"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XIX Nr. 895

21 septembrie 2017 16 pagini * 1,00 leu

Inspectoratul de Poliþie Judeþean Mehedinþi, continuãacþiunile pentru asigurarea unui climat de siguranþã în incintaºi zona adiacentã unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar, pentruprevenirea ºi combaterea delincvenþei juvenile ºi a victimizãriiminorilor, pentru eficientizarea mãsurilor necesare asigurãriibunei desfãºurãri a procesului instructiv-educativ. La început de an ºcolar, Inspectoratul de Poliþie Judeþean Mehedinþia reluat activitãþile în zona unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar. Astfel, la data de 18 septembrie a.c., poliþiºtiiCompartimentului de Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii,Compartimentului de Proximitate, Biroului Rutier al Poliþieimunicipiului Drobeta Turnu Severin ºi Serviciul de OrdinePublicã, au fost prezenþi în zona adiacentã a ªcolii Gimnazialenr. 14 din municipiul Drobeta Turnu Severin, pentru asigurareaunui climat de siguranþã la intrarea ºi ieºirea elevilor de lacursuri, unde au desfãºurat

Siguranþa în ºcoli, în permanenþã în atenþiaInspectoratului de Poliþie Judeþean Mehedinþi

Cum i-a impresionat un dascãl român peprofesorii americani într-o conferinþã laUniversitatea din Illinois

Citiþi în pagina 3

Continuare în pag. 5 CITIÞI ÎN PAG.9

Ziua în careTãtucul a torpilat

ºoimii patriei ºipionierii, de

dragul calcululuipolitic

social - politicOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017pag. 2

Într-un articol publicat lunipe blog (intitulat „Disperare,numele tãu este PSD! GuvernulDragnea-Tudose a fost prins cuminciuna grav în ceea ce priveºtescumpirea carburanþilor”),deputatul liberal acuzã „minciuna”PSD-iºtilor în legãturã cu preþulcombustibililor: întâi, oamenii luiLiviu Dragnea au dat asigurãri cãnu el nu va creºte, dar realitatea i-a contrazis. „Iatã încã o dovadã cã guvernulPSD nu mai ºtie cum sã ne maijupoaie la pompã, ca sã scoatã banide pensiile pe care nu le mai poatesusþine! Nu mai devreme de astãzi(luni), Europa FM a fãcut o analizãcare ar trebui sã ne dea mult degândit: de vineri (când a fostreintrodusã supraacciza lacarburanþi) pânã luni, preþul lapompã a sãrit cu 9 pânã la 19 bani/litrul de benzinã sau motorinã. De altfel, sã ne amintim: în lunaianuarie, când a fost modificatCodul Fiscal ºi a fost eliminatãsupraacciza de la combustibili,preþurile au scãzut. La începutullunii august, premierul MihaiTudose declara senin cã Guvernulpoate bine-mersi sã reintroducãacciza, fiindcã preþurile de lapompã nu vor avea de suferit.Cifrele vã dau de gol, domnuleprim-ministru! Asumaþi-vã faptulcã scumpirile din benzinãrii suntcauzate de reapariþia accizei! Fiþi

Supraacciza carburanþilorinflameazã spiritele

Virgil Popescu – vicepreºedinte al PartiduluiNaþional Liberal (PNL) -denunþã „disperarea”

Partidului Social Democrat (PSD)bãrbat de stat, nu ºmenar careîntoarce portofelul! Nu jucaþi alba-neagra cu banii românilor! ªi asta nu e tot! Altã scumpireeste aºteptatã de la 1 octombrie,când acciza va creºte cu încã 16 banila litru. Aceastã realitate îi contraziceflagrant pe Liviu Dragnea ºi MihaiTudose, care au susþinut în tot acesttimp cã acciza crescutã nu va aduceºi o mãrire de preþ. O minciunã PSD-istã de manual! Nu mai devreme deluna august, principalul argument allui Tudose pentru a introducesupraaciza a fost cã eliminareaacesteia la 1 ianuarie 2017 a produso gaurã în buget, fãrã ca aceastãgaurã sã fi fost tradusã într-un preþmai mic la pompã. Din nevoiadisperatã de a strânge cu orice preþbani pentru salarii ºi pensii, Dragneaface ce ºtie el mai bine: încearcã sãne îmbete cu apã rece”, a declaratrevoltat Virgil Popescu.

Marþi, 19.09.2017,prefectul judeþului a convocat oîntâlnire de lucru cu subprefectul,reprezentanþii Direcþiei SilviceMehedinþi ºi Gãrzii Forestiere,pentru a analiza stadiul preluãriiîn pazã de cãtre ocoalele silvice apãdurilor proprietate publicã sauprivatã, indiferent cã proprietaruleste persoanã fizicã sau juridicã. De asemenea, domnul NicolaeDRÃGHIEA s-a interesat de asigurareapopulaþiei, ºcolilor ºi instituþiilor culemne de foc pentru iarna 2017 – 2018.

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Prefectul judeþuluicontroleazã stadiul

asigurãrii populaþiei culemne de foc

Silvicultorii l-au asigurat pe prefectcã activitãþile de preluare în pazã ºimarcare a lemnelor de foc sunt înplinã desfãºurare ºi cã suntasigurate premisele unei ierni culemne de foc în cantitãþi suficiente. Domnul Nicolae DRÃGHIEA asolicitat o transparenþã totalã aprocesului de preluare, cu ocomunicare ºi colaborare foartebunã atât cu unitãþile administrativteritoriale cât ºi cu populaþia. A mai solicitat prefectul judeþului,ca lunar sã-i fie prezentate cele douãsituaþii, cea a preluãrii în pazã ºi aasigurãrii cu lemne de foc pentrupopulaþie, ºi sã fie informat personaldespre orice sincopã apãrutã înderularea fireascã a procesului,dorind sã se implice în rezolvareaoricãror probleme care þin decompetenþa domniei-sale

Biroul de presã

Pânã joi seara, la ora 21.00,judeþul nostru se aflã sub avertizaremeteorologicã de Cod Galben carevizeazã perioade cu instabilitateatmosfericã accentuatã, manifestatãprin intensificãri ale vântului cuaspect de vijelie, descãrcãri electrice,cãderi de grindinã ºi cantitãþiînsemnate de apã. Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã„Drobeta” al judeþului Mehedinþi atransmis înºtiinþãri tuturor instituþiilor curol în gestionarea situaþiilor de urgenþãgenerate de fenomenele meteorologiceprognozate, dar ºi comitetelor localepentru situaþii de urgenþã (C.L.S.U) dinjudeþ, pentru a lua mãsurile ce seimpun în astfel de situaþii. Comitetele locale pentru situaþii deurgenþã (CLSU) au obligaþia de aavertiza populaþia, de a analiza situaþiilepotenþiale de pericol, de a menþineserviciul de permanenþã la sediulprimãriei, de apregãti ºi verifica forþele ºimijloacele pentru intervenþie de la nivelul

Comunicat de presãlocalitãþilor, de a asigura condiþiilenecesare pentru distribuirea cãtrepopulaþie, la nevoie, a mijloacelor destrictã necesitate, constând în apãpotabilã ºi alimente neperisabile, dar ºide a verifica, spaþiile din competenþã încare, în caz de necesitate, sã poate fiasiguratã relocarea, cazarea ºi hrãnireapersoanelor afectate de fenomenelemeteorologice periculoase. Totodatã, se impune monitorizareasituaþiei privind starea cãilor decomunicaþii, infrastructura de transport,energie ºi de comunicaþii, cursurile deapã, cu accent deosebit pe cele care, deregulã, se produc inundaþii. De asemenea, vor adopta mãsuride limitare a efectelor situaþiilorde urgenþã generate de inundaþii ºivor informa, operativ, dispeceratulI.S.U. „Drobeta” despre apariþiasituaþiilor de urgenþã, apãrute caurmare a manifestãrii fenomenelormeteorologice prognozate.

continuare în pag. 4

evenimentOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017 pag. 3

În urma participãrii la uncurs on-line pe tema pedagogiei,Nadina Nicolici, profesor de limbaenglezã la Colegiul Tehnic „LorinSãlãgean” din Drobeta-TurnuSeverin, a fost selectatã sã susþinãpatru conferinþe pentru profesoriamericani la Universitatea dinIllinois. ªi selecþia a fost extremde durã fiindcã din 65 deprofesori din întreaga lume cares-au înscris iniþial au finalizatacest curs doar 4 participanþi:dascãlul român ºi trei profesoridin Grecia, Franþa ºi Nigeria.Universitatea din Illinois este întopul primelor 25 de universitãþidin lume, aºa cã performanþaprofesorului român este cu atâtmai mare. Cursul s-a finalizat cuun raport, un auxiliar curricular,cu tema Istoria Americii comparatãcu istoria României. „A fost foarte greu, extrem deepuizant pentru cã acest raport atrebuit sã atingã foarte multepuncte în afarã datele istorice,precum arhitecturã, muzicã,literaturã. Este un curs interactiv,totul se bazeazã pe întrebãri ºi înfuncþie de întrebãrile pe care eule adresez elevi lor, primescrãspunsul, uneori pe care îlaºtept, alteori pe care nu îlaºtept, ºi corectez sau oferinformaþii suplimentare”, spuneNadina Nicolici. Concret, dascãlul român asusþinut douã conferinþe pentruprofesori internaþionali, ocazie cucare a prezentat acest auxiliarcurricular ºi a susþinut un atelier delucru, unde a vorbit despre metodenoi ºi despre gândirea criticã ºidezvoltarea ei, iar profesoriloramericani din diferite state le-aoferit informaþii despre ºcoalaromâneascã ºi despre inovarea însistemul de învãþãmânt românesc.

Cum i-a impresionat un dascãl român pe profesoriiamericani într-o conferinþã la Universitatea din IllinoisNadina Nicolici, o profesoarã de englezã din Mehedinþi, i-a fãcut pe

profesorii americani sã ia notiþe dupã ideile sale. A fost selectatã alãturide alþi trei profesori din lume sã susþinã patru conferinþe la

Universitatea din Illinois, unde a prezentat un studiu comparativ dintreistoria României ºi cea a Statelor Unite ale Americii, dar a vorbit ºi

despre sistemul de educaþie din România.

„A fost o misiune foarte grea, amîncercat sã gãsesc calea de mijlocpentru cã vorbesc statisticile. Atâtatimp cât noi la nivel europeansuntem pe primul loc în ceea cepriveºte analfabetismul funcþionalnu puteam sã spun cã ºcoalaromâneascã este cea mai bunã, daram încercat cumva sã þin linia demijloc ºi sã le arãt cum este ºcoalaromâneascã ºi ce putem face. Atrebuit sã aduc exemple de cemerge ºi ce nu merge ºi au fostfoarte uimiþi sã afle cã în Românianu merge e-learning-ul, învãþareaonline, decât cu mici excepþii”,spune Nadina Nicolici.

Ideile profesorului român Opinia dascãlului român, care aîmpãrtãºit-o ºi colegilor americani,este aceea cã ar trebui pus accentulpe dezvoltarea abilitãþilor ºicapacitãþilor elevilor: „În ºcoala actualã româneascã sauinternaþionalã pregãtim niºte copiicare vor fi viitori lucrãtori într-oposibilã meserie care nu s-a învãþat.Ideea mea este aceea cã sunt foartemulte abilitãþile ale secolului XXI,cum ar fi gândirea criticã, colaborarea,comunicarea, pe care noi ar trebui caprofesori sã le dezvoltãm ºi nuneapãrat sã le spunem <<deschideþicaietele ºi scrieþi>>. Asta înseamnãînvãþat mecanic ºi în final nu areniciun rezultat”. Discursul dascãlului român i-acaptivat ºi profesorii americani auþinut sã-i spunã cã multe din ideileîmpãrtãºite acestora le vor pune înpracticã în ºcolile unde predau. „Îmi amintesc când þineam unadin prezentãri la profesoriiamericani cã ºi-au luat notiþe. Lis-a pãrut cã ceea ce am creat euîn ºcoalã, adicã un grup deinovare (profesori care stau devorbã, discutã, împãrtãºesc ideiºi încearcã sã îmbunãtãþeascã

ceva), este un lucru carefuncþioneazã ºi au spus cã vorîncerca sã facã acelaºi lucru”,spune Nadina Nicolici.

Cine este Nadina Nicolici Nadina Nicolici (44 de ani) esteprofesor din anul 2000 la ColegiulTehnic „Lorin Sãlãgean“ dinDrobeta-Turnu Severin,specializarea limba ºi literaturafrancezã / limba ºi literatura englezã.A coordonat ºi a participat cu eleviiîn peste 175 de proiecteinternaþionale, care au avut caparteneri ºcoli europene sau de pealte continente (SUA, Brazilia,Ghana, Iran), în proiecte Comenius(2006-2009 ºi 2012), ePals,eTwinning, campanii de voluntariatcu impact la nivel mondial („PaperCranes for Japan“, „Paper Beads forWater“, „Literacy Challenge“,

„Flowers for Nepal“), proiecte axatepe protecþia mediului în colaborarecu World Wide Fund for Nature(WWF) Austria ºi WWF România,proiecte POSDRU. A primit de-alungul anilor urmãtoarele distincþii:profesorul anului în învãþãmântpreuniversitar, în cadrul GaleiPremiilor în Educaþie (2009), „ePalsTeacher Ambassador“ (2010),„Mentor eTwinning pentruRomânia” (2011), „ePals ExemplaryTeacher Award” (2011). NadinaNicolici a participat ºi anul trecut laun concurs organizat pentruprofesorii din învãþãmântulpreuniversitar, „SUSI“ (Study of theU.S. Institute for SecondaryEducators), în urma cãruia a obþinuto bursã din partea Departamentuluide Stat al Statelor Unite aleAmericii (SUA).

În data de 21 septembrie 2017, începând cu ora 15.00, CECCAR(Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi) Filiala Mehedinþi,alãturi de angajaþii din profesia contabilã din diverse ramuri ale economiei,va sãrbãtori a XIII –a ediþie a Zilei Naþionale a Contabilului Român. Cu aceastã ocazie, vã invitãm sã fiþi alãturi de noi la evenimentul careva avea loc în incinta Palatului Cultural “Teodor Costescu” din DrobetaTurnu Severin, str. Carol I nr. 4, Sala Virgil Ogãºanu. Evenimentul este sãrbãtorit în mod unitar în toatã þara, sub patronajulfilialelor CECCAR. Tema de anul acesta este “Profesia contabilã – azi ºi în viitor”. Vã aºteptãm cu drag alãturi de noi, sã celebrãm împreunã aceastã zifestivã a profesiei contabile.Vã mulþumim,Cu deosebitã stimãPreºedinte Iulian Cristian Bosoancã Director executiv, Monica Moþ

Angajaþii din profesia contabilãvor sãrbãtori a XIII –a ediþie a

Zilei Naþionale a Contabilului Român

Alexia M.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017pag. 4

Un ambulanþier dinMehedinþi a fost amendat cu 870de lei de un poliþist, pentru cã întimp ce se deplasa în vitezã cãtreun pacient în stare gravã la GârlaMare a lovit un porc mistreþ care

i-a ieºit în cale.

Pãþania s-a petrecut în noapteade sâmbãtã spre duminicã, 17septembrie. Fusese solicitatã oambulanþã la un pacient cu epistaxisdin Gârla Mare, aºa cã la faþa loculuia fost trimisã ambulanþa cea maiapropiatã de caz, cea de la Cujmir. Ambulanþierul Alinuº Nãrãmzoiuîmpreunã cu asistenta medicalã auplecat în grabã spre pacient, în jurulorei 0.40, numai cã la nici zece minutede la plecare, între Vrata ºi Gârla Mare,i-a sãrit în faþã un porc mistreþ. „Între Vrata ºi Gârla Mare mi-a sãritun porc mistreþ în faþã, în doi metri,am frânat, dar nu am putut sã-l evit,mi-a spart bara, mi-a spart radiatorul.Lângã mine a oprit ºi o maºinã apoliþiei de frontierã ºi m-au întrebatce s-a întâmplat. Am sunat la 112, avenit o domniºoarã poliþistã, a sunatla rândul ei ºi a venit un alt poliþist,am înþeles cã este ºeful de post de laGârla Mare”, spune ambulanþierul.

ªofer de ambulanþã amendat cu 870 de lei de poliþie dupãce a lovit un porc mistreþ în timp ce se grãbea spre un caz

Între timp a fost anunþatãconducerea Ambulanþei despreaccident pentru cã la pacientul dela Gârla Mare trebuia trimisã o altãambulanþã, cea implicatã înaccident fiind grav avariatã. Niciprin cap nu i-a trecut ºoferului depe Ambulanþã cã avea sã deadeclaraþii împreunã cu colega satimp de aproape cinci ore. “Noi între timp luasem legãturacu domnul director tehnic alAmbulanþei, ne-a spus sã gãsim omaºinã sã mergem la Cujmir sãluãm altã ambulanþã care este înstaþie sã ne deplasãm la caz.Domnul poliþist a spus cã dacãpãrãsim locul accidentului ne facedosar penal pentru braconaj. I-amdat sã vorbeascã cu domnuldirector tehnic, i-a vorbit foarteurât, a dat telefonul la o parte, nu avrut sã vorbeascã”, povesteºteAlinuº Nãrãmzoiu. Omul mai spune cã poliþistul i-asolicitat insistent sã se deplaseze lasediul Poliþiei din Vânju Mare pentrua fi testat cu etilotestul, dar în final aumers la Staþia de Ambulanþã dinCujmir pentru continuarea cercetãrilorcare s-au finalizat undeva în jurul orei5,30 ºi unde a ºi fost testat.

“În final, m-a amendat, azis cã de ce nu am evitatporcul, cã nu am ºtiut sãadaptez viteza la condiþiile dedrum. <<Pãi, domnule, dacãeram în misiune mã duceamla Gârla Mare sã salvez o viaþãde om, eu mã uitam prinboscheþi, în stânga, îndreapta, în afara localitãþii, cu40-50 la orã ca sã evit unporc?>>”, mai spune AlinNãrãmzoiu. Ambulanþierul afost amendat cu 870 de lei ºi6 puncte penalizare pentruneadaptarea vitezei lacondiþiile de drum. La pacientul de la Gârla Mare a fosttrimisã o ambulanþã de la DrobetaTurnu Severin, adicã de la o distanþãde circa 70 de kilometri de caz. Marþi dimineaþã, ambulanþierul a venitla Drobeta Turnu Severin sã plãteascãamenda, dar este hotãrât sã conteste îninstanþã procesul-verbal, având sprijinulconducerii Serviciului Judeþean deAmbulanþã Mehedinþi. Omul spune cãa fost nevoit sã se împrumute de banipentru a achita aceastã amendã fiindcãla fel ca orice pãrinte care are copii lafacultate a avut cheltuieli în aceste zile

cu fiica sa, studentã la Facultatea deMedicinã din Timiºoara: „Ieri dimineaþãfata mea a plecat la facultate ºi am fostnevoit sã mã împrumut de bani. Fatamea a zis cã o sã-i scrie domnuluiinspector ºef al IPJ Mehedinþi ce facesubalternul sãu, cã nu a avut bani sãplece la facultate”. Cu privire la acest caz, IPJMehedinþi menþioneazã sec într-uncomunicat de presã cã “la nivelulInspectoratului de Poliþie JudeþeanMehedinþi se efectueazã verificãriinterne cu privire la modul de acþiuneal poliþiºtilor”. Alexia M.

La nivelul subunitãþilor inspectoratuluiau fost luate mãsuri suplimentare, prinînfiinþarea unor detaºamente de sprijin,care vor fi dislocate în zonele de risc,pregãtite sã intervinã oportun pentruînlãturarea posibilelor efecte generatede manifestarea fenomenelormeteorologice prognozate. Situaþia la nivel judeþean va fi atentmonitorizatã de cãtre CentrulOperaþional din cadrul ISU Mehedinþi,ºi gestionatã corespunzãtor. Pentru evitarea producerii unorevenimente, care pot afecta viaþa ºibunurile semenilor, ISU „Drobeta”recomandã cetãþenilor ca, pe timpulcãderilor de grindinã sau adescãrcãrilor electrice atmosferice, sãse adãposteascã în locuinþe sau altespaþii care sã le asigure protecþia,

Comunicat de presã urmare din pag. 2 deconectând aparatura casnicã

din locuinþã. De asemenea, pentru limitareaposibilelor pagube generate de vântulputernic, parcarea autoturismelor se varealiza în zone ferite, la distanþã faþã decopaci sau stâlpi de electricitate. Pentru a facilita evacuarea normalãa apelor pluviale, recomandãmpopulaþiei sã ia mãsuri pentru curãþareaºanþurilor ºi rigolelor de scurgere. Informaþii despre modul decomportare în cazul producerii unorsituaþii de urgenþã sau alte date utiledespre manifestarea fenomenelormeteorologice periculoase puteþiobþine prin intermediul aplicaþiei DSU,care poate fi descãrcatã gratuit dinGoogle Play Store ºi App Store.

COMPARTIMENTUL INFORMAREªI RELAÞII PUBLICE

Jandarmeria Mehedinþi încooperare cu Crucea Roºie FilialaMehedinþi a demarat campania“Doneazã Sânge! Salveazã o viaþã!”Conºtienþi de impactul pe care îl areo astfel de iniþiativã, jandarmiidoresc sã contribuie la completarearezervei de sânge ºi sã îi ajute pe

Jandarmii mehedinþeni, într-o nouãcampanie de donare de sânge

cei care au probleme de sãnãtate. Jandarmii participã voluntar laaceastã activitate ºi doresc ca prinacest gest sã determine cât maimulte persoane sã ia atitudine ºisã conºtientizeze cã sângele donatpoate salva mai multe vieþi.

Continuare în pag. 7

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017 pag. 5

În data de 15 septembrie a.c.,la Muzeul Naþional al Pompierilor -Foiºorul de Foc a avut loc uneveniment cultural, prilejuit deîmplinirea a 125 de ani de lainaugurarea Foiºorului de Foc. Cu aceastã ocazie, istorici deprestigiu au susþinut prelegeri ce ausubliniat importanþa acestui edificiuistoric, atât ca turn de observare aincendiilor, cât ºi ca rezervor de apãpentru populaþia capitalei. Activitatea a culminat cu vernisajulexpoziþiei de picturã al artistei Oara

Vineri, 15.09.2017, a avutloc la Pavilionul multifunctional alMuzeului Regiunii Portilor de Fiervernisajul expozitiei temporare depicturã, organizatã sub genericulNaturã. Peisaj. Lucrãri dinpatrimoniul Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, cu ocaziamanifestãrilor prilejuite de Zileleeuropene ale patrimoniului 2017. Tema din acest an a fostPatrimoniul cultural – Natura –Armonii. Expoziþia reuneºte o selecþiede 24 de picturi (10 naturi statice ºi14 peisaje) expuse în acord cu temadin acest an a zilelor europene alepatrimoniului. Prin naturile statice ºipeisajele expuse s-a urmãrit sã sesurprindã armoniile cromatice dinaceste genuri picturale realizate deunii dintre cei mai apreciaþi ºireprezentativi pictori români, prezenþiprin lucrãri deosebit de valoroase înpatrimoniul muzeului mehedinþean. Picturile prezente în expoziþie suntsemnate de: Gheorghe Petraºcu, Stefan

Luchian, Theodor Pallady, Camil Ressu,Dumitru Ghiaþã, Nicolae Tonitza,Alexandru Ciucurencu, Adam Bãlþatu,Rudolf Schweitzer-Cumpana, MariusBunescu, Aurel Bãieºu, GheorgheIonescu, Ion Theodorescu Sion, VasilePopescu, Ion Muºceleanu, AurelPetrescu, Gheorghe Vânãtoru, SabinPopp, ªtefan Dimitrescu. Cea mai reprezentativã lucrare depicturã esteNatura staticã de TheodorPallady. A participat în cadrul unorexpoziþii organizate la Paris, Londra,Brno, Moscova. În catalogul expoziþieide la Paris lucrarea lui TheodorPallady poartã titlul Naturã moartã cumascã Brunã. Compoziþia cuprindemai multe elemente simbolice care suntde fapt elemente ale personalitãþiiautorului, ca într-un autoportret ce þinemai mult de latura spiritualã. Carte,lupa, pana de scris – denotã unintelectual de profunzime care a lãsatposteritãþii scrieri valoroase. Mãrul ºicuþitul simbolizeazã conºtiinþa vieþiitrecãtoare, perisabile ºi uneori este la

rãscruce, în primejdie, într-o situaþiecriticã, pe muchie de cuþit, cum sespune. De asemenea, apare ºiconºtiinþa valorii terestre a vieþii, darºi existenþa vieþii spirituale, dincolo demoarte prin masca brunã. Artistulcunoaºte faptul cã (ºi îl certificã prinfloarea soarelui) liberãþile vieþiipãmânteºti sunt relative ºi îndependenþã de alþi factori, aºa cumfloarea soarelui se orienteazã dupãluminã, dupã astrul solar. Oglindareprezintã o reflecþie a autorului

privitoare la constatarea cã nu eºticeea ce ai vrea sã fii, ci esti ceea cepoþi, nu ceea ce iþi doreºti, ci ceea cemerþi sã fii. Cromatica este echilibratã,deºi avem de-a face cu o lucrareînchisã prin prezenþa blatului de masãnegru. Elementele compoziþionalesunt dispuse în cerc, cu un albdominat ºi un punct central allucrãrii pe culoarea galben. O altã lucrare deosebitã din expoziþieestePeisaj de ªtefan Luchian. Picturaa fost itineratã în anul 2013 la MuzeulNational Cotroceni ºi în luna mai aanului 2017 la Pavilionul ArtSAfari,Bucureºti. Peisaj impresionist, pictatla maturitatea artisticã, undeva în zonaBrebu sau Moineºti, în verile anilor1908, si, respectiv, 1909. In aceastãperioada Luchian se plaseazã în vârfulcreaþiei peisagiste autohtone, fiindsupranumit iluminat al picturiiromâneºti. Lucrarea reprezintã unpeisaj de deal cu o vegetaþieabundentã, surprins în planul secund,într-o zi luminoasã. Paleta cromaticãalcãtuitã din nuanþe de verde, brun,roºu vibreazã sub un cer cald, luminat. Expoziþia va putea fi vizitatã laPavilionul Multifuncþional pânã lasfârºitul lunii septembrie.

Zilele Europene ale Patrimoniului la Muzeul Regiunii Porþilor de Fier

Larisa a reuºit sã le dezvãluie o parte din universulei, denumit generic “LOCUL MEU”

Larisa Mutu (Mindoiu), pompier încadrul Inspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã „Drobeta” al judeþuluiMehedinþi. Lucrãrile artistei au fostadmirate de publicul prezent laeveniment, Larisa reuºind sã ledezvãluie o parte din universul ei,denumit generic “LOCUL MEU”.Lucrãrile incluse în expoziþie au fostexecutate pe pânzã ºi lemn, întehnici mixte, însumând peste 50 delucrãri.Vernisajul acestei expoziþii a fost celde-al doilea, într-un interval de doar

câteva zile, artista expunându-ºi oparte a lucrãrilor ºi în cadrul expoziþieipersonale, organizatã la ISU “Drobeta”, în data de 12 septembriea.c., cu prilejul manifestãrilor dedicateZilei Pompierilor din România. În semn de recunoaºtere a munciidepuse, Larisa a primit din parteadirectorului Muzeului Naþional alPompierilor - Foiºorul de Foc,domnul Vasile Bãlan, o plachetã ceevocã 125 de ani de la inaugurareamuzeului Foiºorul de Foc.COMPARTIMENTUL INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICE

urmare din pag. 1Siguranþa în ºcoli...o acþiune de informare în cadrulcampaniei “ªcoala în siguranþã”.Activitãþile desfãºurate de cãtre poliþiºti, aufost structurate pe urmãtoarele paliere:- Informarea publicului larg (elevi,pãrinþi, cadre didactice) cu privire lanormele de comportament în societate,mãsurile de autoprotecþie pentruprevenirea victimizãrii ºi consecinþelelegale asociate faptelor antisociale;- Informarea publicului larg cu privire la

competenþele ºi atribuþiile poliþiºtilor de lastructurile de ordine publicã (proximitate)ºi prevenire în activitãþile de informarederulate în unitãþile de învãþãmânt; De asemenea, echipajele de poliþierutierã au acþionat pentru dirijarea/fluidizarea traficului în zona adiacentãunitãþii de învãþãmânt. Poliþiºtii vor continua astfel deacþiuni, Campania derulându-se petoatã perioada lunii septembrie.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* România, sub psihozafurtunilor, uraganelor, taifunurilor!Ne trecuse psihoza cutremurelor.Drept e cã niºte furtuni de o violenþãmai puþin întâlnitã pe meleagurilenoastre a fãcut victime omeneºti ºinumeroase pagube materiale în maimulte judeþe din vestul þãrii. Seîntâmplã, aºa cum s-a întâmplat, cuniºte ani în urmã, într-o comunã dinBãrãgan, Fãcãieni, parcã, sper sã nugreºesc. Faþã de reacþiile apãrute înspaþiul public cu privire la acestfenomen, am ºi eu, ca simplu privitor,de fãcut niºte observaþii. Prima areîn vedere atitudinea oamenilor în faþaintemperiilor naturii. Nu-i am învedere pe cei care sunt surprinºi deaceste fenomene ºi care au, din acestmotiv, într-o mai mare sau mai micãmãsurã, de suferit. Îi am în vizor pecomponenþii câtorva categorii deiresponsabili. Pe cei care, deºi vãdcã sunt semne de vreme rea, nu segrãbesc sã se adãposteascã, deºiunii au cu ei proprii lor copii, pe ceiîn care se deºteaptã instantaneuinstinctul de paparazzo ºi care seplaseazã în mijlocul furtunii ca sãfilmeze ei scene teribile de care sãse minuneze prezentul ºi viitorimeaºi pe cei care ºi-au acoperit blocurile(casele) cu un fel de foiþe de staniolprinse cu scotch, pe care, la primaadiere de vânt mai serioasã, le-amputut vedea plutind prin aer, precumniºte parapante ad-hoc. Pentruasemenea categorii de cetãþeni, sãfiu iertat, nu am niciun fel deînþelegere. Dacã, întâmplãtor, astfel

Momente... furtunoasede oameni au cãzut victimefurtunilor recente, vina le aparþineîn exclusivitate. * În plan oficial, lucrurile suntmai complicate. Deºi este limpedecã, în faþa unor fenomenemeteorologice intempestive, carese formeazã ºi se manifeastã, cumsã zic, fãrã preaviz, mai mulþifactori politici nu au ezitat sã profitede aceste intemperii cu uneleurmãri tragice, pentru a-ºi reglaniºte conturi cu adversarii, aceiaºicare îi ridiculizaserã în alegerile dindecembrie, anul trecut. ªi aici îl amîn vedere pe nedemnul preºedinte,chipurile, al tuturor românilor,Klaus Werner Iohannis, cel care, caºi în cazul „Colectiv”, ca ºi în cazulOrdonanþei 13, s-a pus, ºi acum,în fruntea zavragiilor decircumstanþã ºi a început sã tragãdin toate poziþiile în Guvern,fãcându-l singurul vinovat deconsecinþele furtunii violente deduminicã dupã-amiazã. Ca ºi cumera suficient sã iasã în stradã neneaMihai Tudose cu trupa lui – SevilShaideh, Olguþa Vasilescu, LiviuPop, Teodor Meleºcanu, CarmenDan s.a., toþi cu piepturile de aramãdezgolite, ca furtuna sã se opreascãmiraculos, ca prin farmec, iarcopacii dezrãdãcinaþi sã reintre întenebrele pãmântului, curamificaþiile lor rãdãcinoase cu tot,ºi sã emane din nou aer proaspãt!Deja acest Werner ne-a obiºnuit sãfacã ceea ce ºtie el mai bine – sãpunã de-un embrion de loviturã de

stat sau de un scenariu menit sãtulbure ordinea constituþionalã dinþarã. El e conºtient cã altfel nu poatepune mâna pe toate butoanele, petoate manetele Puterii ºi atunci dãcurs pornirilor lui obscure decomplotist. Atâta doar cãîncercarea lui de acum este prea cuochi ºi cu sprâncene ca sã aibãceva ºanse de reuºitã. Guvernulactual are destul de multe alte pãcatepentru care ar trebui sã vinã la raport,dar sã vii tu acum sã-i ceri socotealãpentru cã nu a avut o comunicareprea bunã cu forþele dezlãnþuite alenaturii ºi sã pretinzi sã cadã capetefiindcã vântul puternic ºi ploaia aupus la pãmânt zeci de case ºi aucurmat câteva vieþi omeneºti este dejaprea de tot ºi vorbeºte suficient declar despre buna credinþã ºi desprepriceperea managerialã aleactualului chiriaº cotrocean. * Noi am zis, în repetate rânduri,cã aniversarea Centenarului MariiUniri de la 1 Decembrie 1918 nu artrebui sã ne prindã cu acestimpostor la Cotroceni. Pentru acesturiaº eveniment istoric, România arenevoie de un preºedinte ataºat total

ºi definitiv idealului naþional ºi nude un dulap ambulant þeapãn ºi vagrumegãtor de bazalt atunci cândarticuleazã cuvinte. Încep sã credacum, la doi ani de la trecerea sa lacele veºnice, cã Vadim nu a muritde moarte naturalã, ci pentru cã elnu trebuia sã prindã Centenarulfãuririi României Mari. E bine cã îlprind – bãtându-ºi joc de el, lamodul sinistru – tot felul de„panglicari în ale þãrii”, saltimbanciiºi irozii care, vorba Poetului, neumplurã veacul. Iar în vremea asta,agenþii iredentismului unguresc sedau în stambã, fãrã jenã sau fricã decineva, prin toate aºezãminteleTransilvaniei strãbune. Fãrã caautoritãþile Statului Român sãmiºte un deget. Dacã nu cumvale-or fi chiar niºte inconºtienþi saudiscreþi complici. *O figurã din ce în ce mai penibilãface, enervând de-a dreptul pe toatãlumea – ºi în primul rând cadreledidactice! – face actualul ministrual Educaþiei, fostul sindicalist deslabã nãdejde, Liviu Pop. Dar despreisprãvile ºi nãzbâtiile acestuicaraghios nociv, cu altã ocazie...

actualitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017 pag. 7

Ecologismul mehedinþean a cunoscut,de-a lungul timpului, perioade de mãrire ºidecãdere în judeþul Mehedinþi. Miºcareaecologistã din Mehedinþi s-a afirmat suficientpe scena politicã localã, reuºind chiar sã obþinãimportanþi aleºi. În lunga lor existenþã, ecologiºtiimehedinþeni au obþinut consilieri judeþeni,municipali ºi comunali. Ultimele scrutinuri localeau coincis cu eliminarea lor de pe scena politicãmehedinþeanã. Treptat, miºcarea ecologistã aînceput sã se stingã. La un moment dat existauchiar 3 formaþiuni ecologiste: PER (PartidulEcologist Român), MER (Miºcarea Ecologistãdin România) ºi FER (Federaþia Ecologistã dinRomânia). Cel mai important membru almiºcãrii ecologiste mehedinþene a fost fãrãîndoialã profesorul de geografie, Grigore Gociu.Însã în rândul ecologiºtilor locali au intrat de-alungul anilor profesori, ingineri, medici, oamenide afaceri. La un moment dat au deþinut ºi ofuncþie de deputat, aceasta revenindu-i lui MihailNica, în legislatura 1992-1996. Ecologiºtii aureuºit sã obþinã la diferite scrutinuri consilierilocali ºi judeþeni. Cu timpul însã, ei ºi-audiminuat potenþialul politic ºi au dispãrut dinpeisajul local. A contribuit evident la aceastãdecãdere ºi faptul cã n-au mai reuºit sã obþinãaleºi locali, dar ºi percepþia din ce în ce maislabã. Practic, electoratul elecologist din judeþulMehedinþi s-a orientat spre alte formaþiunipolitice. Acest aspect este explicat ºi de faptulcã în judeþ structurile politice ale ecologiºtilorau dispãrut în totalitate.

PER Mehedinþi, ultimul partid ecologist Dintre toate partidele ecologiste din judeþ,ultimul care a rãmas pânã anul trecut a fostPER Mehedinþi. Partidul a avut mai mulþi lideri,însã cu timpul aceºtia au pãrãsit formaþiunea.În cele din urmã a rãmas Gabi Medragoniu,

Ecologismul mehedinþean, o miºcarepoliticã dispãrutã definitiv din judeþ

În perioada 01.10.2017 ºi 10.10.2017 Primãria OraºuluiOraviþa, împreunã cu Teatrul ”Mihai Eminescu” Oraviþa,Asociaþia Scenic Art ºi Liceul Teoretic “General Dragalina”Oraviþa, organizeazã Gala teatrelor naþionale dinRomânia - Oraviþa 200. Acest festival de teatru doreºte sã aducã un omagiuprimului edificiu teatral din România, Teatrul Vechi MihaiEminescu Oraviþa împlineºte 200 de ani de la înfiinþare. Gala se va deschide cu spectacolul lui Ion Caramitru-Dor de Eminescu, un spectacol conceput de Ion Caramitru. Vor fi prezente 6 teatre naþionale (Teatrul Naþional de

Operetã ºi Muzical Ion Dacian din Bucureºti, TeatrulNaþional “ I.L.Caragiale” Bucureºti, Teatrul Naþional MarinSorescu din Craiova, Teatrul Naþional Mihai Eminescu dinTimiºoara, Teatrul Naþional din Tg.Mureº, Teatrul NaþionalVasile Alexandri din Iaºi) cu spectacole importante dinrepertoriul lor. Iar în utima zi va fi prezentã FilarmonicaBanatului care va susþine Anotimpurile , de Antonio Vivaldi.Nu vor lipsi spectacolele stardale, un workshop pentruliceenii din Oraviþa, expoziþii de artã ºi lansãrile de carte.

Un moment important îl reprezintã premiera spectacoluluiStella , de J.W von Goethe, în regia lui ªtefan Iordãnescu,spectacol ce va rãmâne în repertoriul Teatrul Vechi din Oraviþa.

Gala teatrelor naþionale dinRomânia - Oraviþa 200 -

ºef peste un partid de buzunar, inexistent camesaj ºi activitate politicã, fãrã organizaþiiteritoriale puternice. PER Mehedinþi exista înjudeþ doar cu numele, neavând lideri puternicisau structuri locale bine organizate, cu aleºilocali. Alegerile locale din vara anului 2012 areadus PER Mehedinþi pe linia de plutire. Cuma fost posibil? Datoritã faptului cã PERMehedinþi a intrat în alianþa electoralã numitãM N MH. Singura raþiune a cooptãrii PERMehedinþi în aceastã alianþã a fost aceea a creãriiunui construcþii electorale de dreapta. Pentrucã din punctul de vedere al potenþialuluielectoral, PER Mehedinþi nu avea cum sã-ºiaducã o contribuþie. În felul acesta, PERMehedinþi a primit un loc eligibil în legislativulmunicipal severinean. Aºa a ajuns dl. GabiMedragoniu consilier municipal, exclusiv pemunca altora, fãrã nicio contribuþie din parteapropriului partid. Ceea ce este mai importanteste faptul cã PER Mehedinþi i se oferiseposibilitatea relansãrii, ºansa renaºteriiecologismului mehedinþean cu un trecutfrumos. Dl. Gabi Medragoniu nu a alesreafirmarea politicã a ecologismuluimehedinþean, ci doar s-a mulþumit cu unmandat de consilier municipal, mandat din carepartidul pe care îl conducea nu a avut nimic decâºtigat din punct de vedere politic. Pentru cãla alegerile locale din vara anului trecut GabiMedragoniu nici mãcar nu a mai candidatpentru un nou mandat de consilier local dinpartea PER Mehedinþi, ci a acceptat ocandidaturã pe aceeaºi funcþie publicã dinpartea unui partid nou-înfiinþat, Blocul UnitãþiiNaþionale (BUN). În ciuda trecutului sãu politicfrumos, ecologismul mehedinþean esteinexistent în prezent, iar ºansele sale de reveniresunt practic nule..

Participanþii la a Vlll-a ediþie a CupeiCalafatului la Judo, rezervatã categoriei devârstã U13, judoka de la Palatul Copiilor -Strehaia, au reuºit ºi de aceastã datã sã urcepe podium de trei ori. Astfel, dacã Ana-MariaRãducan a pierdut dramatic finala, obþinând doar

Mircea Popescu

Judoka Strehaieni din nou pe podiumargintul la +57kg, Mihnea Filip ºi Marian Aldescuau urcat pe treapta a lll-a a podiumului obþinândmedaliile de bronz la 50 kg. Sã nu-i uitam ºi peceilalþi doi participanþi care, deºi au luptat bine, nuau reuºit decât o clasare pe locul V: Witt Fiona la 48kg ºi Volosciuc Andrei la 34 kg. La acest concurs internaþional au participat 100de judoka de la 16 cuburi din România, Bulgaria,Serbia, Muntenegru ºi Ungaria. A fost un concurscu meciuri foarte disputate, un concurs care devinedin an în an tot mai aglomerat, mai ales cã premiilepuse în joc au fost mulþumitoare pentru micuþi. Unweekend petrecut cu folos în oraºul de pe malulDunãrii, cu câteva obiective turistice interesante,care au completat cunoºtiinþele de geografie ºiistorie a micuþilor Judoka!

I.G.M.

urmare din pag. 1Jandarmii mehedinþeni...

Periodic, jandarmii iniþiazãastfel de acþiuni ºi sunt alãturi de semenii lor aflaþi însuferinþã, demonstrând cã solidaritatea ºi spritul civic suntcaracteristice instituþiei. De la începutul acestui an,jandarmii au organizat 3 astfel de campanii umanitarede donare de sânge.

Inspectoratul de Jandarmi Judeþean MehedinþiCompartimentul INFORMARE RELAÞII PUBLICE ºi cu PUBLICUL

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017pag. 8

„La marginea lumii” - un volum unic înîntocmire, întindere, profunzime ºi frumuseþe (2)

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Versurile par proiectate cu aplicaþiede arhitect, cititorul este pãtruns decuvînt, de foc mistuitor, de ºoaptelede „la marginea lumii” ºi, maipresus, de dinamismul unor spiriteneliniºtite, parcã, veºnic, în trãireadetaliului, incitate, în egalã mãsurã,de ispitã: „ºi-mi vine sã fug,/ ºi-mivine sã mã strâng tare de tine, câttrenurile-mprejur ar fi sã vuiascã/de graba de-ajunge acolo undemereu/ cineva le aºteaptã într-ogarã,/ sã-i iau din mâini destinuluiun zar, desperecheat, sã-l las sã mãcaute acolo/ unde eu îmi doresc,unde nu e loc pentru teamã cândvrei sã spui cã iubeºti/”. Pentru acestea toate, pentru altelenespuse aici, afirm, fãrã sfialã: ceidoi autori par a fi învãþat, pe de rost,crezul artistic ºi menirea creaþiei. Cuadevãrat, vã spun, poemele þîºnescdin pagini ca picurii de ploaie dinnori, se scuturã ca o livadã de cireºiînfloriþi în bãtaia unui vînticel, setopesc unele în altele precumoamenii de zãpadã, se agaþã de cîteun curcubeu, de cîte un soaredãtãtor de speranþã; curg în carteprecum vinul vechi ºi bun dinrobinetele veºnic deschise ale

suflului lor poetic: „...fericireadespre care se tace, o aºtept precumamintirile aºteaptã/ sã seînvecheascã, pentru cã, aidoma unuivin vechi/ pãstrat în sfinþeniapãmântului, sã o scoatã la zi mare/când dorul îºi pune hainele deduminicã, gust licoarea/ ºi în beþiaalbastrã îþi desenez zâmbetul pecerul unei zile frumoase,/ întorcândinvers un curcubeu. În el ne-amputea legãna amândoi,/ ºtiind sigurcã cineva, sus, þine strâns acestscrânciob cu ambele braþe/.Împreunã cu noi s-ar clãtina niºtepomi plini de nostalgia/ unei melodiicare nu a mai fost auzitã, dar care levine din sevã direct,/ aºa cum dindragoste se naºte sentimentul careemanã vibraþii/ continue în mersultuturor lucrurilor”. Aºadar, evadeazã preþ o carte,poate ºi mai mult, dincolo derealitate - în poezie - ºi intrã înveºmintele ei, cei doi autoriscînteietori, învãþînd sã cînte petastaturi transparente, ca pe oclaviaturã, note ºtiute ºi neºtiute,fantezii din arii visate. Unmicrocosmos se auto-rotunjeºte ºise consumã în lãuntrul lor, poemelevalorificînd simultan, ca pe o sevãcomunã, cãutãrile, dorinþele ºisensul semnelor imaginare.Versurile se scriu parcã unul pecelãlalt, zvîcnesc ºi cresc unul dinaltul, urmînd un curs cristalin, curezonanþele ºi ecouri atentsupravegheate. Visarea, vraja,iubirea, ca o apã neînceputã, toatese consumã în condiþiile stãrii dearuncare în braþele poeziei, pe careautorii o iau în serios, pentru cã

transferã în propria lor existenþãseva proaspãtã a dragostei: „îmihrãnesc/ dorinþa de tine, o fac sãrespire ºi-mi place s-o aud/ºuierând/ ca un zefir iubitor deînserãri pe coame de dealuri, ca/ olumânare/ aprinsã e aºteptarea, olumânare ce arde în coloana/infinitã a cerului,/ din vreme învreme ochii mi se umplu cu lacrimi,dar/ nu-i mai ascund,/ din vremeîn vreme te caut ºi mã pornescînspre tine,/ dar nu te ajung/ cuclaritatea înþelegerii ºi a cãlduriidin sângele ce ne-ar putea îmbujoraobrajii,/ eºti prea peste tot ºinicãieri, serile îºi îngrãmãdesc/pustiul în golurile pe care le totluminez pentru tine/, pentru tine/sunt ºi mã tot îngrijorez pentruexistenþa ta.../”.  Este firesc sãbãnuim cã atitudinea celor doiautori e de naturã eruptivã ºivizeazã dezlãnþuirea unei energiipure, care creeazã nu numai opoezie sonorã, ci ºi opticã ºitactilã, ce þinteºte spreingeniozitatea unor jocuripsihologice de imagini, însã cu osolemnitate lipsitã de insinuare. Cei doi se fac vinovaþi de a fi poeþiai visãrilor dulci, care tulburã intimdar discret cuvintele prin care ei trec,ca o aurã vie ce ajunge pînã la cititor,lucrînd spre ispita lui, aºa cum unpictor de biserici dã viaþã ºirespiraþie sfinþilor: „Am sã te întrebîntr-o zi/ câtã durere muºcã în tinedragostea mea ºi dacã ai puterea sãierþi”/ aceastã încrâncenare de a-mitrãi în sânge lava vulcanicã unuitrecut/ ce existã de unul singur. ªtiu,þi-ai pãstrat mereu echilibrul ºineºtiutã/ þi-a fost arsura perpetuã atrecerii dincolo de imposibil./ O sãte întreb asta atunci când ne vomelibera de tãcere/ ºi epuizaþi deîmbrãþiºãri ne vom lipi spatele depãmânt sã-l simþim/ ºi sã privimcerul spre dimineaþã./ O sã te întrebcât de mult te doare dragostea mea,/Apoi am sã te rog sã nu-mirãspunzi./ Sã nu îmi rãspunzi/”. De o frumuseþe aparte mi se paretendinþa de captare în poem a celormai subtile trãiri, în încercarea de ale defini. Parcã la semnalul unei vocimai presus de voinþã, metaforafuzioneazã cu ritmurile lor lãuntrice,versul susurã implacabil, susþinut

de un fior mistic, aidoma unui izvorde munte: „atunci când te apropii,am nevoie de acea mângâiereplãpândã, sublimã/, a adieriirespirului tãu, ca sã-mi desfaccarapacea din piept/ ºi sã te primesccu gesturi la fel de fireºti cum suntcele cu care/ deschid geamul,îngrijesc de o plantã sau mã-ntind/dupã ultimele castane-ale toamnei ºinu aº mai vrea/ ca respiraþia mea sãmã piardã/”. Compuse parcã pentru a prividincolo de semnificant, prin propriafilosofie asupra sensurilor ascunseale existenþei, ºi asupra artei poetice,ca atare, poemele oferã mai multestadii de trãiri, în care gradul desensibilitate se mutã în frumuseþilocuibile, aidoma unei omizi, care setransformã în fluturi de azur. Poemelese oferã pur ºi simplu cititorului, cao contemplare a universuluiîndrãgostit al autorilor ºi par cã dausuflare pînã ºi pietrelor. În ceea cepriveºte exploatarea sentimentului dedragoste, autorii amintesc de FrankHerbert ºi de starea de refuz ajustificãrilor. În concluzie, oapocalipsã dulce, aºa ar putea fidescrisã cartea celor doi, o carte carepoate stãpîni, în timp, multiplelesensuri ºi mesaje, pe care poemelele genereazã sau le va dobîndi pemãsurã ce va întîlni noi cititori: „Cândai sã vii la fel de nesupusã în searaasta di-naintea nopþii,/ vreau sã teîntreb câte ceva despre copaci ºiasemãnarea cu noi,.../”. Aºadar, unvolum deasupra cãruia dãinuieiubirea - un scut - mereu iubirea,care face ca, sub tastatura celor doi,cireºii sã-nfloreascã ºi melancolia sãrenascã. Volum candid, erotic, deforþã ºi oniric, relevînd viziuneaincredibilã a unor iubitori aicuvîntului, ai iubirilor trecãtoare.Lirica de evaziune (evadare din realºi dobîndirea, prin fantezie, a unorrepere ºi înþelesuri noi) dezvoltãrostirea visãtoare faþã de tot ceea ceeste limitat, închis, obiºnuit.Evadarea în iubire fiind proiectareîn infinit, reculegere, meditaþie,revelaþie a tainelor naturii, vieþii ºimorþii, în acelaºi timp, imortalizareafiinþei iubite ºi o ieºire dinexistenþa limitatã.

Ne-ai învãþat cã“moartea nu-i sfârºitul, cidrumul cãtre o altã viaþã”.

Este tot ce ne-a datputere sã mergem maideparte în acest an de

durere. Vei trãi printre noiºi când ne este dor privim

în sufletele noastre.Acolo te gãsim mereu.

Te iubim!Alexandra ºi

Liliana Galbenu

In memoriam Dr. Galbenu Ghe. Marian

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017 pag. 9

Ziua de marþi, 19 septembriea fost una de tristã amintire din epocaTãtucului Suprem Liviu Dragnea deTeleorman. Instituþia pe care o conducecu multã dârzenie ºi pricepere politicã,respectiv Camera Deputaþilor a respinsun proiect de lege care viza majorareaalocaþiei pentru ºoimii patriei ºi pentrupionieri, adicã pentru toþi puradeii ºitoate puradelele de la 0 la 18 ani. Problema este cã Tãtucul Suprema torpilat speranþele a milioane deºoimi ai patriei care sperau ca în locde 84 de lei vor primi ºi ei 200 de lei,adicã bãteau undeva la 50 de euroide cãciulã, ca tot plodul de europeansãrac, din Balcani. Ce mai bucurie pecopilaºi, în funcþie de familiile dincare provin. Pãtura sãracã îºi fãceaplanuri multe ºi chiar se apucase deconceput copii, având în vedere cã la10 plozi cu 200 de lei pe lunã alocaþiase adunã la 2.000 de lei. Ori aceºtiasunt bani dacã Tãtucul Suprem aveade gând sã aprobe legea. Dar nu afost sã fie aºa. Cei din clasa demijloc sperau la încã un telefonmobil sau la niºte teniºi mai acãtãrii.Cu 200 de lei pe lunã se adunã cevabãnuþi de haine de firmã sau de vreuntelefon mai bengos. Ce te faci cuplozii din clasa bogatã, care nu seprea uitã la alocaþie sau o folosesc

ªtefan Bãeºiu

Ziua în care Tãtucul a torpilat ºoimii patriei ºipionierii, de dragul calculului politic

pe post de bacºiº pentru profesoriicare le parcheazã A ºaptele laintrarea în sala de clasã. A fost tristeþe pentru toþi ºoimii patrieiºi pionierii pe care Dragnea nu cã nuîi vrea prosperi, dar întâietate aupensiile speciale, forfetareleparlamentarilor, armamentul cumpãratdin Franþa ºi SUA, diurnele aparatuluifuncþionãresc central, benzina aleºilor,cantina parlamentului, cu preþuri fine.Cum sã mai pui la alocaþia ºoimilorpatriei ºi a pionierilor niºte bãnuþi, cãdoar amãrãºtenii respectivi nu voteazã.Cine ºtie dacã Tãtucul Suprem va maifi în politicã peste 18 ani, când vorcreºte ºoimii patriei de azi. Ce rost aresã dai niºte bani aiurea. Dar calculele au fost fãcute totuºipolitic. Liviu Dragnea a anunþat, dupãce legea a fost respinsã de ortacii sãimajoritari, cã alocaþiile viitorului þãriivor creºte totuºi. Este însã nevoie sãfie identificate mai înainte de toatesursele de finanþare. De parcã la legeapensiilor ºi la legea salarizãrii unitareau fost identificate sursele definanþare. Au dat cep la buget ºi acumconstatã cã nu sunt totuºi chiar atâtde mulþi bani pe cât li se povestisede cãtre Moº Darius Vâlcov, de la Olt. De fapt, problema cea mai mare alegii privind majorarea alocaþiilor

pentru viitorul þãrii nu era lipsa banilor,cã ºi aºa nu sunt, sau neidentificareaprecisã a surselor de finanþare, cã ºiaºa nu existã, chiar dacã le treci pehârtie, ci faptul cã proiectul de lege esteopera a doi parlamentari liberali.Aceºtia au avut „nesimþirea” sãpropunã înaintea PSD majorareaalocaþiilor pentru copii ºi au lucrat atâtde rapid, încât i-au prins pe piciorgreºit pe parlamentarii puterii. Cammare nesimþirea sã crezi cã un astfelde proiect va trece peste o majoritatePSD-ALDE ºi îþi va aduce puncte uriaºela capitolul imagine. Este chiar oprostie din partea aleºilor liberali cãºi-au putut imagina vreodatã cã legealor va trece ºi va fi susþinutã vreodatã. Problema Tãtucului nu sunt banii,pentru cã dacã nu sunt destui maitipãrim, nu e problemã sau mai vindemniºte ºtiuci de la Teleorman ºi facemrost de biºtari. Problema este cã aîncasat încã o bilã neagrã de lapoporeni cu stoparea creºteriialocaþiilor. De aceea, Liviu a þinut sãspecifice de la înãlþimea scaunului sãudin Camera Deputaþilor cã alocaþiilemãrite se întoarce. Adicã, va fi ºi parteaa doua ºi totuºi vor creºte, vorba luiGalileo Galilei sau care pesedist o fispus asta. Vã daþi seama cã dacã le-adat cu flit liberalilor ºi a refuzat creºtereaalocaþiei de stat pentru copii, nea Liviu

trebuie sã vinã cu un proiect megalitic,ceva senzaþional pentru ca puradelulsã simtã ºi el traiul mai bun din epocaDragnea. Deºi acciza la combustibil vaanula aproape toate creºterile dinsectorul bugetar. De privaþi nu vorbimpentru cã ei nu sunt luaþi în calcul lavot. Privaþii lucreazã oricum pentrucorporatiºti ºi trebuie pedepsiþi cu leafaminimã pe economie. Cred cãjumãtate din românaºi primesc leafaminimã pe economie ºi lucreazã laprivat: fie cã e magazin sãtesc, croitoriesau cofetãria cu gândaci, cu alte cuvintemicii corporatiºti de la sate ºi oraºe. Unii nici nu au voie sã mai bagecâte o ºaorma ºi trebuie sã semulþumeascã doar cu aburul saucu aroma. Dar vine alocaþia mãritã!Promite Tãtucul ºoimilor ºipionierilor. Vine ceva consistent,pe bune. Mai ales cã urmeazã ºialte dosare penale pentru Dragneaºi, din disperare, o sã stoarcã totce poate din bugetul þãrii, sã îl þinãminte alegãtorii: frumos ºi luminos,dacã îl pitulã cumva CodruþaKovesi. Îþi dau lacrimile de drag.Bine cã nu suntem putere nuclearã,întrucât cã la viitoarea mãrire aalocaþiilor sigur ar fi organizat untest nuclear pentru slãvireasuccesului Marelui Tãtuc.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017pag. 10

Cineva, pe care-l preþuiesc,îl stimez ºi îl respect, mi-a trimis untext, scris cu mulþi ani în urmã,intitulat „Nu braþul care loveºte, cimintea care ordonã!”. Autorul, fostpurtãtor de hainã militarã, pleda, cumeste ºi firesc, pentru importanþa ºiinteresele Armatei României.Mãrturisesc cã, deºi mesajul esteimpresionant, am unele rezerveasupra unor detalii, motiv pentru careredau câteva pasaje ale textului cupricina: „Noi nu am venit, neapãrat,pe aceastã lume spre a fi înþeleºi, cispre a înþelege. ªi este mult maiînþelept sã ne adunãm toate puterilesufleteºti ºi, împreunã, înrâuriþi deharul venit de la Dumnezeu, sãpurcedem a judeca pe alþii cum secuvine decât sã ne supãrãm ºi sã nerãzvrãtim cã trecem neînþeleºi prinviaþã. [...]. Din nefericire, toþi aceilocuitori ai cetãþii, care aruncã cupiatra în oastea ºi oºtenii acesteia,sunt neînþeleºii ºi nemulþumiþii.Aceasta este masa manipulabilã,foarte eterogenã, masã care poate fifolositã ca forþã de lovire, cadeclanºatoare sau temporizare a unoracþiuni îndreptate împotrivainstituþiilor statului [...]. Este necesarsã arãtãm cã armata a reprezentat ºireprezintã permanent un factor deputere, în oricare dintre state. Atât în democraþii, cât ºi în dictaturi,Armata se aflã în relaþie cu puterea ºirãspunde comandamentelor politiceale vremii. Istoria ne oferã suficienteexemple în care armatele au fostatrase în jocuri politice, au fostimplicate în lovituri de stat, înimpunerea ordinii publice sau chiarîn puciuri militare. Toate dictaturiledin toate timpurile s-au sprijinit pearmatã ºi servicii secrete. În orice

Mintea care ordonã braþului care loveºtedemocraþie, armata este o instituþieapoliticã, raportul dintre aceasta ºiputere fiind definit foarte clar [...]. Petimpul celui de-Al Doilea RãzboiMondial, atât în Campania din Est,împotriva Rusiei sovietice, cât ºi încea din Vest, împotriva Germanieinaziste ºi a Ungariei horthyste,Armata ºi-a dat sacrificiile de sânge,acolo unde a fost trimisã, cadrele ºisoldaþii ei au luptat vitejeºte,învingând toate privaþiunile impusede ducerea rãzboiului. Nu trebuie scãpat din vedere cã (s-a practicat - n.n.) folosirea unitãþilorArmatei la munci agricole, la CanalulDunãre-Marea Neagrã, la construcþiide obiective economice ºiindustriale. Mulþi generali ºi ofiþeri,printre care ºi autorul acestor rânduri,au participat din plin la opera deconstrucþie socialistã, fie pe ºantiere,fie la munci agricole, ºi nu ne-amsupãrat. Toþi am aplicat principiulfatalist învãþat de la suferinzii pãrinþiai noºtri: „fie ce-o fi, cu Dumnezeuînainte !”. [...] Întreaga comandã aarmatei, în acel „fierbinte decembrie”1989, a acþionat în condiþiile uneidezinformãri totale ºi sub semnulconflictului dintre obedienþa militarãºi legalitatea ordinului [...]. În acelemomente de rãscruce, pentru neamºi armata sa, comandanþii erauobligaþi de statutul lor profesional sãacorde prezumþia de legalitate aordinului dat de „mintea politicã avremii”, dar sã þinã cont ºi de nouaputere politicã ce urma sã se nascã[...] nimeni nu poate râvni la bunurileºi patria noastrã, pentru care au arsconºtiinþe ºi au murit atâþia ºi atâþiaromâni. Bravi ostaºi, nu permiteþinimãnui sã vã ºifoneze uniforma ºisã vã umbreascã trecutul”.Un fel de pamflet, nu foarte comod

Corect! Nu era datoria Armatei sãconstruiascã drumuri ºi canale, darCasa Poporului, Canalul Dunãre-Marea Neagrã, Transfãgãrãºanul ºimulte altele sunt realizãri alePoporului Român, nu ale unui regim,iar Ceauºescu nu a plecat cu ele. Deºinu intra în atribuþiile ei, Armata aconstituit cota-parte a celor care le-au realizat. Militarii de atunci artrebui - cred eu - sã se mândreascã

pentru cã au avut ºansa sã participela construcþia acestor „minuni” aleRomâniei, care urmau sã durezepeste veacuri, pentru a sluji Þara ºiinteresele Neamului! Ale cui maisunt astãzi ºi la ale cui intereseslujesc? Mâine, cine le vor stãpâni?

Tragicul eveniment din 1989,numit pompos ºi grotesc„Revoluþie”, a venit la pachet cu unprogram bine stabilit, pus înpracticã chiar în timpul derulãriimacabrului spectacolul decembrist,regizat de ºtiuþi ºi încã neºtiuþiprofesioniºti. Când „þepele” au fostapreciate ca fiind minore,„artileriºtii” au deschis foc dedistrugere cu sute, mii de „tunuri”de mare calibru:- rãposatul general cu piciorul înghips a tras unul dintre primele„tunuri”; a încasat prompt ºi „peºest” vreo optzeci de milioane dedolari, reprezentând plata pentrutancurile vândute de RepublicaSocialistã România Egiptului;- bogãþiile þãrii au fost devalizate saudate pe mâini strãine;- România, unul dintre puþinele statefãrã datorii externe ºi cu creanþe derecuperat, a intrat în declin-prãbuºire economicã vertiginoasã,fãptuitã prin jaf ºi trãdare de þarã;- generalii - mulþi dintre ei avansaþipe alte criterii decât cele militare -au contribuit la distrugerea ArmateiRomâne, „justif icatã” ºi prinparºivul ºi discutabilul pct. 5 alTratatului cu N.A.T.O.;- generali ºi ofiþeri au asistatneputincioºi, dar ºi pasivi, la„demolarea prin implozie” ainstituþiei. Unii chiar s-au „vândut”bucuroºi pe arginþii primiþi pentru„lãsarea la vatrã”;- profiturile gheºefturilor celorrãmaºi pe post au depãºit oriceprezumþii, transformând o parte ace a mai rãmas din Armatã, într-oreþea de borfaºi ºantajabili, numiþila comandã;- cei aflaþi în fruntea „MinisteruluiApãrãrii Naþionale” (ce ironie?) audistrus industria de apãrare ºi au datarhivele militare pe mânafabricanþilor holocaustologi de la YadVaºem (Y.V.). De reþinut cã în anii

’50, deºi eram sub ocupaþiesovieticã, niciun act original nupãrãsea arhivele, copiile fiindprezentate sub formã de microfilm(se poate verifica). Acum,„specialiºtii” de la Y.V. iau ce vor ºinu dau seamã nimãnui pentrudistrugerea arhivelor militare.

În 2017, România nu mai estedecât o colonie sub ocupaþie militarãstrãinã, teritoriul þãrii fiind cãlcat deºenilele blindatelor cu însemnelealtui stat, iar în spaþiul ei aerian,patruleazã precum Vodã prinlobodã, piloþii militari ai altor þãri.Un act de sacrilegiu, faþã destrãluciþii zburãtori, vânãtori demunte, marinari, tanchiºti ºiinfanteriºti români care au apãrat„Þara ºi nevoile ºi Neamul” în celedouã mari conflagraþii planetare. Oparte din ceea ce se mai numeºteastãzi Armata românã poate ficomparatã cu o legiune de lefegii,luptãtori pentru interese strãine decele ale românilor. Ar fi foarte multede spus. Totuºi, aº întreba: nu cumvacei menþionaþi - ºi alþii ca ei -faciliteazã enunþarea, fãrã riscul dea fi blamaþi dupã merit, a cretinilorpurtãtori ilegali de creiere, emiþãtoride afirmaþii-sacrilegii gen „Drapelulde luptã este o cârpã”? Pe care acumsunt scrise denumiri neromâneºti.Autorul textului de referinþã afirmã:„instituþia cea mai de preþ a statului,Armata, ºi comandanþii acesteia, dela Capul Oºtirii ºi pânã la ultimulcomandant de pluton, sunt supuºicriticii ºi oprobriului public, suntcontestaþi, umiliþi ºi batjocoriþi cu„mânie revoluþionarã”? Cine le-a dat/dã apã la moarã? Vã mai amintiþi decontroversata miºcare a Comitetuluide Acþiune pentru DemocratizareaArmatei (C.A.D.A.), un fel de„revoluþie” într-un pahar cu apã. Cutot respectul, dar nici dracu’ n-a vãzut„democraþie” în Armatã ºi Bisericã,aºa cã pânã la urmã, Armata românãa fost „democratizatã” prindesfiinþare. Cealaltã instituþie esteatacatã frontal, din flancuri ºi...chiar din interior.

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

continuare în numãrul urmãtor

opiniiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017 pag. 11

„La ce bun poetul în vreme desecetã?”. Acest vers al poetului germanHölderlin a stârnit nenumãratecomentarii culturale ºi de naturã eticãpentru cã pune în discuþie cele douãaspecte ale fiinþei umane:corporalitatea ºi spiritualitatea.Formula lapidarã, dar categoricã, curãdãcini în antichitate, atribuitã luiThomas Hobbes, cã omul trebuie maiîntâi sã îºi asigure trebuinþele fizice ºidupã aceea sã se preocupe despiritualitate este arhicunoscutã înlatineºte: „Primum vivere, deindephilosophari”(Mai întâi sã trãieºti,dupã aceea sã filozofezi). Adicã poezia,regina artelor, nu-ºi are rostul dacãomul nu are ce pune pe masã. Estetemeiul filozofic al tuturor dictaturilorcare, chipurile, asigurã acestui omcondiþii superioare de viaþã, uneoriaparatele lor de propagandã ajungândsã mintã cu neruºinare cã toatã lumeatrãieºte bine, dar nu îºi dã seama. Am avut parte anul acesta de unadintre cele mai cumplite seceteimaginabile, pentru zona noastrãgeograficã. Cãlduri sufocante aucotropit pãmântul pentru a-lpedepsi. Iarba în câmpuri a pierit,fructele s-au uscat în pomi. Anultrecut am strâns mere cu sacii, acumabia dacã au fost câteva de gust. Bachiar unii arbori au început sã seusuce, de jos, de la rãdãcinã. Ce ede fãcut „omule pomule”? Nu sepune astãzi ca în trecut problema defoamete, cãci, dacã n-a plouat înMehedinþi, a plouat în Maramureººi vom cumpãra mere de acolo.

Mere pãdureþe Copilãria mea a avut de fãcut faþãmultor ispite. Noi aveam în grãdinãcâþiva meri de toamnã, din soiul numit„Bot de iepure”, care se coceau destulde târziu. Dar vecinul din deal, moaºaGheorghe Stroescu avea mere care sepârguiau la Sfântul Ilie, când alte fructenu prea mai erau. Cireºele trecuserã,la fel ºi fragile sau cãpºunile. Aºa cãdimineaþa, luam urciorul ºi mãduceam la fântânã, dupã apãproaspãtã. Din mãrul vecinului cãdeauîn ºanþ niºte mere roºii ca sângele,rotunde ºi dulci-acriºoare. Cu puþinnoroc ºi, dacã nu trecuserã ºi alþi copiipe-acolo, puteam gãsi douã-trei trofeecare îmi fãceau ziua frumoasã. Pe deal se gãseau alþi meri alecãror fructe se coceau în timpulcositului ºi pe care le numeam„aruºe”. Aveau formã de bot deiepure, verzi cu dunguliþe roºii, darerau foarte parfumate, zemoase ºitot dulci-acriºoare. ªi ele cãdeaupe iarbã ºi trebuia sã fii atent sã nuiei cu mãrul ºi o albinã sau, mairãu, un gãrgãune, care aveau, eclar, aceleaºi intenþii ca tine.

Tot pe deal aveam mai mulþicoricovi, meri sãlbatici foarteproductivi, cu fructe mici, rotunde ºifoarte acre sau amare. Nu prezentauinteres pentru cai, vaci ºi oi, doarcaprele erau în stare sã se cocoþeze încopac dupã ele. Bãtrânii pãstraserãcoricovii tocmai pentru cã aveau fructemulte an de an, care erau fierte pentruporci. Cum sã nu fie dulce carnearâmãtorilor din gospodãrie cândaceºtia au câteva luni în meniucompoturi de cele mai diverse... Mi-am pus întrebarea, fãrã rãspuns,de ce în vremea comunismului nu s-au gãsit pe piaþã puieþi gata altoiþi, pecare oamenii sã-i punã în grãdini, sãaibã merele lor, ca sã nu mai fure „dela stat”. Eu am încercat sã-mi fac unnumãr de meri de diferite feluri, darritmul la noi a fost unul lent. Am cãutatpuieþi în pãdure, mai groºi decâtdegetul mare, i-am plantat, amaºteptat sã se prindã, apoi au fostaltoiþi „în despicãturã”, o metodãtradiþionalã, dar nu foarte sigurã. UicaDumitru Blidaru a reuºit sã-mi prindãun mãr de toamnã cu fructe mai maridecât pumnul, dar care se coc târziu

ºi pânã atunci sunt foarte tari ºi acre.Rezistã pânã la coacere cam a cinceaparte din fructe, dar cele rãmase arface-o desigur sã zâmbeascã peprinþesa tristã din poveste. Dupã ‘89 au apãrut în pieþe vânzãtoride puieþi ºi de viþã de vie. Nu existãcontrol, clientul nu are siguranþã cãsoiul pe care l-a cumpãrat este cuadevãrat cel pe care l-a dorit. A fostîncurajatã întemeierea de plantaþii,cunosc pe cineva care a pus 500 demeri. Care va fi soarta acelor plantaþii,cum se va valorifica producþia, cumse valorificã producþiile plantaþiilorexistente, sunt multele necunoscute aletimpurilor noastre. Mãrul este înfãþiºat în mitologiabiblicã drept fruct al pãcatului. Alcunoaºterii binelui ºi rãului. Existãºi ideea cã fructul pãcatului a foststrugurele, pentru cã primii oameniºi-au acoperit goliciunea cu frunzede viþã. Psihanalitic, mãrul, ca fruct,este o ispitã, pentru cã trezeºte înnoi pornirea incontrolabilã de a-lstãpâni ºi de a-l mânca. Ca semn alfaptei protopãrinþilor noºtri ne-arãmas în construcþia corporalã„mãrul lui Adam”, la mijloculgâtului, loc foarte vulnerabil... Între basmele româneºti, la loc decinste prin popularitate se aflã „Prâsleacel voinic ºi merele de aur”, undeconflictul este dat de o hoþie ºi de ocampanie de pedepsire. Interesant însãeste faptul cã „furii” merelor nu sunt dinlumea noastrã, ci vin de pe CelãlaltTãrâm, pentru cã nu sunt oameni, ci zmei.Tot în lumea basmelor întâlnim ºi motivul„mãrului otrãvit”. Mama vitregã,vrãjitoarea, îi dã sã mãnânce un mãrpregãtit de ea fiicei, Albã ca Zãpada,pe care o urãºte nespus, pentru cã,dupã cum spune oglinda fermecatã,este cu mult mai frumoasã. Sensul etical acestui „cadou” este cã nu tot ce nise dãruieºte poate fi ºi benefic. Cel carene face acel dar nu ne este cu adevãratun binevoitor, o persoanã de încredere,ci un fãþarnic, un prefãcut care îºiurmãreºte propriul interes. Poezia româneascã ºi-a însuºitcalitãþile mãrului ºi l-a aºezat întrefructele sale nobile. În poemul „Cãlin,file din poveste”, Mihai Eminescuzugrãveºte portretul miresei fericite: „Îi

foºnea uscat pe frunze poala lungã-aalbei rochii/ Faþa-i roºie ca mãrul, denoroc i-s umezi ochii”. Mihai Beniuc,un poet controversat, a fost cunoscutde generaþii întregi cu poemul „Mãrulde lângã drum”. Mircea Dinescu îºiîncheie cunoscuta ºi cântata sa poezie„Mai ºtii” cu o superbã definiþie: „Iubire– mãr rostogolit”. Iar la noi, la Severin,poeta Ileana Roman a gândit urmãtorulminunat catren: „Aº vrea ºi dacã vreau,e pom/ Locul unde plângi ºi petreci/ªi sã greºim dacã vrem sã greºim/Aceste mere mari, întregi”. Poezia dincare am citat se numeºte „Pom” ºi faceparte din volumul „Aproape”, Editura„Scrisul românesc”, Craiova, 1982. În cântecul popular merele suntdãruite de mame copiilor lor, demândruþã drãguþului, sau sunt luatedin sânul fetelor de cei cu noroc îndragoste. Nu voi cita versuri, voiscrie doar nume de cântece. Poateaºa îi stârnesc ºi pe iubitorii demuzicã, ºi pe cei de literaturã. Iatã:Maria Lãtãreþu – „Pe sub poalapãdurii”, Maria Ciobanu – „Doar omamã poate ºti”, Ionela Streaþã –„Neicuþã din Melineºti”. Însoþind omul de la începuturilesale, mãrul a intrat în proverbe, înexpresii ºi locuþiuni. ªtim ceînseamnã mãrul frumos pe dinafarã,dar gãunos pe dinãuntru, cã nutrebuie sã pãstrãm mãrul în sânulaltuia, cã în mãrul cel bun toþi dau cupietre, sã nu amestecãm mere cu pereºi mai ales sã n-ajungem sã se saturecineva de noi ca de mere pãdureþe. Multã vreme, prima propoziþie scrisãde ºcolari a fost „Ana are mere”. Nu maiºtiu cum este acum ºi, pentru mine, nicinu mai are importanþã. Doar cã, printrereperele indestructibile ale memorieimele emoþionale, va fi aceastã propoziþiede trei cuvinte: „Ana are mere”. Nu voi încheia senin aceastã tabletã.La vreme de secetã, poetul trebuie sãvadã ºi sã înþeleagã. ªi eu am vãzut cumoameni cu mintea pe care ei consideraua o avea întreagã au pornit sã distrugãlivezi întregi. Cu topoare, cu drujbe, cubuldozere. Sã scoatã ºi rãdãcinile dinpãmânt, sã nu mai aibã cumva curajulmerii aceia sã mai învie. S-a vorbitdespre genocid, dar despre o asemeneabarbarie cum am putea vorbi? Esteexplicaþia pentru care aceste rânduri autitlul pe care l-am pus.

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017pag. 12

ANUNT,Direcþia Silvicã Mehedinþi vinde la persoane fizice ºi juridice

urmãtoarele tipuri de cherestele:- cherestea netivitã tei la preþ de 1104 lei/mc (fãrã TVA);- cherestea netivitã paltin la preþ de 1400 lei/mc (fãrã TVA);-cherestea netivitã frasin la preþ de 1382 lei/mc (fãrã TVA);-cherestea netivitã anin la preþ de 952 lei/mc (fãrã TVA);-cherestea netivitã nuc la preþ de 1664 lei/mc (fãrã TVA);-cherestea netivitã sorb la preþ de 1508 lei/mc (fãrã TVA);-cherestea netivitã salcie la preþ de 963 lei/mc (fãrã TVA);-cherestea netivitã plop la preþ de 1056 lei/mc (fãrã TVA).

Pentru amãnunte, doritorii pot obþine informaþii suplimentarela telefoanele :Direcþia Silvicã Mehedinþi : 0252.317.970Ing. Burtea Marilen: 0731.844.326Ocolul silvic ªimian: 0252.338.406ªef Ocol ing. Nicolicioiu Vergil: 0731.844.343

DIRECTOR Ing. Sorin Nicolicioiu

good.bee Credit IFN S.A., parte agrupului Erste, una dintre cele maimari instituþii f inanciarenebancare de microfinanþare dinRomânia, ºi-a extins reþeauateritorialã, prin deschiderea celei dea 24-a sucursale în localitateaMatca (Galaþi). Produsele de finanþare oferite degood.bee Credit sunt adaptatespecificului activitãþii clienþilor.Aceºtia pot beneficia de planuri derambursare flexibile, stabilite înfuncþie de sezonalitatea activitãþii,pauze la plata ratelor de pânã la 9luni pe an precum ºi alte beneficiipe care le pot afla vizitând noulsediu din localitatea Matca, str.Principalã, nr. 1274. „Ne-am dorit deschiderea uneinoi sucursale în localitatea Matcadin dorinþa de a fi cât mai aproapede clienþii noºtri. Colaborãm cuproducãtorii agricoli ºi cu micii

Background infogood.bee Credit IFN SA este o Instituþie Financiarã Nebancarã înscrisãîn Registrul Special al BNR, parte a grupului Erste, înfiinþatã în 2009având cã obiectiv fundamental asigurarea unor servicii financiare debunã calitate, punând la dispoziþie celor care au afaceri în derulare, darcare îºi doresc sã le dezvolte, resursele financiare care le sunt necesarepentru sporirea ºanselor de reuºitã.Ca linie generalã de abordare, good.bee Credit IFN SA þinteºte cuprecãdere clienþii care se încadreazã în profilul micului întreprinzãtordin zona România (Producãtor Agricol, Întreprindere Individualã,Întreprindere Familialã, PFA, SRL etc) dornici sã îºi dezvolte în modcontinuu activitatea pe care o desfãºoarã.good.bee Credit IFN SA a construit o reþea puternicã la nivel naþional formatãdin 24 centre regionale + sediul central acoperind toate judeþele þãrii. Reþeauanoastrã este în plinã dezvoltare ºi dispune de consultanþi specializaþi carevin în sprijinul antreprenorilor cu cele mai bune soluþii financiare.

O nouã sucursalãgood.bee Credit la Matca,judeþul Galaþi

întreprinzãtori din zonã de maibine de 10 ani, prin intermediulsucursalelor din Brãila ºiFocºani, iar acest fapt ne-a fãcutsã dorim o întãrire a relaþiei printr-o sucursalã localã. De asemenea, am þinut cont ºi defaptul cã Matca este un puternicbazin legumicol, iar susþinereaagricultorilor a fost întotdeaunaimportantã pentru noi. Prin echipalocalã, suntem mai aproape declienþii noºtri, asigurând serviciiprompte bazate pe o încrederereciprocã mai mare, consolidândcolaborarea cu toate categoriile deafaceri“, a declarat dl. Oleg Moraru,CEO good.bee Credit IFN SA. Pentru mai multe informaþii, ceiinteresaþi pot intra în legãturã cureprezentanþii good.bee Credit IFNS.A . la numãrul de telefon021.212.07.30 sau pewww.goodbeecredit.ro

In data de5 octombrie 2017,

ora 19.00, severineniisunt invitaþi la

deschiderea stagiuniiteatrale 2017-2018!

Palatul Culturii“Teodor Costescu”deschide larg uºile

spectatorilor sãi ºi îiaºteaptã cu piesa

”Cealaltã Þarã”, dupãHerta Muller în regia

tânãruluiAlexandru Istudor! Actorii Teatrului

Naþional ”MarinSorescu” din Craiova vã

aºteaptã cu un spectacol despre o ideologie care a încercat, la unmoment dat, sã ucidã suflete! Vã aºteptãm cu drag!

Biletele se gãsesc la Agenþia teatralã!

MAREA DESCHIDERECULTURALÃ

Anunþ publicCOMUNA FLOREªTI, anunþã elaborarea primei versiuni a

Planului Urbanistic General ºi Regulamentului Local de Urbanismdeclanºarea etapei de încadrare pentru obþinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului/programului se poaterealiza la Agenþia pentru Protecþia Mediului Mehedinþi din str. BãileRomane, nr. 3 în zilele de luni pânã vineri între orele 8.00-16.00.

Comentariile ºi sugestile se vor transmite în scris la APM MH întermen de 18 zile calendaristice de la data prezentului anunþ.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

O sãptãmânã foarte importantã în planprofesional! Se contureazã o etapã nouã, cu multãactivitate, sarcini de lucru de anvergurã, relaþiicolegiale tumultoase. Este rost de obþinerea unorcolaborãri fructuoase, cel puþin pentru un an dezile de acum încolo. Sãnãtatea este foartevulnerabilã în mod special pe segmentelesistemului digestiv ºi pe extremitãþile picioarelor.Ar fi bine sã-þi planifici un program de îngrijirecorporalã ºi analize medicale. ªansele de a gãsivariante miraculoase de vindecare sunt foarte mari.În plan personal se îmbunãtãþeºte relaþia cupartenerul de viaþã sau divorþul ºi cãsãtoria potlua turnuri favorabile.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Se contureazã noutãþi sentimentale, se lãmurescanimozitãþile vechi, atât în relaþia cu persoana iubitã,cât ºi în relaþia cu copiii. Totuºi, discordia esteprezentã, astfel cã mai pot apãrea discuþii aprinseºi controverse. Cu puþin efort ºi deschidere mentalãsincerã spre dialog ºi cooperare, totul se poaterezolva favorabil pentru toatã lumea. În planprofesional se deschide o nouã etapã care aduceschimbãri impresionate ºi definitive. Poate fi vorbadespre implicarea în activitãþi noi, apariþia unorcolegi noi de bunã calitate sau chiar poate fi vorbadespre obþinerea unui nou loc de muncã. Sãnãtateaeste pe un trend ascendent.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Treburile gospodãreºti ºi relaþiile familiale îþiatrag atenþia în mod deosebit în aceastã sãptãmânã.Se deschide o nouã etapã domesticã, astfel cãreamenajãrile de decor, îmbunãtãþirea condiþiilorlocative chiar mutarea într-o locaþie nouã vor fi luateîn calcul. Eºti sprijinit de cei dragi, iar ideile ºipropunerile lor ar fi bine sã le iei în serios ºi sã leaplici. Sentimental sunt ºanse sã te îndrãgosteºti,sã legi o relaþie frumoasã ºi de bun augur, practicîncepând o etapã de lungã duratã în acest sens. Laserviciu ai multe de fãcut, însã cum starea ta despirit este foarte bunã vei lucra cu plãcere la unisoncu ceilalþi. Dar nu forþa nota ºi dozeazã-þi eforturile!

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Relaþiile cu anturajul apropiat reprezintã o temãimportantã, deoarece se contureazã relaþii noi. Celevechi se vor dizolva încet, sigur ºi discret, fãcându-se loc altora de o mai bunã calitate. Pe de altã partese deschide sezonul cãlãtoriilor pe distanþe scurte,astfel cã ar fi bine sã-þi faci planuri mãreþe în acestsens. Studiile ºi activitãþile intelectuale te vor atrageîn mod special, unele chiar fiindu-þi necesare înprogresul profesional. Acasã, în plan familial seîmbunãtãþesc vizibil condiþiile locative ºi relaþiilecu membrii familiei. Poate apãrea un nou membruîn familie. Ar fi bine sã discuþi deschis cu cei dragidespre planurile tale de viitor.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Foarte activ devine segmentul financiar de acumîncolo, mai ales secþiunea venituri obþinute dinmunca proprie. Apar informaþii deosebite cu privirela îmbunãtãþirea salarizãrii, a condiþilor de muncãºi a relaþiilor colegiale. Cheltuieºte strictul necesarºi chiar ar fi bine sã pui ºi ceva bani deoparte.Negocieri cu privire la salariu sau referitoare lafavorurile pe care le poþi obþine de la locul de muncã.Relaþiile cu anturajul apropiat se schimbã definitiv,conturându-se o etapã în care vor veni în preajmata alte persoane, de o calitate foarte bunã.Demersuri intelectuale, studii, cãlãtorii pe distanþescurte, dialoguri fructuoase cu alþii.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Este vremea marilor schimbãri pentru tine,înoiri pe toate planurile, direcþii noi de viaþã ºiactivitate, abordarea situaþiilor ºi relaþiilor în careeºti implicat printr-o altã filozofie de viaþã. Estebine sã te concentrezi numai pe interesele tale,sã-þi cultivi gândirea pozitivã ºi sã te orientezispre a relaþiona cu alþi oameni. Numai de tinedepinde de acum încolo bunul mers al vieþii tale.În plan financiar se vor contura discret variantenoi de câºtig din munca proprie. Poate fi vorbade îmbunãtãþiri salariale ºi ale condiþiilor demuncã sau apare o nouã ofertã de muncã, multmai bine plãtitã. Fii deschis la nou ºi progres!

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Eºti foarte discret în aceastã sãptãmânã ºifoarte bine îþi este aºa. Sunt momente bunepentru a-þi regândi planurile de viaþã ºi pentrua-þi remodela concepþiile dupã care îþi ghidezideciziile ºi acþiunile. Pot interveni neplãceriprivitoare la sãnãtatea sistemului digestiv ºi aextremitãþilor picioarelor, de aceea ia în seriosorice semnal al organismului. Consultaþiile ºianalizele medicale pot fi frecvente. Dialoguriletãinuite cu persoanele din anturajul apropiat îþivor furniza informaþii deosebite din segmentulprofesional. Existã animozitãþi ºi conflictemocnite la locul de muncã, bine fiind sã lestudiezi cu atenþie. Este momentul sã-þi schimbirafical ºi definitiv personalitatea.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Prieteni ºi susþinãtori noi vor apãrea înpreajma ta, este momentul sã te desprinzi dinrelaþiile vechi ºi sã renunþi la acþiunile comunecu alþii. Chiar dacã unele situaþii vor implica ºidiscuþii aprinse sau reproºuri, fii prudent ºiîndepãrteazã-te rapid de toate acestea ºi deoamenii care s-au dovedit neserioºi pânã acum.În culisele vieþii tale se petrec schimbãri majore,mai ales în ceea ce priveºte segmentulprofesional, sãnãtatea ºi relaþiile în general. Ainevoie de odihnã, detaºare de cotidian, meditaþiiinterioare ºi vizite în locuri sfinte. Discuþii tãinuitecu persoane deosebite.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Foarte multe se petrec în plan socio-profesional, în mod special în relaþia cu ºefii ºiautoritãþile. Este posibil sã obþii o funcþie deconducere sau mãcar aprecierea ºi susþinereasincerã a unor ºefi. Totuºi ai tendinþa de a ripostala orice autoritate care se exercitã în preajma ta ºicãreia eºti cumva nevoit sã i te supui. Fii prudentºi evitã dezvoltarea conflictelor, deoarece se potîntinde pe perioade mari de timp. Relaþiile cuprietenii se vor schimba definitv, existând ºansesã aparã în preajma ta oameni deosebiþi, alãturide care sã desfãºori activitãþi ºi proiecteprofesionale de mare anvergurã. Selecteazã-þi cuatenþie ideile ºi anturajul!

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Eºti animat de gânduri mãreþe, idealuri nobileºi de filozofii noi de viaþã. Sunt momente specialeîn care îþi vei schimba radical mentalitatea ºi felulîn care te raportezi la oameni ºi fapte. Secontureazã o perioadã în care studiile, cercetãrile,documentarea ºi cãlãtoriile îndepãrtate vorreprezenta subiecte de mare interes pentru tine.Sunt ºanse de evoluþie personalã ºi profesionalã,bine fiind sã profiþi din plin de ele. Relaþii noi custrãinãtatea, fie pentru studii, fie pentru muncãsau cãlãtorii de agrement. Profesional eºti binevãzut ºi susþinut de cãtre ºefi ºi de cãtre oficialitãþiai unor instituþii importante. Schimbare de statutsocio-profesional.  

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Este important ca în aceastã sãptãmânã sã acorziatenþie sporitã segmentului financiar, mai alessecþiunii bani, bunuri comune cu alþii, moºteniri ºipartaje. Se deschide o etapã de câºtig de la ºi prinalþii, se lãmuresc chestiuni financiare ºi materialetrenante. Documentele financiare ºi demersurileprivitoare la investiþii ºi la achitarea datoriilor reprezintãteme importante pe termen lung. Recomandabil estesã eviþi contractarea creditelor ºi acumularea datoriilorde orice fel. Relaþiile cu strãinãtatea sunt dinamice,existând ºanse de a relaþiona cu persoanedeosebite ºi de a cãlãtorii. Schimbarea mentalitãþiiºi orientarea spre studii ºi documentare.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Se animã foarte mult segmentul partenerial, esterost de parteneriate noi, fie cã este vorba de planulpersonal, fie de cel profesional. Unele colaborãrisau un mariaj se pot destrãma rapid, fãrã echivoc.Este bine sã te desprinzi de relaþiile ºi situaþiilecare nu mai funcþioneazã ºi sã te pregãteºti dealtele noi. Este important acum sã te concentrezipe interesele tale ºi pe ceea ce îþi este þie util.Financiar apar oportunitãþi noi de câºtig de la ºiprin alþii. Poate fi vorba de obþinerea unormoºteniri, lãmurirea unor partaje sau achitareaunor datorii vechi. Evitã acumularea altora ºiinvestiþiile nefondate!

OBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(21 - 27 septembrie 2017)

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017

Euro forþeazã, de aproape olunã, depãºirea pragului de 4,6 lei,lovindu-se însã de zidul ridicat debanca centralã, care nu agreazãtrecerea spre urmãtoarele rezistenþede la 4,62 – 4,63 lei. Pe parcursul perioadei analizate,fluctuaþiile cursului s-au redus laculoarul 4,5980 - 4,5990 lei. Euronu a mai atins o valoare atât decrescutã din 3 august 2012 cândBNR a anunþat o medie de4,6481 lei, în plinã crizã politicãprovocatã de suspendareapreºedintelui Bãsescu. La finalul intervalului cotaþiile dinpiaþã fluctuau între 4,598 ºi 4,605iar închiderea s-a realizat la 4,599– 4,602 lei. De altfel, euro a depãºitaproape zilnic pragul de 4,6,maximul atins fiind de 4,614 lei.În opinia dealerilor bancaridepãºirea pragului de 4,6 este doaro chestiune de zile. Comisia Naþionalã de Prognozãanticipeazã pentru acest an o mediea euro de 4,56 lei, faþã de 4,46 leiîn cazul prognozei de iarnã, pentruca în 2018 aceasta sã coboare la4,55 lei, comparativ cu 4,44 lei câtse estima în ianuarie. În privinþadolarului american prognoza pentru2017 este de 4,07 lei, în scãderede la 4,21 lei, cât se estima laînceputul acestui an, iar pentruanul viitor de 4,14 lei. Cursul dolarului american acrescut de la 3,8421 la 3,8657 lei,în condiþiile în care s-au înmulþitsperanþele cã Congresul SUA va

Zidul de la 4,6 lei, denetrecut pentru euro

aproba proiectul de scãdere aimpozitelor. La finalul intervaluluimedia a scãzut la 3,8373 lei, cândcotaþiile din piaþã au fluctuat între3,842 ºi 3,861 lei. Media monedei elveþieneanunþatã de BNR a coborât de la4,0113 la 3,9823 lei, în condiþiileîn care cotaþiile de pe pieþeleinternaþionale au crescut la 1,149– 1,156 franci/euro. O medie mairidicatã a fost atinsã la jumãtatealui ianuarie 2015, atunci cândBanca Naþionalã a Elveþiei a decissã renunþe la un curs de minim1,20 franci/euro. Perechea euro/dolar a fluctuat între1,1867 ºi 1,2006 dolari, maximulfiind atins la finalul perioadei. Evoluþia a fost datoratã, în special,scãderii în luna august a vânzãrilorcu amãnuntul ºi a sentimentuluiconsumatorilor din SUA. La aprecierea euro a contribuit ºipublicarea indicelui ZEW, caremãsoarã sentimentul de încredereal investitorilor germani, care acrescut luna aceasta de la 10 la 17puncte, în timp ce analiºtiianticipau doar 12,5 puncte. Investitorii aºteaptã acumîntâlnirea Comitetului pentru politicãmonetarã a Rezervei Federale(FOMC), pentru a afla dacã ratadobânzii va fi majoratã din nou,mãsurã preconizatã a avea locpânã la sfârºitul anului.

Analiza cuprinde perioada13 – 19 septembrie.

Radu Georgescu

În perioada 16-17.09.2017în Serbia la Niska Banja s-adesfãºurat Turneul Internaþional cuparticiparea a 100 de sportivi dinROU, SRB ºi BUL.Sportivii CSM Drobeta au participatºi s-au clasat dupã cum urmeazã: Loc I- VLADU ANA MARIA -40 kg - U15- TÃTAR KRISZTINA -48 kg -Seniori-BORTOª Andreea -57 kg -Seniori- TOPALà Vlad -81 kg -U18 Cu cele douã locuri I obþinute lasenioare CSM Drobeta TurnuSeverin a urcat pe prima treaptã a

La Niska Banja s-a desfãºuratTurneul Internaþional cu participarea a

100 de sportivi

podiumului în clasamentul peechipe seniori feminin. A fost o competiþie utilã ºi foartenecesarã pentru a menþineparametrii de pregãtire ºi spiritul decompetiþie, þinând cont ca înweekend-ul care urmeazã cadeþii vorparticipa la Finala CampionatuluiNaþional echipe ºi Ne-Waza (luptala sol din Judo) de la Ploieºti, iarTãtar Krisztina -48 kg îºi va testapregãtirea într-o competiþie denivel mondial la OPEN Belgrad.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

ANUNÞ PUBLICprivind depunerea solicitãrii de emitere

a acordului de mediu

COMUNA TÎMNA anunþã publicul interesat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Asfaltaredrum comunale în Comuna Tîmna, judeþul Mehedinþi, propus a fiamplasat în judeþul Mehedinþi, intravilan ºi extravilan comuna Tîmna”Judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la Agenþia pentruProtecþia Mediului Mehedinþi, din municipiul Drobeta Turnu Severin, str.Bãile Romane, nr. 3 ºi la sediul Primãriei Comunei Tîmna în zilele de lunipânã joi, între orele 8,00-16,30 ºi vineri între orele 8,00-14,00.

Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentruProtecþia Mediului Mehedinþi.

sportOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017 pag. 15

Dupã ce, în rundainauguralã, echipele-gazdã auobþinut victorii pe linie, în etapa a

II-a au câºtigat doar oaspeþii.Scorul rundei secunde l-a izbutitACS Viitorul ªimian, care s-aimpus cu 6-1 în deplasarea de laVânju Mare, prin golurile lui LucianZamfir (‘3, ’54, ‘83), Rãzvan Istodor

Etapa oaspeþilor, în Liga a IV-a

Înfiinþat de FRF, cu scopul de a forma anulviitor lotul naþional de juniori al RomânieiU15, Turneul Speranþelor, rezervat copiilor

nãscuþi în anul 2004, a ajuns la etapa a II-a, iar din seriaa IV-a fac parte selecþionatele judeþelor Gorj, Dolj, Olt,Argeº, Mehedinþi ºi Vâlcea. Ultimele 2 judeþe s-au întâlnitduminica trecutã, pe Stadionul Termo, iar Mehedinþiuls-a impus cu 3-1. Vâlcenii au deschis scorul prin CLucaci (19), dar Hondorocu (‘62), Oanã (’65) ºi Fulga(‘82) au întors rezultatul. Meciul s-a desfãºurat pedurata a 3 reprize de câte 30 minute fiecare.

CSS Drobeta Turnu Severin amai fãcut un pas spre calificarea în LigaElitelor, la Juniori U17. În etapa a VII-a din Seria a XI-a Preliminarã, echipaantrenatã de Mihai Caliþoiu a învinsCSS Lugoj, scor 2-0, peStadionul Termo, pringolurile lui ConstantinDãnoiu (’32) ºi BogdanUngureanu (’60). Dupãacest rezultat,severinenii s-audistanþat la 4 puncte decontracandidata CSPandurii Târgu Jiu, carea remizat la Reºiþa, scor1-1. “ªtiam cã va fi greu sã-mi motivezbãieþii, dupã ce luna trecutã, în meciul-tur, de la Lugoj, am câºtigat relativuºor, cu 4-0. Mã bucur pentru victorieºi pentru faptul cã întreg lotulcontribuie la aceste rezultate bune.Sper sã avem evoluþii similare ºi înultimele 3 jocuri din sezonul regulat

(‘9) ºi Andrei Enea (’20, ’70),respectiv Cristian Dumbravã (’77).Cu 6-3 a câºtigat campioana CS

Strehaia la Pristol. CosminLederer (‘7), Costel Pontu(’13, ‘61), Andrei Mãtuºoiu(’59), Lucian Vârºog (’53) ºiEduard Tiþa (’87) au marcatpentru oaspeþi, iar ElvisRoman (‘66), Viorel Ciochinã(’81) ºi Florin Fãget (’90) aupunctat pentru gazde. Victorii pe teren advers aumai obþinut Recolta Dãnceu,scor 4-1 cu AS Corcova, pringolurile lui Gabriel Enea (’16,’73), Constantin Negrescu(’18) ºi Cristian Boboescu(’63), respectiv Mihai Ivana(’28), în timp ce Dierna

Orºova s-a impus cu 4-2 laEºelniþa. Oaspeþii au condus cu 2-0 la pauzã, prin reuºitele lui TiberiuPãtãºanu (‘6) ºi Claudiu Fulga (‘9),Adrian Tomescu (’47) ºi CãtãlinVîlceanu (‘58) au egalat, Tiberiu

Etapa a II-aReal Vânju Mare - Viitorul ªimian 1-6Decebal Eºelniþa - Dierna Orºova 2-4AS Corcova - Recolta Dãnceu 1-4Dunãrea Pristol - CS Strehaia 3-6Inter Salcia - Viitorul Cujmir 2-3

Clasament1. Dãnceu 2 2 0 0 14-1 62. ªimian 2 2 0 0 9-1 63. Strehaia 2 2 0 0 9-3 64. Cujmir 2 2 0 0 6-3 65. Orºova 2 2 0 0 5-2 66. Pristol 2 0 0 2 3-7 07. Salcia 2 0 0 2 2-6 08. Corcova 2 0 0 2 2-7 09. Vânju Mare 2 0 0 2 1-9 010. Eºelniþa 2 0 0 2 2-14 0

ªtiinþa, de partea BroºteniuluiCampioana sezonului trecut

din Liga a V-a, AS Dunãrea Hinova,

a fost învinsã cu 6-2 în deplasareade la Broºteni ºi a înregistrat primaînfrângere stagionalã.

Dupã ce a perfectat nu mai puþinde 18 transferuri în pauzacompetiþionalã de varã, AS ªtiinþaBroºteni a marcat prin Ovidiu Zâmþa(‘10), Stelian Mãreºescu (’16, ’69),

Mihai Popescu (’35), CosminNueleanu (’56) ºi Ion Drãghici (’70),

iar Virgil Creþu (’39) ºiSorin Toma (’72) auînscris pentru oaspeþi.Astfel, echipa dinBroºteni, formatã, înspecial, din jucãtoriiproveniþi din judeþulGorj, a acumulat 4puncte, în timp ceHinova a rãmas doarcu victoria din primarundã, când a dispuscu 4-2 de Unirea GârlaMare.

Etapa a II-aUnirea Gârla Mare - AS Obârºia de Câmp 1-0Real Vânãtori - Voinþa Opriºor 2-5Voinþa Vrata - Coºuºtea Cãzãneºti 2-3ªtiinþa Broºteni - Dunãrea Hinova 6-2AS Ghiciulescu Hinova - Viitorul Floreºti 4-3AS Corlãþel - Inter Crãguieºti 3-4Clasament1. Opriºor 2 2 0 0 8-3 62. Crãguieºti 2 2 2 0 10-7 63. Broºteni 2 1 1 0 8-4 44. Obârºia de Câmp 2 1 0 1 6-2 35. Corlãþel 2 1 0 1 5-5 36. Cãzãneºti 2 1 0 1 4-4 37. G. Hinova 2 1 0 1 8-9 38. Gârla Mare 2 1 0 1 3-4 39. D. Hinova 2 1 0 1 6-8 310. Floreºti 2 0 1 1 5-6 111. Vrata 2 0 0 2 3-6 012. Vânãtori 2 0 0 2 3-11 0

Pãtãºanu a readus Orºova înavantaj, în minutul 75, iar BogdanEpure (’77) a stabilit rezultatul final. Cel mai echilibrat joc a fost celînsã de la Salcia, unde AS Inter dinlocalitate a condus cu 2-1 la pauzã,

dar a pierdut cu 3-2. MihaiSiminicã (‘1) ºi Sorin Tomescu(’34) au înscris pentru gazde, iarIonuþ Cecã (’13), Liviu Ungureanu(’48) ºi Mihai Andrei (’78) auîntors rezultatul.

ªi-au consolidat primul locºi, dacã meritãm, vom juca apoi în LigaElitelor”, a spus Caliþoiu. Echipa sa aajuns la 6 victorii consecutive, iar etapaviitoare va disputa derby-ul local, cuACS Luceafãrul Drobeta. Meciul se va

juca sâmbãtã, de la ora 14:00, peterenul din ªimian. CU CSS Lugoj,CSS Dr. Tr. Severin a mizat pe:Rãceanu- Trãilescu, Bordea, Popa, F.Popescu - Cerbu, Iorgulescu (’50Ungureanu), A. Ilie (’75 Cãruntu) -Mincu (‘60 Birovescu), Dãnoiu,Toader (‘41 C. Popescu).

Juniori U17 - Etapa a VII-aCSS Dr.Tr.Severin - CSS Lugoj 2-0CSS Caransebeº - ACS Luceafãrul 2-0CSM ªcolar Reºiþa - Pandurii Tg.Jiu 1-1Clasament1. CSS Dr.Tr.Severin 7 6 0 1 16-7 182. Pandurii Tg.Jiu 7 4 2 1 12-4 143. CSM Reºiþa 7 3 1 3 13-7 104. CSS Caransebeº 7 2 1 4 11-13 75.Luceafãrul 7 2 1 4 5-12 76. CSS Lugoj 7 1 1 5 6-23 4

Mehedinþenii confirmã la Turneul SperanþelorFormatã din jucãtori proveniþi de la ACS Luceafãrul

Drobeta, AS Sport Kids Drobeta ºi CSS Drobeta TurnuSeverin, selecþionata AJF Mehedinþi, antrenatã deDumitru Bãlu, a mizat pe: Bogdan Sfetcu, Mihai Afrim -Raul Dragolici, Georgian Roºoga, Alin Enache, IlieSgondea, Andrei Oanã, Alexandru Moroºanu, AlexandruBalica, Ianis Mihart, Gabriel Pîslea, Claudio Mocanu,Rãzvan Dincã, Mathias Hondorocu, Raul Faur, GabrielFulga ºi Valentin Cãpãþânã. A fost al doilea succespentru Mehedinþi, care, în primul joc, de la Slatina, adispus cu 7-2 de echipa judeþului Olt.

M. O.

M. O. M. O.

M. O.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 21 - 27.09. 2017pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, când sã zici cãgata sã apucã ai noºtri, din frunteajudeþului, de treabã, sã trezesc frocâþiva nemulþumiþi ºi încep sã facãgãlãgie. Cum alþii abia aºteaptã,da stau pe margine ºi aplaudã, sãvezi scandalu cât casa. Pã da, cã sã apucarã iarã derãzmeriþã pi la PSD Mehedinþi, cãprea era liniºte ºi numai unii aveaude muncã ºi alþii sã uitau. Cã aºa-ide pe margine, te uiþi. Cândprimesc di la judeþ e bine, când esã sã descurce ºi singuri e rãu.Bunã treabã. Dacã fãcea ºi al luZbangã la fel, probabil cã ºi acumatãia frunze la câini pe malul gârlei.Acuma cicã nea Truºcã primareledi la ªimian e supãrat iar, îºi dãdemisie dupã demisie, de zici cãnu sã mai ezistã altu ca ‘mnealui.Nu sã mai învârte pãmântu’, cemai. Acuma e drept, cã adevãru’ epe la jumate, da dacã ne þinemnumai de de-astea, nici treabãnu o sã mai facem pi la noi pila Mehedinþi. ªi apropo de treabã, Sucã faceºi o propunere concretã: neaAladin sã sã implice sã rezolvesituaþia grãdiniþei di la Comanda.Sã vedem cam cât timp trecepãnã sã rezolvã problemele ºiapoi om mai vorbi. Mã fraþilor, dacã tot sã apucarãpoliþiºtii sã verifice barurile, sãvadã cam câþi elevi sã duc pi laºcoalã ºi cam câþi repetã pincârciumi, zisã nerodu de Sucã, cãn-ar strica sã treacã ºi pi lacabinetele parlamentarilor noºtri,aºa pin weekend, cam când sã

Sucã, supãreala lu nea Truºcã di la ªimian, maºinãrealapersonalã a directorilor ºi porcu’ de sub Ambulanþã

laudã ‘mnealor cã ar fi în teritoriu.Adicã de joi dupã-amiaza încolo.ªi sã vezi dacã dai de picior deparlamentar mehedinþean. Da zisãSucã, cã dacã gãsesc vreunu,face el cinste. Mã nepoate, acuma e bãtãliemare iarã pe posturile de directori.Care nu are de lucru ºi care nu emulþumit de ce lucru are, sã facedirector. Maºina di la instituþie stãmai mult pin garaju propriu, cãde aia e nenea director, sã sã vadãcã are maºinã, acasã, ºi secretarã,la sãrviciu, deocamdatã. Cã altfelnu sã poate, nu te mai bagã lumeaîn seamã ºi pãþeºti ca Tanþa lu’Pecingine, de n-o primi bãrbatu-sãu acasã, cã sã vopsise galbenãºi el o ºtia neagrã. ªi stetesãraca toatã noaptea în faþacasei, cã doar-doar o putea sãintre, da el nu ºi nu. Aºa ºi cudirectorii noºtri. Acuma sã vezi altã dandana, cãdacã la noi sã fac lucrãrile demântuialã ºi pe prietenii, nici ãide ajung la morgã nu mai auliniºte, din motive de parandãrãt.Pã da, cã veni furtuna, venirãploile ºi sã inundã Morga di laSpitalul Judeþean Drobeta TurnuSeverin, de mai sã sã înecechiriaºii, cã dacã intrã apa pestetot, nici bine nu le este. ªi apropo de spital, nici oameniidi la Ambulanþã nu sã simt maibine. Pã da, cã-l oprirã poliþiºtiidi la Gârla pe unu dintre ºoferi, pemotiv de braconaj. Acuma,degeaba explicã omu cã sã trezicu mistreþu în faþa maºinii, cã nu

mai avu timp sã opreascã, cã nu-l crezurã. ªi aºteptã Ambulanþa,vreo patru ore, sã sã termineancheta, ca sã ia ºoferu amendãºi sã sã înveþe minte altãdatã sãocoleascã porcii. Cât desprebolnavi, numai de bine, cã, dupãpãrerea lu’ nea meleþianu, e maiimportant mistreþu. Da, sã-ntâmplã ca ºi majestateasa Cioabã, regele þîganilor, sãprimeascã botezu’ arestului IPJMehedinþi, din prea multãdragoste pentru Sighiºoara,soþîoara sa. S-a sâmþât bine larãcoare, a avut de toate... Da, n-aînþeleles nici el, ºi nici Sucã, cumde-a fost sãltat di la Sibiu camartor întrun dosar de eveziunede vrea cinci milioane de euro, laintrarea în Severin iera învinuit,dupã audieri a fost reþinut pentru24 de ore... ºi a doua zî, la prânz, nea Mãrin

a ieºit zâmbind di la ParchetuMehedinþi ºi lãsat sã plece, subcontrol judiciar, fãrã sã achitevreun cent din milioanele de euroiºparlite. Gurile rãle zîc cã s-aintervenit chiar di la licuriciu mic,di la uniune din motive de etnie,cã nu sã cãdea sã fia arestatã ofaþã regeascã. Asta dadiscriminare, pentru majoritatearomânilor care, pentru un ou... arfi intrat mintenaº la rãcoare. Datrebue sã avem încredere înjustiþie, ca ºi nea Dorin Cioabã.

Mã fraþilor, dacã credeaþi cã ºisãptãmâna asta vorbim de neaDaea, uite cã nu. Nu cã nu amavea ce vorbi, da o lãsãm pe dataviitoare, sã sã mai adune neºteperle f i losof ice. Cã doar sãpricepe nea Petre.

Pãnã atuncea, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!