ARogue of My Own

Johanna Lindsey

Copyright @ 2009 Johanna Lindsey

Edilie publicati pentru prima dati de Gallery Books,

o divizie a Simon & Schuster, Inc.

bqnAIma este marci inregistratd a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 319 63 93;075210'J'777

Dorinld neimblAnzitd

Johanna Lindsey

Copyright O 201-9 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate dreptu rile r ezew ate

Editor: Vidraqcu qi fiiiRedactori: Daniela Nae, Mariana Petcu

Corector: Piunita Ana

Coperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare Ei prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

LINDSEY, JOHANNADorinli neimblAnziti / Johanna Lindseytrad.: Graal Soft -Bucuregti: Litera, 2019

ISBN 978-606-33-3956-1

I. Macoviciuc, Elena (trad.)

821.1L1,(7 3) -3 1 = 1-3 5. 1

IOHANNA LINDSEY

Dtrtnto

Traducere din limba englezeElena Macoviciuc

Ittene@2019

Capitofuf t

Palatul Buckingham. Rebeccii Marshall inci nu-i venea sd creadA

cd urma s6 locuiasci acolo. Aflase deja de o s6ptimAnd, dar inci i se

pirea ireal. insi acum iat-o ajunsd aici!Faptul ci devenise domnigoara de onoare a reginei Victoria fuse-

se cea mai mare surprizi dd care avusese parte in cei 18 ani de viafi.Mama ei, Lilly, sperase ca fiica ei si primeasci aceasti pozifie de eli-ti, dar nu-i spusese ci trdsese cAteva sfori ca s-o obgine. Nu voise ca

tAndra sd fie dezamigitd dacd lucrurile nu se concretizau.Rebecca n-ar fi fost dezamigiti. Nici mdcar nu se gindise si fie

domnigoari de onoare la curtea regale, dar gtia ci era ceva la caremama ei visase. Lilly vorbea deseori despre gansa ei pierduti de a fidomnigoarl de onoare sau chiar doamni de onoare dupi ce se cdsi-torise. Ficea parte dintr-o familie devotatd grupirii politice Toryl,la fel ca solul ei. Cum gruparea Whig2 era la putere si controla toatenumirile de la curte, Lilly nu reugise sd-gi indeplineasci dorinla cea

mai mare, iar in cele din urmi renunfase. insi Whig avusese putereamult timp, iar de curAnd, cei din Tory - care ulterior aveau si fienumili conservatori - intraseri din nou in joc, Sir Robert Peel fiindnumit prim-ministru. Se putea spune ci era wemea schimbarii. Cumerau ficute noi desemndri, Lilly trimisese o petilie citre oficiali innumele Rebeccii. Nu exista nici o garanlie cd fata avea si primeascdun rispuns afirmativ din moment ce oricum nu se ficeau prea multenumiri. insi scrisoarea sosire cu o siptimAni in urmd. Exact ca otAnird entuziasmati, Lily lipase de bucurie dupi ce o citise, atAt deincAntati fusese. Iar entuziasmul ei fusese molipsitor.

Ultima siptdmAna fusese plini de intampleri. Mima gi fiica toc-mai incepuseri si faci planuri pentru debutul tinerei in Londra, insezonul din iarna urmitoare, pAni la care mai erau cAteva luni. incd

1 Grupare politici din Anglia, care ulterior a devenit Partidul Liberal. (n.red)2 Grupare politici din Anglia, care ulterior a devenit Partidul Conservator. (n.red)

-

lohanna L{nf,sey

se aflau in stadiul de pregitire a noii garderobe, gi nimic nu era gata.

Fuseseri angajate numeroase croitorese, iar deciziile trebuiau luaterapid. Mergeau in Norford, un orag apropiat, uneori chiar gi de douisau trei ori pe zi. Iar asta, datoritd entuziasmului lui Lilly, care vor-bea neincetat despre faptul ci era o ocazie de aur in viata Rebeccii.

Urma si fie cea mai mare gansd din viala ei de la moartea tatiluisiu. Contele de Ryne murise cAnd fata avea doar opt ani, iar Lilly nuse gAndise si. se recisdtoreasci. Titlul contelui fusese mogtenit de unbarbat care ii era rudi, insi conacul din apropiere de Norford, undecrescuse Rebecca, rimdsese al lor. Tinira igi petrecuse toati vialaacolo, nici micar nu se dusese la gcoali, la fel ca prietenii ei apropiafi.Lilly nu voise si se desparti de fiica ei, asa cd aranjase ca aceasta siaibd cei mai buni profesori chiar acasi.

Rebeccii ii convenise acest aranjament, deoarece ii permitea sipetreaci mai mult timp cu mama ei. Cum ambele erau cilirefe price-pute, se plimbau aproape zilnic cAndwemea erabuni. Rebeccii avea

si-i fie dor de asta. Aveau mulqi prieteni in Norford 9i mereu se opreacineva in viziti la ele sau apirea weun eveniment la care sd partici-pe. Rebeccii avea sd-i fie dor gi de aceste lucruri. Dar nu urmau si fieaga de departe una de cealalti. Norford se afla la doar cAteva ore de

mers cdlare din Londra. Lilly era insi hotirAti sd-i lase fiicei ei timppentru a se obignui cu noul statut gi abia apoi s-oviziteze. Nu voiasd pari o mami exagerat de protectoare, degi era! De fapt, aceastd

numire la curtea reginei avea si fie a doua oportunitate de aur pen-tru Rebecca despre care mama 9i fiica tot discutaserd. Prima gansiapdruse in urmd cu cinci ani, cind fuseseri de acord cu privire laalegerea viitorului so; al tinerei. Nu avea nici un rost ca Rebecca si-gifaci debutul in societate daci reugea sd-i atragi atenfia. in plus, era

vorba despre un vecin, Raphael Locke, mogtenitorul ducelui de Nor-ford. Extrem de convenabill insi tAnirul se cdsdtorise cu altcinevainainte ca Rebecca si ajungd la vArsta la care sd poatd face acest pas,

gi astfel se sfArgise planul lor.Ce plcat! Agteptase cu neribdare si faci parte din acea familie

importanti. Preston Locke, ducele, avea cinci surori, toate cdsitori-te, care locuiau altundeva, insi veneau deseori in Norford in viziti.Lilly ii povestise despre zilele in care majoritatea tinerelor incd locu-iau acasi gi in care familia Locke domina societatea locali. De fapt,una dintre mai mari petreceri la care participase Rebecca fusese

6

+ Dorinyd, netm6(dnzitd-

linuti chiar la Norford Hdl. Fusese la un pas si se apropie de acea

familie cAnd se imprietenise cu fiica mai mici a familiei, AmandaLocke. Pd.cat cd pierduseri legitura dupi ce Amanda fusese trimisila gcoali!

Apoi ducele nu mai primise oaspefi prea des, pentru ci rimisese-ri doar el gi bitrAna lui mami in acea casi imensi. Sofia lui murisecu cAfiva ani in urme gi, degi fiecare domnigoari disponibili din zoniprobabil incercase si-i atragi atenlia de-a lungul anilor, barbatul

i-rAmisese viduv. InsI acum petrecerile erau organizate de OpheliaLocke, ferneia care ii cAgtigase inima lui Raphael inainte si o poatiface Rebecca.

Pierduse doui ganse de a se lega de acea familie - o prieteni bunigi un sof. insi acum i se oferea aceasti noui ocazie. Domnigoaride onoare la curtea reginei Victoria! -Rebecca gtia toate beneficiile.Ocuparea acelei pozifii putea fi comparati cu mersul la cea mai pres-tigioasii gcoald din lume. Avea si-i cunoasci pe cei mai importanfioameni din Anglia, dar gi persoane cu sAnge albastru. Nu avea niciun rost si agtepte sezonul daci se afla la curtea unei regine cireia iiplacea si dea petreceri. Daci avea noroc, regina urma si se implicein alegerea viitorului ei so!. Orice era posibil.

in mod miraculos, garderoba Rebeccii fu terminati la timppentru plecarea la Londra gi era mai grandioasi decit ar fi fost pentruun simplu sezon. Lilly nu se uitase la bani. $i le insofise pe Rebecca

gi camerista ei, Flora, in Londra.Nu era prima oari cAnd Rebecca vedea Londra. De-a lungul anilor,

fusese de cAteva ori la cumpirituri gi isi insofise mama la o cursi de

cai la care Lilly trebuise si participe gi la nunta unei vechi prietene.insi era prima oari cAnd vedea palatul Buckingham. Nu avusese niciun motiv s|-lviziteze inainte, cAnd monarhii inci nu il transforma-seri in regedinfa proprie.

Rebecca privea uimiti clddirea mireald in care urma sd locuiascdtimp de cAteva luni, poate chiar ani. Era mult mai mare decAt gi-oimaginase! PAni gi arcada de marmuri a intririi ceremoniale era

inalti de citeva etaje. Girzile palatului mdrsiluiau in apropiere, inuniformele lor colorate. A1$ oameni treceau pe sub arcada imensipe sub care avea sd meargi gi ea.

insi picioarele refuzau sd i se migte. Emoliile aproape ci o cople-giri. $tia deja ci Lilly nu avea si o insoleasci iniuntru, dar nu era

-

lohanna Ltndsey

-pregltiti sd-gi ia rlmas-bun. Niciodati nu se despirfise de mama ei,

nu astfel.Lilly o prinse strAns de mAnd. intelegea prin ce trecea. Prin acel

gest simplu, ii didu curaj Rebeccii.

-Tatil tiu ar fi fost atAt de mAndru dacd ar fi trait si vadi asta!

Rebecca igi privi mama. Era un moment important. Lilly se simleaextrem de fericiti pentru fiica ei, insd, fdri doar gi poate, igi aminteade propriile oportunitifi ratate. Acest lucru se vedea pe fala ei. Degi

ii venea si plAngi, reugi sd zAmbeasci.

-Doar nu o si plAngefif nu-i aga? intrebi Flora pe un tonnemul;umit.

Lilly rAse, iar Rebecca reugi sd zAmbeasci. Flora reugea sd destin-di atmosfera cu candoarea ei.

Din picate, camerista nu avea si locuiasci in palat cu Rebecca.

Urma si rdmAnd cu ea doar in ziua aceea, pAni cAnd se acomoda.

AmAndoui gtiau ci Rebecca nu avea si stea singuri intr-o cameri.Pur gi simplu nu erau destule inciperi pentru toli membrii curfii, cu

atit mai pulin pentru servitorii lor. Aga cA Lilly inchirie un aparta-ment in apropiere pentru Flora, ca si poatd veni zilnic la palat si-iaranjeze garderoba gi si-gi faci sarcinile obignuite.

Lilly se gAndise si cumpere o casi in Londra pentru debutul insocietate al Rebeccii. Acum insd, ci sezonul fetei incepuse in cu to-tul alte circumstanfe, femeia ezita. Degi unele doamne de la curtedelineau case in Londra, unde igi petreceau nopfile in loc sd impartio cameri in palatul aglomerat, Lilly voia ca fata ei si experimentezetoate aspectele curtii. Iar cel mai sigur mod de a face asta era sd locu-iasci acolo. Daci familia Marshall ar fi avut o casi in orag, probabilRebecca ar fi fost tentati si se ducd acolo in fiecare seard.

Lilly o strAnse pe Rebecca in brafe.

- Ne vedem in citeva siptirnini, draga mea. Sau cel pufin o se

incerc si stau departe atit de mult.- Nu trebuie s5.. .

-Ba da, trebuie, interveni Lilly. E rAndul tiu, nu al meu. O sd tebucuri de fiecare clipe. Dar trebuie si-mi scrii zilnic. Vreau neapdratsd gtiu totul.

-Aga o si fac.

- Dar, Becky, cel mai mult sa te bucuri de ceea ce !i se intampli!O si trdiegti lucruri minunate. Pur 9i simplu gtiu asta.

oo

-

D or{n;d netm\(dnzit d-

Rebecca isi dorea si fi avut mai mult din inflicArarea mamei ei,insi entuziasmul ii dispiruse acum, cd erau nevoite sd se desparti.Acesta era visul mamei, iar ea ar fi wut ca Lilly si il poati trdi inlocul ei.

insi, de dragul acesteia, isi puse un zAmbet largpefafi, o imbri-figd pentru ultima oari gi se gribi si intre in palat.

Capitofuf z

- Credefi ci o si ajungem weodati acolo? ii gopti Flora cu unzAmbet pe fa!i, in timp ce mergeau dupd un servitor arfigos imbri-cat mai bine decAt unii nobili.

Camerista glumea, insi servitorul care le conducea se intoarse sile spuse:

-Camera lui Lady Rebecca e dupi ur-mdtorul col1. E mai aproapede inciperile principale decAt camerele primite de alte domnisoare.Regina gi-a amintit de momentul in care l-a intAlnit pe contele deRyne cAnd era micd gi a sugerat chiar ea aceasti cameri. E un inceputbun pentru dumneavoastri, milady.

Flora striluci. Rebecca rogi. Un servitor nu trebuia si gtie astfelde lucruri. Dar se aflau intr-un palat. Probabil servitorii de acologtiau mai multe despre vietile private ale curtenilor decAt oricine alt-cineva. Mama ei doar o sfdtuise si nu-i desconsidere!

-Niciodatii nu fac asa ceva, ii amintise Rebecca mamei ei.

- Stiu, draga mea, iar acesta nu ar fi un moment bun si incepis-o faci.

Fusese doar unul din multele lucruri absurde pe care le spuseseLilly in ultima siptdmAnii din cauza epuizirii cauzate de pregitireaRebeccdi pentru noua ei viafi de la palat. insi, dupi un somn bun,mama ei readusese subiectul in discufie.

- Daci servitorii te plac, ?!i pot fi de mare ajutor. line minte,munca la palat e traiul lor! E posibil ca unii si fie implicati in diverseintrigi, ca sd fie deasupra tuturor. Important e ci au informalii carelti pot fi utile, iar daci te plac, gi le impirtisesc.

Cu sfatul mamei ei in minte, Rebecca ii zAmbi servitorului sispuse:

-Mul1umesc...-John Keets, milady.

-Multumesc, John. E plicut sI aflu ci existi amintiri frumoasedespre tatil meu.

-

lohanna L{nf,sey-

Bdrbatul incuviinfd. Era un individ agreabil, cu pir saten-des-

chis, inalt Ei tAnir. Iar expresia lui era de neclintit, pAni cAnd vorbi 9i

deveni mult mai prietenoasd. Flora chiar ii arunci o privire admira-

tivd. insi tAndra avea obiceiul si le arunce priviri pline de admiralie

multor berbag. Cum era o tAniri driguli, cu pirul negru qi ochii

ciprui, de reguli, primea inapoi mai mult decit o privire. Lucrase

pentru familia Marshall in ultimii gase ani. Era doar cu cAliva ani

mai mare decAt Rebecca, insi fusese invilati de mama ei, 9i ea fosticameristd a domnigoarelor, cum si exceleze in acea profesie. Doam-

nele Marshall nu fuseserd niciodatd atAt de bine coafate inainte de

sosirea Florei.John observd privirea fetei gi ii intoarse complimentul, aruncAn-

du-i gi el o privire. insi ajunseri, in sfdrsit, la capltul coridorului, iar

el coti in dreapta si deschise prima ugi.

- Bagajele vor fi aduse in scurt timp, zise John, in timp ce le ficusemn si intre in camera aceea micd. $i vor fi luate de indati ce vorfi desficute. O si impdrfifi camera cu Elizabeth M"tly' Din picate,

momentan regina nu gtie ci Lady Elizabeth poate fi oarecum instiga-

toare. E mai bine si nu vi apropiali prea mult de ea.

Bdrbatul se opri. Deja spusese prea multe! Ce insemna oarecum

instigatoare? Flora se gAndise probabil la acelagi lucru, deoarece, cum

inchiseri usa, spuse:

-Asta a fost de rdu augur.

Aga era, insi Rebecca nu avea de gAnd sA tragi concluzii pripite.

-Ar putea insemna ci doar provoaci anumite situafii, nu nea-

pdrat rele, ci doar nepotrivite pentru palat? CAnd Flora ii arunci o

privire plini de indoieli, Rebecca adiugi: O s-o pot judeca mai bine

dupi ce o intAlnesc. $i nu am de ales in privinfa asta, din moment ce

o si impirfim camera.

Flora pufni.- Camera asta e mult mai mici decAt imi imaginasem. E aproape

cAt camera de garderobi de acasi!

- Nu cred ci o sd petrecem prea mult timp aici. E doar locul unde

dormim 9i ne schimbim, spuse Rebecca.

- $i o sd vi lovifi una de cealaltd in timp ce facefi asta.

Era adevirat. Nu prea aveau loc si se migte. Un pat dublu care

arita mai degrabd ca un pat de copii mai lat, cu doui noptiere in-

guste de o parte gi de alta, pe care se aflau singurele doud limpi din

t2

-

D orinEd netm\fdnzitd-

camerd, ocupa cel mai mult spafiu. Nu exista semineu, ci doar un vaspentru jiratic, de care probabil nu aveau nevoie in urmitoarea luni.O cadi micd se afla intr-un colg, ln spatele unui paravan, lAngi unscrin pe care erau un urcior cu api gi mai multe prosoape. Mai erau o

rnisufd rotundi, pe care se putea pune o tavi cu mAncare, un singurscaun ingust si o singuri misufd de toaleti. Dar cele mai mari dincamerd erau dulapurile, care acopereau doi pereli gi jumdtate. Chiarlrlocau ferestrele si li.sau si intre numai o razd, de soare printre dula-

llurile de pe acel perete.Flora se uita gi ea la dulapuri.

-Am crezut ci o si avefi o cameri de garderobi, chiar dacd trebuies o tmpirfifi. Niciodati nu mi-am imaginat cd aceasti camerd poatefi doar o garderobi. Bineinteles, e nevoie de atAtea dulapuri pentrurkrud domnisoare, nu-i aga? Rochiile dumneavoastri vor ocupa cel

1rufin un dulap intreg. Jumdtate din ele ar face bine si fie goale...

Nota de avertisment din glas o ficu si aclioneze - Flora deschiseelulapul cel mai apropiat qi vizu ci era plin. Se duse la celalalt - era laItl de plin. Asadar, LadyElizabeth revendicase acel perete. Flora se

elrrse la dulapurile care acopereau ferestrele, insi primul era ocupat,l;r fel ca urmitorul. in cele din urmi, gisi unul plin doar pe jumitate,iar pe ultimele doui, goale. Verifici gi doud dulapuri care acopereaujrunitate din al treilea perete. Doar unul era gol.

Flora incepu si rAdi.*Credefi ci Lady Elizabeth nu se astepta si imparti aceastd

r-amer5?

-Aga se pare, incuviinfd Rebecca.

- Ei bine, domnigoara are prea multe haine, nu am nici o indoialdirr privinfa asta. Dar trebuie si scape de cAteva sau o si ajungi cu ele

qifonate, pentru ci o si revendicafi jumitate din dulapuri, iar eu o sirnii ocup de asta chiar acum!

Flora incepu si mute rochiile, iar Rebecca o ajuti. Camera nu avea

rrici birouri, nu ci ar mai fi fost spaliu pentru ele, insi cel putin fie-r arc dulap avea un sertar imens unde se puteau pune hainele care nut rcbuiau atArnate.

Nu fuseserA nevoite si inghesuie prea mult hainele lui Elizabeth.liolosise un singur dulap doar pentru doui rochii de bal, iar pe altul

l)t:ntru ceea ce pireau a fi nigte costume.

t3

lohanna Linf,sey

- Gata, spuse Flora, mulpmiti de noul aranjament. Ar trebuisi ne descurcim doar cu peretele ista, deci domnigoara poate si leaibi pe celelalte doui, dar nu mai multe. Doar nu o si aveli hainele

sifonate numai pentru ci a adus ea prea multe haine la curte. $inu existi nici un motiv sd nu avefi pufini lumini. Dulapurilealea nu sunt agezate cum trebuie. De ce si blocheze ambele ferestre

cAnd nu e cazul? Pot fi mutate pufin, cAt si vi strecurafi 9i si deschi-

deli o fereastrd daci wefi. O sd cer ajutor cAnd vin bagajele.

Flora flcu asta, reugind si deblocheze o fereastri. Cei doi blrba$care ciraserd primul din cele patru bagaje ale Rebeccii ajutaserd bu-

curogi dupi ce le zAmbi Flora. O perdea albi murdari iegi la iveald,

iar camerista promise ci avea si o spele in ziua urmatoare.Flora plecd la scurt timp dupi aceea, ca si-gi aranieze apartamen-

tul, zAmbind in timp ce iegea pe ugi.-Camerele mele sunt mai mari decAt ale dumneavoastri.Asta o fdcu pe Rebecca si zAmbeasci.insi zAmbetul pali iute. TAnIra fu coplegiti de gAndul cd avea si

se simti atAt de singuri la curte.Acasi luase lecfii in particular, deci niciodati nu fusese separati

de mama ei. Nici o zi din viafa ei nu trecuse firi si o aibd aproape, iarFlora fusese si ea mereu in preajmi. Insd aceasti noui numire de la

curte era precum o tiiere a cordonului ombilical, lucru ce se intAmplamult mai deweme decAt se afteptase Rebecca. in plus, nu avea un

sof pe care sd se bazeze. Urma si. aibi numeroase ocazii si socialize-

ze gi sd intAlneasci oameni importanfi gi probabil ci tot acolo avea

si-gi intAlneasci viitorul sog. insi, in adAncul sufletului, Rebecca ar fipreferat un debut obignuit in timpul unui sezon, cu mama ei al6-

turi. Pur Ei simplu nu putuse si distrugi visul mamei spunAndu-i

asta. insi nu erau doar mami 9i fiicd. Erau prietene. Ar fi trebuitsd-i spuni...

t4

Capitofuf s

Pentru ci nu mai avea nimic de ficut in acea zi,Flora pleci dupddespachetarea bagajelor. Iar Rebecca putea se se relaxeze, si se

acomodeze gi si-gi revind dupd o siptimAni epuizanti. Fusese de-

semnati drept domnigoard de companie a ducesei de Kent, mamareginei Victoria, ins5 ducesa nici micar nu era la curte, urmAnd si se

tntoarci abia in ziua urmdtoare.Rebecca se intinse in pat gi se gAndi la regini. Aceasta se afla in

palat, insi era posibil ca Rebecca si nu o cunoasci niciodati. PAnd

la urmi, nu tofi cei care locuiau acolo erau prezentafi reginei. Sau

poate cd urma s-o intAlneasci gi si devini prietene foarte bune. Ori-ce era posibil cAnd locuiai la palat, se gAndi Rebecca in timp ce afipi.

- Ce ai fdcut? se auzi o voce ascufite. De ce ai mutat dulapurile?liu dorm pAni tirziu. Aga o si faci gi tu! Nu avem nevoie ca luminazilei si ne trezeasci mai deweme decAt e cazul.

Ce trezire nepoliticoasi! Rebecca deschise ochii gi o vizu pe tA-

n{ra care intrase in camerd si aprinsese una din limpile de lAngi patinainte sa inceapi tirada. Scundi gi plinu{d, igi netezea cutele rochieiportocalii. Pirul ei de un blond-inchis era prins, cu excepfia cAtorvaq;uvife care ii incadrau obrajii rumeni. Cineva ar trebui s6-i spund ciportocaliul nu i se potrivea. O ficea sd pari palidi. Ar fi fost driguli<lacd nu ar fi avut o expresie atAt de acri.

Ochii verzi fixau peretele pe care se vedea o jumitate de fereastri.Soarele apusese cAt timp alipise Rebecca. Nici un pic de lumini nuvenea din acea direcfie.

incd pe jumitate adormiti, Rebecca rdspunse fdri si gAndeasci:

- Pentru asta sunt perdelele.

-Nu perdelele, o contrazise tAnira pe un ton tiios. Poate drape-riile groase, dar nu putem si ajungem la ele, nu-i aga? Asta daci amavea, ceea ce nu e cazul.

Rebecca se trezi brusc. Tinira era cu adevirat furioasi gi nu in-cerca si ascundi acest lucru. Din cauza unui lucru atAt de banal?