraveghere; rãmâne însã de vãzut, la confruntarea cupractica, mãsura în care aceastã legislaþie este suficientã ºi eficace.

21. Evoluþiile în general nefavorabile din activitatea economicã, coroborate cu înrãutãþi-rea condiþiilor internaþionale ºi cu creºterea puternicã a serviciului datoriei externe în anul1999, au antrenat scãderi repetate ale rating-ului de þarã, din partea principalelor agenþiiinternaþionale de profil. Orientarea agenþiilor de rating a fost datoratã atât evoluþiilor nefa-vorabile din economie, cât ºi semnalelor confuze ºi contradictorii transmise de diferitepaliere ale autoritãþilor române (cum ar fi mãsurile de relaxare fiscalã discutate în mo-mente în care, chiar în condiþiile legislaþiei în vigoare, finanþarea era problematicã). Lasfârºitul anului 1998, rating-ul acordat României se situa între B– ºi BB–, faþã de BB– ºiBB+ în anul anterior. Aceastã evaluare a avut la rândul ei un impact negativ asupra influ-xurilor de capital, într-un mediu extern oricum nefavorabil, ceea ce micºoreazã marja demanevrã a autoritãþilor române în conduita politicii economice avute în vedere pentru1999.

22. Principala constrângere cãreia trebuie sã-i facã faþã economia româneascã în 1999este, de departe, aceea externã. Serviciul datoriei externe se ridicã, în acest an, la 3,2miliarde dolari, ceea ce echivaleazã cu 31,5 la sutã din exportul de bunuri ºi servicii pro-gnozat. Acest nivel depãºeºte semnificativ limita de atenþie, consideratã a se situa la 25la sutã din exportul de bunuri ºi servicii, chiar dacã nivelul absolut al datoriei externe(23,8 la sutã din PIB la sfârºitul anului 1998) este încã relativ modest ºi departe de cotelede alarmã. Serviciului datoriei externe i se adaugã deficitul prognozat al contului curent,precum ºi creºterea dezirabilã a rezervelor internaþionale, astfel încât nevoile totale definanþare externã pentru anul 1999 sunt evaluate la peste 5 miliarde dolari. Acest nivel alfinanþãrii nu poate fi atins decât în condiþiile în care programul economic al guvernuluieste credibil ºi el obþine, totodatã, sprijinul instituþiilor financiare internaþionale.


20

23. În ultima parte a anului 1998 s-au conturat coordonatele unui program economic capabilsã rãspundã constrângerilor externe ºi sã reaºeze þara pe o traiectorie ascendentã, de creº-tere sãnãtoasã, dupã restructurarea sectorului neperformant al economiei. Coordonateleprogramului pus în aplicare de Guvern, împreunã cu Banca Naþionalã, sunt urmãtoarele:

23.1. Reducerea deficitului consolidat al statului ºi înregistrarea unui surplus primar con-siderabil în 1999, pentru a contribui astfel, în mod direct, la reducerea absorbþiei interne ºieliberarea resurselor de creditare disponibile pentru creºterea sectorului neguvernamental.

23.2. Continuarea procesului de dezinflaþie printr-o politicã monetarã prudentã, chiar încondiþiile în care este urmãritã concomitent reducerea deficitului extern prin depreciereaîn termeni reali a monedei naþionale.

23.3. Reducerea considerabilã a pierderilor din sectorul aflat încã în proprietatea statu-lui, prin restructurarea activitãþilor nerentabile, accelerarea privatizãrii ºi oprirea produc-þiei în întreprinderile sau sectoarele de activitate neviabile.

23.4. Corelarea strictã a creºterilor salariale cu ameliorarea performanþelor din producþie,creºterea productivitãþii muncii ºi reducerea arieratelor. Pentru industriile aflate în pro-prietatea statului care înregistreazã pierderi este vizatã în mod direct menþinerea fonduluide salarii la nivelul nominal înregistrat în ultimul trimestru al anului 1998.

23.5. Reducerea deficitului extern la un nivel pentru care poate fi asiguratã finanþareasustenabilã, inclusiv pentru satisfacerea integralã a serviciului datoriei externe. La atin-gerea acestui obiectiv contribuie atât celelalte coordonate ale programului economic,prezentate mai sus, cât ºi deprecierea substanþialã în termeni reali a leului, care aduceparitatea leului la un nivel de echilibru, recunoscut de piaþã ºi, totodatã, amelioreazãcompetitivitatea mãrfurilor româneºti pe pieþele internã ºi externã.

24. În consonanþã cu aceste obiective, Banca Naþionalã îºi va concentra atenþia asupraurmãtoarelor direcþii operaþionale:

24.1. Utilizarea în continuare a bazei monetare ca principalã ancorã antiinflaþionistã.Pentru anul 1999 este proiectatã o creºtere a bazei monetare cu circa 35 la sutã, practicîn linie cu rata prognozatã a inflaþiei din acest an.

24.2. Majorarea rezervelor valutare ale Bãncii Naþionale cu circa 400 milioane dolari faþãde nivelul înregistrat la sfârºitul anului 1998, în condiþiile menþinerii, în a doua jumãtate aanului, a raportului de schimb dintre leu ºi principalele valute înregistrat, în termeni reali,la sfârºitul primului semestru al anului 1999. Nu sunt avute în vedere modificãri majoreale regimului valutar, care corespunde condiþiilor din economia româneascã, dar vacontinua procesul de liberalizare treptatã a fluxurilor de capital.

24.3. Un accent deosebit va fi pus pe perfecþionarea activitãþii de supraveghere bancarã.Atât prin adaptarea reglementãrilor la condiþiile prevãzute în legile bancare adoptate lajumãtatea anului 1998, cât ºi prin acþiunea practicã de aplicare a reglementãrilor, Banca


21

Naþionalã va urmãri însãnãtoºirea sistemului bancar ºi îmbunãtãþirea funcþionãrii acestuia.

25. Situaþia economiei naþionale rãmâne în continuare fragilã, iar marja de manevrã aautoritãþilor în aplicarea programului stabilit este micã. Aceasta întrucât, pe de o parte,dezechilibrele acumulate în timp nu sunt rezolvate prin simple declaraþii de intenþii, oricâtde coerente ar fi acestea. Pe de altã parte, constrângerea externã rãmâne severã, iar, înabsenþa unor influxuri majore de capital, o crizã de proporþii nu ar putea fi evitatã. Difi-cultatea asigurãrii finanþãrii externe este amplificatã de istoria aplicãrii programelor dereformã, care a fost neconvingãtoare de-a lungul întregului deceniu. Este vital necesarãabandonarea atât a iluziei cã ar exista soluþii miraculoase la problemele economiei, câtºi a unor experimente hazardate de politicã economicã, aºa cum ar fi creºterea defici-tului bugetar sau majorarea salariilor fãrã acoperire în performanþele din producþie. Ase-menea mãsuri, prin care promotorii lor urmãresc stimularea cererii pentru ieºirea dincrizã, s-au dovedit de fapt contraproductive, oriunde ºi oricând au fost aplicate în condi-þiile unei economii deschise, de piaþã. În condiþiile actuale ale þãrii noastre, aplicareaunor asemenea mãsuri ar transmite din nou un semnal confuz cu privire la orientarea po-liticii economice a autoritãþilor, ceea ce ar avea drept urmare probabilã stoparea intrãrilorde capital.

26. Rãmâne în actualitate problema definitivãrii în ritm rapid a procesului de reformã, în-deosebi la nivel microeconomic, pentru a se asigura funcþionarea efectivã ºi eficientã amecanismelor de piaþã ºi a se elimina fenomenele de selecþie adversã, care s-au fãcutsimþite cu putere în 1998. În perspectivã, se pune problema adoptãrii unei strategii petermen lung cu privire la orientarea generalã a dezvoltãrii economiei ºi în mod deosebitcu privire la finanþarea acesteia – internã ºi externã –, strategie a cãrei aplicare trebuiesã fie urmãritã pe orizonturi de timp de ordinul deceniilor, cu mult dincolo de orizontul ci-clului electoral. Absenþa unei asemenea strategii a acutizat pe termen scurt problemelecu care se confruntã România, în special în finanþarea deficitului în cursul anului 1999,iar pe termen lung duce la fructificarea insuficientã ºi îndeobºte la costuri mai mari asurselor care pot fi mobilizate pentru accelerarea dezvoltãrii interne.

27. România a abandonat irevocabil calea unei dezvoltãri autarhice ºi urmãreºte in-tegrarea în structurile Uniunii Europene. Aceastã opþiune trebuie sã se regãseascã în an-samblul conduitei de politicã economicã pe termen lung, dincolo de diferenþele de ac-cent pe care le poate pune alternarea la putere a unor partide politice sau a altora. Des-chiderea în continuare a economiei ºi participarea tot mai intensã la fluxurile mondialede bunuri ºi capitaluri reprezintã, în fapt, opþiunea fundamentalã a naþiunii ºi ea este sin-gura capabilã sã îi asigure pe termen lung prosperitatea. Aceastã opþiune trebuie însãvalidatã neîntrerupt prin politici orientate spre respectarea constrângerilor impuse deînsãºi funcþionarea eficientã a pieþelor. Acþiunea acestora valideazã la rândul ei, politicileconsecvente ºi raþionale, potenþând astfel creºterea economicã durabilã ºi sãnãtoasã.

Cap.II. Economia mondialã în anul 1998

22

CCaappiittoolluull IIII.. EEccoonnoommiiaa mmoonnddiiaallãã îînn aannuull 11999988

A. Evaluare generalã

28. Principala caracteristicã a economiei mondiale în 1998 a fost încetinirea creºteriieconomice, comparativ cu anii precedenþi. S-au agravat o serie de dezechilibre apãruteîn anul anterior ºi a apãrut pericolul unei recesiuni globale. Criza declanºatã în varaanului 1997 în þãrile din sud-estul Asiei, care a evidenþiat fragilitatea sistemului finan-ciar-bancar din aceste þãri, a fost urmatã în 1998 de noi faze acute în þãri ca Rusia ºiBrazilia.

28.1. Comerþul internaþional a marcat de asemenea o pierdere netã de ritm comparativcu anul 1997 ºi a apãrut pericolul intensificãrii presiunilor protecþioniste, cu probabilitatemai mare în þãrile cu economii mai puþin performante. Totuºi, procesul de globalizarecontinuã, iar diferenþele dintre pieþe sunt tot mai estompate.

28.2. Flexibilitatea salariilor reale ºi scãderea preþurilor materiilor prime au contribuit latemperarea presiunilor inflaþioniste. Evoluþia descendentã a preþurilor þiþeiului (scãdereacu circa 30 la sutã a preþului în 1998 este cea de a patra ca magnitudine în acest secolºi a doua din deceniul actual) ºi ale materiilor prime a avut consecinþe negative asupraþãrilor exportatoare, cele mai multe fiind þãri în curs de dezvoltare ºi în tranziþie, ale cãrorvenituri s-au redus. Þãrile dezvoltate, de regulã importatoare, au înregistrat o îmbunãtã-þire a raportului de schimb, care a dus la creºterea veniturilor ºi la stimularea consumuluiºi a investiþiilor.

28.3. Problemele economice ale Japoniei ºi celorlalte þãri din sud-estul Asiei s-au datoratîntr-o mãsurã importantã crizei sistemului bancar, pentru salvarea cãruia s-au alocatsume importante din fondurile publice.

28.4. Fluxurile financiare s-au orientat în mai micã mãsurã cãtre þãrile în curs de dezvoltareºi în tranziþie, îndreptându-se cu prioritate cãtre þãrile dezvoltate, care prezintã un grad maiscãzut de risc, cu consecinþa agravãrii situaþiei economiei în primul grup de þãri.

29. PIB a crescut în 1998 pe plan mondial cu circa 2,5 la sutã, faþã de 4,2 la sutã în1997. În þãrile în curs de dezvoltare ritmul mediu de creºtere economicã s-a redus la 3,3la sutã în 1998, dar a continuat sã fie mai ridicat decât în þãrile dezvoltate, unde s-a si-tuat la 1,8 la sutã.

29.1. În SUA, PIB a crescut în 1998 într-un ritm apropiat de cel înregistrat în 1997 (3,9 lasutã). Principalii factori care au susþinut creºterea economicã au fost consumul privat ºiinvestiþiile, îndeosebi în domeniul informaticii. Exporturile practic au stagnat (creºtere denumai 0,5 la sutã), în timp ce importurile s-au majorat cu 10,9 la sutã.

29.2. În Japonia PIB a scãzut în 1998 cu 2,8 la sutã faþã de anul precedent. Cheltuielileinterne de consum au scãzut cu circa 3 la sutã, datoritã în principal crizei sistemului


23

financiar ºi, în consecinþã, a raþionalizãrii creditului, precum ºi pesimismului consumatori-lor ºi investitorilor.

29.3. Economiile þãrilor Uniunii Europene au marcat o evoluþie mai dinamicã decât înanul precedent. PIB a crescut pe ansamblul zonei euro cu 2,9 la sutã (faþã de 2,5 la sutãîn 1997). În Regatul Unit, unde ciclul economic este decalat faþã de cel din þãrile zoneieuro, ritmul de creºtere s-a redus de la 3,8 la sutã în 1997 la 3,0 la sutã în 1998.

29.4. Evoluþiile economice ale þãrilor în curs de dezvoltare au fost diferite de la o þarã laalta. Unele, cum sunt China, Maroc, India, Egipt, Mexic, Argentina, au înregistrat ritmuride creºtere ridicate. Activitatea economicã a marcat o încetinire evidentã în þãrile dinsud-estul Asiei, unele înregistrând scãderi ale PIB. Aceste þãri au practicat vreme înde-lungatã politici intervenþioniste, care ºi-au dovedit limitele; dacã în perioadele anterioare,de expansiune economicã, asemenea politici au avut succes, ele au devenitcontraproductive ºi fãrã efect în contextul tentativelor de forþare a creºterii într-un mo-ment în care nici economisirea internã, nici cererea externã nu justificã ºi nu permit oasemenea abordare.

30. Comerþul internaþional s-a caracterizat în 1998 printr-o diminuare a ritmului decreºtere. Volumul comerþului mondial a crescut în 1998 cu 3,3 la sutã, cel mai scãzutritm înregistrat dupã 1985, de trei ori mai lent decât în anul precedent. Reducerea ceamai drasticã a ritmului de creºtere a volumului exportului s-a înregistrat în cazul þãrilor încurs de dezvoltare (de la 11,4 la sutã în 1997 la 2,2 la sutã în 1998), urmând þãrile dez-voltate (de la 10,3 la sutã la 3,2 sutã) ºi în mai micã mãsurã þãrile în tranziþie. Importurileau marcat o tendinþã similarã de încetinire a ritmului, mai evidentã tot în cazul þãrilor încurs de dezvoltare, care, dupã o creºtere a volumului importului de 11,2 la sutã în 1997,au înregistrat o reducere a acestuia cu 0,7 la sutã. În þãrile dezvoltate ritmul de creºterea volumului importului s-a redus la 4,7 la sutã în 1998.

31. Balanþa contului curent a continuat sã fie deficitarã în SUA ºi excedentarã în UniuneaEuropeanã ºi Japonia. Deficitul contului curent al SUA a crescut în 1998 la 228,6 mili-arde dolari (2,7 la sutã din PIB), SUA reprezentând în continuare principalul motor alcreºterii economice pe plan mondial ºi contribuind în mãsurã însemnatã la atenuareaefectelor conjuncturii internaþionale nefavorabile din 1998. Excedentul contului curent ascãzut uºor în 1998 în Uniunea Europeanã, la 115,2 miliarde dolari (circa 1,4 la sutã dinPIB) ºi a crescut în Japonia, la 121,1 miliarde dolari (3,2 la sutã din PIB). Þãrile Asiei deSud-Est (Indonezia, Malayezia, Filipine ºi Tailanda), care în 1997 au înregistrat un deficital contului curent de 16,5 miliarde dolari, au realizat în 1998 un excedent, cifrat la 28,5miliarde dolari.

32. Anul 1998 s-a caracterizat printr-o tendinþã de calmare a inflaþiei în majoritatea þãrilorlumii, atât ca urmare a politicilor monetare ºi fiscale restrictive, cât ºi a tendinþei de scã-dere a preþurilor materiilor prime.


24

32.1. În þãrile dezvoltate rata inflaþiei s-a situat în 1998 la 1,6 la sutã, comparativ cu 2,1 lasutã în anul precedent. În SUA rata inflaþiei s-a redus în 1998 la 1,3 la sutã, în Japonia la0,6 la sutã, iar în Uniunea Europeanã la 1,5 la sutã. În zona euro, datoritã eforturilor între-prinse în vederea îndeplinirii criteriilor de la Maastricht, rata inflaþiei a înregistrat un nivelde numai 1,3 la sutã. Aceste performanþe sunt cele mai bune din ultimele patru deceniiºi ele rãsplãtesc politicile antiinflaþioniste promovate consecvent de aproape 20 de ani.

32.2. Þãrile în curs de dezvoltare au înregistrat în 1998 o ratã medie a inflaþiei de 13,3 lasutã, comparativ cu 11,1 la sutã în anul precedent. Rate mai scãzute ale inflaþiei au ca-racterizat economiile þãrilor din America Latinã (9,4 la sutã) ºi Africa (10,8 la sutã), întimp ce în þãrile în curs de dezvoltare din Asia rata inflaþiei a depãºit atât media pe an-samblul þãrilor în curs de dezvoltare, cât ºi pe cea a anului anterior.

33. ªomajul s-a menþinut la cote înalte în þãrile dezvoltate, situându-se în medie la circa 7la sutã. Evoluþia favorabilã a economiei SUA a condus la reducerea ratei ºomajului la 4,5la sutã în 1998, în timp ce în Japonia rata ºomajului a crescut la 4,1 la sutã (de la 3,4 lasutã). În Uniunea Europeanã, datoritã impozitelor ridicate, ajutoarelor de ºomaj foartegeneroase ºi rigiditãþii pieþei forþei de muncã, rata ºomajului depãºeºte cu mult nivelurileînregistrate în alte þãri industrializate, situându-se în 1998 la 11,7 la sutã. Se apreciazã cãºomajul structural afecteazã 2/3 din numãrul persoanelor fãrã loc de muncã din þãrileUniunii Europene, aceastã problemã stând în centrul atenþiei guvernelor, în cea maimare parte social-democrate, din þãrile respective, fapt care ar putea influenþa politicileviitoare în domeniul monetar ºi fiscal. Spania ºi Irlanda au înregistrat în ultimii ani evoluþiieconomice deosebit de dinamice, bazate pe creºterea productivitãþii muncii, cu preþulunor rate ridicate ale ºomajului. Politicile urmate cu consecvenþã în direcþia corectã, peparcursul mai multor ani, au permis în 1998 reducerea ºomajului ºi în aceste þãri.

34. Ca ºi în anul precedent, politica monetarã a avut ca obiectiv prioritar, în majoritateaþãrilor lumii, menþinerea sub control a inflaþiei. În contextul încetinirii creºterii economicepe plan mondial, în unele þãri politica monetarã a avut de asemenea în vedere, într-oanumitã mãsurã, sprijinirea cererii interne. Politica monetarã în Uniunea Europeanã aprezentat o uºoarã relaxare, în contextul unei politici fiscale dure. Ratele dobânzii auprezentat pe parcursul anului o stabilitate ridicatã.

35. Pentru depãºirea efectelor crizei declanºate în vara anului 1997, þãrile asiatice audepus eforturi serioase în vederea întãririi sectorului financiar-bancar. În Japonia autori-tãþile au adoptat o politicã monetarã prudentã ºi au întreprins unele iniþiative în vedereasoluþionãrii problemei sectorului financiar, dar concretizarea acestora a întârziat. Un planambiþios de transformare a sectorului bancar a fost definitivat de abia în luna octombrie1998, prevãzând un cadru de lichidare a creanþelor îndoielnice, crearea unei comisiispeciale cu competenþe sporite de control ºi asistarea societãþilor financiare în dificul-tate, fie printr-un sistem de ''bãnci-ºtafetã'' (instituþii publice provizorii care pot prelua


25

activitãþi ale instituþiilor devenite insolvabile), fie sub tutela temporarã a statului. Autoritã-þile au alocat sume considerabile pentru susþinerea financiarã a acestor mãsuri ºi salva-rea bãncilor cu probleme, dar încã solvabile, precum ºi pentru sistemul de garantare adepozitelor. Însãnãtoºirea sectorului bancar a fost consideratã ca fiind esenþialã pentru orelansare durabilã a economiei japoneze.

36. Crizele financiare din ultimii doi ani s-au declanºat în þãrile care practicau un regim maipuþin flexibil al cursurilor valutare. Anul 1998 a marcat într-o serie de þãri o evoluþie cãtrecursuri mai flexibile, în condiþiile gradului sporit de risc valutar. Totuºi, mobilitateacrescândã a capitalurilor pe piaþa internaþionalã impune în continuare necesitatea unorsisteme financiare solide ºi a unei discipline valutare stricte. Þãrile zonei euro au pregãtittrecerea la cea de a treia etapã a Uniunii Economice ºi Monetare ºi introducerea monedeiunice, fluctuaþiile cursurilor valutare având loc în limite mai restrânse decât în anii anteriori.

37. Sfârºitul ''rãzboiului rece'' a determinat în ultimii ani o tendinþã de reducere a cheltu-ielilor militare ºi, în consecinþã, a deficitelor bugetare. Politicile fiscale au vizat ºi în anul1998 în þãrile dezvoltate menþinerea sub control a presiunilor inflaþioniste, iar în þãrile zo-nei euro ºi îndeplinirea criteriilor de convergenþã, având un caracter în general restrictiv.Ponderea deficitului bugetar în PIB a prezentat o tendinþã de scãdere, situându-se peansamblul principalelor þãri dezvoltate la 0,9 la sutã. SUA ºi Canada au înregistrat în1998 excedente bugetare, în Regatul Unit, Germania ºi Franþa deficitele bugetare ºi-auredus ponderea în PIB, în timp ce în Japonia, confruntatã cu recesiune ºi ºomaj, ponde-rea deficitului bugetar în PIB a crescut.

38. Fluxurile internaþionale de capital au marcat în 1998 o reorientare importantã, dinspreþãrile în curs de dezvoltare ºi în tranziþie cãtre þãrile industrializate. Acest fenomen a de-terminat creºterea volatilitãþii pieþelor financiare ºi, în prima parte a anului, creºtereacursurilor acþiunilor pe pieþele þãrilor occidentale, scãderea dobânzilor pe termen lung ºisprijinirea activitãþii economice în aceste þãri. Pe ansamblul anului 1998, creºtereacursului acþiunilor a fost de 18,4 la sutã în SUA ºi 16 la sutã în Uniunea Europeanã.

B. Þãri în tranziþie din Europa

39. În majoritatea þãrilor din Europa Centralã ºi de Est creºterea economicã a continuatîn 1998. Principalul factor care a stimulat creºterea economicã în aceste þãri a fost cere-rea internã, îndeosebi pentru investiþii. Componenta externã a cererii a jucat un rol maipuþin important, în contextul scãderii ritmului comerþului internaþional comparativ cu anulprecedent. Datoritã mãsurilor de restructurare a economiilor, ºomajul a prezentat o ten-dinþã generalã de creºtere. Inflaþia a continuat tendinþa descendentã remarcatã în anulanterior. Deficitul contului curent s-a agravat în majoritatea þãrilor în tranziþie. Politicilemonetare ºi fiscale au vizat în continuare prevenirea recrudescenþei inflaþiei.


26

40. PIB a crescut în 1998 cu circa 3,2 la sutã pe ansamblu þãrilor în tranziþie din EuropaCentralã ºi de Est, dar a scãzut cu 1,5 la sutã în þãrile membre ale CSI. Reduceri ale PIBs-au înregistrat în România (cu 7,3 la sutã) ºi Republica Cehã (cu circa 2,7 la sutã),precum ºi în Republica Moldova (6 la sutã), Federaþia Rusã (4,6 la sutã) ºi Ucraina (1,5la sutã).

41. Comerþul exterior al þãrilor în tranziþie a marcat o încetinire evidentã faþã de anul pre-cedent: volumul exporturilor a crescut cu 4,1 la sutã, comparativ cu 6,2 la sutã în 1997,mai rapid totuºi decât în celelalte grupe de þãri, iar cel al importurilor a crescut cu numai1,2 la sutã, faþã de 9,3 la sutã în anul anterior. Valoarea exportului a crescut în majorita-tea þãrilor în tranziþie, cu excepþia Federaþiei Ruse, Bulgariei ºi României. Balanþa contuluicurent a fost în continuare deficitarã în þãrile în tranziþie din Europa Centralã ºi de Est, cuexcepþia Federaþiei Ruse, al cãrei excedent a continuat însã sã scadã. Þãri ca Bulgaria ºiSlovenia, care cu un an în urmã înregistrau uºoare excedente ale contului curent, s-ausituat în 1998 între þãrile cu balanþe deficitare.

42. Politicile monetare ºi fiscale antiinflaþioniste au determinat o tendinþã de calmare ainflaþiei în majoritatea þãrilor în tranziþie. În unele dintre acestea, rata inflaþiei s-a situat în1998 la niveluri exprimate cu o singurã cifrã. Preþurile producãtorilor industriali au marcato încetinire ºi mai evidentã.

43. În condiþiile restructurãrii economice, ºomajul s-a agravat în majoritatea þãrilor întranziþie din Europa Centralã ºi de Est, cu excepþia Bulgariei, Ungariei ºi Sloveniei. Rataºomajului este mai ridicatã în þãri cum sunt Croaþia ºi Slovacia ºi se situeazã sub nivelulde 10 la sutã numai în Republica Cehã ºi Ungaria.

44. Ca ºi în anul precedent, politica monetarã a avut ca obiectiv prioritar, în majoritateaþãrilor în tranziþie, menþinerea sub control a inflaþiei. Creºterea masei monetare s-a situatîn unele þãri (Republica Cehã, Slovacia, Federaþia Rusã) la niveluri inferioare ritmului decreºtere a preþurilor de consum, asistând practic la reducerea masei monetare în ter-meni reali ºi demonetizarea economiilor. Politica valutarã a vizat în principal, de aseme-nea, obiective antiinflaþioniste. Monedele majoritãþii þãrilor în tranziþie au marcat o apreci-ere în termeni reali, singura excepþie notabilã reprezentând-o Federaþia Rusã. Colapsulrublei în luna august a avut un puternic impact asupra monedelor þãrilor membre CSI, in-clusiv asupra leului moldovenesc, dar ºi ale altor þãri în curs de dezvoltare ºi în tranziþie,sporind puternic percepþia riscului pe care îl prezintã aceste þãri. În unele þãri în tranziþiedin Europa deprecierea monedelor naþionale s-a accelerat în a doua parte a anului, cade exemplu în Slovacia, unde creºterea economicã din ultimii ani a fost însoþitã de undeficit al contului curent care a devenit nesustenabil, iar politica monetarã nu a fost co-relatã cu cea fiscalã. Totuºi, la sfârºitul anului 1998 monedele celor mai multe þãri întranziþie din Europa Centralã ºi de Est se apreciaserã, chiar în termeni nominali, compa-rativ cu sfârºitul anului precedent.


27

45. Politicile bugetare au avut de asemenea un caracter antiinflaþionist, deficitele buge-tare reducându-se în majoritatea þãrilor în tranziþie, cu excepþia Ungariei, Poloniei ºi Re-publicii Cehe. Bulgaria ºi Estonia au încheiat anul cu excedente bugetare, iar Letonia aavut un buget echilibrat. Chiar ºi în Federaþia Rusã, cu toate problemele cu care a fostconfruntatã în vara anului 1998, ponderea deficitului bugetar în PIB s-a redus.

46. Criza declanºatã în Rusia în vara anului 1998 oferã celorlalte þãri în tranziþie o seriede învãþãminte. Astfel, deficitul bugetar, deºi în aparenþã nu foarte ridicat ca pondere înPIB (5 la sutã, comparativ cu 7,3 la sutã în anul precedent), a fost finanþat în cea maimare parte prin influxuri de capital strãin sub forma investiþiilor de portofoliu. Acesteasunt deosebit de volatile ºi au fost atrase la costuri foarte ridicate. Efectul imediat a fostde mascare a dezechilibrelor, care erau adâncite datoritã costului mare al resurselor.Dupã mai puþin de un an a devenit evidentã nesustenabilitatea acestei conduite, iar fugaprecipitatã a capitalului strãin a adâncit criza financiarã.

Cap II. Economia mondialã în anul 1998

Tabel nr.1. INDICATORI MACROECONOMICI AI UNOR ÞÃRI CU ECONOMIE ÎN TRANZIÞIE, 1990 - 1998

Bulgaria Cehia Croaþia Polonia România Federaþia Slovacia Slovenia UngariaRusã

Populaþia (mil.loc.) 1998 8,4 10,3 4,6 38,7 22,5 147,5 5,4 2,0 10,2 1990 –9,1 –1,2 –6,9 –11,6 –5,6 –2,0 –2,5 –4,7 –3,5 1991 –11,7 –14,2 –20,0 –7,6 –12,9 –13,0 –14,5 –8,1 –11,9

PIB real 1992 –7,3 –6,4 –11,0 2,6 –8,8 –14,5 –7,0 –5,4 –3,0 (variaþie 1993 –1,5 0,6 –8,0 3,8 1,5 –8,7 –3,7 2,8 –0,6

faþã de anul 1994 1,8 2,7 5,9 5,2 3,9 –12,6 4,9 5,3 2,9 anterior) 1995 2,9 6,4 6,8 7,0 7,1 –4,1 6,8 4,1 1,5

% 1996 –10,1 3,9 6,0 6,1 3,9 –3,4 6,6 3,5 1,3 1997 –6,9 1,0 6,5 6,9 –6,9 0,9 6,5 4,6 4,6 1998 1) 3,5 –2,7 2,7 4,8 –7,3 –4,6 4,4 3,9 5,0 1990 –12,6 –3,6 –11,0 –24,2 –23,7 –0,1 –4,0 –10,5 –9,2

Producþie 1991 –23,3 –21,6 –29,0 –11,9 –22,8 –8,0 –17,8 –12,4 –18,3 industrialã 1992 –22,2 –7,9 –15,0 3,9 –21,9 –18,2 –13,9 –13,1 –9,8 (variaþie 1993 –10,0 –5,3 –6,0 6,3 1,3 –14,2 –13,5 –2,8 4,0

faþã de anul 1994 8,5 2,1 –2,6 12,1 3,3 –20,9 6,4 6,4 9,6 anterior) 1995 4,6 8,7 0,3 9,7 9,4 –2,9 8,3 2,0 4,6

% 1996 –3,3 2,0 3,1 9,0 6,3 –4,0 2,5 1,0 3,4 1997 –7,0 4,5 6,8 10,8 –7,2 2,0 2,7 1,0 11,1 1998 –9,4 1,6 3,7 4,7 –17,0 –5,2 4,6 3,7 12,6 1990 –6,2 –3,1 ... –11,0 1,2 –2,1 –3,3 –4,9 –9,1

Numãr 1991 –18,8 –18,5 ... –8,3 –5,3 –2,6 –7,8 –10,5 –11,0 personal în 1992 –15,1 –12,0 ... –8,6 –10,9 –4,0 –15,8 –10,1 –16,4

industrie 1993 –11,8 –6,2 –4,4 –4,6 –7,0 –3,3 –8,3 –8,5 –14,6 (variaþie 1994 –8,8 –5,3 –4,2 –3,4 –5,3 –10,6 –1,8 –4,8 –7,4

faþã de anul 1995 –6,9 0,6 –3,3 1,0 –8,4 –7,5 4,1 –4,3 –5,4 anterior) 1996 –10,9 –0,8 –1,4 –1,3 –1,1 –5,2 0,0 –7,5 –7,0

% 1997 –20,1 –4,3 –1,7 1,4 –5,5 –8,6 –2,0 –1,3 –0,7 1998 –28,2 –3,3 –3,4 1,9 –3,1 –3,9 -4,1 –1,7 1,6 1990 1,5 0,8 9,3 6,3 ... 0,0 1,6 4,7 1,9 1991 11,1 4,1 14,9 11,8 3,0 0,1 11,8 10,1 7,5

Rata 1992 15,3 2,6 15,2 13,6 8,2 4,8 10,4 13,4 12,7 ºomajului 1993 16,4 3,5 16,9 16,4 10,4 5,7 14,4 15,4 12,6

% 1994 12,8 3,2 17,3 16,0 10,9 7,5 14,8 14,2 10,9 1995 11,1 2,9 17,6 14,9 9,5 8,8 13,1 14,5 10,9 1996 12,5 3,5 15,9 13,2 6,6 9,9 12,8 14,4 10,7 1997 13,7 5,2 17,6 10,3 8,9 11,2 12,5 14,8 10,4 1998 12,2 7,5 18,6 10,4 10,3 12,4 15,6 14,6 9,1 1990 23,8 9,7 609,5 585,8 5,1 5,6 10,4 550,0 28,9

Rata inflaþiei 1991 338,6 56,7 123,0 70,3 170,2 160,4 61,2 117,7 35,0 mãsuratã 1992 91,3 11,1 665,5 43,0 210,4 1 534,7 10,0 207,3 23,0

prin preþurile 1993 69,4 20,8 1 517,5 35,3 256,1 874,5 23,2 32,9 22,5 de consum 1994 96,0 10,0 97,6 32,2 136,7 307,3 13,4 21,0 18,8

(medie 1995 62,1 9,1 2,0 27,8 32,3 197,5 9,9 13,5 28,2 anualã) 1996 123,0 8,8 3,5 19,9 38,8 47,8 5,8 9,9 23,6

% 1997 1 082,9 8,5 3,6 14,9 154,8 14,8 6,1 8,4 18,3 1998 21,3 10,7 5,7 11,8 59,1 27,6 6,7 8,0 14,3 1990 14,7 4,4 455,3 622,4 26,9 ... 4,4 390,0 22,0

Preþurile 1991 296,4 70,4 146,3 48,1 220,1 138,0 68,9 124,1 32,6 producþiei 1992 55,9 9,9 825,5 28,5 184,8 1 949,0 5,3 215,7 11,5 industriale 1993 26,9 13,1 1 512,4 31,9 165,0 941,9 17,2 21,6 10,8 (variaþie 1994 75,0 5,3 77,6 25,3 140,5 337,4 10,0 17,7 11,3

faþã de anul 1995 48,8 7,6 0,7 25,4 35,1 236,9 9,0 12,8 28,9 anterior) 1996 129,6 4,8 1,4 12,4 49,9 50,8 4,1 6,8 21,8

% 1997 888,2 4,9 2,3 12,2 152,7 15,0 4,5 6,1 20,4 1998 20,8 4,9 –1,2 7,3 33,2 7,1 3,2 6,0 11,3 1990 2 615,0 9 052,0 4 020,0 10 863,0 5 775,0 ... 2 602,0 4 118,0 6 346,0 1991 3 737,0 7 921,0 3 292,0 12 760,0 4 266,0 50 900,0 3 283,0 3 874,0 9 258,0 1992 3 957,0 8 448,4 3 127,0 13 997,0 4 364,0 42 400,0 3 709,0 6 683,0 10 028,0

Export 1993 3 726,0 13 206,0 3 904,0 13 585,0 4 892,0 44 300,0 5 453,0 6 083,0 8 094,0 mil.USD 1994 3 935,0 14 255,0 4 260,0 16 950,0 6 151,0 67 500,0 6 691,0 6 830,3 7 613,0

1995 5 345,0 21 647,0 4 633,0 22 878,0 7 910,0 81 100,0 8 578,0 8 350,2 12 810,0 1996 4 890,0 21 907,0 4 545,7 24 420,0 8 085,0 88 600,0 8 830,0 8 370,0 14 183,0 1997 4 939,7 22 778,0 4 205,9 27 229,0 8 431,0 88 400,0 8 792,7 8 407,2 19 637,0 1998 4 293,0 26 358,0 4 604,5 30 122,0 8 300,0 73 900,0 10 666,8 9 095,7 20 749,0 1990 3 372,0 9 815,0 5 188,0 8 649,0 9 202,0 ... 3 884,7 4 727,0 5 998,0 1991 3 769,0 7 080,0 3 828,0 12 709,0 5 372,0 44 500,0 3 607,0 4 131,0 9 069,0 1992 4 169,0 10 350,0 3 430,0 13 485,0 5 784,0 37 000,0 3 833,0 5 892,0 10 076,0

Import a) 1993 4 612,0 12 860,0 4 864,2 15 878,0 6 020,0 32 800,0 6 341,0 6 237,1 11 340,0 mil.USD 1994 3 952,0 14 971,0 5 582,9 17 786,0 6 562,0 50 500,0 6 611,0 7 167,8 11 248,0

1995 5 224,0 25 252,0 7 870,2 24 705,0 9 487,0 60 800,0 8 769,0 9 304,5 15 252,0 1996 4 702,6 27 716,0 8 197,0 32 574,0 10 555,0 68 800,0 11 122,0 9 251,7 16 828,0 1997 4 559,3 27 167,0 9 430,3 38 549,0 10 411,0 73 600,0 10 264,4 9 178,7 21 371,0 1998 4 608,6 28 822,0 8 773,4 43 842,0 10 911,0 59 500,0 12 959,3 9 870,3 22 870,0

28

PIB

Prod

ucþia

in

dust

rialã

Forþa

de

mun

cãPr

eþur

iC

omer

þ ext

erio

r

Cap II. Economia mondialã în anul 1998

Bulgaria Cehia Croaþia Polonia România Federaþia Slovacia Slovenia UngariaRusã

1990 ... 0,5 ... 160,1 22,0 ... 0,5 ... 29,2 M2 1991 121,3 26,7 ... 47,4 101,2 ... 26,8 ... 29,4

(variaþie 1992 51,9 20,7 ... 57,5 79,6 568,1 4,7 128,9* 27,3 faþã de anul 1993 39,6 19,8 ... 36,0 141,0 409,4 19,1 63,2* 17,2

anterior) 1994 77,9 19,9 73,8** 38,2 138,1 200,0 19,1 43,3* 13,4 % 1995 39,6 19,8 40,4** 34,9 71,6 125,8 21,2 28,1* 18,4

1996 117,8 9,2 49,1** 29,3 66,0 30,6 16,5 20,6* 21,2 1997 359,3* 10,1 37,6** 29,1 104,9 29,8 8,9 24,3* 23,2 1998 9,6* 5,2 12,3** 25,1 48,9 21,0 2,7 19,7* 15,7*1990 –8,5 –0,2 ... 3,1 0,3 ... –0,2 –0,3 0,4 1991 –3,8 –2,1 ... –3,8 –1,9 –13,9 –3,8 2,6 –4,9

Ponderea 1992 –5,8 –0,2 ... –6,0 –4,4 –5,5 –2,8 0,3 –6,7 soldului 1993 –11,0 0,1 0,2 –2,8 –2,6 –9,9 –6,2 0,3 –5,6

bugetului de 1994 –6,5 0,9 0,6 –2,7 –4,2 –11,4 –5,2 –0,2 –7,4 stat în PIB 1995 –6,6 0,5 –0,8 –2,6 –4,1 –5,5 –1,6 0,0 –2,4

% 1996 –10,9 –0,1 –0,1 –2,5 –4,9 –8,1 –4,4 0,3 –1,9 1997 –3,7 –1,0 –0,9 –1,3 –3,6 –7,3 –5,7 –1,1 –4,0 1998 1,3 –1,6 0,9 –2,5 –3,1 –5,0 –2,7 –0,6 –5,4 1990 –757,0 –763,0 –1 168,0 2 214,0 –3 427,0 ... –1 282,7 –609,0 348,0 1991 –32,0 841,0 –536,0 51,0 –1 106,0 6 400,0 –324,0 –257,0 189,0

Sold balanþã 1992 –212,0 –1 901,6 –303,0 512,0 –1 420,0 5 400,0 –124,0 791,0 –48,0 comercialã 1993 –886,0 346,0 –960,2 –2 293,0 –1 128,0 11 500,0 –888,0 –154,1 –3 246,0 mil. USD 1994 –17,0 –716,0 –1 322,9 – 836,0 –411,0 17 000,0 80,0 –337,5 –3 635,0

1995 121,0 –3 605,0 –3 237,2 –1 827,0 –1 577,0 20 300,0 –191,0 –954,3 –2 442,0 1996 187,4 –5 809,0 –3 651,3 –8 154,0 –2 470,0 26 900,0 –2 292,0 –881,7 –2 645,0 1997 380,4 –4 389,0 –5 224,4 –11 320,0 –1 980,0 14 800,0 –1 471,7 –771,5 –1 734,0 1998 –315,6 –2 464,0 –4 168,9 –13 720,0 –2 611,0 14 400,0 –2 292,5 –774,6 –2 121,0 1990 –860,0 –338,0 1 053,0 716,0 –3 337,0 –2 500,0 –767,0 518,0 127,0 1991 –77,0 1 143,0 –589,0 –1 359,0 –1 012,0 1 500,0 –786,0 129,0 267,0

Sold cont 1992 –361,0 –305,1 823,0 –269,0 –1 564,0 –1 700,0 68,0 926,0 324,0 curent 1993 –1 098,0 –53,5 599,8 –2 329,0 –1 174,0 2 000,0 –697,6 192,0 –3 455,0

mil.USD 1994 –24,8 –786,8 785,9 –944,0 –428,0 9 300,0 665,0 600,1 –3 911,0 1995 –25,6 –1 362,3 –1 283,2 –2 299,0 –1 774,0 7 900,0 391,0 –22,8 –2 480,0 1996 81,8 –4 292,2 –857,8 –8 505,0 –2 571,0 12 100,0 –1 941,0 39,0 –1 678,0 1997 426,7 –3 211,0 –2 434,0 –4 312,0 –2 137,0 3 600,0 –1 347,0 36,7 –981,0 1998 –251,1 –1 044,0 –1 553,8 –6 810,0 –3 010,0 2 400,0 –2 059,2 –3,8 –2 298,0 1990 ... ... ... 89,0 - 18,0 ... ... ... 311,0 1991 55,9 ... ... 298,0 37,0 ... ... ... 1 459,0

Investiþii 1992 41,5 982,9 –1,0 665,0 73,0 ... ... 112,9 1 471,0 strãine 1993 55,4 563,3 77,8 1 697,0 87,0 ... 138,0 111,3 2 328,0

directe nete 1994 105,4 748,9 106,3 1 846,0 341,0 537,0 189,0 131,0 1 097,0 mil.USD 1995 98,4 2 525,6 95,7 3 617,0 417,0 1 659,0 172,0 170,5 4 410,0

1996 134,4 1 387,9 513,1 4 445,0 263,0 1 708,0 233,0 177,7 1 987,0 1997 506,5 1 275,2 231,2 3 041,0 1 224,0 3 640,0 69,9 295,3 1 653,0 1998 401,4 2 485,0 763,1 6 164,0 2 040,0 ... 373,5 154,4 1 453,0 1990 10 890,0 4 400,0 ... 48 900,0 230,0 61 100,0 2 004,0 1 900,0 21 270,0 1991 12 301,1 ... 2 978,0 48 300,0 1 143,0 67 000,0 2 700,0 2 470,0 22 658,0

Datoria 1992 13 857,7 7 100,0 2 736,0 48 200,0 2 479,0 78 200,0 2 800,0 1 741,0 21 438,0 externã 1993 13 889,4 8 500,0 2 431,3 48 700,0 3 357,0 83 700,0 3 600,0 1 873,0 24 560,0 brutã 1994 11 411,4 10 700,0 2 771,0 42 174,0 4 596,8 93 600,0 4 300,0 2 258,0 28 521,0

mil.USD 1995 10 229,2 16 500,0 3 111,3 43 886,0 5 482,1 103 800,0 5 800,0 2 970,0 31 655,0 1996 9 595,6 20 800,0 4 397,2 40 661,0 7 208,9 108 000,0 7 800,0 4 010,0 27 646,0 1997 9 756,5 21 400,0 6 123,1 38 495,7 8 584,3 132 700,0 9 900,0 4 176,0 23 747,0 1998 10 071,7 24 046,0 7 895,3 42 761,0 9 081,3 1)140 800,0 11 800,0 4 959,0 26 747,0 1990 0,8 18,0 … 9 500,0 22,4 1,7 18,0 11,3 63,2

Curs de 1991 16,7 29,5 … 10 576,0 76,4 67,1 29,5 27,6 74,7 schimb 1992 23,3 28,3 0,3 13 626,0 308,0 222,1 28,3 81,3 78,9 (medie 1993 27,6 29,2 3,6 18 115,0 760,0 933,2 30,8 113,2 92,0 anualã) 1994 54,2 28,8 6,0 22 723,0 1 655,1 2 204,7 32,0 128,8 105,1 monedã 1995 67,1 26,6 5,2 2) 2,42 2 033,3 4 561,7 29,7 118,5 125,7

naþionalã/ 1996 177,9 27,1 5,4 2,70 3 082,6 5 124,3 30,7 135,4 152,6 USD 1997 1 681,9 31,7 6,2 3,28 7 176,9 5 785,0 33,6 159,7 186,8

1998 1 760,4 32,3 6,4 3,48 8 875,5 3) 9,7 35,2 166,1 214,5 1990 7,0 28,0 ... 9 500,0 34,7 1,7 28,0 10,7 61,4

Curs de 1991 21,8 27,8 ... 10 957,0 189,0 169,0 27,8 56,7 75,6 schimb 1992 24,5 28,9 0,8 15 767,0 460,0 415,0 28,9 98,7 83,9 (sfârºitul 1993 32,7 29,9 6,6 21 344,0 1 276,0 1 247,0 33,2 131,8 100,7

perioadei) 1994 66,0 28,0 5,6 24 732,0 1 767,0 3 550,0 31,3 126,5 110,7 monedã 1995 70,7 26,6 5,3 2) 2,47 2 578,0 4 640,0 29,6 125,9 139,5

naþionalã/ 1996 487,4 27,3 5,5 2,88 4 035,0 5 483,0 31,9 141,5 164,9 USD 1997 1 776,5 34,6 6,3 3,52 8 023,0 5 960,0 34,8 169,2 203,5

1998 1 675,1 30,1 6,2 3,50 10 951,0 3) 20,7 36,9 161,2 219,0 Moneda naþionalã BGL CZK HRK PLN ROL RUR SKK SIT HUFa) pentru Federaþia Rusã ºi Croaþia datele sunt în preþuri CIF; *) M3; **) M4; 1) date preliminare; 2) în 1995 s-a introdus zlotul nou,egal cu 10000 zloþi vechi; 3) Din 1998 s-a introdus rubla nouã, egalã cu 1000 ruble vechi

· 2010. 1. 5. · issn 1453 – 3936 notã raportul anual pentru anul 1998 a fost analizat ºi...

Documents