preţul unui număr 3 Lei.

Anul XVII. B l a j , la 20 Octomvrie 1935 Nr. 42

A B O N A M E N T U L : (Ja sn . . . . . . 1 5 0 Le! Fs jumătate . . . . 75 Lei Ia străinătate . . . 300 Lei

Iese odată la săptămână Adresa: «UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mîcă

Director A L E X A N D R U LUPEANU-MELIW

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc Ia Administraţie şl «o plătesc: an şir mărunt odată 5 Lei

a dona $1 a treia oră 4 Lei.

Sguduitorul sfârşit al unui cioban, răpus de diavoleasca lăcomie

R ă u t a t e a omenească es te mul tă şi mare. A p r o a p e nu-ţi vine sa creai ce-i în s ta re să facă o făptură eu suflet, când s p u r c a t a lăcomie îi încalecă sim­ţirile. Animalele r ăp i toa re se sfăşie unele pe s i te le împinse de foame, dar oamenii adeseori le în t rec în cruzime. Omul c a r e uoide pe semenul său o face împins nu de foame, ci, de celea mai multeori, din râvna de avere . Gine adună şi are , e s te spine în ochii răilor şi, nu arare ori, cel cruţător , cel harnic, cel bun, cade jertfă tâ lharului leneş, rău­tăcios, îndobitoci t de lăcomie .

In pr iv inţa aceas ta aflăm o ştire zgudui toare , care umple inima de amă­răciune. Te întrebi: se mai po t întâmpla astăzi, în al 20-lea veac de lumină şi c reş t ină ta te , asemenea grozăvii ?

F a p t u l s'a în tâmpla t în ziua de 9 Octomvrie, la Oalbor, în judeţul Făgă ­raş. U n om sătul de lume, umblat prin s t ră inătă ţ i , unde cu t r u d ă mul tă şi cu sudori a m a r e a a d u n a t o fărâmă de «tare, s 'a în tors în satul Iui de naştere, a c u m p ă r a t o mică t u r m ă de oi şi le-a închiriat o halcă de păşune . A găsit şi pentru sine o glugă, un bubou miţos, o căciulă roti lată ş'un cârlig, cum e datina la oi. S'a rup t cu to tu l de oa­meni, de s a t , de hărmăla ia lumii, şi s'a lipit de ciobănie.

îşi a d u n a dimineaţa oişoarele blânde fi le ducea pes te colnice, s ă ie găsească păşune bună . Nu avea nici o făptură omenească în jurul său. Bl era baciu, alergător şi s t rungar iu . Poves t ea cu mieluşeii, cu câinii credincioşi , cu pase ­rile ceriului .

Bl fusese înainte că lugă r pe la Ie­rusalim si a schimbat chilia s t râmtă dela Sf. Mormânt, cu m a r e a mănăst i re a firii. A r ămas to t că lugăr . Olopot de chemare la rugăciune îi e rau tunetele ceriului, cădelni ţă prăpăsti i le adânoi, acoperite de neguri. Făclii avea stelele nenumăra te şi a l ta r de îngenunchiere pragul munţilor, cu creştetele albite de omăt.

D u c e a o via ţă aprop ia tă de tăriile albastre si, când se găs ia pe culmile °elea îna l te , ochii lui cău t au cu evlavie "oara cea sfântă, v isa tă de Iacob, pa­triarhul. Via ţă cum numai în cărţile C e l ea sfite ale bibliei se mai pomeneşte.

Oamenilor din lume nu putea şi nu avea suflet să le facă nici un rău. îşi vedea de oiţe, de s t ână , de ţarcul miei­lor. Dacă cobora v reoda tă între oa­meni, o făcea numai ca să cumpere câţ iva bolovani de sare , o desagă de făină şi vre-o pereche două de opinci, încolo lumea ou ale ei şi shimnicul vieţii ciobăneşti între culmi şi pe t an ­curi singuratice de s tânci . El nu mai era al lumii şi lumea nu era a Iui.

Insă chiar aceas tă fugă de lume 1-a făcut pe ciobanul dela Oalbor spine în ochii lăcomiei şi ai răutăţ i i omeneşt i . Seara , când coborea ou t u r m a la hodină, când va t r a de j ă r a t ec dela s t ână _ în-călzia un biet oeun de mămăligă şi lu­mina hăţişuri de codru, r ău ta tea ome­nească pândia pe a lă tu r i , de sub cetini negre de brad. Cei cari îl cunoşteau se gândeau cu jind la oile grase, la brânza gus toasă din burdufuri. Şi, mai alea, la banii pe cari îi numărau în gând în chi­mirul ciobanului umbla t prin lume. Se vorbea jos, în comună, că schimnicul dela s tână ar avea dolari mulţi, s t rânşi prin celea ţăr i s t ră ine într 'o în t reagă v ia ţ ă de om.

Asemenea veşt i scurmau inimile păcă toase , prindeau graiu şi le dueea vân tu l pe t oa t e cărări le. Şarpele lă­comiei trezite creştea şi se îngroşa, zi de ai. Veninul îngrămădit nu mai avea loc.

Si păgână ta t ea s'a săvârşit. în t r 'o dimineaţă do toamnă, când

neguri le s'au topi t spre culmi şi soarele b lând a privit spre s t â n a din pripor, c iobanul sehimnic dela Oalbor nu şi-a mai scoa turmuli ţa la păşune . Oile flămânde se îmbulzeau zadarnic în porţile de o s t r e ţ e . Alături, lângă vat ra stinsă, s tă­pânul zăcea întins, cu capul crepats de topor şi cu sângele bă l tu i t peste glugă. Câinele credincios urla a pustiu în că­rare , spre sat.

Poves tea se încheie aici. Poveste duioasă şi sfâşietoare cum

numai în „Mioriţa" cea de veşnio pre ţ a neamului nost ru se mai poate întâlni . In copilărie, când ce team la şcoală jal­nica întâmplare a ciobănaşului moldo­vean, uois de soţii lui, nu ne venea să credem aşa ceva. Şi o socoteam plăs­muire a vremilor de mult călătorite.

în tâmplarea , iată, s'a repeta t acum

în zilele noast re , şi aruncă o înspăi­mântă toare umbră asupra sufletului o-meaeso. J

Noi am prins întâmplarea şi am fereoat-o aici, Ia gaze tă , în slove, c a să se cunoască pretut indeni şi să ne dăm seama cât de lunecoase mai sun t şi astăzi cărările omeneşti . Oum se plimbă păgână t a t ea printre oameni şi câ t de respingătoare sunt roadele ei, oa cea dela Caîbor. Un motiv mai mul t să ne lipim de mântu i toare le porunci evangheliei şl să facem tabără mare în jurul altarelor creşt ineşt i , cari singure pot Isgoni din lume crimele şi r ău t ă ţ i l e lăcomiei. ^

Când toa te sufletele vor simţi c re ­ştineşte, soarele nu va mai lumina sfârşituri sgudui toare ca cel al bietului cioban din munţii Făgăraşulu i .

A. M e l i n

M. Sa Regele a împlinit 42 de ani Miercuri, în 16 I. c , M. Sa Regele Car ol

al Il-iea a împlinit 42 de ani. In ziua amintită şcoaleie n'au ţinut cursuri, sărbătorind în mod public ziua de naştere a Suveranului.

Liceul de băieţi din Blaj a organizat în sala de gimnastică o serbare Ia care a luat parte şi Şcoala comercială superioară de băieţi, cu coruri, declamări şl o cuvântare, despre în­semnătatea zilei, rostită de d. prof. I. Covrig.

La şcoaleie normale de băieţi a fost a-celaşi program. A vorbit d. prof. V. Stoica.

La şcolile de fete, după tedeum-ul din capela Institutului, a vorbit elevelor dş. prof. V. Urzica. Au fost şi declamări şi coruri.

La ora 11 s'a slujit în catedrală un tedeum Ia care au asistat toate autorităţile locale, bi­sericeşti, civile şl militare.

Maica Domnului ocrotitoare a mari­narilor români

Şdii marinsi român», împreună cu P. S. "Episcop Ghsrontic al Tomisuîui, au holfirît ca să ia ds ocrotitoare a mariuarilor româai ps Preacurata Fecioară Măria. O icoaaă frumoasf, dssprs care ss spuns c£ ar fi făcătoare ds minuni, a fost purtaţi, in ziua de 7 Oct,, îa pelerinaj la mare. Icoana a fost adusă dela schitul Durau (Neamţ) si a fost păstrată în ca­tedrala Episcopiei din Constanţa.

La 1 Ost. a luat parte la proesiuno lume multa, marinari militari şi civili, şcolile,pcucarii şi credincioşi mulp', in frunte cu Episcopul. S'au făcut rugăciuni si icoana a fost consa­crată „Sfânta Mărie dela Mart". An da an, in luna Iunie, când c şi ziua apelor, ss va ieşi la mare, în procesiune, cu icoana Maicii Dom­nului c«a adusă dela Neamţ.

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

Tâlcuirea evangheliei duminecii Dumineca XXIII, după Rusalii sau a

VI. după înălţarea Sfintei Cruci (24 Oct.) Luca 8, 27 39.

Evanghelia de astăzi este aproape a-ceeaş care s'a cetit în Dumineca V. după Rusalii, adecă despre îndrăciţii din ţinutul Gherghesenilor, cu deosebirea, că pe când evanghelia din Dumineca V. după Rusalii e scrisă de slântul evanghelist Mateiu, cea din Dumineca VI. după înălţarea sfintei Oruci este scrisă de slântul evanghelist Luca. In cea dintâi e vorba de doi îndră­ciţi din ţinutul Gherghesenilor, în a doua numai despre unul, şi acela din ţinutul Gadarenilor, dară minunea este aceeaş. Mai sunt ele apoi şi alte câteva mici deo­sebiri între povestirea unuia şi a celuia-lalt, dar acestea sunt foarte neînsemnate,

27. In vremea acea mergând Isus în ţinutul Gadarenilor, l-a întâmpinat un bărbat oarecarele din cetate, carele avea draci de multă vreme, şi în haină nil se îmbrăca, şt in casă nu rămânea, ci în mormdnturi.

Ţinutul Gadarenilor este de ceea parte a mării şi se numea Decapoli, a-decă ţinutul celor zece cetăţi. încă şi astăzi se află, cam la mijlocul ţărmurelui răsăritean al Mării Tiberiadei, nişte ruine, iar lângă ele locul se pleacă ţepiş spre mare, întocmai cum ni-I descriu sfinţii e-vanghelişti.

28. Şl văzând pe Isus, strigând a căzut înaintea lui, şt cu glas mare a zis: >Ce ai cu mine huse, Fiul Dumnezeului Celui de sus? Rogu-te nu mă muncii 29. Căci poruncia duhului celui necurat să

iese din omul acela. Pentrucă de multe ori îl apuca şi deşi îl legau cu lanţuri de fier şi cu obezi şi-l păziau, sfârma lanţu­rile, şt îl alunga dracul prin pustie.

Diavolul nu poate suferi fiinţa de faţă a Mântuitorului şi Dumnezeului nostru Isus Hristos, numai decât îl recunoaşte şi 11 numeşte Isus, Fiul iui Dumnezeu Celui de sus. Totdeodată recunoaşte şi aceea, că Isus este poruncitor al duhurilor necurate. Şi acuma urmează o convorbire intere­santă între Domnul nostru Isus Hristos şi între diavolul:

30. 'Şi la întrebat pe el Isus, grăind: »Carele îţi este numele?* Iară el a zis: »Legiune*, căci draci mulţi intrase în-tr'insul. 8L Şi-l rugau pe el să nu le poruncească să meargă in beznă.

Diavolul a spus că pe el îl chiamă legiune, adecă regiment. La Romanii cei vechi 6600 de oameni formau o legiune. In ţara noastră, care se numea pe vremea Romanilor Dacia, Ia Alba lulia se afla legiunea a treisprezecea, numită Gemina. Aşadară nu un diavol, ci câteva mii se aflau în biet omul acela. Pentru aceşti diavoli cea mai mare pedeapsă era să meargă in beznă, adecă în iad.

32. Şi era acolo o turmă mare de porci ce păştea în munţi, şi-l rugau să le poruncească ca să între în aceştia. Şi le-a poruncit. 33. Şi ieşind dracii din om, au Intrat în porci, şt s'a pornit turma pe ţăr­muri în iezer, şi s'a înecat.

Cât de grozav îl munciau dracii pe bietul om, am văzut mai sus, iată insă că acuma, intrând în porci, întreagă turma s'a pornit pe ţărmuri în iezer adecă în lacul sau marea Tiberiadei, şi s'a înnecat. Iezer este cuvânt slavonesc şi înseamnă loc de munte, ochiu de mare.

34. Iară păstorii văzând ceeace se fă­cuse, au fugit, şi mergând, du spus în ce­tate şi prin sate. 35 .Şi au ieşit să vază ce a fost. Şi au venii la Isus, şi du aflat pe omul, dintru carele ieşise dracii, îm­brăcat şi venindu-şi în minte, şezând lângă picioarele lui Isus şi s'au temut. 36 . Şi le-au spus lor ceice văzuse, cum se mân-

tuise îndrăcitul. 37 . $i l-a rugat pe dân

tot popârul ţinutului Gadarenilor să ducă dela dânşii: căci erau cuprinşi d frică mare. Şi el, intrând în corabie • întors. ' a

Foarte frumoasă este descrierea sfâ tului evanghelist, mai cu seamă aici, unT arată recunoştinţa fostului îndrăcit. ' i n s -^ locuitorii din acel ţinut erau foarte top1

caţi, şi au făcut asemenea Iui Petru, cale şi el la rândul său i-a zis Domnuiu' Hristos: >Ieşi dela mine, că păcătos suJ eu, Doamne*. Parecă-1 vedem pe Mân-tuitorul nostru, cum va fi zimbit în sufletul său, auzind rugarea poporului, care nu-şi dădea seama pe cine-L roagă să-i pj. răsească.

38. Iară bărbatul, dintru carele ieşise dracii, îl ruga, ca să fie cu dânsul. 39 Iară Isus l-a slobozit pe el, grăind: >/«.' toarce-te in casa ta, şi spune, câte ţi,a

făcut ţie Dumnezeu*. Şi s'a dus, mărturi­sind prin toată cetatea, câte i-a faut Isus lui*.

In schimb fostul îndrăcit cât n'ar fi dat, ca să poată fi pururea cu Isus, dară Mântuitorul l-a respins, te miri din care pricină, i-a dat însă voie, să spună la toata lumea ceeace i-a fâeut dânsul. Iară fostul îndrăcit aşa a şi făcut.

* Dracii 11 recunosc pe Isus de Fiu al lui

Dumnezeu Celui de sus, oamenii însă nu. Asta-i ceeace ne izbeşte în sfânta evanghelie de astăzi. Şi aşa este şi în vieaţa de toate zilele. Câte mii de oameni, nu numai dela oraşe ci chiar şi dela sate, nu-1 recunosc pe Domnnl nostru Isus Hristos de Dumnezeu adevărat! — Minu­nată e deosebirea izbitoare dintre purtarea faţă de Isus a poporului din ţinutul Gadarenilor şi a fostului îndrăcit. — Bine ar fi, dacă şt noi am învăţa ceva dela acest îndrăcit şi daci am şti şi noi să fim mulţumitori faţă de Dom* nul nostru Isus Hristos, şi l-am vesti şi noi între prietinii şi cunoscuţii noştri.

P ă r i n t e l o luliu

Cetiţi şi răspândiţi

„UNIREA POPORULUI'

Foiţa „UNIRII POPORULUI" 4 i ) i i i i i i i [ i » « i t ! i i i ! i [ [ i i t i ] i i [ t t i i i : i i ! i a H B u i u i i i i i i i i i i u i u i u i i i i u i u i i t i t i i u i t i i H i i n̂uiuiiu

Dumnezeu Intr'o ţară îndepărtată a fost odată nn

împărat care ca cât îmbătrânea, cu atât simţea mai mare mâhnire în suflet.

— In vieaţa mea, zicea dânsul, am gnstat şl am văzut tot ce este îngăduit omului să guste şi să vază. Ceva Insă în, toată vieaţa mea n'am văzut: pe Dnmnezen. Trebne să-l văd.

Şl dădu poruncă mare boierilor, sfetni­cilor şi preoţilor săi:

— Dacă nn-mi veţi arată pe Dumnezeu, o să vă pan pe toţi la închisoare şi am să vă pedepsesc straşnic!

Şl le dădu un soroc de trei zile. In curtea împărătească se stinse veselia.

Curtenii umblau de icl-colo cu capetele ple­cate aşteptându-şi groaznicul sfârşit.

In ziua sorocului hotărît, toţi boierii, sfetnicii şi preoţii păstrau tăcere mare, iar împăratul tocmai se pregătea să rostească osândoînîrlcoşătoare. In clipa aceeaînsăan copil de păstor păşi î n ! a ţ a împăratului şi-i zise:

— Di-ml voe, Măria Ta, să-ţl împlinesc eu dorinţa!

— Bine, răspunse împăratul. Dar bagă de seamă că ţl-e capul în joci

Şl copilul de păstor luă de mână pe îm­părat şi-l dasc într'o piaţă şi-i arătă soarele strălucitor şi-i grăi:

— Priveşte în sus! împăratul vru să ridice capul ca să a-

runce o privire spre soare, dar razele orbi­toare îi pricinuiră durere în ochi şi-l siliră să plece capul şi să închidă ochii.

— Ce-ţl trăzneşte prin minte, băete, zise dânsul către păstor. Na cumva vrei să orbesc?

Atunci copilul de păstor zise: — Vezi, stăpâne? Şl doar soarele e nu­

mai o mică rază a măririi lui Dumnezeu, un colţişor neînsemnat al împărăţiei lai Dumnezeu: Cam ceri ta atunci să vezi pe însuşi Dam­nezen ca ochii tăi slăbiţi şi înlăcrimaţi? Mai bine caută s i vezi pe Dumnezeu ca ochii su­fletului tău!

Aceasta plăcu împăratului care grăi astfel către copilul de păstor:

.. .7 Y , Â D C ă a l 0 m i n t e laminată şi an suflet înălţat. Mal bine răspunde deci la ur­mătoarea întrebare: „Ce a fost înainte de a fi Dumnezeu?*

vorbire1 8 t ă t U P e podari o clipă şi apoi

împăratul începu să numere: — Una, donă, trei... — No, na — îl întrerupse pastoral — NA

namerl bine. începe înainte de anal. — Cam asta: Na ştii că înainte de NN»

na este nimic? — înţeleaptă vorbă ai rostit, stăpâne,

nici înaintea Ini Dumnezeu n'a fost nimic' Aceasta placa şl mai mult împăratflia

care grăi astfel către păstor: , — Am să-ţl fac un dar împărătesc ^

o să-mi mai răspunzi la o întrebare: „Ce» Damnezsu?*

Iar pastoral îi răspunse: — Bine, o să răspund şl la întrebare»

ceasta, darîmpllneşte-ml o rugăciune. Seni ca mine hainele tale! | ( | .

Şl împăratul îşi scoase hainele m . teştl şi le dădu pastoralul. Şl pastoral se» pe tron, laă sceptrul în mână şl, * r â t â f , J | » împăratul îmbrăcat ca păstor, care sta picioarele tronului, glasul astfel. j| (\.

— Iată ce face Damnezea: pe ana dică pe tron, Iar pe alţii îi alungă! l o l

ŞI se îmbrăcă Iarăşi cu hainele a e p ^ împăratul rămase multă vreme P

darl, apoi zise înseninat: . , — Da, acuma văd pe Damneiea'

Llv lu R e & r e a

Nr. 42 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

Agru-1 parohial Blaj, constitait îa primă­vara trecută, şi-a început activitatea printr'o serbare religioasă care a avat Ioc dumineca trecută.

In vederea serbării, conducerea Agra-lui local a început pregătiri din vreme, alcătuind programai şl luând măsuri pentru împodobirea oraşului, a catedralei, porţi de triumf şi reflec­toare pentru iluminaţie.

La această serbare au fost invitate şl feţe înalte din afară. /. P. Sf. Sa Dr. Valeriu Tratan Frenţiu, Episcopul Orâzii, a fost rugat să patroneze aceste serbări iar d. Vaier Pop, ministrul justiţiei, preşedintele Agra-lui pro­vincial, sâ le prezideze. 1. P . Sfinţia Sa a ve­nit la Blaj dela Bucureşti, sâmbătă după masă îa ora 4, odată cu d. ministru Vaier Pop.vjLI-s'a făcut o primire frumoasă, de faţă^fiind la gară, pe lângă Comitetul local al Agru-lui, şi altă lame aleasă: capii autorităţilor dela judeţ primărie, armată şi reprezenţii gremiulai me­tropolitan.

S'au rostit cavinte de ban sosit de către Rev. Domn Dr. loan Bălan, canonic, în numele Mitropoliei, Dr. Virgil V. Baicen, preşedintele Agru-lui local, în numele Asociaţiei ce prezi­dează. După răspunsurile 'I . P. Sfinţiei Sale şl al dlui Vaier Pop, oaspeţii ţ i localnicii, având îa frunte un impunător cortegiu de cercetaşi şi călăreţi, s'au îndreptat spre catedrală unde I. P. Sfinţia Sa a slujit vecernia.

procurorul tribunalului Dumbrăveni, prefec­tul de Tarda Tomasîn şi Teodora, şefi de cabinet, d. Modrfgan, şi aîţll.

Şira! vorbirilor îl începe I.P.Sf. Sa Epis­copul Orăzii, lăudând gândul ban al acelora cad în program au dat însemnătatea cuvenită lui Isus din sf. cuminecătură şl cerând bine­cuvântarea Domnului peste lucrările adunării.

Vorbesc apoi dd. Dr. Virgil V. Balcan în namele Agru-Ial local, Rev. Domn Gh. Dănilă canonic, în numele Agru-lai arhidiecezan, daa grof. Emilia Hopârteanu în namele Reuniunii Femeilor gr. cat, din Blaj, prof. O. Modorcea în namele primăriei Blajului, S. Glzdava pre­fectul jad. Tr. Mică în namele prefecturii, şi 1!. Sa D. Dr. Victor Macaveiu. Şirul cuvântă­rilor î-a încheiat d. Ministru Vaier Pop.

Z i u a a doua Duminecă dimineaţa la ora 8 a slujit,

în caiadrsia frumos împodobită, sf. slujbă ar­hierească, I. P. Sfinţia Sa, ă pontificat încon­jurat de sobor de canonici şl preoţi.

Răspunsurile lc-a dat corni mixt al cate­dralei împreună ca muzica batalionului 6 Vâ­nători din Alud, sub conducerea du i prof. Celestin Cherebeţiu. A predicat Rev. Domn loan Moldovan canonic, despre datorinţele unui bun creştin, vorbind ca malta însufleţire şi căldură.

La sfârşitul sf. liturghii Í. P . Sfinţia Sa a împărtăşit o mulţime de credincioşi, membrii ai Agru-lui, osspcţi şi localnici, membre ale Reuniunii Femeilor gr. est. româna din Blsj, elevi şi eleve dela şcolile Blajului. Cei dintâi care s'a apropiat de Sf. Potir a fost însuşi d. ministra Vaier Pop, urmat de suita ga, d. Ci-păianu fost ministru, d. Ştefan Pop deputat dela Bacureşti şi director al colegiului Sf. Sava, şi alţii.

Ş e d i n ţ a FESTIVĂ

După sf. slujbă dumnezesască s'a ţinut în Sala de gimnastică a liceului de băieţi şe- j dinţa festivă a Agrn-lai local. La masa din fronte au luat loc: I. P. Sf. Sa Dr. Valeria Traían Frenţia, dd. ministra Valer Pop, care a şi prezidat şedinţa, II. Sa D. Dr. Victor Ma­caveiu, vlcariul sî. Mitropolii, Rev. Domn Oh. Dănilă, canonic, preşedintele Agru-lui arhidie­cezan, Dr. Virgil V. Balean, preşedintele Agru-lui local sí Dr. loan Blana vicepreşedinte. Sala e plină de maîţimea localnicilor, preoţi, ofi­cianţi, civili şl militari, precum şi tineret din Şcolile Blajalal. Aa fost fi oaspeţi străini, din­tre cari amintim pe dd. Gh. Clpălana, fost s inistra, Ştefan Pop directoral licealul sf. s ^va din Bucureşti, E. Hopârteanu prlmpreşe-d'ntele tribunalului Dumbrăveni, Dragolea

C u v â n t a r e a dlui Minis tru . V a i e r P o p

D. ministru arata mai întâi suferinţele poporului românesc din Ardeal şi greutăţile prin cari a trecut până la 1700 când s'a făcut unirea cu Roma. Apoi continuă:

„Biserica română unită a avut de înde­plinit o misiune istorică şi această misiune şi-a îndeplinit-o pe dea'ntregal, ea s'a confundat cu viaţa şi aspiraţiile neamului.

După realizarea unităţii naţionale tot mai des şi tot mal malţi se fntreabi, din strana din FAŢA, ce rostari mai poate avea în viaţa neamalni Biserica Unită? Tuturor nedumerirl-

I lor noi le răspundem calm, însă cu fermitate: Misiunea bisericii române unite nu s'a termi­nat, iar rosturile el fn viaţa naţională snnt s-dâcc! şi nesdrunclnate. Această misiune nu consistă în aţâfarea pasiunilor, în favorizarea învrăjbire! între fraţii de acelaş sânge, îa ac ­ţiunea de prozelitism, în tendinţe de comba­tere aan de slăbire a Bisericii române orto­doxe şi nici măcar îs forţarea unei anumite soluţii îa ce priveşte refacerea unităţii religi­oase a tuturor Românilor. Dorim ca toată tăria sufletului nostru această unitate religioasă. Ştim însă şi credem că această unitate na poate fi rezultatul vrăjmăşiei sas luptei, ci nu>-mai o armare firească şi ineluctabilă a voinţei şi harului ceresc.

Ca cinci ani în urmă când sub oblădui­rea marelui dispărut, a Mitropolitului Vasile, am pus temelia Asociaţiei Generale a Româ­nilor Uniţi, cei dintâi gând al nostru a fost an gâod de înfrăţire în mândrea ogorului tn-feienif a! naţiei româneşti, iar cel dintâi gest mâna întinsă frăţeşte pentru împreună lucrare în cele bane.

De atunci şi până astăzi nici biserica care ne ocroteşte, nici noi ce facem parte In­tegrantă din ea, na am desminţit gândul ex­primat şi na am retras mâna întinsă. A fost atacată 'biserica; a fost atacat Agra-1, am fost atacat şi eu.

Am fost şi sunt atacat cu înverşunare pentrn acordai dela Roma. Da. Am Încheiat a-cordul dela Roma şi răspund pentru el în faţa lai Damnczea şi a oamenilor. In cadrai con­cordatului încheiat cu Sfântal Scaan de cel mai de seamă fruntaşi al Bisericii ortodoxe, am tratat şi semnat un acord de Interpretare. Prevederile mele s'aa realizat. Actele de do-naţiane şi fandaţiune ale împărătesei Marla Terezia, scoase la iveală la stăruinţa mea din arhivele Vienel, confirmă că averile acestor

fandaţiunl au fost destinate bisericii catolice din Transilvania, fără deosebire de rit. Astfel, aceste averi potrivit art. 3 şi 5 din acordai încheiat de mine, urmează să fie întrebuinţate în viitor şi de Biserica Unită, într'o măsură cel puţin egală ca biserica latină. Cei ce se împotrivesc astăzi cn mai multă înverşunare punere! în aplicare a Acordului dela Roma, nu sunt nici oficialitatea pe deplin lămurită asupra valorii Acordului, nici pasiunea ne ­dreaptă a celor orbiţi de idei preconcepute, ci pretinşii beneficiari, cari fac dovada că îna­inte de a fi catolici, sânt în slujba Intereselor maghiare.

Lupta anunţată pentra desfiinţarea con­cordatului şl a Acordului dela Roma, ce rost poate 6ă albă pentru cei doritori de armonie îa viaţa naţională, pentra cel animaţi de sen­timentele creştineşti şi româneşti, pentru cei dornici de a pregăti şi înlesni realizarea uni­tăţii religioase când cerul o va vrea?

Stilişti), sectanţii, raţionaliştii, ateii şl toată formidabila falangă a duşmanilor cre­dinţei, nu se vor bncura oare de sfâşierea ce­lor două biserici româneşti şi creştine?

Noi na patern şi nu vom răspunde de­cât într'un singur fel: Ca pâinea caldă a dra­gostei creştineştt, a iubire! de frate şi a mâi­ne! întinse, pentra colaborare, spre binele bi­sericii lui Hristos şl în folosul neamului ro­manesc .

s

La sfârşitul şedinţei d. Vaier Pop a în­ştiinţat pe blâjeni că gnvercal a hotărî* să dea sumele necesare ca până în toamna anala! viitor palatul cultural, care de ani de zile stă ridicat în roşu, aşteptând tencuiala şi mobi­lierul dinlăuntru, eă fie terminat. Pentru ter­minarea lui mai trebue o sumă mare de bani. Deocamdată d. Vaier Pop a dat, din partea guvernului, suma de una sută mii Lei. A pro­mis totodată că străzile Blajului vor fi în cu­rând pavate.

1!. Sa D. Dr. Victor Macaveiu a mulţumit pentra cele primite şi pentru cele promise.

P r o c e s i u n e a e u h a r f s t i c ă Seara la ora 6, când înserarea aştepta să

se reverse de dapă deal, clopotele catedralei chemau iarăşi lumea la ragă. S'a slujit atunci Paraclisul Maicii Domnului, ale cărui rugăciuni rostite cu glas daios de Episcop, au umplut sufletele tuturora de simţire gingaşă.

Dupăce s'a terminat sf. slujbă, s'a făcut procesiunea ca sf. sacrament pe străzile Bla-jalni. Acest punct de program a fost cel mai măreţ, cel mai plin de simţire creştinească, răscolind în sufieie izvoarele gândurilor bune, frumoase, înălţătoare, lntunerecul s'a.fost lăsat peste oraş când clopotele au început să ră­sune duios, anunţând creştinilor că Echaris-ticul Isas îşi părăseşte pentru o clipă lăcaşul din chivotul altarului şi, cu trup şi sânge, ca saflet şi Dumnezeire, porneşte pe străzile Bla­jului în mijlocul mulţimii pe care o vrea cât mai aproape de inima Sa iubitoare.

Oraşul s'a pregătit cam se cavlne pentra aşteptarea Dumnczcesculai Răscumpărător. Instituţiile şi locuinţele particulare erau împo­dobite cu covoare Iar ferestrele erau luminate. In câteva locuri, la librărie şl tipografie, cruci frumos luminate de cnreut electric împodobiau calea Domnalul.

Au luat parte la procesiune ca la cinci ml! de persoane. In fruntea cortegiului mergea un student dela Academia de Teologie pur­tând crăcea. Venea apoi muzica batalionului 6 Vânători din Aiud cântând cântece religioase. Urmau instituţiile şl asociaţiile religioase din Blaj, apoi şcolărlme multă purtând laminări în mâni. Elevele Şcoalel Normale de fete au fost îmbrăcate în alb. Au luat parte şl două

irile Agru-lui parohial din Blaj „Asociaţia Generală a Românilor Uniji", organizaţia locală din Blaj, şi- a desch

activitatea cu mari serbări, la cari au participat I. P. Si. Sa Episcopul Dr. Valeriu Tr . Fren{iu şi d. ministru Vaier Pop

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I

coroane din jar, Spini şi Sâncel, in frânte ca părinţii sufleteşti. O parte din clericii Semi­narului Buneivestiri din Blaj imbricaţi in stihare albe, douăzeci de preoţi In o-dăjdii bisericeşti mergeau înaintea baldachi-chinnlui sub care I. P. Sfinţia Sa purta potirul ca sf. sacrament, armat de d. Vaier Pop, de oaspeţi şi de membrii Agru-lui local.

Dupăce a parcurs străzile Regina Măria, Regele Ferdlnand, Timoteiu Ciparla şi piaţa, cortegiul s'a îndreptat spre catedrala laminată de reflectoare puternice. Da pe balustradă, Excelenţa Sa a dat binecuvântarea echarlstică miilor de credincioşi îngennnchisţi. In dangăt duios de clopot ce se pierdea în ambrele pre­lungite ale serii, sf. sacrament a fost depus în chivotul altarului.

In seara aceleiaşi zile s'a dat în sala de gimnastică a liceului de băieţi un concert coral şi artistic. Au cântat corurile mixte al catedralei şl al Academiei de Teologie, acom­paniate de muzica batalionului 6 Vânători din Aiad. Corurile aa fost condase de dd. prof. Celestin Cherebeţia şi S. Toduţa.

La sfârşitul concertnlui, ca care serbarea s'a încheiat, d. Vaier Pop a rostit câteva cu­vinte de mnlţnmiie taiuror acelora cari au contribuit Ia reuşita serbării, iar I. P. Sf. Sa Dr. Vaieria Trăiau Frenţia a binecuvântat a-slstenţa.

Exercijii spirituale pentru mi­reni la Blaj

Aşa dapă cam am anunţat in numărul frecat al gazetei, s'aa ţinat în săptămâna fre­cată exerciţii spirituale pentru mireni.

S'aa ţinut In catedrală de către Revv. DD. Oeorge Dănilă şi Ioan Moldovan, canonici j mitropolitani. Prima predică, pregătitoare a fost în 6 Oct., seara la era 7. Aa urmat apoi până joi, 10 Oct, fn ffecare zi câte doaă pre-dlcie. Una Ia amiazi, între 12—1 şl alta seara între 7—8. Predicile an fost armate de câte o scurtă meditaţie. -

La toate predicile a fast de faţă lume multă, dornică de primenire sufletească. La unele catedrala a fost neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor prezenţi.

Vineri dimineaţa, în decursul sf. liturghii, s'a făcut cuminecarea în corpore. S'aa cumi­necat o mulţime de credincioşi, bărbaţi şi femei.

Plecarea I. P. Sf. Sale Episcopul Dr. Valeriu Traian Frenţiu

Luni dapă masă, cu acceleratul de 4 2 0 ,1 . P. Sf. Sa Episcopal Orăzii, a plecat spre reşe­dinţa eplscopească, dapă două zile petrecute la Blaj, în vederea serbărilor religioase de duminecă.

A fost însoţit la gară de 11. Sa Iacob Popa, canonic prepozlt, 11. Sa Dr Ioan Bălan şi Rev. Ştefan Roşianu canonic, P. O. D. A. C Doraşa, protopop de alţi preoţi din localitate precum şi de cohorta „Simlon Bărnnţin" a cercetaşi-lor din Blaj şi de muzica batalionului 6 Vână­tori din Aiad, care în clipa sosirii şi a plecării a cântat imnul papal.

Prea multă nepăsare In primăvara acestui an am avat, destul

de des, trlstat prilej de e vedea la sărbători naţionale drapele, pe locuinţe particulare saa chiar şl pe Instituţii publice, cari dove­desc prea multă nepăsare faţă de acest simbol a tot ceeace e românesc.

Spre sfârşitul serbărilor de cari pome­neam, poliţia locală a dat instrncţii publice, afişate în oraş şl în presa locală, despre ca­litatea, mărimea şi felal cam trebue să fie un drapel naţional.

N'am scris pe vremea aceea nimic asupra faptalnl ci anele drapele nu sunt aşa cam trebae să fie, deoarece ne aşteptam căinstrac-ţiiie date de poliţie îşi vor produce efectul şi cei din cauză vor observa ceeace trebuia să observe până acum şi n'au observat. Ne aş­teptam că simţul românesc se va trezi până la urmă şi simbolul naţiei va fi îmbrăcat în haină vrednică şi potrivită acelui simţ.

Ne-am înşelat însă. La serbările religioase din dumineca trecută, au văzut drapele naţio­nale nepotrivite, ca şi'n primăvara trecută. Unele prea mici, altele din material nepermls, altele decolorate încât na se mai cunoştea roşul din galben şi'n sfârşit, unul rapt pe de margini par'că ar fi fost mâncat de gâşte. Fa­cem canoscut în mod public cazul, aşteptând ca barem de aici înainte să nu se mai întâm­ple, ca să na fim siliţi a reveni. Credem, în acelaşi timp, că o inspecţie a poliţiei asupra instrocţiilor date, va face să înceteze această nepăsare.

Un foc u r i a ş î n j u d . S a t u M a r o . Intr'una din serile săptâmânci trecute o bă­trână de 70 de ani, rudă a locuitorului Iile Pal din comana Calciul Mare jad. Satu Mare, s'a dos în grajd ca să mulgă vitele. Cam era întanercc, a luat ca ea o lampă de petrol. Ce s'a fl întâmplat în grajd nu se ştie, destul că din pricina lampei s'a aprins grajdul, iar de aci focal s'a întins la casă, la şură şi la clăile de paie şi fân. Focul s'a întins la vecin şi din vecin în vecin a ajuns până la al 22-lea. Au ars adecă 22 de gospodării, case, şuri, graj­duri şl tot ce era în curte. Animalele au fost scăpate. N'au ars decât doi porci şi un viţel. Focal a fost stins cu greu, de pompierii veniţi din Satu Mare şl comunele învecinate, căci pompa satului era stricată şi primarul na s'a îngrijit ca să se repare la timp.

Cu minciuna prânzeşti, dar nu cinezi

Cei cari nu vor să se împace nici azi cu hotarele României mari, şi cari aşteaptă din an în, ba din lună în lună, să se prăbuşească, să se strâmteze, să ajungă la graniţele României mici de pe vremuri, — au făcut larmă mare în lume despre felul rău cum sunt ţinute minorităţile et­nice la noi: unguri, nemţi bulgari, ruşi, evrei. Şi au tot strigat, s'au văicărit, ne-au ponegrit, aşteptând să ne sară în coaste, de dragul lor, când Rusia, când Italia, când Ungaria, dacă nu chiar Germania şi Anglia.

De peste cincisprezece ani împuiază urechile lumii cu minciuni, nădăjduind să şi prânzească, să şi cineze cu minciuna.

Dar când eroul rege al Sârbilor a fost ucis mişeleşte, încă înainte de-a ajunge duşmanii noştri să prânzească, lumea a în­ceput a se desmeteci şi a vedea că unde-i buba cea veninoasă a războiului, la noi, sau în Ungaria?

Şi, pe-o vreme, s'au văzut siliţi să se apere, uitându-şi de atac. Intre timp oa­meni cu scaun Ia cap au început să facă cercetări, să vadă ce-i adevărat în tot ce

Ungaria! * " * * ^ D O i # d e s P r e

«a JIU*1 l u c r a t d i n m i »ciuni , începe

să se prăbuşească, şi lumea să v idă care e s.tuaţia la noi şi care în Ungaria

Si acum începe să se descopere, c& «««ml maghiar e ţinut şi acum in iQ

I E de marii lor stăpâni de pământ. C ă p o p o r u l e supus ia contribuţii î n g r o .

> J ? « . Câ frânturile de români, slovaci, sârbi şi ş*abi - pes te un milion cu toţii I S A L T Ă — nu mai au o singură şcoală na­ţională că U-se face şi în biserici slujbă f 1 ~ « c â Si că U-se maghiarizează m> M L F P E S P E L E . Adică tot vechea politică K * de minorităţi, cu care se lăudau un-Z i i câ ne-au fericit p e noi şi pc> alţu

Aceiaşi cercetători trecând în România, J „ « N O R E că ungurii se bucură de votul D E - S ca şi românii : că-şi pot alege

S S Ţ ' D I N E U L lor pe cine le place; S m un part id naţional maghiar, recu­noscut d e Statul român; că reforma*.

S Î R T V A făcut şi pentru unguri şi ceîe-grar* A A şcoli multe şi bune, l i J t e " " X s i pHne. unde au deplini i

Ş m a i auZ-,t aceşti M H . » • • » -străini Ia fiecare casă de oameni avuţi,

cântând radio din Budapesta imnul na­ţional maghiar; au auzit predici şi cuvân­tări patriotice maghiare, care răsună pre-tutindenea în oraşele cu minoritari.

Şi de ceeace s'au mirat în chip deo­sebit: an întâlnit aici atâtea gazete şi reviste minoritare, tipărite toate la noi, încât nu le venea să creadă.

Ne-au întrebat, că sub regimul un­guresc noi românii ardeleni câte gazete şi reviste am avut? Le-am răspuns: când ne-a mers mai bine am avut trei ziare zilnice, vreo patru săptămânale şi două-trei reviste.

— Şi azi ungurii care sunt cu mult mai puţini decât eraţi voi, au numai în patru oraşe douăzeci şi cinci de gazete zilnice.

— Au. — Şi cutează să mai îmbete lumea

cu apă rece, spunând că n'au libertăţi na­ţionale şi nu pot trăi în România? Unde s'a mai pomenit aşa ceva?

Şi străinii au rămas scârbiţi. — Dar cercetaţi Ia Cernăuţi şi Chi­

şinău, şi veţi afla aceiaşi desminţire a mia-ciunilor.

Şi au răspuns: Nu e numai cutezanţă. E neruşinare.

Es te dai Dar dacă-i din fire? Dela Secţiile ,Astrei".

Către cetitori

de a nis» n u 9 f " a " 'acut datoria P^are. A C U M J T ^ " ' p r î m e ! o r , r e ' c'"f» să C U Y E N L ?

â n c l a ţ l f o 8 f ft»"**"* s «nte! l ruSn'*?*** muncfl anu'U'' în decursul 1 " p a r , e a 9 a 2 9 f e f ' c a r " multă r « . m u n c » de până acum nădejde R N ? N A R E I A , U C R U S L M U L I I

« « a T e u r l t « « P B d e î n c e ^ a r e Vă V A nulul Bi?ielt ru9a,f ca din roada a,' D e d a r u S - ? , î n t , a b°namentu! ' a "> a i* D U M N L » 8 m u n c l î binecuvântată * atunci C A " ?ă

V E » ' B U C U P A

mal V

S u T , 8 m u , s e * " « « " e l e apropo

Nr. 42 0 N 1 R E A P Q P O R n r n i P a g . 5

Ce-i mai nou pe frontul din Africa T r u p e l e Italiene înainieeză încet dar sigur - Câţiva şefi de

t r i b din A b i s i n i a ay t recu t de partea italienilor —

Cele trei coloane italiene cari luptă pe frontul de nord al răsboiolui (sub co­manda generalului De Bono) înaintează mereu. Gândul lor e să ajungă In mijlo­cul Abisiniei, pe un podiş, unde vcr putea pune stăpânire pe cea mai însemnată cale ferată a ţării. Capitala Adis-Abeba ar rămânea astfel fără nici o legătură cu celelalte oraşe şi provincii.

Înaintarea italienilor se face cam greu, deoarece au căzut pe acolo tn ultimul timp ploi puternice.

Cele mai de seamă Întâmplări de pe frontul din Africa, de o săptămână în­coace, au fost predările unor şefi de tri­buri abisiniene In manile italienilor. Pri­mul care s'a predat a fost chiar ginerele Ne-gusului (sau împăratul Abisiniei) un tânăr nu­mit Rasul Gugsa. £1 se trage dintr'o familie împărătească şi se pare că nutrea gânduri de domnie. In ultimele zile gândurile şi le-a dat pe faţă prin aceea că nu mai lupta de loc, spunând că n'are soldaţi.Negusul i-a prins gândurile şi i-a trimis oştire, porun­cind totodată ofiţerilor să nn-1 lase să se predea. Sub comanda sa avea 12 mii de oameni.

Vineri, tn 11 1. c , pela amiazi, Rasul Gugsa a trimes doi soli cu drapele albe în mâni, spre trupele italiene. Văzând semnele păcii, italienii i-au lăsat să înain­teze. Ajunşi faţă în faţă, solii au spus că vreau să vorbească cu generalul San-tiani.

Fiind duşi în faţa generalului, robii i-au dat o scrisoare din partea Rasului Gngsa, în care acesta scria că vrea să treacă de partea italienilor numai să nu fie considerat ca prisonier. Italienii au primit condiţiile şi atunci Rasul Gugsa a trecut pe frontul italian împreună cu 1500 de soldaţi şi numeroase arme.

După el s'au predat şi alţi şefi de triburi.

Deocamdată, trupele italiene sunt tot în jurul oraşului Axan.

* Frontul de sud al armatei italiene

luptă din greu, mai ales cu aeroplanele cari au bombardat câteva localităţi la o depărtare de 150 km. de Harrar. După felul cum înaintează, se pare că frontul de sud va fi acela care va ocupa mai întâi linia ferată ce leagă Adis-Abeba cu celelalte provincii.

Abisinienii se pregătesc să apere din toate puterile oraşul Harrar. In flecara zi mii de soldaţi, însoţiţi de soţiile lor, se Îndreaptă din deosebite părţi ale ţării spre Harrar. Spun cele mai proaspete ştiri însă, că oraşul totuşi va fi ocupat de­oarece numeroşi şefi de triburi desertează mereu.

In prima zi a săptămânii acesteia, abisinienii au dat o lovitură neaşteptată. Au luat-o pela spatele italienilor şi au pătruns în provincia italiană numită Eri-treea. Astfel, o parte din armata italiană a rămas fără legătură cu provincia de unde a plecat şi unde se găsesc autori­tăţile.

Tot la începutul acestei săptămâni au tntrat în joc şi englezii. Dar aşa, pe nesimţite, ca să nu încurce lucrurile. Câţiva ofiţeri englezi au plecat adecă în Abisinia unde s'au dat drept ziarişti. După câteva zile de observaţii »ziaristice< au îmbrăcat uniforma de ofiţeri şi au plecat, ca voluntari, pe front.

In curând se aşteaptă ca trupele ita­liene să ajungă la munţi. Atunci se vor da adevăratele bătălii şi atunci vor începe adevăratele greutăţi pentru italieni.

*

E de notat că ministrul Italiei în Abisinia se găseşte încă tot în Capitala ţării. Guvernul 1-a Invitat de trei ori să i plece şi totuşi nu vrea. Abisinienii, aşa I sălbatici cum sunt ei, nu i-au făcut totuşi nimic. Chiar scriu unele ziare străine că acest fapt dovedeşte că Abisinienii sunt un popor care n'are lipsă de loc să fie luminaţi de italieni. Căci, de ochii lumii, Mussolini spune că de aceea poartă răs-boiul ca să supună pe abisinieni şi să-i lumineze. Dar toată lumea ştie că el vrea bogăţiile abisiniene.

Societatea Naţiunilor în faţa răsboiului din Africa

Cel dintâi şi mai de seamă rost al Societăţii Naţiunilor e acela de a împăca, pe cale paşnică, orice neînţelegere dintre două popoare. Dacă încercarea de împă­care nu reuşeşte, şi popoarele certate se îneaeră, pactul Societăţii prevede să se caute vinovatul şi împotriva lui să se ia măsuri.

Vinovatul răsboiului din Africa a fost găsit: Italia. Împotriva ei au început s a s e ia măsuri. Mai întâi, fiecare ţâră, care face parte din Societatea Naţiunilor, e oprită de a trimite Italiei arme. In acelaşi timp se va îngriji ca armele trimise în alte ţări, cari nu sunt membre ale Societăţii Naţiu­nilor, să nn ajungă în Italia. Abisiniei i-se pot trimite arme, deoarece ea e cea ata­cată pe nedreptul.

S'au luat, tn acelaş timp, Împotriva Italiei măsuri financiare şi economice. Astfel, nici o ţară n'are voe să dea bani Împrumut Italiei, nici să cumpere şi nici să vândă ceva acelei ţări. Măsurile acestea au fost votate, atară de Ungaria şi de Austria, şi până la sfârşitul lunii viitoare ele se vor aplica.

Anglia e de părerea că ar fi bine să se rupă orice legatari cu Italia. Cât de înverşunaţi sunt Englezii Împotriva Italie­nilor se vede din întâmplarea următoare. Chelnerii din Londra au pornit în zilele trecute, în grupuri de sute de inşi, pe străzile oraşului, purtând inscripţii prin cari cereau că nimeni să nu mai intre în res­taurantele unde servâsc chelneri italieni. Şi lumea nu mai intră, încât unele restau­rante, cunoscute că au în serviciul lor chelneri italieni, au rămas goale.

Schimbări de guvern în Po­lonia şi Grecia

Săptămâna t reoută n'a fost. t ocma i pe placul guvernelor . Şi al nostru s 'a clăt inat puţin, a reuşi t însă to tuş i să mai stea la pu te re .

In Polonia, în urma unui consiliu de miniştri, primul ministru şi-a d a t demisia care a şi fost primită. Noul guvern nu se deosebeşte prea mul t de cel t recut . A foat schimbat doar pr im-ministrul. Asupra pricinilor de schim­bare nu se ştiu prea multe. Se pare că a fost o neînţe legere între pr imminis-t ru şi ministrul de externe, colonelul Beck, despre care se ştie că e a lă tur i de Germania. Colonelul Beck a r ă m a s t o t ministru de ex te rne .

* Schimbarea din Grecia a fost mai

adâncă. Acolo a fost o adevăra tă r e ­voluţie, fără vârsăr i de sânge. Căderea guvernului a fost provocată de a r m a t ă . Câţiva generali s 'au prezentat primului ministru, Tsaldar is , şi i-au cerut s ă grăbească aduoerea în ţ a ră a regelui George. Pr imul ministru n 'a v ru t s ă s t ea de vorbă ou ei şi atunci a c h e m a t pe ministrul de războiu, generalul Con-dylis pe oare 1-a în t reba t dacă se p o a t e bizui pe a r m a t ă împotr iva nemul ţumi­ţilor. Generalul a răspuns că nu se p o a t e bizui. Atunci primul ministru şi-a îna ­in ta t demisia.

Puterea a t r ecu t , cu ajutorul a r ­matei , prin lovitură de stat, în mani le generalului Oondylis. S'a convooat apoi Adunarea Naţ ională oare a v o t a t d e s ­fiinţarea republioii chemând pe ce t ă ţ en i să întărească ace s t vot în ziua de 3 Noemvrie a. o. Până atunci genera lu l Oondylis a fost dec la ra t regent .

O adunare politică eu bueluc

Partidul naţional-ţărănesc din jud. Maramureş a ţinut vinerea trecută o mare adunare politică Ia Sighet. Au luat parte mulţi fruntaşi ai partidului între cari şi d. Ion Mihalache, şeful partidului.

S'au ţinut cuvântări înflăcărate, d. Mihalache a vorbit peste o oră arătând ascultătorilor gândul şi mijloacele prin cari vrea să guverneze partidul naţional-ţărănesc.

La sfârşitul adunării s'a produs un lucru neaşteptat, ale cărui amănunte din cauza cenzurii, nu le ştim. Vorba e cS d. Ilie Lazăr, preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste din Maramureş, a fost Împuşcat la mâna stângă de către un sergent de stradă. împreună cu dsa au mai fost împuşcaţi şi câţiva săteni.

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 42

C o n c e n t r a r e a t i n e r i l o r p r e r e a l -m o n t a r l . Tiaeiii cari conform legii fac in­strucţia preregimentară snnt împărţiţi pe centre şi subcentre. Toate subcentrele aa fost con­centrate la începutul acestei săptămâni ia centre, pentrucă să se vadă astfel mai bine rezultatul instrucţiei de până acum. La Blaj sunt concentraţi tinerii din subcentrele Cră-ciunelul de jos, Valea Lungă, Secăşel şl Roşia de Secaş. El au îost încartiruiţi In oraş, pe la locuinţele particularilor.

La T â r o o v l ş t e a u î n f l o r i t pornii . In mai multe comune din jurul Târgoviştei, pomii au început să înflorească pentra a doua oră. Asemenea ştiri am mal primit şi din alte părţi, căci toamna aceasta pare să fie mai lungă şl mal călduroasă decât a fost vara.

A f o s t a r e s t a t p e n t r u c ă a b ă t u t p e p r i m a r . Jandarmii din comuna Ciueea, jad. Cluj, au arestat săptămâna trecută pe săteanul Gabrian Petre, paznicul comunei, pentrucă a bătut pe primarul comunei. Bătăuşul a fost înaintat parchetului unde îşi aşteaptă osânda pentrucă a ridicat mâna asupra omului legii.

U l t i m a d o r i n ţ ă a u n u i c o n d a m n a t la m o a r t e . Intr'un orăşel american a îost condamnat la mearte un bărbier. Zilele tre­cute urma sâ ile spânzurat. După legile ţării, judecătorii l-au întrebat dacă are vreo ultimă dorinţă, care, dacă se va putea, îl va fi înde­plinită. Bărbierul a rugat atunci să i-se în-gădae sâ bsrbirească pe procurorul care 1-a condamnat. Cererea nu i-s'a îndeplinit, căci de bună seamă procurorul acela ar fi fost mai altcum bărbierit decât grecnl din poveste.

O c ă r u ţ ă d ă Tntr'un g r u p d a c o p i i . Locuitorul Petre Cazacenco diu comuna Regeie Carol II, jad. Ismsil, se întorcea dela câmp cu căruţa plină de porumb. Când a intrat în sat, caii s'au speriat şi au rapt-o Ia fugă. La col­ţul unei ullţi caii cu căruţa au dat Intr'un grup de copil ce venlan dela şcoală. Un copil de 7 ani, şcolar în clasa întâia, ce ţinea cuminte de mână pe o sorioară a sa mal mare, a fost omorît pe ioc. Alţi câţiva au fost greu răniţi. Moartea copilaşului care a trecut pentra întâia oră pragul şcolii săptămânile trecute, a umplut de jale întreagă comuna.

D o u ă s u t e si© p u i d a m o ţ v o r î n ­v ă ţ a m e ş t e ş u g u l l a C l u j . Conducătorii ţârii au tăcut un plan prin care să scoată pe moţi din starea de sărăcie în care tr iesc. Ca să ie dea de lucru, a hotărît să facă şcoli şl biserici, şi să repare drumurile. Pe lângă cele de mai sos, două sute de fii de moţ vor fi trimişi la Cluj ca să înveţe diferite meserii.

A î n ş s l a t 5 3 d a a v o c a ţ i . întâmplarea de mai io» Întâmplat într 'un oraş din Ger­mania, La un avocat a Intrat într'o zi un neamţ, bine legat, gras şi chipeş ia faţă. Cât ce a întrat, a început să povestească avoca­tului un proces pe care l-ar avea el cât de curând la judecătorie. I-a mai spus că plăteşte ori cât, dar în ziua procesului, şi numai dacă va câştiga. A plecat apoi dar s'a întors ime­diat, rugând pe avocat să-l împrumute cinci mărci şi să le treacă în contul său. Avocatul 1-a împrumutat imediat. In ziua procesului, s'a

dus la judecătorie. Spre mirarea lui, 53 de avocaţi mai erau acolo pentru acelaşi proces. Mare le-a fost mirarea când judecătorul le-a spus că un proces, aşa cum îl descriu el, nu există la judecătorie. Povestea procesului a fost adecă numai un mijloc ca să scoată bani dela avocaţi.

A u c ă z u t î n t r ' o g r o a p ă d e t ă b ă c i t p i e i . La o fabrica de piele din Sibiu s"a în­tâmplat vinerea trecută o nenorocire. Doi muncitori, numiţi Cosma Gheorghe şl Otto Schoser (sas) au cizut în groapa de tăbăcit piei. La strigătele lor su sărit în ajutor cei­lalţi muncitori şi ca mare greutate i-an scos afară. Unul dintre muncitori, Cosma Gheorghe, a murii imediat. Celălalt e pe moarte.

S ' a s u r p a t p ă m â n t u l p e e l . La mi­aste dela Anina s'a întâmplat săptămâna tre­cută o dureroasă nenorocire. Datorită unui foc cere a isbucnit în jarul unei mine, s'a surpat pământul acoperind trei muncitori, cari acolo în adâncul pământului se trudeau să scoată Ia lamina zile! bogăţiile ţării. Tftspnriie mun­citorilor încă n'au fost scoase, căci prin cori­doarele acelea lungi nu se ştie precis unde lucrau în clipa nenorocirii. Se fac încă săpă­tori ca să fie scoşi şi îngropaţi creştineşte.

U n foc u r î s ş . Priu comuna Dămăneşti, jud. Prahova, irece o condactă mare de ţiţei. Nu se ştie din ce pricină conducta s'a spart la marginea comunei, într'o vale, în care s'au scurs apoi 12 vagoane ţiţei. Din nebăgare de seamă a păzitorilor, cele 12 vagoane ţiţei aa luat foc. Flăcările s'au întins cu Iuţeală Ia lo­cuinţele apropiate, nimicind în întregime gos­podăria unui ţăran. In toiul focului flăcările aveau o înălţime de 30 de metri. Dacă nu so­seau pompierii din Pioeşti, cari după o trudă încordată de o oră an stins focul, ar fl ars întreagă comuna.

G r e v ă î n a d â n c u l p ă m â n t u l u i . La o miuâ de cărbuni din Anglia, 31 de munci­tori au declarat grevă cerănd conducătorilor să li-se ridice plata. Ei nu vreau să iese la suprafaţă şi nu mai vreau să mânânce nimic până ce nn 11-se va îndeplini cererea. In ace­laşi t imp însă, conducătorii minei au declarat că nn stau de vorbă cu minerii pân&ce nu vor ieşi din mină.

A a d o r s r s l î ş l s ' a r ă s t u r n a t c a r u S c u a l . Un tânăr de 16 sni, numit Pop Grigor, mergea în car tras de cai pe drumnl dinspre

Cavnlc (jad. Satu Mare) la Baia Sprle. Caii M E R . geau încet, obosiţi de drum şl de povara l a c a " erau înjugaţi. Feciorul, obosit şi el, a ADORMI! în car. Cal! au mers liniştiţi câtva t l m p d

la o cotitură a drumului s'au răsturnat în'tr» şanţ mare, târând după ei carul şi p e f e c ţ ^ ce dormea dus. In adâncul părănlui au p e j r

cut o noapte întreagă. Trecătorii de a d o 0

zi au dat peste el. Caii erau numai răni, CARUL sfărmat isr feciorul, cine ştie dupăce chinuri groaznice îndurate acolo în singurătate, a tre­cut în împărăţia de dincolo de mormânt.

Toţ i c ă l ă t o r i a d i n t r ' u n v a g o n au f o s î Jefuiţi. Vinerea trecuta, noaptea în spre sâmbătă, to|i călătorii dintr'un vsgon mixt de ci. I. şi a II-a dia trenul Cernăuţi-Bucunşti a a fost jc-fuiţl de cn hoţ de buzunare. Călă­torii dormeau, şl lucru curios, nici anul din ei nu &'a trezit. Din această pricină s'a născut bănsiala că hoţul i-a ameţit ca ceva gaze ca ?â doarmă un anumit timp. Călătorii s'au tre­zit în gara Buzău. A observat mai întâi o doamna că-I lipseşte ceasul. Apoi cn senator eâ-i lipseşte va cufăr cu lucruri de preţ şi râud pe râad s'au gâsit toţi păgubaşii. Hoţul,, ori poa te hoţ i i , n'au putut fi prinşi.

Un r ă m ă ş a g e u b u c i u c . Tânărul Alexandru Podoleanu din comuna PSuleni jad. Cetatea Albă, a făcut rămăşag ca mai mulţi muncitori că stă două minute în cisterna din vie unde se găsea drojdie dc vin ce fierbea. După două minate, văzând că nu mal iasă,, muncitorii au întrat să vadă ce-i cu el. L-an găsit cazat Is pământ, în nesimţire, şi cu toate sforţările nu l-au nud putut aduce la vieajă. A murit asfixiat.

C3Î p o r u m b a v e m . In r.uul acesta s'aa produs pe pământul ţarii noastre patru mili­oane opt sate de mii tone p o r u m b . Un milion de tone se poate trimite pes t e g r a n i ţ ă , se poate vinde străinilor, restul insă t r tbne să rămânâ pentru trebuinţele ţării, mal a l e s că unele ce­reale, ca orzul şl ovăzul, din pricina secetei nu s'su făcut aproape de ioc. In ce priveşte grâul, se pot trimite peste g r a n i ţ ă trei sute de mii de tone. Se vorbeşte însă cft guvernai nu va permite ca grâul să iasă din ţară, de­oarece sltnaţfa Europei na e prea liniştită şl, în împrejurările dc azi, m u l t e se pot întâmpla de pe o zl pe alta.

In f a ţ a j u d e c ă t o r i l o r p a n î r u u n ou» Întâmplarea dc mai joa nu e dela noi, a avut loc îutr 'aa orăşel din Polonia. O ţărancă a-

a C r a i J.FR

3>

i s p r a v a unor copii ca r i s'au Jucat cu c h i b r i t u r i — Pes te 40 de c a s e ş l g o s p o d ă r i i s'au p re făcu t îsi cenuşă

s m u l g ă p ă r u l d a d u r s r a şs s i b l s s î e ^ 6

c u a m a r . P r i n c o î s f e a r d e a u râma* t o r i i , r ă s p â n d i n d m i r o s î n n e s ă t o r . 0

fornăie v ă d u v ă ş5 n e c ă j i t ă , umbiânjj s ă - ş i m â n t u i e n i ş t e b o a r f e a P 1 * '" 1 , a r s u r i g r e i © l a c a p ş i i a p i c i o a r e . T

a s s m e n e a u n c o p i l a n d r u d e 16 a n ' * , In t o t a l s ' a u p u s t i i t 4 5 d e

c a S 8 j ! g o s p o d ă r i ? , d i m p r e u n ă c u t o a t e bac t s l e a d u n a t e î n . t o a m n ă . Tot a t â t e a ^ mil i i a u r ă m a s p s d r u m u r i , făra a p o s t u r i ş l f ă r ă h r a n ă , a c u m , S P i a r n a c a r o s e a p r o p i e . „ g

M a r o p a c o s t e s u n t c o p i i i T A R * I E F

p r a v e g h i e r e , p e u r m e i © CĂRORA •

n u n u m a i p ă r i n ţ i i l o r c i atâta • n e v i n o v a t ă . S ă f i e d e î n v ă ţ ă t u r a v t u t i n d e n î .

C o p i i i f ă r ă s u p r a v e g h e r e f a c a d e ­s e o r i m a r i r ă u t ă ţ i . A ş a a u f ă c u t d e c u r â n d î n c o m u n a C r a i d o r o l ţ d i n Ju­d e ţ u l S ă l a f , u n d e , f u c â n d u - s e c u c h i ­b r i t u r i , a u a p r i n s o ş u r ă î n z i u a d a M i e r c u r i 9 O c t o m v r i e . In c â t e v a m i ­n u t © ş u r a î n t r e a g ă a fo s t c u p r i n s ă d a b o b o t a l e ş l f o c u l s ' a î n t i n s c u o I u ţ e a l ă u i m i t o a r e l a c a s e l e d e p r i n p r e j u r . P â n ă a u p u t u t p r i n d e l o c u i t o r i i s a t u l u i d e v e s t e , f l ă c ă r i l e a u î n c i n s u n î n t r e g c o i ţ d e s a t ş l a r d e a u c u m a r e c u m ­p l i r é p e s t e 4 0 d e c a s e ş l a c a r e t u r i e c o n o m i c e .

J Î ? P l e î , a r î i a c e s t o p g o s p o d ă r i i s s

h S ^ u U t d 8 , 3 n i d ă l °«MI p r i n t r e Hm-

s ă MNL , a " P , , a l 8 f o c u , ü ¡ ?' n u P u t e a u s a m a i f a c a n i m i c . Atâta d o a r s ă - ş l

Nr. 42

vntă, a cnrapărat dela o surată de a ei o găină de «ola» c n g â a d n l c a s'o Pnnă cloşca să aibă tot găini mari. In timp ce-i număra banii, găina a onat. Şi de aici ceartă că oare al cni e oul. Cea dintâi spune că-i al ei, deoarece găina încă n'a fost plătiţi. Cea de a doua «pune că târgul a fost încheiat când a ouat găina şi astfel oul i-se cuvine ei. Cearta s'a prelungit şi poate nici astăzi nu s'ar fi Ispră­vit dacă n'ar fi venit poliţia care aluat decla­raţii dela amândouă femeile şl a înaintat cazul judecătorilor, cari în curând vor hotărî: cui aparţine oul. Năcazu-i că oul s'a stricat de atâta vreme.

Romii i a r ă ş i s e m i ş c ă . Cât au ţinut căldurile verii, „Romii" din ţara noastră n'au mal dat semne de viaţă. Nu se mai auzia ni­mica nici de d. Lfzurlcă „literatul", nici de alţi „voevozl" şl „organizatori pe ţară". Acum vine veste că în ziua de 20 0:tomvrie va fi iarăşi mare adunare a Romilor la Bucureşti în sala „Rodica", unde vor vorbi dd. Arhiman­drit Caliafc Şerboianu, Gh. Lăzurică şi alţii, -îa program, la Ioc de frunte, este pusă filma­rea adunării (luarea in chip), apoi alegere intre conducători, care să fie mai mare, câ până acuma au fost două tabere, una a lui Lăzurică şiaitaavoevodulul Nicnlescu Gheor-ghe. Va vorbi şi d. Zlma Andreiu dela Blaj, şeful pentru Ardeal al Romilor, care este un om aşezat şi bun conducător.

Corabie rătăcită p e M a r a a H s a g r ă . La începutul săptămânii trecute a plecat dela Constantînopol spre Constanţa o corabie tur­cească, mânată de vânt cu ajutorul pânzelor. Când a ajuns în mijlocul mării, a început să sufle un vânt puternic. Ia câteva minute pân­dele corăbiei au fost sfârticate, din care pricină n'a mai putut înainta. A fost silită si stea ast­fel locului şapte zile. Mâncarea corăbierilor s'a terminat a doua zi, căci n'au luat ca ei decât atât cât le trebuia pentru un dram la Constanţa. A şaptea zl, după cinci zile de foame, au văzut un vapor românesc, trecând prin apropiere. Marinarii au început a-i face semne desnădâjduite. Comandantul a oprit vaporul şi a trimes pe un marinar, cu barca, să vadă ce-i cu corabia ce se leagănă în mijlocul mării. Aflând despre ce e vorba, comandantul vapo­rului a trimis celor depe corabie de-ale mân­cării şi a înştiinţat un post turcesc ca să tri­mită ajutor corăbiei cu pânzele sfârticate.

A n ă s c u t î n g a r ă . Femela Floarea Dascăl, de 27 ani, de fel din comuna Moroleni, jud. Dâmboviţa, a fost dumineca trecută la o nuntă a unei rude îutr'o comună învecinată. Iu drum spre casă femeia s'a oprit în gară la Pucioasă ca să ia trenul. Din pricina oboselii dela nuntă poate, in gară a ajuns-o durerile facerii şi a născut un băiat.

A c ă z u t î n f â n t â n ă ş l s'a î n e c a t . Un copil de 3 ani numit Constantin Şerban, de fel din comuna Smeeni (jud. Buzău) se Juca într'una din dimineţile trecute în curtea părinţilor. Alerga fericit după un căţel ce dă­dea bucuros din coadă. Se jucau ca doi pre-tini buni. Deodată căţelul s'a îndreptat spre fântână şi copilul a fugit după el. Cum fân­tâna nu era înconjurată, copilul a căzut în ea şi s'a înecat. Părinţii plâng acum cu amar şi se trag de păr de durere gândlndu-se c'ar fi putut acoperi fântâna şl copilul scăpa de ne­norocire.

x Atragem atenţiunea CITITORILOR NO­ŞTRI asupra inseratului a fabricel HEINRICH FRANCK SOHNE S. A. R. pentru Industria Produselor de cafea, Bacnreştl-Braşov.

U N I R E A P O P O R f T T . T T r

In grădiniţa cu flori — Odoleanul —

In celea mai multe grădiniţe cu flori, @e găseşte o floare frumoasă, care înfloreşte mult şi cere puţine îngrijiri, anume Odoleanul.

Sunt mai multe soiuri de odolean. Intre acestea, unele cresc sălbatice pe c â m p ; prin fâneţe şi prin locuri umede; al tele cresc cultivate prin grădini.

Oeîea cultivate prin grădini, în urma îngrijirilor de cari s 'au împărtăşit , s'au depăr ta t mult de celea sălbatice, de­venind flori foarte frumoase.

Intre acestea celea mai cunoscute sun t : Odoleanul pitic, crengurit chiar dela faţa pământului şi cu flori nume­roase de coloare roşie. Sunt soiuri pitice şi ou flori albe sau cu flori albe şi roşii. Toa te înfloresc din Iunie până în Au­gust şi florile ţin foarte mult.

Odoleanul roşu, cu tulpini crengur ri te şi înalte aproape de un metru. Fiori roşii, foarte mirositoare. înfloreşte din Mai şi până în Augus t .

Odoleanul cu frunze înguste. Are flori de coloare roşie-desohisă şi mirositoare.

Dintre soiurile de odolean, ce cresc pe câmp, mai cunoscut este cel numit şi Iarba pisicilor. Acesta are rădăcini firoase, ce răspândesc miros neplăcut . Acest miros face ca pisicile să-1 cau te pent ru hrană. Tulpina e înaltă, aproape de un metru. Florile sunt trandafirii sau albe şi mirositoare.

Toate soiurile de odolean sunt foarte cunoscute. Femeile dela sate poar tă la b râu crenguţe de odolean, crezând că le aduce noroc în dragoste. Iar feciorii la joc cântă.

„Foate verde odoleană nAsta-i mândra, mândruleanâ.

Rădăcina de odolean e întrebuin­ţ a t ă şi la lecuirea boalelor, La început , rădăcina are gus t dulciu, mai târziu de­vine puţin amară. Rădăcina se sdrobeşte mărunt şi se fierbe în apă curată. Apoi apa se strecură şi se bea zilnic câ te 4—5 linguri. E bună pentru potolirea zgârciurilor din s tomac, pentru dureri de Cap si pentru nedurmire. Sa între­buinţează şi la Iungoare şi la boalele de rinichi. Niciodată însă să nu se fo­losească fără a se cere şi sfatul docto­rului. Doctorul ştie să spună dacă boala se poate lecui cu odolean şi în oe chip să se pregătească leacul din Odolean.

Odoleanul se întrebuinţează şi pen­t r u vindecarea boalelor la animale. Mai cu seamă boalele de splină, frigurile, înţepenirile, colica şi viermii se pot lecui cu odolean.

Şi pent ru lecuirea boalelor la ani­male se foloseşte to t . rădăc ina oare se sdrobeşte m ă r u n t şi se dă vitelor şi cailor câ te 30—60 g rame to t la 3 cea­suri odată, oilor câ te 8—-15 grame, iar cânilor câ te 1—2 grame .

Odoleanul e bun şi pentru pustiirea

Fructele româneşti Ţara noastră pe lângă petrol, sare, ce­

reale şi Ierna, mai exportă o mare cantitate de fructe. Mai zilele trecute un mare ziar din ca­pitali, aducea îmbueuritoarea veste, că fruc­tele roniâaeşti au ajuns ps piaţa Palestinei. In Palestina fructele româneşti sunt eăutate dia ec în es mai mult, astfel, că tn această ţară exportul nostru creşte.

Fructele destinate exportului trebuie s i fie biae împachttate, pentruea să sjuagi ne­vătămata Ia locul de destinaţie. Pentru acest scop s'au făcut lădiţe anume destinate pentru diferite feluri de fructe ce se exportă. Impa-chstarea lor se face cu foarte mare îngrijire, dupăce frustele au fost sortate. Sortarea fruc­telor trabue făcută pe specii ţi de oameni cari se pricep. Această '.sortare poartă numele de standardizare.

Ia străinătate trsbue să se exporte numai fructe de acestea, eiei numai astfel vom putea asigura o bună plasare a fruetslor româneşti, numai astfel vor fi eiutate de consumatorii străini.

Pe piaţa Palestinei au ajuns, mai ales, merele româneşti. Noul transport de fructe care urmează să se facă va asigura plasarea surplusului de fruete din ţara noastră, care pe drept cuvânt se poate numi: România fructelor.

Ar fi bine să nu fie grădină îa care să cu se afle pomi producători de fructe. Da aşa este, dar eu toate aeestea la noi îa puţin» losuri, vom glsi o standardizare a speciilor de pomi pe sszoane, eari să produci fruete după cererea consumatorilor. Unii cari s i aibă fructe coapte mai de timpuriu sau mai târziu.

Uade vom găsi oare ei se di o îngrijire acestor pomi mai einstiti, mai gospodărească?

şoarecilor, însă numai amestecat cu spânz şi cu făină de secară . Acest amesteo se presară în găuri le de şoareci. Şoarecii mâncându-1, se p r ă p ă d e s c

Odoleanul, a t â t cel sălbatic, c â t şi cel de grădină, creşte bine ori şi unde . E foarte bun însă pământul nisipos şi pietros.

Pentru odoleanul roşu e foarte b u n pământul vă ros .

Se înmul ţeş te prin seminţe. Se sa-mănă prin Martie—Aprilie şi se plan­tează, cel pi t ic Ia depăr tare de o palmă între fire, iar celalalt la depăr ta re de o jumătate de met ru .

Ion Popu-Cfimpaanu

Pag. 8

Puţine sunt Iosurile sccle. Ba, seva mal^mult, ÎB Ioc s l - i ocrotească, ii distrng, lovindu-i cu bucăţi de iemae, eâad deabia a început fructul să mijască. Copiii fac dia ei adevărată bat­jocură.

DragosUa -faţă de aceţ t i pomi este foarte puţin căssută ia suflate şt c h a r a oamesilor mai mari. Ei consideră pomii ca nişte lucruri cari n'au nevoie de aici o ÎEgrijir», cerâadu-ls sumai s t producă dia greu. Nu caută să ic viadece boala de care suferă, să le ocrotească visata, ci tUuaci cftad nu mai pot produce dia cauza diferitelor boale toporul aemilos curmă viegţa acestor pomi cari suet o comoară a grădinilor aoastre.

Veaiturile mari cari ai-le procură pa !ârg$ o muasă aproape neînsemnată, m 'ajuta mult Ia împlifiirea trebuinţelor gosgodăriei şi cssA aostre, pa Iâegă care froctslc consumate ds Boi a s asigura o săBătats puteraieft şi o vicaţă lungă. Cu bdtvărat doctorii zic: mâncaţi fructe cât mai multe, căci ele vă asigură o visată frumoasă şi sănătoasă.

Avaatsjele culese de gs urma lor trebue să des de gâsdit buailor gospodari şi să caute a îngriji pomii grădiaiior şi livezilor pe eari le au împodobite cu acişt i biaeficători ai o-mulu?. Grija buaă aduce rodul îasutit ei înmiit, dftad adevărata răsplată a muacii omului.

Ia felul asssta vom gutsa avea grădini cu gonii şi fructe cari vor face eiasts ţării aoastre, mx îa momentul ce produsele vor trece graniţa, ne vor face o reeomandsrs bună, ns vor face cinste, a s vor grâta ca pe ua pogor de buşi gospodari şi de oameni ci­vilizaţi.

O l i m p i u I. B e r n a

Mulţumită publică, Exprim şi pa această cais siasoie mul­

ţumiri următorilor măriaimoşi donatori, cai i su binevoit a contribui cu obolul lor pentru a procura ua clopot pe seama bisarieii aoastre greco-eatoîiee române din Şsrcaia, judeţul Făgăraş şi asuma: Câte 1000 Lei: Ioan Mua-teaau şi soţia Măria u. P rua i . Câte 500 Lei: Gh. G. Miroaascu, fost primmiBistru, Msx Aussir. Câte 300 Lei: Dr. Aurel Dofersseu, de­putat di: Făgşras, Casa Grigoris Capsa. Câte 250 Lei: Ghsorghs M. Radu. Câte 200 Lei:T<$-renţiu şi Măria Vlad, Valsriu Motoc, Mateiu Maisr, Aroa şt Emilia Buaeeiu, Flavia Covoren, Lucrsţia şi Pad ina Saso, B*m& ,Şsreăian&", Drsgomir Niculescu. Câte 100 Lei: familia Va-k r i u Vlad, Alexandru şi Maris Feehste, loaa Vă­duva ţ i soţia Fiorica, Familia Ghsorghe Stoica, Ştftfau Capşs, Măria şi Aaiea Râdukssu , Bucura Laz ls Doare, R.Kaapp, D. Casa», Tudor Stoica Mas, Gh.Naumescu, Ssxtil Maisr, Ghsotg'aa şi Măria Tiliucă, Milan şi Aaa L t i b a t r , loaa Gh. Radu, Aadreiu şi Flavia Prusă , Aiex. Dumitriu, Petra Toma Prună, Gheorghs Hâlmu, familia Neagu, Ghsorghe Paatea, Şofron Cornes, Nicu Boier, Ioan Sglimbsa, T r ă i a i Oprea, Domnie* Oprea Patru şi Emilia Prună, Ghsorghs şi Lu-dovica Lucaciu, Constantia şi Măria M.haiu, igg. B. Nsamţu Craiova, Paul iedsscifr&bil Bucureşti, iadessifrabil Bucureşti, Aurel P i -trescu, Tereaţiu Viad iun. Msria Moldovaa, Alexanâra Mszei, loaa Nistor.

Câte 80 Lei: Rgstaunmtui Copşa. Câte 60 Lei: T . Murărescu, loaa R. Ştirbu. Câte 50 Lei: Dr. Serafim Oasa, iag. Mihaiu Sârbu, Ce­zar Dumitrescu, Valentin Bunesiu, Ioan Coaciu Beîa Matooeie, Iosif Kalikin, Vasile Marinescu primpretor, Martin Sthuster, sucursala Hearich Schul, Dr. A. Socasiu, Farmacia Steiburg, Gh. Grasl, Aadreiu Vegh, Dumitru Neagoie aotar, Parteaie Avrigeasu, R. SshnlUri, Minai Pfaff

86, Măria şi Giieeria P r u a l , Alexaadru Iva-aitzki, Gheorghs Cismaşiu, loaa Moidovaa, A-aica G. Boleagă, Iaeob Vrhovcr. Câte 45 Lei; Horia Cloşca Crişan. Câte 40 Lei: Vasile Bârsan, Ieroaim Maisr, Traiaa Eugen Bolfa, Viad Am-zss, loaa S. Tureu, Carol Şaador, Nicolae ŞUavu-Bordeaau, aotar, Iulicts Biadsr, Ştsfsa Şis-oş, Charles Lsroi, T. Cereşsau, V. Pcnsscu Aurei Petrescu, Ioaiţă Şarbaa, Ştefan Moldo-vm, Danilâ Bueuţl, D. Lsz l r , N. N., M. N., M m a Saasa, Gh. Bottz. Câte 30 Lei: Gh. Cspătă, Iosa Chlţia, Frsncisc Oihm, Iosif şi P.iuîin& Korass. Câte 20 Lei: Ana Precup, Aaa Vissu, Msria Dimitrescu, Iiie Boier, luliu Bsiogh, Criciua Stâega, Salustiu Prună, losn Toatsch, Ioan LUha, Ghsorghe Coma?*. Frcn-ciso Petioky, Iiie Stâsga, Ghsorghs Barioş, Dr. î o s s Roth, familia Ssptimiu Tunsoiu, Iosif Bulla, Ghiorghe Roman, văd. Eisoaora Vlsd, Iosif Divors, Gh. Staasiu, Ghsorghs Iosif, Ale­xaadru Hoshazi, Aaibai Iiicscn, F . C o a s a ms-saai®, Gh. Rldulescu, Aâaibart Obsrt, Alsxsn-dru A. Tutuacru, loaa I. Limbau, Gh. Radu, Tsofiî Bâiea, Nicolae Stasciu, CoasîisBtin Pre-dsssu, Nicolae Aldea Cohaîm, Dumitru Gh. Muîu, Aaetx şi Margareta Divora, Esatsr iaa CoJreanu, loas Bârsan, Ioan Câmpean, C. Demstrescu, D. Diabmmiaâ Bucureşti, indescifrabil Ba?.

Câte 15 Lei: Ghsorghs FrâHSu, Rsvcica Tăflaa. Câte 10 Lei: Romus Modorsca, Emil Ghircoia?, Constantin Costaishî, Afiasîase A-nastasessu, Lesk î Schnell, E m n i e Z'gmond, Mihaiî Gropper, Ghiţeseu, Pascu LScătuş, Ghsorgha Gîlăţeaau, Dumitru Huatai, Nicolae Stâcga 341, Alexandru Crăciun. Câte 7 Lei: Toader Iepure. Câte 6Lei: Ghsorghe D.Stăaga Câte 5 Lei: Iosefiaa Socasiu, Ştsfau Muşat, Nicolae Costsa, Nicolae Radu. Câte 3 Lei: Ni­colae Costea. Câte 2Lei: indescifrabil Craiovs.

Petre Vlad cerealist din Şsrcaia a donat 10 mîji cartofi iar parohieaii greco-catoîici dia Şereaia au dăruit fiecare familie câte 1—2 saci csrtofi, cari au fost apoi valorizaţi în bani, fiind vânduţi Ia gară. Inoocnţiu Prun£ din Şsr­caia m-a dSruit 2 Isg^re de aramă Sa preţ ds 350 Lei.

Clopotul a coctat 21.220 Lai şi a fost cumpărat dela firma Ghsorgha Dumitrescu, fabrisa „Oituz* splaiul Unirei 87, Bucureşti I. Recomandăm cu toată căldura această firmă tuturor celor cari vor să cumpere elogote, căci e o firmă românsască şi solidi!, care no>a garaatat ge timp de 50 eni suactul şi durabi­litatea clopotului.

Exprim deassmenea vii mulţumiri dom-ailor: Valeriu Vlad, Terenţiu Vlad şi Alexandru Feshste, originari din Şsrcaia şi domiciliaţi dc prezsat îa Bucureşti, cari împreună ae-au co-k s t a t suma ds 7847 Lei, de gala cunoscuţii

| lor dia Bucureşti şi Sinaia. Assst clocot a fost sfiaţit în ziua do 6

Dacemvrie 1934, îatru onoarea Sfântului I«raih Nicolae.

Tuturor mărmimoşilor donatori Ie exprim şi pe aseastă cale siacerc mulţumiri. Busul Dumaezsu să le răsplătească îagatit tuturor as t lc ra , cari adus daruri şi fac bine sfintei aoastre biserici.

V a l e r i u C r i ş a n paroh gr.-cat.

Ioan B o c h l ş , p r e o t , C o a n u l M I . A m primit c e i 1 5 0 L e i d e s p r e c sr i faceţ i între b a r e . I -am t r e c u t î n a b o n a m e n t u l anulu i curent

P. Ioan P . P o p . Cei 150 Lei de cari ne întrebaţi i-am primit.

Am primit câte 150 Le i dela următorii, : Arito Pécules, Vasile Cosma, Of. parohial Vălcăul de j 0 " Victor Tămaş, Ioan Gherghef, Of. parohial Bogat M' Reun. ^Imaculata Concepţie* Şimleu. ''

Alte sume: Petru Filip 140; Victor Silaghi S09-Pr. George Bone 675; Victor Socol 55; Anton Erdes 225; Rusu Ioan 40; Ţăgorean Ioan Şărmaş 45, loanMSr-ginean 175; Ludorica Pătălău 75; Ioan Bârna 60; Victor Aron 300; Mureşan Nuţ şi Gavril 300,

n ti

s u 3

A apăru t noua edi ţ iune m

Vi t-« Si

C r u d o . . . . 9 r n y . T . . . ' ¿50 Ler Legat î n t r eg în pânză, aurit 340 LIBRĂRIA SEMINARULUI - B L A J

npografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj

Redactor: IULIU MAIOR

""•""• i f l f l rnra

Legea noastră strămoşească, biserica unită cu Roma, este iot mai mult atacata de către ortodocşi.

Aproape nu este zi să nu ni-o atace cineva. In săptămânile din urmă ni-a ata­cat-o chiar d. ministru al cultelor Al. Lapedalu. Cei mai mulţi duşmani ai noştri spun că, deodată cu întemeierea României» Mari, biserica unită nu mai are nici un rost.

Biserica unită însă nu numai că nu şi-a terminat misiunea mare pe care o are, ci rosturile ei în viaţa naţională sunt a-dânci şi nesdruncinate, dupăcum a arătat mai nou la Blaj d. ministru al justiţiei Dr. Vaier Pop.

Mai mult. Noi nu suntem o biserică nouă, de abia 235 ani, ci mult mai veche decât cea ortodoxă, pentrucă nu biserica ortodoxă este biserica strămoşească a nea­mului nostru, ci biserica noastră unită cu Roma.

Cehe vrea să se convingă despre a-ceasta, să ceară dela oricare librărie Jff.

8. din „Cărţile Bunului Creştin" scrise de păr. profesor fuliu Maior:

Legea strămoşească, în care va afla, care este legea noastră cu adevărat strămoşească, binele pe care ni l-a adus ortodoxia şi foloasele unirii cu Roma.

Broşura cuprinde 116 pagini şi s e

vinde numai cu 15 Lei la toate librăriile. Celce cere prin postă dela Librăria Seffl'-nariaiă din Blaj cel puţin 10 exempla^ deodată, mai primeşte şi un exemplar în cinste, pe lângă că Librăria plăteşte Ş1

spesele poştale.

Ştire Medicală. Med . Unîv .D ' C Ă M I L A G R U N . T R E N C S I N E R dic îa Blaj, S t r . T i m o t e i u Cîpariu No- ^ (în casa prăvăliei „Ajutorul", G ; D » * w specialistă în stomatologie, s'a reîntors & călătoria de studii din străinătate S« început din nou consultaţiile, pentru ^ interne, femei si copii, cât şi pentru 0

1-3