MEMORII>2

, :"., a , .....i; .... ; . ' ..U..,t'.

t4, ..Al41144: ,

AttOftlbf'gr"-614 11010frettitftfil,e 4 ,Kir

TZIk

0

n 9

or

r

V

1

671:1 ''Ar?'1444'; FL-1Z4r2-4_ rowlaanira;

v%

4. a

*ftl

lk h www.dacoromanica.ro

AL. TZIGARA-SAMURCAS

MEMORII

II

Cartea a aparut Cu sprijinul Ministerului Culturii

www.dacoromanica.ro

COPERTA: Ion Suala

www.dacoromanica.ro

AL. TZIGARA-SAMURCAS

MEMORIIII

(1910-1918)

Editie critics de IOAN SERB i FLORICA SERBPrefata de DAN GRIGORESCU

EDITURA GRAI $1 SUFLET CULTURA NATIONALA"Bucure0i, 1999

www.dacoromanica.ro

ISBN: 973 - 95405 - 0 - 3973 95405 - 2 - X-

www.dacoromanica.ro

MEMORIIII

(1910-1918)LXXXV

ARTA $I POLITICA IN 1910

Rezultatele despre evenimentele artistice din curentul anului au, in genere, ovaloare cu totul trecatoare, fiind perimate in decursul vremii. Sunt insa fapte caremerits sa tie perpetuate pentru ilustrarea dezvoltarii noastre, care la inceput, a suferitatatea nesabuite modificari. Dam aci o parte din cele afirmate in 1910, iar parteafinals referitoare la restaurarea monumentelor s-a trecut la capitolul special din 1908asupra discutiilor referitoare Ia monumentele noastre. In arta ca $i in mai toatecelelalte domenii ale activitatii noastre, anul 1910 se caracterizeaza printr-odezorientare desavarsita a cercurilor conducatoare. Interese politice 5i abuzul deputere au calauzit singure soarta artei romanesti. Efectele au fost neaparat fatale.Dandu-le la lumina in toata goliciunea lor, speram sa inlaturam pe viitor repetareaunor asemenea abuzuri. Cateva exemple vor dovedi intemeierea acestor asertiuni,oricat de paradoxale s-ar parea."

Pentru o mai buns indrumare a invatamantului nostru artistic s-a stabilit in aniiin urma o reorganizare a Scoalelor noastre de arta, Regulamentul cel nou, alcatuit

de o comisie de specialisti si sanctionat in 1908 a fost insa nesocotit de chiar aceicare I-au promulut. S-au racut numiri de profesori care nu se prevad in regulament,5i Para a se respecta nici una din conditiunile prescrise, neavandu-se in vedere decatplasarea unor partizani cu totul streini de specialitatile ce Ii s-au incredintat. lar inprogramul cursurilor alcatuit din oficiu $i Para a se tine seams de propunerileprofesorilor scoalei, s-au introdus notiunile cele mai potrivite cu cerintele unei scoalede arte frumoase. in acest haos de paragrafe nu s-a omis insa amestecul politicei.Astfel, de pilda, profesorului de estetica si istoria artelor i se cere ca, in cursul anuluiI. sa vorbeasca elevilor, intre altele. $i despre: particle politice, lupte politice; patimi5i violenta tor; insemnatatea lor decisiva. Insirarea unor asemenea capitole, intr-uncurs de estetica si istoria artelor a unei Scoale de stat, s-ar putea Iua drept glumaurata; publicarea lor in Mon. Of. din 30 oct 1909 5i retiparirea lor la pag. 15 abrosurei reproducand programul official al scoalei, ne conving ca nu e vorba deeroare sau saea. Capitolele aci insirate reprezinta spiritul general de care au fostcondusi pretinsii reorganizatori ai $coalei de arte frumoase. Inutil sa mai adaug, carestul programului nu contine decat nepriceputa copiere a unor table de materii, dincare s-au omis tocmai capitolele referitoare Ia manifestarile artistice din tara noastra.Evident ca reorganizarea aplicata de conducatori care ignoreaza marile probleme

5

www.dacoromanica.ro

artistice si nevoile reale ce se resimt la not nu putea da decat rezultate indoielnice. 0indrumare serioasA a intregului nostru invatAmant artistic ramane Inca de incercat,revenindu-se mai intai asupra mAsurilor nechibzuite ce s-au luat in ultimul timp. Dinpartea unor conducatori atat de nepregatiti pentru a pretui insemnatatea unei educatiiartistice a poporului, era fatal ca Muzeele de arta sA fie cu totul desconsiderate",dupA cum s-a aratat intr-un capitol anterior Ia care s-a trecut pasajul referitor dinaceasta cron ica.

LXXXVIVON BYZANZ ZUR GOTHIK IN RUMANIEN

Diferitele publicatii asupra artei din Romania n-au rAmas fAra rAsunet instreinatate, astfel Revue circheologique de sub directia lui G. Perrot $i S. Reinach,membri ai Institutului din Paris, in nr. 2 din 1910, da apercu general de l'artroumain, tel qu'il se degage de ces publications interessantes. A cet effet it ne serapas inutile de resumer tout d'abord les idees si judicieuses que Mr. Al. Tzigara-Samurcas a emises sur les monuments roumains. L'auteur s'eleve contrel'enthousiasme excessif que certaines personnes professent pour l'art de leur pays.Ne va-t-on pas jusqu'a le declarer comparable aux chefs-d'oeuvre de la Grece et del'Italie? Mr. Tz.-S. signale, au contraire. les influences etrangeres subies par l'artroumain et remarque, qu'a dire vrai, it n'y a pas un style uniforme dans l'architecturedes eglises de Roumanie..." Si dupA ce comenteaza, reproducand, argumentele datein Arta in Romcinia (p. 9-11) conchide: Dans ces conditions, on ne peut pas parlerd'un style national en architecture, mais d'un style, particulier a chaque prince. IIen est autrement de l'industrie domestique. La, nous pouvons suivre une traditionininterrompue. C'est dans la ceramique, dans le travail du bois, dans les tissusadmirables qu'il faut chercher les caracteres propres de l'art roumain". Revistafranceza mai atrage atentia asupra: l'etude interessante sur les maisons fortifidesappelees: Cu le", p. 14-37.

Primind invitatia Muzeului de arta industrie din Viena, am tinut in seara de30 dec. 1910/12 ian. 1911 asupra aceleiasi teme, o conferinta. cu proiectiuni. purtandtitlul de mai sus. MA voi margini a da extrase din dArile de seams trimise una de I.Gramada, eroul bucovinean, cazut pe campul de onoare, in 1916, in l'illorzil, din 14ian. 1911; iar alta de studentul D. Marmeliuc, colegul meu de mai apoi IaUniversitatea din CernAuti, in l'ointa nationata, tot din 14 ian. 1911. A se vedea $iV. Marcu, in Junimea literara, Cernauti 1911, p. 52. Inainte de conferinta ziarelevieneze au semnalat-o prin urmatorul aviz: Ehrung eines rumanischen Gelehrten inWien. Es freut uns, melden zu konnen, dass der such im Auslande... bekannteProfessor der Kunstgeschichte and Direktor des ethnographischen Museums Herr

6

5i

si

www.dacoromanica.ro

Prof. Dr. Tzigara-Samurcasch seitens der Direktion des k. k. astern. Museums flirKunst und Industrie in Wien die ehrenvolle Einladung erhalten hat im Museum einenVortrag zu halten. Herr Prof. A. Tz.-S. hat die Einladung angenommen und wird am12 Januar 1911 im wiener Museum sprechen, der Titel seines Vortrages lautet: VonByzanz zur Gothik (in Rumanien). Rumanien darf stolz sein, Gelehrte zu besitzenzu besitzen, die ihnen Wissenzweig und die deutsche Sprache derart beherrschen,dass sie in der Hauptstadt der Nachbarmonarchie einen Vortrag halten konnen. DerVortrag wird durch Lichtbilder erlautert sein". Din articolul lui Marmeliuc extragem:In monotonia diferitelor teme, tratate de savanti $i tixite de citatii, felul de a preda,simplu dar !impede, at d -Iui Tzigara-Samurcas a fost o variatie placuta pentru acei,care cerceteaza conferintele publice, ce se in in Viena. Meritul d-sale create, daca nedam seama ea d-sa roman, a stiut sa le vorbeasca nemtilor prin 2 ore liber si i-asucces sa dea ideilor d -sate expresie desavarsita intr-o limbs curata germana.

Dupa o introducere despre marea bogatie de monumente istorice ce se afla peteritoriul romanesc, necunoscut de straini... deoarece acestia nu citesc publicatiilenoastre 5i nu vin sa le vada, face d-I Tz.-S. o privire retrospectiva istorica de laintemeierea Principatelor pans la ivirea celor dintai monumente de arta pe pamantromanesc. Arata apoi, cum domnitori romani, ctitori ai atator biserici, negasind intara nici o traditie artistica, au trebuit sa creeze un stil propriu, acceptand in aceastaprivinta inraurirea vreunui curent, de Ia vecini. Astfel se introduce pe pamantulromanesc curentul bizantin si cel gotic, care dupa o dezvoltare anumita se contopescin stilul romanesc, dand dovada despre puterea creatoare a neamului nostru. Caexemple pentru inraurirea curentului bizantin demonstreaza d-sa prin scheopticonCurtea Domneasca.din Arges care se gaseste amplificata Ia Targoviste 5i Craiova sica cel mai de frunte reprezentant at stilului motdovenesc de pe atunci, care dovedesteinraurirea orientala cu adaose gotice in partea ornamentals. frumoasa biserica Treilerarhi de Ia Iasi. Mare impresie a facut asupra auditorului Curtea de Arges, tipulstilului oriental venit prin Armenia $i Georgia. Cu aceasta ocazie povestesteconferentiarul frumoasa legenda a Mesterului Manole 5i arata multe asemanari inplanul 5i ornamentica bisericii acesteia cu o biserica din Georgia.

Dupa ilustrarea stilului- romanesc prin manastirea Horezu, cladita de me5teriromani; dupa ce dovedeste prin mai multe exemple ea ambele curente semanifesteaza tot atat de bine $i in artele decorative aere, candele, cruci ornate si eadeodata cu na5terea stilului arhitectural romanesc, ca si pictura influentata maiinainte exclusiv de pictura din Muntele Athos un caracter propriu cu pictori romani(Parvu Mutu de Ia Filipesti), sfarseste conferinta cu cuvintele: Nu vs pot arata toatefrumusetile tarii mete. De vreti sa vedeti mai mutt, vs invit in tara insorita, in patriamea, in Romania. Conferinta d-lui Tzi.-S. la care a participat, pe Tanga coloniastudentimea romans, un public ales strain in frunte cu prorectorul universitatii, d-I H.Svoboda, episcopul Marschall, directorii de muzee d-nii Dreger si Folxetic, prof.univ. Neuvirth $.a., a fost viu aplaudata. A doua zi d-I Tzi-S. a luat parte la

7

si

5i

www.dacoromanica.ro

revelionul societatii Romania Juna Ia care s-a reprezentat Serata emografica aIui Tiberiu Brediceanu cu frumoasele ei doine populare jocuri nationale".

Din articolul lui GrAmada, tratand acelasi subiect, redau numai Incheierea: D-1Tzigara-Samurcas a vorbit Intr -o perfecta nemteasca cu accent berlinez spre mareauimire a vienezilor. Interesant e ca aratand cu schiopticonul mai multe cladiri de artadin Romania, a trecut prin publicul adunat un for de admiratie uimire vazandCurtea de Arges $i Horezul.

Cateva zile Inainte de tinerea conferintei, a vorbit la seminar profesorul univ.Bormann, cunoscutul arheolog 5i membru de onoare al Academiei Romane, despreconferinta d-lui Tz.-S., atragand atentia studentilor asupra ei, 5i indemnandu-i samearga Ia dansa. Si profesorii de la Academia de Bele-Arte s-au Intretinut, ulterior,cu studentii $i artistii romani asupra acestei conferinte, laudand expunerea dart,metodica 5i plina de intelegere pentru frumos a conferentialului." In aceasta placutasi invioratoare atmosfera a cercului Romaniei June" cu atatea amintiri de laEminescu, am Incheiat anul 1910, inceput cu atata amaraciune prin prigoana oficialaImpotriva -mi.

LXXXVII

CASA ROMANEASCA LA EXPOZITIA DIN ROMA

Dupa anul infrangerilor Indurerate, am intrat in acel al realizarilor, incepand cunumirea mea ca comisar la expozitia din Roma 5i cu inaugurarea cursului de istoriaartei la Universitate. D-abia Intors de Ia conferinta dinViena, am fost chemat IaMinisterul de Externe spre a mi se face cunoscut ca noul guvern conservator, contrarcelui liberal, demisionat la 28 dec. 1910, acceptase, in principiu, invitatia de aparticipa la expozitia din Roma. Inca din nov. 1909 E. di Beccaria, ministrul Italieiin Romania. vizitase Muzeul de Ia $osea in vederea participarii noastre Ia expozitiadin Roma, Para a obtine asentimentul guvernului'. Expozitia era menita sa serbeze acincizecea aniversare a datei memorabile, in care primul parlament italianproclamase pe Victor Emannuel al 11-lea rege al Italiei, cu Roma drept capitala.Deschiderea expozitiei find fixata la 27 martie 1911 in memoria aceleiasi zile aanului 1861. cand Cavour hotati ca Roma sa fie capitala regatului nu ramaneadecat prea scurta vreme pentru organizarea participarii noastre. Din initiativapresedintelui Consiliului de Ministri, P. P. Carp, ministrul de Externe Maiorescu ma

V c71 Cont . l.ii . 1911. p. 814-826 $i brosura 8. Buc GObl., 29 pp., 1911. uncle dau istoricul Expoiilieiederile pm ilionului a principalelor obiecte e'puse. Darea de seams asupra bro$urii e in Seara din 9

iulic 1911

8

si si

si

si

www.dacoromanica.ro

insarcina deci sa plec imediat Ia Roma spre a vedea ce se mai putea obtine si in cazfavorabil a lua indatd masurile cuvenite.

Guvernul italian presedintele expozitiei, contele di San Martino, au primit cuvaditd bucurie stirea participarii oficiale a Romaniei, cu care poporul italian sesimtea atat de intim legat prin chiar obarsia sa si a sentimentelor de neclintitAprietenie dintre cele doua popoare.

Inainte ca guvernul conservator sa fi decis participarea Romaniei Ia Expozitiadin Roma, doamna Elena Bacaloglu, traind la Roma, a oferit serviciile saleComitetului Expozitiei, care multumit a avea o cat de mica participare din parteanoastra, a incuviintat ca cu speze italiene, sa se aduca unele obiecte. Prin nouaparticipare oficiald a guvernului roman, zisa doamna a fost instiintatd ca sa renunte Iacolaborarea sa, pe care, insA, d-sa tinea sa o mentina totusi, desi si de Ia Bucuresti is-a dat acelasi raspuns ca si de la Roma. In ciuda hotararilor oficiale, prin tot felul deinsistente laturalnice, Elena Bacaloglu a cautat, insa in zadar, sa se impundComitetului italian si celui roman. Cum era judecatA in Italia ne arata marele cotidianGiornale d' /talia din 26 sept. 1912: Ma dove la comicita raggiunge un forzairesistibile a nella prosa della signora Elena Bacaloglu, Ia quale ammette che i suoiconcitadini hanno torto, ma invoca it nostro buon cuore perche non ci disamoriamodella sorella rumena. Questa signora E. Bacaloglu appartien anche lei a quellaschiera di litteratoidi rumene che da qualche tempo in qua ha invaso i giornaliquotidiani e le reviste minori d'Europa". Un alt intrus, un domn zis Severin, dovedita fi fost elevul meu Talposin, se si intitulase pe carti de vizita ca reprezentant alRomaniei, actionand tot cu fonduri cersite de Ia italieni! Dar cu toata bunavointaitalienilor, nu ni se mai puteau oferi locuri satisfAcatoare, toate fiind demult ocupate.La Vigna Cartoni, insusi presedintele sectiunii artistice, Ettore Ferrari, autorul statuiilui Ovidiu de la Constanta ne-a aratat ca nu mai avea nici o said disponibila pentrupictura noastra. In sectia etnografica de Ia Piazza d'Armi de asemenea nu mai era locliber. In a treia sectiune de Ia Castel San Angelo rezervatd artei retrospective.colonelul Brogatti si prof. Hermanin, presedintii sectiunii neputandu-ne da decatcloud sali mici $i putin luminoase, ce am refuzat, am obtinut favoarea, cu totulspeciald unica sa construim un pavilion deosebit, pe bastionul St. Paolo, alaturi demonumentul in memoria istoriei de la Castelfidardo. In asteptarea aprobariidefinitive de la Bucuresti, am si rugat pe arhitectul Giulio Magni, care a lucrat si inBucuresti, sa alcAtuiasca un plan Wand ca model casa lui Mogo din Muzeul de Ia$osea pe care o cunostei. Intre timp, sosind reproducerile in gips dupa monumentulde la Adamklissi, pentru care din vreme se rezervase locul cuvenit in vastele Termeale lui Diocletian, am procedat Ia montarea lor. In dimineata zilei de 21 febr., pecand supravegheam asezarea mulajelor, regele ltaliei, insotit de prof Lanciani,vizitand sectiunea se opri in fata ..importantei *si splendidei participari a Romaniei-.exprimand speranta ca ,.din toate reproducerile reunite in Terme, se va putea alcatuiin viitor un mare Muzeu al lmperiului Roman-. Fara a astepta vreo aprobare, mi-am

9

si

5i

www.dacoromanica.ro

permis a asigura ca guvernul roman va fi fericit sa daruiasca viitorului muzeu pieseleexpuse. Prea prudentul nostru ministru Ia Roma, C. Nanu, nevoind sa is raspundereaunei asemenea promisiuni, avizul prealabil din Bucuresti, refuza sa comunice pecalea diplomatica stirea ministerului nostru de externe. Luandu-mi singurraspunderea, am primit aprobarea deplina a ministrului Maiorescu, iar din Roma,ministrul San Giuliano raspunde ca guvernul italian, multumind pentru acest darpretuieste indeosebi sentimentele ce I-au inspirat, obiectele fiind pastrate ca omarturie a amicitiei cordiale si a simpatiei ce uneste cele doua popoare latine".Profesorul Lanciani grabindu-se sa afiseze ostentativ acest dono della nazionerumena", ungurii, care expuneau alaturi de not mulajele romane din Panonia nu selasara mai prejos, imitand exemplul nostru, Muzeul dorit de rege fu construit, spremarea multumire a tuturor. y compris" ministrul Nanu.

Dupa o scurta sedere Ia Bucuresti, unde masurile provizorii ca si proiectul debuget de 60 000 lei fiindu-mi aprobat, lucrarile incepura prin echipe de zi $i denoapte, am reusit a fi gata impreuna cu ceilalti reprezentanti.

Aflandu-se pe inaltimea bastionului mijlociu al Castelului, la intretaiereaaleelor legand cele doua palate ale Congreselor, casa romaneasca domina, steagurilenationale vazandu-se chiar de pe tarmul opus al Tibrului.

Planul cladirii e acel al casei lui Antonie Mogos, din Muzeu, pe o suprafatamult mai mare, compusa din doua incaperi, pe prispa fund expus bustul imparatuluiTraian, ca simbol al originei romane a poporului nostru, iar in fata lui, regele Carol I,reprezentat prin macheta redusa a monumentului redutei de Ia Calafat. in prima salasunt 18 panze ale lui Grigorescu, Intre care $i portretul Carmen Sylvei, in aceaatmosfera de pace si de reculegere a coltisorului ei de rai, Impodobind cu chipurisfinte o carte bisericeasca". Vitrinele reprezinta costume ale romanilor din regat $ialte regiuni locuite de ei. (In urma persistentelor plangeri ale legatiunii ungare dinRoma, etichetele cu romani din Ungaria" au fost Inlocuite, lasand insa frumoaselecostume ale ardelenilor nostri". Sala a doua este consacrata artei bisericesti, in mijlocdominand portretul regelui, de Mirea, Incadrat de sase drapele ale regimentelor ce auluat parte Ia razboiul Independentei, acvilele drapelelor purtand legenda: Honor etPatria" amintesc $i prin aceasta originea comuna a limbei celor doua popoare. Dinodoarele bisericesti s-au ales cele dovedind influentele italiene in arta noastra, cumde pilda: chivotul de argint aunt cu smalturi al lui $erban Cantacuzino din 1685;un aghiasmatar, mai multe discuri si potire, engolpioane i catui, toate dovedindinfluenta italiana directa sau venita prin Raguza; s-au mai expus epitafiile brodate infir aunt de Ia Mircea cel Batran, din 1396 si altele ale lui Stefan cel Mare din 1506,portrete, patrafire $i candele de argint, toate din influenta italo-dalmata, punand inevidenta, pentru intaia data, bogatia vechii noastre arte bisericesti, Inca necunoscutapeste hotare. Partea superioara a salii este impodobita cu o fresca reprezentandprincipalele monumente religioase din Zara, inclusiv, bineinteles, gi cerdacele de IaM-rea Horezu cu ale lor splendide colonade de influenta dalmato-italiana. Criteriul

10

Sara

si

4i

www.dacoromanica.ro

ce a prezidat Ia alcAtuirea sectiei romanesti a fost ca pe cand celelalte state auinvederat relatiilor lor cu Italia prin documente scrise sau prin operele unorindividualitati Germania prin influenta Italiei asupra lui Goethe, Danemarca prinpersonalitatea lui Thorwadsen Loega not am pus in evidenta legaturile deinrudire ce unesc pe tarmul roman de la Dunare cu contadinul de pe malurileTibrului: prin specimene ale artei tardnesti si a celei bisericesti, consfintite prininscriptiile $i reliefele romane presdrate peste tot pdmantul romanesc, am reu$it saintarim aceste ancestrale legaturi pentru vizitatorii casei ridicatA in preajmaCastelului Sant Angelo.

Cerandu-se de Comitetul Expozitiei sd trimitem tezaurul de Ia Pietroasa, darneluand raspunderea transportului $i a expunerii am trimis o copie fideld, in marimeaoriginalelor, singura amintire ce ne-a mai ramas azi a originalului in aur, trimis spresigurantd, Ia Moscova in 1916, de catre speciallsti de la Iasi. La 6 mai, in prezentaregelui $i reginei pavilionul romanesc, deli inceput cu cateva luni in unria celorlalte,a putut fi totgi inaugurat impreund cu celelalte Mere& l'energia del Comissario"dupa cum relateazd ziarele locale. Despre succesul casei romanesc au vorbit pe largtoate ziarele italiene, pArerea generald fiind rezumata prin urmatoarea formula a celuimai rdspandit ziar din Roma: In fondo, non e una mostra di recenti contatti romano-rumeni, ma e una pagina, anzi un volume di quella storia the da tanti secoli tienecongiunti i fratelli ai fratelli, i coloni alla madre patria". De altfel, ziarele italiene ausemnalat $i caracterul politic al Expozitiei: La mostra rumena ha un taciuto si, maevidente e simpatico carattere politico. Vi sono expositi i costumi regionali dellaprovincie annesse all'Austria".

Din numeroasele dad de seams ale presei din Bucure$ti, voi cita numaiurmatoarele pasagii din articolul semnat Mihalache", in Ac(iunea din 7 iulie 191 I:Expozitia de la Castel Sant Angelo mi-a intrecut asteptdrile. laid o data Romaniabine reprezentata! Pavilionul e casa de card, romaneascd, cu portile de lemntraditionale, cu intrarea aceea bucuroasa la oaspeti, cu albul peretilor, cu luminamultd, casA deschisd, veseld, cum e romanul cand ii sunt boil acasa! Induntru,costume nationale, covoare nationale, steaguri ciuruite de gloante in rdzboiul din1877; tablouri de Grigorescu, al cdrui cer frumos, ai cdrui boi blanzi $i cuminti, alcdrui roz intens completeazd a$a de bine casa tardneasca! Apoi un portret in marimenaturald al regelui, de Mirea, $i pe urma o colectie din tezaurele de arta de la Muzeuldin Bucure$ti, etc".

Regele s-a mai interesat de expozitie $i in audienta ce mi-a acordat Ia 2/15 mai,la Quirinalul cel de o austerd simplicitate, am prezentat M. S. cartea lui Vlahutdasupra lui Grigorescu pe care it admirase, si -a amintit de vizita sa la Bucure$ti, caprint mo$tenitor, aducand laude suveranilor no$tri. Ca pasionat numismat sipre$edinte al de el infiintatul Corpus nummorum", regele m-a intrebat dacd se vormai emite banuti de aramd, care dispar a$a de repede deoarece sunt cumpArati deItalia, pentru buna calitate a metalului servind la baterea medaliilor italiene. Dupa

i

si

www.dacoromanica.ro

banchetul ce, obligator, fiecare comisar trebuie sa dea colegilor 5i 5efilor sectiuniloritaliene, am plecat in calatorie de studiu in sudul Italiei cu opriri mai lungi la Napoli,locul de na5tere al sotiei mele, $i imprejurimi, Palermo, Monreale etc., La Palermo,cu ale sale splendide urme bizantine, am locuit la Villa Regala", un hotel particularin mijlocul unui splendid parc in care dimineata erai trezit de canteculprivighetorilor; pensiunea era condusa de faimosul Raguza, mentionat $i de Guy deMaupassant pentru amabilitatea lui $i mancarile siciliene al caror secret el it detinea.Peregrinarile in campaniile Siciliei cu al ei imbatator parfum de portocali 5i de lamai5i ale sale monumente eline 5i bizantine, unele gola5e, dar cele mai multe napadite deflori. Totul este deosebit de captivant, de Ia unele coloane izolate, testimonii alesplendorilor demult trecute, pana la minunatele tetradrahme syracuzene din al IV -lea5i al V-lea secol, care in format a5a marunt 5i in argintul comun ne dau dovada ca $iin traficul monetar al vulgului, arta o suprerna arta domina in viata de toatezilele. Binecuvantata bucata de pamant rupta din varful ghetei italiene, spre a-5i'Astra, prin mareata ei izolare, bogata individualitate, incantatoare pana 5i infolclorul de azi.

Incheindu -se misiunea mea la Roma, am prezentat ministrului Afacerilor straineun raport Ia care prin adresa nr. 25 581, 2 mai 1913, a directiei afacerilor politice 5icontinciosului, mi se raspunde:

..Asupra referatului dv. Inregistrat Ia nr. 18 094/2 august trecut, privitor laincheierea lucrarilor expozitiei din Roma, ma grabesc a va exprima multumiri pentrumodul cum v-ati indeplinit misiunea de reprezentant al Romaniei.

Am apreciat serviciile aduse de dv. cu acest prilej, atat pentru organizareaexpozitiei in timpul scull de care ati dispus, cat pentru gestiunea financiara carelass, din fondul prevazut pentru cheltuieli, un excedent de peste 2 000 lei. Primiti, varog, domnule delegat, asigurarea distinsei mele consideratiuni.

Ministru (ss) T. Maiorescu".

LXXXVIIIMOMELI FRANCMASONICE

Capitanul Moroiu (Grigore?) marele maestru al francmasoneriei romanemurind in 1910, loja din Italia, a carei afiliata era Romania. a trimis la Bucuresti, peinginerul Carlo Berlenda, din Roma (Piazza Esquilino 12. I). spre a se informaasupra diferitilor candidati ce se aratasera doritori de a ocupa locul ramas vacant.Delegatul roman se adresa in primul rand confratelui sau Ewen Porn, intrat in lojaitaliana din vremea studiilor sale la Universitatea din Pisa: iar profesorul Porn, larandul sau, ma ruga sa-I ajut, introducand pe trimisul italian in unele cercuri inalte

5i

12 www.dacoromanica.ro

ale societatii bucurestene, fdra insa a ma II lamurit precis asupra scopurilorstreinului. U$or mi-a fost ca in afard de cercul prietenilor mei, sa reqesc a procuralui Berlenda o invitatie Ia dejun la Marghiloman, de Ia care italianul a plecat foarteincantat de cuno$tintele alese ce i-a fost dat sa faca. Si mai profunda impresie iiproduse ceaiul luat Ia Conu Petrache Carp, care-I uimi prin atitudinea sa franca $iprin opiniile sale originate dar bine fondate asupra politicii in genere.

Ca secretar particular al Carmen Sylvei, am putut obtine favoarea ca inginerulsa tie primit la un ceai muzical la Palat, uncle regina I-a incantat prin armonioasavorbire italiana. $i a cuno$tintelor sale despre Italia. Prin vizitele fdcute cu Porn princercurile bancare $i gazetare$ti, italianul pleca cu o imagine cat mai completa despreoamenii $i opiniile curente din tail, iar eu incantat de a ti scapat de un oaspeteadesea destul de indiscret in informarea sa asupra moralitatii unora dintrecuno$tintele facute. Prin multumirile primite din Roma, de Ia Berlenda, credeamacest episod inchis definitiv. Mare mi-a fost mirarea cand, sosind la Roma in ian.191 I, fui imediat intampinat de italianul meu care ma prezenta de indata artistuluisenator Ettore Ferrari, autorul istatuii lui Ovidiu din Constanta. Ferrari era $ipre$edintele sectiunii de arta, cu care aveam sa tratez, in calitate de comisar alRomaniei, asupra Iocului ce mi se mai putea pune Ia dispozitie, deli, dupa cum amaratat, ne prezentam mutt dupa celelalte state participante. Amabilitatile insolite $iinsistente ale acestor doi avurd in curand explicatia lor: fi ind invitat Ia Ferrari acasa.acesta ma primi solemn, avand pe cap un fel de tichie ro$ie bordata bogat cu tireturi.lamurindu-ma ca eram primit de marele maestru at Logei francmasonice a MareluiOrient, de care depindea $i Loja din Romania. Surprins de aceste nea$teptatedestainuiri, Ferrari adauga prin Berlenda alte confirmari era bine informat asupramea $i, dupa matura chibzuiala, hotdrase sa ma investeasca ca maestru at Lojeibucurestene". Dar, rdspunsei, n-am fost $i nu sunt din Loja, deci n-a$ putea ocupaasemenea onoare". Nu to ingriji de aceasta. In timpul cat vei sta Ia Roma, in calitatede comisar al Expozitiei, vei fi trecut, aci, prin toate gradele, ajungand $ef laBucure$ti". Dar cei mai vechi in cadre se vor revolts $i o campanie prin presd va tidusd contra mea". N-ai nici o teams: cea mai mare parte din.presd, tot Sarindarul ecu noi, $i celelalte ziare, din spirit de solidaritate, nu se vor opune". Sunt cu tow)cople$it de atata bunavointa, dar rog a mi se permite sa ma consult $i cu sotia mea".Nu e nevoie; asociatia noastra e bazata pe tacere $i discretie; femeile nu trebuiepuse Ia curent cu masurile noastre, deoarece nu pot fi discrete $i 'Astra secretul". $iapoi urma o lunga dizertatie asupra asociatiei, care urrnare$te binele omenirii, avandca ideal perfectiunea omului $i ca scop fraternizarea oamenilor prin aceea$i gandire.Membrii ei sunt selectionati $i se introduc in doctrina prin initiere.

La incercatele mete intreruperi, daca asemenea nobile planuri au nevoie deatata mister, nu mi s-a raspuns decat evaziv. Urma ca a doua zi sa fiu introdus in lojalor din vechiul Palazzo Altieri. Localul e foarte impresionant: intr-o said imensa,zidurile garnisite cu picturi $i covoare in ale caror modele tesute nu lipseau insignele

131

si

si

www.dacoromanica.ro

asociatiei; strane de Iemn comode erau de jur imprejurul incaperii, iar pe o estrada,un fel de catedra pentru cativa vorbitori, cu jelturi 5i mai impozante. Singurul lucrustraniu erau niste ciolane (oase de om?) $i un craniu oranduite pe o masa din fataestradei. Intr-o asemenea sala, probabil mai mica, vei prezida 5i d-ta Ia Bucuresti,intorcandu-te ca maestru". La innoitele mete ezitari, incepu marele maestru Ferrarisa-mi insire numeroasele avantaje ce ar decurge din noua mea situatie; membru innumeroasele consilii de administratie ale principalelor banci, care mai toate tceauparte din confrerie prin directorii lor; calatorii in streinatate, in contul functiei; etc...La intrebarea ob-ligatiunilor ce-mi asumam, in schimbul atator avantaje. mi s-araspuns ca va urma numai sa ma conform, fara ezitare. instructiunilor ce mi se vor dade la centru si de a caror imptinire eram responsabil. Conditie ce se potrivea asa degreu cu caracterul de independenta pe care-I manifestasem !Dana aci! Mi s-a mai pusin vedere ca, prin niste semne conventionale ale salutului, fratii se recunosteau intreei si ca in orice localitate fi putut fi primit si chiar gazduit de catre cei dinasociatie. Raspunsul meu, ca in acest caz ca director de Muzeu si de Biblioteca. mabucuram de aceleasi avantaje din partea colegilor respectivi si Mra a fi trecut printrefrancrnasoni. a displacut, fiind considerat ca o persitlare a marilor binefaceriprocurate de Loja. Insistentele fura oprite din partea celui ce parea ofensat decomparatia ce riscasem.

Inuitierul Berlenda trimis sa is ultimul meu raspuns, convingandu-se derenuntarea definitiva la onoarea ee mi se propunea, intalnirea cu marele maestri'Ferrari nu mai avea loc. iar Ia banchetul ce am dat. conform uzului, in calitate decomisar al Romaniei. el refuza sa is parte printr-o conventionala dar rece comunicarescrisa. Asa am scapat, intaia data, de a fi francmason. In tarn, tentatii de acelasi teln-au lipsit: generalul Panerati, fratele rectorului. apoi, bravul si placutul prietenSever Pliniceanu au mai incercat, fara a reu5i. Insa, scapat de toate aceste ispite, amca/ut totusi intr-o cursa trecatoare. Mai multi prieteni cunoscandu-mi vinurile, m-auiuitat sa le dau in vanzare Ia noul depozit a Hanului Ancutei. cu restaurant in oral sipivnitele in str. Izvor. Spre marea mea surprindere am aflat. in urma, ca acestea nuerau decat camuflarea Lojei masonice de Ia Hanul Ancutei si in revista ..SfarmaPiatra" din 13 febr. 1936. p. II. m-am vazut trecut intre madularii" Lojei. avand ca_mare vornic" pe Mihail Sadoveanu. Am raspuns imediat reiStei, care in nr. 27 febr.trisera: ..paca scrisoarea-de mare atitudine morala pe care d-I Al. Tz.-S. ne-a trimis-ola 14 febr. 5i pe care am publicat-o in numarul trecut at revistei noastre. azi distinsulcolaborator al ziai-ului Universul, d-I T. Pisani, il turteste pur i simplu pe vorniculde Ia I lanul Ancutei".

$i astfel numai am scapat definiti de aceste momeli, ramanand cu totul streinde francmasonerie si de orice alts asociatie oculta., pastrandu-mi libertateanestanjenita de actiune. Am aflat insa cat de numerosi sunt membrii asociatiei, cat demeschine sum principiile 5i procedeele for lamurindu-mi-se totodata, ca numai prinasemenea mijloace apar, asa de des. indivizi in situatii pentru care nu aveau alts

14

as

www.dacoromanica.ro

chemare sau pregatire cleat de a fi membru supus al hrubei oculte zisa pomposFrancmasonerie, asa de diferita de acea ,.des francs moons- din evul media carepastrau secretul boltilor oeivale. De avantajele masoneriei nu m-am infruptatniciodata, ba din contra am intampinat opozitia lor in diferite ocazii. intre altele, inalegerile de la Academie, unde cativa marl mahari aveau cuvantul. Cu toate acesteanu regret a nu fi facut parte din asemenea hruba.

LXXXIXIN SLUJBA DINASTIEI

Intors din Roma, any reluat sirul numeroaselor obligatii din tarn. La CastelulPeles audientele se succedau tot mai dese, adaogandu-se cele cu arhitectulGottereau, insarcinat de rege cu marirea Fundatiei sale universitare, dupa cereusisem sa incheiem Ia 26 mai 1911 actul de cumparare a terenului Peucescu, atatde mutt disputat. A se vedea capitolul: ...Nevoia maririi Fundatiei, dupa zece ani defunctionare" din lucrarea subsemnatului, Futulatia universitura Carol I, Buc. 1933.pag. 15, precum si cele adaose in vol. II. Inca inedite.

In plansa 12 pag. 45, se arata modelul bancilor din Berlin cu modificarile aduseIa ale Fundatiei pe care v. Harrnick. Directorul Bibliotecii din Berlin le-a aprobat camai practice ca ale sale. cu ocazia vizitarii Fundatiei in 1917. Regele care unnareade aproape cladirile numeroase de Ia Sinaia, precum desele prefaceri ale acestoraavand pasiunea unor asemenea lucrari de aceea si recunoscut ca Roi batisseur-.de academicianul Bordeaux tinea sa is parte la toate propunerile de marireaFundatiei facute de arhitectul francez, pe care-1 secondam din punct de vedere alnevoilor speciale ale institutiei. Pentru a ti cat mai bine informat asupra organizariibibliotecii. din indemnul suveranului am vizitat cladirea aproape terminate a mareteiKonigliche Bibliothek din Berlin, prezentand Ia intoarcere publicatii cu planurilerespective ale noii cladiri inaugurata cu un an inaintea Fundatiei.

Cu prilejul calatoriei in Germania. Carmen Sylva tinea sa caut un editor pentruvoluminoasa culegere de gandiri, scrise in frantuzeste, in colaborare cu d-naEcaterina Esarcu, nascuta Kostaki-Epureanu, sub influentele spiritiste ale acesteia1.Suveranul dezaproband, in genere. asemenea produceri, ma aviza sa reduc pe catposibil culegerea, amanandu-i publicarea. La comunicarea mea din Munchen asupragreutatii de a gasi un editor german pentru opera franceza cu numeroase reveniriale acelorasi ganduri regina imi raspunde prin urmatoarea scrisoare din sept. 1911,cautand sa puna struna ezitarilor aratate: _Night angstlich sein, lieber Herr Tzigara![eh glauhe, niemals wird man etwas schreiben oder sagen. das nicht schon

1 raduse de subsemnatul 4i publicate la Socec. cu ilustratii dupa (trigoreseu

15

$i

si- ,.le

-

-

-

www.dacoromanica.ro

geschrieben oder gesagt ist. Ich las neulich Rosen' sehr viel aus den heiligenBuchern vor. Er war auser sjch! Er fand das einzig. Lassen Sie sich nicht angstigen.Auch den Namen mochte ich beibehalten, gerade weil man ihn im Auslande nichtversteht ..Aiurea" doch, gern. Und wie ware Socec? der druckt so schtin. Man wirdes hier aus Neugierde kaufen u. so geht es langsam seinen weg. Ich lasse es auchEnglisch Libersetzen sobald ich die Drukbogen doppelt bekomme. Ich arbeite ebenmit vollen Dampf. Das Buch wird ja gleich von vielen anderen gefolgt. Lassen Sienur ja nicht daruber schreiben, gar keine.Reklame. Es soil still seinen Weg machen.Denken Sie an Socec. Ich war sehr zufrieden mit Lunca. El".

Cu toate indicatiile date de rege $i de cerintele noii cladiri, Gottereau a plecat laParis, unde cu ai sai negres"3, Gottereau a intocmit planurile executate apoi cuajutorul tanarului arhitect R. Bolomey recomandat de Basset. 0 alta inaltapreocupare a suveranului era de a pune in siguranta documentele, desenuri $i planuriale restaurarilor executate de Lecomte du No0y, in mare parte subventionate deinsu$i majestatea-sa. lntr-acest scop regele a rugat pe Th. Rosetti $i Barbu $tirbey sase ocupe de aceasta chestiune. Din raportul acestora adresat Ia 16 iulie 1911: ,.Mr.Al. Tzigara-Samurca$ nous a transmis le desir de Votre Majeste de nous rendreaupres de Mr. Lecomte du Noily, en ce moment tres gravement malade a Bucuresti,afin de reclamer au nom de Votre Majeste, pour Ia Fondation Carol, une declarationimplicant Ia donation de tous les documents artistiques relatifs aux restaurations dontMr. L. du N. se trouve etre charge". Dupa ce arata dificultatile intampinate din cauzastarii de boala a lui Lecomte $i dorinta de a pune actul incheiat: A l'abri de toutecontestation eventuelle". cei doi mandatari au obtinut, prin fratele suferindului. caacesta sa dea: ordre a ses employes de proceder, en collaboration avec Mr. Tzigara-Samurca$, a Ia confection d'un inventaire en double expedition", dupa care. apoitoate planurile $i desenurile au fost predate Fundatiei, fiind oranduite pe rafturispeciale, intr-o camera incuiata.

Tot atunci suveranul a comandat artistului Jean Lecomte du Noti bustularhitectului restaurator, dupa cum reiese din scrisoarea sculptorului din 20 sept. 1911prin care se exprima astfel catre majestatea sa: Votre Majeste me permettra de luiexprimer tous mes sentiments de reconnaissance pour m'avoir donne ('occasiond' interpreter en matiere durable et pour place d'honneur les traits de celui qui depuis40 ans n'a eu d'autre ambition que d'etre digne de Ia haute bienveillance de VosMajestes". Scrisoarea flindu-mi predata spre a raspunde sculptorului, am dus maideparte corespondenta cu acesta, supunand, succesiv, suveranului diferitele schitepana la definitiva aprohare regala. Prin raspunsul din 22 nov. 1911, sculptorul imicomunica: .,j'ai tenu a beneficier des excellents conseils dont vous etes fait

2 Iederich Rosen. ministrul Germaniei la Bucuresti. el insusi autur si traducator al poemeloi lui Omar(Ruhaiiat-I-Omar-l-kkajjam) pc care mi le-a daruit intr-o frumoasa editie. din i9tW

Cum luerau mai multi arlutecti ai nostri prm cei din Paris. ne arata. eu haz. alaturaiele %chile cc aueirculat cu diterite nume de pretinsi maestri roman.

16

-

.,

www.dacoromanica.ro

l'interprete et j'espere que cette derniere esquisse repondra mieux aux &sirs de SaMajeste". Din intreaga corespondents reiese grija regelui ca lucrarea destinataFundatiei sa fie cat mai reusita. Bustul in bronz a fost expus in sala de onoare alaturide ceilalti donatori ai

Dupa not amanari, cartea aparu sub titlul mai neutru de ,,Aliunde", din careregina imi darui primul volum, Ia 5 iunie 1913, cu dedicatia ..Meinem treuenMitarbeiter". 1nformandu-se Ca editura nu m-a onorat pentru numeroasele corecturiale textului francez, regina, pentru prima data, imi remise o sums cu urmatoareleranduri ,.Erlauben Sie mir, das zu thun was die Minerva versaumt hat u. was Ihnenu.Ihrer eidernen Arbeit gebuhrt, Ihnen meinem treuen Helfer zu senden! Elisabeth".$i astfel se incheie cu satisfactia si a suveranului cat si a regalei autoare, pentru minepenihila misiune a publicarii gandurilor dedicate decedatei colaboratoare a CarmenSylvei: .,Au lieu des fleurs..." In dorinta de a cunoaste personal pe cei mai de seamsscriitori ai noii generatii, mai multi dintre ei furs succesiv prezentati Carmen Sy lvei,iar la 3115 dec. se organizeaza chiar Ia palat o sezatoare. care. pentru motive greu destabilit, nu a avut alte urmari.

In oct. sosind de la Neuwied nepoata reginei Louisa de Wied. punandu-ni-se Iadispozitie automobilele regale, am fost insarcinat ca. impreuna cu principeleWilhelm de Wied, sotia sa Sophie si d-na de onoare Benuescu. sa le arat principalelemonumente, pornind de Ia Cozia Horez Bistrita Arnota Polmraci NovaciCurtea de Arges Campulung Rucar Brasov Sinaia. cu care prilej am pututface interesante achizitii pentru Muzeul de la $osea.

La Sinaia avand resedinta Ia Castel, eram acum des invitat Ia Pelisor de catreprincipii mostenitori purtand un interes atat de viu noului mu7eu pc care. innenumarate randuri, 1-au onorat cu vizitele lor.

XC

ISTORIA ARTEI LA UNIVERSITATE

La 26 mai 1911 am inaugurat la Universitatea din Bucuresti cursul de IstoriaArtei.'

Usoara n-a fost reusita, din cauza opunerii Universitatii chiar, solidarizata cudusmanul crearii catedrei, dar mai ales contra candidatului ei. Desi in discutiaCamerii din 17 martie 1910 (p. 989, col. I). N. lorga declarandu-se de acord cuMaghiloman: ,,nu intelegea ca o universitate sa nu aiba o catedra pentru istoria artei".Totusi el se opunea cu inversunarea-i cunoscuta, afinnand chiar ca asemenea catedra

I.slorici ono .yi inseinninciteu ei in invaiclincinnil universnar. in Com hi . p 17 42; gi in browra

17

institutiei.

191.2.

-

www.dacoromanica.ro

ar fi inutile, deoarece istoria artei se facea de el la cursul de istorie universald. Amrdspuns2. Ardtam cd in afard de Sofia, la toate celelalte universitati istoria artei erareprezentata: cloud catedre la Belgrad, una la Lemberg, Ia Viena erau nu mai putin decinci cursuri de istoria artei, pe cand pentru arheologie nu erau decal cloud; laMunchen, de asemenea, pe cand Berlinul tine recordul cu opt reprezentanti ai istorieiartei. Am mai expus situatia profesorilor secundari, cdrora, Ia examenul decapacitate, Ii se cer notiuni de istoria artei, ce nu se predau in universitate. Invocamautoritatea streinatatii care cerea ca educatia .artistica se fie introdusa chiar din*collie secundare citind raportul profesorului Georges Perrot, precum si propunerilelui Adolfo Venturi, aprobate de Congresul de Ia Roma din oct. a.a. cerand ca: laStoria dell' arte abbia ufficiale insegnamento in tutte le Universita come necessariointegramento dagli studii storici e filologici, perche dal semenzaio escano glielementi per la difusione della scienza storico-artistica e per l'elevamento dellacultura pubblica". Dar toate aceste argumente multe altele nu erau valabile pentruaceia hotarati sd nu asculte decat vocea rdzbundrii lor, neputand fi create pe caleuniversitard, s-a incercat pe cea parlamentard. Astfel in sesiunea ordinary(prelungita) a Adunarii Deputatilor din 1912-1913 s-a prezentat din initiativeparlamentard urmatorul proiect de lege: Cursul de istoria artei existand de mai multtimp in programul facultatii de litere din Bucuresti, precum si in bugetele trecute,subsemnatii, considerand insemnatatea acestui curs pentru pregatirea candidatilor Iaexamenele de capacitate; considerand apoi dezvoltarea invatamantului superior dinalte tari si rolul unei catedre de istoria artei ca sprijin pentru dezvoltarea arteinationale, propunem regularea definitive a situatiei acestei catedre sub titlulrecunoscut aiurea: Catedra de istoria artei. Facultatea a fost consultatd". Propunereaflind admisa s-a adoptat la 25 martie 1914, proiectul de lege: Art. Unic: Seconsiders ca definitive catedra de istoria artelor Ia Fac. De litere din Bucuresti, votatflind in sedinta de la 21 dec. 1913, cu unanimitate de 60 de voturi". Pe cand la Senat.in sedinta din 23 dec. 1913, votul a fost nul (De. that Monn. Of. Din 5 ian. 1914, p.265.). Proiectul a fost adoptat de toate sectiunile, in afard de sectiunea IV, prezidatade Ion Lahovary, care, dupd cum singur a marturisit, nu a volt" a lua proiectul incercetare. Dupd votul nul, Senatul a luat vacanta apoi urmand schimbarea deregim, proiectul n-a mai fost adus in discutie, ramanand votat numai la Camera,catedra fiintand totusi mai depute pe cale bugetard.

Discutia in aceasta privinta a fost foarte animate, dr. Istrate si presedinteleSenatului. Ion Lahovary, ambii criticati de mine in chestia expozitiei de la ParculCarol I, din 1906, facand o apriga propaganda contra mea, dupe cum reiese dinscrisorile primite, dintre care voi publica numai spre exempl &ware acea a prietenuluiVasile Tretinescu, avocat si senator din Ramnicu-Valcea. La 31 dec. imi scrie:

2 Istoria artei la Lniversitatea noastra. N. rev. rum., 1911. p. 271..4rta ai tmtversitatea la no,. Minerva.27 II 1913. Istoria artei la Unlyersitatea noastra. .V. rev. runt.. 3 manic 1913. Relorina invalnicintultilartistic. Cony. lit_ iunie 1914.

18

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Iubite prietene, iti datoram un raspuns pentru care sA ma ierti a am intarziat asa demutt din cauza sarbAtorilor asa de absorbante, cand ai o familie $i copii!

Nu este prima $i uttima nedreptate care s-a thcut cu tine!Prietenii care au vazut cum se lucrase in ajun, noaptea, pe cand cea mai mare

parte lipsisem de Ia Senat, am facut scandal, $i de unde era respins proiectul de treisectiuni, I-am trecut din nou prin sectiuni $i am numit un raportor spre turbarea lui!strati $i pentru ca pre$edintele Senatului era montat ca $i !strati contra ta, ne-am pusin greva $i am facut sA cads toate legile prezentate in majoritate de taki$ti, carefaceau propaganda contra. Am avut discutie cu dr. [strati. care ne contesta dreptul salee.iferam contra Senatului universitar, i-am raspuns ca dupa constitutie numaiparlamentul poate sa legifereze $i daca Senatul universitar se conduce de altesentimente decat ale invAtamantului, parlamentul poate trece, cum a trecut CameraDeputatilor peste avizul acestui areopag plin de patimi meschine!

In fine, drags prietene, regret a n-am putut face mai mutt pentru tine; am insa omica multumire ca to -am razbunat! Opinia publica este pentru tine $i cred a tot se vagasi un parlament. care sA se ridice mai sus decat cel care din fericire se vainmormanta in 1914 sa-ti realizeze ceea ce era drept sA obtii in 1913 $i chiar mainainte. Vechiul tau prieten. V. Tretinescu. 31 dec. 1913.

Fiind publicata in Cony. lit., nu voi reda din lectia de deschidere decatrezumatul presei zilei, dupa Sea', din 28 nov., ce indica a ii asistat: ministrul C.Arlon, Em. Pangrati, rectorul Universitatii, mitropolitul, prof. univ. 0. Densusianu,Coculescu, Dr. Gerota, Al. Vlahuta, artivi etc. Conferentiarul incepe prin a arata caAl. Odobescu a fost intemeietorul invAtamantului artistic in Romania. El a fost uninitiator, un om care deschide drumuri noi, nu numai Ia noi in tarn, ci in intreaeami.scare culturala. Pentru a arata opera de initiator a lui Al. Odobescu, de cugetator $iestet, care a deschis drumuri noi in studiul istoriei artelor, de initiator care a dat onoun indrumare acestor studii in toath Europa, d. Tzigara-Samurca$ citeazdfragmente din programul de lectii pe care $i-1 propuse Odobescu sA le dezvolte incursul sAu. El spunea in lectia de deschidere ca dupa ce va ie$i din catacombeleRomei. va studia arta acelor impetuosi navalitori care au fost arabii, apoi arta dinEvul Mediu $i arta bizantina, Renaverea, dezvoltatea $i evolutia artei in Wileromanesti. Pentru intaia oars in Europa se formeaza un asemenea program, sedeschide un asemenea orizont. in studiul istoriei artelor.

Al Odobescu nu a avut fericirea sA realizeze in intregime programul sat, darideite lui au fost reluate dezvoltate de savanti streini.

0 data cu moartea lui Odobescu, intemeietorul invatamantului artistic inRomania, acest invatamant a murit in tarile noastre. Apoi conferentiarul a thcut unadmirabil portret at lui Odobescu. at acestui olimpiane $i apotoniane: artist,savant, estet, fauritorul graiului romanesc. care unea eruditia cu sensibilitateaartistica. DUO aceea, se arata progresele care le-a facut invatamantul artistic in

19

si

si

fieuri

www.dacoromanica.ro

streinatate, $i face o critics asprd, dar justificatd, a acestui invatamant in tara noastra,addogand c in cursul sau va studia misiunea socials a artei, arata ce puternicfactor social constituie ea. Arta e in legatura cu industria. Pentru a dovedi aceasta daun exemplu foarte convingator: In expozitia universals din 1850, industria Frantei arepurtat o mare victorie, industria celorlalte tari, chiar a Angliei. a ramas cu mult maijos. Anglia are material, are carbune, are parale; ceva mai mult: Franta aducematerial din Anglia. Atunci pentru ce industria Frantei era infinit superioara? Fiindcaera pe izustul francez, arta francezd, avand o serie de insusiri care lipseau celorlalteindustrii.

Aceasta expozitie, aceasta victorie a industriei franceze, a provocat unreviriment si o era noun in Anglia. Imediat s-a format Ia Londra un mare muzeuindustrial, care astazi este unul din cele mai frumoase din lumea intreaga si a fost oformidabila impulsiune artei engleze.

In aceste momente cand conducatorii nostri se gandesc Ia infiintarea uneiindustrii superioare, este nevoie de o cultura artistica ce trebuie data din scolileprimare, si culminata prin crearea catedrei de istoria artei in Universitate. Tzigara-Samurcas trece apoi Ia o serie de idei, arata legaturile superioritatea istoriei artelorcu celelalte discipline intelectuale. Arta este in legatura cu morala. S-ar parea ociudatenie, o contrazicere. Arta este o morald; fiindca ridica pe om in sfereleimpersonale. in lumile idealului. Arta mai este in legAturd cu religia: de la cele maiprimitive' religiuni, de Ia fetisism, pans la cretinism, arta a slujit religia. Pentru adovedi acest lucru. 1/10 o serie intreaga de consideratiuni estetice exemple,conferentiarul a vorbit de arta noastra bisericeascd, de puterea ei de sugestieconvingere, si a chit cateva fragmente dintr-o introducere a cAlugarului Macarie, deIa Calddrusani, care in anul 1805, a tradus un manual de pictura bizantina dindpasaje din introducere foarte pitoresti si expresive.

Apoi d-I Tzigara-Samurcas arata legatura dintre istoria artelor si filozofie,dintre estetica si istoria artelor, facand o serie judicioasa de observatiuni. Estetica,spune conferentiarul, vrea sd invete pe artist cum s creeze frumosul: not credem caestetica trebuie sd porneasca de Ia artisti, sa cerceteze conditiile tainele in careacestia au plamadit frumosul, s consulte opiniile procedeele lor.

Dupa ce se arata superioaritatea istoriei artelor asupra tuturor celorlaltediscipline intelectuale, el spune ca va studia arta ca o manifestare sociald, studiind peartist ca pe un producator si publicul ca pe un consumator. D-I Tzigara Samurcas 5i-aincheiat frumoasa si interesanta preleaere aratand care va fi programul cursului sau:a studia istoria artelor din punct de vedere sincronistic, adica va studia o epoca

artistica. in diferite regiuni $i tdri, apoi si in tara noastrr. Cursul s-a tinut in sala ceamare a Fundatiei Carol I. bind ilustrat de numeroase interesante proiectiuni aleprim. ipalelor monumente citate. In afara de publicul extrascolar au asistat altetelelor princiare Elisabeta si Mignon.

10

si

sisi

5i

5i$i

$i

www.dacoromanica.ro

XCI

SUFLETUL ARTISTIC AL POPORULUI ROMAN

Inceput cu expozitia de la Roma, anul sfarsi prin conferinta de la Lugoj, din 27dec., cu titlul de mai sus. Invitat de dr. Valeriu Braniste, ministrul de Culte alConsiliului national din Cluj, si de dr. Gh. Dobrin, fost primar al Lugojului(cunoscuti la Bulci, domeniul prietenului A. Mocsony), am tinut conferinta pentrucare a fost nevoie sa se obtie prealabila autorizatie a ministerului de interne de laBudapesta, cu instiimarea verbald ca orice aluzie politica ar atrage oprirea cuvantuluide cAtre agentul special prezent in said.'

Neiscandu-se nici un incident, se reds aci conferinta dupd darea de seams dinDrape lul doctorului V. Braniste, care. prin scrisoarea sa din 10 23 ian. 1912 maiadaogd: ..despre conferinta d-tale se mai vorbeste si astazi mutt la noi. Ai pus invibrare coarde, care ne-au fructificat cugetarea. Noi traim aci departe de centrelemarl culturale, de aceea ne impresioneaid mai adanc evenimentele ca conferintad-tale si efectul for este mai dainuitor. Reuret numai frieul strasnic care I-ai tras lanoi impreund in teatru si dupa teatru... Cu asigurarea sincerii mete admiratii (ss) Dr.V. Bran iste".

latA articolul din Drapelul:E o minune acest popor romanesc. Cu atat mai adanc patrundein in sutletul lui.

ascuns atatea veacuri vederii lumei pricepAtoare, cu atata mai mull trebuie sa -Iadmirdm. Resfirat pe atatea vai despArtite prin munti inalti. care de altminteri sumhotarele firesti ale formatiunilor etnice, intre atatea popoare deosebite. alit de oriuinacat ca si evolutiune si tire, supus atator stapaniri straine opuse, lipsit. aa-zicand.de orice legaturd vazuta, adancit in robia grea veacuri de urgie. exploatat mmod nemilos de toti ce au trecut peste el si fdra nici un prieten si binevoitor in maresde strain', veaetand Ia aparenta aproape cloud mii de ani. ascuns. incat inceputunielui sunt si astazi Inca nedeslusite ochiului scrutator al stiintei nepreocupate apastrat inlauntrul sau curat gi genuin, sufletul sau, unul si pretutindeni untierasuna grai romanesc.

Vedem alte popoare, care sute de ani au trait viata comuna, indata ce se departpoliticeste, diferentiindu-se in diferite tipuri $i nici pe jumatate cat au trait impreuna

lata introducerea Ia incuviimarea conferintei- ..Nr. 655, 1912. De Ia Vicecomitele Comitetului ( aras-Severin cave d-1(i Dobrin. avocat in Lugoj. Obiectul: Conferinla d-lui Al. Tzigara-Sarnurca.). prof tint%din Bucuresti I.a rugarea inaintata VA incunostiinte7* ca ilustr. sa d-I ministru dc interne prinordonaliunca sa de sub nr. 191050/911 din 2 I.c a conces ca la conccnul ce-1 va amnia in 9 ian 1912.Reuniunea lemellor romine din latgoj, cu scop filantropic, in teatrul orkenesc. d-I 1/igara-Samurcas, prof. la lmiv. din Bucuresti. sa poata line o conferinta Cu proicouni intitulatA Do; domentalariei romOne. I.wam in 7 ian. 1912 (ss) Issekuti s k alispan m p

21

silunei

acelasi

AI

www.dacoromanica.ro

nu le trebuie ca sa se deosebeasca cu totul uncle de altele, partile devenind nu numaiindividualitati separate, dar totodata atat de deosebite uncle de altele incat d-abiacu mare aparat stiintific reusesti a dovedi ca odata au fost una. La poporul romanesceste tocmai fenomenul contrar. De la inchegarea formatiunilor politice pe acestemeleaguri dupa marea navalire a popoarelor nici cand n-a format acest popor niciunitate politica, dar nici macar una geografica. Pornit din munti, unde s-a refugiat dincalea navalei de popoare calatoare, s-a revarsat in toate directiunile apelorapartinatoare diferitelor bazenuri si a dat tot inainte, incat pans astazi nici o granitafireasca nu se poate aseza expansiunei acestui popor. Sub aceleasi raporturi s-asavarsit procesul renasterii poporului: Aici influentat de cultura latina medievala,in tipul german si maghiar, apoi de cel sarbesc, mai spre nord sub influenta polonaruseasca; apoi de cultura bizantina, transpusa parte direct, parte prin tipul turcesc,grecesc bulgar, de o parte sub tipul limbei oficiale latine, de alts parte in catuselecelei slavone si mai tarziu grecesti, ai fi ispitit a crede ca acest popor a trebuit sa sesfarame in atomi, amalgamandu-se pretutindeni cu poporul sub a carui influentaculturala a ajuns.

Si totusi, tocmai contrariul s-a intamplat. Influentele straine n-au desfiintatsufletul poporului, ci din contra I -au intarit, incat astazi rasare pe intreaga linieinaintea ochilor nostri in deplina splendoare. Poporul a supt de pretutindeni ceea ce is-a potrivit trecand toate aceste imprumuturi prin retorta sufletului sau unitarbine definit, a imbogatit averea sa fara de a o instraina de firea sa specifica.

Asa s-a intamplat cu purtatoarea cugetarii $i simtirii nationale: cu limba sa, carein ciuda tuturor influentelor straine si a tuturor incercarilor de instrainare, a ramasuna aceeasi din Carpati pans la Dunare, si de la Nistru pand la Tisa. Asa s-aintamplat cu cantecul poporului, cu jocurile lui, cu toate manifestarile primitive alevietii sufletesti. Aceeasi hors se joaca in Dobrogea ca in Maramures, precumaceeasi doina varsa jalea romanului deopotriva Ia malurile Tisei $i ale Nistrului.

0 noun latura din aceasta unitate a sufletului de artist at poporului roman ne-adezvaluit in savanta sa conferinta d. Al. Tzigura-Samurcas in Lugoj. Ne-a aratatnotele caracteristice ale artei romanesti in arhitectura, ornamentica si produseletextile. In vreo saizeci tablouri proiectate pe panza ne-a aratat, in punctele saleculminante, dezvoltarea artei romanesti, multele si diferitele influente straine, careacomodate gustului propriu national, sinteza unei lungi Inca nedeslusite evolutiuni,au dat nastere stilului romanesc recunoscut $i admirat de toate popoarele cu caream ajuns In atingere.

Dupa o magistrala introducere in care ne-a dat orientarile generale asupraacestui subject, a vorbit mai intai de arhitectonica, a trecut apoi Ia casa taraneasca, lamotivele romanesti si a terminat cu superbul tablou at artistei incoronate, al regineipoete, Carmen Sylva, care sezand la razboiul tarancei romane simbolizeaza parcavorbele reproduse in autograf: femeia romans tese viitorul tarii, variindu -Ie intre

22

si

si

sisi

5i 5i

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

aplauzele insufletite in conformitate cu imprejurarile de azi: femeia romans teseviitorul neamului.

In prima serie ne-a aratat tipuri din dezvoltarea arhitecturii. Am vazut cumprimele monumente de arta arhitecturala a Munteniei tradeaza Ia inceput influentabizantina $i apoi sarbeasca, Ia care se asociaza influenta gotica, nu atat in stil, cat maiales in detalii 5i ornamentica, cum $i pe o parte 5i pe cealalta aceasta dezvoltare seface sub conditii proprii. Ne arata indeosebi minunea de la Arges $i Trei lerarhi dinIasi care sintetizeaza toate particularitatile evolutiei proprii, incat in felul lor suntunice in istoria artei universale si ne desluseste apoi cum din toate acestea selamureste in manastirea Horezului tipul curat al stilului romanesc.

Para lel ne arata pe marii artisti anonimi ai neamului, pe ciobanii cu crestaturilelor ornamentice si cladirile lor proprii, femeia cu razboiul ei si acul ei, servind cuindicii pretioase despre firea 5i caracterul acestor produse, izvorul regenerarii arteinationale. A vorbit mai bine de un ceas jumatate si marele public a sorbit cu setefiecare vorba.

A fost tot nou ce ne-a spus, dupa ce le-am auzit, ni se parea ca toate acesteale-am stiut demult. Atat de nemijlocita a fost puterea convingatoare a magistralelor 5ijudicioaselor expuneri. Para demult am banuit toate aceste adevaruri $idezvalindu-ni-se acum, ni le-am apropiat in asa masura parca totdeauna le-am 5tiut.D. Samurcas vorbeste u5or, lin, curgator Si Ia inteles. Stapaneste pe deplin materia $igaseste totdeauna vorba cea mai potrivita. Evita orice balast retoric, caci nu cautaefecte oratorice, ci convinge cu puterea adevarului, care in haina sa simpla siserioasa cucereste nemijlocit. lar tablourile, ce ni le-a prezentat, au fost in sinefrumoase, asa ca nu numai am ascultat, dar am $i vazut lucruri frumoase.

In viata noastra stramta de orasel mic Ia periferia tariff, aceasta conferintainseamna un eveniment cultural. Dupa conferinta, Ia care a contribuit si maestrulnostru I. Vidu cu doua coruri, produse ale sufletului de artist, pe care le cultivam noiaici, ne-am intrunit Ia Concordia unde sub prima impresie am dat glas multumireinoastre pentru placerea adevarului ce ni s-a relevat. Intre cantarile corului amsarbatorit evenimentul. In numele reuniunei de cantari a salutat, pe ilustrul oaspe,prezidentul dr. V. Braniste, aratand cum paralel cu renasterea artei nationale inarhitectonica si in ornamentica s-a petrecut Ia noi sub conducerea maestrului Vidu,renasterea cantarei nationale, iar in numele reuniunei de femei a adus multumita d-Isecretar at reuniunei, dr. G. Dobrin, intr-un discurs avantat, aratand in lineamentegenerale activitatea acestei reuniuni. Dupa cuvintele d-lui Tzigara-Samurcas, carene-a adus elogii, pe care va trebui sa le meritam, a vorbit taranul Ion Vasii dinSatumic, constatand cu mare placere ca domnii au gasit calea Ia sufletul poporului,din care va avea sa se adape intreaga noastra viata. A fost o sears frumoasa, oserbare a sufletului de artist al poporului roman. 0 sears care ne-a deschis orizonturinoi, imbogatidu-se sufletul cu multe si scumpe indemnuri noi. Multumim $i noi d -Iui

23

sff

www.dacoromanica.ro

Tzigara-Samurcas si dorim din suflet sincer sa nu piarda urma, care i-a indreptatpasii spre not ".

Alte preocupari mai marunte au Implinit timpul lasat liber de cele consemnate,si mai ales grija Muzeului si a Fundatiei. Cu prilejul cercetarilor de la Biblioteca dinBerlin am luat intelegere cu comitetul de doamne in vederea viitoarei participari areginei si principesei Maria Ia proiectata Expozitie Die Frau in Haus u. Beruf"; amvizitat epocala Expozitie Der Mensch" din Dresda, unde gratie amabilitatiidoctorului nostru Fr. Reiner am profitat de lamuririle date asupra tainelor corpuluiomenesc prezentate atat de original si instructiv chiar pentru un nespecialist ca mine.La intoarcere am vizitat pe sora mea calugarita la Platt ling in Bavaria, inainte de aparticipa Ia Denkmalpflegtag, ce in acest an se intrunea la Salzburg, care ne-a onorat

cu renumitele sale concerte.

In tars, impreuna cu ministrul Arion am fost Ia Braila, Manastirea Cocos,Tulcea Niculitel-vechiul, de unde am obtinut un chiup striat din epoca romans,expus in Muzeu ca tranzitie intre olaria preistorica de la Sipenit $1 cea din zilelenoastre. In vacanta de vara, cu automobilul prefectului din Buzau, Tinescu, amexplorat valea Basca pana Ia Covasna trecand prin Nehoiasi.

Invitat de proprietarul vechiului conac al Roznovului de Ia Marasesti, amdescoperit Intre cele doua caturi ale cladirei, tainita in care, in locul sculelor 5iblanurilor de odinioara, se ascundeau numai niste cioburi de olarie vechemoldoveneasca, depuse la Muzeu, spre comparatie cu produsele inferioare ale zilelornoastre.

XCII

NEL MEZZO DEL CAMIN

In afara de cele pana aci consemnate, in anul in curs se mai inscriu alte faptemarunte, care. adaos insa Ia obligatiile anterioare implineau un program din cele maibogate. La lucrarile curente ale sporirii colectiilor muzeale se adaoga supraveghereaobligatorie a cladirii de Ia $osea, ca 5i a aceleia de la Fundatia Carol I, unde totul, caorganizatie 5i cu mobilierul din Londra trebuiau sa fie neaparat gatite de 9 mai1914, cand regele hotardse inaugurarea. La cursurile de Ia Bele-Arte se adaogau celeuniversitare si pe deasupra conferintele sistematic organizate de ,.Universitateapopulara" a femeilor romane. Ia care am Post inscris din oficiu.' In urma intelegereiluate Ia Munchen cu prof. Petersen presedintele viitoarei expozitii internationale dearta din anul viitor, (De Ia Munchen am fost invitat la vila de pe malul lacului

In locul colaborarii benevole Ia Epoca mi-am luat. in aceleasi conditium. sarcina unui articolsaptamanal la noua Minerva din care redau aci cateva specimene.

24

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Starnberg, unde familia noastrA princiara era in vizita la mama principesei noastre),lucrdrile expozitiei trebuiau organizate Ia $edintele asociatiei Museumsverband- Iacare, de$i unul din vechii membri, nu ma prezentasem, a trebuit sa iau parte Iaconvocarea de Ia Viena, unde, in afara de intrunirile din institutiile oficiale, amcercetat $i bogata colectie a amatorului Fiydov, care reu$ise sa adune atateainteresante obiecte din Renasterea italiand, a$a cum nu se aflau in nici un muzeuoficial din lume.

Audientele Ia curtile regale $i princiare deveneau tot mai dese: regele la Sinaiatinea sa fie in curent cu toate lucrarile Fundatiei sale; iar reginal izolata in retragereaei Ia capul digului din Constanta, reclama cat mai des pe secretarul ei, care Lilai eraatras Ia cuibul de la Catina, unde ciripeau a$a de dragut cei trei puisori, incepandsa se libereze de sub aripa protectoare a mamitei lor, vesnic ingrijorata de a lorsat-Mate prosperitate.

In acela$i an am mai publicat in Ilustratia ronninci din sept. desenurileexecutate de Carmen Sylva. pe peretele chiliilor, de la M-rea Sinaia, locuite din 1877Nita Ia terminarea Castelului. Cele peste 80 de schite, azi ferite sub sticla, in sdlilemuzeului manastiresc, ne redau pe langa portretul domnitorului $i pe acelea ale celormai de seams barba$i ai vremii, fixate Para ordine, din fuga creionului, dar cu multavervd.

Neprevazute mai erau insarcinarile oficiale cu ancheta cu procurorul $idefensorul eclesiastic, parintele Galaction, la manastirea Secu unde, in urmadisparitiei unor sfe$nice de argint, intreg tezaurul trebuia controlat, verificandu-seautenticitatea sa. Mare impresie, ba chiar spaima, le-a produs calugarilor adunati injurul meu in hruba intunecoasa ce servea drept depozit al tezaurului, cand, spre aexamina pietrele icoanelor, a ta$nit deodata o tie luminoasa din lupa ce o aveam laochi, alimentata de bateria electrica ascunsa in buzunarul hainei. Asa de inmarmuritiau fost de nea$teptata mea viziune, incat, tard alts slid ne-au marturisit cand $i decine pietrele $1 mArgaritarii fusesera in bona parte inlocuiti de predecesorii for. acumdisparuti bineinteles.

Organizarea banchetului in onoarea ministrului Arion. excursiile cuMarghiloman Ia Snagov $i Calclaru$ani $i atatea alte maruntisuri d-abia imi lasaurattaz de altceva. Facand bilantul trebuie sa constat ca. din fericire. insa. san'atateavoia buns a aceluia acum intrat in al 40-lea an de viata ii ingaduia sa facd fats tuturoracestor variante $i multiple indatoriri producatoare a veniturilor necesare traiuluicuviincios a intregii sale familii.2 Permisul de calatorie libera pe CFR in calitate dedirector al Muzeului ii usurau deplasarile, iar locuinta, din oficiu, degrea spezeleuenerale. Astfel se incheie bilantul vietii in aces epoca de bel$ug, dar $i de acti\ itate

2 Salariile lunare erau: 485 lei. de Ia Fundatie. 394 de la Mu/eu. 175 de Ia Re le-Arlo. '84 de laIhmersitate, la care adaogandu-se sporadicele conli:nnte de la ..Asocialia lemedor romans- dau untotal de peste 1500 lei pe lunn

15

$i

si

si

4i

www.dacoromanica.ro

din nefericire stanjenita prin evenimentele anilor urmAtori. Luptele si dezamagirilece n-au lipsit erau compensate prin incurajdrile primite din partea sprijinitorilor sai,care mutt 1-au ajutat mentinandu-I pe calea cea bund. Regina, care, in parte, cunosteaamaraciunile vietii, de Craciun mi-a ddruit cateva pergamente ilustrate de ea,similare celor expuse Ia Berlin, insotindu-le cu o fotografie a ei, pe verso careia imiureazd: Que Noel vous soit doux et vos enfants sages, et vos douleurs surmonteespar Ia force dame qu'on vous connait". Nu putina vreme mi-a rapit, de pilda, siautorul ungur Alpar den de Rejod care a inchinat regelui Carol I publicatia Az ujRomania" (Romania noastra) cdrui am furnizat majoritatea celor 212 ilustratiialegandu-ms cu dedicatia multumitoare pentru sprijinul dat autorului. Dincorespondenta cu Solomon Reinach reiese interventia fAcutd pentru obtinereamulajelor de Ia Columna Iui Traian in schimbul celor de Ia Adamklissi; prinamestecul Muzeului de antichitati tentativele furs intrerupte vreun rezultat.

XCIIINOUA EXPOZITIE DE ARTA DE LA BERLIN SI

REMINISCENTE ITALIENE

Succesul primei noastre participari Ia Expozitia internationald de la Berlin,confinnat atat de elogios, prin raportul tidal al ministerului nostru din capitalaimperiului, era un indemn, daca nu chiar o obligatie, de a nu lipsi de Ia nouamanifestare, cu caracter mai restrans dar nu mai putin important. Mai ales reginaRomaniei era presedinta acelui Lyceum-Club organizator al Expozitiei, Ia care isianuntase participarea 5i imparateasa Germaniei, retrasa insa in urma preaimportantelor contributii ale Carmen Sylvei si principesei Romaniei, care au cuceritlocul de frunte fats de toate exponatele. Nu se bAnuia in Germania ca, in- preajmatronului indepartatului mic regal din Carpati, arta si binefacerea se luau Ia intrecerecu atata laudabild ravna. Se cunosteau poeziile si legendele Carmen Sylvei, nu insa siintensa ei activitate artistica, precum si a Societatilor de binefacere, cultivand cudeosebita erija mentinerea traditiei artistice a tdrancei romane, dovedita si prinanterioara expozitie internationals, tot din Berlin.

Dintre lucrdrile reginei au starnit admiratie procovetele lucrate intr-acel fel dehorbota cunoscut azi, in literatura specials, sub denumirea romans de lucrare inochi". Mai ales a surprins acoperemantul potirului ddruit regelui, despre care a fostvorba mai sus, precum si perdeaua usei impAratesti a bisericei din Sinaia. Dinsplendidele enluminures" pe pergament, regina a expus, in afard de file dinevanghdia mai veche de Ia Curtea de Arges, si cartea de rueaciuni ddruite regelui cuprilejul casdtoriei, nuntii lor de argint. Cu o nesfarsita varietate de motive din

26

fdra

www.dacoromanica.ro

omamentica populara sunt ilustrate filele ceaslovului in care regina a descris viata,plind de suferinte, a neuitatului ei frate, principelui Otto de Wied4.

Alteta sa principesa Maria a expus ceaslovul, ddruit principelui movenitor, alecdrui file de pergament sunt ilustrate cu compozitiile florale de o originalitate $ifragezime fArd pereche. Din lucrdrile Societatilor se disting cadrurile artistic brodateale Soc. ..Albina" broderiile Soc. Munca" $i Fumica" $i ale altor doamne alesocietAtii.

Catalogul ilustrat reds portretul in costum national al Carmen Sylvei Ia rdzboi,cu legenda autografd: Viitorul tariff it tese femeia", precum $i al principesei Maria,tot in costumul tardnesc. Alte reproduceri dupd Evanghelia din Arges $i ale celei dinSinaia impodobesc catalogul, dovadd a bogAtiei activitatii artistice de Ia curtea regaleromans. cu care cea imperiald 5i-a dat seams ca nu poate concura, ablinandu-se de Iaexpozitie.

InauguratA la 11/24 febr. expozitia deschisd timp de cloud luni a fost foartefrecventatd, sectia romaneascd find mult admiratd $i contribuind astfel la bunulrenume de care incepeam a ne bucura in streindtate. Protectia acordata de fostulministru Kiderlen-Wachter, ajuns cancelar al Reichului $i al cdrui oaspete am fostadesea pe cand rezida Ia Bucure$ti, el a contribuit Ia succesul Expozitiei in cercurileoficiale, astfel la sporirea bunului renume al Orli in streindtate.

Ecoul participarilor noastre la expozitiile de peste hotare se repercutd $i princeie ardtate in cronica noastrA din aprilie a anului: Impresii din Italia. Cony. lit.,1912, p. 457-460, prin care se evidentiaza din nou succesul avut Ia Roma Iaexpozitia cinquantenarului a$a de perfect organizatd de pre$edintele ei, comitele diSan Martino, care ne-a adus ca omagiu Lupoaica", care de atunci se tot plimbd prinraw' nbstru. Darul Romaniei fdcut Muzeului arheologic, organizat de prof.Lanciani in termele Diocletiane. a fost apreciat nu numai de regele ltaliei dar $i decritici streini, ca de pildA de Louis Chatelain in al sau studiu: L'arch&ilogie a/'Exposition uniyerselle de Rome din Ga.:ette des Beaux-Arts, din ian. 1912,afirmand ca din punct de vedere al ipotezelor ce a stamit Monumentul de IaAdamklissi este cel mai curios din toata expozitia arheologicd". Tara noastra inspecial $i $tiinta in genere sunt bine servite prin asemenea expuneri care, dupd cumadaogd criticul francez _60 dintre pelerinii artei antice atra$i in Italia sau in Grecias-ar duce vreodatd Ia Adamklissi se vadd Trofeul lui Traian?", pe cand in noulmuzeu roman el devine accesibil tuturor. Si Ia noul muzeu, organizat de colonelulBorgatti in Castel Sant Angelo, in locul carcerilor intunecoase, in sdli de expunere,Romania e reprezentata prin mulajul chenarului usei de Ia biserica Coltei prin care seinvedereazd influentele artistice repercutate din Italia Ia noi.

Veri U noun munifestare artistica to Berlin. Cony. la.. 1912. pp. 228-32. Intr -o brosura de 20 pp. Ia R.Mosse Berlin. s-a publicat. de repreientantul sectiunii romane: ,.Sonder-Ausstellung der Protektorin desdeutschen 1.)ceurn-klubs. lhrer Majestat der Konigin von Rumanien, zur Ausstellung: die Frau in Haus uBerut".

27

$i

5i

www.dacoromanica.ro

Aceasta tema a Post pe larg expusa Ia al X-lea Congres international de istoriaartei la care in sedinta din 19 oct. 1912 am expus, cu proiectiuni: Rapporti Ira farteitaliana a I'arte rumena nei secoli XVI e XVII". Cu acest prilej am mai Post atra$iInca o data de farmecele Italiei de sud, revazand Napoli cu ale sale splendide vecinerepublici medievale si a unicei Isola Capri". Trecand Ia Monte Cassino amexaminat inaugurarea criptelor cu noua lor ornamentatie sculpturala, constatand ca siRomania nu e strains de aceasta lucrare artistica: Sterna tarii, in splendide mozaicuri,straluceste in primul rand al ctitorilor, alaturi de Germania si de Austria, iarinscriptia Carolus Rex Rumaniae" arata ca marinimosul restaurator al bisericilor dintara a actionat pans in preajma Cetatii eteme. In biblioteca manastirii sunt expuse Ialoc de cinste un splendid pergament ilustrat de Carmen Sylva. La intoarcere spre tarane-am improspatat mozaicurile de Ia Torcello asa de asemanatoare cu icoanelenoastre, iar Ia Venetia am luat parte la inaugurarea noului Campanile, recladitintocmai come era. dove era". $i astfel am avut prilej sa vedem pe pazitorul milenaral batranului San Marco in cele trei ale sale ipostaze: in forma sa originala, submantia seculars a patinei atenuata de vijeliile vremii si arsita soarelui: apoi ca ogramada de caramizi obstruind piata si in fine, sub noua sa reconstructie cu fostaLoggetta a lui Jacopo Sansovino, reintregita si ea din fragmentele scoase de subdaramaturi, pe care nici pretinsii nostri priceputi in asemenea materie. in frunte cuprezumtiosul N. lorga, n-au indraznit sa o conteste, ca pe acea de Ia Arges si Treilerarhi.

XCIVCLADIREA MUZEULUI NATIONAL

0 satisfactie tarn pereche mi-a adus 1912: inceperea cladirii atat de muttasteptata a Muzeului national'.

A trebuit o neasteptata intorsatura a soartei, pentru ca sa vad realizat visulpentru care mai bine de o decenie, atat de crunt am luptat. S-a intamplat ca visteria(Aril sa fie in mainile unui spirit superior ca al lui P.P. Carp, care sa stie sa apreciezesi sa alineze nu numai nevoile reale ale taranului, dar sa cunoasca si sa sustie cuinima calda si cu adanca pricepere si interesele superioare ale culturii nationale; iarla departamentul Cultelor sa se afle totodata C. Arlon, un suflet de adevarat artistcare, apreciind valoarea adevarata a operelor de arta, sa se ridice pana in sfereleideate ale frumosului. A trebuit fericita conlucrare a acestor doi factori pentru ca. in

Punerea metre' lundameonule a thrzeului naponal. I br. 8, 15 pp. cu numeroase ilustratii. 13uc..Minerva 1912. reprodusa in 1/u: Rom., p. 95-101. Ga:eta dustraia din 23 iunie 1912 da numeroaseilustratii a sosiril prmeipilor. a /klub actului in temelia cladirii 5i a infati5arii adunarii in timpul tineriidiscursurtior Veii ?r LA 1( cl. 1/rnena. C .,Irrersul din 19 iunie 1912.

78

4.a.

www.dacoromanica.ro

fine, sa obtinem un local demn pentru adapostirea mostenirii artistice a neamuluiromanesc.

Punerea pietrei fundamentale a avut loc in dimineata de duminica 17 30 iunie1912, de fata fund A.A.L.L. regale principele Ferdinand $i principesa Maria,principele Carol 5i principesa Elisabeta, domnii Theodor Rosetti, presedinte deconsiliu ad interim, C. Arlon, ministrul cultelor ad interim, precum numero5iprofesori universitari etc. Serviciul religios a fost oficiat de 1.P.S.S. MitropolitulPrimat Conon, intovarasit de alti sapte arherei si preoti. Dupa oficierea serviciuluireligios s-a iscalit urmatorul act comemorativ, zidit apoi, in fundamentul cladirii decatre altetele lor regale, de ministri si de directorul Muzeului. lata continutul actului:Noi Carol I, regele Romaniei, dorind a cinsti arta stramoseasca cu un adapostvrednic de insemnatatea sa pentru educarea poporului intarirea sentimentuluipatriotic;

Astazi, 17/30 iunie, anul mantuirei 1912 si al domniei noastre al 47-lea,impreuna cu augusta noastra sotie, regina Elisabeta si cu iubitii nostri nepoti,principele Ferdinand 5i principesa Maria, mostenitorii tronului, de fata findpresedintele consiliului de ministri ad interim Th. G. Rosetti, ministrul cultelor si alinstructiunii ad interim C.C. Arlon, presedintele comisiunei monumentelor istorice I.Kalinderu $i inalti functionari ai statului, prin serviciul divin, oficiat de I.P. Sf. SaConon, mitropolitul primat.

Am pus pe locul fostei monetarii a Statului si al palatului Mavrogheni, temeliaMuzeului National menit sa intruneasca colectiile de arta acum razletite, spre a lasageneratiilor viitoare o oglinda desavarsita a Intreg tezaurului artistic din cuprinsulparnantului romanesc, incepand cu varsta preistorica si pana in zilele noastre.

Intru amintirea acestui fapt, am semnat actul de fata din care unul se va pastrain arhiva Muzeului, iar altul s-a zidit in temelia cladirei".

Carol ElisabetaUrmeaza semnaturile altetelor regale precum $i ale autoritatilor prezente.

Regele 5i regina avand resedinta la Sinaia, semnasera pergamentul inainte deparasirea capitalei. Pergamentul actului comemorativ impreuna cu monezile de our $ide argint ale vremii, invaluit Intr -un tub de sticla 5i altul de plumb, a fost asezat infirida pietrei de fundatie din mijlocul cladirii, fund pecetluita cu mistriile de cimentde catre altetele lor, de mini5tri $i de directorul Muzeului, in prezenta inaltilorprelati. Un exemplar similar al actului a fost depus Ia Arhivele statului.

Intr -un umbrar decorat cu scoartele nationale $i expunerea planurilor cladirii,s-au tinut urmatoarele discursuri. Directorul Muzeului luand primul cuvantul; spunein rezumat, urmatoarele, adresandu-se altetelor regale, ministrilor 5i celor pr.ezenti:Ati adaogat Inca o piatra Ia opera mareata ce se desavarseste sub domniabinecuvantata 5i stralucita a primului nostru rege. Pe temelia neclintita aindependentei politice $i economice a tarii, se bizuie acum nazuinta de a dobandi ji

19

11

si

www.dacoromanica.ro

neatarnarea culturala a poporului romanesc. Intr -acest scop institutiile noastre decultura, de la Universitate, cu anexele ei, pana is $coalele elementare, se inmultescmereu, transformandu-se continuu potrivit cerintelor timpului $i menirilor cat maiinalte.

In mijlocul acestei prefaceri imbucuratoare, singura institutie a Muzeuluiramase in urma. $i se parea firesc, la prima vedere ca in vremea aceasta in caremarile probleme sociale nevoia latirei instructiunei elementare in masa poporuluine preocupau in primul rand, sa se fi dat uitarii muzeele, care pentru multi erauprivite ca un lux inutil. $i cu toate acestea nu exists pentru popor o institutie mai defolos cu un caracter mai general, decat muzeul, atat din punct de vedere alinstructiei, cat Fi mai ales al educatiei morale. Caci un muzeu in adevaratul inteles alcuvantului este un templu, dar este totodata o $coala de educatie. Un templu, caciintr-insul ca intr-un sanctuar national se adapostesc pe veci nu numai odoarelescumpe ale unui popor, dar el e depozitarul traditiei nationale. 0 $coala, cea maimare, caci un muzeu fara alts pregatire $i chiar fart cunoasterea slovelor, $i Paraintermediul unui dascal, se capata pe nesimtite cea mai inaltatoare lectie de

Intr-unpatriotism. muzeu national se oglinde$te trecutul $i se plamadeste viitorul: eleste cea mai desavar$ita expresie a civilizatiei unei tari depozitarul traditieipamantene. Daca paralel cu prosperitatea materials a unui popor merge in mod firesc

cultivarea artei, apoi a venit, cred, momentul ca din excedentele bugetare sa sefaca $i unele sacrificii culturale. Astfel in loc de a avea ramasitele artei noastreimprastiate in locuri deosebite $i in genere necorespunzatoare le vom reuni intr-unsingur local propriu demn de ele". D. Tzigara-Samurca$ enumera apoi, in cuvintealese, tot ceea ce vizitatorul ar putea idea in acest muzeu, incepand din vremile celemai departate pana in zilele noastre, apoi spune: Prezentul va inviora trecutul $i inloc de a fi un cimitir al artei, muzeul nostru va fi $coala vie a patriotismului $i adezvoltarii sentimentului estetic.

Astfel inteleasa misiunea muzeului este mai inalta decat a oricarei institutii decultura, caci nici una nu are o sectiune ga de generala binefacatoare. Intregpoporul de Ia clasele cele mai inalte, pana Ia cele mai de jos, vor avea satisfactia lorprin muzeu. Carturarul savant va avea Ia dispozitie o arniva de documente aletimpului, mutt mai delicate $i mai putin prefacute ca sorgintele scrise. Analfabetul deasemenea va fi fara de vole rapit de frumoasele infatisari care vor izbi visul sau.

Muzeul va avea astfel nu numai un rol cultural dar unul moral $i anume: prinel generatiile tinere vor invata sa aprecieze $i sa iubeasca trecutul.

Pentru ca obiectele sa produca tot efectul dorit, se cuvenea sa se deacontinutului cadrul dorit. Spre a noastra mare rgine, trebuie sa constatam ca inaceasta privinta nu s-a fi cut nimic pana in prezent. Ramasesem intr-o prea vaditainferioritate fats de vecinii no$tri de Ia nord $i de Ia sud.

30

si

si

$i

si

5i

5i Si

si

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Era vremea ca acum, dupd ce ne putem mandri cu localuri admirabil amenajatepentru fauna si flora noastra, sd facem ceva sacrificii si pentru arta straveche, cu atatmai mult, cu cat ea este mai susceptibild de a pieri prin uzura, prin distrugere, sauprin expatriere, pe cand natura vecinic darnicd nu starpeste asa de repede spetelesale, ci sineurd se perpetueazd. $i dacd cu drept cuvant ne mandrim cu splendidelevitrine care, in muzeul de alaturi, adapostesc atatea spete indigene si streine deanimate, cu atat mai mandri vom fi de a vedea in fine, Ia loc de cinste, ramasitele dinvremea lui Mircea, ale lui Stefan cel Mare, Matei Basarab, Brancoveanu si a atatormandri inaintasi ai nostri. Mai bine de un deceniu am incercat sd pun in evidentaaceasta constatare elementary $i rusinoasa pentru starea de culturd la care nazuim".Dupd ce face elogiul ministrilor P. P. Carp si Anon care au pus la dispozitiemijloacele necesare pentru infdptuirea Muzeului, se adaoga: Cu mijloacele ce nis-au pus Ia dispozitie, iscusitul artist Ghica-Budesti, a izbutit sd dea cea mai reusitasolutie problemei ce se impunea". Aci d. Samurcas face o descrire a modului cum seva prezenta muzeul si continua spunand cd e de asteptat ca dupd scurt timp sA devieneincdpatoare pentru colectiile si darurile ce sper ca acum vor veni mai multe, $iatunci pastrandu-se fatada, se vor putea marl aripile, construindu-se potrivit nevoilorInca vreo cloud alte curti cu clddiri Inconjuratoare ".

,.Intemeiat dupd o lungd asteptare, dar sub auspicii atat de fericite si-a asiguratnu numai inalta ocrotire, dar si sprijind real al altetelor voastre. Muzeul vacorespunde sperantelor marl ce se pun in el. Curentul sanatos venit de sus, a patrunsadanc in masa poporului. Astazi cu totii suntem patrunsi de adevarul intelept alcuvintelor regelui nostru care spunea: Cu cat o natiune respects mai muttmonumentele trecutului, cu atat se inalta mai mult pe sine insasi. Aceasta va fllozinca. Care pe toti ne va Imboldi Ia inaltarea $i prosperarea cat mai repede aMuzeului, a cdrui prima plant ati pus-o astazi. Asa sd ne ajute Dumnezeu". D. C.Arion, min istru de interne si ad-interim Ia instructia publica, rosteste apoi urmatoareacuvantare: Altete regale, inalt prea Slime, Domnule director, serbarea de azi este oserbare inaltatoare, caci punand piatra fundamentals, a celui intai muzeu de arta altarii, mintea noastra este atintita cAtre un ideal national.

Popoarele au viata lor sufleteasca care dA avant, le da puteri morale, le face sdjoace in lume rolul lor. Grecia cucerita de annele romane cucereSte Ia randul ei prinarts si prin manifestatiunile ideei lumea romans si pune pe toate miscdrile sufletestipecetea geniului sau. Orasele italiene cu istoria lor zbuciumatd, trdiesc o viatdmaterials precard insa o viata ideal's eterna, $i renasterea literelor si artelor nu enumai renasterea sufleteasca a Italiei, este renasterea sufleteasca a Intregei omeniri.$i astAzi, orasele marl ale Occidentului care rdspandesc lumina: Parisul, Berlinul,Mtlnchenul, Roma sau Viena isi rezerva in tezaurul cel mare al omenirii nu atatputerile lor materiale, ci puterile mintei $i ale sufletului lor. In solidaritateaomeneasca ele sunt marl in viata lor ideals.

3Iwww.dacoromanica.ro

Ei bine, capitala Romaniei, trebuia ca si ea sa aspire ca in acest colt alpamantului sa aprinda farul ideei de arta, de culturA cAtre care se nAzuiascA intregneamul romanesc si toate popoarele care ne inconjoara. Aceasta se va face prininstitutele care apartin domeniului ideei muzeul apartine acestui domeniu. Intr-unmuzeu se evoca tot ce e mai nobil la noi. Inaintea unei frumoase opere de arta,admiratiunea ne face se uitam de toate relele, toate uriciunile, toate nedreptatilevietei, din lumea reala, mai totdeauna nedreapta, mai totdeauna rea, ne inaltam inlumea ideals. Multi cugetatori admirand frumosul au descoperit adevArul.

Muzeul national va fi un adapost pentru artistii care realizeaza ideile, fie inculori, tie in marmurA, fie in bronz si uneori le eternizeazA. Artistii au marea misiunede a raspandi in jurul vietei pamantesti frumusetea $i raspandind frumusetea dauvietei o valoare mai mare. In acest muzeu de arta, care va fi mai ales muzeul de artanationala, se va manifesta geniul poporului nostru, din vremea cea mai veche, de Iasplendidele odoare bisericesti in care se aratA, atat de frumos pictat de strAbuni,trecutul nostru, de Ia incercarile etnografice dragalase prin naivitatea lor, pans Iacapodoperele unui Grigorescu. Facand un adapost al artei nationale in acest muzeucare el insusi va fi o podoaba si o opera de arta, in zilele gloriosului si iubituluinostru rege 5i ale genialei Carmen Sylva, regina poeziei 5i a ideei incurajand pe toatecaile miscarile sufletesti, vom ajunge sa creem o scoala a noastra nationalaromaneasca, fiica mai mica a marilor scoli apusene, dar frumoasa, gratioasa ca ozanA din povestile noastre.

Cu aceste sentimente sunt fericit ca, in prezenta A. V. R. care prin participareavoastra, aratati cats solicitudine aveti pentru toata miscarea artistica, ca am pustemelia muzeului de arta nationala. Cine n-a aflat cu drag ca cea dintai expozantA aviitorului muzeu este A. S. R. principesa Maria, $i nu ne indoim nimeni ca A. S. R.va lasa o urma adanca in viata noastra artistica.

Sa traiasca m. s. regele Carol. SA traiasca m. s. regina. SA traiti, altete regale;dinastia scumpa, a carei rAclacina este adanc sapata in sufletul poporului nostru".Dupe inaltatoarea si calduroasa cuvantare a d-lui Anion, s-a ciocnit un pahar desampanie.

Lucrarile incepute cu mare insufletire in 1912, cand s-a executat temelia intregiicladiri, au fost mai slabe in anul urmator, din cauza campaniei in Bulgaria si apoi afost treptat abandonata, dupa cum se va vedea.

Bucuria din iunie a fost de scurta durata: cu venirea Ia minister a Iui I. G. Duca,fondul de cinci milioane, anume destinat de Carp pentru savarsirea Muzeului, s-a datin alte intrebuintari, materialele de pe 5antier au fost ridicate de ocupantii germani,ajungandu-se astfel Ia tragedia Muzeului, expusa mai la vale! In primavara aceluiasian s-a inceput marirea (de 40 m. mai mare ca cea existents) a Fundatiei Caron I,care in mai 1914, a fost terminate si mobilata, putand fi inaugurate de rege. IntreLimp insa colectiile Muzeului ce-si asteptau adapostul, erau tot mai larg apreciate 5i

si

32 www.dacoromanica.ro

in streinatate. Astfel in Bulletin de dialectologie romane (Tome IV, fsc. 13, din1912), dr. M. L. Wagner tratand despre Muzeul de etnografie italiana adaoga: seulela Roumanie, la province la plus orientate de la grande Romania, la moins vantee etla moins connue, avait son musee d'ethnographie nationale, un grand Museerenfermant pour ainsi dire la Roumanie entiere, le Muzeul de arta nationals" de laChaussee Kisselef, aux destinees duquel preside le tres actif professeur Tzigara-Samurcas". Cu aceasta magulitoare apreciere Incheiem deocamdata istoriculinstitutiei.

XCV

CAMPANIA IN FAVOAREA LOCALULUI PRIMARIEICAPITALEI

In epoca fericita a excedentelor bugetare, N. Filipescu, in calitate de primar alCapita lei, concepu ideea cladirii unui Palat al Primariei, incheind Intr -acest scop uncontract cu arhitectul in vaza al vremii, I. Mincu. Dar nici Filipescu $i nici urmasulsat', Barbu Delavrancea, nu avura multumirea de a vedea implinite intentiunile lorretransmise noului primar, D. Dobrescu, care in urma marelui imprumut comunalrezerva peste zece milioane 'pentru ridicarea Palatului Comunal, pe locul vecheicladiri, math prin expropriere.

In loc de a se relua, dupa cum firesc era, planurile existente ale arhitectuluiMincu si a se da urmare angajamentelor morale si legale luate, actuala autoritate,desconsiderand chiar interventiile directe ce s-au facut intr-acest sens, a incheiat inpripa un nou contract cu arhitectul Petre Antonescu, inainte chiar ca acesta sa fiprezentat vreo schita de plan. Iar in dorinta de a pune cat mai curand piatrafundamentala a cladirii, s-a inceput daramarea localurilor existente $i se hotaraselicitarea lucrarilor, deli planul definitiv nu exista Inca. Caci arhitectul P. Antonescu,printr-un interview Epoca din 13 iulie 1912) declara ca planul Intreg al cladirii nu