Anul XII. S i b i i u , 30 Octomvrie 1910. N r . 44 .

REVISTA ECONOMICĂ Organ f i n a n c i a r - e c o n o m i c .

Organul oficial al „Solidarităţii", asociaţiune de institute financiare ca însoţire.

Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii „ S o l i d a r i t a t e a , " sunt: „Agricola", (Eeica). „Agricola", (Hunedoara), „Agricola", (Lugoj), „Agricola", (Sebeşul-săsesc), „Alb ina", „Ardeleana", „Â.rie$anau, „Arina", „Armonia", „Astra", „Aurăria", „Aurora", (Baia-mare), „Avrigeana", „Bănăfana" „Banca Poporală"(Caransebeş), „Banca Poporală",(Dej), „Banca Poporală". (Arpaşul-inf), „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul". „Bu-ciumana", „Cassa de împrumut ca însoţire",(Bicaz), „Cassa depăstr-", (Vercurea), „Cassaie oăitr." (reuniune), (SiUş'.e), „Câmpiana", „Cârţişoreana", „Ciacorana", „Chiorana" „Chiseteiana", „Codreana", „Comuna", „Concordia", Ct.-Uzdin), „Cordiawi", „Coroana", (Bistriţa), „Coroana", (Timişoara), „Cormneana", „Creditul", „Crişana" „Cugiereana", „Detunata", „Doina", „Drăganul", „Dună­reană", „Economia", (Cohalm), „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Frăţia", „Frăţietatea", „Furnica", „Geojeana", „Gloria", „Gră-niţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „însoţire de credit-1, (Veştem), „Imt. de credit", (Mehadia), „Inst. de credit", (Gavosdia), „Isvorul", (Sângeorgiu), „Isvorul" (Sebeşul-inf.), „Iulia", „Jiana" „Lăpuşana", „Ligediana", „Lipovana", „Luceafărul", „Mărgineana", „Mercur", „Mielul", „Minerva", rMunteana", (Corniareta), „Murăşiana", „Murăşianul", „Nădlăcana", „Negoiul", „Nerau, „Noiana", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul", „Panciotana", „Piatra", „Plugarul", (Cacom), Plugarul, (Sacadate), „Popo­rul", (Lugoj), „Poporul", (Sălişte), „Porumbăceana", „Progresul", „Raco'ana", „Reun. de împr. fi păs'.rare", (Ilva-mure), „Rîureana", „Săcana", „Sătmăreana", „Seb'eşana", (Caransebeş), „Sebeşana", (Sebeşul-săsesc), „Selăgeana", „Sentinela", „Şercăiana", „Silvania", „Şoimuşana", „bomeşana", „Speranţa", (Hosman), „Steaua", „Târnăveana", „Ţibleşana", „Timişana", „Ulpiana", „Unirea", „Vatra",

„Victoria", „Viitorul", „Voileana", „Vlădeasa", „Vulturul", (Sânmărtin), „Vulturul", (Tăşnad), „Zărăndeana", „Zlăgneana".

Preţul de prennmărare: pe 1 an K 12-—, pe */j an K 6*—.

Redactor responsabil: C O N S T A N T I N P O P P .

Taxa pentru insei-ţiuiii: de spaţiul unui cuia câte 10 riieri.

activitatea extraojicioasă a preoţilor şi învăţătorilor.

D e s v o l t a r e a noastră pe terenul e c o n o m i e e târzie. C a u z a nu z a c e în popor, căci aces ta s'a d o v e d i t în a tâtea rânduri acces ibi l pentru orice mij loc de înaintare. Daca- i dai carte, prinde uşor învăţătura, căci e agil la cap dela fire, — îi dai instrucţ ie pentru c e v a m e t o a d e în ale economie i de c â m p , îi arăţi în pract ică maş ina de s ă m â n a t şi săpat cu­curuz, maşina de grăpat l ivezi e tc . le pri­m e ş t e şi i m i t e a z ă bucuros, — îl înjghebezi în o însoţire, în o tovărăşie se desvoa l tă câ t d e iute. Poporu l deci , o p u t e m susţ inea, e accesibi l , e g a t a a primi sfaturi, cari să-1 ducă la înaintare pe orice teren.

N u massa, ci conducători i au vina, că s tarea şi organizarea noastră e şubredă. D e l a c a p se dă direcţia. A c o l o unde conducător i i îşi pricep rolul, unde sunt conşti i de che­m a r e a lor, aco lo şi poporul o duce mai bine. Şi cari sunt aceşt i conducător i ai noştrii la s a t e ? Sigur nu's alţii decâ t preoţii şi învă­ţători i . N u numai între patru păreţi e slujba acestora , ci şi afară de gospodăr ia ţăranului . U n preot, care numai slujba bisericei şi-o face, u n învăţător, care numai pe capul elevi lor stă, pentru noi în deosebi sunt nişte meha-n i sme , care ogaş ia nu şi-o po t părăsi. Ast fe l de aplicaţi p u t e m z ice sunt aproape egali , c u aceia, cari viaţa şi-o petrec în trândăvie .

A t â t de vast e terenul , pe care s'ar p u t e a ex t inde act iv i tatea extraof ic ioasă a preoţi lor şi învăţători lor noştrii la s a t e ! Fie-c a t e cunoaş te prea bine referinţele şi cerin­ţe le locale , fiecare are a tâ ta t imp liber, c ă în dragă vo ie poate sta şi în serviciul tre-bilor obşteşti , fără ca ale sale aiaceri oficioase sau private să sufere.

Şi care ar fi terenul cel mai potrivit de m u n c ă oficioasă, d e c â t în jghebarea de înso­ţiri şi tovărăşii ? Az i chiar şi întrecerea între popoare nu se mai dă ca mai înainte c u arma, azi zuruitul de arme e aproape m u t ; azi înfrăţirea forţelor e mij locul cel mai pu­ternic de cucerire. Organizare pe t oa te t e -renele prin înfrăţirea forţelor e tendinţa t i m ­pului, e cerinţa zilei . însoţ ir i le şi tovărăş i i l e ar fi la ţărani rezul ta te le ce le mai d o v e d i t e ale înfrăţirii, ş i a c e a s t a ar trebui să preocupe pe conducător i i noştrii de la sate. D u p ă pi lda Saşi lor n ; ar trebui să ex i s te c o m u n ă ro­m â n e a s c ă unde să nu găs im o întovărăşire. U n lucru foarte uşor ar fi acesta , dacă n'ar recere scoaterea din c o m o d i t a t e a celor c h e ­maţi , dacă poate n'ar tăia în interese per­sonale !

Az i şi la noi sunt factori, cari au zi de zi în vedere înfiinţarea de tovărăşi i şi însoţiri, şi mai pe urmă chiar şi băncile s'au dec la ­rat g a t a de a-şi da concursul în aceas ta di­recţ ie . U n preot , un învăţător n'are d e c â t s a ape leze la „Asociaţ iune", la „Reuniunea agri­co lă din Sibiiu, Orăştie", etc . sau la b a n c a cea mai apropiată şi capătă îndrumări le ,

sprijinul moral şi mater ia l cuvenit . V a v e n i şi la noi vremea , că de sus se vor trimite oa­meni din sat în sat să pună la ca le orga­n izaţ ia noastră e c o n o m i c ă , — dar c u m noi de fire în toa te s u n t e m târzii, să nu mai a ş t e p t ă m până v a sosi ace l cias, căci întâr­z ierea t o t pe c o n t a noastră se face. S ă ape­lăm şi la bănci le noastre , căc i precum a m zis e le încă au rolul, s'au angajat chiar, să dea sprijinul moral şi mater ia l în direcţ ia amint i tă .

In R o m â n i a , în B u c o v i n a preoţii şi în­văţători i sunt aceia , cari au în m â n ă afacerea însoţirilor şi tovărăşii lor. T e pune în uimire rezul tatul obţ inut în ace le ţări, îţi creşte inima, când şii , că aco lo conducători i natu­rali a-i poporului , preotul şi învăţătorul nu au pregăt ire aşa superioară ca ai noştrii, şi to tuş au atragere de in imă cătră ţăran, cătră ta lpa naţiunii. Iar la noi unde luminăto­rilor poporului ani de-a rândul li-se dă şcoală , iar în t impul din urmă şi p lată considerabilă, a c e a s t a organizaţ ie e c o n o m i c ă la sate , pe l â n g ă toa te sbuciumări le ce lor cu tragere de in imă cătră popor, e aşa de sarbădâ şi sărăcăcioasă. E t impul să urgi tăm era de regenerare a ţăranului nostru, e t impul să-1 s c o a t e m la lumină, să-1 întărim e c o n o m i c e ş t e , căci atunci v a fi. tare şi în ce l e sociale , cul­turale şi polit ice.

Preo tu l şi învăţătorul nostru, precum şi din partea forurilor superioare bisericeşti li s'a dictat, au şi c h e m a r e a frumoasă şi mul-ţămitoare de a privi şi în afară de păreţii bisericei şi ai şcoale i . A c e ş t i a sunt singurii factori dătători de măsură în sate le noastre , căc i şt im bine că forurile administrat ive pa l i t ice sunt în toa te străine de noi, — iar d a c ă nici cei chemaţ i nu-şi vor face dato-rinţa, în c ine să ne p u n e m n ă d e j d e a ? P e l â n g ă bunăvo inţă şi în ţe legere se pot face minuni. S ă nădăjduim deci, că act iv i tatea extraof ic ioasă a preoţi lor şi învăţători lor noş­tri va aduce în curând roade b inetăcătoare pentru ţăranul nostru, care to t mai tare ne va apropia de organizaţ ia e c o n o m i c ă dela sate , atât de mul t aş teptată .

Oct. Sglimbea.

presa şi chestiunile noastre economice. S e a c c e n t u i a z ă adeseori şi cu diferite

ocaz iuni rolul deoseb i t de important , pe care îl are presa la noi Români i şi deci grija c e a mare , ce trebuie să se poarte, ca presa să fie la înălţ ine. Ş i în orice caz şi numai con­s tatarea aceas ta es te preţioasă, d e ş i . . . . ea nu

ajută mul t la faptul însuş, la ridicarea ziari­st icei noastre de aici la ace l n ivou, pe care c u toţii îl a v e m înainte ca ţântă vrednică de privit şi de ajuns.

P r e s a noastră — se şt ie — es te s ingurul îndreptar pentru publicul mare r o m â n e s c n u numai în treburile noas tre pol i t ice , cu l tura le şi bisericeşt i -şcolare, ci şi în ce le soc ia l -eco-n o m i c e , l ipsindu-ne n o u e până azi, aproape cu desăvârşire, ace le publ icaţ iuni s p e c i a l e : t rac ta te s ingurat ice sau chiar v o l u m e întregi , cari la al te popoare mai cu l t e şi mai feric i te d e c â t noi, l ămuresc aces te chestiuni . N o i s u n t e m avizaţi a ne instruâ in anumite che­stiuni de interes g e n e f a l aproape e x c l u z i v din ziare. E s t e deci necesar , ca z iarele n o a ­stre să fie redacta te într'un m o d câ t mai ra­ţ ional şi cupr inzând un material câ t m a i comple t , potrivit multe lor noas tre trebuinţe de cult ivare . Şi dacă nu se poa te ajunge în privinţa aceas ta la perfecţ iune, a c e a s t a o în­ţ e l e g e m în parte — fiind împrejurările noa­stre aşa, c u m sunt — şi nici nu c e r e m im­posibilul. D a r să f a c e m d e o c a m d a t ă a c e e a ce se poa te face mai cu uşurinţă şi c e e a c e n e e s te şi nouă mai necesar .

L a noi, în ziarist ică nu se da chestiunilor economice locul şi interesul , pe care a c e s t e a îl r ec lamă şi care li-se cuvine. Chest iuni le pol i t ice , apoi lipsurile cul turale şi daraveri le bisericeşt i-şcolare — tracta te şi a c e s t e a a d e ­seori mai mul t ca chest iuni personale , d e c â t obşteşt i — absorb aproape întreagă activi­t a t e a ziarişti lor noştri mai de seamă. In g e ­neral ne atrag mai mul t aces te chest iuni , deşi m u l t e dintre e le s'ar rezo lvă minunat , dela sine — aşa z icând, — d a c ă a m da mai multă , mul t mai multă a tenţ iune chest iuni lor noastre curat economice.

N u ne g â n d i m să aruncăm toa tă v ina disconsiderării aces tor chest iuni asupra ziari­ştilor noştri , căci şt im, că împrejurările m o ­deste , în cari se g ă s e s c mai toa te z iare le noastre de azi, nu n e prea îndreptăţesa să c e r e m cine şt ie ce jertfe de la conducător i i acestora. L a noi se luptă z iarele încă c u l ipsa de interes a publ icului şi cu l ipsa de abonenţ ' şi adeseori redactarea unui jurnal este lăsată in grija unui s ingur om, p e n t r u . . . „economie" şi pentrucă nu se p o a t e altfel . Iar una şi aceeaş i persoană nu poate fi aşa de mult i laterală încâ t să t r a c t e z e cu dep l ină cunoş t in ţă de cauză şi b a z a t pe date rea le , t oa t e chest iuni le noastre de interes general .

A ş a se întâmplă, că, mai a les în ce pri­v e ş t e daraveri le noastre pe terenul e c o n o ­miei naţ ionale , rar se c e t e ş t e câ te c e v a d e interes prin z iarele noastre pol i t ice de z i ,

cari sunt c e l e mai răspândite . Oare n'avem noi chest iuni e c o n o m i c e vrednice a fi discu­t a t e şi rezolv i te ? S a u n'avem noi. destu i bărbaţ i vrednici cu roluri c o n d u c ă t o a r e în v ia ţa noastră e c o n o m i c ă ? V o m răspunde, că da , a v e m şi chest iuni e c o n o m i c e importante şi a v e m şi bărbaţi conducător i vrednici în c e l e e c o n o m i c e şi că dela aceşti conducători am

putea aşteptă, ca să întregiască deocamdată ceeace până acum lipseşte — în mare parte fără v ina sa — ziaristicei noastre, în trădarea chestiunilor noastre economice. D a r trebuie să c o n s t a t ă m c u părere de rău şi aceea , că conducători i vieţi i noastre e c o n o m i c e de azi — cu foarte puţ ine excepţ iuni — dintr'un mot iv sau altul n u se grăbesc să sat isfacă aces te i jus te a ş tep­tări şi să-şi îndepl inească astfel c h e m a r e a lor de adevăraţ i conducători . Unii vor fi poa te î n prea mul te direcţiuni angajaţ i în afaceri le noas tre publice, alţii însă — şi credem că n u cei mai puţini — pur şi s implu nu-şi bat capul prea mul t cu discutarea chest iuni lor e c o n o m i c e de interes obştesc , ci retraşi ÎQ c â t e un colţ işor l iniştit îşi v ă d de treburile lor personale , sau cel mul t loca le . D a r ni-se v a repl ică poate , că chiar a v â n d t o a t ă bu­n ă v o i n ţ a a se face c e v a în privinţa aceasta , n e l ipsesc specialişti i , scriitori c u studii eco­n o m i c e superioare, sau, întrucât i -am avea şi p e aceş t ia , z iarele noastre nu se g ă s e s c astăzi în s i tuaţ ia mater ia lă potrivită, spre a-i sus­ţ inea şi angaja. Şi aceas ta ar trebui să o r e c u n o a ş t e m in ce le mai m u l t e cazuri, dar vorba es te , că la noi nu se s imte l ipsa nu mai d e c â t de discuţii savante din cadrul e c o n o ­mie i , ci ne-am p u t e a m u l ţ ă m l d e o c a m d a t ă şi numai cu tractarea chest iuni lor e c o n o m i c e loca le , dar făcută a c e a s t a s i s temat ic , cu obiec­t iv i ta te şi a v â n d ca bază date le ce le mai s igure . P e n t r u a c e s t e lucruri nu se cer c ine ş t ie ce studii superioare din şt i inţa e c o n o ­miei , ci aici ar avea loc , — precum a m a c - , c e n t u a t mai sus — conducător i i noştri ac­tual i în ce le e c o n o m i c e — aşa c u m sunt — c a : preoţi , învăţători , funcţionari comercia l i , profesori de scoa le comerc ia le , precum şi orice o m cu carte al nostru, care într'o di­rec ţ i e oarecare p o a t e fi în clar cu prob lema noas tră economică .

Străinii vorbesc adeseori de noi şi de progrese le noastre e c o n o m i c e şi ne aduc ca e x e m p l e vii d e m n e de urmat la ai lor şi n u o d a t ă ce t im în z iarele — ungureşt i mai cu s e a m ă — despre m u n c a noastră conş t i e şi sistematică spre consol idare pe teren econo­m i c ! D a r noi , dacă ne vrem binele şi dorim să ne c u n o a ş t e m şi să progresăm cu ade­vărat , trebuie să cons iderăm aces te laude sau i

ca o „apucătură" spre a n e face „încrezuţi", sau în cazul cel mai bun să presupunem, c ă aceia , cari n e laudă cu organizare, muncă si­stematică şi a l te de aces tea , n u ne c u n o s c deajuns. Lucrul — durere — stă aproape in­v e r s de c u m îl prez intă străinii, cari n u n e iubesc . N u p u t e m z ice că s tăm chiar p e l o c nici în c e l e e c o n o m i c e , dar s u n t e m de­parte de o m u n c ă s i s t emat ică pe aces t t eren , de o m u n c ă bine condusă şi conşt ie , care duce sigur l a i sbândă. Ziare le sunt c h e m a t e să dea v iaţă mai intens ivă chest iuni lor noa­stre e c o n o m i c e , iar actual i i noştri c o n d u c ă ­tori pe a c e s t tereD, să-şi facă datorinţa, d â n d ziarelor noas tre to t concursul lor moral şi in te ­lec tua l pentru fixarea şi lămurirea prob lemelor noastre e c o n o m i c e v i i toare şi pentru ţ inerea aces tora în continuu la suprafaţă. S ă nu u i tăm nici în focul lupte lor pol i t ice şi cul turale ce lor mai înverş iunate de c e e a c e s u n t e m datori a face pentru prosperarea poporului nos tru în ce le e c o n o m i c e ! r.

Cazul „Dunărenei". La finele săptămânei t recute mai multe ziare din

capitală şi provincie au publicat, pe baza unor infor­maţii primite din Timişoara, ştirea sensaţ ională, că la o bancă românească — la „Dunăreană" din Cuvin — s'au constatat malversaţiuni de mai multe zeci de mii de coroane .

Ştirea aceasta a larmantă pentru publicul nostru, neobicinuit cu astfel de informaţii asupra institutelor noastre de bani, am înregistrat-o şi noi pe scurt in numărul nostru trecut, Am desminţit totodată, cate­goric, aser ţ iunea cuprinsă în informaţia ziarelor, că „Dunăreană" ar fi o fondare a primului nostru institut financiar, şi că acesta ar restitui suma defraudată.

Par tea primă a telegramei „Biroului de cores­pondenţă" , şt irea, că s'au întâmplat defraudan şi a re ­stări la „Dunăreană" însă — durere — nu o putem desminţi. Ea corăspunde adevărului. „Dunăreană" a fost păgubită cu suma de K 52,000, de nişte oameni uitaţi de sine, de propriii săi funcţionari: contabil şi cassar, cu directorul în frunte (totodată şi membru al direcţiunii), cari abuzând în mod josnic de încrederea , ce li-s'a dat, au „operat" în comună înţelegere şi pentru socoteala comună în averea încredinţată admi­nistraţiei lor.

In aceas ta cooperaţie a triumviratului amintit îşi află explicarea faptul, că manipulaţiunile frauduloase, comise de mai multă vreme cu reescontul, au r ă m a s nedescoperi te de organele conducătoare şi de control ale institutului (direcţiune şi comitetul de supraveghiare) In sinul cărora deal tcum se află şi câţiva specialişti.

„Dună reană" — precum se ştie — este membru şi al însoţirii noast re „Solidari tatea" şi în aceasta ca-

50*

l i tate supusă controlului revizorilor-experţi. Cu tot dreptul îşi vor fi pus deci unii în t rebarea : cum a fost posibil, ca cu toate acestea să se comită acolo de mai multă vreme abuzuri .

Fa ţă cu aceasta întrebare foarte jus tă ţinem a cons ta tă în interesul prestigiului „Solidarităţii" şi a re­vizorilor noştri experţi, că „Dunăreană* este membru al însoţirii noastre numai dela 9 Februarie 1909.

Prima reviziune, la care s'a supus în aceasta ca­litate, s'a făcut în primăvara anului curent prin revi-zorul-expert dl Dominic Batiu din Lugoş, care cu ocazia revizuirii bilanţului pe anul 1909 prezentat de direc­ţiune a şi descoperit fraudele, luând totodată în con-ţelegere cu direcţiunea institutului toate măsuri le ne­cesare pentru asigurarea sumelor defraudate.

Situaţia institutului „Dunăreană" — precum suntem informaţi — nu este deloc al terată prin pa­gubele, ce i-le-au cauzat foştii ei funcţionari, pagube cari se vor acoperi par te din averile part iculare ale respectivilor, par te diu fondul de rezervă al societăţii. Deponenţii şi ceilalţi creditori ai societăţii nu au deci nici un motiv de temere , mai ales, că falsificări de documente de datorie nu s'au întâmplat, valorile p re ­zenta te în activele bilanţului societăţii sunt în fiinţă şi bune .

Poziţiile principale ale bilanţului ultim prezintă de altcum următoarele cifre : Capital social K 80,000, Fond de rezervă K 17,372, Depuneri spre fructifi­care K 192,553 şi Reescont K 215,323; în active fi­gurează Escont K 331,848 şi împrumuturi le hipotecare K 131,832.

* Privitor la chestia „Dunăreni i" mai primim din

loc competent următoarea informaţie: „Nu de mult alegându-se membri noi în direcţiunea

„Dunărenii" , aceştia au stăruit pentru revizuirea şi solidi­ta tea materialului din activele institutului, ceeace le-a şi succes pe deplin; apoi au revenit pentru reformarea in-tregei manipulaţiuni, cerând să se revizuiască contabili­ta tea , spre care scop au Înscris institutul de membru la .Sol idar i ta tea" . Dela „Solidaritatea" au cerut emiterea revizorului Dominic Raţiu, care a constatat iregulari­tăţi şi pagube punibile. P e baza raportului direcţiunii, adunarea generală a hotărî t cont inuarea reviziei prin dl V. Cârje şi apoi iarăş prin dl Dominic Raţiu şi pe baza acestor revizii adunarea gennralâ a destituit pe toţi funcţionarii, obligându-i la resti tuirea pagubei de circa 26,000 coroane. Neintrând acoperire pentru pagube până la terminul fixat de adunarea generală, direc­ţ iunea institutului a făcut a ră ta re criminală contra culpabililor.

In decursul cercetării , şi fiind aplicaţi domnii Raţiu şi Cârje ca experţi ai tribunalului, pe baza con­statărilor făcute de judele de instrucţie, doi dintre culpabili au fost deţinuţi preventiv.

Prin aceas ta însă institutul nu sufere nici o ştir­bire In renumele său, căci conducerea actuală, mai ales dela destituirea foştilor funcţionari este în mâni

cu desăvârşire solide şi demne de încredere ; ceeace se dovedeşte şi prin aceea, că mai toţi creditorii in­stitutului se poartă cu cea mai mare prevenire, având institutul material foarte bun în active.

E speran ţă că acest institut, învăţând din păţa­niile din trecut, în viitorul apropiat se va consolida şi îşi va putea împlini misiunea.

Raportul camerei de comerciu şi industrie din Braşov pe anul 1909.

(Fine).

Industria hârtiei. Fabrica de celuloză din Zerneşt i în urma concurenţei externe, mai ales a Scandinaviei , a avut a lupiâ cu greutăţi şr n 'a fost în stare a găsi debuşeu pentru productele sale — In parte şi din cauza frachturilor urcate . A exportat totuş în total 906 va­goane material . Fabricaţ ia hârtiei de paie şi a car­tonului de paie a trebuit redusă, din cauza lipsei şi a scumpetei paielor, din care cauză exportul a s tagnat aproape cu desăvârşire.

Industria de alimente şi condimente. Moraria a avut un an mai slab ca în trecut, fiind constrânsă în anul 1909 a-şi restrânge producţ iunea. Fabrica de zahăr din Bod a fost şi in 1909 necesi tată a-şi aduce napii necesari din depărtări , a semenea lucrătorii . Re­laţiile de vânzare in internul tării n 'au fost nefavora­bile în anul 1909, asemenea s'au urcat preţurile că t ră finele anului. Exportul din contră a scăzut. Măcelarii şi sălămarii nu se pot plânge asupra anului 1909, ex­portul de sa lamă şi de mărfuri de cămătă r i e fiind de ­stul de vioiu, regretă însă mult, că prin noul t rac ta t comercial nu s'a făcut posibil importul de carne prin vre-un punct de frontieră apropiat,: Timiş sau Turnu-Roşu. Fabr icanţ i i de brânza au avnt atât ce priveşte producţiunea, cât şi vânzările un an extraordinar de bun. Au avut, însă a luptă cu lipsa şi scumpetea măr ­furilor prime, o urmare a scăderii economiei de vite din cauza lipsei de nutreţ. Fabricile de bere (5 la număr) au produs în 1909 intre condiţii sat isfăcătoare 78,052 hectolitri de bere, faţă de 68,986 în anul pre­cedent. Fabricile de spirt din cauza recoltei slabe a porumbului şi a cartofilor au fost constrânse a aduce porumb din Bâcska cu cheltuieli considerabile. P r o ­ducţ iunea celor 16 fabrici de spirt a fost în 1909 de 3.034,602 hectolitri, faţă de 3.068,422 hectolitri în anul precedent .

Industria chemică. Rafinăria de petrol a avut un an nefavorabil din cauza concurenţei mari externe şi interne. Exportul total al Ungariei s'a redus dela 133 000 mSji metrice la 102,000 maji metrice, la care fabricile transilvane n 'au participat de loc din cauza poziţiei lor geografice nefavorabile. Cele 3 rafinerii de petrol din Braşov au produs în 1909 uleiu mineral supus la dare 69,164 mâji metrice, uleiu mineral uşor, liber de dare condiţionat, pentru anumite scopuri in­dustriale 15,995 măji metrice. Fabr ica ţ iunea de săpun şi lumânări a avut şi in anul 1909 o luptă grea cu concurenţa industriei mari şi puternice din Austria. Subvenţionate de stat şi provăzute cu maşini noue fabricile acestea speră a ajunge în curând capabile de concurenţă .

Industria constructivă a fost deajuns ocupată , exe-cutându-se aproape în toate oraşele principale din cir­cumscripţia camerei zidiri publice şi par t iculare mar i .

S u m a totală investită în aceste construcţii se cifrează •cu aproape K 2.800 000.

Banii şi creditul. Anul 1909, a fost conform ra­portului camerei , un an destul de favorabil pentru in­st i tutele de bani din circumscripţia camere i , cari cu t o a t ă abundanţa de bani au încheiat bilanţurile cu re­zu l t a t e mulţămitoare .

Numărul institutelor financiare de pe teritorul ca­merei a crescut cu 24, anume cu 5 în comitatul Bra­şovului, 6 în comitatul Făgăraşului , 6 în comitatul Sibiiului şi 7 in comitatul Târnava-mare .

In anul 1909 au existat in districtul camerei <lupă comi t a t e :

Braşov Făgăraş Târnava-mare Sibiiu

Societăţ i pe acţiuni . . . 13 18 17 23 Asociaţ iuni după legea co-

8 11 69 58 Asociaţ iuni după legea de

6 4 2 2 Total . . . 28 33 88 83

Emigraţia. In anul 1909 au emigrat de pe teri­torul camerei în total 5365 persoane şi anume din co­mitatul Braşovului 55, comit. Făgăraşului 1266, comit. Sibiiului 1610 şi comit. Târnava-mare 2404 persoane. Anume au emigrat în România 1821, în Germania 251 ş i 3024 în America. Restul în alte ţări. Din cei emi­g r a ţ i s'au reîntors 854.

Faţă de anul 1908 numărul emigrărilor a crescut c u 2216; al celor reîntorşi acasă s'a redus cu 1293.

Jurisdicţiune. D e c i z i u n i c u r i a l e .

Votarea absolutorului. Adunarea generală n u poate vota direcţiunii absolutorul, dacă obiectul aces ta n 'a fost indicat express în programa adunării g e n e r a l e ; în privinţa aceasta nu este deajuns, că li-cu idarea a fost luată in program.

(Curia reg. sub Nr. 494/1910 din 10 August 1910).

R E V I S T A FINANCIARA.

S i t u a t i u n e a . Sibiiu, 28 Octomvrie 1910.

fn săp tămâna t recută in urma cererilor inten­s ive de bani, apariţie normală pe vremea aceas ta pe pieţele financiare, aproape toate băncile de emisiune europene s 'au văzut îndemnate a-şi u rca etalonul ofi c ial . începutul l-a tăcut Banca Angliei, care la 20 crt. a ridicat etalonul dela 4 % la 5 % ; ei i-au urmat în curând Banca Belgiei şi Svediei, urcând ambele dis-contul cu Va% ' a <F>%- Banca Franciei şi Banca im­perială ge rmană deocamdată menţin etalonul de 3 % resp. 5%> dar se crede că în urma cererilor mari de ultimo, Banca germană încă va fi nevoită a u r m a exem­plul celorlalte bănci de emisiune.

Discontul privat cotează de altcum în Berl in 4 5 / s % Si banii pro ultimo 5 7 2 % ; în Londra discontul privat 4 5 / s % i banii de zi 4 % .

Ce priveşte piaţa internă de bani u rca rea bruscă şi neaşteptată a etalonului Băncii Austro Ungare cu un procent întreg la 5 % , întâmplată la finele săptă­mâni i t recute a produs o surpriză generală in cercu­

rile financiare ale monarhiei . Ea a urmat , se z ice, mai mult la indemnuţ băncilor mari vieneze, cari aii voit să profite în cuartalul ultim de etalonul urcat căci situaţia băncii, care în timpul din u rmă se inbunâtâţ isei n'a justificat aceasta urcare .

In urma urcării etalonului oficial discontul pr i ­vat cotează în Viena nominal 4 1 3 / i 6 % ) iar pro ult imo stau bani la dispoziţie cu 5 3 / 4 % -

SOCIETĂŢI COMERCIALE ŞI FINANCIARE.

„Cetatea" este firma unei noue intreprinderi fi­nanciare româneşt i , ce s'a înfiinţat în Cohalm, (comit. Târnava-mare) unde , precum se ştie există deja un institut de al nostru „Economia", capace a satisface în condiţii mulţămitoare trebuinţele de credit ale p o -poraţiunii .

„Cetatea* este şi ea una din fondările superflue, care-şi datoreşte urzirea meschinelor interese perso­nale. Fundatorii sunt, după informaţiile ce le avem, protopopul din localitate şi un tânăr malcontent , fost până acum angajat al „Economiei" şi câteva rudenii ale lor. Deci o întreprindere familiară, care cu ne în­semnatul capital, ce a putut înjgheba, nicicând nu va ajunge o cetate a intereselor economice ale poporului nostru din Cohalm şi j u r .

„Lupşana" noul institut de credit şi de eco­nomii, ce s'a proiectat a se înfiinţa in Lupşa (comit. Turda-Arieş) cu capital de K 20,000 şi-a ţinut adu­narea generală de constituire Ia 23 crt .

CRONICA. Direcţiunea „Solidarităţii" este convocată

la o şedinţă pe Duminecă, 30 Octomvrie a. c. La ordinea zilei sunt mai multe obiecte de im­

portanţă în legătură cu societatea noastră de asigu­r a r e : stabilirea definitivă a textului prospectului d e fondare, ce se va lansă în timp apropia t ; stabil irea textului proiectului de statute etc.

•»

Tezaurul public ungar. Situaţia tezauru .u i public ungar pe cvartalul ai doilea al anului curen t se prezintă mai favorabilă cu K 18.107,405-57 decât în acelaş period al anului expirat. După datele p re ­zentate zilele acestea de ministrul de finanţe Int ra­tele au atins în cvartalul al doilea al anului acestuia cifra de K 329.009,430 7 2 — mai puţin cu K 7.396,147-30 ca in anul trecut — iar eşitele au fost de K 407.381,203-98 cu K 25.503,612*87 mai mici decât în penoda corăspun-zătoare a anului trecut. Da aici rezultă plusul de K 18.107.46557 din anul acesta faţă cu anul anter ior . La Intrate cea mai mare scădere se observă la dările directe şi anume K 15.246,661'— şi la compet inţe K .6 058.618 - —, ambele motivate cu s tarea de" ex-lex din acest an . Iu schimb se prezintă la i n t r a t e : da rea de consum cu un plus de K 4-6 mii., venitele la sare cu K 1 mii., la monetari i de K 2 2 mii., la poştă K 1 4 mii. şi la venitele căilor ferate un plus de K 4 4 milioane.

Eli tele a ra tă plusuri faţă de anul exp i ra t : la in­teresele datoriilor de stat K 4 5 mii. şi la datoriile r e ­zultate din preluarea căilor ferate austro-ungare de K 6-6 mii., cari plusuri de astfel sunt numai apa ren te

faţă de anul trecut, când sumele acestea s 'au plătit numai în cvartalul al treilea. L a ministerul de in­terne eşitele au fost cu K 2*8 milioane mai mari ca în acelaş păt rar al anului t recut şi la monetarii cu K 5'1 mii . Asemenea la căile ferate ungare eşitele au fost cu K 2 1 mii., iar la ministerul apărării ţării cu K 0*5 mii. mai mari . In fine din comunicările ministerului de finanţe despre situaţia tezaurului public în pătrarul al doilea al anului curent se mai vede că, din banii publici s'au folosit pentru diverse scopuri următoarele s u m e : pentru diverse investiţii la Căile ferate ungare K 4 744,354-88, pentru căi ferate şi fabricile de fier ale statului K 10.882,951-54, pentru case zidite pe cheltuiala statului pe sama muncitorilor K 1.770,621 62 şi în fine pentru investiţii în băile de cărbuni de pea t ră ale statului K 464,460-87.

• Monetisare şi circulaţia monetelor. In

cuar t . I I I al anului curent s'au bătut r u m a i 58.254 piese noue â 2 fii. în valoare de K l ,165 - 08 fii. In circulaţie s'au pus din acestea 19,254 buc. şi din pie­sele â 1 fii. bătute mai nainte 19,000 b u c , în valoare totală de K 575'08 fii. In urma acesteia au fost în circulaţie până la finele sem. III al anului curen t : 7.682 050 piese â K 5, 60.040,983 piese â K 1, 72.084,675 piese â 20 fi)., 96.079 165 piese â 10 fii., 353.259,303 piese â 2 fii. şi 77.607.010 piese â 1 fii., în total în valoare de K 130.317.340 86.

Producţia mondială a cărbunelui. T imp de 35 de ani Aoglia a produs jumăta te din cărbunele necesar eonsumaţiunei lumei întregi, cam la vre-o 260 milioane tone pe an, dar astăzi nu mai produce nici sfertul.

l a tă o tabelă a celor 5 ţâri, care produc mai mult cărbune, cât şi consumaţia lor :

Statele-Unite Anglia . . Germania Franc ia . . Belgia . . Din această

Producţia 390 336,000 263.074000 146.507,000

36.654,000 23.182,000

tabelă se vede că

Consumaţia 379.059.000 177.745,000 129.735 000

54.327.000 22 155,000 Statele-Unite îşi

consumă aproape în t reaga producţie, Anglia nu con­sumă decât vre-o două treimi, Germania are un exce­dent anual , precum şi Belgia singuiă, Francia are ne­voie să importeze v r e o 22 milioane de tone, adecă mai mult decât jumăta te a producţiei sale.

Din aceas tă tabelă se mai vede că Germania consumă mai mult decât Fran ţa peste îndoită canti­ta te de cărbune.

* *

Recolta anului curent în România. Ser­viciul statisticei generale de pe lângă ministerul de domenii a adunat şi Întocmit datele exacte asupra în-tregei recolte din anul acesta — dupăcum se ştie una din cele mai bogate, din câte a avut România.

la tă datele serviciului s ta t is t ic : Recolta totală a grâului a fost de 39.031,793 hec­

tolitri, sămănată pe o suprafaţă de 1.948 297 hectare , ceeace revine o mijlocie de 20 hectolitri la ha .

Orzul a produs o recoltă de 10.345,932 hecto­litri, sămăna tă pe o suprafaţă de 549,391 ha . Mijlocia a fost de 1 3 8 hectolitri la hectar .

Recolta ovăsului s'a ridicat la 10.447,623 hecto­litri pe o suprafaţă de 446.760 ha. Revine prin ur­m a r e o mijlocie de 234 hectolitri de hectar .

Săcara s'a cultivat pe 173 861 hectare şi a p r o d u s 2.778,582 hl. adecă o medie de 16 hl la hectar . Orz şi orzoaica, cultivate pe 549 391 hectare , cu o p r o d u c ţ i e totală de 10.375,932 hl. adecă 18 8 la hec tar .

Rapi'ta a dat o recoltă de 1.385,295 hectol i t r i pe o suprafaţă de 95,981 ha . Mijlocia este deci d e 144 hectolitri la hectar .

Inul a produs sămânţă 127,903 hectolitri. El a fost sămăna t pe o suprafaţă de 13,402 ha. Mijlocia este deci de 9 5 hectolitri la hectar .

Acestea sunt evaluările exacte asupra produse lor de mai sus.

Relativ la porumb, datele sunt cu aprox imaţ ie . Ele ne ara tă că a dat o producţie de 35 milioane h e c ­tolitri. Suprafeţele recoltei au fost de 1.987,300 h a . Mijlocia este de 17-7 hectolitri la hectar .

S u m a r . Activitatea extraoficioasâ a preoţilor şi învăţători lor,

— Presa şi chestiunile noastre economice. — Cazul „Dună-renei". — Raportul camerei de comerciu şi industrie din Braşov pe anul 1909. — Jurisdicţiune: Deciziuni curiale: Votarea absolutorului. — Revista financiară: Situaţtunea. — So­cietăţi comerciale fi financiare: „Cetatea", „Lupşana". — Cro­nică: Direcţiunea „Solidarităţii, Tezaurul public ungar, Monetizare şi circulaţiunea monetelor, Producţia mondială a cărbunelui, Re­colta anului curent în România. —

B u r s a d e m ă r f u r i d i n B u d a p e s t a . Cursul din 26 Octomvrie 1910.

tjrftu de Bănat „ „ Tisa „ ,, Pesta „ „ Alba-reg. „ „ Bacica,

Secară Orz Oves Porumb Rapiţă. Slănină (clisă) Untură de porc B.-Pesta

per 100 kg. vinde . 20-85 . 20-90 . 20-85-. 20-80 . 20-80-. 15 15 . 13-60 . 16-30 . 13 20

. 145--

. 167--

21-5» - 2 1 - 5 5 - 2 1 - 5 0 —21-40 - 2 1 - 3 5 - 1 5 - 5 0 —14 60 -17-10 -13-40-

- 1 4 7 - --168-—

B u r s a d e B u c u r e ş t i . Cursul din 26 Octomvrie 1910.

Rentă amort., împr. 185 mii. din 1903, 5"/,, vinde Lei 103-»/«. » 274 „ „ 1890, 4% „ „ 97 - / , . „ 180 „ „ 1898,4% „ „ 9 3 - -

„ „ seria A. şi B. din 1905, 4°/ 0 „ „ 91-V» „ „ convertită din 1905, 4°/ 0 „ „ —•—

Obligaţiile Credit, judeţian şi comunal 5% r> n 101'30 Scrisuri fonciare rurale 5% „ „ 100-521

„ 4«/0 „ „ 8 9 - -„ „ „ urb Bucureşti 5% „ „ 99-55

Sursa de efecte din Viena şi Budapesta. C u r s u l din 26 O c t o m v r i e 1910.

V A L O R I

A . Datoria de stat ungară. Kenta ung. aur, . . . . scut. de dare

« Cor

Impr. cu premii k 100 fl „ p. reg. Tisei şi Seghedin, se. de dare

Impr. p. regul. Porţilor de iier . „ „ „ Oblig, de regalii croato-slavone „ „ „

„ rurale ungare . . . . „ , , „ „ n croato-slav. . . „ „ „

B. Datoria de stat austriacă. Renta unit. conv. în cor, Mai-Nov., sc. de dare

„ ,, „ Ian.-Iulie „ „ „ „ „ în hârtie, Febr.-Aug. „ „ „ argint April-Oct.

Losuri din 1860 á fl. 500-— „ „ 1860 k fl. 100-—

„ 1864 á fl. 100 — Renta austr. aur., scut. de dare . . .

r r Cor. „ „ „ „ „ de invest. „ „ „ . . .

C. Alte datorii nublice. Impr. oraşului Budapesta din 1903, sc. de dare

'„ 'Viena „ bulgar p. căi ferate din 1892 ă frs 125

împrumut Temeş-Bega din 1897 . . . . D. Scrisuri fonciare, obligat, corn., etc. Instit. de Cred. fonc. austr Banca austro-ungară 50 ani în florini

„ , , 5 0 ani în coroane Banca comerc. ung. Pesta în fl. . .

„ „ „ „ în cor . . Obl. com. banca ung. Pesta cu 10°/0 premie

„ „ „ „ „ repl. 60 ani Scris. fonc. I Cassă de pastr. patr., Pesta Obl. com. „ „ „ „ „ în cor, Obl. cu premii I. Cassă de păstr. patr. k K 100 Scris. fonc. Inst. de credit fonciar ungar în cor Banca hipotecara ungară în cor.

Obl. cu premii Banca ung. hip. á „Albina", Sibiiu

K

Cassa de păstrare generală Sibiiu,

„ „ „ Braşov . . Inst. de credit fonciar Sibiiu,

100

E. Lozuri. Impr. cu premii Inst. de cred. fonc. aust. din

1880 a fl. 100 Impr cu premii Inst. de cred. fonc. aust. din

1889 k fl 100 Impr. cu premii Banca ung. hipot . . .

„ „ „ sârbesc k frcs 100— . . Los. p. regularea Dunării, din 1870 k ti. 100. Basilica—Budapesta k fl. 5 - — Inst. de credit p. com. şi indust. k fl. 100-— Buda, comuna k ti. 40-— Pâlffy, k ă. 40-— Crucea roşie austriacă, a fl. 10 -— . . .

„ „ ungară, k fl. 5-— Losurile comunei Viena din 1874 k fl. 100"— Sanatorium Regina Elisabeta K 5-— . . . Lozuri „J6 sziv", k fl. 4 - —

F. Valute. Galbini imper. pr. bucată . , 20 franci aur 20 maree aur Sovereigns pr bucată . Ruble hârtie per bucată 100 Maree hârtie . 100 franci hârtie 100 lire hârtie 100 lei hârtie

V i e n a Bpesta vinde viüde

11130 11165 91-60 9190 80-80 81-50

230 50 230— 159 25 155—

76-25 76 50 99-75 100-50 92-80 9 3 — 94-50 95—

93 — 93 20 93 — 9320 96-75 97-25 9675 97-25

169 25 174— 223 — 232— 327 — 32S-— 115-45 116— 93-— 93-60 82-70 —.—

9150 91-75 1 0 1 - - • 12225 •— 9365 95-50

95-10 . 99'60 99-60 99'75 99-75 99-75 9975 92-75 9 3 —

10220 103 — 93 — 9 3 — 9250 92-75 9250 92-75 —•— 109— 93-10 9 4 — 99-75 99-75 93 - 9 3 — —•— 1 1 3 -—•— 101— —- — 99- -

1 0 0 - - 10025 93-— 9 3 —

100— 100— 99-75 99-75 93-— 93-—

303— —•—

283-50 , 253 — 254— 116 75 1 2 0 - -305— —•—

29 75 29-50 529 75 530-—

285— 285— 64— 64-50 4 1 — 41-50

550 — 550— —-— 13-40 — • — 2 0 —

11-39 11-45 1912 19-12 23-57 23-55 2409 —.—

2-55 2-56 117-82 117-80 —•— 95 53 9 5 - 95-10 —— 95-30

Contabilitate pentru popor. — Concursul ,,Aaociaţiuniiu. —

Nr. 438/1910.

„Asociaţ iunea" a primit de la d-1 Dr. G e o r g e Ş imon , a d v o c a t î a A i u d s a m a de 100 Cor . pentru a premia o carte de contab i l i ta te scrisă pe înţalesul şi pentru trebuinţe le p o ­porului.

„ Asoc iaţ iunea" dă deci la concurs a c e s t

H H Z Z premia de ÎOO Cor. ZZZZZ

pentru c e a mai bună

Oozitstbilita/te pentrin. popor în următoare le c o n d i ţ i u n i :

Lucrarea va trebui scrisă pe înţe lesu l poporului şi va avea să cuprindă toate des ­luşirile necesare la purtarea socotel i lor . I n introducere se va arătă importanţa contab i ­lităţii pentru popor. Lucrarea va cupr inde c a m următoarele m o d e l e de regis tre: m o d e l e pentru inventar ; m o d e l despre facerea bi­lanţului averi i ; z iar da c a s s ă ; model de pur­tare a cărţii pr inc ipale; u n m o d e l uşor pentru, ca lcularea int9re3elor; registru pentru lucră­tori; ev idenţa sămănături lor , nutreţurilor ş. a.; ev idenţa vitelor, a prăsirii lor şi a pre­ţurilor lor; registru de muls şi de v â n z a r e a lapte lu i ; ev idenţa datorii lor şi pretensiuni lor şi a l te le , pe cari autorii ce vor luă parte ia concurs le vor găs i de potrivite şi necesare .

Mode le l e de registre să fie simple şi astfel c o m p u s e încât în caz de l ipsă să poată servi pentru mai m u l t e scopuri, a d e c ă să se poaca modif ică după trebuinţă .

Autori i cari doresc a luă parte la a c e s t concurs au sa-şi îna inteze lucrările, însoţ i te de un plic închis cu n u m e l e lor, până la 1 Aprilie 1911, biroului „Asociaţiunii", S ib i iu (Nagyszeben) Str. Ş a g u n a Nr. 6.

Lucrarea premiată se va publică îa „Bib­l io teca poporală a Asociaţ iuni i" , de a c e e a t oa t e lucrările, cu m o d e l e cu tot , n u v o r p u t e a fi mai mari de 5 coaie de t ipar for­matul numite i B ib l i o t ec i .

Autorul lucrării premiate , ce va apărea în „Bibl ioteca poporala a Asociaţ'unii'*, va primi şi onorarul de 25 Cor. de coa lă de t ipar .

S i b i i u , 15 O c t o m v r i e 1910. losif Sterca Şuluţu, Oct. C. lâsl&uanu»

prezident. secretar.

. L U M I N A " , institut de credit şi economii în Sibiiu.

A V I Z . Subscriitorii de acţii ai inst i tutului de

credi t şi e c o n o m i i „Lumina", soc i e ta te pe acţi i în Sibiiu, cari nu au achi tat va loarea acţi i lor subscrise, sunt prin aceas ta provo­caţ i , ca în termin de 30 zi le de la a treia apariţ ie a acestui aviz, să p lă tească în treg restul , împreună cu 6% interese de întâr­z iere de la scadenţă , a l tcum în înţe lesul §-lui 9 din s tatute , acţi i le subscrise se vor anula, emi ţându-se acţi i n o u ă sub ace laş număr şi subscriitorii acţi i lor vor perde drepturile lor d e acţ ionar şi s u m e l e plăt i te â conto ac­ţiilor, rămânând conform §-lui 171 din l e g e a comerc ia lă şi mai departe responsabi l i pentru 5 0 % din va loarea acţi i lor subscrise.

S i b i i u , în 23 A u g u s t 1910. Nr. no ( 3 - 3 ) Direcţiunea.

H g r i ™ 1 1 " " " i"" ii-i!' •<•., .ii ru m . if iu. .Hill

„DRAGANUL", inst, de credit în Beiuş (Belényes).

C O N C U R S . P e n t r u ocuparea de practicant la in­

st i tutul de credit şi economi i ,Drâganul" din Beiuş, prin aceas ta se publică concurs cu t ermin până în 1 N o e m v r i e st. n. 1910.

Salar anual K 1000. Reflectanţi i la aces t post au să dove­

dească , că au abso lvat vre-o şcoală comer­cială superioară, ind icând cunoşt inţa de l imbi precum şi praxa ce au făcut până acuma.

. A c e l recurent , care va doved i o praxa mai înde lungată la al te inst i tute , fiind ales v a fi salarizat cu K 1200 la an, şi i se va pune în prospect numirea de oficiant după un t imp de probă de 6 luni.

Cererile şi d o c u m e n t e l e sunt a se înainta la adresa direcţiunii „Drăganului".

Pos tu l es te de a se o c u p ă la provocarea direcţiunii m o m e n t a n .

Nr. 172 [2-2] Direcţiunea.

li li.mu.i; i.iii li.iiiii i fiFi H l I M IIIIJMI.MI.ITÎH 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

„ C A S S A DE P Ă S T R A R E " (reuniune) în Sălişte.

C O N C U R S . P e n t r u ocuparea postului de practicant

la „Cassa de păstrare" (reuniune) în Săl iş te , comitatu l Sibiiu, se publ ică concurs cu ter­min p â n ă la 20 Noemvrie a. c.

Salar anual K 800. Reflectanţi i la aces t post au să d o v e d e a s c ă ,

că au abso lvat şcoa la comerc ia lă , indicând, cunoşt inţa de limbi, precum şi praxa fâcută-până aci.

D u p ă anul de probă alesul va fi decla­rat de pract icant definitiv, punându-i -se în vedere şi a l egerea luí de oficial, dupăce va. fi dovedi t desto inic ie în afaceri le de b a n c ă .

P o s t u l es te a se o c u p ă imedia t d u p ă a legere .

S ă l i ş t e , în 27 Octomvrie 1910.

Nr. 173 [ î—i] Direcţiunea.

„ V L Ă D E A S A " institut de credit şi econ. în B.-Huedin.

C O N C U R S . Inst i tutul de credi t şi economi i s o c i e t a t e

pe acţii „ Vlădeasa" din B.-Huedin pub l i că concurs cu pentru ocuparea postului de prac­ticant cu termin până în 15 Noemvrie st. n.

Salar anual K 960. Reflectanţi i la aces t pos t au să d o v e ­

dească , că au abso lvat ş coa la comerc ia lă . P o s t u l es te a se ocupă inmediat . B . - H u e d i n (Bánffyhunyad) , la 26 O c -

tomrie 1910. Nr. 172 ( i - i ) Direcţiunea.

' • • " • H i l l m i n t é n i f

Societatea de asigurare „Dunărea". Fondată la 1867. * Fonduri de garanţie K 33.928,000

- C e n t r a l a î n Y i e n a :

Agenturi generale în Sibiiu şi Braşov „Albina", inst- de credit şi de economii.

„Dună rea" se ocupă, c u : Asigurări contra focului, a pagubelor de grindină, contra infracţiei (furt prin spargere), asigurări de sticle la galantare , de transport , precum şi cu asigurări asupra vieţii şi de rente, sub cele mai culante premii şi conditiuni. Asemenea se fac asigurări pentru cazuri de accidente prin socie­tatea de asigurare pe acţii „Danubius' fondată

sub egida societăţii „Dunărea" .