Anul XXIX. B L A J , Miercuri 2 2 Ianuarie 1919. Numărul 13.

•BONAMENTUL. 9 I u n an 80 coroane.

i •/, an 40

\ 1

4 an 20

xţ l u n ă 7 „

ţa n u m ă r 30 fileri.

• •

Z I A Î R R A Ţ I O N A U - A P A 1 R E Z I L N I C .

1 N S E R Ţ I U N 1 .

U n şir g a r m o n d : odată 84 fi]., a doua oară 72 fii., a treia

oră 60 fii.

Manusc r i s e s u n t a se t r i m i t e la Redac ţ ia

„ U N I R I I " B l a j .

• •

l Profesorii •ku întrunit in ziua de ieri ş i taltăieri la Sibiu, pen t ru a se •ganizâ ţ i ei. după a tâ ţ ia ani I desor ien tare , când erau îm-raştiaţi ca făina orbului , fără i t inţa de a înce rcă m ă c a r să I închege într 'un în t reg o r -' i n ic .

înce rca rea ce s'a făcut . îna­l te cu şase ani, de a s e o rga -f z â , in cadrele .. Asocia ţ iuni i" , .. reuşit numai în par te , căci jve rne le au fost to tdeanua la l a d ă , nu cumva aces t t emut Ibtor cul tural , să şi p o a t ă ri-mk şi el cuvântul , dupăcum ar

destoinic, t Muncitorii idealişti ai culturi i ^ ţ ionale , reslăţiţi la ca tedre le >r modeste, se cunoş teau . în pi re par te numai din ziare, ori lin anuare le şco la re .

Acum s'au întâlnit l a S i b i u t o ţ i ro iesor i i români dela şcoli le jedii şi teologii, punând temelia rganizăr i i lor.

P rob leme mari şi mult iple se eschid , deodată cu int i inţarea

ÎOMâniei-mari . Rela ţ ia dintre ' i ser ică şt stat se va sch imba , i t run ind aceas ta î n c r e d e r e a epl ină; o mulţime de insti tute cv in statului r omân , pent ru a âror p re lua re neavând forţele idact ice suficiente, ne impune e necesitate, r ec ru ta rea p r o f e -ori lor , prin cursur i p i egâ t i -j a r e . Se schimbă şi p lanul 0 învăţământ : limba magh ia ră 1 germană se exclud din cla-eie inferioare, is tor ia ungar ie i e exc lude total. în locul lor e in t roduce 1. română, is toria omânie i . geografia Românie i ouă.

Se iau rnăauri pentru p rc lu-rea universităţi i din Cluj. şi e accentuiază , in sfârşi t - că car tea mater ia lă a profesor i lor ebue amel iora tă . Ministrul cul te lor dl I'asile

rohiiş. a dec la ra t , în p l e n u l >ngresului, că Işi va ţ inea de ea mai sfântă da tor ie , să a m e -oreze soar tea vi t rega a p r o -sor imii , după jer t fe le imenze , ; le-a adus aceas ta co rpora ţ i e . ; a l tarul culturii n a ţ i o n a l e . Salu tăm cu toată dragos tea

¡Mesl mul t -promi ţă tor început t o rgan i za re , adăugând, că :es ta numai a tunci va fi com-ec t . când va fi urmat în cu-.nd. de o r g a n i z a r e a învă ţă to-lo r !

A l . P . S. Raportul amănunţ i t , ii ince -ni cu numărul J e mâine .

D O I N A . — Parodie . —

Dela Cszernin pân 1 la T isza , T o t duşmanul dusu'mi-'s'a. D i n H o t i n şi pân' la Mare Azi e România Mare. Dela Mare la H o t i n T o ţ i Români i 'n lanţ se ţ in. M â n ă 'n mână sunt toţi fraţii, N u ne mai despart Carpaţii. Prin oraşe şi prin sate N u mai e străinătate. S u s la munte , jos la vale Şi 'au făcut românii cale. D i n Satmar până 'n Săcele Astăzi nu mai sunt lichele. V a i de biet român săracul N u / t mai stă în casă dracul, N i c i îi merge, nici sc 'ndeamnă Ş i îi este toamna, toamnă. Ş i e vara, vara lui, Nu^i străin în casa lui. Dela T u r n u 'n Doroho i F u g duşmanii în puhoi Ş i se cară dela noi. . C u m se duc cu drum de fier T o a t e liftele ne pier. Zboară intrigile toate în neagra străinătate. Râde floarea telului La uşa bordeiului. îşi îmbracă ţara sânul, Codrul frate cu R o m â n u l D e verdeaţă să desfată Ş i izvoarele '1 îmbată Bogat în ţară bogată.

Ferdinand Măria T a ! V i n o 'n Capitala ta. Ai dat vot ţăranilor Şi pământ şoimanilor T u din t r â m b i ţ a ş i sunat, Ş i oş.tirea'i adunat P e duşmani i^ai fulgerat. Ai sunat din corn odată, S'a unit Moldova toată. Ai sunat de două ori, D in Ardeal vin frăţiori. Ai sunat a treia oară, A m scăpat de neagra fiară D in hotară în hotară — C'aşa vrut'a D u m n e z e u , Ca sâ'ti mântui neamul tău.

( » V e s e l i a « ) l onescu-Quintus .

G e n e r a l u l Ber îhe lo f mul jămeş te Conziliului dirigenl.

11 Ianuar ie 1919. Domnn le Preşedinte.

Adânc mişeat de manifestaţ i i le de s impat ie al că ro r o b i e c U a m fost în timpul că lă tor ie i m e l e în Banat . Cr işana şi T r a n s i l ­vania, mă gând i sem să mul ţu­mesc individual domni lor p r e -zidenţi ai comi te te lor loca le r o -

; mâneşt i , car i au venit să mă sa ­lute în toate găr i le prin ca re a m

I t recut .

T r e b u i e să renunţ , a tât de m a r e a iost număru l lor. Şi aceas tă imposibi l i ta te este ce l mai frumos omagiu pe care-1 pot aduce vitali tăţei neamulu i r o m â n e s c , c a r e t r âeş te în limi­tele artificiale ale vechii Un­gar i i .

In t impul ce lo r op t sp rezece i luni pe t recu te In România şi In

contac t s t r âns cu a rma te l e sa le . am putut să studiez şi să în­ţeleg bine ca r ac t e r i s t i c a sufle­tului r o m â n e s c ; că ru ia cu p lă-ce re vin să-i dau o nouă măr tu r i e .

Ş e d e r e a mea pr in t re Români i de pes te munţi m'a convins , că sufletul lor este a c t l a ş ca şi ace la al Români lo r dela B u c u ­reşti şi Iaşi .

Am fost de asemenea foarte mişcat de manifes tăr i le unanime, de stimă şi iubire pen t ru F ran ţ a , ca r i au avut loc pre tut indeni la t r e c e r e a mea, de s incer i t a tea şi del ica te ţa e x p r i m a t e i lor.

De aceea din adâncul in imei vă rog. Domnule P reşed in te , să primiţi şi să t ransmi te ţ i t u tu ro r , bărbaţ i şi femei, fete şi copii , să ten i şi o r ă ş e n i şi t u tu ro r m e m b r i l o r Comitetului d i r ig in te şi ai comi te t e lo r locale , e x p r e -s iunea celei mai vii r e c u n o ş ­t inţe şi a u ră r i l o r mele afec tu­o a s e pentru rea l iza rea a s p i r a ­ţ i i lor voas t re na ţ iona le .

Binevoiţi a primi, Domnule Preşedin te , exp res iunea înaltei mele cons idera ţ iuni , şi îngădu-iţi-mi de a s tr iga împreună cu d voas t r ă :

Trăească România-Mare.' Berthelot.

PţT* Cetiţi şi răspândiţi „U X I R K A", /iar naţional cotidian.

P a g . 2 . U N I R E A Nr. 1 3 .

C R M G I BUGtlREŞTEME, — P l e c a r e a n e m ţ i l o r d i n B u c u r e ş t i . —

Dinspre făgaşur i le dunărene , în aerul liniştit al dimineţi i , s 'auzeau pe 'nfundate lovi tur i le de tun. Că t ră amiazi , însufle­ţ i rea cent ru lu i se 'nt inse c'uri.vuet a s tma t i c la periferie , a semeni sânge lu i ce fuge fierbinte din inimă Ia a r t e r e . O sumedenie de d rape le ca Intr 'o baladă, r ă ­să reau pe faţada magaz ine lor , toa te miroseau a pânză nouă. Numai la câ te -o inst i tuţ ie pu­blică, s tăru ia t r i co lo ru l v ră jmaş , cu falduri le r evă r sa t e ca pen t ru îngropăc iune , că t ră c a r e ochi mânioş i se îndrep tau . Vestea mobil izăr i i gene ra l e e r a afişată pe toa te z idur i le . Se svonise , s ă oas tea a l ia ţ i lor se află la ba r i e r ă şi că în fiece clipă poate Int ra în o ra ş . încă de cu v r eme m a h a l a u a năvăl i se în cent ru , sacr if icând felia de pâine a prunc i lo r pen t ru buchetul de cameli i , ce ţ inea să fie împră ş ­t ia t la p ic ioare le sa lva tor i lor . E r a o furnicărie , un forfot şi o zarvă , fuse întâia s ă rbă toa re in aceş t i t rei ani de a p ă s a r e şi în tuner ic . Cătanele ceho-s lovace , r ămaş i la noi v remeln ic , cu benzi la te t r i co lo re la capele le pl ine cu flori de toamnă, bra ţ la braţ , Ou feţele luminate de-o intensivă bucur i e , dădeau o nuanţă pa ra ­bol ică , neg r i l o r uliţi încinse de suflarea norodu lu i . P e esp lenada Cercu lu i mil i tar , In c iuda pr iv i ­tor i lor , s tă teau într 'un s imulacru de nepăsa re , în t r 'o at i tudine vi­tează, doi luciferi ge rman i cu puşt i le pe umăr, iar l ângă ei, m i t r a l i e r e l e îşi r ă suceau gur i le lo r abraşe , înspre un publ ic gălăgios , c a r e ca în v r e m u r i l e ce le bune e rau înarmaţ i numai c'un s implu bas tonaş de p r o ­menadă .

O cohor tă de t ineri zglobii , aducea cu eâ mătasa unui d rape l c e r c e t ă ş e s c şi un „Deşfeaptă-te R o m â n e " atât de ur iaş , atât de d e m n în cl ipele acele , zbucni din gâ t le jur i le , din inimele tu­turor , cei bă t rân i deveni ră ca la o p o r u n c ă t ineri , cei s labi pu te rn ic i , o p u t e r e ' de lavînă. • e doboară totul în calea sa.

Color i le cu rcubeu lu i c u t r e -erau feţele nemţeşt i şi to tuş semea ţă flintă o mai ţ ineau încă ou podul palmei . — Toţ i se în­t r ebau : când va să p lece bestiile a s t ea? !

Pe cheul Dâmbovi ţe i , ca şi pe Bu leva rd goneau furgoane încă rca t e cu^de-a le guri i , s p r e Got rocen i , s t răjui te de bic ic l iş t i înarmaţ i . Popula ţ i a li zgonea , ca pe câini, populaţ ia frântă de s ă r ăc i e şi înde lung r ăbdă toa re . De-odată unsă dela Cercul mi ­l i tar se dădu în lături , izbită de mânia teutonă şi o c o m p a n i e de infanterişt i , umplu vede rea ;

. s c o b o r â n d t rep te le de pea t ră , s p r e Str . Să r inda r , sant ine le le se adăogară la compan ie şi compan ia pieri , ca şi când nici n 'a r fi fost.

Atunci firma de tablă pe ca r e s tă teau eu l i tere de aur , „Haup t -w a e h e " , plesni în două şi fu călcată In p ic ioare , ghe re te l e cu pajura n e m ţ e a s c ă dă râmată şi făcută ţ ăndăr i , mi t ra l iere le ui ta te pe exp lenadă fură r id i ­cate şi pu r t a t e pe umer i de că t re t ineri i noşt r i , de-a lungul Calei Victor ia , în ropote de ap louze!

Pes te câ teva zile văzui sub ba ione tă câ ţ iva germani , mătu­r ând cur tea Pre fee tu re i Poliţiei .

După faptă şi r ă sp l a t ă ! C. S e c h e .

Gânduri de Sân-Văsii...

Moşneagul. w

Moşneagul sade obosit l ângă păhăre lu l de vin în tăr i tor , u r ­măre ş t e cu p r iv i r ea ro toeoa le le de fum din pipa îngălbeni tă , aude l a r m a sglobie a nepo ţe i lo r se gândeş t e la vremi le t r ecu t e şi mişcă domol din buzele u s ­cate , vorb ind ca pent ru s ine :

— Ehei , iată un an nou la ce lea multe. 'Mă, da iute mai trece v remea , a rz-o focul! Par ' -că-i f e rmeca tă ; nici să -o a lung» Tă ta r i i . Nici n'ai v r eme să simţi, că trăieşt i . Iată, eu să tot a m şaptezec i de an i ; ce sunt şap tezec i de ani. Nimica toată. Pa r ' c ă abia ier i am în t ra t pe poarta lumii. Eu nu sunt bă-

( t 1918 * 1919)

(Continuare şi fine),

t rân

Prof. A. Lupeanu.

bă t rân? Noe a trăi t ani, iar Matusalem

ce sute de he-he i !

Aia e ră r i ea ţ ă . Mă mai d o a r e câ te -odată pr in şale şi mă ch i -nuie tuşea uneori. . . Asta nu-i boală . Un păhă re l de vin ş'o p ipă de T a b a c . înco lo-s tun încă To t mai poţi t ră i . I a r dacă totuşi , a re Dumnezeu de gând să mă culeagă de pe lume, na 'ş i v r ea să mor până ţ ine noro iu l şi t ina asta. Că nici nu-ţi poa te veni n imeni la î nmormân ta re . Şi nici nu poa te î m b r ă c a popa o ha ină cum se cade la p rohod . P ă c a t să năcăjeş t i a tâ ta lume cu îng ropăc iunea pe moci r la iernii ăsteia, păca t . Colo la

v a r ă r o r i la, toamnă e i * muri t , că-i v r e m e bună şi-i o p l ăce r e să dormi în cimitir.,. F l o r i şi cântec de paser i . Şi mai vine o rudă, un priet in să te caute... Acum să nu mor i , Doamne fe­reş te . Ei , da, şi-apoi mai am şi eu o dor in ţă pe lumea as ta : să mai văd o bucu r i e în familia mea, să ajung să-i dea Dum­nezeu n o r o c nepoa te i Eugenia să se mări te şi ea. Da, aş v rea să mai ajung şi nunta ei, ajută-mi D o a m n e ! Atâta mai cer..."

Aşa grăieş te moşneagu l în s ine, golind păhăre lu l . Nepoţe i i se j oacă alătur i . Eugenia , fetiţa, gă teş te o păpuşă şi se uită uneor i , cu admiraţ ie , la ro to ­coale le de fum din pipa „mo-şucului". . .

Fantele teribil Figura impună toa re , s e r ioasă ;

frunte încre ţ i t ă ; poză g ravă . Se pl imbă cu paşi largi p r in odaie , ges t icu lând de s :

— Am prevăzu t căde rea mi­l i tar ismului ge rman ; am spus-o dela p r ima bubui tu ră de tun dela L i g e ; b ru ta l i t a tea forţei nu se poa te menţ ine faţă cu impera t ivu l forţei d rep tu lu i su­veran, Nu m'au crezut ; d a r i - a m dat de minc iună pe puţin c r e ­dincioşii . Anul 1918 avea să ne aducă izbânda ideii de drep t şi împl ini rea visului popoare lo r . Păeat , eă l umea nu-şi cunoaş te valor i le şi nu le apreciază. . . Anul ce vine m ă c a r e chemat să utiliseze toate aces t ea va lor i , mai a les la un popor mic şi în­cepă to r cum es te al nostru... Eu însă n 'am să mă îmbiu ni­mănui ca un tâ rgoveţ , cum fac a tâ tea t ipuri a le z i le lor noas t r e Cât zici d i spar şi îşi p ie re u r m a pe câ teva zile. Fo iesc pela celea minis tefe .

— Ah, vânător i i detestabi l i de funcţii!

Astfel monologisează s e v e r u l poli t ician în s ea ra de anul nou, dupăce a t r imis la pos tă câ teva sute de b i le te cu s i n c e r e şi lungi felicitări de a inundat cu e le . . . toa te min is te re le !

Bolşevistul de astăsi. Un tip ne lămur i t încă. Nu

prea poţi să-1 cunoşt i , fiindcă nu se dă pe faţă. Nu ştii unde să-1 cauţ i ; la o ţ a ş sau la sa te? E un pe rsonag iu invizibil , se s imte însă ori aici, or i colo , cum îşi fâlfâie ideile obscure , oa l i l iacul a r ip i le pe pânza nopţ i i . Nici el însuşi nu ştie lă­muri t oe vrea , ce d o r e ş t e ? Adică, ba da, şi mai a les pen t ru ziua de azi si pen t ru cea de mâine. E l a r dor i de anul nou: să fie s tăpân pe toţi şi pe toate , să-mi poa tă luă, mie şi f ^ T a l e , su r tucu l din spate , să s teie în f runtea m e s e l o r t rudi te greu de alţii , să m â n â n c e provizi i le câş­t igate de d e a p r o a p e l e — încolo

ha la l de M a r x şi de Lassa le ! Lucreze ei , d e o c a m d a t ă .

Leacul z i le i : P lu ton ie ru l I r imie cu sfer tu l de su tă — la dos! - '

O duduie. Simpat ică şi d răgă laşă , cu

ochişor i cat i felaţ i , cu zimbet dulce, pe b u z i ş o a r e de cr in . — In seara de Sân-Văsi i e puţin enerva tă : la masă pune farfu­riile în toarse şi cea iu l îl toa rnă alături de c e a ş c ă . P r i v i r i l e îi colindă pr in zăr i ne lămur i te , par 'că ar sta de v o r b ă cu îngeri nevăzuţi . A luat toa te măsur i l e prevent ive în v e d e r e a anului nou: a n u m ă r a t nouă s e r i dea-rândul nouă s te le , a dormi t trei zile cu câ te un pache t a ş de nisip la căpătâ i , a'a ui tat in fundul tu tu ror fântâni lor , cari i-au stat în ca le , a cet i t toate epistolarele amoru lu i , iar acum visează, oftând uşor , cu fruntea răzimată de g e a m .

— Ah, c ine mi -o fi alesul? Un brunet cu och i ca păcura nopţii, o r i un b lond in cu ochii de cicoare, cu m u s t ă c i o a r a de păpădie? A d v o c a t or i profesor? Ori v re -un s e c r e t a r de minis te r? — că doar sun t a tâ ţ ia sec re ta r i a s t ăz i . . . Ah, d a r aşi v rea mai bine să fie un poet , cu plete lungi, mătăsoase , cu fruntea largă , cu faţa pală.. . Sunt aşa de drăguţi poeţ i i ! Ştiu să iu­bească aşa de adânc. . . Au atâta duioşie în p r iv i re . Da. da, un poet îmi trebue.. . Că oficerii şi aşa au demobi l iza t a c u m a cu toţii.

Şi duduia n o a s t r ă r ămâne v r e m e înde lunga tă cu fruntea la geam, cu ochi i p ierduţ i în negura anului ce vine .

Pe u r m ă ? Pe u rmă , să-i dea Dumnezeu n o r o c , căci „nu este bine omului să fie s ingur" , vorba Scr ip tu r i i !

Un candidat de însură­toare.

Mai încrezut ca or i şi când, «u pă ru l dat pe ceafă, cu m â n i Jn buzunaru l sur tuculu i , sfidează o s t r adă în t reagă . Păşeş t e mân­dru şi apăsat , ca Napo leon după lupta d e l a W a g r a m .

— Acuma-i de noi, amice! Fe t e câ t spuză, f rontur i le s'au topit, vi i torul ne sur ide ca soa­re le în zor i le p r imăver i i . E o fer ic i re să fi t inăr as tăz i : tc postezi în colţul unei săli de bal şi te împre soa ră sute de och işor i calzi... T o a t e fetele îţi z imbesc , nici degetul cel mic, nu t r ebue sâ-1 mişti şi te cautl o sută! — înainte cu patru-cinci ani t rebuia să chel tu ieş t i o li­b ră r i e în t reagă de s c r i so r i par­fumate, să toceşt i z e c e părechi de ghete , să te milogeşt i ani întregi , ca să poţi smu lge un sur i s fugar... Unde se pomenia^ atunci suf ragete şi soc ie tă ţ i f«-menine? Păi , v e z i c i , a t u n c i Dum-

Nr. 13- U N I R E A P a g . 3 .

Tiealor e rau pe poliţa deasupra şi te priveau pe tine, biet bărbat 4eşpreţui t , de pe vârful mun­telui. Astăzi, a mai venit apa şi la moara noastră: acum ce r vot şi femeile, pentrucă simt nevoia să-şi apere dreptur i le . Aşa e cu dreptate: le dăm drep t de vot, ca să ne mai a leagă şi femeile odată pe noi, bărbaţ i i , nu să fim tot noi cerşi tori i zim-betelor femeieşti.

— Bine, amice, — îl în t reb — dar cum stai cu însură toarea? Iată, intrăm în anul nou: ce planuri te f rământă? P r e c u m spui prospecte le de însură toare sunt admirabile...

— Eu, ce doresc de anul nou ? S ă mă însor, zici? Nici prin. minte nu-mi t rece! S a s e l impe­zească situaţia, să văd de-o suBrefectură, de-o direcţ ie de finanţe, de-un chilipir ceva, ş'apoi vom vedea câte şi ce voturi voi primi dela sufragetele de mâine..."

U r m a r e a ? — Un bu r l ac bă­t rân mai mult...

* * * I a r acum, st imat publ ic , a r fi

să termin lunga mea t i radă de revel ion. V a » plictisit destul şi mi-s 'a uscat şi mie gâtlejul...

— Ei, da r e ra să uit ceva, păcate le mele !

Ce gândesc de anul nou mamele cu fete?

Multe o r fi gândind , dar aici nu e opor tun să fac vo rbă multă, ci să-mi daţi voie să t re« mai depar te , pent rucă , vedeţ i , sunt şi eu flăcău de î n su ră toa re şi nu aşi v rea să-mi s t r i c vi i torul cu vre -o scâ r ţ ă i tu ră neno rocoasă de peana...

Pr in u rmare , în vede rea bu­ne lo r r apor tu r i , pe car i doreso să le am cu p rea s t imata mea s o a c r ă vi i toare , t ac mulcom şi vă z ic :

Noapte bună! Anul Nou cu bine!

Generalul francez Berthelot in Sibiiu. 0 grupă de forţă a c o n d u c ­

tului etnografic a fost O c n a Sibiiului cu 12 călăraşi 16 că -Juşeri având doi vătavi (Sim. Muntean şi Luca Laz»r) şi r e ­prezentând prin o ceată de baieşi (mineri) înarmaţi cu c io­canele de crăpat sarea , p r inc i ­pa la lor ocupa ţ iune : băieşi tul . In fruntea grupei erau preoţii Isaîlă Popa, Patr ichie Curea ,

.Al. Vidrighinescu, avocatul Dr. Dordea ş. a. Şi aici s'a r e p r e ­zentat o nuntă. Dar mireasa era d u s ă cu şase boi , nu cu cai.

Cercul Nocrihului încă a fost excelent . Nocrihul însuş n'a t r i ­mis decât 30 persoane, dar jurul a vărsat cu adevărat potop de lume românească , Corneţelul 12 călăraşi şi pes te 200 per­soane . Nucetul 15 călăraş i cu a semenea 200 pe r soane d u p ă ei, Ilinbavul 18 călăraş i cu alte vre-o 60 persoane conduse de preotul I. Măsar, re întors din Moldova. Chirpărul cu 54 pe r ­soane . Alţina 60 persoane, Ben-dorful 20, Ţ ich indea lu l60 , Vur-părul 40 ş. a. Ţi -era mai mare dragul să întrebi pe bieţii flăcăi câţi sun t e ţ i ? După ce-ţi s p u ­neau numărul a d ă o g a u : „Am fi venit şi mai mulţi , da r ceialalţi îs Saşi, domnule!"

Noul săsesc cu 80 pe r soane conduse de par. p ro topop S i -mion Moldovan. Loamneşu l cu 9 0 p e r s o a n e , conduse de preotul Dorcan. Şelimberul 15 călăraş i şi 90 pedest raş i Tălmăcelul 13 călăraşi şi 80 pe r soane pe jos . Şur* mică 70 persoane . Guş t e -riţa cu 400 pe'rsoane, apoi Hamba cu 100 persoane , con­duse de tinerul preot I. Cior tea . Caşol ţul 50 pe r soane tn frunte

(Sfârşit).

cu păr intele Vlad. Remarcab i l ă a fost pa roh ia păr inte lui p r o ­t o p o p N. Togan din Sibiiu, care a pur ta t 60 s tegule ţe franceze. Când s'au înch ina t toa te aces tea în faţa marelui gene ra l a pu tu t s ă a ibă o dublă sa t i s fac ţ ie : a patriei sale şi a naţ iunei n o a ­stre desrobi te şi plină de r ecu ­noşt inţă . Ruşii 60 pe r soane , Porceşt i i 100, Turn i şo ru l 40 că ­lăraşi şi 200 pedes t r a ş i . To t din Sibiiu s'a r eprezen ta t şi un convoiu de c lăcaşi cari a d u c e a u snopi de grâu şi „ c u n u n a " sau „crucea" , pe a i rea îi m a f zic

buzduganu l c â n t â n d : „Dealul Mohului , umbra snopu lu i " . Cul ­mea a î n s e m n a t - o însă d u p ă pă re rea tu turor carul cel mare încă rca t cu copi laş i şi fetiţe cari s t r igau necon ten i t : «Tră ­iască! T r ă i a s c ă ! O p r i n d u - s e carul în faţa genera lu lu i o fe­tiţă ro s t e ş t e câteva versur i o-cazionale în f ranţuzeşte . Se amin t i a In ele de al ianţa noas t r ă no rocoasă cu F ran ţa .

Genera lu l Ber thelot emoţ iona t n'a şt iut mul ţumi altfel decâ t luând copil i ta în braţe şi s ă ru -t â n d u - o pe amândo i obrăjori i . Nici un ochiu n'a pu tu t privi fără lacrimi scena acea s t a m i ş ­că toare .

Pe u rmă căluşeri i din Orăş t i e au jucat că luşerul cu bâ ta vă-t av : 1. Giurca. Cei din Reş inar căluşerul fără bâ tă . Aici am r emarca t un gest foarte original . Vătavul că luşer i lor Dan T incu , îna in te de -a începe, se duce tn faţa genera lu lu i , îşi r idică p ă ­lăria, sa lută mil i tăreşte şi-i în­t inde m a n a z icând: „Trăi ţ i , dle genera l i Genera lu l , p l ăcu t s u r ­pr ins de curajul vătavului , îi

p r inde m â n a pr ie t ineş te . Ges tu l vă tavu lu i a învesel i t t oa t ă lu­mea. Au e x e c u t a t câ teva figuri f rumoase şi cei din O c n a , dar jocul cel mat f rumos, o bă tu tă ne înch ipu i tă , a f o s t a celor zece (10) jucă to r i de la Cugi r c o n ­duşi de t inerul G. Micu. Acuş să l tau de pa r ' că nici nu a t in ­geau pămân tu l , a cuş t ropo t iau de te a su rz iau . Şirul dansu r i l o r 1-a înche ia t ho ra m a r e din Re ­ş inar , pe care g r a p a cea mare de jucă tor i şi j u c ă t o a r e o c â n ­tau şi o jucau deoda t ă .

P e u rmă a d e f i l a t ' î n mer s s u p e r b a rma ta Românie i !

D a c ă e în fine să r e s u m ă m şi să c l a săm aces te impres i i fntr'un m ă n u n c h i u a ră t ând ce a fost mai f rumos în î n t r eg con­ductul aces ta g r and ios al zecilor de mii dela sa te , p u t e m s p u n e u rmă toa re l e : Mai bine s'a p r e ­zenta t , f ireşte, Sibiiul , fiind a-casă la ei, cu cei 96 că lăraş i , cele 60 s teagur i f ranceze, nunta , c laca şi carul de copii . U rmează O c n a cu n u n t a şi miner i i , apoi Răş inaru l cu ş eză toa rea şi S ă -căda t ea cu nuntaş i i ei veseli şi por tur i le femeeşti vechi, de -o f rumseţă nepre ţu i t ă .

Ia tă în câ teva cuvin te d e s ­fă şu ra rea a c e e a mărea ţ ă a vieţii sa te lo r noas t r e , a şa cum s'a pu tu t a r ă t ă în p r ipă cu ocaz ia vizitei lui Ber the lo t în Sibiiu.

I o n G e o r g e s c u .

Regele Ferdinand cătră armată. ,

— Ordin de îi. —

Cu prilejul Anului Nou, Re­ge le F n r d i n a n d a ad re sa t ur ­mătoru l ordin de zi cătră a rmată :

Pe p r agu l unui an nou, g â n ­dul Meu se îndreaptă cu adâncă dragos te şi cu cea mai vie r e ­cunoşt inţă c ă t r ă iubita mea oaste . Ţ a r a nu va ui ta nici o clipă, că vitejiei os taşu lu i r o ­mân se da to re ş t e în cea mai m a r e pa r t e făur i rea Românie i de astăzi şi de mâne .

Voi toţi, ca r i vă aflaţi în f run­tari i le vechiu lu i Rega t şi cei car i aţi dus d rape lu l r o m â n în ţ inutur i le l ibera te , pes te car i se vor înt inde ho t a r e l e nouei R o ­mânii întregi te , aduceţ i -vă n e ­conteni t aminte , că pe s teagur i le voas t r e sunt sor i se cuvin te le : o n o a r e şi p a t r i e ; or i unde vă aflaţi, voi sunteţ i pur tă to r i i a c e ­s tor două idei. Cu vie mul ţu­mire M-am putut convinge , că în toate împre ju ră r i l e v-aţi a r ă ­ta t pă t runş i de m i s i u n e a - v o a s t r ă de a fi apără tor i i Ţăr i i şi T r o ­nului şi păzitori i ord ine i .

După un lung t imp de încor ­da re şi pr ivaţ iuni , da r şi de lapte e ro ice , unde a-ţi cu les laur i n e -pe r i to r i şi s t ima şi d r a g o s t e a Rege lu i vostru , a Pa t r ie i şi a

fraţ i lor voş t r i de a rme , anu l c a r e începe n e p romi te t u t u r o r pacea a tâ t dori tă .

Vă urez şi vouă, iubi ţ i lor Mei os taş i , un an p a ş n i c şi plin d e fer icire ca să pute ţ i cu lege în l iniş te roade le munce i v o a s t r e .

D a r până la momentu l aces t a , aş tepta t de toţi cu a tâ ta dor , c e r dela voi oflceri, suboficeri şi soldaţ i , să staţ i f lecare Ia pos tu l său, făcându-va da to r i a cu sfinţenie aşa cum vă i m p u n e ju rămân tu l vos t ru de os taş i .

Din adâncu l sufletului vă u -rez.- 'La mulţi ani!

Ferdinand.

Serviciul nostru telefonic. (Agenţia telegrafică „Dacia").

(Sibiiu). Agenţ ia Dac ia din Sibiiu es te au to r iza tă a d e s -minti în modul cel mai c a t e -gor ic ş t i rea lansată , cu intenţ ie falsificată, de ziarul „Az est" ' din B u d a p e s t a , că consi l iul dir igent sau a r m a t a r o m â n ă a r fi silit na ţ iunea s ă s e a s c ă a d e ­clara al ipirea sa la regatul Român. Consil iul naţ ional s ă ­sesc g e r m a n din T r a n s i l v a n i a îşi e x p r i m ă pr in Agenţ ia Dac ia ind igna rea sa cea mai mare şi t o toda tă declară c i ho tă r î rea Saş i lor es te un act al lor p r o ­priu execu t a t nu p r e c u m a anun ţa t z iarul „Az es t" , silit de a r m a t a r o m â n ă sau de C o n ­siliul dir igent , ci pu r şi s implu în u r m a prefacer i lor şi noi lor re la ţ iuni pol i t ice .

(Berlin). î na in t a r ea poloni lor spre hotarele b r a n d e n b u r g ia r a ­pide p rogrese , popula ţ ia g e r ­m a n ă imploară ajutor u rgen t .

(Breslau). P r imăr ia a ţ inut o conferinţă, în care s'a a r ă t a t pr imejdia dacă cehii în t ră în SMezia. Trupe le cehe îna in tează cu a ş a iu ţeală încât mâine vor ocupa grafschaftul Glatz, p r e ­cum t rupe polone c o m p u s e d in mai mul te divizii vor î n t r ă mâ ine p o i m â n e în Silezia d* nord . Se luc rează cu febr ie ta te la cons t i tu i rea unui corp v o ­lun ta r de a r m a t ă pent ru cauza aceas ta , a d u n a r e a na ţ iona lă e convoca tă pe 6 Februar ie .

(Viena). Azi d iminea ţ ă s 'a ţ inut în faţa Ra thausu lu i m a r e d e m o n s t r a ţ i e din cauza a s a s i ­nări i lui L iebknech t şi Rosa L u x e n b s r g .

(Budapesta). Criza m i n i s t e ­rială ap lana tă , Kârolyl p r e z i ­dentul republ icei a n u m i t - p e Ber inkey de p r imminis t ru , Nagy Vincze in terne , Ga rami c o m e r -ciu, Böhm Vi lmos al ocrot i r i lor socia le , Balog Ernö f inanţe, Szende Pâl fără portofoliu, PeidI Gyula al b inelui o b ş t e s c , Kunfy ins t ruc ţ ie , Vaşs J ă n o s cul te , Buza B â r n a agr icu l tu ră , Szabo Istvân fără portofol iu, pent ru Ruszkaja Krajna.

P a g . 4 . U N I R E A N r . 1 3 .

(Budapesta). Azi d iminea ţ ă l a ceasur i l e 11 a. m. au fost l u p t e s â n g e r o a s e în t re soldaţ i şi poliţişti în faţa otelului U n ­ga r i a , cinci morţ i şi opt răni ţ i .

(Madrid). A fost azi s e r ioase demons t r a ţ i i bolşevice în Ka t a -loaia , garanţ i i le cons t i tu ţ iona le s u s p e n d a t e , 300,000 lucră tor i au p roc l ama t greva genera lă .

(Amsterdam). Din Pa r i s se a n u n ţ ă că ches t i unea urmărire i exka i se ra lu i se va d iscu ta la p r o x i m a şed in ţă a congresu lu i d e pace . Consi l iul jur idic a d e c l a r a ! că Wilhelm pen t ru v ia la rea neutral i tă ţ i i Belgiei, p o a t e fi p reda t t r ibunalului .

(Sibiiu). S'a ţ inut aici con ­g r e s u l par t idu lu i social d e m o ­c ra t din Trans i lvan ia şi U n g a ­r i a d i s cu t ând ches t iunea pol i ­t ică , d e a s e m e n i şi congresu l profesor i lor din Trans i lvan ia şi Ungar ia . Ambele con t inuă .

• • • • • • •

Provocare. Adresată medicilor români

To ţ i medicii români , ca r i au se rv i t ca act ivi tn a rma ta co ­mună sau la honvez i (Landwehr) , mai depar t e toţi medici i din r e z e r v i şi cei civili, sunt p r o ­voca ţ i , că dacă au intenţ iunea s ă în t re ca medici act ivi în a r ­m a t a română; până în 10 Ia­n u a r i e 1919 st. y.j să se anunţe Ia şeful san i t a r a l a rmate i şi s iguran ţe i publ ice în-Sibiiu, pa ­l a tu l comandn i mil i tare, etajul II, uşa 114, s t r ada Cisnădiei Nr. 4. i a ră la ace i medic i , ca r i până la t e r m i n u l aces ta nu se v o r anunţa , nu se va mai r e ­flecta. Anunţăr i le în scr i s au să con ţ ină u r m ă t o a r e l e da te : Ran­gul , numele , anul naş te r i i , co­m u n a nata la , specia l i ta tea , unde a făcut ul t ima dată servic iu , cât t imp a servi t ca activ, de c â n d e în rezervă , ad resa exactă şi eventua la dor in ţă pent ru îm­păr ţ i r e , cu un cuvânt c u n i c u l u m vi tac deplin.

Mai depar te sunt ruga te toate consi l i i le na ţ ionale române - a c o m u n i c a şefului san i ta r la Si­biiu sub susnumi ta ad re să până la 10 Ianuar ie v. 1919 datele t u t u r o r ace lo r medici români , c a r i s'au anunţa t deja până a-cuuta pent ru serv ic iu la- diferi­t e l e consi l i i na ţ ionale .

T o a t e gazete le române sunt r u g a t e a r e p r o d u c e p r o v o c a r e a a c e a s t a în 3 numer i dupăolal tă .

Sicriu, 31 Decemvr i e 1918. Baron Boeriu,

general. • • • • • • • • • • i i

Fraţi ţărani.' Feriţi^vă, ca de necuratul, de ceice cearcă să vă amăgească şi să vă abată dela calea cea dreaptă. Aceştia sunt duşmani i neamulu i nostru. — Bateţi ' i cu pietri i !

Informajiuni. * F a m i l i a r e g a l ă v a p l e c a

l a I a ş i . S'a stabilit , că în ziua de 10 Ianuar ie , M. S. Rege le cu-în t reaga familie rega lă să p lece la Iaşi, unde vor r ămânea şase zi le .

* B u c u r e ş t i . In consiliul de miniştr i de a sea ră s'a ceti t o te legramă a n u n ţ â a d sos i rea în zilele de 14, 17 şi 20 Ianuar ie a trei vapoare cu provizi i din Amer ica reprezen tând o cant i ­ta te dc 18 mii tone.

* L y o n . — In pr ima şedinţă a confereaţe i pen t ru pace , ca re va avea loc Sâmbătă la Chuai d 'Orsay. s ec re t a ru l genera l va p rezen tă un memoriu introductiv. Conferinţa în plinul ei va hotăr î apoi r apor tu r i l e dintre comisiuni . Direcţ iunea desba te r i lo r va fi încredin ţa tă delegaţ i lor mar i lo r puter i . Tehnicieni i vor aduce în formă de ansamblu, p ropuner i l e pa r t i cu l a re . P rocese le verbale a le şedinţe lor vo r fi r edac ta te d e ' s e c r e t a r u l genera l .

* N a u e n După „Journa l de Debats" , part idul , ca re a p r o ­c lamat republ ica în L u x e m b u r g a r fi dec i s să ceară la Par i s guvernu lu i f rances să p r imească î nco rpo ra rea Luxemburgulu i la F ran ţa

* L I Y o m . (Din Râie) — Se co­munică din Posen, că polonezi i au ocupa t Netzwalde . Lupte le continuă! Genera lu l Dembor Musnick, ca re a fost numit ge-nera l j ss im de că t ră consil iul popular , a sosit la Posen cu statul său major .

* JVauea. — După şt ir i din Atena, cu r t ea marţ ia lă o tomană a condamnat pe E n v e r - P a ş a şi Diemat Paşa ca dezer tor i la deg rada re şi un an închisoare .

* B r u x e l l e s . Comitetul cen­tral al industr ie i ce rce t ează cu multă atenţie p ie rde r i l e i ndus ­triei belgiene din cauza invaziei s t ră ine , Germani i într 'un chip cr iminal au s t r ica t ins ta la ţ iunele t echn ice a le mar i lo r uzini. S'au găsi t ac te emana te dela ce r cu ­rile înal te ge rmane , car i ce reau să facă tot pos ib i lu l , ea îndată după sfârşi rea războiului , indus­t r ia Belgiei să fie pusă în im­posibil i tate de a funcţiona, dând astfel pr i le j mar i lo r indus t r iaş i ge rmani să-şi desfacă p r o d u ­se le lor.

Comitetul de c e r c e t a r e a pus la dispoziţia z iar iş t i lor amer i ­cani ac t e . car i vor scoate la lumină manoper i l e industr ie i ge rmane . Stat is t ica publ ica tă până a c u m dovedeş te , că in­dustr ia be lg iană a suferit o p ie rdere de 6 mil iarde 560 mi­l ioane.

C o m u n i c a t o f i c i a l din 4 Ianuar ie v. 1919. 1. In Bucovina si Basarabia , situaţia n e s c h i m ­

bată . 2. In Trans i lvan ia . — Cer­ce tăr i le făcute, în u rma a tacului j mişe lesc suferit de de taşamentu l ca re se t r anspoa r t ă cu ca lea ; ferată la Zajău, au stabilit corn- | p l ic i ta tea doctoru lu i Apathy din ' Cluj . Apathy es te r e p r e z e n t a n - j tul oficial al guvernu lu i ungar j din Cluj.

Până la t e rmina rea anchete i el este ţinut sub s u p r a v e g h e r e la Sibiu.' M. C. G.

*TYoii f i ş p a n i r o m â n i . Până ieri au fost numiţ i şi şi-au beu-pat pos tur i le următor i i fişpani român i : Hun iadoa ra : Dr. T . Va-sinca. Alba-de- jos : Dr. I. Pop. F ă g ă r a ş : Dr. O. Vasu. T â r n a v a -mică: Dr. Căluţ. T â r n a v a - m a r e : Dr. D. Roman, T u r d a - A r i e ş : Dr. Z. Chir top. Bis t r i ţa -Năsăud: Dr. G. Tr ipon . Sibiiu: Dr. N. Comşa. M u r ă ş - T u r d a : Dr . Vescan. Sol -n o c - D o b â c a : Dr. T . Mihali.

P a r i s . — Profesoru l F o e r -ster , noul ministru bavarez în Berna , a dec lara t unui ziar is t ; „Sunt împotr iva unire i Austr ie i cu German ia in ch ia r in teresul ge rmanismulu i . Dacă un i rea s 'ar face, Viena va p ie rde situaţia pe care a avut-o până acum. Uni rea Austriei cu Germania ar determina în ţe legerea să c e a r ă garanţ i i şi compensa ţ i i " .

P a r i s . — Ministrul de ex­terne al Austr ie i G e rmane , Otto Bauer , a dec la ra t la o în t runi re socia l is tă din Viena, că nota tr i ineasă Serbiei , e ra a 7-a ver­siune şi că red i ja rea ei nu lăsa nici o îndoială că Serb ia nu va putea s'o p r imească . Cele pat ru pe r soane responsab i le sunt.... s tatul major gene ra l Heotzen-doif.

* A a p ă r u t p r imul număr din mare le ziar „ R e n a ş t e r e a R o m â n ă " ziar na ţ ional poporan independent , al căru ia d i rec to r este dl V. Hotăran . — Dorim inde-limg.ită vieaţă nou lu i ' conf ra t e .

* A losfc a r e s t a t la Sibiiu dl Arsenie Vlaicu, fost d i r ec to r al „Gazetei T rans i l van i e i " in t impul ocupaţ iei . „Gazeta T r a n ­s i lvanie i" r e apa re redac ta tă de

; dis t insele condeie a ce lor ce au redac ta t cu atâta succes „Glasul Ardealu lu i" .

* D a o a G e r m a n i a a r fi în­vins, spune dl Z immerman fostul s ec re t a r dc stat german, ea a r fi păs t ra t Liege şi ar fi impus o al ianţă Belgiei. De-asemenea a r fi cucer i t teri tori i franceze.

* Republ ica germană se va compune din 17 state l ibere. Mai multe s tate mici vor fi contopi te , iar P rus ia va fl îm­părţ i tă în t re s ta te le mărginaşa . Austr ia g e r m a n ă va fi unul din s tatele federale, Wiena formând s ingură un asemenea stat .

* La i n s t i t u t e l e n o a s t r e -

d i n loc cursur i l e r e g u l a t e

s 'au î n c e p u t azi î n 21 1. c.

* N a u e n . — D-rwl Solf, can­didatul par t idului d e m o c r a t ia . A d u a a r e a Naţională, a ţ inut o cuvântare ce rând asoc ie rea vieţii eeonomice şi l iber ta tea re l i ­gioasă. El va spri j ini fo rmarea

'unei confederaţ i i a p o p o a r e l o r în c a r e German ia să se b u c u r e de dreptur i egale . Dru l Solf speră , că Germania îşi va p ă s ­t ră o parte din coloni i

* S i b i i u . — Din H a g a se a-nunţă : Ziarul „Even ingpos t " din New-York ocupându-.se în t r 'un , a r t i co l de Ungaria, spune , c î soar ta ei de azi es te bine. m e ­ri tată. (Ag. Dacia).

" P a r i s . — T r u p e l e cehe au ocupat ţ inuturi le , cari m ă r g i n e s c frontiera bavareză .

Necrolog. f Zinca S. Lerghisan n. Ro­

man, a r epauza t după lungi şi i g re l e suferinţe J o i în 15 I a u u -; ar ie st. n. la o ra 11 s e a r a In i etate de 27 ani şi al 6- lea a n . ! al fericitei sale căsă tor i i , Im-i păr tăş i tă fiind cu sfintele-I taine.

| Rămăşi ţe le pământeş t i ale scumpei defuncte s'au a şeza t sp r e veşnică odihnă Vineri In 17 Ianuar ie st. n. la o re l e 2 d. a. în cimiterul gr .-cat . din Alba-Iul ia (Maieri).

f Gheorghe Rosor, t ipograf culegător , după ub m o r b g r e u şi îndelungat şi-a dat nobi lu l său suflet in manile Crea to ru lu i în 10 Octomvr ie la o re le 7 s c a r a în vârs tă de 18 ani.

Rămăşi ţe le pământeş t i a l* defunctului au foat aşezate sp r e vecinică od ihnă în 14 O c t o m v r i e în Sibiiu din cape la c i m i t e r u l u L

Odihnească in pace!

Posta Redacţiunii. C. Seche. Bucureşti. Fii binevenit,

iubit confrate, după o lungă şi fatală despărţire. Ziarul l-ţi merge regulat.

Ioqn Legionarul. Cugiv. Vă felici­tăm cu toată căldura, pentru teatrul ce l-aţi aranjat în Cue.ir şi regretăm, că ne e absolut imposibil să-1 publi­căm în întregime, în urma aglomerării de material. Asupra sumei trimise, binevoiţi a dis une.

Dent i s tu l V i r g i i M u u t e i i i i u şi-a r e î n c e ­put praxa în Sibiiu s t r ada Cisnădiei Xr. 28, lângă cro i tor ia Petraşcu.

Consultaţ i i dela 8 — 12 a. m. 2—5 p. m. (17) 1 - 3 .

Prop r i e t a r şi Ed i to r : Consil iul N a ţ i o n a l R o m â n din Blaj .

Director: A L E X A N D R U CIURA. R e d a c t o r : O v i d i u H u l e a -

Tipograf ia Semin. teol . gr . cat. din Blai.